of 11 /11
DIANA.CRISTINA BODI PERSOAI{ELE VANSTNICE Resurs6 important[ in familie gi in societate Prefa!6 de Gabriela nAlUfne INSTITUTUL EUROPEAN 2017

Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

  • Upload
    others

  • View
    17

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

DIANA.CRISTINA BODIFERREOL, Poitiers,

ELN, Lille, Franla,

CqR.REIRie Algarve,

& Sociologie gi

Fse r*mea volumuluistrdii publicate

r'drstnice qi ai h er-enimente qtiin-dc agmizare gi key-

g rsrsfionale, ca gi

& prroiect.

ir_a*ilre gi in societate

ffihrte Diana-t0l 7

litn":- -* ': :Jiturii, constifuie

PERSOAI{ELE VANSTNICEResurs6 important[ in familie gi in societate

Prefa!6 de Gabriela nAlUfne

INSTITUTUL EUROPEAN2017

Page 2: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

identitatea

*i

'1.-fie"*.-zrafcd,

ageism,lmd:i

CUPRINS

Prefafi / llIntroducere / 15

capitolul l. Problematica persoanelor vflrstnice in familia gi in societateaactuali romAneasci. Metodologia de cercetare /21

1.1. Definirea problemei de cercetat I 271.2. Obiectivele gi ipotezele cercetdrii I 221.3. Metodologia cercetdrri I 231.4. Cercetarea calitativd, I 25

I .4. I . Reprezentativitate gi egantionare in cercetarea calitativ[ a persoanelorv6rstnice din municipiul Braqov / 28l.4.2.Prezentarea datelor socio-demografice ale subieclilor cercetdrii calitative / 30

1.5. Cercetarea cantitativd I 34I .5. I . Reprezentativitate qi egantionare in cercetarea cantitativd a persoanelorv6rstnice din municipiul Braqov / 34

Cap:itolul 2.Precnilri conceptuale qi istorice ale fenomenului imbitrinir-i I 39

2.1. Concepte, definiri qi discipline ale fenomenului imbitrdniii I 392.2.Ydrsta atreia de-a lungul timpului in diferite societiLli I 42

Capitolul3. Procesul de imbltrAnire demografici a populafiei / 47

3.1. Definirea imbdtrdnirii demografice I 473.2. imbdtrdnirea la nivel mondiit t +g3.3. Gradul de imbltrdnire a populaliei Romdniei / 50

Capitolul4. Problemele qi riscurile persoanelor vf,rstnice / 53

4.1. Consecinlele procesului de imbdtrdnire / 534.1.1 Dependenla persoanelor vdrstnice / 56

4.2. Psihologia persoanelor vdrstnice / 59

Page 3: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

Capitolul5. Explicafii teoretice ale condifiei vArstei atreia I 63

5.1. Funcflonalismul / 635.1.i. Repere generale ale funclionalismului / 53

5.1.2. Teoria dezangajdii I 65

5.1.2. Teoria aclivil5,tii I 745.1.3. Teoria conlirutitillii I 77

5 . 2. Perspectiva structural-funcfionalistd I 7 9

5.3. Teoriile socioeconomice ale v0rstei a treia / 81

5.4. Teoriile modernitilii / 82

5.5. Teorii postmodeme / 83

5.6. Teorii interaclioniste / 85

5.6.1. Interaclionismul simbolic / 85

. 5.6.2. Interacliunile umane qi sociale - factor al imbdtrAnirii / 87

5.7. Teoria subculturii / 89

5.8. Teoria costuri-beneficii / 89

5.9. Constructivismul social / 90

5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 905.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90

5.10.2. Teoriile feministe / 91

Capitolul6. Protec{ia sociali a persoanelor vflrstnice. Pensionarea I 93

6.1. Proteclia social6 a persoanelor vArstnice / 93

6.1 .1 . Proteclia sociald in Romdnia / 95

6.2. Pensionarea- consecinle qi perspective / 100

Capitolul T. Abordlri ale identitifii vflrstnicului in societatea rctualil I l2l7.1. Sinele qiidentitateal 122

7.1 .1 . Formarea qi schimbarea sinelui I 122

7.2.Identitatea persoanelor de vArsta atreia I 127

7.2. 1 . Transformlri identitare la vdrsta a treia I 127

7.2.3.De la stima de sine la stigmd / 138

7.2.4. Stereotipurile fald de imbitrdnire. Ageismul / 144

1.2.5.Farnllia- factor de menlinere a identitdlii persoanei vdrstnice / 150

7.2.6. Rolul serviciilor sociale in modificarea identitdlii persoanelor vdrstnice / 152

Capitolul B. Rolul persoanei vflrstnice in cadrul familiei contemporane / 165

8.1. Abordiri conceptuale ale familiei I 1658.1.1. Dehnirea conceptului de familie / 165

8.1.2. Funcfiile familiei / 167

8.1.3. Originea familiei ca grup I 172

8.1.4. Tipologia familiei / 173

8.2. Tendinle actuale in funclionarea familiei / 178

6

8.3. Rolul persoanel8.3.1. Familia qi vA8.3.2. Evolulia rolucontemporand / 181

Concluzii qi discu{ii / IAnexe / 205

Bibliografie / 215

Ind,ex 1225

Abstract I 229

R6sum6 / 231

_..-l-r

Page 4: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

atreia / 63

ii t87

Pensionarea / 93

societatea rctualil I I2l

}'tt tumsoanei vdrstnice / 150iiEtii o".ro*elor vdrstnice / 152

FFamiliei contemporane i 165

X.:

bb,'.|-

tlTg

8.3. Rolul persoanelor vdrstnice ?n familie / 1818.3.1. Familia qi vdrstnicii / 1818.3.2. Evolufia rolului qi a statuhrlui persoanelor vdrstnice in familiacontemporand / 187

Concluzii gi discu{ii / 195

Anexe / 205

Bibliografie / 215

lndex I 225

Abstract 1229

R6sum6 / 231

Page 5: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

r

i

Capitolul I

Problematica persoanelor v0rstnice in famitia gi insocietatea actuali romeneascl. Metodologia de cercetare

1.1. Definirea problemei de cercetat

Datele demografice a1e ultimilor ani precum qi prognozele sociologilor,demografilor gi economiqtilor au produs o ,,crizd" in ceea ce privegte prezentul,dar mai ales viitorul persoanelor vdrstnice. Statisticile aratd cd procentulpersoanelor de peste 60 de ani va dep[qi actuala valoare de 2lo/o, ajungand la330h, in timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la 23o/o la r9o/o(H.G. Nr. 541 din 9 iunie 2005). Un studiu, realizat la nivelul IJE-25, arctdcdpopulalia totall a crescut de la 350 milioane in 1950, la 450 milioane in 2000.In anul 2025 se preconizeazd un num[r de 470 de milioane de persoane, iardup[ anul 2050 popula\ia va inregistra o evolulie numericd descendent[,respectiv 449 de milioane. Numdrul persoanelor cu vdrsta cuprinsd intre 65 - 79de ani va creqte semnificativ dupb 2010, inregistrdnd o creqtere de 3j% in jurulanului 2030 (idem). Romdnia urmeazd, acest trend ascendent al ponderiipersoanelor vdrstnice in totalul populaliei, confirmat prin date statistice de laultimul recensimdnt al populafiei fbcut in Romania, in anul z0ll(http:iiwww.recensamantromania.ro/), care aratd, faptul ci, ponderea persoane-lor vdrstnice, de peste 65 de ani este de 16,140A, fala de anul 2006, c6nd pon-derea persoanelor vdrstnice de peste 65 de ani era de 14,g506(http://www.insse.rolcmsifiles/pdf/rolcap2.pdf1. Aceastd panicd declanqatd lainceputul secolului xxl, prin creqterea studiilor referitoare la situaliapersoanelor.de varsta a treia, se axeazd, in principal pe imposibilitatea desus{inere, din punct de vedere financiar, a persoanelor vdrstnice, ceea ce nu adus decat la incercarea de a identifica factorii cauzali ai fenomenului gi lagdsirea unor solutii, pe termen scurt, la aceastd problemd.

Institutul de Cercetare Longitudinald a imbdtrAnirii din Baltimore (theBaltimore Longitudinal Study of Ageing - BLSA) aratd cdprocesul imbdtdnirii,ca declin natural, nu este, a$a cum s-a presupus, ireversibil; specialigtii con-siderd cd, prin creqterea activitaii persoanelor varstnice qi a altor compor-

F

I

21

Page 6: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

PERSOANELE VARSTNICE

tamente de promovare a sin[t61ii, este posibild prevenirea unor efecte negative

asociate imbitrenirii, ceea ce ar aduce un beneficiu, atdt persoanelor vArstnice

cAt qi societdlii, evitAndu-se dependenla (Souare, Lloyd,2008)'Situalia persoanelor vdrstnice din RomAnia este descrisl in literatura de

specialitate, mai mult din punct de vedere demografic qi medical. Din punct de

vedere social existi doar cdteva studii regionale care descriu diferenle intre

pensionari gi persoanele incadrate in munci (Marina, 2003) sau studii cu privirela raporlurile dintre generalii (Ionescu, Bunescu, 2007 ; Tirhaq, 2007 ).

in aceastd cercetare, interesul meu a fost de a identifica posibilitdlile de

utlliz36e a persoanelor v6rstnice ca resursd umani in familie qi in societate,

ludnd in considerare tendinla actuald de inl[turare a stdrii de dependenld a

persoanelor vdrstnice, oferind solulii pentru a identifica unele roluri sociale

active, care sa-i menlind in activitate, valori promovate de teoria activitilii.Bibliografia consultat[ nu oferd date despre modul de via!6 al persoanelor

vdrstnice din RomAnia, despre nevoile sociale gi culturale ale acestora sau

despre viala socio-culturali a pensionarilor, astfel incAt, si se gdseascd solulii qi

modele operative de petrecere a timpului liber al acestora, in scopul pdstrdrii

unei vie{i active qi independente aqa cum reclamd teoria activitdlii suslinutd insocietatea actual6. Aceste date sunt absolut necesare pentru imbundtdlirea poli-

ticilor sociale actuale pentru persoanele vArstnice din Romdnia, astfel incAt,

aplicarea acestora, sd duci la cregterea calitAlii vielii v6rstnicilor. La acestea se

adaugd qi cateva prioritili referitoare la implementarea activitdlilor educalionale

pentru adulli, care au fost stabilite de Consiliul de la Lisabona pentru 2010

(informalii preluate din Proiectul Information and Cultural Opportunities forold people, LIFE LONG LEARNING, GRLTNDTVIG,2007-2009), printre care

gi recuperarea vArstnicilor prin intermediul educaliei continue qi promovarea

unei vieli active ca fiind fundamentald in imbundtllirea activitdlii teritoriale, cu

sprijinul direct al persoanelor v6rstnice, care altfel ar deveni resurse umane

marginalizate.Prin urmare, studiul de fa![ gi-a propus sd promoveze 9i sd difizeze

cultura ,,imbdtrenirii active", in special la nivel teritorial qi comunitar, astfel

incdt, individul sd rdmdnd activ intreaga sa viald.

1.2. Obiectivele gi ipotezele cercetlrii

Avdnd experienla unor cercetSri anterioare realizate asupra persoanelor

vdrstnice (anul 2007), am identificat, in acord cu tema tezei de doctorat -Persoanele vdrstnice ca resursd in familie Si in societate -, urmitoareleobiective pentru cercetare:

A. Identificarea stilului de via{6 al persoanelor vArstnice.

22

Problematica persot

B. Identificarea nevlC. Gdsirea unor pc

vdrstnice.

Ipotezele de la,1. Persoanele vdrstr2. Persoanele-vArstrgajFtrii.3. Viala sociald a pt

1.3. Metodolo

Degi a apdrut re

calitativi s-a impus caChelcea, 200I), generd

ob{inute prin cercetdri r

prin cercetdri cantitatir,tRotariu (2016)

tative gi calitative, pentcercetdri care nu se exc- in cercetdrile sociale,func{iona una fEri cealz- abordirile metodolo5produc aceleaqi rezultat- in studierea unui fencgeneral, de egal6 impor- niciuna dintre cele c

blamabild in sine.

Cert este faptusociologi. avdnd termiintAlnim urmdtoarele cc

Rotariu 9i Ilulcipal,5 metode fundam- experimentul,- observalia (propriu.- analiza documentel- interviul,- ancheta,ultimele 4 fiind variantr

Page 7: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

revenirea unor efecte negativeciu, atAt persoanelor vArstniceLloyd,2008).Lia este descrisd in literatura depafic Ai medical. Din punct de

b care descriu diferenle intreina. 2003) sau studii cu privire1007; Tirhaq,2007).de a identifica posibilitdlile deana in familie gi in societate,Gre a stdrii de dependen![ a

identifica unele roluri socialeromovate de teoria activitelii.rcdul de viatd al persoanelor

;i culturale ale acestora sau

I incdt, sd se gdseasca solufii gi

al acestora, in scopul pdstrdriiri teoria activitdlii suslinut6 insare pentru imbunitdlirea poli-ice din RomAnia, astfel incdt,'ietii vdrstnicilor. La acestea se

ntarea activitdlilor educajionaleil de la Lisabona pentru 2010md Culturql Opportunities forn'IG, 2007-2009), printre carecatiei continue gi promovarealtdtirea activitSlii teritoriale, curltfel ar deveni resurse umane

sd promoveze qi sd difizezeteritorial qi comunitar, astfel

rii

are realizate asupra persoanelorI cu tema tezei de doctorat -yi in societate -, trmdtoarele

n vdrstnice.

s

rl

Problematica persoanelor vdrstnice in familia Si tn societatea actuald romdneascd

B. Identificarea nevoilor sociale gi culturale ale persoanelor vdrstnice.c. Gdsirea unor posibilitnli de valorificare a competentelor persoanelorvArstnice.

Ipotezele de la care am plecat in cercetarea din 2009 au fost:1. Persoanele vdrstnice evalnteazd in mod negativ perioada de pensionare.2. Persoanele vdrstnice din municipiul Braqov se identifici cu teoria dezan-gajarii.3. Via{a sociali a persoanelor scade odatd cu pensionarea.

1.3. Metodologia cercetirii

Deqi a apdrut relativ recent ca formi de cercetare (anii 1960), cercetareacalitativd s-a impus ca modalitate de abordare a socioumanului (Chelcea, 2007,Chelcea, 2001), gener6nd discu{ii ample intre validitatea gi fidelitatea dateloroblinute prin cercetdri calitative versus validitatea gi fidelitatea datelor oblinuteprin cercetdri cantitative.

Rotariu (2016) vine cu cdteva specificdri legate de cercetdrile canti-tative qi calitative, pentru a putea inlelege utilitatea folosirii celor doud tipuri decercetdri care nu se exclud una pe cealaltd, ci mai degrabd sunt complementare:- in cercetdrile sociale, calitativul qi cantitativul nu se exclud, ba chiar nu potfuncliona una fbri cealaltd.;- aborddrile metodologice cantitative qi calitative nu sunt echivalente qi nuproduc aceleaqi rezultate de cunoagtere in studierea unui fenomen studiat;- in studierea unui fenomen dat, informaliile cantitative gi calitative nu sunt, ingeneral, de egal6 importanfd;- niciuna dintre cele doui forme de date qi de tehnici de cercetare nu esteblamabil5 in sine.

Cert este faptul cd cele doud tipuri de cercetiri sunt utilizate de cdtresociologi, avand terminologie comunS, astfel, in ambele tipuri de cercetdriintAlnim urmdtoarele concepte: metod6, tehnicd, instrument.

Rotariu gi Ilu{ (2001) precizeazd. cd qtiinlele umane utilizeazd, in prin-cipal, 5 metode fundamentale de investigare auniversului empiric:- experimentul,- observa{ia(propriu-zisd),- analizadocumentelor,- interviul,- ancheta,ultimele 4 fiind variante ale observatiei.

23

Page 8: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

PERSOANELE VARSTNICE

UrmAnd, in continuare, identificarea diferenlelor intre cercetarea calita-tivd gi cea cantitativi, este de precizat distinclia fEcuti de Rotariu gi Ilu! (2001)intre anchetd qi interviu:- tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter standardizat, in timp ce

desftqurarea interviului depinde de o serie de factori: interacliunea dintresubiect-intervievator, de rispunsurile subiectului; putem vorbi de interviustandardizat qi interviu nestandardizat;

- ancheta foloseqte chestionarul, ca instrument de cercetare; interviul se poate

desfEgura pebaza unui ghid de interviu;- ancheta urmireqte s[ satisfaci cerinla de reprezentativitate a egantionului in

raport cu o populalie incomparabil mai mare (alegerea indivizilor ancheta{itrebuie sd respecte o serie de reguli statistice), individul anchetat este indi-vidul mediu; la interviu, subieclii sunt, in general lideri formali sau informa-li, persoane ce de{in pozilii privilegiate, au ar,'ut experienle de viald neo-bignuite (individul deosebit, atipic);

- ancheta se realizeazd pe egantioane mari (pentru reprezentativitate); pentruinterviu este nevoie de un numdr mult mai redus de indivizi;

- ancheta colecteazd informalii relativ simple (pentru a putea fi aplicat corect),este o metodd de tip extensiv; la interviu se urmdreqte sondarea in profunzimea universului spiritual al subiecfilor, este o metodd de tip intensiv;

- prelucrarea datelor unei anchete se realizeazi folosindu-se procedurile sta-tistice standard, care se bazeazd pe calculul frecvenlelor cu care apar diferi-tele variante de rbspuns ale fiecdrei intrebdri; la interuiu, calculul frecvenfe-lor se face doar in situalii cu totul deosebite, iar problema reprezentativitdliistatistice nu se pune;

- interviul foloseste tehnici orale, de preferin!6, fald in faJS; ancheta se poaterealiza gi in scris;

- ancheta se realizeazi strdngdnd informalia de la persoane luate in mod indi-vidual; interviul poate fi gi de grup;

- ancheta se realizeazS cu operatori de ancheti, de interviu, in vreme ceinterviul nu poate fi fbcut dec6t cu persoane calificate;

- ancheta are proceduri cantitative; interviul este o metodd calitativS.Deqi, in literatura de specialitate, int6lnim numeroase puncte de vedere

care susjin ori cercetarea cantitativ[, ori pe cea calitativS, Chelcea (2007) con-siderd c5 este mult mai benefici utilizarea combinatd a celor doud tipuri decercetdri (cercetarea prin mixarea metodelor - engl. mixed-methods research)(Hewson, 2006). Unii autori nu numai ci o considerd utili, dar qi recomanddcombinarea cercetdrii cantitative cu cea calitativd, ,,de a practica mai mult decdto simpld imbinare intre cantitativ gi calitativ. Op{iunea este inspre o suprapunerecAt mai intinsi a cantitativismului inlelept cu genul de calitativism riguros"(Ilu!, 1997 , p. 1 70).

24

Problematica persc

Prin urmare, rsociologice, prin suslirdegrabi putem vorbi dr

cdt mai optimd intre r

cerute de cercetarea sor

Creswell (199modele de combinare a

- designul cn2 fazetnri (?ntr-o pimafaz

- designul cu predorpebaza unei paradi

- designul metodolomanifestd in fiecart

Cercetarea derc alizat cercetarea calitrealizat cercetarea canti

O altd lafurd s

angul area, consideratdcombind mai multe tehinerente fiecdreia dintrtlia in cercetare se face2006). Denzin (1978.triangulare: a datelor, a

In cercetarea dtdatelor fEcdndu-se prinactivitdlii, cdt qi cea nter

1.4. Cercetar,

Metodologia c,

XX) qi presupune o srragere gi de analizd calitauman sau social (Muccl

Cercetarea caliuviald pentru a cunoa5te nevenimentelor fericite sapudTully,Rothery', Grde zi cu zi, care nu pot fi

Gerontologii inse incearcd sd se intel(Quadagno, 1999), credzate, ca tehnicd in cercer

-*=_"*_*\

Page 9: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

or intre cercetarea calita-de Rotariu qi Ilu! (2001)

standardizat, in timp ceiactori: interacliunea dintrei: putem vorbi de interviu

Jercetare; interviul se poate

tativitate a esantionului inI a.regerea indivizilor anchetali

individul anchetat este indi-lideri formali sau informa-

ut experienle de viald neo-h

ii* r.p."rentativitate); pentruILs 'le indivizi;lcrru a putea fi aplicat corect),ts*re;te sondarea in profunzimehli de tip intensiv;F tblosindu-se procedurile sta-r="klentelor cu care apar diferi-i la interviu, calculul frecvenfe-, iar problem a r epr ezentativitdjii

f, t'ap in fa!d; ancheta se poate

I la persoane luate in mod indi-

hi. de interviu, in vreme cecalit'icate;se o metodd calitativ[.hr numeroase puncte de vederecalitativd, Chelcea (2007) con-nbinatd a celor doud tipuri deerngl. mixed-methods research)miderd uti16, dar gi recomanddi- ..de a practica mai mult decAt

liunea este inspre o suprapuneregenul de calitativism riguros"

Problematica persoanelor vdrstnice infamitia Si in societatea actuald romdneascd

Prin urmare, nu putem vorbi de un ,,rdzboi" al tipurilor de cercetdrisociologice, prin suslinerca cd, una dintre metode ar fi superioard celeilalte, maidegrabd putem vorbi de complementaritatea lor (Neuman ,2006), prin imbinareac6t mai optimi intre metode, astfel incdt si oblinem validitatea qi fidelitateacerute de cercetarea sociologicS.

Creswell (1994, apud Chelcea, 2007, Chelcea, 2001) distinge treimodele de combinare a designului cercetdrii:- designul cu2 faze - cercetdtorulrealizeazd. separat, cele doud tipuri de cerce-

tiri (intr-o prrnafazilcercetarea calitativd qi in a doua fazd,cercetareaaantitativd);- designul cu predominanJa unei paradigme - cercetdtorul realizeazd studiul

pebazaunei paradigme, insd face apel, secundar qi la a1t6 paradigm[;- designul metodologiei mixate - amestecul paradigmelor gi metodelor se

manifestd in fiecare etapd a cercetirii.Cercetarea de fali urmeazd" designul ctt 2 faze: intr-o primi fazd am

realizat cercetarea calitativd (perioada aprilie-iulie 2008), iarinfaza a doua amr ealizat cercetarea cantitativd (aprilie-mai 20 09).

O altd laturd semnificativ6 in cercetdrile fenomenelor sociale este tri-angularea, consideratd o strategie de cercetare unde ,,cercetdtorul suprapune gicombind mai multe tehnici de culegere a datelor pentru a compensa distorsiunileinerente fiecdreia dintre ele" (Savoie-Zajc,2002, p. aLl. Prin urmare, observa-lia in cercetare se face din perspectiva a cel pufin doud puncte de vedere (Flick,2006). Denzin (1978, 1988, apud Savoie-Zajc, 2002) identific[ patru tipuri detriangulare: a datelor, a cercetdtorului, teoreticd qi metodologicd.

In cercetarea de fa[d, amutilizat atdt triangulqrea teoreticd, interpretareadatelor ftcAndu-se prin intermediul mai multor teorii: teoria dezangajdrii qi teoriaactivitalii, cat qi cea metodologicd, imbinand interviul cu ancheta sociologicd.

1.4. Cercetarea calitativl

Metodologia cercet[rii calitative este de dati relativ recentd (secolulXX) gi presupune o strategie de cercetare care utilizeazd. diferite tehnici de cule-gere gi de analizd" calitative pentru a explica, prin comprehensiune, un fenomenuman sau social (Mucchielli, 2002).

Cercetarea calitativd inseamnd studierea oamenilor in mediul lor natural deviald pentru a cunoaqte modul in care trdiesc, in care vorbesc ai se comporti, dar qi aevenimentelor fericite sau mai pulin fericite din viafa acestora (Emerson, 1983,apud rutty, Rothery, Grinnell, 2005); in plus, surprinde elemente ale vie{ii sociale,de zi cu zi, care nu pot fi mdsurate prin cercetarea cantitativi (Sumner, 2006).

Gerontologii invald despre bdtrAnele din cercetarea calitativd, prin carese incearcd si se infeleagd, cdt mai profund, oamenii qi viala lor, zi de zi(Quadagno, 7999), credinlele qi atitudinile 1or (scdrneci,2006). in studiile reali-zate, ca tehnic[ in cercetarea calitativd, a persoanelor v6rstnice s-a utilizat, in mult

25

Page 10: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

PERSOANELE VARSTNICE

mai mare m6sure, interviul nestructurat (povestea vielii sau cercetarea narativd)(Lieblich, Tuval-Mashiach, Zilber,2006; Atkinson, 2006) dec6t celalalte tipuri deinterviuri: structurat sau semistructurat. De asemenea, cele mai multe cercetdri indomeniu (acestea fiind de natur[ cantitativd), vizeazd raporturile intre generalii(copii-adu11i-persoane v6rstnice) (Ionescu, Bunescu, 2001; Tirhaq, 2007;Costaforu, 2005), ignorAndu-se identificarea aspectelor mai de profunzime caremarcheazd, perioada vArstei a treia.

Acesta este qi motilul pentru care, cercetarea de fa![, care vizeazd iden-tificarea qi definirea aspectelor referitoare la viala socio-culturali a pensiona-rilor pentru oferirea unor modele operative de petrecere a timpului liber alacestora, in scopul plstrdrii unei vieli active gi independente, este de factur6, inprimul rdnd, calitativd.

Mucchielli (2002) identificd urmbtoarele etape clasice ale unei cercetdricalitative (9i nu numai) in qtiinlele sociale:- analiza problemei in general (aceasta se face, de obicei, prin documentare,

fiind consideratd, ca parte teoreticb a studiului);- definirea obiectivelor generale ale studiului (intrebdrile, ipotezele pe care ni

le punem despre problema de cercetat);- studiile pregdtitoare ale anchetei (identificarea cercet[rilor fbcute in dome-

niu p6n[ la momentul respectiv);- reformularea problematicii (in funclie de documentare qi cercetdrile anterioare);- alegerea metodei (identificarea tehnicilor qi instrumentelor care vor fi

folosite in cercetare);eqantionarea, ludnd in considerare saturalia gi pregdtirea anchetelor;culegerea de informafii prin utilizarea instrumentelor alese in cercetare;tinerea unui ,jurnal de bord" pentru sesizarea diverselor probleme care potapare pe parcursul deruldrii cercetlrii;

- analiza calitativd (9i cantitativd) a datelor ob{inute pe teren;- revenirea pe teren pentru adeverire (validarea internd);- redactarea sintezelor, a rapoarlelor qi a recomanddrilor;- prezentarea ora15 a rezultatelor (confirmarea externd).

Este de precizat cd instrumentele folosite in cercetare sunt, in general, de-finitivate printr-o pre-ancheta (cercetare pilot) care ne permite testarea schemeidescriptive, a instrumentelor gi procedeelor de lucru, dar qi estimarea costurilorqi anticiparea rezultatelor (Mdrginean, 2000).

Pagii in cercetarea calitativd desfrguratd asupra persoanelor vdrstnicedin municipiul Bragov au fost urmitorii (Neuman,2006):

confirmarea eului social (pozitiei cercetdtorului in societate);adoptarea unei perspective - in cercetarea de fa!6 am apelat la paradigmafuncfionalist6;

- alegerea design-ului studiului (interviu semistructurat fa!6-in-fa![);

26

Problematica persc

- colectarea datelor-- analiza datelor - p,

- interpretarea datel<- prezentarearezulta

In cercetarea ciam utilizat ca metodd

fald-in-fald.Aqa cum surpr

2007;Davies,2006; Iluprestabilite doar temeleintr-un ghid de interviu

Dupd culegerercare genereazd in modconceptualizarea gi relr2002b). Acest tip de ar

datelor oblinute pe tr

trecdnd prin categorizaStrategiile de I

de relinut sunt cele sena face categorii qi/sau c

secvenliald pentru a rec

Aceste codf,ri s

torul cuvintelor, a esermaterialului, lucru deslcalculator. in urma c

interpretate in lumina pmenlionat, analiza cah(in special de timp), decalculator de interpretiprogram frnd CQDASatunci s-au dezvoltat r

calitativiqti in anaTizagram actual folosit ingrame pentru cd supor(foarte util, in special.existd gi anumite limite- introducerea fortatZ

la reducerea $i ign,fost luate in calcul:

- cercetarea calitatii isemi-cantitativd, pr

Page 11: Persoanele varstnice - Diana-Cristina Bodi · Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii qi inegalitdlii / 90 5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile

ii sau cercetarea narativi)i6t decdt celalalte tipuri de;ele mai multe cercetdri inraporturile intre generalii

2007; Tirhaq, 2007;or mai de profirnzime care

de fa1i, care vizeazL iden-*.* i o-cultural5 a p en s i ona-

a timpului liber alte, este de factur6, in

clasice ale unei cercetln

ce obicei, prin documentare,

, ipotezele pe care ni

;*rcetdrilor frcute in dome-

;i cercetdrile anterioare) ;

in-srrumentelor care vor fi

gdtirea anchetelor;alese in cercetare;

dil'erselor probleme care pot

pe teren;iniernd);

ilor;

F;lrta).h;ercetare sunt, in general, de-

F o. permite testarea schemei

lrru dar gi estimarea costurilor

I asupra persoanelor vdrstnice;1tt06):b in societate);3 tala am apelat la paradigma

nmcturat fat6-in-fat6) ;

Problematica persoanelor vdrstnice in fomilia Si in societatea actuald romdneascd

- colectarea datelor - perioada aprilie-iulie 2008;- analiza datelor - perioada septembrie 2008-februarie 2009;- interpretarea datelor - perioada februarie-mai 2009;- prezentarearenltatelor cercetdrii.

In cercetarea calitativd asupm persoanelor vArstnice din municipiul Bragovam ttilizat ca metodi interviul, tehnica folositi fiind interviul semistructuratfald-in-fa;d.

Aqa cum surprinde qi literatura de specialitate (Chelcea, 2001; Chelcea,2007;Davies, 2006; Ilu\,1997; Rotariu, Ilul, 2001), in interviul semistructurat suntprestabilite doar temele in jurul cdrora se va purta disculia, acestea fiind adunateintr-un ghid de interviu (instrumentul folosit pentru a aduna datele) (anexa 1).

Dupd culegerea datelor pe teren a urmat analiza calitativd de teoretizare,care genereazi in mod inductiv o teoretizare la adresa unui fenomen social princonceptualizarea gi relalionarea progresivd a datelor empirice calitative (Paill6,2002b). Acest tip de analizd, contine qase operafiuni, de la codificarea iniliald adatelor oblinute pe teren p6nd la verificarea multistrategicd a teoretizdrii,trecdnd prin categorizare, acesta fiind instrumentul principal al analizei.

Strategiile de lucru cu materialele obtinute pe teren sunt diverse, insd,de relinut sunt cele semnalate de Flick (1998): codarea materialului cu scopul deaface categorii gi/sau de a dezvolta teorii, iar a doua strategie presupune analizasecvenliald pentru a reconstrui structura textului gi a cazului.

Aceste coddri se pot face manual, luAnd fiecare text qi decupAnd, cu aju-torul cuvintelor, a esenfialului din text. Aceastd operaliune presupune codareamaterialului, lucru destul de anevoios, fbrd ajutorul programelor specializate decalculator. in urma coddrii materialelor vor rezulti categorii care vor fiinterpretate in lumina paradigmelor gi teoriilor folosite in cercetare. Aqa cum ammenlionat, analiza calitativd este foarte anevoioasd gi consumatoare de resurse(in special de timp), de aceea, specialiqtii au dezvoltat programe specializate pecalculator de interpretare a datelor calitative, incepand cu anii 1980 (primulprogram fnd cQDAS - computer based qualitative analyses sofnuare). Deatunci s-au dezvoltat mai multe astfel de programe care sd ajute cercetitoriicalitativiqti in analiza studiilor efectuate, ajungandu-se p6n6 la NVIVo, pro-gram actual folosit in cercetdrile calitative, fiind net superior celorlalte pro-grame pentru cd suporlS analiza unor tipuri diverse de date, inclusiv imagini(foarte util, in special, la analiza focus-grup-urilor) (Richards, 2006). Desigur,existd gi anumite limite in :utilizareaunor astfel de soft-uri:- introducerea fo4atd a datelor in anumite categorii prestabilite, ceea ce duce

la reducerea gi ignorarea anumitor elemete ce apar in text, dar care nu aufost luate in calcul;

- cercetarea calitativd poate deveni, prin folosirea soft-ului, o cercetare de tipsemi-cantitativ5, prin enumerarea elementelor, nu prin interpretarea datelor;

27