Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din IașiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din IașiFacultatea de Geografie și GeologieFacultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de GeografieDepartamentul de GeografieMaster „Riscuri Naturale și Amenajarea Teritoriului”Master „Riscuri Naturale și Amenajarea Teritoriului”

Disciplina „Managementul Disciplina „Managementul și ași amenajarea spamenajarea spațiului forstierțiului forstier””

Documentare dendrologică

Studiu de caz: Jneapănul (Pinus mugo)

Dr. Ing. Ion Barbu Adrian – Marius Șova

Anul II, Sem. II, Gr. 1

• • Denumire și încadrare Denumire și încadrare taxonomică taxonomică

• • Descriere generalăDescriere generală

• • Cerințe de mediuCerințe de mediu

• • Dimensiuni maxime șiDimensiuni maxime și

longevitatelongevitate

• • Caracteristici Caracteristici morfologicemorfologice

• • Areal de răspândireAreal de răspândire

• • UtilizăriUtilizări

• • Denumire și încadrare taxonomicăDenumire și încadrare taxonomică

Română: Română: JneapănJneapăn (jep, (jep, ccăătuntun, , pin de piatrpin de piatrăă, cetin, cetinăă strâmb strâmbă)ă)

Latină: Latină: Pinus mugoPinus mugo ((Pinus montana MillPinus montana Mill îîn vechean vechea clasificare clasificare ) )

Engleză: Engleză: Dwarf PineDwarf Pine Germană: Germană: Moor BergkieferMoor Bergkiefer

Regn: Plantae Îngrengătura: Spermatophyta Subdiviziune: Pinophyta (Gymnospermae) Clasa: Pinopsida (Coniferipsida) Ordin: Pinales Familie: Pinaceae (Abietaceae) Gen: Pinus Seria: Pinus mugo Specii: Pinus mugo var. pumilio

Pinus mugo var. uncinata

Pinus mugo var. rotundata Subspecie: Pinus mugo Turra ssp. mugo

• • Descriere generalăDescriere generală Jneapănul eJneapănul este un element boreal - montan, care creste un element boreal - montan, care creșște te

sub formsub formăă de arbust la altitudini de arbust la altitudini cuprinse în generalcuprinse în general îîntre 1500-ntre 1500-2300 m2300 m, peste limita superioară a pădurilor montane., peste limita superioară a pădurilor montane. Este Este considerat considerat a fi a fi un pin tun pin tâârrââtortor, fiind, fiind un arbust ce rar atinge 3 m un arbust ce rar atinge 3 m înălţime, cu port târâtorînălţime, cu port târâtor, contorsionat, contorsionat şi scund, cu numeroase şi scund, cu numeroase tulpini scunde, ramificate la bază şi având vârfurile ramurilor tulpini scunde, ramificate la bază şi având vârfurile ramurilor îndreptate în sus.îndreptate în sus. Are Are un unulul sau mai multe trunchiuri curbate, sau mai multe trunchiuri curbate, ramuri lungiramuri lungi și o și o baza de stabilire pe teren baza de stabilire pe teren de de ppâânnăă la 10 m la 10 m în în circumferințăcircumferință. .

Este o relicvEste o relicvăă glaciar glaciarăă, considerat monument al naturii, fiind , considerat monument al naturii, fiind

interzisinterzisăă distrugerea lui din flora spontan distrugerea lui din flora spontanăă. La sfârşitul ultimei . La sfârşitul ultimei răciri glaciare, jneapănulrăciri glaciare, jneapănul avaveaea o largă răspândire, dar o largă răspândire, dar o dată o dată cu cu încălzirea climatului, arealul său a ajuns încălzirea climatului, arealul său a ajuns tot mai tot mai fragmentatfragmentat și a și a urcat la altitudini mai mariurcat la altitudini mai mari. .

Populaţiile actuale sunt cantonate în etajul subalpin din Populaţiile actuale sunt cantonate în etajul subalpin din Pirinei, Alpi, Carpaţi şi BalcaniPirinei, Alpi, Carpaţi şi Balcani, iar, iar uneori uneori apare apare în tinoave la în tinoave la altitudinaltitudinii mai redus mai redusee, ca martori relic, ca martori relicțți ai fostului său areal.i ai fostului său areal.

• • Cerințe de mediuCerințe de mediu

Jnepenişurile se găsesc în zoneJnepenişurile se găsesc în zonelele unde stratul de zăpadă este prezent 80 unde stratul de zăpadă este prezent 80 -- 160 zile pe 160 zile pe an, astfel că perioada de vegetaţie de 5an, astfel că perioada de vegetaţie de 5 -- 6 luni pe an oferă o perioadă de creştere şi 6 luni pe an oferă o perioadă de creştere şi maturizare a lemnului de maxim 3maturizare a lemnului de maxim 3 -- 4 luni pe an.4 luni pe an. Elasticitatea tulpinilor Elasticitatea tulpinilor îi îi oferă o rezistenţă oferă o rezistenţă deosebită împotriva avalanşelor, viscolelor şi stratului gros de zăpadă. Zăpada poroasă, deosebită împotriva avalanşelor, viscolelor şi stratului gros de zăpadă. Zăpada poroasă, conţinând un mare volum de aer care acţionează ca termoizolant, are un important rol conţinând un mare volum de aer care acţionează ca termoizolant, are un important rol protector, faţă de temperaturile foarte coborâte. protector, faţă de temperaturile foarte coborâte. În În ceea ceea ce priveşte condiţiile de sol, jneapănul este o specie mai puţin exigentă. El este ce priveşte condiţiile de sol, jneapănul este o specie mai puţin exigentă. El este răspânditrăspândit în general în general pe podzolurile primare, dar poate fi întâlnit şi pe soluri slab dezvoltate, pe podzolurile primare, dar poate fi întâlnit şi pe soluri slab dezvoltate, scheletice, pe grohotişuri lipsite de stratul de sol şi chiar pe solul turbos al tinoavelor.scheletice, pe grohotişuri lipsite de stratul de sol şi chiar pe solul turbos al tinoavelor. Având Având în vedere distribuțiaîn vedere distribuția în etajele înalte ale munţilor, soluri în etajele înalte ale munţilor, solurile suntle sunt sărace în substanţe minerale, sărace în substanţe minerale, fiindfiind de regulă foarte acide, cu pH între 3 şi 5, dar de regulă foarte acide, cu pH între 3 şi 5, dar jnepenișurile jnepenișurile pot acoperi şi terenuripot acoperi şi terenurilele cu cu substrat calcarossubstrat calcaros, bazic. (ex: , bazic. (ex: Panaghia – CeahlPanaghia – Ceahlău)ău) SS-a-a constat constatatat că jneapănul, spre deosebire de că jneapănul, spre deosebire de alte specii înrudite, precum alte specii înrudite, precum molid molidulul sausau zâmbruzâmbrull, are o creştere mai importantă de biomasă în anii secetoşi şi calzi, dar anii excesiv , are o creştere mai importantă de biomasă în anii secetoşi şi calzi, dar anii excesiv de secetoşi şi calzi au deja o influenţă negativă, la fel ca şi anii reci şi ploioşi. de secetoşi şi calzi au deja o influenţă negativă, la fel ca şi anii reci şi ploioşi. Răspândirea speciei nu este dată numai de această toletanţă termică (combinată paralel Răspândirea speciei nu este dată numai de această toletanţă termică (combinată paralel şi concomitent cu alte necesităţi şi concomitent cu alte necesităţi precumprecum cantitatea de apă disponibilă, lumină, tip de sol cantitatea de apă disponibilă, lumină, tip de sol,, etc.) ci şi de concurenţa cu alte organisme.etc.) ci şi de concurenţa cu alte organisme. JnepeniJnepenișșurile sunt constituite predominant din urile sunt constituite predominant din jneapjneapăănn,, pe l pe lâângngăă care particip care participăă șși exemplare sporadice sau i exemplare sporadice sau îîn grupuri n grupuri ale ale altaltoror specii de specii de plante lemnoase arbustiveplante lemnoase arbustive / arbore/ arboresscente, printre care se pot aminti ienupcente, printre care se pot aminti ienupăărul (rul (Juniperus Juniperus communis, J. communis, J. sibirica),sibirica), z zââmbrul (mbrul (Pinus cembraPinus cembra), sorb ), sorb (Sorbus aucuparia(Sorbus aucuparia)), specii de arini , specii de arini ((Alunus incana, A. glutinosa, A. viridisAlunus incana, A. glutinosa, A. viridis)) sau sau exemplare de molid (exemplare de molid (Picea abiesPicea abies) de dimensiuni ) de dimensiuni mici care apar mici care apar îîn pn pââlcuri sau lcuri sau îîn exemplare izolate.n exemplare izolate. OdatOdatăă cu creşterea altitudinii, desişurile cu creşterea altitudinii, desişurile compacte de jneapăn se fărâmiţează, dând loc tot mai mult subarbuştilorcompacte de jneapăn se fărâmiţează, dând loc tot mai mult subarbuştilor de de smârdar sau smârdar sau rododendron rododendron ((RhododendronRhododendron myrtifoliummyrtifolium)), merişor , merişor ((Vaccinium vitis-idaeaVaccinium vitis-idaea) și) și afin afin ((Vaccinium Vaccinium myrtillusmyrtillus)). .

Aspect de iarnă. Pâlcuri de jneapăn în Munții Ceahlău.

Aspect de vară. Jnepenișuri compacte în Munții Bucegi

• • Dimensiuni maxime și longevitateDimensiuni maxime și longevitate

Pinus mugoPinus mugo tturraurra ssp. ssp. mugmugo, o, care este principala subspecie a care este principala subspecie a jneapănului atinge înălțimi medii de 1 – 3 m (în cazuri aparte până la 5 m). jneapănului atinge înălțimi medii de 1 – 3 m (în cazuri aparte până la 5 m). În munţii din vestul Europei există populaţii de jnepenÎn munţii din vestul Europei există populaţii de jnepenii unde exemplarele unde exemplarele sunt arborisunt arboriforme șiforme și care pot ajunge la 26 m înălţime, aceste plante fiind care pot ajunge la 26 m înălţime, aceste plante fiind considerate ca aparţinând vicariantei alpine a jneapănului (considerate ca aparţinând vicariantei alpine a jneapănului (PinusPinus mugo mugo varvar.. uncinata) uncinata).. Pinus mugo Pinus mugo varvar. . rrotundataotundata, , specifică din Germania, face specifică din Germania, face trecerea între jnepenii arboriformi și arbuști, având o înălțime de 8 - 10 m.trecerea între jnepenii arboriformi și arbuști, având o înălțime de 8 - 10 m.

Circumferința tulpinii, cu atât mai puțin a lujerilor, nu este importantă, Circumferința tulpinii, cu atât mai puțin a lujerilor, nu este importantă, deoarece înălțimile reduse, contorsionarea și diametrul nu fac din această deoarece înălțimile reduse, contorsionarea și diametrul nu fac din această specie una exploatabilă economic pentru lemn. La majoritatea jnepenilor specie una exploatabilă economic pentru lemn. La majoritatea jnepenilor circumferința tulpinii nu depășește 30 cm, doar la circumferința tulpinii nu depășește 30 cm, doar la PinusPinus mugo mugo varvar.. uuncinatancinata aceasta poate ajunge la 1,5 – 1,8 m. aceasta poate ajunge la 1,5 – 1,8 m.

Jneapănul are o creştere foarte lentă, Jneapănul are o creştere foarte lentă, dar maturitatea este timpurie (6 - dar maturitatea este timpurie (6 - 10 ani) 10 ani) având o longevitate de cavând o longevitate de circairca 300 300 -- 350 de ani, dar 350 de ani, dar în unele lucrări în unele lucrări de specialitatede specialitate (studii efectuate de (studii efectuate de prof. Comendar V. I. de la Universitatea prof. Comendar V. I. de la Universitatea din Ujgoroddin Ujgorod) au apărut ipoteze conform cărora ) au apărut ipoteze conform cărora unele unele dintre dintre ramuriramurilele scheletului bazal al multor exemplare de jneapăn pot ajunge la vârsta de scheletului bazal al multor exemplare de jneapăn pot ajunge la vârsta de 1000 de ani.1000 de ani.

PinusPinus mugo mugo varvar.. uncinata uncinata

Pinus mugoPinus mugo tturraurra ssp. ssp. mugmugoo

Pinus mugo var. pumilio

• • Caracteristici morfologiceCaracteristici morfologice

• Rădăcina: corm bine dezvoltat, format dintr-o rădăcină puternicã, ramificată la suprafaţa solului datorită substratului stâncos.

• Tulpina: este ramificată sau poate avea numeroase tulpini, la bază culcate, spre vârf oblic – ascendente sau erecte. La var. uncinata tulpina este dreaptă și groasă, semămând cu cea a pinului. Lemnul este format predominant din traheide mai perfecţionate structural decât la ferigi, care formează fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. În mijlocul fasciculelor se află cambiul. Scoarţa este cenişie - brună, subţire, divizată în plăci unghiulare, solzoase, iar la tulpinile vechi este crăpată în plăci neregulate. Nu se exfoliază.

• Coroana: are aspectul unui con, având o bază cu diametru mare. Uneori coroana nu are o formă regulată, arbustul dezvoltându-se paralel cu suprafața solului. La var. unciata are seamănă cu cea a pinului, dar este asimetrica, cu o baza mult mai lungă.

• Lujeri: ramuri lungi, cu baza de stabilire pe teren de până la 10 m de la bază), plecate la pământ sau ascendente. Lujerii tineri sunt verziu, iar cei maturi bruni – negricioși. Scoarța este cenuşie – gri – maronie. Uneori, ramurile sunt atât de strânse una în alta, unindu-se chiar sub scoarţă, încât formează o armătură puternică. Mugurii sunt rășinoși, cu lăstari uninodali, cenușiu – negri până la roşu aprins și cresc între ramurile existente.

• Frunze: aciculate, rigide, grupate câte două spre vârful lujerului, dispuse penat sau în smocuri, adesea incovoiate spre lujer în forma de secere, de un verde viu. Au 3 - 7 cm lungime și 0,9 – 2,1 mm lățime. Prezintă 2 – 6 canale rezinifere subepidermale. Sunt persistente şi iarna, cad pe rând la intervale de 3-6 ani (2-9), de aceea coniferele rămân verzi în permanenţă (cu excepţia laricei sau zadei).

Coroană conică

Tulpină de Pinus mugo var. uncinata

Coroană aplatizată, neregulată,

cu ramuri culcate

Ramuri culcate, dezvoltate unidirecțional

Lujeri ascendenți

Segment de tulpină. Scoarță cu plăci

neregulate

Ace de jneapăn

În ciclul de dezvoltare al jneapănului alternează două generaţii: una sporofitică, diploidã, şi una gametofitică, haploidă. După fecundare, rezultă zigotul, din care va lua naştere sămânţa, care va începe generaţia sporofitică. Generaţia gametofitică (sexuatã) este reprezentată de gameţi care sunt grupaţi în flori, grupate la rândul lor în conuri.

• Flori: sunt grupate în conuri. La conurile bărbătești este o singură floare, iar la conuri feminine apare o inflorescenţă. Floarea masculină este formată dintr-un ax longitudinal pe care sunt aşezați în spirală numeroşi solzi, care poartă pe faţa inferioară doi saci cu polen (eliberat în mai - iulie); are o lungime de 10 mm și este galbenă sau roșie. Floarea femeiască este alcătuită dintr-un solz extern pe care stă prins un solz intern care poartă la bază două ovule şi o bractee. Mugurii sunt ovoid - conici, de 6 - 9 mm, roşu - bruni, foarte rășinoși. • Fructe: sunt reprezentate de conuri. Conurile sunt solitare sau grupate cîte două – trei, în verticile sesile, ovoide, sau sferice, de 2 - 6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, înconjurat de un inel negru. Conurile bărbăteşti sunt situate spre vârful ramurilor. Conurile femeieşti sunt situate în vârful unei ramuri de la baza coroanei. Conuri femeiești la maturitate își schimbă culoarea din violet în maro, la sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Se deschid 15 - 17 luni mai târziu, la un unghi de înclinare de 90° -130°. Apofiza este subţire, plată, flexibilă, de 6 - 10 mm lăţime şi 1-2 mm grosime. Are formă romboidală, transversal ascuțită, rar moderat îngroşată și piramidală, cu umberlic mic, poziționat central. Fructificația este anuală.

• Semințe: sunt libere, neînchise în fruct. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferenţia embrionul cu numeroase cotiledoane (3 până la 8). Seminţele libere, aripate, cad din conul seminal pe sol şi formează o nouă plantă. Au culoare maroniu - galbene, 2 - 4 mm, cu un înveliș de protecție (aripa) de 7 - 12 mm, cu dungi închise.

Floarea masculină Floarea feminină

Conuri tinere Conuri adulte

Semințe

Inflorescență

Pinus mugo Turra ssp. mugo

Pinus mugo var. uncinata

Pinus mugo var. rotundata

• • Areal de răspândireAreal de răspândire

Jneapănul se întâlnește în zona montană a Europei, la altitudini de 1500 – 2300 m (cu variații locale). Astfel, arealul sau se extinde din Sierra Cuenca și Pirineii Centrali (Spania) în V și până în Bucovina (Rarău și chiar Obcine) la E, și din munții Vosgi și Platoul Launitz (Saxonia) în N și până în munții Abruzzi (Italia) și Pirim (Bulgaria) spre S. Conform Flora Europaea jneapănul se găsește în Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Elveția, Italia, statele fostei Iugoslavii, Polonia, România, Slovacia, Spania. În România apare în general pe areale mici și disperse, în următoarele masive montane: Oaș - Gutâi (Creasta Cocoșului), Maramureșului (jnepenișuri compacte la 1450 – 1850 m), Tibleș (versant nordic), Rodnei (jnepenișuri compacte la 1500 – 1900 m), sporadic în Obcinele Bucovinei, Rarău – Giumalău, Călimani (1330 – 1900 m), Ceahlău (jnepenișuri compacte la 1660 – 1910 în zona Toaca), Harghitei (în zona de izvoare a Târnavelor), Ciucaș (culmea Bratocea la 1540 – 1884 m), Vrancei (doar în muntele Goru), Bârsei (Piatra Mare, Piatra Craiului la 1700 - 1900), Bucegi (jnepenișuri compacte la 1620 – 2150 m, iar pe Valea Jepilor coboară până la 1300 m), Făgăraș (jnepenișuri compacte mai ales pe versanții nordici la 1600 – 2300 m), Iezer – Păpușa (1800 – 2000 m), Sebeșului (pe Gura Sălanelor începe de la 1210 m, unde se întâlnesc și exemplare de Pinus mugo var. uncinata), Parâng (jnepenișuri compacte la 1700 – 2300 m), Retezat (jnepenișuri compacte la 1500 – 2280 m), Țarcu – Godeanu (la peste 1290 m), iar în Apuseni se întâlnește doar în 2 areale restrânse la partea superioară a munților Gilău și Bihor.

Pinus mugo

Distribuția jneapănului

în Europa

Pinus mugo var. unciata

Jnepenișuri compacte pe versanți în Alpii austrieci

Jnepeni sporadici pe un fund de vale. Munții Rila - Bulgaria

Arealul de răspândire a jneapănului în România

Jnepenișuri compacte pe Platoul Bucegilor

Jnepeni sporadici dezvoltați pe trene de grohotișuri într-un circ glaciar din Masivul Retezat

• Utilizări

Jnepenişurile constituie un sistem natural de apărare împotriva avalanşelor, a alunecărilor de terenși previne eroziunea solului, protejând eficient pădurea și așezările umane. Elasticitatea tulpinilor şi a ramurilor, duce la retenţia unei mari cantităţi de zăpadă, fiind cea mai eficientă cale de prevenire a avalanşelor. După unele calcule, pentru formarea unui orizont de sol cu grosimea de 1 cm este necesară o perioadă de timp de 100 - 400 de ani, iar prin distrugerea jnepenişurilor se produce spălarea stratului de sol de către apele superficiale într-un timp de doar 1 - 3 ani. Jnepenişul limitează posibilitatea apariţiei de torenţi şi a eroziunii solului şi contribuie la crearea unui debit uniform de apă al izvoarelor.

Cetina și mugurii de jneapăn conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Se folosesc pentru extragerea unor uleiuri cu efecte în tratamentul căilor respiratorii și a căilor urinare. Din muguri, sau vlăstari tineri se obţin substanţe cu efect antinflamator, regenerator al ţesutului osos în procesele de decalcifiere, indicat în anumite forme de reumatism, artroze, osteoporoză.

Lemnul de jneapăn nu ere o întrebuințare economică, fiind folosit doar ca lemn de foc la cabane sau stâne din zona subalpină, deși fiind monument al naturii tăierea lui este interzisă.

Bibliografie:

• Ciocârlan V. (2000) – Flora Ilustrată a României; Ed. Ceres, București• Drăgulescu C. (1996) – Vademecum ecologic. Oameni şi flori, Ed. Ceres; Bucureşti • Georgescu C., Ciucă Maria (1950) – Răspândirea jneapănului sau pinului de munte în R.P. România; Analele Academiei R.P.R, București• Popovici Lucia, Moruzi Constanța, Toma I. (1985) – Atlas botanic; Ed. Didactică și Pedagogică, București • Săvulescu T. (1952) – Flora R.P. România (vol. 1); Ed. Academiei R.P.R., București • www.forestryimages.org • www.hort.uconn.edu • www.luomus.fi • plants.usda.gov • www.plantpedia.ro • www.pinetum.org • wikipedia.org