Plantele cu continut amar

8/18/2019 Plantele cu continut amar

1/11

Păpădie

Păpădie

Clasificare tiin ificăș ț

Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta

Clasă: Magnoliopsida

Ordin: Asterales

Familie: Asteraceae

Gen: Taraacum

!pecie: T" o$$icinale

Nume binomial

Taraxacum officinale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flowering_planthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dicotyledon&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taraxacumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flowering_planthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dicotyledon&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taraxacumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83


2/11

Păpădie

Păpădia (Taraxacum officinale) este o plantă erbacee din familia asteraceae, cu frunze lungi,crestate i cu flori galbene grupate în capitule. Mai este numită i buhă, cicoare, crestă ea, lăptucă,ș ș țlilicea, mâ ă, papalungă, pilug, turci, curu-găinii, floarea-broa tei, floarea-găinii, floarea-mălaiului,ț șfloarea-sorului, floarea-turcului, flori-galbene, gălbinele-grase, gu a-găinii, ouăle-găinilor, papa-șgăinii, părăsita-găinilor sau pui-de-gâscă.

Răspândire

Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegeta ie, de la câmpie până în zona subalpină, prințlocuri necultivate i pe marginile drumurilor. a are anumite locuri in care creste ca de e!emplu" nuș

creste în loc umbros ci în loc cu soare, ea cre te în calea unui izvor subteran, etc.ș

Utilizare

#ădăcina de păpădie se poate folosi sub formă de decoct în afec iuni hepato-biliare, iar păr ileț țaeriene intră în compozi ia ceaiurilor depurative, dietetice i gastrice. Primăvara se poate faceț șun sirop care are un gust foarte bun care este benefic pentru sănătate după iarnă. Păpădiacon ineț vitamine, minerale iș oligoelemente, frunzele de păpădie proaspete se folosesc sub formăde salate.

Tratamente naturale pe baza de păpădie

Păpădia reprezintă o plantă medicinală apreciată pentru proprietă ile ei terapeutice" cura ăț țorganismul, stimulează activitatea ficatului, vindecă diabetul. #ădăcinile de păpădie sunt considerateun remediu natural în tratamentul unor variate afec iuni datorită ac iunii acestora asupraț țorganismului" depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, fiind utilizate i ca tratament cosmeticșpentru un ten mai luminos.

Păpădia a$ută i la vindecarea" anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor,șfermenta iilor intestinale, tulburărilor de metabolism, eczemelor, inflama iei ganglionilor, gutei, litiazeiț țbiliare, litiazei renale.

%alata de frunze proaspete de păpădie cură ă organimul de to!ine. &ecoctul de păpădie sețrecomandă în afec iunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. &in acest decoct sețbeau zilnic, două trei căni pentru rezultate eficiente.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceae


3/11

Pelin

Pelin

Artemisia absinthium


Regn:

Plantae

Diviziune:

Magnoliophyta

Clasă:

Magnoliopsida

Ordin:

Asterales

Familie:

Asteraceae

Gen:

Artemisia

!pecie:

A" a%sinthium

Nume binomial

Artemisia absinthium&"

Pelinul ( Artemisia absinthium '.) este o plantă perenă din familia steraceae.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Artemisiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carolus_Linnaeushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Artemisiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carolus_Linnaeushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceae


4/11

Descriere generală

Pelinul este o plantă perenă, ierboasă. Poate atinge o înăl ime de - ,* m. +runzele bazale suntțtripenat sectate, cu o lungime de până la * cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de cm,se simplifică treptat spre vârf. +lorile sunt galbene pal i foarte mirositoare. nflore te în perioadaș șiulie-septembrie. +ructul este o achenă. ste răspândit în urasia i rientul Mi$lociu, crescând înșspecial pe terenuri necultivate. Pelinul alb(rtemisia absinthium) sau popular /pelinul de mai0plantăerbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenu ii pe fa ă ,argintii-cenu ii pe dosș ț și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici răspândit în uropa, sia i frica, înalt deș ș

12* cm. 3ele mai răspândite fiind speciile".Pelin mic) 4 plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze

albe, păroase (rtemisia austriaca)5 Pelin de mături 4 plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în 6capitule6 (rtemisia scoparia). Pelinari ă,pelinul negru ( rtemisia vulgaris)5 pelini ă, varietate deț țpelin( rtemisia pontica)5 rtemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, înspecial în $urul lacurilor i al terenurilor inundate. %e distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor.ș

Uz medicinal

Pelinul" are numeroase utilizări în medicina umană i veterinară de la noi i din alte ări" e!citant alș ș țsecre iilor gastrice,antiinflamator al mucoaselor gastro-intestinale, antihelmintic, antidiareic, la!ativ,ț în hipotonie gastrică etc. Printre cele mai importante proprietă i terapeutice pe care pelinul alb lețprezintă, pe care fitoterapeu ii le enumeră sunt" proprietă i dezinfectante, diuretice, depurative,ț țla!ative, vermifuge, antiinflamatoare, stimulente gastric, tonic-amare i cicatrizante (intern i e!tern).ș ș

Pelinul alb, întâlnit, aproape la tot pasul în satele române ti, con ine un tezaur de principii active,ș țdovedindu- i eficien a în tratarea a numeroase afec iuni. n practica naturistă, încă din vechime, seș ț țutilizează frunzele i vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternicșaromat i gust foarte amar.ș

Alte întrebuin ăriț

&e asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (cadovadă i numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei).ș

Mai este ziua pelinului. n tradi ia populară această plantă are numeroase întrebuin ări"ț ț

http"77888.evenimentul.ro7articol7armindenii-ziua-pelinului-.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Achen%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Achen%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Absinthttp://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Achen%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Absinthttp://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.html


5/11

Ungura (plantă)ș

Unguraș

Clasifcare științifcă

Regn: Plantae

Ordin: Lamiales

Familie: Lamiaceae

Gen: Marrubium

Specie: M. vulgare

Nume binomial

Marrubium vulgare

Descriere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lamialeshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lamiaceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marrubiumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lamialeshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lamiaceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marrubiumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomial


6/11

Morfologia

9ngura ul are o înăl ime de *:2;:ș ț mm, uneori atinge i erba Marrubii), care se recoltează la înflorire. cesta areș

un gust amar, chiar iute. 3on ineț marubiina(principiu amar), saponine, tanin, ulei volatil,

mucilagii, acid marubic, colină, clorogenic, acizi cafeic i are ac iune e!pectorantă, colagogă,ș ț

stomahică, tonic amară i antitermică. ?ntră în compozi ia ceaiului antiasmatic.ș ț

Pulberea din această compozi ie (*-; g7zi) sau infuzia (-=@) este folosită la bron ite,ț ș astm bron icș ,

afec iuni ale aparatului digestiv.ț

intaurăȚ

intaurăȚ

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marubiina&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_marubic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_marubic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colin%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Astm_bron%C8%99ichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Astm_bron%C8%99ichttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marubiina&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_marubic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colin%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Astm_bron%C8%99ic


7/11

Centaurium erythraea


Regn: Plantae



Ordin: Gentianales

Familie: Gentianaceae

!pecie: Centaurium

Nume binomial

Centaurium erythraea

intauraȚ ( Centaurium umbellatum) este o plantă medicinală de culoare albastră sau ro ieș .

Popular se mai nume te i intaulă, fierea pământului, iarba frigurilor, potroacă, intaură, cintoaie,ș ș ț ț

frigor, frigurică, ghin ură, ghin urea, potrocea, potrocu ă, scăunel, scânteiu ă, taulă, buruiană-de-ț ț ț ț

friguri, coco ei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bă icoasă, iarbă-de-ș ș

curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp A*B

Descriere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gentianales&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Gentianaceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Centauriumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Albastruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Albastruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gentianales&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Gentianaceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Centauriumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Albastruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-2


8/11

ste o plantă erbacee, perenă, cre te înaltă de 2;ș cm cu o tulpină erectă, cilindrică sau cu

coaste pu in proeminente, acoperită de peri abunden i, care se ramifică doar în zona florilor.ț ț

+runzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din :-C foliole din ate pe margini, între care seț

găsesc 1- foliole mici. +lorile sunt ca ni te stelu e cu cinci col uri de culoare roz sau violet. +ructulș ț ț

este o achenă. Planta cre te în livezi i pe pa$i ti în locuri umede i luminoase, în zonele de munteș ș ș ș

până la o altitudine de 2* m, în vii, în zonele defri ate, sub traseele liniilor de înaltăș

tensiune. %e culege din iunie până în septembrie

intaura este una dintre cele mai puternice ierburi deto!ifiante din flora medicinală românească.Ț

Boli care se tratează folosind această plantă

• +ebră

• Malarie

• 'ipsa poftei de mâncare

• Pirozis

• Dulburări stomacale

• &iabet

• Eoli de piele

• ?nto!ica ii alcoolice sau cu substan e chimiceț ț

• czeme i pentru cicatrizarea rănilor (amestec de suc proaspăt, ob inut din intaură iș ț ț ș

păpădie)

eaiul de intaurăț

3eaiul de intaură, denumitț Centauri herba, se ob ine din păr ile aeriene înflorite recoltate prinț ț

tăierea tulpinelor cu foarfeca sau cu itul la :ț cm de la suprafa a pământului. 9scarea se face laț

umbră, în buchete, atârnate pe sârmă sau întinse în strat sub ire. %e folose te sub formă deț ș infuzie.

Planta con ine principii amare cu structură secoiridoidică, eritrocentaurina, !antone polisubstituite,ț

flavonoide, alcaloizi, lactone, triterpene, acizi fenolici, ulei volatil, fitosteroli, alcool cerilic, acizi gra i,ș

substan e minerale.ț A1B

?nfuzia de intaură măre te activitatea vezicii biliare. %e bea câte o $umătate de cană înainteaț ș

meselor principale.AFB

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Infuzie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-6https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-7https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Infuzie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-6https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83#cite_note-7


9/11

!c"inel

Schinel

Cnicus benedictus


Regn: Plantae



Ordin: Asterales

Familie: Asteraceae

!pecie: Cnicus

Nume binomial

Cnicus benedictus

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cnicushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophytahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliopsidahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cnicushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_binomial


10/11

Schinel (Cnicus benedictus) este o plantă de cultură din familia steraceae, originară din uropade st, cunoscută sub mai multe denumiri populare" iarbă amară, ofran sălbatic, scai amar ș .

DescrierePlantă de cultură, cu tulpină dreaptă i înaltă de până la m, simplă sau ramificată, acoperită cușspini, de culoare verzuie sau brun-ro iatică în partea superioară. +runzele alterne, alungitșlanceolate, cu nervuri proeminente5 flori galbene tubuloase, grupate în antodii terminale i fructeșachene brun-gălbui. nflore te din luna iunie i până în august. %copuri medicinale se recolteazăș șpăr ile aeriene în perioada înfloririi.ț

omponen i principaliț%escviterpene (cnicina, benedictinaartemisiifolina i salonitenolidul),ș fitosteroli i glicozidele lor,ș acizigra iș , mucilagii, taninuri, acizi rezonici, acid nicotinic, vitamina E, săruri (potasiu, magneziu, calciu).

Proprietă iț

?ntern"

- produce o cre tere a sucului gastric, înbunătă ind digestiaș ț- măre te pofta de mâncareș

- ac iune depurativă i febrifugăț ș

!tern"

- antiseptic- cicatrizant i troficș

#ndica iițIntern" în anore!ie i hiperaciditate gastrică5 în tulburări digestive i stăriș ș

inflamatorii ale stomacului5 în boli ale ficatului i în cele ale căilor respiratorii.ș

Extern" în arsuri, degerături i ulcera ii ale pielii.ș ț

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cnicin%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Fitosterolhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_grashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_grashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_grashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_nicotinic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_nicotinic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B1https://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceaehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cnicin%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Fitosterolhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_grashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_grashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_nicotinic&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B1https://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calciu


11/11

Documents

Plantele cu continut amar