of 31/31
Plantele aromatice (1) Fruct al unui mic arbust, Cu arome iuţi şi tari, Dă şi apei chioare gust, Dacă ştii cât să presari... (adaptare dupa Al. Clenciu) Importanţa plantelor aromatice (condimentare) în bucătărie este bine cunoscută. Unele plante sunt cunoscute, altele sunt folosite mai rar, sau pur şi simplu au fost uitate. În cele ce urmează mă voi strădui să vă prezint cele mai importante plante aromatice şi în special acelea care cresc sau se cultivă în ţara noastră. Poate se vor gândi şi cultivatorii de legume să diversifice gama de plante, dacă dvs. le veţi cere. Plantele aromatice se pretează foarte bine la cultivarea lor în ghivece şi jardiniere pe balcon sau terasă. Se folosesc în stare proaspată, uscată, congelată sau conservată. Conservarea se poate face fie numai în soluţie de sare sau oţet, fie combinat. După recoltare, plantele se spală bine la jet de apă de 3-4 ori, apoi se desprind frunzuliţele şi se pun la uscat pe un ziar, într-o încăpere întunecoasă. După uscare, se păstrează în săculeţi de pânză sau în pungi de hârtie. În acest fel se pot utiliza pînă la recolta din anul următor. Congelarea plantelor este folosită destul de des. Plantele se pun în punguţe de plastic în cantităţile cerute

Plantele aromatice

  • View
    103

  • Download
    20

Embed Size (px)

DESCRIPTION

bucatarie

Text of Plantele aromatice

Plantele aromatice (1)

Plantele aromatice (1)

Fruct al unui mic arbust, Cu arome iui i tari, D i apei chioare gust, Dac tii ct s presari...(adaptare dupa Al. Clenciu)

Importanaplantelor aromatice(condimentare) n buctrie este bine cunoscut. Unele plante sunt cunoscute, altele sunt folosite mai rar, sau pur i simplu au fost uitate. n cele ce urmeaz m voi strdui s v prezint cele mai importante plante aromatice i n special acelea care cresc sau se cultiv n ara noastr. Poate se vor gndi i cultivatorii de legume s diversifice gama de plante, dac dvs. le vei cere.Plantele aromatice se preteaz foarte bine la cultivarea lor n ghivece i jardiniere pe balcon sau teras. Se folosesc n stare proaspat, uscat, congelat sau conservat. Conservarea se poate face fie numai n soluie de sare sau oet,fie combinat. Dup recoltare, plantele se spal bine la jet de ap de 3-4 ori, apoi se desprind frunzuliele i se pun la uscat pe un ziar, ntr-o ncpere ntunecoas. Dup uscare, se pstreaz n sculei de pnz sau n pungi de hrtie. n acest fel se pot utiliza pn la recolta din anul urmtor. Congelarea plantelor este folosit destul de des. Plantele se pun n pungue de plastic n cantitile cerute de reete. Plantele se pun n mncruri aa congelate. O metod interesant, este aezarea lor n formele pentru cubulee de ghea, acoperite cu ap, congelate i apoi folosite la diverse preparate punnd n mncare cuburile congelate. Conservarea se face n borcnele de 3-400 gr. Aezm frunzuliele n borcane, apoi turnm deasupra o soluie fiart fcut din 1/3 pn la 1/2 oet din vin de 9 grade (dup gust) , restul ap i puin sare. O alta metod, amestecm frunzuliele plantelor cu sare 50 gr./Kg i apoi le aezm n borcnele ct mai presat cu putin. Plantele conservate n acest fel se pot pstra 2-3 ani. Toate plantele aromatice au i proprieti medicinale, terapeutice.

Anason (Pimpinella anisum): Face parte din familia ptrunjelului, crete cam pn la 30-35cm nlime. Anasonul este originar din Asia Mica rspndindu-se apoi n toat Europa. Se folosesc att frunzele ct i seminele. Are un gust dulce-picant, arom uor mentolat. Se preteaz la prepararea diferitelor buturi sau ca aromatizantla prjituri, budinci, ngheat, bomboane, etc. Ceaiul deanason ajut la digestie, calmeaz durerile abdominale i colicile intestinale.

Asmui/Hasmauchi (Anthriscus cerefolium): Este o plant din familia ptrunjelului cu fruze de un verde pal, crete pn la o nlime de cca 40 cm. Planta provine din Asia.Are un gustntre ptrunjel i anason. Asmuiulse foloseste la supe, salate, sosuri.

Busuioc(Ocimum basilicum):

Busuiocul face parte din familia mentei. Este originar din extremul Orient.Este considerat regele mirodeniilor (basilicum). Se recomand s fie folosit n stare proaspt. Uscat, mai pierde din arom. Este folosit la o multitudine de mncruri, sosuri, fripturi, etc.

Ceapa arpagic (Allium schoenoprasum):

Planta provine din Asia centrala. Are miros i gust fin de ceap. Crete pn la 30 cm, dar nu face bulbi mari. La noi n ar deseori se face confuzie ntre arpagicul pentru plantat i ceapa-arpagic, care este ceva diferit. Se folosesc numai frunzele verzi. Se pot congela pentru iarn fr s piard din proprieti. Este utilizat n stare proaspt mai ales ca aditiv la supe, salate, sosuri, preparate din ou. Prin fierbere se distruge gustul i mirosul.

Ceapa ealot (Allium Ascalonicum):

Aceast plant provine din zona Asiei Mici, fiind adus n Europa de ctre cruciai. La noi,ealotamai este cunoscut i sub denumirea de cepoar, denumirea de hasm sau ham provine din limba maghiar i este folosita n jurul Oradiei.. Aroma ealotei se regsete ntre ceap i usturoi dar mai atenuat. Bulbii se folosesc n stare crud la salate sau fieri la supe, sosuri, garnituri la preparate din carne. Se pstreaz peste iarn la fel ca ceapa obinuit. Celebra sup de ceap franuzeasc se facecu ceap ealot.

Ceapa de tuns (Alium fisulosum):

Planta este originar din Asiade Nord. Are frunze verzi, subiri ajungnd pn la 30-35 cm. Se folosesc numai frunzele. Bulbii nu sunt comestibili. n Japonia i China, este unul din principalele ingrediente. Are un gust mai fin dect ceapa verde obinuit. Se preteaz foarte bine la cultivarea n ldie sau ghiveci, pe balcon. Se folosete la prepararea salatelor sau cagarnitur la rasolul de carne sau pete.

Ceapa de bulb (Allium cepa):

Ceapa de bulb sau ceapa comun, obinuit, provine din zona Asiei, dar a ajuns n Europa acum ctevamii de ani. Ceapa are mai multe varieti, alb, roz, roie, violet,violet nchis.Deasemenea difer prin format, rotund, oval, plat, etc. Cititorii poate i mai aduc aminte de renumita ceap alb de Buzu, dulce i fraged, astzi aproape disprut, sau de ceapa roie de Turda, care se gsete i ea destul de rar. Ct despre folosire, nu cred c este nevoie s scriu ceva!...

Chimenul (Carum Carvi):

Chimenul este o plant aromatic care crete n toat Europa. Se folosesc fructele care au un aspect de semilun. Este folosit la condimentarea diverselor supe i mncruri, la condimentarea brnzeturilor, a unor sortimente de pine. De asemenea este folosit pentru prepararea unor buturi alcoolice. Are aciune calmant asupra colicilor intestinale.

Chimionul (Cuminum cyminum):

Chimionul este o plant aromatic de la care se folosesc seminele, de form alungit, de culoare cafeniu-verzui i au striuri albe. Este mai deschis la culoare fa de chimen. Are ntrebuinri asemanatoare. Gustul i mirosul este mai pronunat.

Cicoarea (Cichorium Intybus):

Cicoarea este o plant comestibil, cunoscut nc din antichitate. Frunzele seamn cu ale ppdiei, dar cicoarea face flori albastre. Frunzele au un uor gust amrui, se folosesc pentru asortarea unor salate dar i a unor mncruri. Din rdcina de cicoare se face un binecunoscut nlocuitor de cafea. Acesta s-a fabricat la noi n ar nc de lasfritul secolului XIX, era cunoscut sub denumirea de Frank (numele fabricantului), de prin 1950 schimbat n Cicoare, apoi Enrilo, se prezenta n cutii de carton sub o form presat. Prin 1970, a mai aprut un sortiment numit Menado, care avea i zahr adugat. Se folosea dimineaa la prepararea cafelei cu lapte. Frunzele de cicoare se recolteaz n lunile mai-iulie iar rdcina n septembrie-octombrie.

Cimbrul (Satureja hortensis):

Cimbrul are origini europene. Creste pn la 20-30 cm nlime.Este o plant cu o arom puternic. Florile sunt mici, de culoare alb sau roz-pal. Se folostete ca aromatizant n special la preparate din fasole, linte, varz. Deasemenea este nelipsit din murturile de varz, castravei, gogonele. Cimbrul se pstreaz uscat, cu crengue cu tot. Dup uscare, frunzele i florile se pot desface de pe crengue, se macin praf i se pstreaz n recipiente nchise foarte bine. Crenguele se pstreaz separati se folosesc la murturi.

Cimbrul de cultur (Thymus vulgaris):

Cimbrul de cultur este asemntor cu cellalt cimbru, are aceleai proprieti i este tot att de aromatizat.Ambele soiuri se cultiv n grdini i sunt greu de deosebit o varetate de alta.

Cimbriorul (Thymus serpyllum):

Cimbriorul este ruda slbatic a cimbrului de cultur. Popular mai este numitlmi sau iarba cucului. Are flori roz, ciclam sau purpurii, este folosit i ca plant decorativ.Cimbriorul nafara utilizrii ca condiment, este foarte des ntlnit n medicina naturist, sub form de ceai sau infuzie, avnd aciune diuretic i antiseptic. Florile lui sunt foarte cutate de albine. Mierea de cimbrior are un parfum deosebit.

Cresonul (Lepidium sativum):

Este o plant de cultur, dar se mai gsete i n flora spontan, mai ales n sudul rii. Este originar din Orientul mijlociu. Egiptenii l ineau la mare cinste. Popular se mai numete i hreni. Frunzele sunt folosite ca adaos la diverse salate, dar pot fi folosite i ca atare. Din semine se obine o past ca un mutar, foarte apreciat ca condiment. Are un gust uor iute, d o senzaie rcoritoare, de prospeime. Se preteaz foarte bine la cultivarea n ghivece sau jardiniere. Din pcate trebuie consumat n stare proaspat, deci nu poate fi conservat.

Cresonul de izvor (Nasturtium officinale):

Cresonul de izvor cunoscut i sub denumirea de creson de balt, de fntn, de ru sau nsturel, crete n flora spontan n zone cu mult umiditate, uneori chiar prin ap. (Este interzis recoltarea lui nlocuriunde pasc oi datorit posibilei infectri cu onematod periculoas pentru om). Vara are mici flori albe, cu patru petale. Provine din Persia (Iran), de unde s-a rspndit mai peste tot. n China este folosit de peste 1500 de ani. Gustul este acrior, uor amrui, puin iute, datorit sulfului pe care l conine. Se foloseste ca aditiv la diferite salate, sosuri, paste pentru tartine. Nu se prepar termic, deoarece pierde toate calitile. De regul, nu se amestec cu alte plante aromatice. Se consum doar n stare proaspt; nu se poate conserva. Se preteaz bine la cultivarea n ghivece sau jardiniere, dar necesit foarte mult ap.

Fenicul (Foeniculum vulgare):

Mai este cunoscut sub numele de finchin. Este o plant erbacee aromatic, ce poate ajunge pn la o nlime de 1,5-2 m, de origine mediteraneean. Frunzele sunt asemntoare cu mrarul, iar florile au o culoare galben-aurie dispuse n umbrele mari. Seminele au un gust uor dulceag i mentolat. Mirosul este asemntor anasonului. Pentru aromatizarea preparatelor se utilizeaz seminele uscate i mcinate. Se pstreaza n recipiente nchise ermetic. Frunzele sunt folosite pentru condimentarea murturilor de castravei i mai rar la gogonele. Vezi:

Fenicul dulce (Foeniculum azoricum):

Feniculul dulce sau feniculul de Florena, a fost selectat pentru aproduce bulbul de la baza plantei ct mai mare. Bulbul este folositca aditiv la salate sau consumat ca atare,ca garnitur la diverse mncruri.

Hreanul (Armoracia rusticana):

Hreanul este binecunoscut n toat lumea de peste un mileniu.Este originar din sud-estul Europei, mai precis din peninsula Balcanic. Popularitatea lui se datoreaz calitilor sale att medicinale ct i culinare. Hreanul este cel mai bun conservant natural. Nu exist nici-un fel de murturi gustoase fr hrean.Plantele aromatice (2)

Ienupr (Juniperus communis):

Ienuprul poate fi gsit n zeci de varieti. La noi crete n zonele montane i sub-montane la peste 700m altitudine, sub form de arbust. Se folosesc fructele uscate, numite i boabe de ienupr. Boabele de ienupr au un gust uor aromat. Se folosescpentru a condimenta diferite mncruricu varz, carne, n special vnat. Este folosit desemenea pentru aromatizarea unor buturi alcoolice, precum ginul sau rachiul. Cel mai cunoscut este rachiul de ienupr, foarte rspndit n Germania.

Isop (Hyssopus officinalis):

Este o plant venic verde. La noi n ar crete numai cultivat. Exist mai multe varieti cu flori albastre, albe sau roii. Cea mai rspndit este varietatea cu flori albastre. Frunzele de isop au un gust uor mentolat-amrui. Se folosesc n stare proaspt sau uscat, la condimentarea salatelor, marinatelor, sosurilor, precum i la prepararea unor lichioruri. Florile proaspete de isop se folosesc la ornamentarearea salatelor. Plantele de isop trebuie uscate n ncperi ntunecoase, ferite de lumin i se pstreaz n recipiente nchise ermetic.

Izma (Mentha piperita):

Izma este ruda slbatic a mentei de grdin. Crete pn la 1 metru nlime, are flori mici de culoare roz-violacee. Este foarte aromat cu un gust puternic mentolat. Crete cam n toat ara. O varietate este Izma crea (Mentha spicata), care se gsete tot n flora spontan. Izma se folosete n special pentru ceaiuri dar i pentru aromatizarea mncrurilor, salatelor i a buturilor alcoolice sau ne-alcoolice.

Leurda (Allium ursinum):

Leurda (denumit greit usturoi slbatic ) este o plant erbacee care crete pn la 30-40 cm nlime, n unele zone chiar pn la 50 cm. Se gsete prin pduri, crescnd la umbra copacilor. Se poate cultiva cu succes. nflorete n perioada aprilie-iunie. Are un miros i gust puternic de usturoi. Se folosesc frunzele n stare proaspt, recoltate nainte de nflorirea plantei, la diverse preparate ca: salate, sosuri, preparate din ou, unt compus, adaosuri la ciorbe i boruri. Se poate pstra prin congelare. Dac este uscat mai pierde din gust i miros. Este o plant antiseptic i antibacterian.

Leuteanul (Levisticum officinale):

Leuteanul este o plant peren din familia ptrunjelului, crete pn la 70-80 cm uneorichiar la 1-1,2 m nlime. n general sunt folosite numai frunzele n stare proaspt, congelate, conservate sau uscate. Este utilizat pentru condimentarea ciorbelor, borurilor, conservelor de legume. Unele persoane l utilizeaz i ca condiment la murturi. Leuteanul este foarte popular n sudul i sud-estul Europei. n Moldova borul fr leutean, nu este bor...

Levnica (Lavandula angustifolia):

Levnica sau lavanda, este o plant aromatic, originar din zona mediteraneean, care crete ca o tuf pn la 30-50 cm ntime. Are flori albastre foarte parfumate care apar n luna Iulie. Se folosesc numai florile. Se recolteaz chiar nainte de deschiderea corolei florii. Se pastreaz prin uscare. Este folosit n scop medicinal, n industria parfumurilor i pentru aromatizarea unor dulciuri i siropuri. Trebuie folosit cu pruden, fiind puternic parfumat. Florile uscate se pun n sculei de pnz, se aeaz printre haine i rufe pentru a le parfuma. Are i un rol anti-molie.

Limba mielului (Borago officinalis):

Este o plantoriginar din zona mediteraneean, crete i n flora spontan de la noi, dar mai mult cultivat. Tulpina este acoperit cu periori albi. Crete pn la 40-50 cm nlime, are frunze mari de culoare verde nchis i flori frumoase de culoare albastru strlucitor. Are un gust asemntor cu al castravetelui proaspt. Frunzele se folosesc n stare proaspat pentru condimentarea unor salate, sosuri reci. Prepararea termic distruge gustul. Nu poate fi pstrat uscat sau conservat.

Macriul mare (Rumex acetosa):

Este o plant erbacee cu frunze lanceolate la baz. nflorete la sfritul lunii mai. n grdin se cultiv macriul de cultur (Rumex acetosa cultivar) care este asemntor celui din flora spontan, doar ca are frunze mai mari. Exist mai multe varieti de macri dar care sunt folosite mai rar n preparate, (macriul mrunt, macriul ciobnesc, dragaveiul etc.). Se folosesc frunzele care au un gust acrior spre acru, la salate, ciorbe, boruri, sosuri, ca atare sau ca adaosuri.

Macul de grdin (Papaver somniferum):

Este o plant ierboas nalt de 0,8-1,5 m. Se gsete n ara noastra n special ca specie cultivat, n mai multevarieti, cu flori de culoare alb, rou purpuriu, violacee, violet, albastr.Sunt folosite seminele (nu conin alcaloizi) pentru diferite preparate, mai cunoscut fiind cozonacul cu mac. Din capsula verde, necoapt se extrage un lichid-latex din care se produc opiaceele. Aa c atenie la cultivare...

Mghiranul (Majorana hortensis):

Este o plant peren cu tulpini nalte i frunze ovale. Are flori mici sub form de ciorchine, de culoare violet. Este originar din Asia Mic. Se folosesc frunzele proaspete care sunt puternic aromate, uor amrui. Frunzele uscate mai pierd din arom. Se usuc la ntuneric, apoi se pstreaz n recipiente nchise ermetic. Se pot mcina i pstra sub form de pulbere. Mghiranul se foloseste ca condiment pentru diverse preparate culinare, ciorbe, fripturi sosuri, la prepararea unor mezeluri.

Mrarul (Anethum graveolens):

Este o plant anual, cu tulpina ce poate ajunge la 1 m nlime, originar din zona mediteraneean. De la mrar se folosesc frunzele pentru diverse preparate culinare. Seminele i tulpina se folosesc ca condiment pentru murturi. Mrarul se pstreaza uscat, fruze, semine, tulpin. Mrarul se folosete pentru aromatizarea a puzderie de preparate: sosuri, salate, ciorbe, boruri, etc.

Menta de grdin:

Este o plant de cultur provenit din selectionarea izmei din flora spontan. Are aceleai proprieti ca izma. (Vezi mai sus).

Mutarul alb (Sinapis alba):

Mutarul este o plant erbacee anual. Crete pn la 70-80 cm nlime, cu flori galben-aprins, face psti cu 5-7 semine. Seminele mutarului alb de faptsunt de culoare galben pn la maro deschis. Exist i alte varieti cu semine de culoare gri sau neagr (Sinapis nigra) care are semine mai iui dect cel alb. Seminele se utilizeaz la fabricarea mutarului de mas. De asemenea se folosesc la murturi, avnd calitatea de a pstra murturile pe termen mai lung i mai crocante.

Negrilica (Nigella sativa):

Este o plant anual, de provenien asiatic, face parte din familia bujorului. Negrilica, (chimen negru, nigelu, cernuc)are flori frumoase, se cultiv i ca plant decorativ. Din flori iau natere capsule pline cu semine triunghiulare de culoare neagr intens, cu o arom deosebit. Seminele mcinate au un gust iute-amrui, puin afumat. Se obinuieste ca seminele nainte de folosire s fie prjite n ulei.n scop culinar se folosete la aromarea brnzeturilor, preparatelor de panificaie, patiserie, prepararea mezelurilor, mncruri din legume sau cu carne. n amestec cu coriandru i tarhon se poate obine un oet foarte aromat i plcut la gust, pentru condimentarea salatelor.

Oregano (Origanum vulgare):

Oregano (origan, ovrv) este o plant peren,crete pn la 70-80 cm, sub form de tufi cu frunze ovale de 3-4 cm. Florile sunt violacee sau roiatice,mai raralbe, n funcie de varietate. Provine din regiunea mediteraneean, crete n flora spontan sau cultivat. Se folosesc fruzele n stare proaspt sau uscat. Dac sunt uscatearoma este mai puternic. Gustul este asemantor cu cel al cimbriorului, puin mai mentolat. Frunzele uscate se pstreaz n recipiente nchise ermetic, n spaii ntunecoase. Se poatre i mcina sub form de praf. Este utilizat la condimentarea mncrurilor din legume i/sau carne, omlete, pizza. Eu l-am ncercat la ciorba de legume fr carne i mi-a plcut.Este un condiment care rezist bine la preparare termic.

Ppdia (Taraxacum officinale):

Este o plant erbacee cu frunze lungi crestate i flori galbene, cunoscut de mai toat lumea i cu numele de lptuc, crestea, curu' ginii, etc. Se folosesc frunzele fragede, nainte de nflorire, pentru salate, singur sau n combinaie. Are un gust plcut, uor amrui. Se folosete des ca adaos la salata de cartofi cu ceap.. Frunzele proaspete de ppdie, cur organismul de toxine.

Ptrunjelul (Petroselinum crispum):

Este o plant legumicol, cultivat pentru rdcina i frunze. Se mai gsesc denumiri ca ptrunjic i ggu. Ptrunjelul este originar din zona de est a Mediteranei. Exist dou varietai de ptrunjel: una numai pentru fruze i a doua pentru frunze i rdcin. Frunzele se folosesc n stare proaspt i nu trebuie fierte deoarece pierde toat aroma. Se adaug la preparat dup ce acesta s-a fiert. Rdcina, n schimb dup fierbere are o arom mai puternic. Frunzele se adaug la tot felul de mncruri gtite i salate. Rdcina la supe, ciorbe etc. Frunzele uscate pierd din arom. Se pot conserva prin congelare.

Pelinul (Artemisia absinthium):

Este o plant ierboas, crete pn la o nlime de cca 1m, cu flori de un galben pal, foarte mirosiroare. Se cunosc 2-3 varieti de pelin. Frunzele de pelin se recolteaz primvara devreme. Se pstreaz n stare uscat 6-8 luni. Pelinul este utilizat n special pentru aromatizarea unor buturi ca:vinul pelin, absint, amaretto, bitter, vermut.

Roinia (Mellisa officinalis):

Este o plant peren, melifer, aromatic. Crete n tufe de 80-90 cm nlime. Se gsete n flora spontan in zona olteniei si banatului, dar mai des este cultivat. Mai este cunoscut i sub denumirea de iarba stupilor. Frunzeleseamana cu ale urzicii. Gustul i mirosul frunzelor este asemntor cu cel de lmie. Frunzele de roini se consum prospete sau uscate. Se folosete la aromatizarea salatelor, oeturilor, lichiorurilor.

Rozmarin (Rosmarinus officinalis):

Este o plant mediteraneean cu frunze n form de ace i flori de culoare albastr, alb sau roie. La noi n ar se cultiv n sere sau n ghivece i jardiniere, deoarece nu rezist la ger. Gustul i mirosul este uor amrui-rinos. Se folosete n stare proaspat sau uscat, pentru aromatizarea unor mncruri din carne i legume, dar i a oetului. Dac se pune pe crbunii unui grtar prin ardere va aromatiza carnea.

Rubarba (Rheum rhabarbarum):

Rubarba (revent, rabarbur, rabarber) este o plant peren care are peste 50 de varieti. La noi n ar se gsesc varietile Rhabarbarum i officinale, care nu se deosebesc prea mult una de alta, ambele cu codie de culoare roie i care sunt i cele mai gustoase. Crete sub form de tuf n medie pn la 1 m nlime, are frunze mari. De la rubarb numai codiele frunzelor sunt comestibile. Trebuie s aib o structur ferm. Daca sunt ofilite sau lemnoase nu se consum. Partea protectoare de la suprafaa codielor sendeparteaz. Frunzele sunt toxice. Gustul este acrior spre acru. La noi n ar nu este prea cunoscut (cu excepia Ardealului), cu toate c crete uor ori unde. Nu este afectat de ger. Rubarba se folosete la multe preparate culinare cadulceuri, compoturi, prjituri, sosuri, singur sau n combinaie cu alte fructe. Sucul de rubarb se poate conserva prin fierbere ise folosete la acrirea ciorbelor.Din sucul de rubarb se poate face o butur rcoritoare (cu zahr sau ndulcitor adugat).

Rucola (Eruca sativa):

Rucola (voinicica) este o plant anual originar din zona mediteraneean. Face parte din familia verzei. Planta se cultiv i n ara noastr i se preteaz bine pentru ghivece i jardiniere. Planta crete rapid putnd s ajung la 100 cm, are frunze asemntoare cu ale ppdiei. Face flori alb-glbui cu nervuri violet. Produce fructe sub forma unei teci alungite 1-4 cm, n care se gsesc seminele. Frunzele de rucola au o arom puternic, gust amrui aducnd cu gustul de nuc. Se consum doar n stare proaspt, la salate i ca adaos la alte preparate. Seminele de rucola au acelai gust cu frunzele i se folosesc mcinate, ca condiment. Plantele aromatice (3)

Salvia (Salvia officinalis):

Salvia (jale, salbie), este o plant erbacee cu flori mici, divers colorate. Face parte din familia mentei. Este originar din regiunile mediteraneene, de unde s-a rspndit n toat Europa. La noi n ar este plant de cultur, cu frunze oval-lanceolate, acoperite cu peri fini de culoare argintie sau cenuie. Salvia are un miros plcut, gust uor amrui. Frunzele de salvie serecolteaz nainte de nflorirea plantei, n luna mai i iunie. Se culeg la orele amiezii i apoi se pun imediat la umbr s se usuce. Se ntrebuineaz n cantiti mici (fiind foarte aromat) la diferite mncruri cu carne de porc, gsc, ra, viel, vnat, la sosuri i ceaiuri.

Schinduf (Trigonella foenum-graecum):

Schinduf (fn grecesc, molotru),este o plant erbacee din familia leguminoaselor. Are frunze oval-lungree dispuse cte trei asemntor trifoiului, cu flori mici alb-glbui. Din flori secresc psti subiri, lungi de cca 10 cm n care se gsesc semine de form dreptunghiular sau conic de culoare galben-maroniu. Seminele mcinate sunt puternic aromate cu un gust dulce-amrui, de zahr ars. n Romnia se gsete n flora spontan mai ales n partea de sud a rii. ranii o folosesc ca nutre pentru vite. Se utilizeaz frunzele proaspetesau uscate i seminele uscate i mcinate, la preparate de panificaie, la mncruri cu carne, salate.

Susanul (Sesamum indicum):

Este o plant erbacee care crete pn la 1-2 m nlime. Provine din Mesopotamia (Iraq) i India. Planta ca atare are un miros neplcut. Se folosesc seminele uscate,si/sau prjite, care au un gust pregnant de nuc. Tot din semine se prepar uleiul de susan. Seminele de susan se adaug preparatelor de panificaie ( ex. covrigii cu susan), diferitelor mncruri cu carne i legume. Din semine de susan se prepar cunoscuta past tahini. Uleiul de susan este folosit ca aromatizant. Nu este recomandat pentru prjeli, dect n amestec cu alt ulei.

tevia romneasc (Rumex Patientia):

tevia romneasc, dragomir, dragavei sau macriul cucului, (a nu se confunda cu stevia dulce - Stevia Rebaudiana) este o plant erbacee care crete peste tot n Romnia, n zone mai umbrite, pe lng drum, pe lng gard, pe liziera pdurilor, ogoarelor, pe lng punile montane, etc. Are frunze care seamn cu ale macriului este suculent i are un gust acrior, uor amrui. (Se pare c face parte din familia macriului). Se consum frunzele proaspete de la apariie - aprilie, pn prin septembrie, (se evit frunzele mbtrnite) ca atare, sau n combinaie cu alte legume. Se adaug la diferite salate de legume, ciorbe, sosuri. Era foarte cunoscut nainte de 1989, gsind prin alimentare, conserve cu frunze de tevie la discreie. tevia este bogat n fibre, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc i vitaminele A, C, E i KNormalizeaz nivelul zahrului n snge, scade pofta de dulciuri, controleaz apetitul i scade pofta de alimente grase. Echilibreaz nivelul glicemiei, un bun reglator al tensiunii arteriale, etc.Dac am avut contact cu urzicile, zdrobim o frunz de tevie i tamponm zona. In cteva minute, usturimea provocat de urzic, dispare.

Tarhonul (Artemisia dracunculus):

Este o plant peren cu tulpina dreapt, ramificat, cu frunze lanceolate i flori alburii. Tarhonul crete sub form de tuf pn la 60-80 cm nlime. Frunzele de tarhon se folosesc verzi, conservate sau uscate. Aroma cea mai pregnant o au frunzele conservate n oet. n pofida prerii unora, tarhonul uscat nu pierde din arom dect foarte puin. Trebuie pstrat n recipiente nchise ermetic. n stare uscat poate fi folosit depersoanele care nu suport sarea i oetul. Tulpinile dup ruperea frunzelor, nu se arunc. Se pun la uscat, iar apoi se pot folosi la condimentarea murturilor, precum castraveii i gogonelele. Tarhonul are i proprietatea de aface murturile mai crocante.O alt ntrebuinare a crenguelor de tarhon, este aromarea oetului. Se taie mrunt crenguele proaspete i se pun n oet din vin de 9'. Se folosete la acrirea i condimentarea ciorbelor. Alt nsuire a tarhonului se datorete aromei puternice, poate nlocui sarea. Ciorbele ardeleneti de fasole sau cartofi cu afumtur i condimentate cu tarhon, sunt renumite.

elina (Apium graveolens):

Este o plant legumicol care crete pn la 70-80 cm, de origine european. Are frunze mari penate, florile sunt mici de culoare alb. De la elin se folosec frunzele i rdcina. Tulpina poate fi folosit doar dac este tnr. Altfel este tare i cu un gust neptor. In Europa de vest a aprut o varietate de elin de la care se folosesc doar frunzele i tulpinile. Frunzele de elin se folosesc n stare proaspt sau uscat pentru condimentarea ciorbelor, sosurilor, etc. Rdcina se folosete la fel, pentru ciorbe, supe, sosuri, salate.

Usturoiul (Allium sativum): Face parte din familia cepei. Este cel mai cunoscut aliment, condiment, medicament. Nu insistm asupra calitilor i utilizrii, deoarecesunt binecunoscute de toata lumea. Atrag atenia c toate calitile usturoiului se regsesc n usturoiul romnesc. Usturoiul importat din ri precum China, Turcia, Olanda etc. este nociv. Este iradiat i tratat cu sulfat de cupru, pentru a nu ncoli i a fi "proaspt" timp ndelungat. Combinaia dintre sulfatul de cupru i elementele coninute de usturoise transform notrav i nu medicament. Cine dorete probleme stomacale i intestinale s consume usturoi de import de la mall!. Cine dorete s fie sntos, s mnnce usturoi din Romnia! In 1996 doi cercettori romni Mirghi E. i Mirghi R. auobimut un nou soi de usturoi, numit Allium sativum Luris care are frunze de culoare verde-albstruie, acoperite cu pruin. Cpna cntrete 50-60 gr, avnd un numr de 15-23 cei. Cititorii care doresc s afle mai multe despre utilizarea usturoiului, sunt rugai sa dea un click AICI Cum preparm mujdei sau scordolea: AICI

Usturoiul slbatic (Allium vineale):

Usturoiul slbatic (popular: samurasl, pur), este o plant care apare n flora spontan dar este i cultivat. A nu se confunda cu leurda! Florile au o culoare purpuriu-violacee, asemntoare cepei. Se consum frunzele, subiri i ngustate spre vrf. Are un gust i o arom mai fin decat a usturoiului de cultur. Se preteaz bine pentru cultivare n ghivece i jardiniere. Are nevoie de umezeal. Se consum proaspt. Nu se poate conserva.

Viinul turcesc (Prunus mahaleb):

Viinul turcesc sau viinul slbatic, este un arbore care crete pn la 5-6 m nlime, dar poarte ajungepn la8-10 m, originar din zona mediteraneean, sa rspndit i la noi n ar, preponderent n sud, dar i n rest, crescnd pe coastele nsorite. Frunzele arborelui sunt aproape identice cu ale viinului obinuit. Face flori mici, albe i frumos parfumate. Fructele de 6-8 mm diametru, au culoare viiniu nchis spre negru, sunt comestibile,dar au pulpa foarte subire i cu gust amar. Se folosesc smburii viinelor, care spari i mcinai, au un gust amrui, asemntor migdalelor amare. De regul, smburii sunt pstrai ntregi i se sparg numai n momentul folosirii. Condimentul se adaug la diferite preparate de patiserie. Prin macerare sau fierbere, din pulp se poate face un suc foarte concentrat, cu gust puternic amar, care sefolosete la aromatizarea i colorarea unor buturi alcoolice.