of 9/9
Dintre plantele erbacee am selectat: (Asteraceae) - Sisymbrion officinalis, Onopordion acanthii - Este de origine nord-americană. Specie anuală foarte robustă, de până la 2 m. La noi abia a fost semnalată în câteva puncte din Moldova (Masivul Ceahlau) şi Dobrogea, dar pericolul ne aşteaptă. Am vazut şi cercetat desişuri înfricoşătoare create de această specie în Basarabia, prin locuri ruderale şi pe lângă căile ferate. Deşi fructele n-au papus, totuşi planta se extinde prin numărul mare de germeni produşi sezonal. Sisymbrion officinalis: Onopordion acanthii: Din observaţiile noastre, la Hanu Conachi (jud. Galaţi), salcâmul, plantat aici la începutul secolului trecut pentru stabilizarea nisipurilor continentale de origine eoliană din regiune [Chiriţă 1937], a invadat aproape complet, în ultimii ani, teritoriul

plantele erbacee

  • View
    80

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

plantele erbacee

Text of plantele erbacee

Dintre plantele erbacee am selectat: (Asteraceae) - Sisymbrion officinalis, Onopordion acanthii - Este de origine nord-american. Specie anual foarte robust, de pn la 2 m. La noi abia a fost semnalat n cteva puncte din Moldova (Masivul Ceahlau) i Dobrogea, dar pericolul ne ateapt. Am vazut i cercetat desiuri nfricotoare create de aceast specie n Basarabia, prin locuri ruderale i pe lng cile ferate. Dei fructele n-au papus, totui planta se extinde prin numrul mare de germeni produi sezonal.Sisymbrion officinalis: Onopordion acanthii: Din observaiile noastre, la Hanu Conachi (jud. Galai), salcmul, plantat aici la nceputul secolului trecut pentru stabilizarea nisipurilor continentale de origine eolian din regiune [Chiri 1937], a invadat aproape complet, n ultimii ani, teritoriul rezervaiei, periclitnd speciile de plante psamofile adpostite de dune, unice n Moldova. n lipsa unor msuri adecvate de stopare a invaziei salcmului n rezervaie, n civa ani aceasta, cu siguran, va disprea. Mai recent, fapt regretabil, salcmul a fost plantat i pe teritoriul protejat al rezervaiei naturale "Movila lui Burcel", din jud. Vaslui, probabil pentru a servi mai trziu ca lemn de foc clugrilor instalai n apropiere, ceea ce pericliteaz grav conservarea vegetaiei stepice pentru care a fost nfiinat aceast rezervaie.

Sicyos angulatus L. - / bur-cucumber - Fam. Cucurbitaceae, Ord. Cucurbitales, Clasa Magnoliopssida, ncreng. Magnoliophyta. Plant anual, agtoare prin crcei ramificai, cu tulpini de peste 6-7 m lungime; frunze peiolate, alterne, adnc cordate, 3-5 lobate; florile sunt unisexuate, repartizate monoic, cele mascule n raceme scurte i dense, lung pedunculate, cele femele n capitule scurt pedunculate; caliciul campanulat, corola campanulat, gamopetal, alb-verzuie, stamine 1-3, unite, gineceu cu ovar inferior, concrescut cu receptaculul globulos, setos-pros; fructe ovate, lanat-proase, setiform spinuloase. RSPNDIRE Arealul natural: America de Nord. Rspndire general: Europa (mai ales n regiunile centrale, de sud i est), n plin expansiune [Tutin, in Tutin et al. 1968; EPPO-IAP]. n afara Europei, este adventiv n Ins. Caraibe i Asia de est [Pheloung et al. 1999; EPPO-IAP]. Prima semnalare n Romnia: la nceputul secolului al XIX-lea, n Transilvania [Baumgarten 1816]. Statutul actual n Romnia: specie naturalizat, pe alocuri invaziv n Maramure, Criana, Transilvania, Banat, mai rar n Muntenia, Moldova ( Masivul Ceahlau) i Dobrogea [Srbu & Oprea 2011].

BIOLOGIE Forma biologic: Terofit (T). Modaliti de nmulire: prin semine. Perioada de nflorire: VII-X [Ciocrlan 2009]. Polenizare: entomofil. Perioada de fructificare: IX-X. Prolificitate (nr. semine/individ): peste 42.000 semine [EPPO-IAP]. Modaliti de diseminare: antropochor, barochor, hidrochor, epizoochor. ECOLOGIE Preferinele fa de factorii ecologici: S. angulatus prefer solurile aluviale, luto-argiloase, fertile, bine aprovizionate n ap, cu valori variate ale reaciei solului; nu tolereaz seceta, mai ales n prima parte a perioadei de vegetaie; crete n plin soare; nu suport umbrirea dect parial [EPPO-IAP]. Habitate invadate (Clasificare EUNIS): E5.1 Anthropogenic herb stands, E5.4 Moist or wet tall-herb and fern fringes and meadows, G1 Broadleaved deciduous woodland. Se ntlnete mai frecvent pe malurilerurilor, zvoaie, pe lng mlatini, de-a lungul gardurilor, de-a lungul drumurilor, n locuri virane, n general n locuri perturbate [Britton & Brown 1970; Darbyshire 2003; Porcius 1893; Prodan & Nyrdy, in Svulescu 1964; Goga 1980], uneori ca buruian n culturile agricole [Steevi & Jovovi 2005; EPPO-RS; EPPO-IAP]. IMPACT Agndu-se de plantele de cultur, determin umbrirea acestora, iar greutatea tulpinilor sale duce la prbuirea plantelor cultivate i la ngreunarea strngerii recoltelor [Steevi & Jovovi 2005; EPPO-RS; Pheloung et al. 1999]. Observaiile efectuate n Japonia arat c recolta de porumb a sczut cu 80% la o densitate a populaiei de S. angulatus de 15-20 plante/m2 i cu 90-98% la 28-50 plante/m2 [Shimizu 1999, citat de EPPO-RS; EPPO-IAP]. Tot n Japonia, a fost scos n eviden i efectul alelopatic al acestei plante [Uraguchi et al. 2003, citai de EPPO-IAP]. n Grecia, S. angulatus a fost raportat ca buruian duntoare n culturile de porumb, mai ale pe terenurile irigate [Anagnou-Veroniki et al. 2008]. n plus, n habitatele naturale, concureaz plantele native. MANAGEMENTSe impune evitarea cultivrii acestei plante n scop ornamental, mai ales n apropierea cursurilor de ape, pentru prevenirea rspndirii sale i distrugerea sa, acolo unde este posibil. Utilizarea erbicidelor este dificil n cazul unor infestaii mari sau lng cursurile de ape [EPPO-RS].

Introducerea deliberat a speciilor. Numeroase specii originare din Asia Central i de Vest (Triticum sp. Hordeum sp., Panicum miliaceum, Cannabis sativa, Prunus insititia), bazinul mediteranean (Vicia ervilia, Pisum sativum), Europa de sud (Triticum spelta), regiunea pontic-balcanic (Prunus cerasifera), nordul Africii (Vicia faba) etc., erau cultivate n mileniile IV-III .e.n., de ctre populaiile neolitice din Moldova. Aceast introducere a plantelor exotice a fost fcut treptat de ctre agricultori, comerciani, navigatori, misionari, diplomai, iubitori de flori, vindectori, coloniti, n acelai timp cu extinderea terenurilor agricole, creterea a localitilor urbane i progresele nregistrate de grdinrit. Dupa retragerea romanilor din Dacia, distrugerile i instabilitatea cauzate de invaziile frecvente ale populaiilor migratoare, timp de aproape un mileniu i jumtate, a oprit acest proces, care a cptat o nou magnitudine, probabil, numai dup consolidarea statului moldovenesc, atunci cnd, n jurul palatelor domneti, a conacelor boiereti, hanurilor, mnstirilor, dar i n cmpurile agricole, au nceput s fie introduse mai multe specii de plante din regiuni ndeprtate, n principal din Asia de Est, America, reg. Mediteranean etc. ncepnd din secolul al XIX-lea-lea, introducerea plantelor strine a cptat un curs accelerat, mai ales dup 1856, cnd A.Ftu a fondat la Iai prima gradin botanic din Romnia. n aceast grdin, pn la 1870 ani, au fost cultivate peste 2350 specii de plante vasculare, aproximativ 50% dintre acestea cu o provenien exotic. n acelai timp, n jurul palatelor i conacelor, grdinari competeni din Germania, Elveia sau din alte ri occidentale, au plantat numeroase specii exotice de arbori, arbuti, liane etc. (spre exemplu, la ibnetiIai au fost introduse n acea perioad 28 specii exotice). n prezent, acest proces este, de asemenea, ntr-un progres continuu, mii de plante exotice fiind introduse i pstrate n cultur n diferite colecii didactice sau tiinifice (grdini botanice, didactice sau loturile experimentale ale unor universiti sau institute de cercetare), grdini publice sau private, parcuri, de-a lungul strzilor, n culturi, pepiniere, cimitire, etc.). n prezent, unele dintre centrele cele mai importante de introducere a speciilor exotice n Moldova sunt urmtoarele: - Grdina Botanic Iai: n 1995 aici erau cultivai 3522 taxoni de plante exotice, originare din toate domeniile floristic ale lumii: Holarctic (1830 taxoni), Neo-tropical (1222 taxoni), Paleotropical (357 taxoni), Australian-Antarctic (67 taxoni), Pantropical (46 taxoni); -Parcurile dendrologice de la Hemeiui i Dofteana (judeul Bacu), n care se afl 1411, respectiv 677 taxoni de plante lemnoase, n cea mai mare msur exotice; -Grdina Botanic din Galai (dei a fost recent infiintata - in 1992, ea adaposteste deja peste 2500 de taxoni de plante); - Diferite grdini publice sau private i parcurile din diferite localiti. Flora ornamental lemnoas a unui numr de 43 localiti urbane din toate Moldova include 403 specii, cele mai multe dintre ele fiind exotice. -Instituii de cercetare pentru plante agricole (Podu Iloaiei, Bacu, Secuieni, Suceava etc); -Pepinierele silvice sau horticole; -Firmele de comercializare a plantelor ornamentale sau de proiectarea i realizarea spatiilor verzi. Dintre toate aceste specii, care au fost introduse in cultur, de-a lungul timpului, doar un mic procent au evadat din grdini, devenind componente efemere sau permanente ale florei spontane din acest teritoriu. Totui, ele constituie un fond de specii din care, permanent, unele, capabile s se naturalizeze, mbogesc flora adventiv. Introducerea accidental a speciilor are, cu siguran, o istorie la fel de veche ca i introducerea deliberat a lor. Migraiile popoarelor, deplasrile de trupe n timpul rzboaielor, importul de semine contaminate cu buruieni, schimburile comerciale, transporturile, activitile turistice, tot mai intense n ultima vreme, au o contribuie nsemnat la mbogirea florei adventive din Moldova. Transporturile feroviare i rutiere reprezint una dintre cele mai importante ci de introducere acciddental a speciilor exotice. Spre exemplu, la gara Socola (Iai), unde se face descrcarea i triajul multor mrfuri provenite din Rusia, Ucraina, R. Moldova (fosta URSS), flora adventiv cuprinde peste 40 specii. Dintre acestea, unele au fost descoperite n secolul trecut: Iva xanthifolia, Ambrosia artemisiifolia (din America de Nord), Brachyactis ciliata, Kochia sieversiana (din Asia central), n prezent fiind rspndite n ntreaga Moldov, inclusiv Masivul Ceahlau.Iva xanthifolia:

Ambrosia artemisiifolia Brachyactis ciliata

Kochia sieversiana Altele au fost descoperite recent, de ctre noi: Sisymbrium volgense (originar din bazinele rurilor Volga i Don), Artemisia lancea, A. lavandulaefolia, A. argyi (din Asia de est), Grindelia squarrosa, Lepidium virginicum, Euphorbia dentata, Panicum dichotomiflorum (din America de Nord) etc. Arealul de invazie al plantelor adventive din teritoriul cercetat este precizat, la fiecare specie n parte, n conspectul corologic (A 1.5).

AMORPHA fruticosa: