PEDAGOGl'A

www.dacoromanica.ro

PEDA GOG1' ADE

S1MEONE BARNUTIU

Doptore in legi, profesore de dereptulu naturale, de dereptulu gentiloru,de dereptulu publieu alu Rominiloru si de Slosofia IR

Universitatea de Iasi.

.11 1.,

IASI

Tipariula Tribunei Romine.

1870

www.dacoromanica.ro

PEDAGOGI'AIntroduptiune

§ 1. Edueatiupea si invetiatur'a.

Omulu are opu de ajutoriulu altor'a de candu se nasce.Corpulu pruncului ar' cresce uritu si ar' muri daca n'ar'avé cineva grigia continua de d'insulu, (educatio), si poterilelui cele sufletesci n'aru ajunge la acelu gradu de perfeptiune,la care potu ajunge, daca e cineva, c6, se i dee invetiatura,(institutio); deci prunculu are opu atatu de educatiune catusi de invetiatura; educatiunea are se i conserbe, se i inde-repte, si se i desvolte poterile cele corporali si spirituali,cari le are elu dela natura ; invetiatur'a are se i dee con-ceptele si cunosceutiele cele necesarie, si poteriloru lui unadireptiune pre catu se pote mai fericita prein legi si meto-duri probate. De aci se nase.e pedagogic'a si didaptic'a.

NOTITIE ISTORICE

§ 2. Evrei, Egipteni, Persi.

Natiunile cele mai vechi inca au avutu institute de e-ducatiune pentru tenerime, de si sunt notitiele numai frag-mentarie cari le avemu asupr'a aceloru institute, si nese-

cure, mai alesu cele ce se afta la scriptorii grecesci.Nota. Anume 1. Evreii. Despre crescerea tenerimii vor-

besce scriptur'a: Cf. 2 Mos. 20, 12. 5 Mos. 5, 16. Ps. 127,3-5.Prov. 13, 24. 22, 15. 29, 17. 19, 19,-21. Sir. 3,9-19.22, 3-15.16, 10. 14. 42, 11. 30, 1-13. s. a. Scolele loru cele mai

www.dacoromanica.ro

6 Wmvechi se veda a fi fostu scolele profetiloru, pre eari le funda-se probabilmente Samuile pre la anula 1300 a. c. Mai antaiupentru scopuri religiose si pentru cultulu publicu. Evreii au a-vutu scole inferiori si in tempurile vechi, dara scolepropriepentrucopii au inceputu a'si redicil numai dupa esiliulu babilonicu. Eiau avutu si sinagoge si scole superiori in Jerusalimu, AlesandreaBabilone, 1iberiade, Nisibi, si mai tardiu in Pumbedith'a, Sor'a siNahardea dein Mesopotami'a. Pre tempulu Macabeiloru invetiatiiloru se impartiau in carturari (soferim), legisti (farisei) si rabini.

Cf. Calmet, Dissertation sur les écoles des Hebreux. Ursiniantignitates hebraicae scolastico-academicae, Hafniae 1697.Al-tingii Hebraeorum respublica scolastica, Amst. 1652.

Egiptenii. Singur'a fontana e Erodota (L. II, 35-37. 77.165. 168.) si Diodoru.

Persii. Fontanele sunt: Erodotu, Senofonte, Strabone. DupaErodotu (L. I.) puncina vorba pote fi despre educatiune si invetia-tura ; dein contra Senofonte (in Ciropedi'a I) dice cii pruncii Per-siloru mai multu stint proprii Statului de catu parentiloru, eutote aceste acesti'a au inca dereptulu vietiei si mortii asupr'a prun-ciloru lora. Frugalitatea, esercitiale corporali si in virtutile ci-vili sunt regulele fundamentali pentru educatiunea prunciloru.Magii conducu tenerimea in invetiatur4. Zoroastru e fontan'ain tielep tin nii.

§ 3. Grecii.

La Greci se vedu de tempuriu arme de solicitudinepentru educatiunea prunciloru, inse principiale educatiuniis'au pusu in ordine sistematica mai tardiu, si s'au modificatudupa diversitatea constitutiunii politice a diverseloru stategrecesci.

Nota 1. Spada. Legelatoriulu pedagogicu alu Spartanilorae Licurgu. Pruncii sunt ai statului. Spiritulu educatiunii e a-epru, belicosu, unilaterale. Spartanii au in vedere numai cultur'a

www.dacoromanica.ro

ROMANI' 7

barbatiloru, femeele remanu forte neconsiderate, si obieptulu celuprincipale alu invetiaturei e mai numai gimnastic'a. Invertosia.rea corpului mai pana la estremu. Mancan i vegetabili. Flageta-tea prunciloru. Cje. Tusc. II, 14. Arcontii si Pedonomii suut pusimai mari preste clasile singula4e (agelai). Pucina grigia pentrumoralitatea femeelora pre langa tota inspeptiunea Asmosiniloru(asmosyn6n). Cf. M. Norberg de educatiune puerili a apud Spartanos.Lond. 1796.

Atenienii. Legelatoriulu loru Solone (600 a. C.). Scopulului dupa Lucianu : Òpds oi politas cigathos mèn tas tychets, ishyro»de ta s6mata gignointo. Invetiatorii lora porta diverse nume duprechiamarea lora. Celu ce conduce pre copiii esiti de sub cur'afemeesca se numesce paidag6g6s, acest'a comunemente e unu serbucu mente, elu duce copiii la scola la grammatistis si kit haristis.Dupa ce mai crescu se ducu la Paidotristis, si acumu incepu eser-citiale superiori, parte in gimnasia, licea, unde i invetia ginmasi-arelai si yimnastii, parte in conversatiune cu filosofii. Tota edu-catiunea e menita, la inceputu spre a intari pre copii si spre a leinsuflá coragiu, pre incetu urmeza scientra si gustulte. Momenteleei principali sunt : Grammatistiki, Gymnastiki, Grafiki, Mosiki; educa-tiunea rafinanduse necontenitu, la urma au degenerata in molitiune.

In Greci'a mare se areta Pitagora (600 a. C.), educato-riulu celu mai ilustru; educatiunea (16 se se faca in conformitatecu demnitatea si destinatiunea omenesca, fundamentulu a tote euna moralitate rigorosa. Cultur'a scientifica prein matemateca,filosofia, musica, religiune.

§ 4. Rotuma.

In seculii cei d'antai ai republicei numai fortitudineaseau barbati'a si amorea patriei aveau valore. Simplicitateamoriloru apera mai bene moralitatea in tempurile mai bun°decatu legile. Scienti'a, cultur'a, comuniunea en Grecii ducutote bunele si tote relele in Rom'a. Dupa subjugarea Car-taginii si a Greciel mari deplangu patriotii totu mai multa

www.dacoromanica.ro

S CRESTINISMTJLIT

coruptiunea educatiunii. Belele necontenite, latirea cea ne-omenesca a potestatii parentesci, avutiele cele nemarginiteale cebra mari, traptarea cea neomenesca a multoru serbi,luptele gladiatoriloru si alte multe n'au potutu se nu aibainfluentia. rea asupr'a tenerimii.

Nota. Educatiunea corporale incepe mai de tempuriu decatu cea spirituale.Spiritulu cela adeveratu republicanu tienevirtutea in onore, ea se face datina. Inse dupa ce s'au facutumai invetiati, apoi s'au facutu tote mai fine. Copiii dupa ce esade sub educatiunea materna au custodes si comites, copilele nu-trices. Educatiunea, materna e escelente in multe familie (Corneleamam'a Grachiloru! Val. Max. IV. 4. Cie. Brut. 58). Inse in scurtuRomanii incepa a cautá pre dascalii cei mai eftini, comunementeei cumpara serbi si 'si dau copiii cá se i invetie, de ace 'a la-tina 'si bate jocu Aristipu dicundu de Romani di 'si ieu in casadoi serbi pre educatoriulu si invetiacelulu. Pro tempulu impere-toriloru romani celoru d'antai spiritulu educatiunii romane egrecomanra. Numai pre Grece le credu capabili a fi gubernanti.Pentru invetiatura Rornanii aveau gimnasia, afora de aceste a-veau scole pentru scrisoria si aritmeteca (ludi literarum Judimagister). ha institutele mai inalte erau gramatici, intre carifaimosulu Orbilius Plagosus (v. Sveton. de illustr. Grammat.). Pe-dagogia sant institute pentru tenerimea nobletiei, Comicii si sa-tiricii acelui tempu, pentru esemplu, Plautu, Terentiu, Oratiu, Ju-venale, 'si batu jocu de educatiunea junimii patriciane, precuma'si batu jocu si satiricii de astadi de educatiunea patriciloru deastadi. (V. Horat. od. III, 6. Serm. I, 6. 71. seq. H. 2. 41. A. P.325. seq. Juven. Sat. XIV.). Ediptulu censorelui Crassu (660) incontra scoleloru retoriloru latini.

§ 5. Crestiuismulu.

La inceputulu basericei crestine educatiunea si invetia-tur'a crestiniloru erá inca neperfepta, fienduca tempurile e-

www.dacoromanica.ro

SCOLELE DELA GARLE M. 9

rau turburate si nou'a religiuue inca nu prensese radecinitari. Copiii crestiniloru amblau la scolele Greciloru si aleRomaniforu lungu ternpu si dupa introducerea religiunii cre-stifle. Unele s'au adoptatu in scolele crestiniloru dein con-stitutiunea sinagogeloru evreesci. Invetiatur'a religiunii se

facea de invetiatori crestini, chiara de episcopi (scholae e-piscopales). Tote invetiatur'a religiunii se marginia numaila invetiatur'a catechumeniloru. Scol'a malta (fundata pro-babilmente de Pantaou 180 ani d. C.) dein Alesandaa formicatecheti seau catedisti (catichistis), de aci schola catechetarum.Gin incepu tenerii ici colo a invetid, prein &lustre, p. e.,in Turoni (Tours) unde'i invetiá St. Ilfartinu (-I- 410). Scopulu atakrinvetiattlea erá a prepard pre teneri pentru preotia. A-ristide- in Ateu'a, Justinu Mart. in Rom'a, Tatianu in Anti-ochi'a, Benedictu de Nursi'a, s. a. au fundatu scole crestine.

§ 6. Scolele dela Carie M.

Carie M. a fundatu episcopate si scole, cari au duratupana in seclulu alu 13. In curtea lui inca ell una scola. Alcuinuerd celu tuai ilustru intre invetiatorii imperiului sub CarieM.. Scol'a lui erá la Turoni. Originea numelui scholasticus,rector, magister puerorunz, primicerius, cantor.

ota. Acesti'a invetiau in scolele monasteresci sub inspep-tiunea episcopiloru si a abatiloru. Canonicii erau obligati a in-vetiá. Atari scole se afta in Itali'a, Gali'a, Germani'a, s. a..Cele mai fatimose sunt in Parisu, Remi, St. Galena, Treviri, Pa-derborn, Brem'a; Ultrajeptu, s. a.. Obieptele ce se invetiau in a-ceste scole sunt cele septe arti liberali dupa versulu:

,Gramm(atica) loquitur ; Da (lectica) vera docet; Bhe(torica)verba colorat;

drus(ica) canit ; Ar(ithrnetica) numerat ; Geo(metria) pon-derat As(tronomia) colit astra.

1*

www.dacoromanica.ro

10 SCOLELE DELA CARLE M.

Cele trei d'antaniu faceau triviulu (triviuna), de unde s'adisu scholae triviales, cele patru dein arma faceau patriviulu (qua-drivium). Fora de cele trei d'antaniu nu potea se fia nece unaonau de ceva cultura, cele patru dein urma erau destinate pen-tru una cultura mai malta. Catra aceste se adaugea si sacra pagina,adeca leptur'a santei scripture.

-In unele locuri studiau en diligentia si clasicii cei vechi,mai alesu in Italia. In acestu respeptu Germanii au de a rnul-tiami multa Italiei care i au ajutatu in studiulu clasiciloru vechi.Carie M. a rntrodusu si literatur'a greca, dar' ca pucinu su-cesu. Unu scholasticus se potea face si episcopu, de aceea necenobililoru nu erá rusine a invetiá pre copii in scole.

Scolele monasteresci au inceputu a scadé dupa ce s'a re-dicatu clausur'a in multe locuri, si dupa ce s'a data voia cano-niciloru a trai en prebend'a loru unde le placea. Apoi au ice-puta si nobilii se se rusineze a se ocupá cu scol'a, fiienducase poteau face si altmentrea canonici, scholastici si cantores. Cu,

se mai remania una umbra de scola canonicii 'Si puneau vicari,vicariulu scolasticului se numia rector, alu cantorelui succensor,vicarii luau didaptru de la copii, posturile acestoru vicari s'aufacutu de vendiare, in catu omenii onesti se intinau a aceptáasemini posturi. Papii cunosceau acestu abusu, dar' bulele lorun'au avutu nece um'. efeptu in contra loru.

Erau in ultra scole parochiali, in cari unu vicariu alu paro-chului invetii copiii cate ceva dein religiune ; urbile aveau scolelatine, in aceste invetiau a memorizá, a face versuri, scolastic'a.

Corporatiuni scolatice. Magistrulu cu studentii amblau preintiera de intru unu loen intru altulu. Magistrulu se numia si scho-larum parvalorum rector; alu doile invetiatoriu seau magistruse numia hypodidascalus seau si provisor. Ceialalti se numiaulocati seau stampuales (de la stampus i. e. nota), adeca invetia-tori elementari. Magistrulu facea contraptu cu magistratulu, caretienea numai unu anu, de aci urmá schimbarea cea desa a re-ptoriloru seau magistriloru cari traiau numai dein didaptre, delastatu nu se solbeau necaliuri. Scolele erau institute basericesci,

www.dacoromanica.ro

SCOLELE DELA CARLE M. 11

de aceea pro dascalii aplican la diferite lucran i basericesci, seausi cff notarii publici juris canonici. Pro ipodidascalu 'si lu ale-gea reptorele insusi, ipodidascali si reptori eran comunemente ca-lugarii si preoti teneri peregrinatori.

Peregrinatiunile scolariloru in seclulu 14 (scholares vagantes,goliardi, historiones). Caderea invetiatureloru si a disciplinei.Pr etiurile scripteloru bune. Metodulu diptativu. Recitarea.

In seclulu 15 s'au desteptatu scientiele in Italra, acést'a a a-vutu influentia forte salutaria asupr'a invetiatureloru. Itali'a aprodusu pre Petrarc'a, Bocaccio, _Dante, loan de _Ravenna. Lorenzode Medici 'si a cèstigatu merite mari de literatura greca. Insescolele in acestu seclu stint forte paupere si despretiate, simagistrii abia si potu céstigá panea de tote dilele. Cu toteaceste unii barbati cá Erasmus nu inceteza a indemni cá se in-temelie scole, se le ajute, si se invetie. Dupa caderea Benedic-tiniloru s'a nascutu ordinea Medicantiloru Dominicaniloru siFranciscanilorti ; acestia invetiau in scolele superiori si inferiori; a-cestia faceau tote cartile scolastice pana la reformatiune.

Invetiatur'a femeeloru erá, forte neglesa in acestu periodu,fetele principitoru inca mad nu invetiau altu ceva de catu teologiasistematica, acést'a o invetiau in claustre Beau dela preoti, panace s'au intemeliatu mai tardiu si scole de fete, precumu in Lubeç'a,Norimberg'a, s. a..

Principii si nobilii invetiau in asia numitele scholae exterioresclaustri. Obieptele invetiaturei eran religiunea si legerea, inca siscrisorea si computarea, ceva gramateca si musica.

Pedagogicii dein seclulu 15 si 16:Vergerius de ingenuis moribus et liberalibus studiis. Venetiis, 1490.Vegius de liberorum educatione et claris commu moribus.Mantinellus a editatu mai multi autori clasici latini. _Aeneas

Sylvius (Pius II), Gatlinarius, Vittorino, Guarino, Mito, Orelli.Fontanele istorice a acestoru perioduri sunt : I. Launeii L.

,de scholis celebrioribus, seu a Carol M. seu post eundem peroccidentem instauratis. Burkhard de Yards Germaniae scholaruma Caroli M. tempore usque ad saec. 16 mutationibus. Jena, 1715.

www.dacoromanica.ro

12 SECOLULIJ 16 SI 17

§ 7. geclulu 16 si 17.

Tipografi'a si barbatii cei mai ilustri au contribuituforte multu la indereptarea educatiunii si a invetiatureloru,nu mai pucinu reformatiunea. Dupa ce s'a inventatu tipo-grafi'a ideele si metodurile cele noue s'au respanditu maiiute si mai usioru, s'au facilitatu leptur'a clasiciloru si in-troducerea cartilora scolastice, si a altoru carti de folosu pu-blicti.

Barbati ilustri cari au contribuitu la emendarea inve-tiatureloru inainte de reformatiune :

Desiderius Erasmus (nasc. 146741536 in Basilea) ascrisu mai multe carti pedagogice ; sunt destinate anumepentru tenerime disertatiunile lui de pueris statim liberalite,rinstituendis; de ratione instituendi pueros ; de civilitate mo-rum; Institutio principis ad Carol. V.; colloquia familiaria.

_Reuchlin (Capnio) ; Melanchton. s. a..Dupa reformatiane au contribuitu : I. Sturm Friedland,

M. Neander, I. Ceselius, C. Helvig, W. Ratich, nova di-dactica (1635). I. Amos Comenius a scrisu: janua lingvarumreserata; orbis pictus; magna didactica; schola materni gremii.

Benedictinii, lesuitii.lansenistii in Franci'a, scol'a dein Port-.Royal; Fenelon

(t 1716) 6, edecatoriu de principi si ci scriitoriu pedagogicusupr'a educatiunii feteloru. Telemacu.

In Engliter'a a scrisu F. Locke (1593).

§ 8. Seclulu 18.

Progresele facute in psicologia si in morale au adausumulta la indereptarea pedagogiei studiale prime s'au desvol-tatu ea preferentia de. inglesi ; Franci, si Germani, acesti'a

www.dacoromanica.ro

SCOL'A PIETISTICA SEAU A LIII FRANKE 13

au contribuitu asia dara mai multa si la progresulu pedngo-giei. Protestantismulu si Catolicismulic produce diferite e-fepte in pedagogia, la catolici educatiunea publica e in man'apreotiloru mai esclusivu.

In istori'a pedagogiei a acestui seda sunt de mare in-semnatate cele patru scole pedagogice cari s'au nascutu inbaseric'a protestantica: scol'a pietistica seau religiosa, scol'aumanistiloru, scol'a filantropiloru, scol'a eclectiloru.

§ 9. Scol'a pietistica seau a lui Franke.

Acést'a scola a inceputu o Aug. Herm. Franke (nasc.in Lubec'a 1663) la 1692 in Hal'a, unde era elu profesorela universitate. Acesta scola fu in scurtu respaudita in totaGermani'a, ea erlti destinata pentru copii si fete, avuti si pau-peri, dascali, cetatiani si studenti, in scurtu pentru toteclasile.

§ 10. Principiale acestei acole.

Tota educatiunea se cuvene se aiba dereptu scopu ul-timariu cunoscenti'a lui D-dieu, si onestatea crestinesca. Nu-mai prein aceea se inainta D-dieu intre omeni.Apoi numai omulu piu in, ade,veru e si ceta tianu bunu.Fora de pietate adeverata, tota scienti'a, tota prudentra, tatacultur'a lumesca e mai multa stricatoria de catu folositoria,si omulu nece una data nu e securu in contra abusului loru.

De si unu pruncu pote fi mai stricatu de catu altulu,si spre acést'a are influenti'a cea mai mare una educatiunemai rea si esemplele rele, cu tote aceste toti pruncii portain sene sementi'a stricatiuni4 si de aceea e neaperatu ct e-ducatiunea se le inderepte anida fundamentalmente. Aci e-

www.dacoromanica.ro

14 PR1NCIPIALE SCOLEI pIETISTICE

ducatorii au a se feri, cd se nu combata numai unele sea-den i ale copiiloru, cd si cumu ei nu ara avé si alte scaderi,cu tote cd unele cera una hilare a mente speciale dein parteaeducatoriloru ; apoi e neaperatu a nu trece ca vederea necediversitatea temperamentului copiiloru.

Totu ce e in contra acestui scopu seau ce impedecaefeptuarea lui dê a se elimind din educatiune. Asia e da-tina de a invetid tardiu pre copii principiale religiunii cre-stinesci, apoi tote petrecerile introduse in societate cari nu-mai disipa si strica anima copiiloru, si nece nu 'i intarescuintru insulu asia precumu sunt in usu.

Pietatea se unesce cu tote statele si pusetiunile in caripote se venia omulu ; Cu cari nu s'ar' poté uni, aru fi necu-viose. Ea nu eschide prudenti'a in purtare, ma prudenti'adé se fia totudeun'a subordinata pietatii. Deci se cuvene ainvetid pre teneri cumu se se porte cu cuvenientia foraa i deprende la tong de curte, a i invetid cá, se 'si porte car-pulu ca cuvenientia fora a face dein d'insii dantiatori. A avéin vedere de tempuriu destinatiunea cea venitoria a tenerilorumai avuti cari au se figure in Minn mare, a i purtá in cale-torie, a petrece cu d'insii intre omeni de alte confesiuni s. a.

Tenerirnea are opu de recreatiune. Acést'a o afla partein miscari corporaIi, parte in ocupatiuni placute si totu deuna data folositorie, mai alesu mecanice, parte in contemplareaobiepteloru noua si interesanti cari se afla in natura si in arte.

In tota invetiatur'a e neaperatu a avé inaintea ochi-oru statulu si destinatiunea viitoria. Era una cunoscentiaintemeliata despre D-dieu si preceptele divine e necesariaintru o forma pentru toti. Deci ea d6 se remania si in scola fun-darnentulu si leptiunea principale pentra tote clasile.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SCOLEI PIETISTICE 15

Adeveratu ch cei ce sunt destinati pentru orecare pro-fesiune civile, mestieria s. a. au lipsa mai neaperata decunoscenti'a religiunii, apoi se scia a lege, a serie, si a computá ;

inse pre hInga aceste aru dé se invetie cate ceva, de si nuex professo, si dein scientiele naturali, geografia, istoria, re-gulamentulu de policia, tote aceste pre catu ar' fi mai cupotentia aru dé se se presente inaintea sensiloru copiiloru.

Pentru studenti limbele vechie stint lucrulu principale.Latin'a dé studiata mai multu, si inca gramaticalmente de-la inceputu, ca tote aceste totu de una data se cuvene a seesercitd in vorbire de tempuriu in clasi si afora de clasi,chiaru si la_ preamblare si la jocu. (Grecitatea clasica eráneglesa, fienduca, se ocupan necontenitu cu legerea nouluitestamental).

Huai(' dein folosele principali ale limbeloru vechie e

derept'a intielegere a cartiloru sante, cari s'aru cuveni se lelega fiacare studente in limb'a originale. E bene a intie-lege si pre scriptorii pagani. fase prea mult'a ocupatiuneCu d'insii abate usioru dela ap.retiarea bibliei. Apoi multiautori vechi sunt periculosi tenerimii dein partea morale ;unii nu at:u dé lesi nece una data, altii celu pucinu inestrapte. De aceea e neaperatu a face crestomatie (fasci-culos, selecta capita).

Pre lunga limba nu e permisu nece unui studente a re-mané peregrinu in geografia, istoria, matemateca, astrono-mia, istorea naturale si fisica. Cu catu se tiene elu de clasimai Waite, cu aiatu 'Iu voru condecorá mai multa acestecunoscentie. Dela aceste s'an facutu multe abaten i panaacumu, ca n'au invetiatu nemicu afora de limbele vechie.

La derept'a si regulat'a cugetare duce Logic'a, la una es

www.dacoromanica.ro

16 INSTITUTELE SI METODELE SCOLEI PIETISTICE

presiune derepta, luminata si buna duce Retoric'a. Amendo-ue deu invetiate cu diligentia in clasile superiori, si mai a-lesu prein esercitia continue in disputare, narare, propunere,se se faca praptice. Nu se cuvene a neglege nece incerca-rile in poesi'a latina si germana.

In tote ideele aceste se veda luminatu principiale pe-dagogicei si didapticei.

§ 11. Institute si metoduri.

Institutulu principale de la care se asteptá una emendarea educatiunii si a invetiaturei conforme ca principiale supr'asemnate erá, formarea invetiatoriloru, adeca intemeliarea se-minarialoru pedagogice. Aceste aveau se fia diverse dupreorganatiunea loru, inse, intru acést'a se uniau tote, cb. e-rau obligate a desteptá sentimentulu pietatii in tenerime, sia traptá, tota oper'a educatiunii ci una opera divina. Scol'a a-cést'a asteptg, celu mai mare resultatu si pentru invetiatori dacaei s'aru esercitá, forte multa in meditatiuni pie, daca aru des-tepti unii intru alti sentimente de pietate si proposite mo-rali religiose, daca le s'aru face discursuri sentimentali, si inurma daca s'aru eserciti multa in cantan i religiose (ore decantu).

Preparatiunile erau diverse preen= eran diverse si in-vetiaturele. Pentru invetiatorii scoleloru pop orarie facea,

esercitia teoretice si praptice de Catechetica, pentru invet¡a-torii limbei latine esercitia in filologia, pre invetiatorii cla-siloru superiori 'i obligan a'si c6stigá mai alesu una cunoscentiaenciclopedica in limbe si in cele reali.

Pentru educatiune lucrulu principale era una preveghiarecontinua atatu in familie catu si in scole. Daca se lasa sin-

www.dacoromanica.ro

INSTITUTELE SI METODUR1LE SCOLEI PIETISTICE 17

gura tenerimea, 'si strica carapterulu prein discursuri forade folosu si prein otiu. A visitd pre scolari dein canducandu, cumu se face in scolele dein claustre, inca nu e bene,pentrucb, prein acést'a se faca simulatori si insielatori. Asiadara educatoriulu ar' dé se fia unu sociu ttedespartitu atuinvetiaceiloru sei.

Fienduca acesta seola tienea pietatea de midiloculu celumai securu in contra a totu multi, de aceea adaugea me-ditatiuni preste meditatiuni sacre, se rogati, predicau, se in-demnau si cantau la fiace ocasiune. Esercitiale cele multepre. unii i au facutu buni, éra pre altii cu atatu mai rei cucatu voiau a se aretá, mai buni. Acestia an inceputu a unireligiunea si a 'si bate jocu de pietate.

Batara n'a scos'o de totu dein scola cá filantropii, daraa voitu si a dorita cá pre incetu se se faca de prisosu detotu. Vorbele vituperose, injuriose si batjocoritoria, precumusi castigarea estemporaria void cá, se lipsesca ca totuludein scola.

invetiatorii stint obligati a preveghid, acuratu pre te-neri si inainte de fiacare esame trimestre a face jadecatadespre pietatea, studielei afeptele, morii si cònstitutiunea cor-porate a teneritoru (juducia super pietate, studiis, affectibus,moribus et constitutione corporis), aceste se treceau la pro-tocolu spre a poté traptá, pre fiacare scolariu dupre porta-rea sa (censura).

Edificiale scolastice inca erau acomodate péntru scopu :luminose, largi, sanitose, in cota scolarii se poteau fmpartiin mai multe clasi, si fiacarei clasi se potea dá unu invetia-toriu deintre invetiatorii teneri cari inca eran studenti, afora deaceste scolele aveau aparatele necesarie, si carti bune scolastice.

2

www.dacoromanica.ro

18 INSTITUTELE SI METODURILE SCOLEI PIETISTICE

Inca si mai momentosa erd organatiunea interna si fi-nalitatea multoru inetoduri.

Invetiatoriulu scoleloru superiori erd obligatu a se fiacapabile pentru mai multe ramuri de invetiatura, ca tote a-ceste inse acesta scola credea a fi periculosu pentru scolaa pretende tote dela unulu. Deci pre nece unu invetiatoriunu legau de una scola, ci dau de lucru in scolele inferiorisi superiori.. Aseminea nu puneau nece pre scolari numaiintru una clase, ci i puneau in clasea care respundea progresuluiloru. Acést'a erd una abatere totale dula ordinea de atunci.

Afora de aceste credeau a fi necesaria si unu nzetodusi una programa, nu pentru cti se lege spiritulu invetiatori-loru, ci pentru cá ei se tienia orecare mesura in cele ce

propuneau.Una lege universale metodica erd discursulu continua

ca invetiaceii in opusetiune ca tonulu cela catedraticu delaacademie.

Spener a obserbatu eh tota scaderea in invetiatur'a po-porului si a copiiloru vene de acolo, ea invetiatur'a s'a fa-cutu acroama. Inse notabilitatile teologice si colegii lui Spe-ner tieneau de lucru nedemnu a se ocupd cu catechizarea co-piiloru una predicatoriu primariu de curte cumu era Spener.

Aveau grigia si de facilitarea invetiatureloru, dar, nuCu scaderea aptivitatii scolariloru. A lucrd multu erd de-vis'a. A lucrd ca memori'a, cu intielesulu Si Cu pen'a, si

inca de multe ori prea multu. Adeveratu cà prein acést'amulti 'si au céstigatu una desteritate speciale in scriere si

una copia in limba, inse gustulu a scadiutu, gustulu bunu auinceputu a se indereptd si a se lati in Germani'a in adou'aparte a seculului.

www.dacoromanica.ro

SCOL'A UMANISTILORU 19

Repetitiunea cebra invetiate se tienea a fi lucraba celamai principale in invetiatura. Repetitiunea impedeca pre sco-laria ca se nu creda a scie ceva candu nu scie nemic'a.

In scolele erudite era destinata una di de repetitiune in fia-care septemana.

Se adoperau a sensificd tote obieptele, cnri se poteausensifica. Invetiatoriulu era detoriu a face acést'a chiaru sila petreceri si in preamblari. Copiii aru dé se cunosca malalesu natur'a, negotiate vietiei omenesci, laboratoriale artigia-niloru. Erau ore destinate pentru a visita aceste lucruri. Fa-ceau coleptiune de obiepte naturali si de arte, si aceste le a-siediau in cabinete naturali. Semler (t 1740), fundatoriulu celeid'antaniu scole reali in Hala, a facutu multa in acesta sfera.

Se faceau esamini dese, esercitatinni oratorie (actus'o-ratorii). Aceste le credeau necesarie spre a tiené pre inve-tiatori si invetiacei totudeun'a ocupati.

§ 12. Scol'a TJmanistiloru.

Germani'a a avutu multi umanisti renumiti in seclulutrecutu, inse aceia n'au fostu toti intru una forma de folo-sitori pentru scole. Multi se perdeau in comentaría lungí,lucubratiuni erudite, gramatice, coleptiuni de varianti, voca-bularía s. a., si consíderau postula de invetiatoriu numai cauna midilocu de esistentia civile. Le mai placea form'a ceavechia a scoleloru, a reforma se temeau. Aveau grigia maiprincipale numai de progresulu capeteloru mai bune, catraceialalti eran ca nepasare. Pedanteri'a cea mai vile era not'acarapteristica a multoru invetiatori, si voiau se formeze asiasi pre scolari. Cautau numai cumu se i faca invetiati silatini buril, pre mu si pre cetatianu '1u pierdeau dein ve-

www.dacoromanica.ro

20 SCOL'A UMANISTILQEU

dere cu totulu. Le iertau tote pelealalte prori, numai unaerore in contra lui Donatu si a lui Priscianu nu se iertd.

In contra acestor'a s'au redicatu despre una parte pie-tistii, despre alt'a filantropii, si inca ea atat'a potere si su-cesa, catu end pe aci se cada cu totulu literatur'a clasica,

greca si latina, si impreuna cu d'ins'a si soliditatea scienti-fica si eruditiunea adeverata. Deci cu atatu e mai mare me-ritulu aceloru barbati, cari despre una parte 'si au intorsusolicitudinea asupea formarii invetiatoriloru si a indigentie-loru tenerimii, &a despre alta parte au aperatu clasicitateasi gustulu provacandu adese ori la esemplariale grece (exem-plaria graeca).

Istorra areta ca despretiulu literaturei, clasice totu deun'a a trasu dupa sene caderea scientieloru, de alta parte sistudiulu clasiciloru fora de proportiune derepta inca pote fiforte stricatoriu adeveratei culture. Ernesti 'si batea jocude limb'a germana, numindu o Frau Muttersprache.; dein con-tra Lessing erá anula dein cei mai renumiti clasici in lim-b'a germana, cu tote ca erd fqrte invetiatu si in limbele ve-Oi. Limb'a germana s'a formatu de WOW pentru filosofiade lifosheitn pentru teologia, de autorii suplementeloru Bre-mice (bremische Beitráge) pentru tote scieutiele si artile.

In a dou'a diumetate a seclului a céstigatu studiulu lint-bei greco. Mai nainte legeau numai noulu testamentu cdautore principale in cele mai multe scole, dupa aceea s'audatu cateva ore si pentru leptur'a Inemorabilialoru, a lui Te,-ofrastu, °mow s. a.. Grecesce invetiau mai alesu in oreleprivate. Inse eu catu se ocupan mai multa ca grec'a cuatatu s'a oserbatu mai multu regresu in limb'a latina, maialesu dupa ce au inceputu a prelege in limb'a materna. Unii

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI 21

profesori invetiati s'au plecatu mai multu spre polimatiasi enciclopedismu, acést'a erá tendenti'a seclului. Cicluluscientielont scolastice s'au latitu, in catu unii studenti nu maiyoiau se asculte la academie si universitati scientiele carile audisera pana acolo propuse intru una forma pote mai placuta.

§ 13. Princi0e si metodurile pedagogiloru umanistici.

Limb ele vechi, mai alesu grec' a si latin'a, sunt funda-mentulu a totei eruditiuui adeverate, Cunoscenti'a intemeliata aacestor'a se tiene de esenti'a omului invetiatu. Dec/ ea dé se sepuna de base la OW invetiatur'a, celu pucinu pentru studenti, ele-mentele nu potu fi stricatoria nece chiaru pentru nestudenti.

Studiulu limbisticu e gia in sene unu midilocu de acultivá mentea. Filologi'a, cultivata dupre cuvenientia, ocupacele mai multe poteri sufletesci. Ea are asiadara cela pucinuunu folosu formale.

Inse elu are influenfia in tote partile scientiei omenesci.Cartile grece si laline sunt fontanel e a tota eruditiunea.Asia dara cela ce voesce a scote dein fontana, dé se eu-posca limbele. Monun2entele religiose, dereptulu romanu,principiale cele adeverate ale medicinei, filosofi'a, teoriele

si esemplariale de retorica sj poo,ia, istori'a, tote ne au ve-nitu dein Greci'a si Rom'a. Cu catu 4 rewasti una natiunemai credentiosa studialui celoru vechi, Cu atatu s'a desvol-tatu mai frumosu gustulu ei propriu. Acestu studiu 'i resbuuaintru unu modu séu iutru altulu asupra celoru ce'lu despretia.

Studiulu gramatical dé se preceda celui filosoficu, istoricu.esteticu. Fora de gramatica cunoscenti'a limbei nu are nece unasecuritate. Aplecarea metodurilogu ordinarie, dupa cari, seinvetia limbele mai noue, ni e conforme. Aceste sunt vil,

www.dacoromanica.ro

22 PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU

cele morte. Una limba morta se vorbesce dereptu si frumosunumai de forte pucini. Asia dara deprenderea in vorbirear' produce numai un l cunescentia limbistica forte vitiosa.

Invetiatur'a realiloru prea tempuria strica invetiatureicei fundamentali a limbeloru. Limbele deu invetiate la in-ceputu pre scurtu si numai ci unu studiu secundariu, si

numai in anii mai maturi in tota intenderea. Limbele setienu de scole, scientiele de universitati.

Esercitiale de stilu latinu, si green, chiaru si cele po-etice, au nu numai acelu folosu, cà tenerii invetia a scrielatinesce, ci si a intielege mai bene pre scriitorii latini.

E falsu cà studiulu limbeloru vechi ar' impeded celea-lalte cunoscentie folositorie. Invetiatii cei mai universaliau fostu totu de una data cei mai mari cultori ai cebra vechi.Multi recunoscu, cà prein cei vechi s'au facutu aceea ce sunt.Numai traptarea cea prea tempuria a toturoru scientieloruposibili in scole produce capete eci. Atunci copii nu in-vetia nemica cu temeiu. Pentru invetiatu nu e nece una cul-tura fundata si solida afara de cea filologica.

Acésta teoria s'a pusu in lucrare mai deplenitu in sco-lele dein sasoni'a anume in Pforta, Grimma, si Meissen, siin scel'a lui Toma dein Lipsi'a.

Principia mai moderate.Scole latine ara dé se se intemelie numai pentru cei

ce voescu a se face invetiati, celealalte clasi de omeni potuinvetiá lucran i folositoria in scolele civili.

Pote fi cineva predicatoriu, juristu, medicu, chiaru siprofesore bunu fara se fia numai decatu si unu filologu pro-funda. Cu tote aceste e de doritu cá fiacare studente seaiba si ceva cunoscentie a literaturei vechie.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI 23

Nu e neaperatu cá gramatic'a se fia numai una torturade memoria; elementele limbei latine se potu propune co-piiloru cumu se propunu elementele linabeloru noue cd in-vetiatur'a loru se fia numai unu jocu.

Pentru copii sunt alte lucruri multu mai necesaria decatu latiu'a. Si unirme inaiute de tote a le esercitd sensiisi a le luminá rnentea. Si in alu 12-le arill e inca pica detempuriu a trece cu copilulu la limb'a latina si la lirnbele'norte. Totusi dupa aceea e forte greu a afli unu surogatucare ar' ocupd pre copii chiaru asia de bene cti invetiatur'alimbeloru vechie.

Celu mai mare filologu pote fi unu dascalu forte reu,pentru acést'a se cera cunoscentie universali, si inainte detote Inetodu.

Clasicii vechi n'au scrisu pentru copii. Estraptele si scrii-torii noui cari au scrisu bene latinesce, precumu e Erasmu,Muretu, Ernesti s. a. potu desteptd la inceputu mai n'areplacere spre limba, decatu nesce scriitori ce au scrisu intruuna lume uoue cu totulu straina.

Limbele potu se remania in scole lucrulu principale,inse si alte scientie inca se tienu de ciclu. Tenerulu dOpreparatu enciclopedice pentru invetiatur'a superiore.

E folositoriu in adevru a serie si a vorbi latinesce, inseesercitiale grece, si chiaru ebraice, precumu si versurile la-tine se tienu de pedanteri'a tempului auticu.

Scopulu principale dé' se fia a insuflá tenerimii spirituluceloru vechi, pentruch, acest'a nutresce si destepta adevera-tulu sensu de libertate, si prein istoria invetia totu de unadata a se feri de abusulu lui.

Traduptiunile clasiciloru antici, daca sunt bune si pla-

www.dacoromanica.ro

24 UMANISTI ILIJgmI DEIN GERMANI'A

sunt unu cèstigu pentru fiacare literatura nona, si fia-care limba noua se determina si se inavutiesce preintein-sele, fia inse ele cata de perfepte studiulu clasicilorti an-tici in originaria totudeun'a va fi neaperatu pentru fia-

cure invetiatu.

§ 14. Umanisti ilustri dein Germani'a

C. Cellarius (1638 t 1707) editoriu a mai multoruclasici grecei si latini.

I. 111. Gesner (1691 f 1761) si L A. Ernesti (1707 t1781): in scol'a acestoru doi s'a cultivatu si s'a latitu maimultu spiritulu clasiciloru vechi in Germani'a, cei ce caleto-riau la oraculii criticiloru celoru mari dein Olandi'a remaneauacolo incantati si legati.

Numerulu scriitoriloru umanistici germarfi dein acestu sedae legiune, aseminea si alu gramaticilorul crestomatieloru, vo-cabularialoru, si a altorn carti cari s'au scrisu mare partenumai pentru facilitarea clasiciloru antici, in catu Gesner seriepre la diumatatea seclului in a sa Isagoge in erud. univ : Co-pia hace nepauperes nos faciat, metus! Certe cavendum est !

Scol'a filantropilorti.

§ i5. Notitie istoriee.

Acesta scola e fundata de L B. Basedow (1723 f 1790).Acestu Basedow legAndu cartea lui 1. J. Bousseau : Emileou de l'éducation 1762, s'a conviftsu despte ratecirile e-ducatiunii care domina in sdole, deci unincht ideele lui Bous-seau cu ale lui Amos Comenius a facutu unu plana 111:111 a-supea cducatiunii; elu credea c inainte de tote ar'fi ne a-perata una enciclopedia pedagogiea, in tare s'aru cupréttde to-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE 25

te cunoscintiele, ce se potu cere dela una teneru cosmopo-

lita pana la alu 15-le anti. Spre acestu scopu elu 'si a anun-tiatu oper'a elementaria, a carii editare cerca 30,000 talen.

Oper'a elementaria asi esitu in adeveru la 1774, si multiau laudatu o, multi dein contra au vituperatuo. Ea erácornpusu in trei limbe, ea una suta de tabele in arama, a-deca orbis pictus alu lui Comenius in una editiune noua. Li-tre reprobatorii acestei opere se numera si Göthe; apoi Krebsin disertatiunea sa: Yannus critica in inanes paleas operiselementaris Basedoviani 1776", inca si Schlötzer. Intre pro-motarii acestei scole se afla dela inceputu canoniculu de .Ro-chow (1734 t 1800), Ch. H. Wake (1741 t 1825.), I. H..Campe (1746 t 1818), C. Ch. Trapp (1745 1- 1817), Ch.G. Saltz»zattn (1744 t 1811). Acesti trei au lucratu maimultu cá scriitori pentru scol'a filantropica, ca tote cA inunele s'au abatutu dela principiale lui Baseclow.

Causele cari au facutu pre multi a se abate dela prin-cipiale lui Basedow au fostu urmatoriele : Basedow a promisuproa multu si au degradatu fora de cuvenientia pre cei ve-chi; au pusu pretia prea mare asupr'a prapticei, precumnerau nemicurile cele multe, si fora de folosu ca cari ocupápro copii, si metodurile facilitatorie, pucinulu folosu care un-nut dein metodurile cele moue, instrainarea capeteloru celorumai bune de catra institutu s. a.. Aceste cause au fa cutuneaperata revisiunea unei intreprenderi, care se incepusefora preparatiune suficiente. Acesta scola erb, latita in totaGermanea, si pre lunga tote scaderile a produsu multe bunein sfer'a educatiunii.

§ 16. Principiale si metodurile scolei filantropice.

Pana acumu nu pote fi nece una sistema scolastica care2*

www.dacoromanica.ro

26 PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE

n'ar' fi vitiosa chiaru in fundamentulu ei, fienducd lipsesceuna seminariu pentru invetiatori praptiei. In genere meto-dulu de a invetid limb'a e de totu defeptuosu, anume copi-ii invetia prea multe cuvente de rostu fora se le intielega.

Ce se tiene de educatiunea corpului, intru acést'a e ne-aperatu a se intorce la metodulu celoru vechi. Indurareacorpului si gimnastie'a intaresce si formeza. Gia si prein a-cést'a inca se va incungiurá pestea pecateloru ascunse cedomineza in scole. Mora de acést'a e neaperatu a vorbi cucei teneri de tempuriu despre funtiunea generatiunii, fiendu-ci cei mai multi pecatuescu uesciendu et facu.

In cultur'a spirituale educatiunea spre umanitate dé sefia scopulu ultimariu. Pana acumu s'au educatu numai inve-tiati, nobili, si profesiunisti; lumen e mai interesata pentruemu si cosmopolitu.

Vointi'a dé se se conduca de ratiune, pre hInga acést'ae neaperata una ascultare rigurosa, care inse numai in celemai rare casuri e permisu a se storce prein castigare cor-porale, spre a nu avé opu de acést'a e neaperatu a intro-duce alte rnidiloce de remuneratiune si punitiune, aseminisunt pentru esemplu destintiunile prein tabele de merite,punte de auru, ordiui de meritu, s. a.. Punele, cari sunt inusu in scole, sunt parte degradatorie, parte nefolositorie ;e de insemnatu cd, in loculu acestor'a Trapp recomenda: case frece spatele copiiloru cu perii aspre, se le dee de man-care dein vase de lemnu, la mesa se 'i degrade intre serbitori,in scola se faca parete despartitoriu intre cei buni si intrecei rei, cebra rei se le puna ace ascunse suptu perine!

Religiunea ar' dé se se propuna teneriloru in cea maimare simplicitato fora de respeptu la septe si partite reli-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE 27

gionarie. In cunoscenti'a unui parente alu toturoru si in a-dorarea aceluia preiu una vietia proba se unescu omenii ceireligiosi dein tote tempurile si poporale. Credenti'a confesiu-nale ar' dé se remania pentru anii mai tardii.

Invetiatorii deu se faca placuta copiilOru virtutea si re-liginnea, piecarea spre Iibertate se nu o oprima ci numaise o conduca. Copill sunt buni dela natura, ca reulu se

faca de multe ori mai rei, ei sunt amicabili dela natura, inscola de multe ori invetia cá se uresca pre omeni.

In copii se cuvene a apretil mai multa natuea de catuartea. Manierele cele fine si usantiele societatii mare partesunt contra naturali. Pre copii traptati'i cá pre copii, pen-tru cá, se remania necorupti pre catu se pote mai indelungatu.

Copilulu, ce nu are capacitate pentru nemic'a abstraptusi neiutielesu, ar' dé ocupatu inainte de tote cu lucrurilemundului sensibile. Aceste se i se arete in natura, seaudaca acést'a nu e cu potentia, in copie fideli. Atunci elu in-vetia forte usioru cumu se numesca lucrurile. Comenius aaflatu ad calea cea mai derepta.

Invetiatuea in scole inca totu e prea monastica. Ceamai mare parte e nutnal memorizare si vorbe multe. Lim-b'a, care ar' dé se fia numal unti midilocu, se considera cáseoru in sene; pre copii invetia asia cá cumu am voi se fa-ca pre toti numai profesori de filologia, realele sunt lucrulucela principale in cultuea cea enciclopedica a tenerimii.

Cu nemic'a nu tortura pre teneri mai multu de eatu Cuinvetia latinesce cate cinci ani si mai multi, si ca

tote aceste nu facu atat'a progresu, in catu se pota lege cartilatine fora de greutate si se pota scrie a patea parte dein stu-dentii cari au invetiatu asia. Invetiati copiii latinesce cumu in-

www.dacoromanica.ro

28 SCOL'A ECLECT1CA

vetia nemtiesce Beau francese, si yeti vedé catu de iute si de u-sioru invetia copiii a verbi, lege, si inca pote si a scrie lati-nesce. (Acést'a nu s'a probatu prein esperientia ; instituteleBasedoviane au remesu in urm'a toturoru in literatur'a vecbia).

Daca educatorii vera inadensu a °dud, pre copii spremoralitate, nu deu se le dee in mana nece clasicii fleco bib-li'a intréga, de acolo invetia unele vitia care nu le au cu-noscutu, si a cugeta despre d'insele cu levitate. Fantasi'alora se intina cu imagini de cari aru dé feriti. Invetiatoriulu,daca e nevoitu se esplice unele locuri obscene, Beau vene inconfusiune, seau se face frivolu. Asia dar' cea mai neape-rata necesitate sunt crestomatiele bune si analeptele deinbiblie.

§ 17. Scola eclectica.

Acesta scola nu se tiene nece de una scola, ci alege

ce e mai bunu; principiulu ei e: a esaminci tote! a fiend cee mai burn 41 seau cumu dice Seneca: Non me cuiquam man-cipavi, nullius nomen fero. Milton 9nagnorum virorum ju-dicio, aliquid et meo vindico. Ep. 45.

Intre urmatorii acestei scole numeramu pre Sultzer,Miller, C. F. Weisse, I. G. H. Feder, acest'a se adopera aemendá ideele lui Rousseau in noulu seu Emiliu combatanduantiemiliulu lui Formey. Feder a unitu totudeun'a pedago-gi'a cu filosofi'a. F. Gedicke, Meirotto s. a., toti dein seclulualu 18-lea si dela inceputulu 19-lea.

Greiling, Ileusin,ger, Lehne s. a. au inceputu a aplicala pedagogia filosofi'a critica, care i a pusu in miscare preinvetiatii Germaniei, mai alesu dela 1785. Kant inca a scrisuuna mica pedagogia.

www.dacoromanica.ro

SECLULU ALE I8-LEA 29

§ 18. Seclulu alu 18-lea

Carapterulu acestui seat' in respeptu pedagogicu e do-rintr a de a reformd, universalitatea, polimatra si enciclo-

pedismulu, cultur'a intielesului.Dorintra de a reformd presupune, cumuch, cei ce

o clorescu, cunoscu si sentu defeptele ; ca catu e sentimen-tulu mai obtusa cu atatu e omulu mai trancilu, si abia o-serba daca e asupritu. Atatu scolarii catu si invetiatorii lorus'au fostu deprensu cu una educatiune Si cu una disciplinatiranica; invetiatorii traptau pre scolari cumu fusesera trap-tati si ei cá, scolari, si reform'a erd grea, dar' pre incetu s'adesteptatu cate unu spiritu superiore care a ruptu legatureledeprenderii, atunci au inceputu a lipsi si scaderile deiu scole,tenerimea a inceputu a se traptd mai liberalmente fora cdse se faca mai rea prein acesta traptare.

Polima(r a, universalitatea si enciclopedismula erau,celu pucinu in parte, produptulu latirii cunoscentieloru si ascientieloru, cb, tempulu nu ajunge cd oinulu se le invetietote pre largu, asia dara e neaperatu a scurtd, calile. A-

. deveratu cd cu enciclopedi'a e impreunata lips'a soliditatii,inse nece in tempurile anteriori inca nu erd soliditatea unaproprietate a toturoru invetiatiloru. Apoi acumu se folosescumai multi de resultatele scientieloru de catu candu invetiannumai grecesce si latinesce.

Tendenti'a spre cultur'a si luminarea intielesului afostu resultatulu conviptiunii unoru omeni eh. Bacone si al-tii, cari au oserbatu ca tenerimea invetia mai multu cuven-tele de cata lucrurile, si'si cultiva rnai multa memori'a deeatu intielesulu. Multi credeau ch, e mai multa a conserbdsi a'si insemnd decatu a intielege si a aplicd. Inse altii au

www.dacoromanica.ro

30 SECLULU AL17 18-LEA

cadiutu erasi in alta estrum', si au uitatu, ca esenti'a orau-lui uu o face numai ratiunea singura, ci omulu are si sen-tiri si seutimenta.

De impreuna cu revolutiunea Basedoviana s'a aretatu inGermani'a si una genilialitate estetica forte periculosa, careinsa n'a duratu multu. Filosofi'a critica in sensulu lui kant,precumu mai inainte filosofi'a lui Wolf, se parea a avé tendon-tie periculose, insa mai in urma s'a vediutu, eh, acea filosofia,a facutu mai seriosi in teoriele lora chiaxu si pro pedagogi.

§ 19. ContinuatiuRe.

In Franci'a au remasu, neschimbate tote scolele atatusuperiori catu si, inferiori, adeca universitatile private, cole-giale, si scolele elenTitarie, si prevegiate strinsu de preo-time palla la revolutiune, care n'a crutiatu nece scolele necefundatiunile spirituali, inse a vediutu numai decatu, uncle ar'duce atare schimbare totale, de aceea a si iuceputu a con-siderri invetiatur'a publica cá uuu lucru natiunale.

la Itali'a,Spani'a, Portugali'a aseminea nu s'a schimbatunemic'a dein pedagogi'a antica, si totu organismulu scolelorua fostu sub preveghiarea preotiloru deprensi la regula rigurosa.

Auglea 'si a lasatu in cursulu lora cela vechiu tote u-niversitatile, colegiale, scolele midilocie si inferieri. Numaiseptele cele ce nu se unescu ca baseric'a episcopal° aufacutu indereptari in educatiune, apoi privatii au fundatu scolede durnineca, s pentru cei pauperi, cu tote ch, e destulu detristu cil, chjuru cei ce lucreza tota septernan'a, in fabric;se nu aiba nee macapu una di de repausu.

In Olaudi'a incepe una vietia non mai alesu pentru sco-lele poporane gia inainte de finitulu seclului trecutu, carese desvolta necontenitu.

www.dacoromanica.ro

SECULULU ALU 19-LEA 31

Data'a si Soeci'a inca au facutu progrese.la Busi'a si Poloni'a nu s'a facutu neinic'a nou, abra

de influentra culturei francese asupea clasiloru privilegiate.

§ 20. Seclulu alu

Franci'a. Dupa ce s'au asiediatu cele d'antaniu flupturiale revolutiunii, se parea eh se intorce erasi la ordineavechia tota instruptiunea, cu tote cA, unele au inceputa a seindereptá, dupre idee mai liberali. Abatele L' Epée si Si-cards a introdusu invetiatur'a surdomutiloru, Haul's s. a. aufundatu institute pentru cei orbi. Dupa ce s'a introdusuereditatea in familfa noului Imperatu, educatiunea si instru-ptiunea s'a schimbatu cu totulu imbracandu unu carapterade totu militariu, in catu junimea francesca se parea ch, nuare alta destinatiune, de catu se invinga seau se mora pen-tru unu cuceritoriu nesaturatu chiaru si dupa ee'si au scapatutier'a de invasori. S'au eliminatu dein scole tote obieptele,cari erau periculose scopuriloru imperatesci, anume istori'a

leptur'a ataroru clasici, cari au conserbatu ideelecane chiaru si sub despotismulu irnperatiloru si au cutediatua le operd, si a le predid. Chiaru si matematic'a si scien-tiele naturali se propuneau numai pentru belu si pentru e-conomea pulitica. E inse adereratu, ch spiritulu cela mili-tariu, ce domind in licee si pensionate a contribuitu multala indereptarea disciplinei esterne, ceea ce nu surede uneieducatiuni mai liberali. .Aceea inca nu se pote negd eh fur-mele cele fipse ale Franciloru, de cari se tienu ei atatu detare pre lunga tota volubilitatea lora, au si ceva buuu in sene.

Restituinduse ordinea vechia s'a restabilitu in parte siconstitutiunea colegialoru si a scoleloru. Cu tote aceste mai

www.dacoromanica.ro

32 SECULULU ALU 19-LEA

alesu scolele poporane astepta multa indereptare. S'a facutuincercare cu metodulu lui Bell si Lancaster.

In Busi'a seolele au inaintatu dela universitate pana laseolele parochiali sub Alesandru (1810), dupa aceea s'a in-trodusu metoduri neasteptate.

In Angli'a s'a fundatu societatea scolastica britanica.In Olandi'a (1806-1810) sub Ludovicu Napoleone

care respeptá vointi'a natiunii si in educativne mai multudecatu vointi'a imperatului, au facutu progresu educatiuneasi instruptiunea. Intro eomisarii insarcinati ca indereptareaeducatiunii si a instruptiunii se aflá chiaru si Cuvier si Noel.(V. Rapport sur les établissements d'instruction publique enHollande et sur les moyens de les reunir A l'université im-periale par CuN ier et Noel 1311.)

Ungurii au facutu progresu singulariu atatu in scientiecatu si in cultur'a limbei unguresci. (G. Al. de Szeodahelyratio educationis publ. totiusque rei lit, per regnum Ungariaeet provincias eidem aductas, Ofen 1806.)

Reporturile anuali dein statele Ainericei septentrionaliareta sforlii cei estraordinari pentru ameliorarea instruptiu-nii publice.

Elveti'a. In istori'a educatiunii 'si a cèstigatu mare numesi stima Italianulu H. Pestalozzi, nascutu la 1746 in Ziirich.Elu 'si a aretatu noulu metodu mai antanin in cartea : Li-enhard si Gertrud a (1790), apoi in alta carte: cum/ in-vetia Gertrud'a copiii (1800). A facutu insusi probe ca acestumetodu, despre care asecurá a e singuru cela naturale si

adeveratu, a redicatu scole pentru copii in mai multe lo-curi, a atrasu la sene pedagogi renumiti dein tote partile,doritori de a cunosce noulu metodu, dela care se asteptd re-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI 33

generarea umanitatii degradate; acei pedagogi au redicatuscole de proba in Itali'a, Franci'a, Ispani'a, Germani'a, Bu-si'a, inse probele necaliurea n'au respunsu asteptarii, si me-todulu lui Pestalozzi s'a scosu de pretotuindenea. Cu toteaceste elu a contribuitu multa spre lamurirea ideeloru asu-pra instruptiunii. (Fellenberg si institutulu dein Hofwys.)

In Germani'a se parea ctt n'a folositu nernic'a totu a-paratulu pedagogicu si tote esperientiele adunate in secleleanteriori asupea educatiunii si a instruptiunii publico, pen-truck strigau toti de tote partile, emu& poporulu germanue coruptu si merge spre cadere. lase nu se uniau, cari arafi relele principali, cart au trasu dupre sene caderea popo-rului germanu.

Tare relele principali se numeran acesteNecredentra si uitarea lui D-dieu.

Impetrirea sentimentului urmata dein una cultura u-nilaterale a intielesului sea a mentii.

Superficialitatea, nascuta dein metodulu edticatiu-nii si a instruptinnii moderne.

Molitiunea, si lips'a desvoltatiunii poteriloru corporali.Una predileptiune pentru totu ce e no u si strainu, u-

nita cu daun'a a totu ce e vechiu si natiunale.In contra acestoru rele se lupta Germanii ca totu apa-

ratulu pedvogicu dein dilele nostre. Lupt'a intre utnanistisi filantropi seau realisti inca n'a incetatu.

§ 21. Educatiunea si iastruptiunea la Boniâni.

Ce institute au avutu Românii pentru educatiune si in-struptiune pana la alu 15-lea seclu, nu poterna sci, cu atatu maipucintt poterna sci, ce au invetiatu ei si ce metocluri au ur-

3

www.dacoromanica.ro

84 EDUCATIUNEA SI INSTRIZTIUNEA LA ROMANI

matu. Istori'a pedagogiei romanesci incepe numai eu seclulu alu15,1ea. Alesandru celu bu nu, domnulu Moldovei, a intemeliatuAcademia de legi in Suceava gia in 1401, care mai tardiu

tustu strainutata in Esi sub Vasiliu Lupulu, aseminea unaseola pentru limb'a greca, latina, si slavona. Se dice, eh

despotulu Iacobu or' fi redicatu una universitate la Cotnarittin seclulu alu 16-lea. Vasiliu, domnulu Moldovei, a fundatu inEsi unu institutu pentru limbe, si doue scole teologice in 1644.Scientiele an infloritu mai nainte in Moldov'a si in Roma-ni'a decatu in Rusi'a. Clerulu Moldovei si alu Romaniei,

mai alesu celu monasticu, avea renume de invetiatu. Rusi'asub Petra cela mare 'si dein aceste tiere omenii cei maiinvetiati de cari avea opt'. Unulu dein acesti invetiati atostu Petru 1lloghila, Metropolitulu Chievului si a tota Ru-si'a. Acesta flore a scientieloru in tierele romanesci a stri-cat'o invasiunea turcesca si belele cele multe, aceste au im-pedecatu multu cultur'a Romániloru in tote partile. Midi-locele prein cari s'au adoperatu Rominiii a lati cultur'a intresene sunt: redicarea besereceloru si a monastirialoru, scote-rea limbei slovenesci, si introducerea celei natiunali in toteramurile vietiei natiunali, codificarea legiloru, traducerea car-tiloru morali si religiose in lirnb'a natiunale, scrierea isto-riei natiunali in cronicele relative la tote tierele romanesciseau numai la unele particularie.

Cartile scrise seau tiparite de Romftni in seclii ai 16, 17,18, acumu sunt rare: dein aceste a facutu D. Cipariu unacrestomatia cuprendietoria de ce erá mai esentiale in pre-fatiunile aceloru carti si de alte fragmente folositoria. A-

eesta crestomatia e una monumentu de unitatea spiritualea Romaniloru in aceste secle, numai dein acesta crestoma-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI 35

tia inca poterna cunosce afora de alte lucruri brine/ mai 11-,

lesu : a) entusiasmulu Romaniloru pentru limb'a lora natiu,nale si pentru cultur'a ei, b) studiulu loru pentru una ere-scere buna a, tenerimii in morale, religiune si invetiaturil, c)solicitudinea domnilar romanesci pentru indereptarea si re-gularea vietiei sociali prein legi,

Pentru una reforma venitoria A educatianii si a hive.a

tiaturei Loinaniloru au serbitu de fundarnentu scolele redi-cate in Blasiu in 1754. G. de Sinea, P. Maiore si S. Mi-culu au desteptatu ca scrierile loru pre toti Romanii spre a daeducatiunii si instruptiunii una direptiune natiunale. Bocealora n'au sunatu in desertu ; Rornanii dein statele romaneau abandonatu grecismulu si grecomani'a. Vacaresculu deinRomania au scrim gramatic'a romanesca inca pre la 1780.Intre 1820 si 1830 Eliade a incepnta una era noua natiunale.In Moldov'a inca s'a pusu educatiunea pre cale natiunaleprein regulamentulu scolariu dein 1850. Cu tote aceste de-reptulu limbei natiunali a fostu dispatata atatu in Moldov'acatu fi in Romani'a, voindu unii se introduca limb'a francescain seole ca veiculu. Pentru edueatiunea Rominiloru celemai mari merite 'si a céstigata A. Ghica domnulu si caima-canulu Romaniei, elu a protesu atatu invetiaturele inaltecatu fi scolele poporane, seau mai bene satesci in Romani'aprein care s'a facutu neuitatu in Romani'a.

Un'a dein pedecele edneatinnii si a instruptiunii Romani-loru e, ca Romanii de elasile superiori nu se intereseza de iustitu-tele educatiunii si ale instruptiunii natiunali ; educatiunea lorae straina, céstigata seau in tiera dela straini, seau in tiere stra--me. Numai gurberniale facu catu potu ca pucinele midiloce,.ce au pana acumu sub dispositiune, mai alesu dein contrihutiu-

www.dacoromanica.ro

36 SCOPULU EDUCATIUNII

ne. Multe bune s'ara poté face in educatiune si instrup-tiune cunda aru dd man'a toti proprietarii cei mari cd sefaca institute natiunali, scientifice, economice, societati lite-rarie s. a., cumu au facutu si facu, pentru esemplu, Unguriidoptrinati de una esperientia amara a unui indiferentismu na-tiunale in care au fostu cufundati si ei mai nainte indelun-gatu cumu sunt inca cufundati patriciii Romdniloru.

PARTEA I.

PEDAGOGIC'ACAP U I.

§ 22. Scopulu educatiunii.

Scopulu educatiunii nu pote fi altulu decatu a cultivdumanitatea in fiacare omu pro catu se pote mai deplinu. Cucatu se cultiva mai deplinu tote poterile omului teneru, si

Cu catu armonescu ele mai frumosu si mai deplinu, cu atatuse apropia invetiatielulu mai tare de ideariulu umanitatii

depleuite.

§ 23. Desvoltatiune ulteriore.

Poterea cea mai nobile a omului e ratiunea si faculta-tea de a 'si determind vointi'a cu libertate, ceca ce e strinsuunita ca ratiunea. Prein ratiune elu cunosce, ce e mai con-forma Cu natur'a sa si ce e mai demnu de d'ins'a. Ea puneuna lege pentru ce e dereptu si bunu, care singura pote se

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE 87

produca armonia intre stremurii si aplecarile lui cele ce se

lupta pururea intrin'sulu. Alegerea o lasa lui, el prein ur-marea acestei legi se se apropie de divinitate, seau prein des-

pretiarea ei se se degrade la unu loca cu animaliale necu-ventatorie. Cu catu cunosce elu tote aceste mai luminatu, caatatu cunosce mai bene totu de una data, cA, pote se alega

cd, una fientia libera ceca ce a cunoscutu a fi mai bunu si maidemnu de natur'a sa cea ratiunale. Omulu, atuuci se aretamai liberu, candu se adopera a efeptud acestu bunu, si demnuin sentimente si in fapte, si nobilitarea naturei lui celei vio-rali e singur'a conditiune, sub cure pote tributa si cultureicelorualalte poteri una stima curata si neconditiunata.

§ 24. Prineipiale supreme in educatiune.

Sunt urmatoriele :1) destepta si cultiva in invetiatielu tota despusetiu-

nea si capacitatea, care i e data cd unui orna si individuu.Acestu principia e pusu in contra aceloru educatori u-

nilaterali, cari cultiva numai unele poteri ale copiiloru, maialesu pre acele, ca cari se voru poté folosi invetiatieii ne-mediatu cd, se céstige si se faca stare dupa impregiurarilelocului unde se afla. Pre acesti pedagogi unilaterali 'i bate Bous-seau ca tota dereptatea (in Emile), unde dice : Faceti e-ducatiunea omului inainte de tote pentru omu, nu pentruaceea ce nu e elu insusi. Na vedeti voi, cd daca lucrati spreala educa numai pentru unu statu, atunci '1u faccti neaptupentru fiacare altu statu, si daca sortea va vol, atunci voi

ati lucratu numai pentru cd se '1u faceti nefericitu. E cevamai de risu in adeveru, de catu unu domnu mare, care aajunsu a fi cersitoriu, si in meseri'a sa aduce impreuna cu

www.dacoromanica.ro

38 PRINCIPIELE SUPREME IN EDUCATILNE

sene tote prejudeciale statului seu ? Ce e mai umilitoriu decat' unit avutu scapatatu, care 'si aduce ameute de despre-tiulu, cu care intempina ornenii comunemente pre celu pau-peru, si acumu elu se vede pre sene pre gradulu celu maide diosa alu umanitatii 2 Voi ve incredeti in ordinea lucru-riloru cea de acumu, si nu cugetati ci acesta ordine e su-pusa la revolutinni. ueaperate, si pre cari voi chiaru asiade pucinu le poteti prevedé, prectunu nu poteti incungiurapre aceea, care va veni pote asupea copiiloru 'vostri. Cela

mare se va face micu, celu avutu pauperu, monarculu supusu;sunt dora aceste schimbari ale sortei atatu de rare, incatuse poteti computá pre aceea, ca yeti form& esceptiune delaatari schimbari ? Omenii potu strica totu ce au ediiicatu o-

menii, nemiea nu are caraptertr nestersu afore de aceea cene imprime natur'a."

Produ unitate si anionic& in cultur'a aceloru des-pusetiuni si capacitati prein representatiuni perspicue, despredestinatiunea loru cea naturale si despre relatiunea lorureciproca.

Unitatea si armonra se cuvene a se produce mail an-taniu intre poterile corpului si ale suftetului, apoi intTe aleacestui dein urma.

lnderepta poterea cea desteptala a invetiatieluluispre totu ce cunosce ratiunea a fi demnu de omit prin lotemidilocele, earl se impaca Cu derepturile lui cd fiemtia rep.tiunale.

Adeveratu cà natur'a omului e mbrabile si daca o con-sideramu numai de sene, cu tote aceste pretiuln omului de-pende inainte de tote dela, direptiunea si aplecarea poterilortilui. Poterile °mold stint bum, dara ele potu fil si strica-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE 39

torie, si chiaru naturele cele mai tari au fostu de atate orinemicii cei infricosiati ai umanitatii de cate ori au fostucei mai mari facutori de bene ai ei.

A desteptd si a intari poterile e numai diumatate deinoper'a educatoriului, ceealalta diumetate consiste intru oxen,ca se le dee direptiunea cea mai conforme naturei omenescisi cea inai demna de ea.

Educatoriulu se nu iiite nece una data, cà elu are de aface cu una fientia ratiunale, ale carei derepturi incepu deuna data cu esistentra ei. Tote midilocele, cari le adopera eluspre a da direptiune poteriloru invetiatielui spre totu ce eadeveratu, bunu si nubile, den se fia conformi ca derepturile lui ;aru fi in contra derepturiloru invetiatielulni, pentru esemplu,daca are pofti educatoriului dela d'insulu ca se nu sentianedereptatea ce i se face, se sufera mustrarea nerneritatafacunduse cà nu seute nemic'a, se nu se apere in contra vi-olentiei si asupririi, se sufera ca se'lu insiele si sell asu-presca altii si se nn se mania pie d'insii s. a..

4) Arnioni:a libertatii cu ratiunea se fia scopulu su-premo, pentruca pre aceea repausa pretiala omului celagnorale, necondiliunatu si supremu.

Educatiunea nu pote avé altu scopu supremu afara demorale si de religiune, ratiunile acestui adeveru se afla ininsasi natur'a omului, pentruch numai °multi e chiamatuspre libertate sub legelatiunea ratiunii sale proprie.

Insusi ideariulu buuatatii morali dé se insufletiesca preeducatoriu, acelu ideariu, pre care l'au avutu in vedere sicei vechi canda cugetau pre intieleptulu sean virtuosulu celaperfeptu si diceau, eft numai unulu ca acest'a e reye ade-veratu, chiaru si daca nu ar' avé tronu si corona.

www.dacoromanica.ro

40 PRINCIPIALE, SUPREllE IN EDUCATIUNE

De aceea educatoriulu se va adopera necontenitu sprea liberá pre invetiatieiulu seu de tote lucrurile cari i aramargini libertatea interna, de violenti'a corpului, de potereainstinteloru seau stimuriloru sensuali, de erore si parere de-serta, de frica, de parerea dilei, de arbitriulu omeniloru.Spre acést'a e neaperatu a uni educatiunea corporale, intie-leptuale, estetica, morale. Esternamente elu va remanépusu necesitatii impregiurariloru, inse internamente va de-pende numai dela sene insusi, si chiaru prein aceea se vaface asemine lui D-dieu, care i au intiparitu imaginea sa pentrucá se nu'si uite nece inpa data a sa origine.

In determinarea scopuriloru educatiunii pedagogii nuse unescu. Ascetii crestinesci si multi pedagogi teologici

invetia, ct copiii deu crescuti spre glori'a lui Ddieu. Pe-dagogii filosofici determina scopulu si principiale educatiuniidiversamente precumu sunt diverse si sistematele loru. Eu-dentonistii (lieu cá copiii den crescuti spre a fi fericiti siapti in societate. Filosofi'a critica pune de fundamentu con-ceptulu moralitalii, tienda acést'a cea mai mare perfeptiune,careia se cuvene a subordina pre tote celealalte. Altiidicu, cà scopulu e a desteptá tibertatea. Tote aceste maimulta diversifica in espresiune de catu in esentia, numai sele intielega cineva cumu se cuvene; numai acelu eudemo-nismu grosolanu nu se pote justificA inaintea nece unei fi-

losofie, care invetia, cá se cuvene a educá pre copii asiacd se se faca pre catu se pote mai capabili pentru placeri,seau se se cresca numai pentru statu, dupre sistem'a unorupolitici si potentati, cari sustienu, cá una parte a umanitatiidê lipsita de derepturile ei cele naturali, pentru cá se sier-besca de midilocu altoru clasi ce se credu a fi privilegiate

www.dacoromanica.ro

IMPARTIREA EDUCATIUNII 41

Acesti pedagogi dicu, ch majoritatea e mai fericita in acestaordine de lucruri, de catu candu aru fi toti liberi. Acestasistema cu atatu ar' dé se se faca mai dominatoria cu catus'ar' intemelid despotismulu mai rnultu, si cm catu s'aru faceomenii guberniului mai despotici.

§ 25. Impartirea educatiunli.

Poterile omului se impartu in corporali si spirituali,cele dein nema se tienu parte- de facultatea cunoscitoriaparte de facultatea sensitiva, parte. de facultatea adoperativa.Acumu daca educatiunea are se formeze pre omulu intregu,atunci ea va fi parte corporale parte spirituale, si in res-peptulu dein urrna va avé se formeze intielesulu, sentimen-tulu si vointea. Afora de acést'a pre omu potemu consideráseau blanda in vedere unele relatiuni in cari pote se se afle elu,seau fora de nece unu respeptu la vre una relatiune, chiarunece la sepsu. Atunci educatiunea se imparte dupre sepsu,in educatiunea fetiloru si a feteloru, dupre diferenti'alora traditiunale si destinatiunea loru viitoria in educatiuneatieranului, a cetatianului, a ostenului, a negutiatoriului, a

artistului, invetiatului, nobilelui, principelui; dupre modula e-ducatiunii in educatiune domestica, si publica in scole si inpedagogia.

§ 26. Valorea teoriei educatiunii.

Valorea fiacarii teorie se judeca seau absolutamente,¿anda considera cineva obieptulu ei si scopulu pre care arein sene, seau relativamente, candu considera cineva, catu eaceea de buna, de aplicabile, si ce efepte produce. .Acumu

pedagogi'a cá scientia are de obieptu pre un'a deintre3*

www.dacoromanica.ro

42 OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

turele cele mai nobili cari De suDt cunoscute pana acumu,si scopulu ei e nobilitarea acestei nature, asiadara dein a-cestu punta de vedere pedagogi'a nu pote fi inapoia altoruscientie, dein contra i se cuvene a fi inaintea cebra rnaimulte. Ch-ci daca au cunoscutu intieleptii toturoru tempu-riloru si natiunilorn, ca destinatiunea omului depende fortemulta de la aceea, ce direptiune se da poteriloru lui deincopilaria si cumu se deprendu acelesi, asia fora de indoelaacei omeni se N oru numera intre cei mai mari facaori debene ai umanitatii, cari voru propune principiale cele mai

probate pentru crescerea omeniloru. Afora de aceste daca edestinatu totu omulu maturu, cela pucinu dela natura, sprea fi tata seau manta, si daca dorescu omenii cei mai multi,celu pucinu cei mai buni, a se vedé una data in acesta re-ferentia catra celealalte fientie ratiunali, cea mai frumosadeintre tote ; in urma, daca vieti'a fisica, care au desteptatuoparentii, nu e singura vietra cea adeverata, la care potu seajunga fientiele ratiunali, dein contra acdst'a se pote dá nu-mai acelor'a, cari sciu se faca unu usu libera de tote capa-citatile si poterile lora: atunci scienti'a pedagogiei merita afi studiata de catra tote clasile societatii seau a fi propusade dascalii cei mai esperimentati.

§ 27. Obieptiuni in contra valorii teorieloru pedagogice.

Obieptinnea 1. Acesta obieptiune o punu acei omeni,

cari despretia tota teori'a, tota filosofarea, punendu totu pro-gresulu luminiloru numai in cunoscentra lunzii, in prudentravietiei precumu 'Iu numescu et; ei dicu : principiale si regu-lele pedagogice sunt bune, scopztrile pedagogiei sunt nobiliin sene, inse esperienti'a areta ea acele principia nu sunt

www.dacoromanica.ro

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 43

aplicabili, prapticabili, si nu respundu nece decumu idealeluice silt' propunu.

Bespunsu. Omenii, cari puna acesta obieptiune, nu suntdeprensi a 'si forma concepte generali si principia, de aceeaei nece nu potu vedé influentea acestor'a in educatiuneasi in tota vieti'a omului, ei dan valore numai lucruriloru,cari cadu in sentiri, si cari aducu placere si multiamiresentiriloru, si fulosu netnediatu ; asia dura pre acesti omeninece nu i pote convinge nemine cumuca ei se afla in erorecandu judeca asia, pentruca unii ca acestia credu c& eicunoscu tote mai bene, si a stint chiartt filosofi praptici,Cu tote ca se mundrescu intru lenea loru si se landa ca nuau invetiatu teorii scolastice. Dein contra cei ce au senti-meute pentru ce e mare si santa in facultatile umanitatii u-nii cá acestia respepta teori'a educatiunii si in partea ei ceaideale, pentruca sciu ca nu e totu ideale ce se pare a fi

ideale celoru marginiti si lenes i.Obieptiunea 2. lntreprenderile si adoperatiunile peda-

gogice de pana acutnu n'au produsu nece una efeptu de cevainsemnatate, si omenii in totulu remaini totu asia cumu e-rau mai nainte si daca nu se facu mai rei; asia dura de-pende numai dela casa si dela imprejurari mai multa seaumai pucinu favoritorie ca unii omeni se se cultive si se de-venia omeni alesi, seau se remania ordinari si rei.

Respunsu. Cei ce punu acesta obieptiune nu voru secuuosca, cumuca uncle popora sunt mai bune decatu altele,si cumucit acesta bunatate si precelentia vene si dela edu-catiunea mai buna a tenerimii aceloru popora. Acesti meliivorbescu numai despre umanitate in tottclu, care pote re-mané ecare sie'si, Cu tote ea unele natiuni se redica si al-

www.dacoromanica.ro

44 OBLEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

tele cadu, si Cu tote cb, nu se pote negá ore care progresain perfeptiune si daca vorbinau despre umanitate in totulu.Apoi daca voesce cineva se judece dereptu, nu ajunge a vorbinumai despre umanitate in totulu, ci se cuvene a compardnatiuni ca natiuni, statulu natiuniloru particularie dein tem-purile anteriori Cu statulu loru deintru una seclu mai tar-diu, si apoi a decide, daca una educatiune mai buna seaumai rea a remasu fora de nece una influentia la acele natiuni.

Daca ar' dé se cada pedagogra pentrucd nu face chiaruatat'a folosu catu se astepta dela ea, atunci ar' dé se cadasi invetiatur'a religiunii si moralea si filosofi'a, pentrucd necepre aceste nu le urmeza totu cumu ar' meritá, a fi urmate.

In urma daca formarea carapterului ar' fi oper'a casu-lui DU a educatiunii, atunci nu s'ar' poté esplici, de ce seunescu toti a facittoriulu de rele celu fora de educatiuue emai pucinu culpabile decatu cela educatu ca solicitudine.

Obieptiunea 3. De multe ori nu sucede fleco educa-tiunea cea mai diligente asia catu dein familiele cele mainobili esa numai nesce omeni debili daca nu chiaru seclerati,dein contra unii omeni s'au facotu omeni forte alesi fora de negeuna educatiune, si ceea ce sunt, s'au facutu singuri pre sene.

Bespunsu. Acest'a obieptiune si aceste fapte nu pro-beza nemica in contra pedagogiei. Aceste se esplica dein

urmatoriele cause: 1) ch educatinnea cea mai diligente simai solicita nu e totdeun'a cea mai inlielepta, si cd paren-tii cei mai ca bune intentiuni nemicescu efeptulu educatiuniide multe ori prein aceea, de unde astepta mai multu bene,pentru esemplu voescu a 'i face religiosi prein una specia deeducatiune religiosa si (liana prein acést'a i faca nereligiosi,i strica seau prein rigore prea mare seau prein bunatate

www.dacoromanica.ro

OBIEPTI(JNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 45

prea mare ; 2) familiele 'si crescu copiii comunemente totuin aceeasi forma ne cautandu la aceea eh copiii au naturediverse, si ch ce ajuta cultur'a unor'a nu ajuta cultur'a ce-lorualalti. 3) Asupr'a copiiloru nu are influentia numai e-ducatiunea care o ieu d'insii dela parenti si dela alti con-ducutori ci au' influentia si alte circunstantie. 4) Daca uniiomeni alesi s'au facutu singuri pre sene aceea ce sunt, acést'anumai atatu probeza, ch pre orna nu '1u formeza numai singuraeducatiunea care o iea dela alti omeni, ci eh unii omeni audestula potere interna spre a invinge tote pedecele si a seformá, insisi pro sene, si pote chiaru aceste pedece i au feritude unele scaderi ale educatiunii introduse in catare loca. 5)Nu e destulu a aduce esemplele cebra ce s'au facutu sin-guri aceea ce sunt, ci daca voesce cineva a juded, dereptu, dése aduca si pre acei multi cari au remasu intru una statuforte misielu pentruch n'au avutu nece una educatiune.

Obieptiunea 4. Acést'a se face mai alesu in contra pe-dagogiei noue seau a neologiei pedagogice, prein care intie-legit specialmente incercarile, cari s'au facutu in sfeea peda-gogica urmandu ideeloru lui .Rousseau si Basedow. Despre a-ceste dicu, eh sunt proa artificiose, promitu prea multa, suntprea liberali, si cela pucinu pentru tenerii, cari ara dé sese cresca nu pentru una lume ideale ci pentru cea reale, ne-acomodate si periculose. Acesta pedagogia pote fi buna pen-tru cultur'a omului, dar' pentru educatiunea cetatianului necede cumu nu e buna.

Respunsu. 1.) Pedagogii mai noui au adoptatu numai i-deele cele bune dela Rousseau, in contra eroriloru lui s'aupusu ea tote poterile. 2) Ar' fi nedereptu cine nu are volse recunosca, cumuch Bousseau a contribuitu forte multa de

www.dacoromanica.ro

46 OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORD PEDAGOGICE

s'au indereptatu conceptele si principiale pedagogice, cine nuar' vol se recunosca, cumucb, in pedagogi'a mai noua se pre-dica una spiritu mai bunu, care a si inceputu a domina inscolele natiuniloru mai inaintate in cultura, si au desteptatuuna insufletire si unu zelu mai mare in tote clasile, deci nue nece una causa de a striga in contra pedagogiloru nouipentruci se afla si intre d'insii cate unu entusiasta rate-citu, ceca ce se templa in tote clasile de omeni. 3) Tenden-ti'a seclului de a face schimbari in ordinea sociale, si anumede a se desface de tote legaturele, in cari traiau omenii mainainte mai fericiti fora ca se fia fostu serbi, nu se pote im-puta pedagogiei, aceea a venitu dela alte cause.

Adeveratu eh si in tempurile inai vechi au fostu spi-rite nobili, cari considerau educatiunea deintru una puntamai malta, si nu educau tenerimea numai pentru una lumecumu era cea de facia, nece o deprendeau pentra ca se fianumai instrumenta pentru scopuri straine, dein contra ei lu-au amente, spre ce a destinatu pre oniu natur'a, mail i adata poterile corporali si spirituali, pentru ca pre aceste se lecultiveze conform cu destinatiunea lora cea naturale, éra nudupre conceptele cele ratecite si dupre prejudeciale ce do-mineza in lume, ei nu au voitu se supuna pre invetiatielu lacoruptiunile dominatorie ci a 'la liberá de acelesi. Inse chiaruacésta obieptiune, pre care o aduce prudenti' a lumesca incontra pedagogiei si a pedagogilora, e cea mai mare laudapentru d'insii, pentrucá:

1) intru acest'a s'au unita toti, cà propriamente nu-mai umanitatea seau natur'a ratiunale e pre care se cuvenea respepta in orna, si ca tote ineercarile, cad le au facutudominatorii, cuceritorii, ierarchii, filosofii, seau veri cumu se

www.dacoromanica.ro

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 47

se numesca atari omeni, Cu scopu cd se lipsesca pre unaparte de omeni de derepturile lora cele naturali si se 'i fo-losesca numai cd instrumente spre scopurile altor'a, sunt nu nu-mai demne de a se reprobd, ci si forte periculose, pentruchaceste incercari despre una parte impedeca cultur'a omeniloru,éra despre alta parte aducu la desperatiune pro partea ceaasuprita de face atari lucruri dereptu cari au se sufera si

cei nenocenti. Asia dara daca se va lati educathinea asiacata se sentia toti omenii, dela fiiulu domnitorialui pana lafiiulu tieranului, acesta adeverata ecaretate naturale a ome-niloru, care, precumu se intielege de sene, pote subsiste sifora de a resturnd ordinea civile, daca clasile superiori cornveni la acelu grada cá, se respepte unzanitatea in clasile in-feriori, si aceste se cunosca demnitatea adeverata a natureiomen,esci si se scia a se folosi dupre cuvenientia cu ratiu-nea loru si a respeptá ordinea si legea dein conviptiune,atunci iiu numai ch, va céstigi cultur'a si luminile ci si gu-berniale voru fi tote mai blande, supusii mai ascultatori delegi si mai pacifici si tote clasile mai fericite. Acést'a au siinceputu a o cunosce toti dominatorii cei luminati. Nobilivzea,care de multe ori a fostu instrumentulu asupririi, incepe avedé, ca mai bene 'i asecureza derepturile cultur'a, amanita-tea si bunatatea cea intielepta decatu pergamentele si arbo-rele geuealogicu. Aceste areta ca nimene nu se pote rediráin contra unei pedagogie mai liberali decatu numai cei ce

au scopuri egoistice.2) Pedagogi'a mai noua se adopera a educá pre omeni

cá, se se faca pre catu se pote mai buni, mai intielepti, simai ratiunabili. Asia dar' daca va dominá, ratiunea intr'in-sii, aceea va infrená dupre cuvenientia nu numai aplecarile

www.dacoromanica.ro

48 IMPORTANTVA EDUCATIUNII CORPORAL'

loru cele selbatece ci si aplecarea seau instintulu libertatii sinedependentiei. Omulu educatu ratiunabilmente cunosce, cá,

elu are nu numai derepturi naturali ci si detone sociali, cu-nosce, cumu se 'si implenesca detoriele mai ca folosu pentrusocietate, educatiunea 'i inlesnesce ascultarea de legi fora secera dela d'insulu sentimente serbili ; asia elu 'si va man-tiené totudeun'a libertatea interna de a contribui spre lati-rea libertatii esterne intre mémbrii societatii, si cu tote a-coste elu nu se va incercá cá se redice tote reporturile defacia, si se schimbe lumea cea reale ca una de totu ideale.

CAPU II.

De educatiunea corporale.

§ 28. Importantia acestei educatiuni.

Acesta educatiune e de mare importantia, pentrucidesvoltatiunea corpului e conditiunea desvoltatiunii sufletului,de aceea educatoriulu are detoria a desvoltá poterile cor -pului pentru cá, aceste se fla bune midiloce spre cultur'a ceasuperiore a sufletului, fiendu unu adeveru probatu prein es-perientia, ea unu sufletu sanitosu lucreza multa mai bene in-tru unu corpu sanitosu ; si fienduck omulu in anii cei deantaniu comunemente nu traesce sub preveghiarea strainiloru,ci a parentiloru si specialmente a manteloru loru, de aceeateori'a educatiunii corporali, care se reporta la copii si la juni,e de cea mai mare importantia specialmente pentru mame.

§ 29. Continuatiune

Importanti'a acestei parti a educatiunii a tostu recunoscutaclein tempurile cele mai vechi. La poporale mai vechi e-ducatiunea prima consistea principalmente in gininastic'a COI"-

www.dacoromanica.ro

GRIGIA CEA D'ANTANIII PENTRII COPII 49

pului. Cei mai noui, mai alesu clasile mai culte, au remasutare inapoi chiaru in acestu puntu daca le comparamu Cucei vechi. Inse cei mai intielepti totudeun'a au trasu Iii-

area amente asupea cestui puntu, si de candu a inceputu ase trapti. mai bene pedagogie'a genet-ale, de atunci se traptaseriosu si acesta teoria atatu de medici catu si de nemedici,fienduch, nece unui cunoscitoriu de iiatur'a omenesca nu potease scape dein vedere legatur'a cea interna si comerciulu caree intre corpn si sufletu, cu tote ch potea se aiba cele maidiverse teorie despre natur'a cea interna a acestei legaturesi comerciu. Toti pedagogii esperimentati au cunoscutu im-portanti'a sanitatii corporali pentru educatiunea intieleptualesi morale, si au aflatu, cumuch una mare parte a defepteloruspirituali vene dela organatiunea cea defeptnosa seau delastatulu celu temporariu alu corpului. Chiaru si moralea nufora bune ratiuni a motivatu crutiarea sanatatii prein res-peptulu catra posteritate, pentruch s'a aflatu, ch, de multe oristint mai culpabili parentii de catu educatorii de remanu copiiidebili, si nu folosesce nece educatiunea cea mai credentiosa.

Nota. Despre acestu obieptu au scrisu cá, snedici: Bal-lexserd, cumu se cuvene a educá, copiii dela or'a nascerii panala pubertate, Strassburg, 1763.Fourcroy, consiliu bunu mamelorasupr'a punteloru cebra mai momentose a educatiunii fisice inanii de antaniu, Berlinu, 1803.

Mai multu cá, pedagogi: Brechter, epistole supr'a EtniliuluiDomnului Rousseau, Zurigu, 1772.Stuve, despre educatiunea cor-porale, Ziillichau, 1781.

§ 30. Grigia cea de antaniu pentru copii.

Grigi'a cea de antaniu pentru copii incepe dein mo-mentulu conceptiunii si alu formatiunii prime inainte de na-

4

www.dacoromanica.ro

50 NUTRIMENTELE COPIILORU MICI

scere. Cei ce au avutu grigia a 'si conserbá poterile si sa-nitatea lora propria in anii teneretieloru, potu sperá, dupre

legile probabilitatii cit voru avé una posteritate sanitosa. Ma-m'a pana candu porta prunculu in pantece are se se ferescade tote lucrurile prein cari i ar' poté impedecá desvoltarea,se se crutie pre sene insasi incatu e ca potentia, se se fe-resca de tote pasiunile, si pentru chiamarea sa cea malta sesacrifico de buna voia veri ce placere si aplecare periculosasi stricatiosa.

§ 31. Nutrementele copiiloru mici.

.Cea de antaniu indigentia a copilului e nutrementulu,acest'a e laptele mamei sale, si elu e fericitu daca are unamama buna si sanitosa: amendoue aceste suut necesarie, pen-truca numai atunci folosesce copilului laptele mamei sale

candu mam'a e si sanitosa si e si petrunsa de detori'a dea 'si nutri insasi pro copilulu seu, ch-ci in casulu contrariasi cea mai conscientiosa implenire a acestei detone pote fi demulte ori aducutoria de morte si pentru mama si pentru copilu.

Dein respeptu catra copilula sugtitoriu mam'a dé semanance la inceputu mancan i mai usiore apoi mai nutritorie,apoi daca incepe copilulu a manea, se alega ce mancan i se

dee copilului si in ce mesura ; mai alesu se fia cu luare a-mente asupr'a nutriciloru si a cebara ce porta in bracie precopilu, ca, se nu 'i incarce stotnaculu ca mancan i grele maialesu de aluaturi nedospite, cumu faca unele seau dein sim-patia catra copii, seau c4, se 'i faca se taca ; prein aceea co-piii 'si pierda poterea si vivacitatea, si, precumu areta maimulte esemple, le se impedeca si desvoltarea poteriloru su-fletesci. E forte bene ca educatorii seau amicii, cari oserba

www.dacoromanica.ro

NUTREMENTE PENTRU COP/I MAI MAnISIORI 51

acestu abuse, se faca Iuatori amente pre parenti, si se le.arete si urmarile cele rele ale aceluiasi daca nu le precepuei, seau ce e si mai folositoriu, se faca aretare medicului decasa, unde se pote.

Nota. E de insemnatu, a si cei vechi au condamnatupre femeele cari nu clan tiatia copiiiloru, 6.-ci asia vorbesce,la Aulu Gelliu 1, lulu filosofu grecu catra una mama, care voiáa dispensa pre fiii'a, sa dela detoria 'si: Oro te mulier, sine eamtot= et integram esse matrem filii sui. Quid est enim hoc contranaturam imperfectum atque dimidiatum matrum genus, peperisse,ac statim ab se abiecisse? Aluisse in utero sanguine suo nescioquid, quod non videret: non alere nunc suo lacte, quod videatjam viventem, jam hominem, jam matris officia implorantem ?"

§ 32. Nutremente pentru copii mai marisiori.

In respepetulu acestoru nutremente mai toti pedagogiisi medicii mai intielegatori au adoptatu certe masime, precari sunt detori parentii si mai alesu mamele a oserbd ;inse mamele forte de multe ori lasa pre nesce persone ne-intielegatorie ca se faca cumu voru sci si cumu voru volele. Inca si mai de multe ori ele nu au potere destula ase opune la unele dorintie ale copiiloru, si acést'a o facunumai dein amore reu intielesa, inse prein aceea 'i stricanu numai corporalmente ci si spiritualmente.

Nota. Aci se cuvene a inserting, urrnatoriele punte prineipali.1) E una precelentia a corpului omenescu ch, se pote invetia

cu nutreinentele cele mai variate, lui sufere mai tote si cu tote acestepote se i fia belie, si cu catu se invetia mai de tempuriu cu tote, euatatu se face mai nedependente in vieti'a ceealalta, atatu dela puse-tiunea si domiciliulu sea cate si de la viptu; elu va afla pretotu-indenea ca ce se se nutresca si se fia sanitosu. Asia dara e in

1) Noct. Ath. XII, I.

www.dacoromanica.ro

52 NUTREMENTE PENTRU COPII MAI MARISIORI

contra educatiunii a face una alegere prea serupulosa in mancan,a face voi'a copiiloru candu nu voru se manance acumu una man-care acumu alt'a, afora de multi, candu le e grétia de vre unamancare, aseminea e una datina rea de a premiá pre copii cu bu-cature mai bune, acest'a e midiloculu cela mai securu de a i facelingoni si delicati.

Nutrementele simple sunt mai folositoria pentru copii decatu cele tare compuse, cele nutritoria inse usioru de a se di-gesta sunt mai folositoria de catu cele vertose si grele pentrudigestiune, aseminea sunt de a se preferi cele pucinu aromaticesi sarate ca cumpetu cebra tare aromatice si prea sarate. Ve-

getabiliale sunt mai acomodate pentru anii niai de antaniu, man-carile de carne sunt mai acomodate pentru anii mai maturi, eatote ca e prea, bene a uni de ternpuriu pie amendoue aceste specie.Numai yrusimea prea multa, mai alesupredita, aromatele pre tari aducedein strainatate, pastetele si confeptele prea artificiose sunt multa niaistricatorie de catu pornele copte daca mananca afora de mesa.

.lifesue a mancarilortc ar' avé se se determine in statulunaturale dupre poft'a de mancare, trecerea mesurei aduce nefir-mitate; trecerea acestei mesure a une ori vene dela deprenderearea. Aci nu se potu pune regule mai universali. Inse pentrucorpu si pentra spiritu e de mare importantia a pune marginiescesului in care se potu deprende forte usioru unii teneri, si eforte bene a deprende la cumpetu mai alesu acei teneri, cari secrescu mai multa pentru una vietia sedentaria, celu pucinu nu pen-tru a se ocuph cu lucruri corporali. Deci

e bene a stabili una certa ordine in teneretie, ch-ci preinacést'a despre una parte astiga sanitatea daca stomaculu nu seincarca cu bucate mai in iota or'a, despre alta parte se desvetiade dativa de a totu mancil cate ceva mai in tota or'a si la fia ceocasiune. Cunforniu cu morii nostri ar' fi rnai consulta a siedéla mesa demaneti'a pentru colatiune, la mediadi pentru prandiu siser'a peutru cena. Cen'a ar' dé se fia scurta si usiora, pentructlstomaculu ingreuiatu cu bucate prea tardiu impedeca somnulucelu regeneratoriu, si aduce si alte rele.

www.dacoromanica.ro

SECRETIUNILE NATURALI 53

E multu mai sanitosu a manci incetu de catu a inghitimancarile nemestecate, chiaru de aceea se cade a se feri de toteinanearile prea ferbenti, si a nu subtiiá pre tare suculu stomaeu-lui prein proa multa beutura la mesa. Acést'a ar' fi si una preservativaforte momentosa, pentru denti, cari suferu nespusu de multa preinschimba,rea beuturiloru reci si ferbenti, asia catu se pune gia aeifundamentulu pentru unu rea de cele mai tonnentatorio Si cu toteaceste mai latite. In genere oraulu nu pote fi destulu de luatoriua mente la aceste parti ale corpului atatu de momentose in multerespepte cá, se le conserbe prein una curatire oportuna, fiendu eleespuse la atate ocasiuni si periculi de coruptiune.

Iutre beuture ap'a curata de sorginte e cea mai foIosi-toria, chiaru si in copia mai mare si afora de mésa. Laptele,mai alesu nefertu 6 se nu 'si pierda prein fierbere partile cele maifine balsamice, nutresce si induleesee sangele. Vinulu multu, vi-nurile arse, si alte beuture inferbentatorie nu sunt de locu pentruteneri. Vinulu mestecatu cu apa are fi inca cela mai nestricatiosusi pentru unele constitutiuni intantoriu. A deprende pre teueriCu beuture calde dein tiere straine (precumu e te'a, cafeu'a, cioco-lat'a) nu s'ar' cuveni nece de cumu, si'si céstiga merite cine 'idesvetia éra. Tenerii le schimba bucurosi pentru lapte prospetudaca nu i infepta esemplulu.

§ 33. Secretiunile naturali.

Ce e necesaria spre conserbczre si nutrire dein nutre-mente remane in corpu dupre una despusetiune intielepta anaturei, éra partile ne necesarie se despartu si se educci deincorpu. E unu ce esentiale pentru sanitate cá se se faca aceasecretiune, si acesta educere se nu se impedece prein ne-

mica. Educatoriulu nu dé se cugete ca ar' fi de pucina in-semnatate luarea amente la aceste funtiuni, si e datoriu aface luatori amente la aceste funtiuni si pre alumnii seiforte de tempuriu.

www.dacoromanica.ro

54 SECRETIUNILE NATURALI

Nota. Specialnaente e de a insemná:Cu catu crescu copii mai multa cu atatu e mai neape-

ratu a i deprende mai multa ci se oserbe una certa regularitate inrespeptulu secretiunii naturale: se desierte masele fecali demane-ti'a dupre ce se scola, si urin'a dala anii cei mai mici si neme-diatu inainte de culcare,se nu impedece cursulu acestoru nece-sitati dein comoditdte seau aplecare spre jocu, si daca se impe-deca, cursulu naturei se venia rapede intru ajutoriu, mai multuprein misicare si mancan i emolienti decatu prein medicamente simidiloce artificiali.

Pre copii se nu i deprenda a trage tabacu in uasu seaua fumá, cu tote ca secretiunea unoru umori se face neaperatu siprein nki, pentruch tabaculu e forte stricatoriu pentru copii inanii cei de antaniu, fiendu saliv'a destinata dela natura pentrd di-gestiune. De aceea e un'a dein insusirile cele bune ale educati-riului daca nu trage seau fuma tabacu, pentrucá se nu desteptein alumnii sei nece macaru ide'a acestei indigentie nenaturali, acarii multiamire e unita cu atat'a necuratia si ca atate periculi.

Se cuvene a face tote prein cari se ajuta evaporarea atotu corpulu si a se feri de tote ce o impedeca ne naturalmente.In respeptulu de antaniu e necesaria misicarealina, inainte de totecurati'a corpului intregu prein spalare multa, scaldatu, curatireacapului in tote dilele, ades'a schimbare a camesiloru s. a..

Fora indoela copilulu ar' fi mai securn sub cur'a mamei sale,pentruch se presupune cá mam'a e mai multu interesata cá, sedee copilului seu chiaru acea educatiune dela care se incepe totacivilitatea, si pre care unii deintre legelatorii antici au pus'o in-tre virtutile religiose. Corpulu curatu e mai sanitosu, si send-mentulu sanitatii inlesnesce edncatiunea. Corpulu copilului se in-taresce daca se spala in tote dilele, celu pucinu mai adese ori,mai antaniu cu apa stemperata, apoi cu rece ; acesta datina faceefeptu bunu chiaru si in anii mai maturi, mai alesu mide nu suntscaldatori seau bái.

Dein contra educatoriulu se se feresca cá se nu tieniaprea caldu corpulu copilului seau unele membre particularie, nece

www.dacoromanica.ro

AERULU SANITOSU 55

se i se inferbente sangele preste mesura, si daca s'a facutu vre unaabatere, se nu impedece eva,porarea ce se cere spre restabilireaecilibriului.

§ 34. Aerulu sanitosu.

Tenerii deu deprensi de tempuriu cd se sufera tote

schimbarile aerului, si se nu se infioreze de nece una tem-pestate, se faca misicare in aernlu liberu nu numai candn etempulu frumosu, ci si candu e uritu, rece si umedu, pen--

trued. chiarn atunci se face mal pucina evaporatiune. Aeruluare mare influentia in sanitate si in ilaritatea spiritului, deaceea nu e lucru nediferente in educatiune, ce aeru se res-pire copiii. E neaperatu a provedé rd se fia aera carat'in camerele unde locuescu copiii si uncle invetia, ma speci.almente in dormitoria, si unde e stricatu, se se curatia preinventilatori, aerulu curatu se nu se impedece dela paturi pre-in cortine, dormitoria1e se nu se incaldiesca, diu'a inca dése fia caldur'a moderata in casa, pentruch caldur'a preamare debiliteza fibrele si flacesce. Se cuvene a provedépre catu se pote mai multu, cá, mai alesu noptea, se nu fiaprea multe persone intru unu locu strimtu, seau se se culcecate doi Ultra unu pata, precumu se intempla chiaru si infamilie, de se culca intru una patu sanitosi si morbosi. Es-perienti'a a probatu, eh daca se culca copiii ea omeni maibetrani, acestia sugu poterea copiiloru, cela pucinu 'i preparapentru tote speciele de suferentie reumatice. Chiaru si canduse face sufitu in casa pentrn indereptarea aerului se cuvenea fi cu luare amente. Evaporatiunile prea tari, mai alesude plante, flacescu nervii, si potu causii lesinare. Chiaruplantele, cari curatia aerulu diu'a si 'la libereza de esalati-unile animali cele combustibili, noptea '1u corumpu. Dein

www.dacoromanica.ro

5(3 IMBRACAMENTIILII

acesta causa respirarea aerului de demanetia e mai sani-tosa de catu a aerului de sera, de aceea e bene a deprendepre copii ca se se scole de demanetia pentru c6, se aibavietia lunga.

§ 35. hubracamentulu.

Corpulu are lipse de mai pucine haine, chiaru si in cli-m'a nostra, de catu cate sunt in usa dein traditiune seau

desertatiune, ea tote aceste elu are lipse de haine, si nu elucru nediferente, cumu se se imbrace niai Diem in aniicrescerii. Cu catu remane anula mai aprope de natura,cu atatu ingrigesce mai bene pentru conserbarea, intarireasi invertosiarea sa, care atatu e de momentosa pentru multecasan i ale vietiei. Cu tote cà si aci parentii se ieu demulte ori dupa moda seau dupa dorintiele cele valle ale co-piiloru, totusi la mili nu va remallé fora de efeptu consiliulucela bunu alu educatoriului, si daca nu va produce indere-ptarea pre locu, o va produce pre incetu.

Nota. Regulele principali sunt:Cu catu sunt copiii mai teneri ca atatu are a se de-

partit mai multu dela corpulu loru totu ce ar' impedecg, misica-rea cea libera, evaporatiunea, si desvoltatiunea membreloru loru.Asia dara se se departe tote hainele si legaturele de gatu strimte,corsetele constringiltorie, fibiele si cingfitoriele de aceeasi natura,a carona, presiune de si nu se mai sente la urma, ele remanutotusi stricatorie.

Copii se nu se incarce cu nernica ce e de prisos2c, pre-cumu sunt pentru eseniplu surtucele lungi si calciameutiele grelo.

Educatorii potu se aiba ceva respeptu si la tempu candue vorba de copiii mai debili, cumu se i imbrace, inse acestu res-peptu se fia pro catu se pote mai pucinu, omulu pote trai subfiacare zona si se pote acomodi pretotuindenea,. Captalc, gectulu

www.dacoromanica.ro

MISICAREA (ORPULIII 57

si peptulu copiiloru sanitosi si crescuti aspru dela inceputu, po-te remané golu totudeun'a fora de periculu. Copiii cebra raaiseraci ambla desculti si in frigu mai mare si ea atat'a sunt maipucinu supusi la morbi, dein contra copiii celoru avuti se recescuindata ce uita se ice mantelulu, blan'a seau calusii, si jacu deguturaiu septemani intregi, pentrucà recera aerului cea beneficanu pote strabate la corpu prein aceste bastiuni, si daca strabate,atunci nu intaresce ci recesce. Deci unii cá acesti'a sunt nevo-iti a se tien6 de regulele mediciloru in contra recelei pentrucAei s'au abatutu dela natura prein educatiune.

Fiendu evaporatiunea corpului atatu de momentosa pen-tru sanitatea si desvoltarea lui, de aceea deu se lipsesca deincamerele copiiloru tote speciele de pulbere, pomada, unsori. Fe-tiorii si fetele sunt mai fruniosi in teneretie daca se peptena sise spala in tote dilele decatu daca se spoescu ca misture in-ventate de moda si de lupsu.

Pentru somnu inca e de ajunsu atat'a coperementu, cise impedece retirea, periculosa. S'a probatu universalmente, cà emai sanitosu asternutulu mai aspru, saltelele de pae, de pera decalu, si coperernentele mai usiore de catu cele de pene. Copiiisanitosi nece nu intreba de aceste, si cei deprensi rea éra sedesvetia. E in contra pedagogiei adeverate a recomemlá totenemicurile de imbracamente curiose, a despretiá portulu natiunalesi formele vechi nutnai pentrucà sunt vechi.

§ 36. Misicarea corpului.

Misicarea tiene corpulu sanitosu, si prein unele misicarise deprende pentru certe scopuri care nu le ar' poté ajungefora deprendere. Cu catu sunt copiii mai teneri cu atatuau mai multa lipse de acesta deprendere, Si ca atatu e maiin contra naturei, a pofti, cd se sieda copiii seau se stee totuintru unu loca si in aceeasi pusetiuno. Inca inainte de ceambla in piciore e mai bene a 'i pune diou, mai alesu preerba verde in liberu, cá se se deprenda ei a face misicarile

4*

www.dacoromanica.ro

INCEPUTULU GIMNASTICEI. DOMINATIUNEA PRESTE CORPU

cele de antaniu decatu a 'i purti in bracia necontenitu, a 'iinfasiurá in straie in cata se nu se pota misici, seau a 'i inchi-de in trasurele si a 'i purtá, in catu se nu aiba nece ocasi-une a se deprende in misicare. Si dupa acestu tempu, re-mane ca regula generale, a le di ocasiune de multe ori cáse faca misicare mai alesu in aerulu liberu.

§ 37. Inceputulu gimnasticei. Dominatiunea preste corpu.

Scopulu cela de antaniu alu gimnasticei e a deprendepre copii de tempuriu cd se domineze preste corpulu loru.Si in anii mai inaintati inca se potu deprende copiii preininvetiatura si luare a mente cá se domineze preste senti-mentele si gesturile lora; chiaru si necesitatea inca 'i invetia

mai tardiu cate ceva ce nu au invetiatu in copilaria, inseaceste se invetia multa mai greu de catu daca s'aru fi pre-facutu in natura prein deprendere de tempuriu.

Nota. 1) Indata ce pote prunculu stá, amblá, si fugi, eluesprime una lucrare interna prein tote misicarile sale, candu merge,sare, se sue, siede seau intreprende ceva, cugetulu si vointi'a luie totudeun'a indereptata spre ceva, éra daca 'la lipsescu detota ocupatiunea, daca '1u punu pre una sofá, intru unu scaunu,unde nu are nece una ocupatiune, seau in braciele mamas'a, infa-siuratu in straie multe, atuncia lucrarea sufletului lui se impe-deca, acést'a are influentia rea si in desvoltarea corpului lui.Asia clara' d mai bene a lasá, pre copii cá se faca vuetu cata derame de catu a 'i tiené fora de ocupatiune.

2) Copiii au nesce deprenderi si in anii mai inaintati decari deu desvetiati. Unulu na pote stá nece macera cateva mi-nute fora se se razime ici seau cole, fora se faca totu aceeasimisicare cu manele, seau a'si intorce capulu si intru una partesi intru alt'a, altulu are necontenitu ceva de trasu, de intorsu,de schimbatu la haine, la camasia, la peru; alu treilea nu pote

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTPA.GIMNASTICEI PENTRU EDUCAT/UNE 59

siedé fora se nu puna scaunulu in misicare, fora se apuce vre-unu lucru care 'i e de indemana, fora se se joce ca degetele, sebata daraban'a seau se nu faca alte asemini lucruri cari areta canu pote dominá preste sene. Acesta rea deprendere la unii venedein distraptiune, la altii dein con fusiune, si nu e semnu de viva-citate, cum dicu unii, dein contra unu scolariu, care sci dominápreste misicarile sale corporali, totudeun'a va fi mai luatoriuumente la invetiatura.

3) Unde venu deprenderile cele rele dein confusiune seausimplieitate, acolo sunt tuai greu a se remedia si a se impedecaInse si aci inca va face multa deprenderea de tempuriu. Simpli-citatea omeniloru teneri, cari au intratu in militia de tempuriu,nu se oserba asia usioru, pentruch ei stint in deprendere ne-contenita, in catu totu corpulu lora capeta una pusetiune, si unutienementu firmu, care de si pote se aiba ceva afeptatu, cu toteaceste simplicitatea loru cea interna nu se oserba pana candu tacu.De aceea parentii, cari cunoscu acesta natura a copiiloru loru,preferescu in anii anteriori pre naaestrii de esereitiu maestriloru dejocu. Atari alumni mai sircpli si imbicili se porta multu mai fi-resce daca nu oserba ca oserba cineva dein adensu.

§ 38. Importanti'a gimnasticei pentru educatiune.

Importanti'a gimnasticei pentru educagune ar' fi destulude mare si candu nu ar' produce altu efeptu afora decatu do-minatiuuea prPste corpulu si spiritulu seu, inse sfer'a gim-nasticei e mai larga, ea cuprende tote esercitiale alu caroruscopu e formarea si intarirea corpului. Importanti'a gim-nasticei au recunoscut'o amendoue natiunile cele mai ilustriale lumei antice si intieleptii lora, o areta destulu si espe-rienti'a: adeca e diferentia forte mare intre copiii, pre cari'i porta altii necontenitu, si 'i ferescu de ori ce depreuderemai audaciosu a poteriloru loru corporali cá si cumu ar' fiaceea unu lucru periculosu seau chiaru pecatu, si intre aceia,

www.dacoromanica.ro

60 GIMNASTIVA NATURALE SI ARTIFICIALE

cari 'si deprendu corpulu dein anii cei de antaniu preintote speciele de misicare, si asia sciu se infrunte toti peri-culii seau se se feresca de ei. Escesele, cari se faca ingimnastica, nu nemicescu folosele ei. Ar' meriti in adeverualta solicitudine si dein partea gubernialoru acesta parte aeducatiunii.

Nota. Tanta fuit apud veteres artis gymnasticae existimatio,ut Plato atque Aristotelesne alios quamplures recenseam eamrempublicam haud optimam esse censuerint, in qua talis ars de-fideraretur ; nec imnterito quidem, quoniam, si animi semper..ha-benda est cura, neque ille absque corporis auxilio quidquam graveaut dignum efficere valet, ita profecto studendum est corporissalubritati, bonoque habitui, ut et animo iuservire, et ejus ope-rationes nequaquam impedire sed adjuvare possit, propter quodin Protagora Plato eum esse claudum appellandum dixit, qui so-lum anitnim exercens, corpus ignavia atque otio consumit. Hiero-nym. Iffercurialis de arte gyrnnastica veterum. Amstelod. 1672.

Giumastic'a are influentia buna si in 'morale, si ar' fi multamai bnne a se ocupá cu gimnastic'a, in oree libere decatu a pe-trece in otiu, seaa la carti, seau intru una couversatiune pericu-losa, precumu se templa pre multe locuri in familie, si institutede educatiune.

§ 39. Gimnastic'a naturale si artificiale.

Toti copiii si omenii teneri, daca nu 'i impedeca cinevaanume, intreprendu certe misicari, si Cu catu sunt mai tenericu atatu potu siedé mai pucinu intru unu locu. Ei mergu,alerga, saru, se urca, se sue, se lupta, redica si tragu gre-utati, se tragu in susu si in diosu ca tau ce au de inde-mana, petrecu in apa bucurosi, calarescu, daca nu au cai,pre bastone, s. a.. Acésea se pote numi ginznastica naturale.Ar' fi crudelitate a le proibi tote aceste. Educatoriulu aci

www.dacoromanica.ro

GIMNASTIC'A NATURALE SI ARTIFICIALE 61

nu are de catu se determine mesur'a, se ajute pre cei forade esperientia, si candu copiii aru incerci ceva periculosuse prevenia pericululu. Inse artea pote se faca mai intere-santi aceste misicari naturali si le pote inderepti asia catu

se fia mai folositorie pentru desovoltarea si cultur'a corpului.

Acésea au si face() cei vechi, si de ad s'a nascutu gim-nastic'a artificiale, care au restaurat'o natiunile mai culte.

Nota. 1) Misicarea cea mai comune si mai benefica e am,-blarea. Amblarea e esercitatoria prein buna cuvenientia, durati-une, iutime si agifitate; ea se face intaritoria daca nu se spariaomulu de nece unu tempu fia catu de unta, nece de unu drumufia catu de aspru si de greu, daca se deprende a merge iute siincetu, dein candu in candu a face mai mici caletorie pre diosu-prein aceste se deprende omulu a se lipsi de cotnodithtile do-mestice, de suvitiulti cu care e invetiatu, de dormitulu de dina, demancarea la ora determinata. A sui pre deluri si rupi, a cautádrumuri noue cari se paru neamblate, si fienduch aceste escursi-uni aru fi moleste, asia dara e bene a uni ca d'insele si alteocupatiuni interesanti, anurae a descoperi obiepte noue, a face co-leptiuni de produpte naturali, s. a..

Cursulu iutaresce plumonile, dar' nu da inceputu ¿lelafuga. Fug'a pre intrecute e interesante si folositoria, inse cere pre-cautiune, ci stadiele se nu se lungesca prea de tempuriu, a a-lergá in haine mai usiore si dupa ce s'a terminatu fug's a imbra-ci altele uscate si calde.

Saritulu in susu, in diosu, in departare, preste grope,Cu bastonu si fora bastonu, intaresee peptulu, mernbrele si znus-chii, scurteza drumulu de multe ori, si scapa de periculu. Fora lu-are amente pote fi periculosu, pote se vateme spinarea inca cru-da, se casiune veiematura, s. a..

Ureatulu si suituiu e forte folositoriu in multe casuri,in periculi, candu e focu si la esundare de ape, caletorie, s. a..Esercitiale artificiali cera unu maestra esercitatu. Cine nu eesercitatu, se lee amente la copii ce faca ei de sene, se 'i faca atenti

www.dacoromanica.ro

62 GDINASTIC'A NATURALE SI ART1FICIALE

asupr'a periculului, dar' se nu strige asupea loru candu au nevoiade cela mai mare cumpetu pentru eh se se tienia.

Balanciarea e forte folositoria in multe casuri. Joculu prefune e de prisosu. Uitiatulu ordinariu pote fi periculosu canduscaunulu nu e facutu cu destula luare a mente. Mersulu

' in e in usu in unele locuri cá unu ce necesaria.A se cifi pre ghiacia, Cu piciorulu seau in traga, e un'a

dein cele mai folositorie misicari.Lupea. Spre acést'a nu e nevolia a indemná pre copii

pentrucà ei suut bucurosi a'si mesura poterile. E inse si una luptavetematoria care nu e de suferitu ; nu se cuvene a suferi pre co-pii, cá se se incaiere unii cu altii, se se intenda, se 'si smulgaperulu, se 'si rumpa hainele, se se trantesca pre pamentulu lastrieatu,si altele. Pre pamentulu netedu, mai alesu pre erba au sabulu,nu se pote templa lesne vre unu periculu, numai se nu se facalupt'a dein mania : gutulu, capulu, perula si peptulu se se crutie,si se se incungiure tote cotiturele si loviturele pericolose.

Aruncatulu la termini anumese intielege 6 unde nu eneee unu periculu de a face vre una stricatiund omeniloru, edificia-loru, s. a.. Disculu, piCa, s. a..

Scaldatula si notatulu. Cela de antaniu pentru curatireasi intarirea a totu corpulu, cela dein urma eft unu midilocu dea adauge sanitatea, si ¿le a'si céstigá coragiu pentru casurile candupote se se perieliteze in apa.

Calaritulu face dora cea mai mare placere teneriloru.Gaudet equis! 'Si imagina catu e d'insulu de potente, candu poteguberna pre unu animalu atatu de mare. A deprende pre copiila calaritu prea de tempuriu s'a aflatu a fi periculosu, si dacacalarescu prea multa se impedeca desvoltarea corporale. E maiamesuratu pentru tenerii mi maturi.

Joculu dé se invetie pre copilu la inceputu a'si tienécorpulu dereptu, si totusi neafeptatu, a merge dereptu si fermu,a se misica cu decore, si a se acomodi in tote pusetiunile. A-

1) In manuscrisulu autoriului este lasatu loca. Probabilmente a voitu sadica: mersulu in catalige.Edit.

www.dacoromanica.ro

MISICAREA CORPULUI PREIN LUCRU DE MANA 63

ceste sunt mai folositorie de catu &maula reale, acest'a are maipucina influentia supr'a desvoltatiunii corpului de catu se credecomunemente. Joculu propriu cá. una petrecere sociale are par-tile sale si bune si periculose. E cunoscutu, cà escestilu iii jocu,mai alesu pentru femei pana candu crescu, pote fi aducutoriu demorte si chiaru omoritoriu.

In genere escesele gimnastice deu incungiurate.§ 40. Misicarea corpului prin lucra de mana.

Corpulu se intaresce si prein lucrulu de mana, caredora de alte folose are si acest'a cà alunga uritulu. Ocu-

patiunea e a mai buna e cultur'a gradinei. Spre acésl'a eocasinne mai pretotuindenea. Sanitatea céstiga, tenerulu

gradinariti se invetia a lucré, in sudorea fecii sale : eh u a-

tunci traesce in natura si cu natur'a, si 'i invetia legile siefeptele mai bene de cata deja carte; elu se deprende lapacientia, invetia ce lucra pretiosu e a se bucurá de fru-ptulu diligentiei sale. Si alte mestierie inca sunt bune pen-tru petrecere, mai alesu cele mecanice, aceste inca deprendupoterile. Intre aceste se numera mai alesu nteserea si stru-gari' a. Meseri'a e buna pentrucd ocupa pe omu Cu dife-rite lucran i si instrumente, si nu trece preste poterile tene-rimii. Strugari'a esercita sensii, face misicare, promove dili-genti'a. Iii generariu e bene cd tenerii se scie lucri cuinstrumentele cele mai comuui, cari se afla in fiacare casa,si sunt neaperate de atate ori, cuma sunt: fireseulu, secureas. a.. Aceste nu e bene a le ascunde de teneri, pentrucd a-tunci se lipsescu de celu mai bunu midilocu de a se ajutd incasu de nevoia.

§ 41. Intensiunea si repausuln.

Misicarea si intenderea poteriloru corpului copiiloru (16mesurata dupre etatea loru. Una intendere prea mare si

www.dacoromanica.ro

64 INTENSIUNEA SI REPAUSULU

prea tempuria a poteriloru corpului loru e forte periculosa, pre-cumu areta multe esperientie triste. Copiii pana intru alu cinci-lea si alu sieselea anu, si daca au constitutiune debile, si maideparte, se potu ocupá fora de dauna numai cu mancatulu, cumisicarile corporali, cu joculu, cu invetiatur'a elementaria sicu somnulu. Apoi dein aim in anu se pote adauge gradatucate cu una ora seau cateva ore mai multa asia catu spi-ritulu mai multa se se ocupe decatu se se incordeze. Panahi ala diecelea anu se paru a fi destule patru pana in cinciore d invetiatura pre di, abra numai daca edueatoriulu cu-nosce artea de a uni gimnastic'a spiritului cu a corpului.Dupre cursulu acestui tempu numerulu se pote adauge. Nu-mai se nu semine educatiunea nece una data cu unu tepi-dariu. In fia care parte a anului e folositoria una recrea-tiune scurta mai alesu in aerulu libera intre ua'a seau do-ue ore de invetiatura. Tempt!lu se céstiga, care se pare càs'ar' pierde prein aceea. Misicarea corporale 2nai tare senu se faca nece ca pucinu inainte de mésa, nece in data dupremésa, seau ca pucinu inainte de culcare. Intenderea preamare indata dupre sculare e esauritoria pentru cei ce lucre-za Cu mentea. Somnulu e perrnisu in anii copilariei in fiacemesura, si totudeun'a de cate ori cere natur'a. In ado-lescentia necesitatea nu e asia presante. Totusi se nu sescada prea multu dein optu ore nece dela junele mai aptivupana candu cresce, e mai bene a se ailed ser'a de tempu-riu si a se sculd, desdedemanetia indata ce se destepta, e

bene pentru tota vieti'a a se deprende asia. A une ori e

bene a sacrificá cate una nopte pentru cá, se nu cada greucandu cere necesitatea eá se preveghieze. Atari deprenderise potu preface in jocu. Totusi nu e bene a se kid de

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA MISICARILORU AMINEI SUPIVA SANITATII 65

multe ori d'insele, ca-ci e in contra naturei a preveghilnopti intregi, acést'a dh, ocasiune la abusuri, si nu aduce tecaunu folosu esentiale. Invetiatori'a cea. mai Mina e natur'asi aci candil vene la midilocu.

Nota. Copiii cei 1ici poftescu somnu multa, ei si adorinta

usioru daca sunt sanitosi. Midilocele cele cotnuni de a fate procopii se adorma potu fi stricatorie creeriloru cebra delicati ailoru, atari midiloce sunt: leganatulu tare si ametitoriu, misicareacea scuturatoria a tresureloru, misicarea rea violenta pre bracie. Le-ganatulu in genere ni se pote declará, de stricatiosu cumu. pre-tenda unii. Chiaru si Platone voesce, cá copii mici se fia in misi-care continua, unde e Cu potentia se iocuesca cá, intrn una nae. A'iadormi prein cantare despre una parte e acomodaba, irise e sitorturatoriti pentru hiama sean nntrice eare si altmentea inca aredestula nevoia cu d'insii. Totu acést'a se pote dice si despreda,tirea de a stit Maga copii pana adormu, de a tiené luminareaaprensa s. a., de cari anevoia se potu desvetiá, si unii copii mai mari.

§ 42. Influenti'a misicarilora animei srpr'a sanatatii copilloru.

Sanitatea depende in parte si dela afepte si pasiuni.De aceea custodirea, moderarea si conducerea acestor'a setiene atatu de educatiunea corporale catu si de cea morale.Misicarile animei ajuta conserbarea sanitatii daca sunt pla-cute si moderate, &a daca sunt prea tari atunci o debili-teza si consumu. Cele neplacute o debiliteza si o consumasi mai in mare gradu, asemini sunt: mani'a, poft'a de res-bunare, invidi'a, spainea, fric'a si angusti'a. Asia clara e lucraforte neintieleptu a desteptd in copii aceste pasiuni prein unatraptare neintielepta si neomenosa, fienducd din acele se nascuforte multe nevoi corporali de cari patimescu copii.

§ 43. Luhrea amente asupr'a stremurului sepsuale.

Nu e nece una inclinatiune seau stimulu care se pretendaatat'a luare a menté dein partea educatoriului can pretende

5

www.dacoromanica.ro

66 PREVENIREA ABUSITLUI STREMURELUI SEPSUALE

stremurulu sepsuale. Acestu stimulu se destepta comunementein anii mai tardii, inse esperienti'a a oretatu, ca, se pote des-tepta si in anii mai anteriori prein forte diferite lucran i es-terne, si ca se pote multiami intru unu modu nenaturaleprein polutiune voluntaria, si in urma ca acést'a se intern-pla comunemente ca ruinarea sanitatii si ca pericululu des-voltarii corpului.

§ 44. Prevenirea abusului stremurului sepsuale si a pecatelorusecrete ale teneriloru.

In acestu respeptu educatoriulu aee detoria: a preveni,a descoperi si a vinecd reulu. Prevenirea presupune ch,

educatoriulu cunosce ocasiunile cele comuni ale acestui reu.Cei mai multi parenti credu ca copiii lora s'au deprinsu laacestu rea numai fiendu sedusi de altii, inse esperienti'aau aretatu, a abia diumatate dein acei ce sunt dati spreacestu vitiu au fostu sedusa de altii, éra cei mai multi aufostu sedusi de alte cercunstantie esterne si in parte forteacidentali, si cti, au esercitatu reulu tempu indelungatu, forase oserbe, cà acesta iritare e mai nederepta si mai strica-tiosa decatu iritarea altoru parti ale corpului, pentru esemplua ochiloru seau a urechiloru. Nece nu e cu potentia educa-toriului a departá tote casurile, cari potu destepta cea deantaniu idea in copii, seau care le pote seduce manele maimecanice spre abusa. Cu atatu mai pucinu e permisu luia imnorti ocasiunile cele comuni ale acestui vitiu.

Nota. De aceste ocasiuni, se tienu: molitiunea a totu cor-pulu urmata dein una educatiune vitiosa, viptulu inferbentatoriu,saltelele si coperementele cable, concesiunea seau chiaru mandatuluparentiloru si dascalilora comodi ci se jaca copiii dernaneti'a inasternutu si dupa ce s'au desteptatu, seau dormindu de diume-tate.Specialmente : fiacare iritare, prein urmare fiace presiune

www.dacoromanica.ro

PREVENLREA ABUSULUI STREMIMELIJI SEPSUALE 67

nenaturale a partiloru genita/i, nu numai aceea, care o faca maialesu nutricile si serbele pentru cá se aduca pre copii la tacereseau se le faca placere, ci si aceea ce se face prein hainele preastrimte si anume prein usulu mutandelorn prea de tempuriu.Inultra: Iritarea partiloru geuitali, calarindu pre bastone seau precai de jocu, uitiandu. pre copii pre genunchi, lunecanduse preparapeptulu scariloru, lovindusi peciorele unulu de altulu candusieclu, varindu'si manele in bosunarile pantaloniloru. Otiulu si u-ritulu, deci si inchiderea fora de nece una ocupatiuue.Caretia-rea copiiloru mici si desbracati cu violarea rusinarii; des'a con-tingere, permisiunea cá, se alerge copiii in susu si in diosu numaipre diumatate imbracati seau de totu desbracati spre risulu celorude facia; scaldatulu in comune fora de haine de scaldatu ; imbra-carea si desbracarea in comuue a teneriloru mai alesu de ambesepsele; vorbele obscene, alusiunile, imaginile. Deprenderea ne-tempestiva cu placerile sensuali; caretiarile prea sensuali, chiaru siale parentiloru, in presenti'a copiiloru; leptur'a seduciltoria a opuri-loru, unde poetii si dramaticii descriu amorea sensuale cu prea viicolori. Dacy, suut tenerii prea aprope unii de altii, mai alesu indormitoria, daca si nu chiaru in acelasi asternutu, si daca nu'ipreveghieza nemine, nu'i supraprende nemine Mai de multe ori,seau daca 'i chiaru alunga se merga in dormitoria fora se fia fad-gati sean sa le fia somnu, numai cá se scape de ei. Confiden-tiele intre sepse diverse seau ecari ; preamblarile solitarie, pe-trecerea indelungata in camere secrete. Nepreveghiarea teneri-loru, mai alesu a coloru tacuti, candu petrecu la jocu, pentruchcei ce facu gura nu sunt asia espusi periculului. Seducerea pro-

pria de catra persone mai betrane, barbati si femee, serbitori, pa-ruchiari, desfrenati, soci mai teneri, cari sunt gia corupti, si e-sercita cá, una profesiune de a corumpe si pre altii, seau chiaruhor-rendum dictu 1de catra daseali si educatorii,in urma unele spe-cie de castigare 1. Cintilianu a disu: pudet dicere, in quae probranefandi homines isto caedendi jure abutantur.

1) V. Confesiunile lui _Rousseau.

www.dacoromanica.ro

68 PREVENIREA PREIN MIDILOCK POSITIVE

§ 45. Prevsnirea prcin midiloca ilosjtive.

Daca se voru inlaturá, tote aceste ocasiuni, seau dacase voru impucind tare, atunci va fi mai usiora si prevenireapecateloru secrete. Cumu se se inlature acele ocasiuni, pen-tru acestu scopu nu e neaperatu a pune regule speciali, insee neaperatu cá, se ne conduca intieleptiunea candu voimu seaplicara acele regule, fora de cari si vointi'a cea mai bunamai multu pote stricá, decatu a indereptd. Reu lucreza aceieducatori, cari se porta asia ca invetiaceii lora la tote oca-siunile, in cata acesti'a oserba ch, ei nu au incredere incastitatea loru. Nu e mai neaperata intieleptiunea necaliu-rea decatu candu voesce educatoriulu se faqaadmonitiuni incontra pecateloru secrete, pana candi e inca indoela- dacaalumnulu le cunosce.

§. 46. Admonitiunile in contra pecatelorn secrete.

Paca se cuvene a face advionitiuni alumnului in con-tra acestui vitiu si a'lu invetid pentru cd se se teresca de

elu? Sunt casuri, in cari e mai bene se lipsesca admoni0u-nile si doptrinarea, sunt inse multe alteley in cari admoni-tiunea si doptrinarea e uniculu midilocu de scapare.

Nota. Despre acést'a punemu urmatoriele regule :1) Aci se cuvene a urnaA, dupa legea probabilitatii, adeca

a comparA folosulu mai probabile cu daun'a cea probabile. Dacanu se afla nece unu semnu de aplecare spre acesta nemoralitate,si daca educatoriulu e securu, cà o ar' poté impedecá la inceputu,sean 6, ar' poté feri pre copii de tote ocasiunile, atunci e maibene se taca mai alesu educatoriulu feteloru, decatu se vorbescasi se le faca admonitiuni multe despre nesce lucruri cari pote nule cunosou, pentrucà prein atari vorbe le ar' destepti curiositateaprein urmare si sensualitatea.

www.dacoromanica.ro

ADMONITJUNILE IN CONTRA PECATELORU SECRETE 69

Admonitiunea si invetiatur'a insasi se fia acomodata cuetatea fiacaruia. Copiiloru mai mid se le spuna cil e rusine ase atenge de partile genitali si a le goli. Copiiloru mai inaintatiin etate, candu invetia elementele antropologiei seau istori'a na-turale a omului, se le arete struptur'a cea artificiae a corpuluiomenescu, si legatufa care e intre tote membrele lui, si catu detare se pote stricá, totu corpulu atatu prein acesta specia de ve-temare catu si prein alte vetemari..Tuniloru se pote face unainvetiatura mai complete si totu de una data si fisica si morale,si pote se le vorbesca educatoriulu intru unu tonu serbdtoreseucare nu are locu candu vorbesce la copii mai mici, cela pucinumai totudeun'a remane fora de efeptu. Candu le areta urmarilecele infricosiate cari insociescu de multe ori pre acestu vitiu, a-tunci se le aduca amente totu de una data si de santitatea natureicare o violeza in person'a loru propria, si pre teneri se 'i de-prenda a le cere consiliulu in tentatiuni si candu oserbeza incorpulu loru vre una scbimbare, vre unu fenomenu care pote sedevenia periculosu.

In cele mai pucine casuri ar' fi de folosu a se face a-ceste admonitiuni de catra persone de sepsu diversu. Anumeinvetiatorii de casa den se lase parentiloru ch se faca admoni-tiune mai alesu feteloru. Numai atunci deu se faca luatori a-mente pre parenti candu oserba pre copilele mici ch facu ge-sturi necuvenientiose, pre cari parentii nu le considera, ca tote chle vedu. In genere necesitatea admonitiunii e mai presante pen-tru copii decatu pentru copile.

§ 47. Deseoperlim AceRtpj rou seeretu uju teneriloru.

Afora de prevenirea, acestui reu e da mare insemnatatealu descoperi daca esista in adeveru. Copiii nu se pot(' afldtotudeun'a in fapta, nece nu 'sí spunu culp'a Ion' totude-un'a, ba forte a rare ori. Asia dura e neaperatu a cunoscesemnele, deio care se pote cunusce esistentra reului, inse e

npaperatu a fi forte eg luaro mote in judecata, pentrul

www.dacoromanica.ro

70 DESCOPERIREA ACESTU1 REU SECRETU ALU TENERILORU

cb. multe dein aceste semne sunt falaci, si inculparea preci-pitata lusa impresiunile cele mai rele in anim'a celoru ne-nocenti, éra de alta parte multe dein aceste note potu selipsesca si unde nenocenti'a e pierduta.

Nota. Faci'a palida, mai alesu buzele palide, daca schim-ba facie de multe ori si dein data ; ochii afuudati, tulburi si fi-orosi, incungiurati de unu cercu oscoru; confusiunea candu cautacineva dereptu in faci'a luru; caderea muschiloru vultului; erup-tiuni si eflorescentie dese pre nasu, pre frunte si pre facia ; o-dorea cea grea a gurei; mersulu greu si incetu; acesu de lesi-nare candu stau in piciore mai multa; tremurarea si fatigareade indata a maneloru, tremurarea bocei; fatigarea la veri ce in-tensiune catu de mica;aceste tote se afla in parte la multi de-dati spre acestu vitiu.Inse aceste se afla si la acei teneri carisunt necurati, cari au limbrici, umori stricate, aplecare spre of-tica, Beau cari 'si au dcbilitatu corpulu prein intensiune spiritualeprea de tempuriu. In ultra sunt carapteristice la multi : unairatabilitate prea mare a carapterului dein debilitate de nervi, e-motiunile violenti, plansulu fora de causa propria, descoragiulu,spaim'a, distraptiunea sufletului, unita cu a se spariá numai de-catu ; tulburarea si angusti'a; rosirea candu e vorb'a; de unele o-bieete;una cautatura rigida in faci'a dascalului si una luare a-mente aparente fora se scia despre ce e vorb'a una lucrare in.-

vederata a fantasiei candu lege ceva ce destepta sensualitatea;daca se sparia la veri ce supraprendere; obtusiunea sensiloru sia facultatii perceptive, mai multu in unele dile si la unele oredecatu in altele, amaratiunea animei, schimbarea naturei mai sprereu, care se areta prein invidia, gelosia, melancolia, astutia.Destepta orecare solicitudine: aplecarea spre solitudine, nepasareacatra petrecerile recreatorie si jocurile in publica, imbecilitateafiorosa,retragerea dela conversatiune cu celualaltu sepsu, si maimultu : petrecerea indelungata la locuri oscure, in camere secrete,pusetiunile si misicarile corpului necuviose si cari areta unu su-fleta tulburatu; ascunderea maneloru in mantele, mantele de no-

www.dacoromanica.ro

VENDECAREA REULUI 71

pte, sub hainele lungi si sub coperementele calde in asternutu;una parta de mancare schimbatiosa nenaturale, acumu prea mare,acumu prea pucina: petrecerea in asternutu preste tempulu som-nului, lenea si voi'a rea indata dupa ce s'a sculatu. Merita a-tentiune in urma si conversarea cea pasiunata a teneriloru de a-ceiasi sepsu; a petrece adese ori singuri si separati de ceialalti soci.

In respeptulu acestui punta dein arma se cuvene a fi ca cearnai mare reservatiune; tenerii cei ca sufietu mai curatu inca seimbraciosieza de multe ori fora se 'i pota judecá, cineva culpa-bili. Numai familiaritatea si conficlenti'a proa, mare dà causa deprepusu.

§ 48. Vinclecarea renlui.

Cur'a teneriloru in cari s'a descoperitu acestu reu e

grea, ma nu e ca nepotentia. Midilocele sunt seau fisiceseau psichice si morali. Nu se pote invetiá prein precepteuniversali ce intieleptiune are se oserbe educatoriulu voindua curá acestu reu, acesta intieleptiune depende dela esperi-enti'a cea probata si dela judecat'a cea sanitosa a educatoriului.

Nota 1) De aci s'ar' tiené mai antaniu numai midilocelefisice, celealalte ar' avé locu unde vomu traptá despre educatiu-nea morale, totusi pentru cá se nu bucatimu materi'a, le vomunumerá, tote in ordine.

2) Intre midilocele fisice se numera mai antaniu unele mi-diloce coaptive, cari impedeca firesce esercitarea acestui vitiu: in-fibulatiunile, legarea maneloru mai alesu noptea, si alte aparatedupre proieptulu unoru medici si pedagogi. Aceste ar' fi potemidilocele cele mai bune, si pote esclusive pentru a desvetiá precei ce s'au deprensu cu acestu vitiu, si apoi si cá, unu ajutoriupentru vointi'a lora eea buna la inceputu. Aceste midiloce sile au alesu insisi unii dein cei deprensi la acestu vitiu numai pen-tru ci se se pota desvetiá, érasi si insanitosiá,.

Catra aceste midiloce se potu adauge misicarea mai tare,

www.dacoromanica.ro

72 VINDECAREA RECILUI

bai'a rece, diet'a sanitosa, in unele casuri si medicamentele, éra des-pre aceste va jaded. mediculu mai bene ce e de folosu si necesariu.

2) Midilocele sanative cele psichice si morali presupunu ch eneaperatu a vorbi pm facia mai nainte ca cela morbosa despre-statulu in care se afla elu. Acést'a nu e asia de greu precumuse pare fanora pedagogi. Daca educatoriulu are semne destulu dedeterminate atunci are si ocasiune destula de a vorbi cu d'insulu.Nece nu e bene a torturá pre alumni cu intrebari multe, nece ale da tempu prein aceea cá, se se ascunda ; mai bene a le splinede a. dereptulu su ora a'i spariá, eh are semne, cò, se facu nefe-riciti facunda abusu cu partile genitali, cà lucrulu e mai de mareimportantia decatu credu ei, si cà voesce a'i invetiá in ce statupericulosu se afla. De multe ori confesa ei insisi, si daca nuconfesa, invetiatur'a totusi le va fi folositoria. Cu catu vorbesceeducatoriulu cu d'insii mai blandu mai naturalmente cu atatu vafi comunemente si alumnulu mai sinceru, numai se nu '1u traptezecá pre una criminosu, pentrucà nece nu e criminosu, elu facereulu seau dein nescientia, seau temperamentulu lui atata e deviolenta incatu abia 'i pote resiste, precumu si natur'a insasi ca-siuna desiertari nevoluntarie.

4) Invetiatur'a are a se face in module urmatoriu :a) Se areta urmarile vitiului cu colorect cea mai via. Daca

intielege alumnulu, aceste urmari se se deduca fisiologice deinnatur'a lucrarii si tlein legatur'a ei cu tota sistem'a nervosa.Candu areta urmarile cele rele, se se feresca a nu le esagerci pre-cumu facu multi pedagogi cu cugetu curatu. Unele urmari leva cunosce insusi celu culpabile dein a sa esperientia propria, siaceste lu convingu mai multa decatu esperientiele si relele al-tor'a, inse nece aceste nu den lasate, seau trecute cu vederea.A le areté,, eh prein acestu vitiu 80 faca nepotentiosi si necepacipentru casatoria, folosesce mai pucinu chiaru acestoru subiepte,acésea nece nu e adeveratu universalmete, mai mare efeptu facedaca le se areta, cà prein atare vitin 'si acelereza mortea pre-matura, pote ch nu face nemic'a unu eferfu asia de mare, cá,daca le se areta in ospitali omeni deprensi in acestu vititr.

www.dacoromanica.ro

CUMU SE SE POIITE EDUCATOR"' CU ALUMNI" AMALATI 73

Copiiloru mai mici va folosi ppte mai curundu amenin-tiarea sean una puna corporale acomodata, acést'a inse e de totuneacomodata pentru cei mart, si de multe ori forte stricatiosa,pentruch acestia potu ascunde reulu rnai usioru. Mai multu fo-losesce fric'a de rusinea si despretiulu caruia se espunu, si terne-rea, ca altii 'i voru cunosce dein facia ce faca. Catra aceste seinsociesce sentimentulu statului miserabile la care ajungu de tem.puriu. In anii mai maturi face efeptu superarea educatoriului sia parentiloru, aducerea amente de celu ce le vede tote, de legealui cea santa si a voru avé Bel respunda una data.

Se se dee ajutoriu celui penitente care voesce a se indere-ptd. Educatoriulu se se porte asia catu se nu pierda incredereaalum nului, pentru cá se nu 'si ascunda recidiv'a. Nu nu mai se'luinvetie si se'lu destepte, dara se 'i si arete ce are se faca -si dece se se feresca, se 'i recomende carti de leptura daca le poteintielege, se 'i astige ocasiune de a conversá, ca soci de totaprob'a, si specialniente cu persone virtuose de celalaltu sepsu; sese deprenda a 'si aduce amente de D-dieu adese ori, mai alesuser'a si demaneti'a.

Forte pucini parenti cunoscu pre copiii lora dein acestaparte.Nernic'a nu seduce mai usioru decatu uritulu avendu ci-neva una fantasia prea via, nemic'a nu pazesce mai bene clecatuocupatiunea continua.Admonitiunile conscolariloru cal mente aufolositu de multe ori mai multa decatu ale mai mari loru. Multiteneri patimescu de multe ori de desiertari nevoluntarie, in catuse faca morbosi si cadu in prepusu, fora se fia culpabili, ace-sti'a au opu de invetiatura si de medica.

§ 49. Cumu se se porte educatorii cu alumnii arnalati.

Detorra educatoriloru sta mai de aprope numai intrua conserbd, a intari si a forma' poterile cele corporali ale

alumnului si intru a impedecd totu ce e contraria acestoruscopuri, dein contra a vindecd pre cei amalati e chiamarea

medieului: Cu tote aceste e totudeun'a forte de mare folosu,5*

www.dacoromanica.ro

74 OSERBATIUNI PRELIMINARIE

daca atatu parentii cata si invetiatorii cunoscu cela pucinuprincipiale cele generali ale medicinei, apoi midilocele si mo-durile de a traptd ca cei amalati, cari sunt cele mai securein casurile ordinarie spre a micusiord reulu si spre alu vin-decd. Atunci ei voru sci, ce se cuvene a lasd naturei, si

candu e neaperatu a chiamd mediculu numai decatu ; nu voruurmá pre acei parenti prejudeciosi, cari credu, cà tota edu-catiunea corporale a copiiloru std intru aceea, cd se 'i de-

prenda a lud medicamente la veri ce ocasiune, si a interitisi vetemarile cele mai usiore ca unsori si cu emplastre.

Nota. Ar' fi de doritu cá, se se propuna la tote academielesi una nzedicina poporaria.

CA PU I II.

Despre educatiune cci una cultura a naturei spirituali.

§ 50. Oserbatiuni preliminarie.

Omulu e una unitate, unu individuu, corpulu si spiri-tulu lui atatu sunt de unite intr'insulu, in catu numai deinefeptele lora cele diverse conchidemu cumucb, in elu suntdoue nature diverse, un'a corporale, alt'a spirituale, fora sepotemu cunosce esenti'a cea interna si relatiunea acestorunature un'a catra alt'a. Cuma se nascu aceste amendoue sicumu se unescu, nu scimu, misteriulu generatiunii va

remanétotudeun'a acoperitu menta omenesci. Aseminea de pu-cinu cunoscemu si izatur'a cea interna a poteriloru nostrepre cari le impartimu in corporali si spirituali. Noi numaiatatu oserbamu, cd in orna se desvolta de tempuriu una po-tere, care e ceva mai multa decatu poterea ceea ce se des-

www.dacoromanica.ro

REGULA PENTRU CULTUR'A POTERII CUNOSCITORIE 75

volta in plante si in animali, una potere care se adopera cdse treca preste marginile sensualitatii, si doresce a se apro-phi de cela nefinitu. Acést'a potere e spiritulu seau sufle-tulu omului, a cartria cultura si formare nece una data nase pote desparti de organulu cu care e unitu, si care eacatu e !alai teneru, ea atatu e mai tare legatu de corpu, insecu tote aceste elu remane scopulu celu ultimaria si celu mainobile in educatune. Acumu de si e omulu unu individuu,avendu fiacare una natura propria, prein -care se destinge dealtii, cu tote aceste precumu naturele corporali atatu si celespirituali au si ceva comune pre cari educatiunea 'si poteintemelid planulu pentru fincare individuu. Aci pedagogi'aurmeza psicologiei, si imparte poterea cea unica a sufletuluiin mai multe poteri seau facultati speciali dupre diversitatealucrariloru ei, éra anume 1) facultate cunoscitoria, 2) facul-tate sensitiva, 3) facultate de a voi, adeca de a apeti si dea uri, Cu unu cuventu adoperatitio. Dupre acesta impartirevornu urnad, in traptatulu despre cultur'a spiritului seau su-fletului, insemnandu, cb, nece una potere spirituale nu demuse o cugetamu cd isolata de celealalte, seau se cultivamu nu-mai pre un'a fora de respeptu la celealalte.

Nota. Bene e a cunosce si ipotesile cele diverse 'ale psi-cologiloru asupea impartirii poteriloru sufletesci, ma pedagogi'anu se pote lui dupre tote ipotesile speculative, fiindu d'ins'a unascientia praptica per excellentiam.

§ 54. Regura cea mai generale pentru cultur's poterii cunoscitorie.

Regura cea mai generaria a culturei fiacarii puteri su-fletesci, preiu urmare si a poterii cunoscitorie e: a oser-bri acuratu cursulu naturei si a se tiené de d'insulu cucredentra pretotuindenea. Pro cumu face natur'a, cd scote pre

www.dacoromanica.ro

76 ENTIELgSULU NII .1-er OULTIVA NUMAI PRiiIIN INVATIAMENTU

copilu dein statulu foratonscientiei si '1u duce in statuluconscientiei de sene si alu ideeloru lamurite, asia are se lu-creze si arted. Ea mi pote dá, alta constitutiune poterilorusufletului, ea le pote numai inaintd desvoltarea cea natu-rale pana la usula celu deplenti alu ratiunii. Ea pote seihmultiesca cunoscentiele invetiacelului si se le faca maiperspicuo in tempu mai scurtu, inse aceste nu le pote facealt'mentrea, de cata pre calea deliueata de natura, si con-forma ca legile scrise in sufletulu ornenescu. Deci cu catucunosce cineva mai bene cd Psicologu poterile cunoscitoriedupa gradele loru, cumu urmeza un'a de hitru alt'a, si cumase ajuta un'a pe alt'a, cu atatu va face mai multu sporin siin educatiune cd Pedagoga.

Nota. Ad i educatoriulu are opu de carti antropologice sipsicologice, cele mai bune sunt cele ce se intemelia mai multu peesperientia, de cata pe ipotesi a priori, inse precumu e ratecirepericulosa a despretiá, esperienti'a, aseminea e de periculosa si es-perienti'a fara de spiritu filosoficu.

§ 62. Intieleaula nu se cultiva numai prein invetiamentu.

E neaperatu a se feri de prejudeciulu, a °mula nuar' puté invetiá nimica fara numai in sola, acestu preju-deciu a facutu pro multi cd se 'si dea copiii la scola canduinca abia puteau verbi, si se 'i incarce acolo cu invetiature,cari nu sunt acomodate capacitatii loru. Invetiattir'a in 8erk,sulu emane, daca e prea cumulata, e midiloculd eelu maineacomodatu spre a desteptd poterea cunoscitoria. De acise ntike forte de Multe ori Una niaturitate anticipata, deintare apoi firmeza, ca atari copii ternanu mi in urma. Sepote propune invetiatur'a si alt'mentrea nu in moda scola-sticu, precumu vomu aretd mai in diosu.

www.dacoromanica.ro

CEA. DE ANTANIU LUCRARE A FACULTATII CUITOSCITORIE 77

§ 53. Cea de antaniu lucrare a facultatii cunoscitorie.

Tote obieptele mai antaiu facu impresitme nemediatain sensi, si omulu le sente. De aci se nasce representati-unea sensuale. Daca lipsesce copilului vreunu organu, atuncieln se lipsesce de una multime de representatiuni, cari nustint cu potentia fara de acelu organu, si cu catu sunt a-cele organe mai perfepte ca atatu sunt mai perfepte si re-presentatiunile si sensatiunile. Deci copilulu 'si céstiga cu-noscentie mai antaniu prein sensi, si aceste au multe pre-ferentie inaintea cebra simbolice ce si le céstiga elu preinvorbe si prein alte semne.

§ 64. Perfeptiumarea representatiuniloru sensuali.

Spre a perfeptiuná, representatiunile sensuali e neape-ratu nu numai a conserbá, organele sensiloru in statulu lora'cela normale, clara a le si deprende. E mare difereutia intrecopii caror'a le areta diferite obiepte, cá se le veda mai a-prope, mai departe, in pusetiuni mutate si dein tote parti-le, si intre acei, pre cari inchidu in casa de nu au ocasi-une a vedé lucrurile naturei ; pre unii copii deprenda a des-copen i ceva in departare, a se intrece, cari veda mai de-parte, ñai ageru, cari dein Mai multi potu estimd mai a-carat(' lungimile, latimile, inaltimile, profunditatile, cari potuimparti mai acaratu lineele si suprafeciele date, cari potu des-tinge umbrae fine, cari pota aflá diferentie si in lucrurilecele mai asemini, dein contra pre alti copii invetia ca sesté totu cu othii in carte, pre imagini, desemnuri si legatide obiepte. Intro acestia si cei de mai inainte inca e marediferentia.

Aseminea se potu deprende urech,iele cá se destinga su,

www.dacoromanica.ro

78 GRADATIUNEA IN ESEROITAREA SENSILORU

netulu de aprope, de parte, se afle aseminare intre sunetediverse, se pota determiná si fora de ajutoriulu ochiloru ince distantia e obieptulu dela care vene sunetulu.

Palpatulu inca se pote deprende forte, precumu se vedein cei orbi dein nascere. Verticii degetelora sunt mai per-feptibili : copiii se invetia a destinge numai cu pipaitulu o-bieptele cele mai diferite, si diferentiele cele mai fine, pen-tru esemplu in monete, folia de arbori si flori, in lenuie sipietre, daca se deprendu ca ochii legati.

Asemeni esperimente se potu face si ca guslulu si o-

doratulu, aceste inca au opu de cultura, pentruch sunt unelelucruri, cari se potu destinge cu ochii Si cu urechiele, si a-tunci alego si decide gustulu si odoratulu, pentru esemplumancarile, beuturile, veninurile s. a..

§ 65. Gradatiunea in esercitarea sensiloru.

Esercitarea sensiloru dé acomodata dupre anii copiiloru,cb.-ci numai asia va fi d'ins'a midilocu bunu pentru céstiga-rea cunoscentieloru intuitive. Acestu lucra la inceputu e alaniameloru si alu pazitorieloru de copii, cd. se 'i faca luatoria mente la lucrurile, pre cari le vedu, le audu, le sentu : a-cest'a e unu midilocu multa mai bunu spre a le ocupá men-tea, decatu a le vorbi multe vorbe fora de nece unu intie-lesu. Aretarea lucruriloru destepta intru insii curiositatea, a-tentiunea, si dorinti'a de a cunosce lucrurile ; dein contradaca mamele si pazitoriele nu facu alta decatu se desprendala tacere pre copii, atunci sensii si poterile lora sufletesci

remanu intru unu somnu lungu, si se deprendu a fi indife-renti catra tote lucrurile cari suut in giurulu loro. In aniimai maturi se potu adauge catra aceste deprenderi si de-prenderile artificiali.

www.dacoromanica.ro

PROCURAREA OBIEPTELORU PENTRTi CUNOSCENTI'A INTUITIVA 79

Nota. Despre esereitiale sensiloru, cu respeptu la Pedagogi-ca, se afla multe invetiature buue in Emiliulu lui .Rousseau.

§ 66. Procurarea obiepteloru pentru cunoscenti'a intuitiva.

Educatiunea ajuta multu progresulu in cunoscenti'a in-tuitiva, daca aduna una suma de obiepte pre cari se le aibatotudeun'a de indemana spre a le aretti copiiloru. Aceste insenu se cuvene a le se aretá, tote de una data, spre a nu ledisipá luarea amente. Chiaru si obieptele naturei inca dau o-casiuni spre a ocupá pro copii. Nu e neaperatu a le incar-cá, memori'a cu nume multe, ci e neaperatu a le aretá pro-duptele naturei, pre aceste a le desface in partile loru, si a'iface luatori amente la tote notele lora si cele mai mici.Asemine ocasiune dau si laboratoriale artigianiloru si ale

artistiloru, aici inca sunt una multime de lucruri cari se potuaretá copiiloru, cari si daca nu le potu fiend mente tote, 0,se le pota cunosce si se pota vorbi despre fiacare cf1 artisti,totusi au acelu folosu formale ca destepta in copii spiritulude a oserbd.

§ 67. Modelele si irnaginile di subsidia pentru cunoscenti'a intuitiva.

Daca nu sunt obiepte, atunci se se ajute cu modele siunde lipsescu si aceste, acolo se se ajute cu imagini. Daraimaginile se nu le folosesca numai dupa capriciu si fora deplanu, pentrua atunci 'i face pre copii ca se nu fia ca a-tat'a luare amente la natur'a reale; afora de acést'a multeimagini, cari se dan copiiloru, sunt miserabili, destepta intruinsii representatiuni nejuste, cari anevolia se potu scoteerasi dein mentea copiiloru. Numai atunci au folosu de a-ceste imagini, candu cunoscu obieptele el se le pota com-

www.dacoromanica.ro

JUCARELELE C.i AUDILOCU DE CULTURA

pará cu imaginile, si candu se face una alegere intre atariimagini dupre etatea si dupre sepsulu copiiloru. Alementreaasemini imagini sunt numai nesce jucarii de prisosu, fienducanatur'a da obiepte destule cu cari se se ocupe copiii, numaise nu sara prea curundu dela unulu la altulu.

§ 58. Jucarelele 0á midilocu de cultura.

Unii pedagogi vechi si noui se bucura candu veda precopii ocupanduse numai ca lucruri seriose si folositorie, cumasunt ocupati si ei, candu veda ca siedu intru unu loca forase se misce, lega, studia seau cAstiga bani apoi si daca arafi copiii paliti la lacia, asea nu face nemica inaintea lora,fiendu colorea palida colorea invetiatiloru si semnu de chia-mare malta. Acesti pedagogi ara voi se iee dein man'a co-piiloru tote jucarelele copilaresci. Tuse acesta pedagogia nuo pote aprobd nece unu cunoscitoriu de natur'a hmenesca,pentruca prein atare educatiune, prein atare spiritu de indu-stria prerhaturata, s'ar' impedeci crescerea poteriloru in copii,lipsinduse de bucuri'a vietiei chiaru atunci calada acesta bu-curia e mai destinata dela natura cd se ajute crescerea po-teriloru lora atatu corporali cata si spirituali. Sunt si alt'mentrea destui copii cari nu se potu bucurd de vieti'a loradein alte impregiurari triste, nu e nece una nevolia cd se 'imai lipsesca si pedagoga de acesta bucuria. Pedagogi'atiunabile numai atatu cere, cá se nu se dee in =n'a copi-Hora lucruri de jocu cari aru fi in contra sanitatii, a mora-litatii, si se nu le se dee prea multe.

Nota. 1) In contra sanitatii sunt Ipentru esemplu multemancan i si alte lucran i colorate cari le dau in man'a copiilorumici pana candu nu sciu se alega ce e folositoriu si stricatoriu

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENSULUI INTERNE' 81

ci ieu in gura totu ce le se da. Totusi nu se potu ha& dein man'alora tote numai pentrua prein intemplare potu fi periculose,pentru esemplu caii de lemnu s. a..

Pentru moralitate sunt cele mai periculose lucrurile siiruaginile ce presenta inaintea ochiloru copiiloru obiepte obscene,si se vendu in mercate seau se areta fora de nee° una piedeca,unele cá, aceste intenta si aprendu fantasi'a si insiela pre ceinenocenti.

Locke dice, cá, se nu se dee copiiloru prea multe lucruride jocu, pentruca se deprendu a fi nesatiosi si necumpetati si inalte lucruri, mai bene e a nu le cumperá, nece unu lucru de jocuci a'i deprende ca se 'si le faca ei tote, acestu consiliu are si cerabunu in seno, ch-ci omulu se bucura candu vide ca a potutu facecm bunu, si acést'a '1u indemna a fi laboriosu.

Cu anii copilariei trece si aplecarea spre lucruri copi-laresci, totusi nu e bene a desvetiii pro copii prea curundu deaceste lucruri si a'i ocupá, numai Cu lucruri seriose, pentruca a-tunci copiii aru imbetrani fora de tempu, si esperienti'a au are-tatu ea devinu mai tari si mai buni copiii cari in tempulu lorude aura se ocupa si cu lucruri copilaresci, dein contra cei ce faca.pre invetiati in copilaria acoja remanu inderetu mai tardiu.

§ 59. Cultur'a sensului internu.

Omulu se pote face consciu despre sentimentele, apeti-tiunile, pasiunile, ideele sale si in genere despre tau ce sepetrece intru insulu, acesta facultate a lui se numesce sen-sulu internu. Acesta facultate se desvolta in copii mai tardiudecatu conscienti'a impresiuniloru si a mutariloru esterne,copiii nu sunt capaci de a se uitá, asia dicundu la internulu

...

lora insusi, ba esperienti'a areta, cA, sunt multi si omenicrescuti, cari nece una data nu se potu inaltiá, pana la unaconscientia perspicua despre statulu lora celu internu. Si catote aceste e de mare importantia pentru cultur'a inteleptu-

6

www.dacoromanica.ro

82 CULTUR'A LIMBEI IN LEGATURA CU 1IIDILOCELE

ale a se destepth si a se inaintá de tempuria si acesta spe-cie de cunoscentia intuitiva, ea-ci (Ilanu. dein d'ins'a ese vie-ti'a cea interna mai Malta. In desierta astepta ciueva, cátenerii se aiba seusu si pentru statele cele spirituali alealtoru omeni daca ei nu 'si le oserba pre ale lora proprie ;

indesiertu se adopera cineva a'i aduce la una cunoscentia desene mai tempuria, daca nu s'au deprensu nece una data aluft amente la sene, ca atatu mai pucina se pote asteptd, cáei se cunosca vre una data bucuriele, pre cari le desteptaintuitatiunea adeveratului, frumosului si a bunului daca ei

nu afta nemica in sensatiunea loru propria ce ay' respundela aceste tote. Pana candu sunt copiii mai mici, educatoriu-lu nu pote face mai multi, decatu se 'i faca luatori amentela internulu loru, se le aduca amente, ce au sentitu ei lacutari ocasiuni, ce au speratu, de ce s'au temutu ; ce au vi-satu, de unde s'a nascutu acelu visu ; ce 'si au imaginatu sicum s'a destinsu itnaginatiunea de realitate ; celu ce cu-nosce natur'a cea spirituale a copiiloru dein oserbatiunilecari le a facutu atatu despre sene insusi cata si despre al-tii, acel'a le va descrie sentimentele si internulu ca atat'aacuratetia, catu voru crede cb, vede ce se intempla in ani-m'a loru. Inse chiara prein acést'a 'i va deprende ea se secontemple si ei pre sene insisi, asia ei se faca discreti, lu-atori amente, si invetia a Se curtosee pre sene. Acesta de-prendere tempuria e de mare folosu.

§ 60. Cultur'a limbei in legatura cu midilocele de cultura precedenti.

Copiii facu mare progresu in limba indata ce incepu avorbi, daca ar' merge acestu progresa totu asia emu mergein cei troj seau patru ani de antaniu, atunci ei aru ajunge

www.dacoromanica.ro

DE CULTURA PRECEDENTI 83

la una perfeptiune mirabile. Actium daca e adeveratu ceeace atesta istori'a, cà limb'a fiacarii natiuni cu atatu e maiculta, Cu cata e mai culta natiunea insasi, atunci poternadice si despre omenii individuali, cà mentea loru cu atatuva fi mai culta, cu catu voru avé mai mare desteritate inusulu limbei. Deci cu catu 'si esprimu copiii mai de tempu-riu ideele lamuritu si determinatu, ca atatu potemu fi mai

securi ch ei progredu in a loru cultura interna. Inse aci poteajutd si educatiunea. Si copiiloru cebra mai mici se se nu-mesca fiacare lucra cu numele sea celu adeveratu. Daca co-piii numescu unu lucru ca nume falsu, se se inderepte prelocu ; daca socii lora se esprimu falsu, se le se arete erorea;daca lega ceva, se 'i faca cd e esplice sensulu cuventuluimai pucinu cunoscutu ; inse inainte de tote se porte grigia,pre catu e cu potentia, cd se cresca numai in societatea a-taroru persone, cari vorbescu regulatu. Ch-ci nu e permisua lasd cultur'a limbei numai pre orele de scola cari urmezamai tardiu, ce e mai momentosu se cuvene a se face in arnii primi candu se. formeza desteritatea limbei.

Nota 1. Facultatea vorbirii stà in legatura ca fa cultateacuventarii, de ad i vene diferenti'a cea mare, care e intre vita siomu. Precumu nu e cugetare fora de concepte, asia nu sunt con-cepte perspicue fora de cuvente, si fiacare cultura a omului forade limba remane totudeun'a forte neperfeEta, precumu se vedein surdumuti.

2) Unii pedagogi dicu, cà nu dé se se tema prea tare e-ducatoriulu seau invetiatoriulu ch nu '1u voru intielege copiii,candu vorbesce cu d'insii, si vice versa, ch-ci si acentulu si can-tattn'a si credenti'a cà intielege inca lumineza una parte deiulucru, si acesta parte luminez a apoi pre ceealalta : acést'a 6 a-.

deveratu ; cu tote aceste e bene a se tiené de regulele aduseparagrafu, cá invetiatoriulu se vorbesca pre catu pote mai la in-

www.dacoromanica.ro

84 DESTEPTAREA SI PROMOVEREA ATENTIUNII

tielesu, si copiii se se esprima aseminea pre catu e Cu potentia

mai la intielesu, mai regulatu si mai determinatu.Despre limba vomu vorbi mai multu in Didaptica.

§ 61. Desteptarea si promoverea atentiunii.

Atentiunea, potemu dice, e sufletulu a tota cugetarea ;fora d'ins'a nu folosesce nemica nece una invetiatura, neceuna instituta de invetiatura ; fora de atentiune copiii au ochisi nu veda nemica, au urechi si nu midi' nemica, au totesentirile si nu sentu nemica, pentruca nu ieu amente la ne-mica. Sufletulu lora seam dorme, seau e disipatu de a pu-rurea, nece unu obieptu -nu 'i aresta, de aceea ei nece nucapeta despre nece unu obieptu vre una cunoscentia cumuse cade lamurita si intuitiva. Asia dara educatoriulu d8 sedeprenda la atentiune pre copii si teneri; acést'a nu o preaconsidera la inceputulu educatiunii, cu tote cb, copiii aradê se fia deprensi la atentiune candu incepu a invetid.

§ 62. Esercitarea atediunn. Regule praptice.

Atentiunea se pote eserciti prein urmatoriale midiloceintemeliate pre esperientie psicologice:

Educatoriulu se cera atentiune numai pentru obi-eptele amesurate etatii si gradului culturei copiiloru, prein

urmare in anii cei mai mici numai pentru obieptele intuita-tiuniloru sensuali, dein contra se nu cera atentiune pentruobieptele supraseasuali si as(rapte, pentrud acest'a ar' fi

cela mai securu midilocu de a asupri aptivitatea cea internaa copiiloru.

Atentiunea se se mesure la inceputu mai numaidupa aplecarea copiiloru, cd, se nu le cada grea incordarea

www.dacoromanica.ro

ESERCITAREA ATENTIUNII. REGULE PRAPTICE 85

mentii. Daca 1 sci interesa educatoriulu, atunci mai curunduse va fatiga elu decatu ei.

Cu catu sunt copiii mai nedeprensi cu atatu se cu-vene mai pucinu a'i °cup& cu multe obiepte in acelasi tempu ;pentru esemplu, daca se dh, copiiloru una carte incurcata incare sunt multe imagini, atunci ei totu intornu folihle ca catumergu mai departe cu atatu mai iute, si la urma nu se maiintereseza..

Ei deu se se deprenda pre incetu a lua amente si lalucruri diverse, la inceputu e mai bene a departa tote lu-crurile cari tulbura atentiunea, prein urmare se nu se ocupecopiii totu de una data si cu lucruri corporali si ea spiri-tuali, nece se le se arete de una data multe lucruri candilvoesce cineva se 'i faca luatori amente specialmente la unulucru, asia unu cabinetu de lucruri naturali n'ar' fi loculu

cela mai acomodatu spre a cunosce acuratu naturaliale in parte.Tenerii cu atatu sunt mai atenti cu catu sunt lu-

crurile mai interesanti pentru d'insii, ei se uita bucurosi lalucrurile cari destepta curiositatea, cari producu sentimenteplacute, incorda asteptarea, si cari le promitu vre unu fo-losu, pentru esemplu copiii s'aru interesá si aru Ma amentela produptele remnului animale seau vegetabile daca le ar'areta educatoriulu -ce loca potu ocupd aceste. in coleptiunilecari au inceputu a 'si face ei.

Unii copii s'au invetiatu rea de nu 'si potu fiendMentea fipsata la nece una obieptu, pentruca stint tulburatidein la-intru, sean se temu ca nu voru poté face lucrulu, seauca nu lu voru poté face bene. Pre altii 'i impedeca si 1 a-bate fantasi'a aducundule inainte obiepte noue, imagini noue.Altii se apuca prea de multe una data, voescu a indereptá

www.dacoromanica.ro

86 CULT U IVA FANTASIEI

intru una minutu totu ce au neglesu mai nainte, si asia trecudela una obieptu la altulu. De aceste e neaperatu a desve-tid pro copii, ch-ci pana candu nu se voru redid tote acestecause, copiii nu se voru face atenti.

§ 63. Cultur'a fantasiei.

Fantasi'a nu numai conserba tote intuitatiunile esternesi interne, ci le pote si reproduce, 'ea pote uni ce e despar-titu in natura, si ce e unitu pote desparti si asia se cree unuce nou, caruia nu respunde nemica in natura, chiaru si ide-ariale inca sunt produptulu ei. Fantasi'a e diversa atatu dupagrade, cumu se areta in diferiti copii, catu si dupa obieple.Problern'a educatiunii e de a intari, de a conserbd si de aformá ceea ce a data natur'a, inse acésra se se faca asiain catu fantasi'a se nu se faca periculosa pentru celealaltepoteri sufletesci.

Nota 1) Mai de multa unii pedagogi erau de parere cáfantasi'a se nu se cultive de locu, ci se se cultive numai intiele-sulu. Acesti pedagogi tieneau de periculosu totu ce e poeticu siideale, aceste, diceau ei, ducu pro copii la fanatismu. Multi deinpedagogii mai noui dein contra voescu se cresca nurnai omeni defantasia. Inaintea loru fantasi'a e poterea cea mai malta a omu-lui. Acést'a inca e ratecire, si duce la misticismu, credentia de-sierta, chiaru si pentru moralitate inca e periculosa. Aniendoueaceste sunt paren i ratecite. Fantasi'a pote se aiba influentia fo-lositoria in tota cultur'a omului, ea pote se fla fontan'a bucurie-loru celoru mai curate, inse ea pote se si duca pre omu intru unulabirintu, dein care de multe ori anevolia pote se '1u scota ratiunea.

2) E mare diferentia cu ce imagini se se ocupe copiii delainceputu, daca se ocupa cu imagini triste seau amicabili, chiareseau oscure; distraptiunea mentii nu folosesce fantasiei; pro po-etii cei mari i a formatu solitudinea netulburata, mult'a lora pe-

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A MEMO1411a 87

trecere in natura, si ocuparea Cu evenimente de cele mari, caris'au intemplatu in natura si intre omeni.

Fantasi'a teneriloru se se ocupe la inceputu mai multacii cunoscentie intuitive decatu astrapte si se nu se omore fan-tasi a cu una multime de cuvente seci, fora de intielesu; anumepentru etatea teneresca e mai acomodata poesi'a, ci un'a ce eproduptulu celu originariu alu teneretieloru mai toturoru natiuni-loru. Daca sunt bune fabulele pentru copii? _Rousseau (in Emilia)dice 6, nu sunt bune pentru copii, ci numai pentru teneri maiinaintati.

Fantasi'a se pote moderá cá, se nu devenia periculosamoralitatii si culturei intielesului, daca nu i se presenta prea multeimagini, si daca edutatorii 'i ocupa asia catu se nu esa dein lu-mea reale in alta lume ideale, dein acestu puntu chiaru si tea-trulu pote fi periculosu pentru unii teneri ca fantasia mai via.

§ 64. Cultur'a memoriei.

Illemori'a conserba impresiunile pre cari le a receputusensulu esternu si interna. Asia dara daca memorfa nu ajungela unu certu gradu de perfeptiune, atunci cultur'a intielesuluinu e ea potentia, si cauta se sufera tote celealalte poteriale sufletului. Astadi s'au abatutu dela prejudeciulu a unamemoria buna ar' fi semnu de intielesu debile. Pre multii a facutu indiferenti catra cultur'a memoriei metodula sco-lelora in cari se esercita memori'a cu scaderea intielesului,cu tote aceste au inceputu a cunosce totu mai multi, catude momentosa e cultur'a memoriei, mai alesu in anii tene-retieloru. In tote dilele poterna audi planganduse in contradebilitatii memoriei chiaru si pre omeni forte culti si inve-tiati, ma nu audimu pre nimene plangandu-se ca ar' avé preamulta memoria. (Tantum scimus quantum memoria tenemus.)

Cultur'a memoriei o ajuta multu natur'a in unii tencri,

www.dacoromanica.ro

88 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

caus'a acestui fenomenu pote fi organarea cea mai fericita asensului internu cu care memorra e in legatura necontra-stabile, seau cò memori'a unor'a au inceputu a se cultivd detempuriu si intru unu moda acomodatu. Era altii au unaorganatiune atatu de nefericita in acestu respeptu in catuvene cineva in tentatiune de a dice ci nu au nece una me-moria. Cei de antaniu sunt érasi diferiti: unii au facilitateade a tiené indata forte multe si diverse idee si in una certaordine, altii au afora de acésea si tari'a de a 'si renovi re-presentatiunile recepute si dupa unu tempu lungu seau de a'si aduce amente érasi de d'insele si inca acuratu si deter-minatu, si apoi chiaru acést'a face c6, memorfa se fia folo-sitoria pentru intielesu. Ch-ci facilitatea rnemorlei inlesnescenumai invetiarea de rostu, éra 'ari'a inlesnesce cugetarea.

Tari'a se uita mai multu la concepte decatu la semne seauvorbe, de aceea se si destinge memoria verbale si reale. Elucru momentosu pentru educatoriu a nu trece cu vedereaaceste oserbatiuni psicologice.

Nota. Nece diligenti'a cea mai mare nu pote se nduca laacelasi gradu de cultura memori'a unuia la care pote se aducapro a altuia. In genere mernori'a e forte perfeptibile, cea maidebile inca se pote intari. Spre acést'a contribuesce ceva si lu-area entente, pentrua de regula omenii cei mai distrapti suntcei mai uituci. In d'insii nu face nemic'a neçe una imptesiuneatatu de profunda catu se o pota tiené. Inse lucrulu celu maimomentosu e esercitarea. Pro acést'a o numiau -cei vechi 21fnemo-nica (memoria artificialis).

§ 65. Regule praptice.

Esperienti'a a probatu urmatoriele regule praptice pentrucultur'a memoriei:

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI 89

Se se deprenda copiii de tempuriu a tiené mentecate ceva si a repeti.

Se se deprenda a tiené mente atatu vorbele catusi lucrurile.

Daca tienu mente forte usioru numai vorbele siinca neintielese, atunci se se deprenda a tiené in mente siconceptele si lucrurile atatu unulu cate unulu cata si in le-gatura. AWmentrea memorila catu de buna pote fi stricato-ria intielesului, pentru esemplu se 'i faca pre copii se narezeceva érasi, se repetiesca una leptiune dupre complesulu ei ;dupa ce au lesa una facia dein una carte, se o puna lao parte, si se puna in ordine ceea ce au tienutu mente s. a..

Dein contra daca voru fiend mente usioru una mal-time de idee, daca voru poté nará érasi multe dein cele ceau auditu, ce au vediutu seau ce au lesu, inse fora de or-dine si legatura, cela pucinu fora de a fi in stare se repro-duca cuventu dein cuventu : atunci aceste inca sunt bune,pentruch, folosesce de multe ori a tiené mente numele, nu-merii, locurile dein epistole seau dein carti. Deci se se deecopiiloru cá se invetie de resta pre tota diu'a cate una sumade cuvente, numai se le si intielega, si sum'a se se adaugadein di in di, intru una tempu aseminea de scurtu ; apoi sele se dee nu numai cuvente ci si bucati mai mari si se le searete folosulu acelor'a.

Se nu treca nece una di fora de a esercitá me-moria in vre una modu, nu numai memori'a cebra ce inve-tia mai greu la inceputu, éra prein deprenderea cotidianainvetia apoi mai usioru, ci specialmente a acelor'a, cari aumemoria iute ma necredentiosa, si cari au opu de multe oride repetirea ideeloru.

6*

www.dacoromanica.ro

90 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

Cu tenerii cei Cu memoria debile nu se cuvene afi rigurosu, pentruch voru un i tota invetiarea de rostu, maibene e a afIft midiloce cumu se pota invetifi mai usioru. Acestemidiloce resulta dein asociatiunea ideeloru care cuprende inserie legea simultaneitatii, sucesiunii, aseminarii, contrastu-lui.Tempulu si loculu reproducu representatiunile, cari aufostu unite una data ca acelesi. Conceptele superiori amen-tescu pre cele inferiori. Semnele ca cari se insemneza lo-curile grele a se tend mente amentescu locurile insemnate.Imaginea lucrului aduce partile lui. Cele asemini aducu precele neasemini, si vice versa. Ce se lege ca voce respicata,se tiene mente mai bene decatu ceea ce se invetia in tacere.Chiaru si parte a dilei faciliteza seau ingreuna invetiarea.Candu e .omulu fatigatu, tote impresiunile sunt debili.

Educatorii den se apretie cultur'a memoriei, maialesu daca acést'a e oper'a unei diligentie laboriose si nefa-tigate.Celu ce are de a educh mai multi teneri, se insti-tuesca dein candu in candu lupte mnemonice, pentru esem-plu care va poté repeti mai fora de erore una suma de mimeseau date istorice recitate pre incetu, apoi una suma de con-cepte de lucran i sensibili si- supra sensibili,care va potétiend mente in tempulu cela mai scurtu una strofa dein orecare poema- seau se spuna cuprensulu unei epistole cu celemai pucine abaten i s. a..

Nota. 1) In anii mai mici se se dee copiiloru mai alesucantece rimate, apoi naratiuni. In anii mai inaintati se invetie derostu forn2cle gramatice, celu pucinu regulele dupa cari se formeza,una suma de cuvente dein vre una limba straina, dein istoria se inve-tie numele cele memorabili ale omeniloru, animaliloru, fluviiloru,sucesiunea numeriloru. Aceste asia e de neaperatu a le invethide rostu cá. tabea Pitagorica si cele diece precepte. Chiaru

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI 91

si dein obieptele morali, religiose s. a. ar' fi mai bene, mai alesupentru coi mai pucinu deprensi, a invetiá de rostu miesimeie prin-pali, asiomatele si ideele principali, pentrucit prein acést'a se sepota orienti, decatu se se lase numai pro intemplare catu vorutiené mente deintru inseJe. Althnentrea intielesulu celoru maidebili nu are nemica de ce se se tienia si cu ce se se indrepteze.

Afora de aceste e de mare folosu atatu pentru °multi sci-entificu catu si pentru cela prapticu, a tiené mente una seria in-trega de cugete fora de nece una erore, spre a le poté reproducela ternpulu seu. Acést'a are bunatatea sa atatu pentru limb'amaterna, catu si pentru limbele straine, si alte lucruri dein vie-tia, cA ornulu nu pote purtá cartile cu sene totudeun'a, ci sebucura daca sci cate ceva ce e de folosu a se cuminecá si altor'a.

2) Despre metodulu de a deprende memorra se mai pote o-serbá, aceste :

CA se tienia mente representatiunile, pre cari le castigaprein sensi si mai alesu prein ochi, e ne aperatu, cá se oserbe sise considere obieptele forte acuratu si de tote partile; asia darase 'i faca pre copii, cá se spuna mai de Inulte ori in una certaordine lucrurile, cari le an vediutu intru una locu, unde i audusu, seau cari le au vediutu intru una societate numerosa deomeni, lucrurile se le reciteze si candu sunt presenti, si dupa a-ceea candu numai sunt presenti, seau cu ochii inchisi, seau inalta casa, asia ei se deprendu a legá lucrurile de loculu uncle leau vediutu, si asia se ajuta, cà unu lucru destepta pre altulu, pentruesemplu se potu deprende cá se tienia mente cartile asiediate in teca.

Numele, numerii si propusetiunile colegate le tienn mentedicundule de repetite ori, repetiunea e mam'a a tota invetiatur'asi aci. Ast'a o sci fiacare. Cu catu face ceva una impresiune maiprofunda in urechi cu atatu remane mai indelungatu, deci versusmemoriales in gramaticele mai vechi (simplicium leges s. a., seausunt aries, taurus gemini s. a.) nu erau una idea asia rea pre-cumu o credu unii.

3) Despre progresulu dela ce e mai usiora la ce e mai

www.dacoromanica.ro

92 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMOREEI

greu asia dice Cintilianu 1: Daca voesce cineva se invetie dela meneartea cea mare de a perfeptiuná, memori'a, ea consiste in depren-dere si in lucru. Mai multu face invetiarea de rostu, a meditá,multa, si aceste, pre catu se pote, in tote dilele. Nece una poterenu cresce prein cultura precumu cresce memori'a, nece nu scadeatatu de usioru prein negligentia precumu scade memorPa. Deaceea e neaperatu di, se memoriseze gia copiii forte multu,. e ne-aperatu cá ei se invinga uritulu de a lege de nou ceea ce aumai lesu seau ce au scrisu, si ore cumu se mestece érasi totu a-ce easi mancare."

Si Cintilianu inca recomenda gradatiunea. Se se dee copii-loru la inceputu pucinu in catu se nu se uresca, apoi se adaugain fiacare di in catu copiii abia se oserbe cà se adauge, pana ceva ajunge la numerulu cela mai mare. Mai antaniu bucati poe-tice, apoi retorice, in urma cu totulu libere in cari nu e metru siritmu, ba si de acele, cari se abatu dela usulu vorbiiii comune,precumu sunt pentru esemplu unele formule de ale jureprudentiloru.

Aseminea elu recomenda cea mai mare acuratetia in memo-riare : nu e permisu sa remania nece una silaba, pre copii secuvene a'i deprende specialmente cá se invetie de tempuriu a nu'si permite nece una erore."

Celealalte consilia ale lui se tienu de memoriarea bucati-loru mai lungi s. a..

4) In acole se invetia multe numai pentru cá, se se uite inviitoriu, ast'a nu vene numai dela multimea escesiva a materiei, seaudela defeptulu facutu in alegere, ci vene specialmente dela lips'asi omisiunea repetirii. Adeveratu 6, omulu n'are nevoia -cá, setienia mente tote cate invetia, cà-ci scopulu pote fi ajunsu depHnu prein deprenderea poteriloru. Sunt inse unele cunoscentiepositive neaperate de a le fiend mente, prein urmare de a le stu-dii propriamente, pentruch se tienu esentialmente de sfer'a cuno-scentieloru fiacarui omu bene educatu, asia sunt pentru esemplucunoscentiele gramatice, istorice, geografice, istorice-naturali s. a..

1) Instit. Orat. L. XI. C. 11.

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU ClILTUIVA MEMOR1EI 93

Ele se stergu fora de nece una urma daca nu se face cate unarepetitiune regulata dein tempu in tempu inca pana candu tienescol'a, chiaru si daca aru fi esitu tenerii dein scolele, in cari sepropunu acelesi ex professo. Si pentru institutiunea privata inca eneaperatu a se fipsá cateva dile de repetitiune in fiacare luna,in cari se se intorca invetiatoriulu pana la elementele cele deantaniu. Atare renovare face impresiuni totu mai profunde siapera scienti'a in contra nesecuritatii si a obliviunii.

Ne primae quidem memoriae temere credendum: repetere etdin inculcare fuerit utilius. Incredibile est, quantum morae lea-tioni festinatione adjiciatur. Hine enim accidit dubitatio, inter-missio, repetitio, plusquam possunt audentibus, deinde cum erra-runt, etiam lis, quae jam sciunt, diffidentibus 1.a

5) Ilfnemonic'a celoru vechi (memori'a artificialis), care auresuscitaVo érasi in tempurile mai noua, se razima pre legile a-sociatiunii ideeloru. Ea deprende memorPa mai alesu in catu e

reminiscentia, si invetia a legá, representatiunile Cu unu obieptuBeau imagine care se pote reproduce usioru. Ea s'a nascutu inscoPa retoriloru, de aceea d'ins'a e si mai acomodata pentru e-tatea mai matura decatu pentru copii. Apucaturele mai mici, caripotu fi de folosu si copiiloru si teneriloru, le afla usioru insisiseau invetiatorii. Esergitarea acestei arti ar' fi forte stricatoriala inceputu, candu .memori'a copiiloru &II se se formeze dein seneinsasi, se se intaresca prein esercitiu, éra nu se alerge prea deterapuriu la fantasi'a pentru ajutoria mai pucinu naturali.

Ilinemoniea se pote reduce là trei regule principali, cari lecunosceau si cei vechi :

Converte cuventulu, seau obieptulu singulariu in ima-gine (simbolica sean. glifografia);

Lega acesta imagine cu unu obieptu spatiosu seau tem-purale care 'ti e de indemana Beau care 'ti va fi de indemanacandu va fi necesaria reproducerea imaginii (Topologia)

"c) CA se poti tiené mente sucesiunea mai multoru lugruri,ai se cauti obiepte, a carou sucesiune 'ti e destulu cunoscuta, si

1) Quintil. Just. Orat. L 1. 31.

www.dacoromanica.ro

94 CULTUR'A INTIELESULUI

apoi Cu fiacare dein acele se legi unulu dein obieptele, pre carivoesci se tieni mente in certa ordine.

Aceste le a desvoltatu Aretin in tempurile mai noua, sialti pedagogi s'au adoperatu multa a areti ca metoduri si e-semple cumu se se ajute memoda mai bene, inse multe deinaceste metoduri si esemple sunt mai multa absurde decatu folo-sitoria ; pentru esemplu cá, se tienia mente cineva acesta propu-setiune: Parisulu e republic'a museloru, fantasi'a se 'si representeParisulu insusi seau una imagine a Parisului, inaintea careia unufacutoriu de rele se preambla libera in susu si in diosu! Seaucá, se tienia mente acesta propusetiune : Quid miraris, quid stupesmimes hujus mundi divitias? Pompa est ! ostenduntur. Non possi-dentur perpetuose 'si represente una multime de pungi ou bani s. a..

De aci se tiene si memori'a locale (memoria localis) aceloruvechi, cari consiliau a imparti cas'a, naea, seau una regiune incerte parti seau paretele unei case in patrate si a pune in fia-care parte ceva dein acele cari voili, a tiené mente.

Despre aceste metoduri insemnamu 6, nu prein atari me-toduri 'si au céstigatu memoriele cele mari Temistocle, IVIitridate,Ciru, Carneade s. a.' , si dein cei mai noui Pico de Mirandola,Muratori s. a.. Aceste metoduri le respinge Cintilianu cu cu-ventele : nos simpliciora tradamus, si se intorce la metodula uaturale.

§ 66. Cultur'a intielesului.

Dupa ce s'a esercitatu sensii prein intuitatiuni esterne siinterne (§ 54-60), dupa ce s'au incredentiatu memoriei si fan-tasiei o multime de idee si imagini (§ 63-65), si apoi s'a destep-tata si atentiunea (§ 61-62), urmeza a esercitd intielesulacd se 'si aduca representatiunile ne incetatu la mai mare perspi-cuitate, se se invetie a le uni, a le combina, a le desparti,adeca a judecd cu securitate, si prein unirea judecialoru precalea ratiunamentului se pota ajunge la conviptiuni noue.

1) Cicer. Tuse. I. 24.

www.dacoromanica.ro

PERSPICUITATEA REPRESENTATIUNILORU. CULTUR'A JUDEC. 95

§ 67. Perspicuitatea representatiuniloru

Cama se inainteza? Perspicuitatea representatiunilorunu se inainteza facundu pre copii cá se tienia mente una=Rime de representatiuni, una multime de nume, ci luanduamente cá, el se alba conscientia chiara despre notele repre-sentatiuniloru loru, cá se scia destinge rapresentatiunile par-tiali de cele totali, si despre tote aceste se scia dá ratiunesuficiente. Spre acestu scopu educatoriulu dé se faca de multeori pre copii cá se descria acuratu ce au vediutu, ce au a-uditu. Daca facu erori, se nu inderepteze erorea insusi edu-catoriulu, ci se faca pre copilu cá se oserbe obieptultt denou, si insusi se indrepteze erorea. Candu sunt copiii maimari, le se potu dá, si concepte proprie spre a le afld no-tele. Dupa ce le dh, problem'a, se le laso tempu de meditaresi apoi se 'i intrebe.

§ 68. Cultur'kjudeciului.

Invetiatur'a nu folosesce nemica fora de judecata sani-tosa. Tota esercitarea judeciului procede dela acesta regulauniversale: a deprende mentea tenerului cd mai multu sejudece de poterea sa decatu sn urmeze judecat'a celoru ce

'lu invelia.si se 'si inderepteze pre ale sale judecia falsedu. pre judeciale acelor'a. Copiii nu se prea deprendu dupaacesta regula, de aceea vedemu si intre mend mari maimulti imitatori decatu judecatori nedependenti :

Nedependenti'a judeciului se inainteza :Provocandu pro copii ell se judece despre lucrurile

ce se tiene de sfer'a cunoscentielora loru.Deprendiendui necontenitu cá, se dee ratiune despre

tote judeciale loru, prein urmare se nu fia prea creduli.

www.dacoromanica.ro

96 CULTUR'A SAGACITATII SI A SPIRITULUI

Unele problemate se nu le inlesnesca ci a une orise le ingreuze dein adensu, pentrucd metodulu inlesnitoriucela falsa nu dh, mentii nece una ocasiune a se intende.

Daca au facutu erori, se 'i deprenda el inSiSi seafle ratiunea eroriloru. Acést'a o potu afld apropianduse siuitanduse de non la obieptele sensibili, éra daca sunt obi-eptele supra sensibili atunci ratiunea erorli o afla prein a-nalisarea concepteloru, ideeloru, a une ori ajuta si esperienti'a.

Dandule ocasiune cá se aplice regulele si cuno-

scentiele la casuri praptice.Intrebandu pre copii, cumu are se se incepa si se

se faca cutare si catare lucru, si indereptandu proieptele co-piiloru asia in cata se creda cà totu lucrulu e inveatiunea lora.

§ 69. Cultnea sagacitatii si a spiritului.

Deprendienduse judeciulu se deprende totu de una datasi sagacitatea care pote oserbá si cele mai mici aseminarisi diversitati ale lucruriloru, acést'a se numesce spiritu seauingeniu daca are mai multa parte intru ins'a fantasi'a decatuintielesulu. Sagacitatea si spiritulu e mai multa una donualu naturei decatu alu culturei, totusi esperienti'a areta, cdsi cultur'a ajuta, si acést'a depende dela invetiatura. Inse siin conversatiunea de tote dilele contribuesce educatiunea lacultur'a sagacitatii si a spiritului.

Asta se face:Punendu copiiloru problemate cá se combine unele

obiepte sensibili, se afle asetninarile si diversitatile lora.Punendule intrebari incurcate, gaciture, cimeleture, s. a..

Nota. De aceste gaeiture, logogrifi, auagramate, charadese afla nenumerate in eartile facute pentru copii, in diaria, s. a..

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A RATIUNII. INFLUENTPA LEPTUREI IN CULTURA 97

§ 70. Cultur'a ratiunii.

Poterea cea mai malta sufletesca a omului e ratiunea.Totu ce face educatiunea pentru desvoltarea celorualalte Po.ten sufletesci, face cu scopu cá prein acést'a copilulu se sefaca mai curundu fientia ratiunale si se se scia folosi cu ra-tiunea sa. Prein cultur'a ratiunii nu se intielege, cd edu-

catoriulu se deprenda pre copilu la dialeptica prea de tem-puriu, ch-ci copiiloru se cuvene mai multa a ascultá decatua contradice (resond), totusi cu cata merge copilulu maimulta spre maturitate, cu atatu dé deprensu mai multa case scia a aplicá regulele universali la casuri, se scia scoteconclusiuui dein combinarea mai multoru representatiuni, sescia mai uainte ce va urtná dein cutare lucru, si de ce auavutu cutare lucru acestu resultatu.

Cu catu se dd, tenerului mai multa ocasiune a 'si eser-citá ratiunea ocupanduse tu lucruri de tempuriu cu atatuse emancipa elu mai curuudu de sub tutel'a parentiloru si

a altor'a, dein contra elu pote se fia totu copilu si dupa

ce s'au facutu majorenu. Ratiunea se esercita despre unaparte prein scientia, despre alta parte ocupanduse cu lucru-rile

§ 71. Influenti'a lepturei in eultur's menta.

Leptur'a e acomodata si folositoria mai multa cebramai tnari. Pentru copiii cei mici mai cd, ar' fi mai bene senu lega mai nemica, copiii mai marisiori se lega pucinu, siinca si in anii urmatori se se deprenda a lege mai pucinuiu carti, si mai multa in cartea cea mate a uaturei si a vi-etiei omenesci, afot.a de lucrurile cele ce sunt nemediatu fo-lositorie si necesarie. Leptur'a se se faca mai alesu la in-

7

www.dacoromanica.ro

98 NECES1TATEA DE A ESAMINk TALENTELE COPIILORII

ceputu sub conducerea invetiatoriului, càci copiii indata cesciu lege, daca nu sunt alementrea ocupati, lega multa forase intrebe daca si intielegu ceea ce lega. Scopulu educato-riului nu e ca copiii se lega multe, ci se lega incetu si bene,se pota di coniputu despre totu ce au lesa, complesulucrului lesa se '1u scia spune érasi, si se judece despre atarelucru candu sunt intrebati de educatoriu seau de altii s. a..

In anii mai maturi apoi leptur'a servesce ca midilocu pentrustudiulu propriu, despre acést'a vomu vorbi in alta loen.

§ 72. Necesitatea de a esaminá talentele copiiloru.

Unii invetiatori, mai alesu incepatori, ne potendu aretiuna resultatu mai imbucuratoriu puna culp'a pre natura si

dicu ch. copiii nu au talentu, ea tote a a une ori lips'a re-sultatului vene mai multu dela lips'a metodului, altii érasicada in alta estrema de a apretia prea multa taleutele co-piiloru. A deveratu, ch sunt copii, pre cari nu 'i pote lumina,macara catu de pacinu, nece tota intieleptiunea pedagogica,inse si poterea celoru ce au talentu, e diversa, si pedagogula dè se se feresca a conchide dela necapacitatea pentruunu lucru la necapacitatea copilului si pentru alte lucran.De aceea elu dê se studieze si se esamine ce capu are copilulu.

Nota. 1. Pentru cá se se pota ajutá educatoriulu si inve-tiatoriulu in acestu studiu, punemu oserbatiunile urmatorie:

a) Se iee amente la facultatea sensitiva a copiiloru, fienduaacésfa se desvolta Mai antaiu. Elu pote sperá cà copilulu vaavé capacitate, daca lucrurile faca impresiuni tari si duratoriesensulu lui esterta si interim; daca cunosce indata érasi lucrurilecari le au vediutu, le au auclitu s. a.; daca oserba obieptele caluare amente speciale; daca se destepta intru insulu de tempuriuitnpulsulu spre lucrare, imitare, sclambarea statului, precumu si sen-

www.dacoromanica.ro

NECESITATEA DE A ESAMIN.A. TALENTELE COPIELORU 99

satiunile placerii si ale neplacerii. Uncle se afla contrariulu, acoloar' poté conchide, ch copilulu are capacitate debile si tardia. Inadeveru in unii se destepta mai de' tempuriu sensulu pentru eu-(onia si armenia, pentru simetría, frumusetia a. a.. Tote acestenote sunt mai decisive decatu cele fisiognomice, Ins° si a ceste incasunt rnemontose pentra oserbatoriu, asia e pentru esemplu cauta-tur'a cea espresiva, mobilitatea si espresiunea vultului, si vivati-tatea in tote misicarile.

Memorra si fantasra se manifesta aseminea de tempu-riu. Memorra ve,rbale e semnu mai pucinu de capacitate buna de-catu memori'a reale. Cei ce se uita mai multi' la cuvente se uitamai pucinu la seri'a ideeloru si nu areta atat'a potere internacugetativa. radula si perfeptiunea fantasiel se cunosce dein ju-stetea iraaginiloru pro cari le innoesce, si dein regularitatea cu carele lega, ea se intereseza pentru poesia. Tenerulu ca fantasia viae mai capace atatu pentru bucuria cata si pentru intristare, a-mendoue se areta intru insulu fora se scia propriamente de andevene. Cela ca capacitate debile more de unta, 6ra cela su fanta-sia via afla petrecere si in lumea ce 'si crea elu in fantasia.

Facultatea cugetativa propria se areta in diferite moduri.Unii teneri voescu se cunosca ratiunea si caus'a fiacarui lucru, sele se esplice, se le se demustre tote. In limbe stint pentru regule,in scientie pentru demustratiuni acurate, si afla placere special°in scientiele matematice, acesti'a au capacitate buna si intielesululoru e mai multa ratiunatoris si teoreticu. Altii facu pote maipucinu sporiu in scientiele proprie si in regable limbei, si nu audiligenti'a cea neinfranta, care destinge pre cei de inainte, inseei aplica regulele de multe ori forte bene fora se le cuuosca ; eiau una certa agilitate naturale de spiritu, una judecata sanitosadespre omeni si lucruri, una mare facilitate de a se orien0, veriin ce lucru, multa cultura interna fora de mare aparatu de cu-noscentie eredite, in scurtu, multa mente praptica, si de aceea simulta aplicabilítate pentru lucrurile vietiei.

Unele capete se pare ch au imbetranitu inainte de ces'aru fi desteptatu, si educatorii ne potendu se faca nemica cu

www.dacoromanica.ro

100 RESPEPTULU CAPACITATII IN CULTUR'A COPHLORU

d'insele, le au abandonatu. Apoi se destepta preste asteptareatoturoru si fa cu sporiu mirabile in cele ce au fostu remasu. Inseesperienti'a areta si esemple contraria. De multe oridice Arnd-nu s'a alesu nemica dein copiii, dela cari se astepti mai multa,si au ajunsu a fi multa unii dela cari nu se asteptá, nemica; egreu a spune despre copii si teneri, ce voru poté ei se faca unadata prein energia si talentu, spre acést'a se cere unu ochiu a-geru. Omenii credu comunemente, cumuch una certa vivacitate aorganisatiunii care se areta mai de tempuriu, si unu sentimentus elbatecu de sanitate e unu semnu de una tara a poterii natu-rali si de una vietia interna mai profunda ; éra in copiii cei ta-cuti, mai imbecili si mai grei la inceputu, veda una natura maitardia, una capacitate mai rea; inse vene epoc'a cea momentosa,si dein copilulu celu rnai viu so face unu imbecilu pre care démenatu pentru ci se faca cava sporiu, éra cela tacutu se faceseriosu, si cela imbecilu desfasiura una energia si una elastici-tate interna mirabile. Aceste fenomene se probeza in tote dilelede esperientie nenumerate.

Nota 2. Despre acestu obi eptu au scrisu mai multi, adu-cemu numai Helvetius de l'homme, des ses facultés intellectuelleset de son éducation. Despre acestu scriitoriu judeca pedagogulugermanu Niemeyer: (Helvetiu) e plinu de filosofi'a francesca su-perficiale, dara ca tote aceste are forte multa materia pentru e-saminatu si oserbatu."

§ 73. Respeptulu capacitatii in cultur'a copiiloru.

Dupa ce au observatu educatoriulu capacitatea copiiloru,apoi a dou'a detoria a lui e cá se suplinesca prein arte, incata se pote, ceea ce au denegatu natur'a copilului. Facul-tatea sensitiva, memori'a si fantasi'a se pote intari si per-feptiuni prein deprendere. Daca are copilulu mai multafantasia decatu intielesu, se cuvene a cultivi mai multu preacest'a, ctt asia se se aduca la una proportiune justa amen-doue aceste poteri. Capulu secu nu dé ocupatu totu Cu a-

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA SENSITIVA SE POTE CULTIVI 101

deveruri abstrapte seau Cu subtilitati gramaticali, pentrucitatunci se face la urma pedante de totu, nece fantasi'a ceavia se nu se prea nutresca cl se nu se faca copilulu fana-ticu. la acesta diversitate a poteriloru nu potemu se nu re-cunoscemu una scopu intieleptu alu providentiei, care se pro-move asia daca se cutiveza copilulu mai alesu pentru atariobiepte spre cari are mai multa aplecare. Aci se cere ore-care abnegatiune dein partea educatoriului, pentruci fiacarecultiva mai multa facultatea pre care pune mai mare pretiu,inse prein acést'a celealalte se espunu la periculu de a re-mané necultivate.

CAPU IV.

Despre mitimiti facultatii sensitive seau educatiunea estctica.

§ 74. Facultatea sensitiva se pote cultiva.

Omulu are nu numai facultate de a 'si representá dife-rite lucruri, ci si facultate de a sena una placere seau ne-placere in urm'a acestoru representatiuni si in urm'a impre-siuniloru pre cari faca lucrurile in d'insulu. Acesta facul-tate inca se pote cultivá, adeca se potu cultivá si sentimentele.

§ 75. Diversitatea si cultur'a s entimenteloruo

Facultatea sensitiva se manifesta in diverse moduri giain auii de antaniu. Impresiunile cari se facu in seusii seauin spiritulu omului producu una sensatiune de volia bunaseau volia rea, unu sentimentu de inaltiare seau consterna-tiune, a le caroru cause de multe ori sunt necunoscute, si

www.dacoromanica.ro

102 CULTUR'A SENTIMENTULUT SE.NSUALE

deu se se afle iii natur'a cea mai interna a omului. Dacastatulu cela placutu seau neplacutu se referesce numai lacorpu, atunci sentimentulu e numai sensuale. Alt'mentreasentimentele sunt mestecate, sunt inse mai multu spiritualiacele, pre cari le numimu simpatetice, morali, religiose, es-tetice, si intieleptuali. Tote aceste stau in legatura ataturepresentatiunile catu si ca totu ce poftesce si uresce omulu,si de aceea au una parte forte insemnata in formarea ca-rapterului lui, prein urmare educatiunea nu le pote trece cuvederea.

§ 76. Cultur'a sentimentului sensuale.

In respeptulu culturei acestui sentirnentu educatoriuluare a se feri de doua estreme, se nu faca pre copilu neceprea nesentitoriu nece prea sentitoriu, ci se tieuia una me-

sura derepta in cultur'a acestui sentimentu. Una iritabilitateprea mare e una adeverata nefericire, si unu morbo corpo-rale ce are influentia periculosa si asupea celorualalte sen-satiuni mai spirituali, dein contra nesentirea seau apati'aprea mare lipsesce pre orna de bucuriele, cari sunt necesariepentru conserbarea organismului.

Nota. Deci nu se cuvene a di, copiiloru una edacatiuneprea iritatoria. Se le se dee tote necesariele pentra nutrire, im-bracamentu si locuintia, ma se nu se deprenda cá se alega preamultu in mancan, haine s. a., nece se le multiernesca tote dorin-tiele fora de nece una discretiune, prein acést'a i are invetiá seapretia mai multa bucuriele sensuali decata cele spirituali, si seasculte mai multu. de sensualitate decatu de ratiune. E mai beliea'i deprende cá se nu alega in mancan, se nu alega hainele dacasunt mai fine seau mai grosolane, daca e tempulu frumosu seaunritu, daca e asternutula mole seau aspru, decatu se se invetie

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENTIMENTULUI SENSUALE 103

delicati, lingoni, alegutori, comodi, cá se apuce totudeun'a bu-catur'a cea mai buna, si se ocupe ei loculu cela mai comodu.Asia s'aru cresce numai epicurei, si omeni molateci si frieosi carinu s'aru poté infruntá cu nece una adversitate, unde se cere do-minatiune preste aplecarile sale. Natur'a se multiamesce cu pu-cine (paucis contenta). Copiii celoru mai avuti inca nu s'aru batepentru bucaturele cele mai bune daca nu 'i ara deprende, si arafi mai sanitosi si mai voiosi Ganda le s'aru dá unu viptu simpludecatu la mesele incarcate cu produptele toturoru partiloru lumii.

§ 77. Cultur'a sentimentelora simpatetice.

Omulu asia e facutu, catu se bucura candu se bucuraaltulu si patemesce candu vede pre altulu patemindu, se bu-cura candu pote fi liberale si generosu, e mesericorde catracelu ce au ajunsu la reu. Aceste sentimente se numescusimpatetice, si sunt semne de una bunatate a animei, si in-tru atat'a se si cuvene a le cultiva. Inse ele potu fi si pe-riculose, anume candu cineva apretia mai multa pre acestesentimente decatu sentimentele morali, pentru esemplu unateneru pote se aiba forte multa sentimentu pentru atari faptecari se numescu liberali si generose, si pote si sunt, si eatote aceste se aiba forte pucinu sentimentu pentru dereptate.De multe ori fapt'a cea mai generosa pote fi cea mai ne-derepta. Sentimentele dein care urmeza atari fapte sunt nu-mai una sentimentalitate vituperabile, care nu dê desteptataci supresa '), si judeciulu unoru ca acestia (16 indereptatu. 2)

Nota. 1) Sentimentulu de compasiune prea delicatu, emo-itunile prea mari la fiace ocasiune, si plansulu, care vene forteusioru mai alesu copiiloru si teneriloru, destepta comunemente i-de'a despre bunatatea animei, cu care si potu subsiste impreuna,totusi ele sunt nesce semne forte incelatorie, ch-ci acesta tene-retia a animei de multe ori areta umai lips'a poterii interne,

www.dacoromanica.ro

104 FACULTATEA SENSITIVA MORALE

de aceea educatoriulu se se pazesca cá, se nu se incele. Dacavene sentimentalitatea copiiloru dela debilitatea corpului, se le in-taresca corpulu, daca vene dela lips.a dominatiunii preste aple-carile loru se 'i deprenda a suferi si a se domina. Totusi ar' filucro intorsu, a'i deprende cii, se caute cu nepasare la esecutiu-nile omeniloru si la torturarile animalialoru, ca-ci aceste se in-vetia ei a le suferi si fora de speciale deprendere. Apoi scopulueducatiunii nu e cá, se faca pre orna nesentitoriu.

2) Sentimentele simpatetice se purifica si se inderepteza:purtanduse ca recela catra faptele si sensatiunile pro

cari copiii le apretia multa candu nu merita acea apretiare, ase-mine sunt pentru esernplu donurile cari se faeu celoru nedemni;

celoru mai mari espunendule casuri particularia si are-tandule pretiulu celu adeveratu morale ca se nu se incele preinimpresiunea cea. de antaniu care se face in sentimentu, pentruesemplu unii tienu a fi numai lucru secundariu a solbe detoriele,dein contra prea nobile a ajutá, pre unu pierde véra, multi nucredu ea s'aru desonorá, facunda incelatiuni mai mici, si asia sen-timentulu se corumpe.

§ 78. Facultatea sensitiva morale.

Si senlimentula morale se areta de tempuriu in sufle-tulu copilului, copilului hica 'i place ce e dereptu si bunu,elu inca e multiamitu si se stima candu cunosce ca a lucratubene, dein contra candu 'la mustra conscienti'a pentru vreunu reo, atunci se rusineza, 'i pare rea, e consternatu si ne-multiamitu, elu inca are stima pentru ce e dereptu, are in-credere in cei buni, si respepta fapt'a nobile si neintere-

sata. Representatiunile despre natur'a si ratiunile ultime aleacestui seusu morale potu fi diverse, ma esistenti'a lui nu sepote nega. Acestu sensu tiene loculu ratiunii in anii coi deantaniu pana ce inca ratiunea nu s'au desvoltatu, si contri-buesce forte multa la moralitatea carapterului, dara elu se

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENTIMENTULUI MORALE 106

pote si obtunde daca mi '1u considera educatorii copi-

lului, de aceea si educatiunea estetica inca dd se lucrezeanticipativn pentru cultur'a sentimentului morale, pentru aleducatiunea morale se pota prospeni, cu atatu mai multu latempulu set'.

§ 79. Cultur'a sentimentului morale

Midiloculu cela de antaniu spre acestu scopu e esem-plulu. Copiii judeca forte de tempuriu, cumucit si ei suntdetori, se lucreze asia, cumu veda lucrandu pre acei, caripetrecu cu d'insii, pre cari 'i ama si respeDta. Asia senascu morfi si moralitatea natiuniloru intregi, a societatilorusi familieloru particulare ').

Educatorii se judece de multe ori in fienti'a defacia a copiiloru obieptele morali, sentimentele, motivele sifaptele, fia aceste ale copiiloru seau ale altoru omeni, fia

luate dein ternpulu modernu seau dein tempurile antice, fia

chiarn numai fiptiunate 2).Se arete copiiloru diferite situatiuni dein vietea

omului si diferite casan, si se 'i deprenda a judecA, ce s'ar'cuveni se faca seau se fia facutu cineva in cutare casu.

Se 'i deprenda cá se aiba placere si stima pentrufapte totudeun'a dupre gradulu pretiului loru celui morale.

Nota. 1) Daca vedu copiii necontenitu nunmi inselatiuni,asupriri si maltraptaii dein partea superioriloru in contra celorusubordinati, atunci sentimentula nedereptului seau nu se desteptaintru insii, seau se obtunde indata ce s'a desteptatu, dein contradaca veda numai fapte de dereptate, umanitate, libertate, de su-fletu neinteresatu, atunci se deprendu si ei a face aseminea, sise tulbura celu pucinu in cele mai multe casuri, cunda vedu procineva facundu alfmentrea.

7*

www.dacoromanica.ro

106 CULTUR'A SENTIMENTIILUI MORALE

2) Copiii au simpatia catra cei cu cari convietiueseu si 'iimita, asia dara daca aru audi ei dela d'insii totu judecia dereptesupr'a lucruriloru morali, atunei s'ara deprende si ei a judecá sia senti dereptu despre lucrurile morali, de aceea e atatu de nea-peratu cá toti cei se vietiuescu Cu copiii se se uite ce facu si cevorbeseu inaintea copiiloru, ce lauda si ce reproba.

§ 80. Continuatiune.

In ultra :Sentimentulu morale se cultiva desteptandu pre co-

pii cd, se 'si judece lucrarile proprie, ce pretiu sean despre-tiu, si ce meritu seau demeritu au acelesi, cá apoi se aibamultiamirea seau nemultiamirea, ceea ce e nedespartita de

acestu judeciu, se se rusineze de conscienti'a propria, si sele para reu. Tuse e neaperatu a tiené mesura atatu in laudecatu si in reprobare. Ar' fi erore a laudd si a apretid, ne-contenitu si prea multa faptele bune, prein acést'a copiiis'ara desteptd ci s'aru face nepesatori catra lucrurile morali,aseminea ar' fi erore a infruntd pre copii necontenitu si inpublicu, a'i maltraptá, in tote dilele, prein asemine purtareeducatoriulu nu ar' desteptd sentimente morali ci le ar' obtunde.

Sentimeutele morali se destepta si prein simpatia1).Representatiunile inca destepta sentimente, ma nu-

mai representatiunile intieleptuali facu pucinu efeptu, deincontra cu catu e sentimentulu mai debile ca atatu e mai

aptivu intielesulu teoreticu; una ocupatiune prea anticipata cuscientiele inalte pote omori sentimentulu. Era daca repre-sentatiunile au unu reporta mai de aprope catra sensualitate,si daca le sci imbracd cineva, atunci ele destepta si senti-mentulu, si implu anim'a de placere seau neplacere 2).

Nota 1). Statele altor'a corporali si spirituali producu si in

www.dacoromanica.ro

SENTIMENTULU RELIGIOSU 107

noi asemini state, acesta proprietate a naturei omenesci se nu-mesce simpatra, pentru esemplu daca 'si esprime cineva mai taresperanti'a, bucuri'a, dorerea, fric'a, atunci destepta si in altii a-ceste sensaiiuni.De multe ori copiii se rapescu de bucuria forase scia cit de ce se bucura, si érasi de multe ori se temu forase cunosca caus'a, asia se potu comunicá altor'a si sentimentelemorali, pentru esemplu sentimentulu benevolientiei, alu bucuriei,dorerii, alu amirarii fapteloru frumose, cbiaru si alu insufletiriispre a se sacrificit pentru benele altor'a. In acestu moda se potudesteptA sentirnente si in cei ce sunt mai pucinu sentitori delanatura, mai alesu daca educatoriulu dà ocasiune copiiloru ci sefi a marturi ai fapteloru frumose, seau se faca si ei, seau canduse facu serbatori pentru umanitate, natiunalitate, beneficentia, ami-cetia, in memorra omeniloru ilustri, la aceste ocasiuni toti se pe-trundu de acelesi sentimente de amore catra umanitate si natiu-nalitate, si de apretiarea virtutiloru barbatiloru ilustri, cari aufacutu si au suferitu pentru patri'a lora.

2) Pentru esemplu face mare efeptu descrierea ma via avitialoru si a virtutiloru particularie, descrierea amorii cata pa-r enti, amici, natiuue si catra progresulu ei, a urmariloru rele cose nascu dein vitia.

§ 81. Sentimentulu religiosu.

Omulu e facutu dela natura 6 se sentia necesitatea re-ligiunii, si are si capacitate spre a 'si cultivi sentimentelereligiose. Sentimentula religiosu se areta de tempuriu in

multi copii, si inca mai comunemente in unire ca cela mo-rale. Mai antaniu copiii sentu in anim'a loru una aprobaresi reprobare secreta, una inculpare si una desculpare, mai

tardiu ei sentu si necesitatea de a sci care e acea mana,care a scrisu acesta lege in anim'a lora. Asia religiuuea seintemelia pre natur'a cea morale a omului, de aceea d'ins'anece nu pote fi numai una suma de pusetiuni positive seau

www.dacoromanica.ro

108 DESTEPTAREA SENTIMENTULUI RELIGIOSU

formule, ch-ci aceste s'aru poté invetii si posedé si atuncicandu ar' lipsi cuiva de totu moralitatea interna.

§ 82. Desteptarea sentimentului religiosu.

S'a pusu de multe ori acesta iutrebare: Catu de tem-puriu se cuvene a desteptá idee si sentimente religiose in

copii ? Multi au respunsu, cA pre catu se pote mai de tem-puriu, altii, precumu _Rousseau: ci se cuvene a desteptá a-tari idee si sentimente multa mai tardiu de cumu se facecomunemente ! Unii dicu, ca gia copiii cei mici ara dé se bal-butesca numele lui D-dieu; altii dicu, ca ar' fi mai bene aastepti periodulu ratiunii si apoi se se pronuntia atuncinumele lui D-dieu cu mare solemnitate, éra pana la aceasolemnitate educatoriulu nece se amentesca de D-dieu 1 Kantinca dice, cà ar' fi mai conformu cá se invetie copiii acunosce mai antaiu scopurile lucruriloru si emu se cuvene

omeniloru a se purtd, a le ageri poterea judecatoria, al facese cunosca ordinea si frumuseti'a opereloru naturei si numaidupre aceea se le se espuna conceptulu fientiei celei supreme,.éra pana atunci, daca ar' fi cu potentia, se nu 'i duca laceremonie religlose, si nece se le memore numele lui D-dieu,inse despre acestu metodu dice Kant insusi (in Pedagogica)clt nu e aplicabile.

Asia dara se cuvene a desteptfi in copii sentimentulureligiosu, indata ce au esitu ei dein acelu periodu, care sepote consideri numai cá animale, adeca indata ce au ice-puta a se desteptá in d'insii conscientea, se se faca inceputuSi Cu desteptarea sentimenteloru religiose, Era acesta deste-ptare se face invetiandu pre copii cá se se abata ca ani-m'a dela lucrurile cele vediute, marginite si mutabili spreMu nevediutu, nemarginitu si eternu, si ducundui dela amorea

www.dacoromanica.ro

SENSULU FRUMOSULUI, GUSTITLU 109

catra parentii loru la amorea lui D-dieu care e amorea in-sasi. Educatoriulu dé se le spuna in limb'a loru, ca totu be-nele numai dela D-dieu vene, ci elu numai pre cei buni ama,si numai acelor'a da bene adeveratu si duratoriu, ci elu nespune prein conscienti'a nostra care e legea lui cea santa,si cere dela noi ascultare neconditiunata.

Nota. Educatoriulu se va folosi de tote ocasiunile acomo-date, spre a desteptá, aceste sentimente in copii, elu va avé fortebuna ocasiune pentru acestu scopu, pentru esemplu, candu copiiisunt misicati de una bucuria speciale dereptu vre unu evenimentuimbucuratoriu; candu va lege impreuna cu d'insii biografiele bar-batiloru ilustri dein anticitate 'i va face luatori amente, ch ceivechi nu intreprendeau nemica fora de a invocá mai inainte aja-,toriulu lui D-dieu: Timoleon nihil rerum humunarum sine Deoruntamine agi putabat. (Nepos). Si Romanii diceau : ab ¡ove princi-pium. Educatoriulu erestinu se ajuta specialmente cu ide'a despreD-dieu cumu o presenta crestinismulu, nu cá, a unui D-dieu na-tiunale, ci ei parentelui a totu genulu omenescu, bunu fora demargini in eatu face se ploue si se resara sorele si preste ceibuni si preste cei rei.

§ 83. Sensulu frumoindui, gustulu.

Oroulu are sensu nu numai pentra ce e bunu si ade_veratu ci si pentru frunzosu, care in sensu mai strimtu senumesce esteticu seau gustu. Acest'a inca are opu de cul-tura, care daca e adeverata, atunci gustulu nasce sentimentupentru ordine si armonia, dein contra neplaCere si despre-tiu pentru totu ce e reu, neordinatu si uritu, si omulu, in acarui sufletu gustulu bunu a ajunsu la plenitiunea culturei,e mai regulatu si mai placutu decatu alti omeni in moduli'seu de a cugeti si de a lucra, elu e depresu la ordine, lacuvenientia, decentia si frumusetia, si despretia totu ce e incontra acestor'a. Lui facn gretia tote substilitatile cele de

www.dacoromanica.ro

110 CULTUR'A GUSTULUI

nemica, tote sofisteriele, si tote lucrurile afeptate si nenatu-rali, reportesse acete la cugete seau la fapte.

§ 84. Cultur'a guatului.

Cultur'a gustului depende nu numai dela invetiatura(despre care in didaptica), ci depende multu si dela educa-tiune. Adeca cultur'a gustului depende nu numai dela fineti'aorganeloru care unii o aft in gradu mai mare decatu altiidara si dela mai multe cercunstantie fericite, in cari s'au

aflaiu unii si altii dein teneretie, ca unii au avutu fortun'aa fi incungiurati nu mai de armonia, simetria, si forme fru-mose si a vietiui ca persone cari atatu in vorbele catu si

in faptele loru manifestau nurnai espresiunea unui finu gustuesteticu.

Gustulu se pote cultivá:ferindu pre copii mai alesu de veri ce conversa-

tiune in care domina unu spiritu si tonu fora gusta si odinariu ;presentandule obiepte de arte frumosa, si facundui

luatori amente la totu ce vetema urechi'a si ochiulu, apoireileptendui cá se eaute la bunulu gusta in tote lucrurilecari 'si le procura ei, le posedu si ordina ;

petrecundu ca d'insii in natura, unde se afla ide-ariale frumosului si alu placutului; gaudenti'a naturei se potemari prein musica, fienduca acést'a misica si inaltia sufletulu,si asia '1u prepara cá se dee loca frumusetieloru naturei ceintra in d'insulu dein tote partile ; cultur'a gustului se ajutamulta prein inclinatiunile simpatetice, prein sociabilitate, si

amicetia. Gustulu bunu apoi e nemiculu a totu ce e afeptatu,si nenaturale, si intru acest'a nu vede mai multa decatu unugustu reu chiaru si atunci candu tiranic'a moda l'ar' declará

www.dacoromanica.ro

SENSIMU SUBLIMELIII 111

de gustulu bunu. Apoi trecerea nu e grea dela frumuseti'afisica la frumuseti'a morale. Educatoriulu pote aretkcopiiloru6 unu omu frumosu la faca si la statura va vorbi mai laanim'a ascultatoriloru decatu unu Esopu, se intielege, cA

daca are si spiritu frumosu, pentruci radiele frumusetiei mo-rali se refleptu in frumuseti'a fisica si afla intrare mai u-siora in anima.

§ 85. Sensulu sublimelui.

Sublimele se tiene mai pucinu de sfer'a teneretielorupentruch, presupune una cultura mai malta a ratiunii forade care nu se pote senti. .Representatiuni sublimi se nascuatunci candu conceptele sunt mai debili decatu se pota ca-prende obieptulu totu, pentrucA elu intrece tote obieptelecunoscute si ordinaria. Sensatiunile sublimi se nascu candivedernu undeva poteri cari intrecu multa pre ale nostre si-

pre a carom marime nu ne o potemu cuprende decatu nu-mai incordandune forte tare sentimentulu. De aceea unelecá aceste nu sunt acomodate pentru copii. Daca se deprenducopiii de tempuriu cu lucruri estraordinarie, atunci nu aflanece una placere in frumuseti'a naturale. Atunci chiaru sisensulu morale d'è a se pune in misicare prein ceva estra-ordinariu. Inse incetu incetu se cuvene a pasi si la cultueaacestuia, facunda luatori amente pre teneri la obieptele carise destingu prein marimea lora fisica si morale. Inceputuluse face mai bene dela marele ce se afla in natura, acest'aimple de admirare si uimire si pre intielesulu mai pucinucultivatu 5 sublimele care se afla in carapterii si in lucrarileomenesci presupune gia una cultura mai mare interna, ase-nunca presupune una cultura mai deplinita si sublimele carese afla in limba si in operele de arte.

www.dacoromanica.ro

112 S ENNUI ADEVERULUI

Nota. Tenerii, caroru se dau in mana prea de tempuriu operelepoetiloru marl, seau si ale altoru scriitori de genulu celu mai su-blimu, pierda sensulu pentru una miie de alte frumusetie, cari lese paru prea simple si prea ordinarie. Prein acele gustulu lorumai multa se corumpe, si 'si pierdu sensulu .chiaru si pentru su-blimele celu adeveratu, pre care 31u cerca mai de multe ori numaiin vorbe neintielese. Ei veda natur'a cea mare numai in tumulturisi intempestati, si umanitatea cea mare o veda numai in faptele u-nui entusiasmu forte neconsideratu de multe ori, chiaru si in facu-tori de rele valorosi.

2) Cá, se lucreze educatiunea estetica in armonia cu ceamorale, spre acést'a e neaperatu a interesá, pre copilu de bunaora mai multa pentru dereptate decatu pentru generositate si marl-nimia care de multe ori numai la parere e mai sublime. Omuluda se se deprenda mai antaniu a lucrá, bene, inainte de ce ar'pot6 se faca fapte mari.

§ 86. Sensulu adeverului.

Copilulu inca are pofta spre scientia, elu oserba cu lu-are amente fenomenele esterne, si intreba de buna ora decausele lucruriloru. La inceputu elu uresce deceptiunea, in-celatiunea si mentiun'a, chiaru si copiii cei mici sentu mal-tiamire candu oserba cà au inaintatu in cunoscentie si incafora de nece unu respeptu daca aceste stint de vre n.unu fo-losu au ba. Educatoriulu are detoria de a nutri in copii a-ceste sentimente. Acést'a o face :

1) aretandule catu e de dorita si de frumosu a fi de-coratu cu tote cunoscentiele necesarie unui omu, unui natiu-nalistu si cetatianu in tote ramurile vietiei natiunali. Acestesentimente nu e greu a desptd in copii, pentrucà esperien-tra areta, ca se potu destepti sentimente si pentru alte per-feptiuni mai neesentiali, precumu e pentru esemplu senti-

mentulu naturei superiori si alu clasei sale, cu atatu mai

www.dacoromanica.ro

DESPRE EDUCATIIINEA MORALE t13

multn se potu destepta asia dara seutimente pentra alte per-feptiuni mai adeverate si mai eminenti.

Sentimentulu multiamirii se nasce propriamente a-tunei, candu copilulu oserba insusi cumuca sufietulu lui s'amai luminatu, ca inainteza, cb, invinge dificultatile, apoi canduoserba catu pote se faca cu cunoscentiele sale, si cu catu ed'insuin mai inainte decatu cei ce nu au atate cunoscentiecate are elm

Educatoriulu se iee amente el alumnulu se nu u-resca invetiatur'a dein culp'a lui. Ast'a s'ar' templa deincaus'a metodului vitiosu, care ar' urma educatoriulu seau in--vetiatoriulu, fia ca materi'a invetiaturei nu ar' avé inca neceunu interesu pentru alumna seau form,'a invetiaturei ar' fi

atatu de neacomodata in catu mai multu l'ar' tortura decatui ar' destepta amorea spre invetiatura. Despre acést'a diceCintilianu 1 : Id imprimis caven i oportet, ne studia, qui amarenondum, potest, oderit puer, et amaritudinem semel per-ceptam etiam ultra rucles annos retormidet.

CAPE V.

Despre cultur'a facultatii adoperative seau despre educatiunea morale.

§ 87. Consideratinne generale

Omulu numai atata pretiu adeveratu are catu pretiu mo-rale are; numai perfeptiunea morale, seau bunatatea cara-pterului, santitatea sentimenteloru face pre altii ca se res-pepte pre orna si fora de voli'a loru, tote celealalte perfe-ptiuni ale omului corporali si spirituali au pretiu numai con-ditiunatu. Educatiunea pana aci au desteptata si au formatu

1) Cint. I. c. 1.8

www.dacoromanica.ro

114 NATURA MORALE

numai sentimentulu cel,ii morale alu copilului, si prein acést'al'a preparatu spre a se poté determina insusi ea se faca a-ceea ce prescrie legea. Pana aci purtarea copilului a fostunumai una imitare a fapteloru cari in societate trecu de de-repte si cuvenientiose, de acumu inainte copilulu dê se sedeprenda de a lucrd dupre principia, si prein acést'a se destingeeducatiunea morale de cea estetica si intieleptuale, cu tote cti,si aceste amendoue au avuta una direptiune catra moralitate.

§ 88. Natur'a morale.

Multi dein pedagogii mai noui sunt de parere, cumucicopii au una natura morale luna la inceputu, ei sunt neno-centi, in ei nu se afla nece una urma de inclinatiuni si a-petitiuni rele. Inclinatiunile si apetitiunile copiitoru, pre carialtii numescu rele, sunt numai nesce urmari necesarie alenepreceperii copilaresci. Altii dein contra sunt de parere,-cà natur'a omenesca e corupta de totu in tote instintele si

inclinatiunile sale, prein armare omulu e absolutu necapacepentru totic bunulu adeveratu fora de unu ajutoriu mai inaltu,si asia tote cugetele si apliearile lui sunt rele dein tenere-tie ; in copilu insusi se afla una aplecare spre reu (malumradicale), cela pucinu una direptiune seau aplec.are atatu sprerea catu si spre bene, cu tote cà in proportiuni diverse.

Nota. Parerea de antaniu o apera _Rousseau si in urm'alui mai multi pedagogi: Basedow, Campe, Saltomann, .Rochow, incasi Pestalogoi s. a.. Ceealalta parere o apera teologii mai vechisi filosofii de scol'a critica cea mai mare parte, mai alesu decandu a esitu la lumina disertatiunea lui Kant: religiunea mirelnarginile ratiunii singure. Totusi, dice Sant in Pedagoyie'a sa, eh,omulu dela natura nece nu- e moralmente bunu fleco reu, pentru-ca elu dela natura nece nu e fientia morale, dara se pote dice

www.dacoromanica.ro

CE ARATA ESPERIENTPA. IN ACESTU OBIEPTU 115

94 elu are in gene dela inceputu indemnuri spre tote vitiale, cit-cielu are inclinatiuni si instinte, cari '1u indemna, ca tote eh ra-tiunea '1u indemna spre alta ceva contrariu."

S 89. Ce axeta esperienti'a in acestu obieptu.

In toti copiii se oserba despusetiuni (indoles) spreaplecari, sentimente si fapte bune. Unii se destingu dein co-pilaria prein amore speciale spre adeveru, spre ce e bunusi chiaru spre ce e mobile 1, reulu le e propriamente strainude totu, si la inceputu nece nu '1u potu cuprende, despre a-cesti'a se presupune ca sunt nenocenti.

Para ea tote aceste toti copiii se potu seduce lareu, si in unii se afla forte de buna ora una despusetiuuemai tnre spre atari lucran i cari in anii mai inaintati se nu-mescu nederepte seau rele, peutru esemplu ca s'aru bucuride reulu altoru, ci ara fi falsi, mentiunosi, ara avé una aple-care naturale spre a incelá si spre furtu, si aceste cá, inascu-te. Vidi ego et expertus sum zelantem parvulum. Nondumloquebatur, et intuebatur pallidus amaro adspectu collactane-um suum"dice Augustinu.

Copiii acelora'si parenti inca sunt diferiti si uniisunt mal buni altii mai rei, ca tote ca au totu aceeasi edu-catiune, acelesi esemple.

In sufletulu unoru copii se nascu nesce lineamentecari nu se potu esplicá numai dein sensualitate, cu tote di

1) Omnimum honestarum rerum Bernina gerunt, quae adrnonitione excitan-tur, non aliter quara scintilla flatu levi adjuta ignem [mum esplicat. (Sene-ca). Si _Rollin: Il y a des enfans si bien née, d'un naturel si heureux et sidocile, qu'il suffit de leur montrer ce qu'il faut faire, et qui, sans avoir besoindes longues leçons d'un maltre, au premier signal saisissent le bon et Phonnéte,et s'y livrent plcinement: rapacia virtutis ingenia:"

www.dacoromanica.ro

11 0 NECESITATKA DE 4 .Q1JNOSCE N4TUR'4 COPIILORII

se esplica dein sensualitate, de ce se facu unele instinte a-tatu de stricatorie cu tempulu.

§ 90. Neceeitatea de a cunoece natur's copiiloru.

Unii copii sunt dein firea lora iuti, de capulu loru, ne-astemperati, totudeun'a aptivi, de aceea ei totu strica, res-torna, rumpu, 'si areta dorintiele lora cu impetuositate, o -

fensiunile le dau inderttu indata, .in lucrurile cele seriose'si pierda usioru pacienti'a de a fi cu luare amente, nu potuse stee multa intru una locu, dicu si fact.' multe fora dediscretiune, facu multe intreprenderi temerarie, suferu fortegreu a fi marginiti, candu le se pare a le s'a facutu vreuna nedereptate, acést'a o areta cu multa impetuositate, aupucinu sensu pentru maniere esterne, pucina ascultare orba,contradicu indata candu nu sunt convinsi, inse pre lunga a-acesta suferu a se ince14 usioru si pre partea loru sunt totude-un'a computatori rei : dela unii ci acesti'a de regula se poteastepta, ca voru c6stigA, multu carapteru si pretiu moraledaca voru fi traptati dupa cuvenientia, nu pentru ca aru fibune aceste tote, dar' pentrucft se presupune ca unii cti a-cesti'a au poteri, cari prein educatiune respundietoria potuproduce multu.

Dein contra alti copii sunt astempereti, nu au placerese auda fremetu multu, asculta cu aceoasi atentiune atatulucrurile seci catu si cele interesanti, se insinua pretotuinde-nea, mai alesu unde vedu ca potu se cêstige ceva, nece unadata nu au parere propria, nu contradicu nece una data7asculta la celu do antaniu seranu, nece una data nu facu e-,rore in computa spre damnulu loru, spunu multe sententiemai alesu unde sunt carii se 'i admire, au ochi aged pentru

www.dacoromanica.ro

PROBLEM'A EDUCATIUNII MORALI 117

erorile altor'a, asculta, pandescu, ambla in susu si in diosu,si daca afla ceva, apoi ducu vorb'a dela unulu la altulu,seau dein casa in sasa si inca o si muesca ; candu e se a-jute pro unu nefericitu, mai antaniu esamina cu de ame-nuntulu daca acel'a tnerita ajutoriu au ba ; suferu ofensiunilede faca, apoi aflandu ocasiune le intorcu in deretu s. a.:unii cd acestra comunemente trecu de copii forte buni, pre-ceputi, inse e tema, cd se nu devenia la urma nesce scele-lerati cu sange rece, daca le va lipsi educatiunea cuveuien-tiosa, seau celu pucinu nesce omeni forte neaptivi, debili, siindiferenti catra veri ce lucre fora de nece una distintiune.

Unele dein acesta scaderi le nutrescu parentii si edu-

catorii dein adensu in copiii loru, pre copii invetia a ti tueu-tiunosi, incelatori! Purtatorii de vorbe sunt favoritii lord

CAPU VI.

Principide educatiunii morali.

§ 91. Problem's educatiunii morali.

Copilulu nu se pote face virtuosu prein altii precumuse pote face invetiatu, virtutea e produptulu libertatii. Totuce pote face educatiunea in anii cei de antaniu ai desvol-tarii ratiunali afora de couserbarea si cultur'a sentimente-

lora morali consiste intru aceste: I) in educatiunea moralenegativa, II) in disciplina, 111) in cultur'a nemediata superiorea internului.

www.dacoromanica.ro

1.

Educatiunea negativa.

§ 92. Oserbatiune generale

De multe ori se esplica bunatatea seau coruptiunea ceamorale a copiiloru numai dein sfer'a in care crescu ei, deincercunstantiele cari facu impresiune in d'insii si dein trapta-rea lora. Deci cela ce conserba voli'a buna in copii, celace 'i sci ocupá, celu ce nutresce in ei sentimentulu de liber-tate, si, candu merita, areta, cb, are incredere in ei, cela cele micusioreza pre neoserbate instiatele si aplecarile celestricatorie, si in fine 'i cercunda cu tote esemplele despre cee bunu si frumosu pre cari le are de indemana, anula cáacel'a pote asteptá progresu in cele bune ca mai multa se-curitate decatu ande se afla contrariulu dein aceste tote.

§ 93. Voli'a bulla.

Candu sunt copiii voliosi, atunci benele prospera in d'in-sii mai usioru si mai rapede decatu reulu. Sanitatea corpu-lui in multe casuri are parte mare in sanitatea sufletului.

Sufletulu copiiloru morbicosi e mai aplecatu specialmente sprepasiuni egoistice decatu alu cebra sanitosi. Cele mai multescaderi ale educatiunii corporali sunt asia dara scaderi si

pentru educatiunea morale. Copiii cari au crescutu de miciintre persone morose, capriciose, grele la fire, se faca si eiaseminea morosi, capriciosi, grei la fire, veementi s. a.; deincontra volVa buna deschide sufletulu si '1u prepara pentrutote impresiunile bune, '1u face de asculta bucurosu si inca

www.dacoromanica.ro

OCUPATIIINEA 119

'1u si intaresce spre a se poté domind, pentrucb, poterea ceainterna se pote desvoltd cu libertate.

Nota 1). De ce crescu copiii tieraniloru ca atate scaderimorali cari se imputa tieraniloru comunemente? Pentruch vedupre parentii loru a pururea morosi si nemultiamiti, infruntati, in-jurati, batuti, ne avendu di buna dora in tota vieti'a lora, neceuna data in urechi'a loru nu intra tonu de amore, nece ochiululoru nu vede cautatura blanda omenesca, asia vediendu ei dispre-tiulu miseri'a si starea cea apusa a parentiloru .lora, 'si pierdasentimentulu de respeptu si catra parentii lora si catra aceia,cari sunt caus'a dispretiului, a miseriei si a starii celei apuse aparentiloru lora, sufletele loru, dein cari au emigratu incredereasi amorea, se implu de neincredere si de ura in contra altor'adupre legea naturei: cei ce semina ura nu potu seceri amore.

2) In contra acestei invetiature se obiepta, cà ea catu eteneriraea mai voliosa, cu atatu e si mei clamorosa, si cu atatuface mai multe necuvenientie ; la acést'a se respunde, cà nu e ne-aperatu numai decatu cá, voli'a buna se consista in strigare si intipete, aceste sunt numai nesce consecentie cari urmeza firesceunde sunt adunati multi omeni voliosi. Iu ultra vorb'a Malta, chia-mama, risulu, una misicare mai mare a corpului, si volea buna auneori camu esita dein margini, aceste tote se potu moderi, unace rea nu sunt, copiii cei inchisi si condemnati la tacere facamai multe rele. Certele, cari se nascu de multe ori intre copii,inca nu se potu numi necuvenientie si rele numai decatu; acestedependu dela alegerea colegiloru, dela preveghiarea educatoriloru,si dela alte cercunstantie, apoi dein unele certe se desvolta demulte ori poteri frumose.

§ 94. Ocupatiunea.

Nenumerate necuvenientie, cari pre incetu se prefacuin rele positive, se nascu numai dein lips'a ocupatiunii sidein uritu. Celu ce sci dd copiiloru ocupatiuni acomodateetatii si firei loru, va avé mai pucine ocasiuni de a se plange

www.dacoromanica.ro

120 OCUPATIUNEA

in contea lora. Candu sunt ei ocupati necontenitu ca lucrurieari nu trecu preste poterile lorn, atunci mar anevolia leveae in mente, CI se faca vre unu reu, seau vre una ne-bunia. Chiaru- candu s'ara fi resoluta se faca vre una nebu-nia, se abatu ; numai se nu i constringa la vre una ocupa-tiune uritiosa, pentruca aceea produce efeptu contrariu, si senu fia ocupatienea prea continua, chiaru si joculu e fatiga-toriu, si produce umori rete daca tiene prea ; cela maimultu efeptu face ocupatiunea favorita, pentrad, imple totusufletulu, si face necesaria una multime de alte ocupatiunicolaterali. Pentra anii anteriori sunt cele mai acomodate o-cupatiuni coleptiunile de produpte naturali, chiaru si jucariele,pentrua aceste fact], pre copii cá se le fia cas'a cara, eleesercita si mentea praptica, si copiii ocupanduse ca acestepetrecu nenocenti dile si ani intregi 1. In intemeliarea, si

conducerea acestoru ocupatiuni se areta mai bene aceea cese numesce preveghiore asupr'a copiiloru. Durere inse ciacesta preveghiare de multe ori mai multa impedeca apti-vitafea cea libera a copiiloru, si atunci ea se abate ca to-tulu dela scopulu sea

Nota 1. Numai se nu fia jocurile pentru chtigu, Beau jocuride carti 1 Aceste sunt cele mai periculose ocupatiuni, ele se pre-facu forte curundu in una pasiune miserabile, omoritoria de spiritusi de anima. E lucru infricosiatu a vedé pre copii, cumu siedu lames'a de jocu aprensi de poft'a céstigului, indeserta s'ar' adope-rá, cineva se 'i abata dela carti chiaru prein cele mai interesantidiscursuri seau prein alte jocuri, ei nu audu nemic'a, nu vedanemic'a, nu cugeta la nemic'a, totu sensulu pentru bucurii maibune e stinsu. Nu se pote spune cata stricatiune face acesta ne-fericita pasiuue in sufletele cebra teneri. Eu rogu pre toti edu-catorii cu totu de adensuludice uuu pedagogu renumituse nustrice pre copii Cu esemplulu loru, eu rogu pre toti parentii, se

www.dacoromanica.ro

SENSOL1J LIBERTATII NI

nu chiame pre nece unu copilu la jocurile loru cele de tote di-lele. Jocurile cele mai clamorose, mai selbatece si mai periculoseinca nu sunt atatu de periculose, cumu stint jocurile luerative dacas'au prefacutu in pasiune si necesitate. Cu atatu au mai multapretiu celealalte recreatiuni si ocupatiuni, prein cari se esercita,si se desvolta poterile corpului si ale sufletului.

2. Copiii nu se potu ocupi cumu se cuvene daca 'i lasasinguri, ei se invetia reu daca petrecu indelungu singari in nu-meru mai mare. Copiii singuri dorescu a fi condusi, chiaru si

tenerii daca nu sunt gia tare stricati. Numai educatoriulu se ledee pace ca se 'si petreca dupre rnodulu loru nu dupre moduluseu. Ocupatiunile loru se nu fia impuse, alt'mentrea se prefacu inopere serbili. Elu se le consilia, se dee proiepte, ei se alega. A.

Iasi pre alumni de sene e una oserbatiune derepta, inse acomo-data pentru etatea mai matura.

Unii parenti voru numai se scape de copii, si nu oserba catastricatiuue urmeza dein lips'a preveghiarii asupr'a. loru. Nu e deajunsu numai atat'a, ea copiii nu faca escese in sensu propriu.Cugetele fora de folosu, discursurile stricatiose si de totu deserte,ratecirile sufletului urmate dein uritu, corumperea prein unu sin-guru sociu reu, aceste sunt rele multu mai mari decatu unele pe-tulantie copilaresci pre cari de multe ori le judeca forte aspru.

§ 95. Sensulu libertatii.

Cu catu se sentu eopiii mai liberi, si prein urmare maipucinu marginal in vorbele si in faptele lora prein una mul-time de proibitiuni si legi ; cu atatu se desvolta in d'insii maicurundu una carapteru morale. Prein precepte morali conti-nue se potu produce multe bunuri cari au aparentea mora-litatii, ma acele nu se nascu dein sensu bunu, ci suntproduse numai prein arte fora ci sensulu se se fia indere-ptatu. Se se dee numai ocasiuni indemnuriloru cebra firescisi bune spre a se poté man ifesti, se se tale numai ocasi-

8*

www.dacoromanica.ro

122 1NAINTAREA RENEW' PREIN INCREDERE

unile unde indemnurile cele rele potu se lucreze: atunci celede antaniu se voru intari si ceste dein urma se voru debi-HO. indata. Afora de acést'a celu ce respinge prein midiloceviolente fiace manifestare libera a copiiloru, unulu cá, acel'anu cunosce cumu sunt ei. Daca le se di pace ch se searete cumu sunt ei in adeveru, atunci e mai usioru a le in-derepti scaderile asia in catu ei nece nu oserba. Ramulucelu teneru nu dé frantu ci numai plecatu si educatu, dacaiea vre una direptiune stramba. Libertatea care se concedecopiiloru pote fi de multe ori numai aparente. Educatoriu-lu pote conduce totudeun'a cereunstantiele asia, in catucopiii se determina prein aceste, ci fienduca ei eredu cà lu-creza de sene si libere, asia ei se invetia a lucrit moral-mente, ceea ce una educatiune coaptiva nece una data nuar' poté face. Ea cresce numai ipocriti seau macine.

Nota. Prein urmare educatoriulu (16 se se bucure dacacopiii lui au facutu vre unu bene fora de lege, fora de comanda,fora de frica seam sperantia, mai multu, decatu candu s'ar' potélaudá. cà '1u asculta pre d'insulu intru tote. Cicerone aseminapre omeni cu plantele, si dice, ch, precurnu se cuvene a dá, nu-mai direptiune planteloru, asia si omeniloru: Earum etiaru rerum,quas terra gignit, (stirpium) educatio quaedam et perfectio est,non dissimilis animantium. Itaque et vivere vitem et mori dici-mus; arboremque et novellam et vetulam et vivere et senescere.Ex quo non est alienum, earum augendarutn et alendarum quan-dam cultricem esse, quae sit scientia atque ars agricolarum, climecircumdat, amputet, erigat, extollat, admiuiculetur, ut quo naturaferat, co possint ire; ut ipse vites si possint loqui, ita se trac-tandas tuendasque esse fateantur."

§ 96. Inaintarea benelui prein incredere.

Candu merita copiii incredere, atunci educatoriulu se

www.dacoromanica.ro

MICUSIORAREA STREMURULUI SPRE REU /23

arete ca are incredere in d'insii, asia se voru deprende a seincrede si ei. Ce se cere dela teneri se se considere ca

ceva, ce se intielege de sene si nu are nevolia de recomen-datiune; dein contra educatiunea vitiosa sustiene, ca nu secuvene a da nece una incredere teneriloru si a nu basa ne-mica pre d'insii. Inse esperienti'a au aretatu, ca copiii Cuatatu faca mai pucinu abusa de libertatea ce le se da, atcatu oserba mai multa, ca 'si au céstigatu incredere foie-sinduse de d'ins'a precumu se cuvene. Si copiii inca ausensu pentru stima, si unu instintu de a merita stim'a al-tor'a. De aceea se scia fiacare educatoriu ca daca voesce seincele, se esplore pre teneri, elu va fi incelatu de d'insii decele mai de multe ori. Ca-ci ne adoperanduse elu a'i atrageprein incredere, ei inca afla unu interesa intru aceea cá sefia mai rafinati decatu d'insulu si se '1u incele, despre carinece nu aru cugeta candu aru fi traptati alt'mentrea.

§ 97. Micusiorarea stremurulni spre reu.

()multi doresce mai tare lucrurile proibite (nitimur in-vetitum), deci cu catu educatoriulu va proibi mai pucine eaatatu va micusiorá mai multa stremurulu spre reu (stimulusad malum) ; unii parenti si educatori credo ca educatiuneaconsiste numai intru a proibi. Preceptulu inca pote stremuráspre reu de si mai pucinu, si ca atatu e mai bene cu catu'si facu copiii detoriele mai bucurosi si fora de precepte.Folosulu esternu indemna la rele mai multu decatu tote.Copiii nu faca reulu pentructc e reu, ci pentru ca voescua astiga preintr' insulu, si '1u considera cá unu midilocuspre aceea. Asia dara pentru educatoriu e una cèstigu mare,daca pote face, ca copiii se nu aiba ¡mece unu folosu dein

www.dacoromanica.ro

124 CONVERSATIUNEA SI ESEMPLULU

abaterile loru. Trapiarea copiiloru inca le pote di indemnuspre rea. Asprimea interita spre mania; infruntarea si mu-strarea continua spre amaratiune; indulgentra prea marespre adulatiune si spre a torturl pre educAtoriu pana ce 'siajungu scopulu; laud'a fora de mesura spre ostentatiune;fiacare pasiune, fia aceea imperativa seau proibitiva, nu-mescase asprime seau bunatate, daca se mesteca in educa-tiune, ea indemna pre copii la una purtare asemine.

Nota. Copiii voru spune adeverulu daca voru vedé eh nuau folosu dein mentiuna; ei nu voru avé pofta de a acusé, prealti copii daca voru vedé eh 'si pierda amorea si respeptulu cáacusatori, si dein contra daca voru vedé eh céstiga amore si res-peptu desculpandu pre socii lora. Ei nu voru trage la sene ne-mica prein incelatiune daca voru vedé ch pre atari lucruri nu lepotu tiené nece una data. Ei nu voru face resistentia, nu voruplange, nu voru tipi, daca voru vedé, ch cu unele ca a ceste ne-mica nu potu scote la cale. Ei nu 'si voru bate jaca de altii,nece nu voru ofende pre nimene, daca altii voru respinge du-pre cuvenientia, si daca le voru aretá, eh nu potu se 'si batajocu de nimene fora de a fi puniti. Dein asemine esperientia eiinvetia mai multa deçatu de intru una miie de sententie

§ 98. Conversatiunea si esemplulu.

Conversatiunea are cea mai mare influentia in educa-tiune; esemplulu face mai mare impresiune in cei rani multiomeni decatu preceptele si legile. Cei mai multi copii eraremand buni si necorupti mai indelungu, si bunatatea loracea morale s'ar' intari spre a poté se resiste la impresiunilecele rele daca ar' fi cu potentia a'i feri de tote esemplelerele, si a'i incungiurá numai cu esemple de lucran i bune sifrumose. De aceea se faca mai buni cei ce se crescu in fa-milie culte, unde nu veda decatu fapte de dereptate, belie-

www.dacoromanica.ro

DEPRENDEREA 125

vointia, patriotismu. Conversatiunea si esemplulu de aceeafacu atata impresiune in copii, pentruca in ei stremurulu i-mitativu e forte tare, si imita ceea ce veda dela parentii sidela aceia ca cari vietiuescu ei. De aceea e mai usiora e-ducatiunea copiiloru urmatori daca sunt bene educad cei deantaniu.

Sunt certe scaderi cari in unele scole nu se afla de

locu pentruch nu au esemple. In pucine dile copilulu iea

tonulu scolei, si se mira cumu s'a potutu desvetig asia cu-rundu de unele rele deprenderi ale sale.

H.

Disciplin'a morale.

Veri catu e de necesaria educatiunea negativa si vericatu ajuta ea, afora de aceea se cere si unu ajutoriu po-sitivu si nemediatu; acestu ajntoriu e disciplin'a (disciplina),prein care copiii se prepara pentru cultur'a m,orale superiore.Ea iucepe dela deprendere, urmeza indata preceptulu, legea,care cere ascultare, si unde nu folosesce nece acést'a, acolovene pun'a, pentrucd vointi'a se invetie a se supune, si apoirecompens'a, pentru cá se se faca mai aplecata spre ascultaresi se se mai intaresca pana candu nu va mai avé opu necede acestu stremuru.

§ 99. Deprenderea.

Inca inainte de precepte si de invetiatura se pote da

una direptiune sensului si vointiei copiiloru care in urma sepreface in carapteru '. Mai antaniu e neaperatu a deprendepre copii, ci se pota suferi mai usioru lipsele si necomodi-

www.dacoromanica.ro

126 DEPRENDEREA

tatile corporali, apoi a'i deprende la lucrurile cari se ceru

decatra morii cei buni, precumu e curati'a, ordinea, rusina-rea, puntualitatea, respeptarea cebra mai betrani 2 Asemi-

nea e neaperatu a'i deprende si in alte virtuti, precumu e:laboriositatea nobile, beneficientra, indulgenti'a, pacienti'a, con-stantra ' s. a.. Aceste virtuti la inceputu von fi numai unalucrare mecanica, dara prein aceste copiii se deprendu a lu-crd mai in urma dein principia.

Nota I. Importanti'a deprenderii, cá, preparatiune spre lu-crarea libera, au cunoscut'o de multu toti moralistii si pedagogii.Esperienti'a i a invetiatu, a multe lucruri bune, prein cari sedestingu societati, familie si scole intregi, si multe virtuti pro-prie acestor'a, mai usioru se potu céstigi prein deprendere, decatuprein legi positive.

2. Deprenderea teneriloru dein copilaria la ordine, euratia sicuvenientia esterna are influentia si asupr'a internului Ioru. Preinacésra copiii facu cei de antaniu pasi spre cultura, si se formezain d'insii sensulu pentru regularitate. Inse acestu midilocu deeducatiune atatu e de usioru, in catu nefolosirea luí e neiertata.Parentii dein clasile inferiori facu intru acést'a m:..i multu pentrucopiii loru decatu parentii dein casele cele mai de frunte, si unamultime de rele deprenderi, cari le au domnisiorii si domnisiorele,sunt neaudite in casele multoru profesiunisti.

Multe lucruri nece nu le aru veni in mente copiiloru, dacai am u deprende parentii in catu se creda 6 ancle sunt chiaru cunepotentia : pentru esemplu daca i arn deprende a se spelá in totedilele, ei aru tiene de lucra necuviosu a amblá nespalati, asemi-ilea a lws, in mana lucrurile altor'a, seau a si le apropriá forade a cere voia spre acést'a, a cere la mésa cá se le dee lorumai antaniu pana ce nu an multiamitu pre cei mai betrani, a nuse imbracá seau a nu se desbracá, la tempulu seu, aseminea a nuse sculit, a nu se culcá, a nu se alflá la mésa la tempulu sea, anu merge la scola fora de causa, a nu face esercitiulu ce le s'au

www.dacoromanica.ro

PRECEPTE, LEGI, ASCULTARII 127

datu s. a.. Deprendeu de tote dilele se face alta natura, si co-piii deprensi se mira de alti copii pre cari vedu lucrandu alt'meutrea.

3. Copiii se potu desvetid dela deprenderile rele prein lu-cruri contrarie: animile eele vertose si nesentitorie se potu moiáprein impresiuni de compatimire; aplecarea spre landele deserte sepote micusiorá, aretandule catu sunt ei de neperfepti si de nesciu-tori in multe lucruri bune. Superbi'a stramosiesca nu va dege-nerá in superbia stupida, daca le se va aretá., cit nu e nece unagloria a se trage dein stramosi mari, ci e gloria a imita faptelelora cele mari.

§ 100. Precepte, legi, ascultare.

Te ascultarea de buna volia de legi, veri catu se re-lupta placerea si aplecarea, se manifesta dominatiunea spi-ritului preste instintu, prein urmane moralitatea carapteru-lui. In etatea mai matura ratiuuea cea culta invetia comple-sulu legii in genere si pentru casuri particularia. Era in a-nii anteriori candu ratiunea nu e destulu de tare, educatiuneaare cu atatu mai mare dereptu de a cere ascultare. Ade-veratu cà vointi'a dé se se determine spre lucrare prein cu-noscenti'a légii, inse alumnulu mai teneru inca nu cunoscemotivele forte de multe ori, atunci asi'a dara preceptulu dése venia in loculu ratiunamentului, si autoritatea are dereptude a cere ascultare. Cu tote aceste nu e totu atatu, cumucomanda cinevu seau cumu proibesce, si cumu cere ascultare.

§ 101. Regule praptice pentru efeptuarea ascultarii.

Aci se potu pune urmatoriele regule :1) Copiii deu se invetie forte de buna ora, ch, voin-

ti' a educatoriloru lora e mai tare decatu a lora, si ca nu e

www.dacoromanica.ro

J28 REGULE PRAPTICE PENTRU EFEPTUAREA ASCULTAR11

nece unu midilocu de a se trage de sub aceeasi. (Puerumrege !Qui, nisi paret, imperat ! Seneca).

Totusi acést'a se o invetie copiii numai atunci, candascopulu nu se pote ajunge prein nece unu altu midilocu. A-sia dara educatoriulu se comande pre cata se pote mai pu-cinu, si se incerce, daca copiii puta afla de sene dereptulasi nedereptulu.

Unde e legea necesaria, acolo se se esprima, inseca blandetie Ai fora de pasiune.

Educatoriulu se se tienia de lege ca fermitate, senu se abata dela lege prein rugatiuni, daca voru afla copiii,cà It puta face sesschimbe legea, atunci nu '1u voru maiascultá, ci decate ori le va pane vre una lege, totudeun'avoru sperit ca o va revocti, daca '1u voru ruga, si daca nuo revoca, atunci planga, resistu, si se facu insolenti deci

daca a comandatu seau a proibita ceva necondi-tiunatu, se stee lunga aceea nestramutatu. Ce le au dene-gatu sub conditiune, se remania denegatu pana candu vasta conditiunea. Ca-ci cine va asculta de ratiunea altuia, carese determina numai prein capriciu ?

Se dee copiiloru ocasiune dein adensu, ca se at-nosca dein urmari, cumuci ascultarea e folositoria, si nea-cultarea nefolositoria, si mined ei sunt mai fericiti daca asculta decatu urmandusi vointi'a loru propria. Se cuvene insea'i deprende la ascultare de buna ora si fora de a asteptavre una folosu nemediatu, ca-ci alemeutrea s'ara deprendea considera folosula ca una dereptu alu loru, si ara cere ase recompensa pentra ci 'si au facutu detori'a.

Copilului mica se 'i comande scurta, copilului maimarisioru se 'i dee precepte determinate, si tenerului se dee

www.dacoromanica.ro

PREMIULU SI PUN'A 129

consiIiu, pentru cá se creda, cumucb. ascultarea e unu efeptualu preceperii si alu libertatii lui, alt'mentrelea trecerea delaascultarea cea ratiunabile seau la sthtulu nedependentiei potefi prea rapede, si pote se degenereze in abusa de libertate.

Nota. Unii, cari nu au lesu pre .RoUsseau, '1u inculpa, citar' fi invetiatu a educá pro copii, cá, se nu astulte de nece unaautoritate pana ce nu 'i va convinge Cu ratiuni, de unde a si e-situ proverbiu despre cei neascultatori, a snnt educati d la Rous-seau. In contra acestor'a asia se declara _Rousseau : Nece unafientia nu e mai uepotentiosa si mai dependente decatu copilulu,nece un'a nu are mai mare nevolia de compasiunea, amorea siaperarea altor'a decatu copilulu. Asia data ce e mai nesuferitusi mai in contra a tota ordinea decatu unu copilu imperiosu siinsolente, care comanda la toti cari '1u cercumdau, si'si permiteunu tonu imperativu in contra acelora cari nu aru avé decatu a '1uabandoná, pentru cé se piera ? Ce e mai nebunu, decatu canduunii parenti orbi aproba acesta insolentia, si inca '1u deprendu cii,se fia tiranulu nutricii sale pana candu va fi la urma si alu loru ' ?

Sant inca dice cli copilulu la inceputu dé se esculte orbesce 2"

§ 102. Premiulu si pun'a.

Pedagogii s'au disputatu, daca e bene a adoperl pre-tniale si punitiunile cá, midiloce in periodulu. celu de anta-niu alu culturei omenesci, si s'au invoitu, cA precumu nu sepotu guberni statele fora de legi positive, prein urmare sifora de prenda si pune positive, asia nu se potu guberminece copiii.

Nota. Rousseau inca dice, ci educatorii se faca puneri lacale, in catu abaterile copiiloru se fia insocite de rele si virtutileloru se fia insocite de premia, asia cli cumu aceste aru dé seurmeze naturalmente si necesariamente.Copiii inca 'si punu legi

Nouvelle Heloise. Part. V. Lett. III.Pedagogics. P. 99.

9

www.dacoromanica.ro

i30 PRINCIPIA IN APLECAREA PREMIALORLI SI A PUNELORII

candu se jota, si meson Cu d'insele pune arbitrarie cari de multeori sunt mai aspre decatu candu le ar' fi determinatu educatoriulu.

§ 103. Principia in aplecarea preraialoru al a puneloru.

Educatoriulu se nu aplice premiulu sl pun'a panacandu sunt alte midiloce mai acomodate pentru scopu. .A.,

mendoue mu face cu atatu mai mare efeptu in casuri ne-incungiurate.

Premiale si punele sunt mai de multe ori necesa-rie pentru copiii reu deprensi, reu educati si abandonati decatu pentru acei alu carera sensu s'a deprensu dein copila-ria pentru totu ce e bunu, frumosu si nobile, pentru acestiaar' fi pun'a candu aru fi constrinsi a hell alVmentrea. Declacestor'a se nu se dee nece unu premiu ; ei sunt premiati inconscienti'a pretiului lora celui internu.

Educatorii se oserbe forte acuratu proportiunea me-atului si a culpei. Se nu premieze nemica, ce e numai unudonu alu naturei, seau efeptu alu orecarui casu, seau ce edetoria, nece se punesea faptele cari se nascu numai deindebilitate neculpabile. Talentulu, geniulu, politur'a, decora-rea personei nu dau dereptu la premia, daca nu se adaugecatra aceste si studiulu propriu de a le cultivi ; lips'a ace-stor'a merita compasiune nu inapoire seau chiaru asprime.Cu eatu are vointi'a mai multa parte in fapta cu atatu e

acést'a mai morale. Singuru gradulu moralitatii are se de-termine urinarile positive in educatiune. Acést'a presupuneunu studiu continuatu alu carapterului copiiloru, lips'a acestuistudiu e foutan'a multoru punitiuni si premiad nederepte sipartiali.

Educatoriulu se ice amente acuratu la efeptele cari

www.dacoromanica.ro

SPECIE DE PAEMIA SI DE PIINE 131

producu premiale sean punele ir carapterulu copiiloru. Edu-catoriula celu mai prudente inca pote era, pote se iutimi,deze prein frica, pre acei, pro cari ar' dé se 'i destepte preinsperantia, si se atraga Cu promisinni pre acei, pro cari s'ar'ca.dé a'i respinge prein amenintiari.

5) Educatoriulu se se porte asia, in catu copilulu seoserbe, ci elu se bucura de virtutile lui, si seederile lui'Iu supera.

Nota. Educatoriulu pote se presupuna, cumuch copilulu aufacutu unu reu dein vointia candu l'au facutu numai dein preci-pitantia, si pote se 'i faca cea mai mare nedereptate punindulu.Se iee mente asia dara la temperamentulu, sensibilitatea, cara-pterulu si la tote cercunstantiele copilului, in cari au fostu elucandu a facutu vre una abatere.

§ 104. Specie de premia si de pune

a) Cari imita natur'a.Midiloculu cela mai de aprope de a premia seau

puni '1u are educatoriulu in traptarea copilului. Adecadata ce copilulu are amore si respeptu atra educatoriulu 4earAtunci multiamirea seau nemultiamirea lui va fi premiulu seaupun'a cea mai mare pentru Atunci educatorinlu poteface totu ca una cautatura, cu una vorba, ca una traptare.Mai rece seau mai amicabile, Çopilulu bene cleprensu si

bene seutitoriu ar' suferi mai bucurosn si certarea cea malaspra decatu disgratra parentelui seu, maruei sale seau a e-ducatoriului seu. Aprobarea si lacere lora o apretia.

elu mai pre susa 4e tote premiale si ordinileAfora do aceste, multe lucrad, u certe urmari,.

pre cari e4ucatoriulu lesne le ar' pote impedea daca ar'vol. Inse n loca se faca acest'a de multe ori le provoca si

www.dacoromanica.ro

132 SPECIE DE PREMIA SI DE PUNE

le intaresce.Daca se porta curatu orecare copilu, pre acel'ase lu duca in societate, pro cela sordidu se '1u escluda.Ce-lui blandu, ascultatoriu si placutu se 'i dee volia mai de multeori a 'si petrece cu alti soci asemeni lui, in casulu contra-ria se remania singuru.Pre acelu acuratu si diligente inlucrurile pucine se '1u puna preste mai multe, celui negli-gente se nu increda nemica.Pro cela ce nu pote tad ne-mica, se lu departeze candu voesce a spune ceva ce nu vo-esce a se publicá !Celui tacutu se increda anume cate cevaspre a areti ch are incredere iu d'insulu.-11fentiunosuluise nu dee nece unu crediementu, éra celui verace se nu ceraprobe.Celui astutu se arete neincredere, celui sinceru in-credere nemarginita.Pre cela necumpetatu si lingone se '1ufaca a lui medicamente neplacute la gustu, si pro cela ceare morbu de scola a se culcá pana candu se joca altii.Pre celu modestu se '1u destepte si se lu destinga, pro celanerusinatu se '1u infrunte.Celu diligente si laboriosu se ieeparte la petreceri, si se aiba recreatiune pentruca nu a me-ritafo. Libertatea bine folosita se dee dereptu la libertatemai mare, abusulu ei se se punesca prein marginire.Celuce face dorere altor'a dein reutate, se '1u faca se sentia, ceinsemneza a causá dorere.Celu ce bate, se se bata.Celace sapa gropa altor'a se cadia elu intru ins'a.Celu ce 'si

face detorfa se capete atestate laudatoria, Mu ce o negligese capete atestate reprobatoria. Aceste tote sunt numai unaimitatiune a naturei si a cursului ordinaria.

b) Midilocele positive pentru premia si pune.Aceste se reporta la cele doua motive finai tari ale a-

nimei omenesci, la sperantia si trica. Aceste inse éra suntin legatura ea certe instinte originaria, aflame : 1) ca aple-

www.dacoromanica.ro

FOLOSIREA APLECARII SPRE SENSATIUSI PLACUTE 133

carea spre sensatiuni placute sensualmente seau spiritualmente,spre multiamire interna si spre aversarea contrariului, 2) Cuaplecarea spre stima si onore. Acumu e intrebare : ce sejudecamu despre midilocele premiative si punitive destivatespre a desteptA, a inaltiá pre aceste doua instinte tari aleomului ?

§ 106. Folosirea aplecarii spre sensatiuni placate.

Aplecarea spre sensatiuni placute se tiene de natur'aomenesca, de aceea nece moralea cea mai rigorosa nu potepofti, ci omulu se stinga acesta aplecare, ci poftesce numaiatatu, cá sensatiunile se se supuna judecialoru ratiunii, sispre acést'a se se deprenda omulu dein copilaria. Copiii deuse invetie, a nu stimá mai multu bucuriele sensitoru decatubucuriele spirituali, pre cele trecutorie mai pre susu decatu

pre cele durabili. Ei deu se scia ca esiste pentru d'insii,unu rea mai mare decatu dorerea. Ei deu se se téma maipucinu de veri ce rea corporale decatu de infami'a unei tno-litiuni vili. In periodulu sensualitatii acést'a nu se pote a-junge. 8pre a destinge bucuriele superiori de cele inferiori,si relele cele mai mici de cele mai marl, spre acést'a se cereuna ratiune mai culta care e efeptulu tempului. De aci senascu urmatoriale principia pentru teori'a premialoru si a pu-nitiuniloru.

In anii copilariei cei de antaniu, canda omulu emai aprope de animali, numai acele sunt aplicabili cari lu-creza nemediatu in sensi I).

Cu catu se desvolta mai multa poterile spirituali,

ca atatu se se departeze mai multu totu ce face impresiunenumai in sensualitate 2).

www.dacoromanica.ro

134 FOLOSIREA APLECAREI SPRE SENSATIUNI FLAME

3) Cela tnai nestricatoria premia si pune sunt, cariinainteza vre una perfeptiune, seau casiuna vre una ocupa,tiune folositoria afora de scopulu de a indemmi spre bene side a feri de mu 8).

Nota 1. Asia dare nu e stricatiosu a careti4 pre çopii mici,a le da mici donuri de lucruri de jocu, si a le aretá preia acestqmultiamirea pentruca sunt ascultatori, aseminea nu pote fi stri-catiosa nece castigarea corporate candu voesce educatoriulu a feripre copilu de una reu viitoriu si a dá poteriloru lui una direp-tiune perdurabile, pentru cá se nu se strice pre sene insusi. Nu-mai se nu 'si uite educatoriulu de umanitate si de detorila de acrutiá pre copilu si atunci candu '1u certa corporalmente, anumese nu '1u bata preste capu, preste verticii degeteloru, se nu lupalmuesca, care face unele cá, aceste, pu are chiamare de edu-catoriu. E de insemnatu ca unii pedagogi voescu a eliminá totepunele corporali, de acesti'a se tiene si Cintilianu intre cei vechi.Filantropii inca au scosu batai'a dein educatiune, afore de unelecasuri, chiaru si Pestaloai dice ca, nu strica cate una palma letempulu seu, cu tote di acést'a datina ar' dé se lipsesca, mai ver-tosu c(i, un'a ce pote avé forte triste urmari.

Adeveratu 6 nu e nece una legatura intre confepte,dulcetiuri seau straia frumose si intre perfeptiunile spirituali seauraorali: totusi diligenti'a se pote premiá cu carti si alte midilocede invetiatura, industri'a cu facilitarea céstigului, curatra Cu straiamai bune. Dein contra e contranaturale a premiá cu bani pro copii,pentruca nu au facutu nece unu reu, nu au vetematu pro altii,nu s'au aretatu neascultatori catra iuvetiatoriu, nu au fa.cutu vreuna tulburare in oree de scola. Dorerele corporali, carentiele, s. a.,aplecate de multe ori cá punitiune, deprendu pro alurunu a nuse teme de nemica asia, tare cá de aceste, si asia se face fricosu.

Aplecarea spre sensatiuni placute se nobilita candu edu-catoriulu da privilegiu copilului ea se faca altorla noue bunatati,seau candu '1u premia facundui cunoscuta una noua opera esee-lente, in acestu moda 11u conduce la cele mai curate bacurii, Dui

www.dacoromanica.ro

APLECAREA BENSULUI DE ONORE 135

pote se sentia unu omu.Pre celu -ce oserba cà se teme de sen-satiuni neplacute '1u pwnesce eschidiendulu dein societate, si pu-nendulu in solitudine, numai se veda, mi, se nu cada in alte veledein uritu, seau se se esacerbe, ci se aiba si acolo ocuputiunifolositorie.

§ 106. Aplecarea sensului de onore.

E intrebare, daca se pote aplecá sensulu de onore caMidilocu premiativu si punitivu? Unii dicn, tit tote lucru-rile cele mari le au facutu omenii fiendu indemnati de onore,altii inse °sorba, ca onorea a indemnatu pre omeni la de-stule lucruri rele cari aft adusu nefericire preste individui,familie si state intregi. Afora de aceste onorea, precumuse intielege comunemente, remane totudeun'a una fontananecurata pentru lucran, in catu nu mai acele sunt hune insene, cari se facu fora de respeptu la judecat'a luna, adecala aceea ce se nutnesce in lume comunemente onore. Unii

parenti puna atat'a pretiu pre acesta onore, in catu invetiapre copiii loru, cd pretotuindenea se aiba in vedere ambi-liunea seau se lucreze conformu Cu masimele onorii, pen-truca aceste am u fi obligatorie veri cata ara fi ele de con-trarie ratiunii sanitose si veri ce ruine aru trage elu presene *). Acesta invetiatura nu se pote aproba, totusi si a-cést'a e adeveratu, eh omulu fora de sensu de onore totu-deun'a a fostu considerata cA una omu vile si fora de pre-liu morale, pre unula cá acest'a nu rau consideratn capacede nece unu sentiinentu bunu, de nece una fapta frumosa.

Nota *). Dupre conceptele acestei anori malle in unele ca-suri cauta se se faca ueigitoriu de sene, seau de bid omeni induelu;eauta se solba mai inainte detoriele contrase dela jucatoride catu detoriele catra uncle familie scapatate si peritorie de

www.dacoromanica.ro

136 PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU

fome; dupre conceptele acestei onori e permisu a lipsi de de.repturile naturo2i pre copiii naturali inse nerecunoscuti; si in o-chii unoru omeni e mai pucinu onorabile pentru unele clasi su.periori a invetiá si a educá, pre omeni decatu a dresi cani devenatu si caí s. a..

§ 107. Principia probate in acestu respeptu.

Sensulu celu naturale de onore si rusinare in sene nupote fi periculosu. Dein contra educatoriulu e detoriu a 'luconserbá si a 'Iu .cultivá ; elu se va adoperd a trage folosepentru moralitate dein rusinarea cea naturale a copiiloru,aprobarea omeniloru stimati o va presentd copiiloru cd, unulucra bunu si de doritu, si reprobarea acelor'a cá unu reade care se fuga. Insa elu va destinge forte bene onorea a-deverata de ambitiune si de cupidinea gloriei, si va faceatenti pre copii, cd se nu puna onorea de scopu si bunusupremu lucrariloru loru, si apoi se considere midilocele sprescopu numai cd nediferenti. Elu va preveghiá, cá se nu in-tunece mentea copiiloru unele prejudecia dominatoria des-pre ce aduce onore au rusine dupre opiniunea multimii, si'i va invetid ci se cunosca in ce consiste pretiulu celu a-deveratu alu lucruriloru, si anume, cumuctt omului numaimeritulu propriu pote se 'i aduca pretiu si demnitate ade-verata, dein contra meritele altor'a, nascerea, avuti'a, frumu-seti'a si tote lucrurile pre cari pote avé omulu comuni caomenii cei mai rei si mai de diosu nu 1 aducu nece unupretiu, nece una demnitate daca sunt lipsite de merite pro-pria. Aceste si alte asemini principia sunt adoptate mai detoti pedagogii.

§ 108. Continuatiune.

Se cere multa cautiune dein partea educatoriului candu

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU 137

voesce a se folosi de sensulu de onore spre a premhi. seauspre a puni. Punitiunea sensului de onore consiste in im-putare, si in gracia mai mare, in infruntare, seau mustrare;cebra mai sentitori le face imputare, pre cei mai rudiinfrunta, amendoue potu fi forte stricatorie daca se voru a-plied ca uedereptate seau prea de multe ori, ele potu facepre copii nepesatori Candu voesce educatoriulu a premidprein onore, atunci despre una parte se nu alega nemica de-reptu semnu de onore ce are valore prea trecutoria, éra de-spre alta parte se se feresca, cti nu cumuva in locu se pro -duca una perfeptiune morale, se destepte in anemele teneremai vertosu pasiuni stricatiose, pentru esemplu : arogantea, va-

,nitatea, glori'a deserta; complacerea pentru umiliarea seaudegradarea altor'a, si alte asemini inchinatiuni, si apoi la ur-ma se se deprenda a face totu benele numai pentru gloriast 'more. Daca se incungiura aceste, atunci laud'a si destin-tiunile potu fi midiloce folositoria de educatiune.

Nota I). Despre punele ce se 'Menu de sensulu de onoreinsemnamu urmatOriele:

Pre copiii cari se rusineza naturalmente candu 'si cu-noscu erorile nu se cuvene a 'i mai rnustra.

Dein contra e mai benc, dace, oserba copiii, ca educatoriulanu voesce rusind.

Cu catu stint copiii mai buni si mai sentitori ca atatuSQ cuvene a'i crutid mai multu inaintea, altor'a. De aceea si es-probarea seatt imputarea o va face cu crutiare, alt'mentrelea co-pilulu scade cu anem'a, se amaresce, seau se face nepesatoriu.Cu catu e sentimentulu mai obtusu cu atatu are mai mare ne-volia a fi desteptatú prein rusinare.

Educatoriulu, care insulta pre copii, si 'si bate jocu ded'insii, se face de ura inaintea loru si obieptu de dispretiu.

Educatoriulu se va feri de. tote midilocele rusinatoria9*

www.dacoromanica.ro

138 PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU

mi se unescu nece Cu demnitatea lui cá educatoriu, asia sunt totevorbele base, insultalive si injuratoria cari unoru educatori a'auprefacutu in natura, tote espresiunile luate dein limbla plebei ce-lei mai neculte, tote numele de batujocura, tote aseminarile nenobilisi rea alese, cari potu fi injuriose pentru unele clasi de omeni,pentru esemplu pentru tierani seau pentru unele provincie pre aica,roru abitatori numescu grosolani, neciopliti, nepoliti, stupidi.

Asemini sunt tote infruntarile si injuraturele cele comuni carise facu memoranda partile de rusine ale corpului omenescu, apoiacele, prein cari copiii se espunu. risului si batujocurei consco-lariloru loru ; tote castigarile publice, mai alesu cari vetema bun'acuvenientia, si cari seau faca de risu pre Celu castigatu, seau auceva umiliatoriu si vesativu pentru speptatori.

2) Candu voesce educatoriulu a premid are se oserbe:2Ifercedea seau premiulu cela naturale alu onorei e

stim'a, amorea, increderea. Se se deprenda alumnulu a cautá si a'si afli intru aceste onorea cea adeverata.

Educatoriulu se fia cumpetatu iu laude, se nu fia prealiberale cu laudele in fienti'a de facia a copiiloru. Unii parentiau debilitatea a 'si laudá copiii cit sunt cu anema buna si sentitori,numai pentruck se roga de iertare si planga indata, unii dau co-piiloru predicatulu de modelu, nobili, escelenti, ce predicate vorudá apoi acesti'a juniloru, si catu de mici se voru paré inainteaacestoru copii omenii pre cari presenta istori'a cá modele si es-celenti, candu voru vedé a ei le au aceste tote. cá copii. Laud'ain facia e veninu pentru anim'a tenera. Ea face arogante si ducela asteptari si sperantie prea nemoderate si sanginiee.

Se lipsesca tote semnele onorei esterne, prein cari meri-tula se espune prea tare la vedere, precumu sunt pentru esemplumedaliele si cordonii s. a., cari s'au introdusu gia si in educatiuneaprivata in unele institute mai noua. Aceste nutrescu vanitateadespre una parte, éra despre alt'a tenerii rnai inaintati le consi-dera numai cá, pre nesce lucran i copilaresci, si prein acést'a 'siperdu totu efeptulu.

Chiaru si educatiunea domestica inca are lipsa de a pre-

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A MORALITATII PREIN CONVIPTIUNEA INTIELESULIII 189

mid prein onore, care nu se pote face fora de inapoiarea altafa, a-deca a celoru nedemni. Emulatiunea inca nu dé' supresa ; adeve-veratu, cé, pote duce la invidia si ura, ma aceste se potu nascesi fora de emulatiune.

Cultur'a superiore a carapterului morale.

§ 109. Oserbatiune preliminaria

Tendenti'a cea dein urma a tota educatiunéa e nobili-tarea morale prein desvoltarea ratiunii si prein supunereavointiei la preceptele ratiunii. Copiii la inceputu se gubernaprein precepte si proibitiuni, ei nu precepu poterea argumen-teloru educatoriului candu ar' voi acest'a a 'i capacitá despredetoriele lora. Inse dupa ce au ajunsu de precepu poterem

argumenteloru, atunci dupre fiacare preceptu se aduca si ra-tiunile si dupre fiacare lege se aduca si motivele ei.

§ 110. Cultur'a moralitatii prein conviptiunea intielesului.

Nu e greu a capacitá pre °mu si a '1u c'estigi pentrubunulu morale numai se fia educatiunea coudusa bene delainceputu. Atunci cultur'a sensului morale au deutu se fia o-cupatiunea ei cea de antaniu. Acestu sensu moral s'a con-serbatu prein deprendere in respeptarea benelui si in clespre-Varea reului. Dispusetiunea cea originaria a ratiunii sprea respeptd bunulu morale seau, precumu dice Scriptur'a ', le-gen cea scrisa in anem'a onzului, lumineza pre omu, ci se

-cunosca ce e demnu seau nedemnu de respeptu neconditiu-natu, si ce diferentia esentiale e intre ce e numai folosiloriusi intre ce e bunu, intre stricatoriu si intre reu. Acést'a

1) Rom. 2. 8.

www.dacoromanica.ro

140 AJUTABEA MORALITAT1I MEIN mo rivE ESTERE

invetiatura de regula e mai eficace daca se face prein e-

semple decatu daca se face prein ratiunamentu generale.

g 111. Ajutarea moralitatii prein motile esterne.

De si diversifica moralistii forte tare in vorbe si in for-mule, intru acést'a se unescu comunemente, cumuca esentramoralitatii consiste in amorea cea eurata spre bene numaipentru seno insusi si inainte de tote fora de vre unu res-peptu la foloele es4erne cari se potu asteptb, dela acelasi.Totusi nece seolele cele mai rigoriste inca nu eschidu mo-tivele, cari se ieu dela urmarile luerariloru, numai se nu seperichte prein aceste esetati'a .moralitatii. Cu atatu mai pu-cmu potu se lipsesca aceste in educatiunea tenerimii. Ma ci,se nu fia stricatorie e neaperatu :

a oserba forte acuratu ratiunea in care stau intresene urmarile benelui si ale reului, alt'mentrea alumnulunu le va poté apretid dereptu. Cu catu dependu mai pucinudela casu armarle sentimenteloi u si ale lucrariloru si cu

cath sunt ele intemeliate mai multu in natur'a lora Cea in-terna, cu atatu se cuvene a le atribui mai mare pretiu ').

In aplicare vene a se considerá eta/ea alumniloru,si cata capacitate au ei pentru unele representatinni ').

In trma vene a se considerá si carapterulu lorupersonale 8) Fora de aceste respepte de multe ori s'ar' ne-mici totu efeptulu bunu.

laota 1) rentru pedagogica e de cea mai mare importantiabtudiulu psicologiei si studiulu mora/ej. Dein aceste iea pedago-gic'a cele mai multe legi.

/Vfotivele se ordina in modulu urmatoriu:Ordinea prima. Urmarile nemediat interne: inaltiarea sufletn-

lui prein bunulu morale seau strícarea luí; pentru esemplu culti-

www.dacoromanica.ro

AJUTAREA MORALITATII PRLIN MOTIVE ESTLRNE 141

varea mentii prein cunoscentie folositorie inaltia potetileplacabilitatea nobilita anem'a, invidea o degrada, bucurea de

realm altoea stinge aplecarile cele frumose spre bunavonitia s. a,.Ordtnea secunda. Urmarile lucrariloru =mediate fisice. _Tempe-

ranti' a, castItatea, dicers blow de regala conserba si intareseu Sarnitatea, escesele ruina corpulu forte de multe ori, seau unele partiale corpului, ochii, nenii s. a..

Ordinea a trel'a. Unmanle eari au lucrarile pentru sacietateaomenesca.Cultuea mentii, prudenti'a, eelulu pentru banele omenilorufacu aptu a serbi multoru omeni, si a 'si astiga merite pentrupatria si amici.lncelatoriulu, nedereptulu, propagatorii de principiapericulose facu multa reu societatii,

Ordinea a patea. Iu acesta ordine stau judeciale omenilorudespre noi.Prein virtuti omnlu 'si céstiga amore, stima incredere.Beulu se punesce prein despretiu, neincredere, departare dent sorcietatea mai de aprope a omeniloru buni.

Ordinea a cincea. In acéat'a stau numai vrmarile cele aciden-tali bune seau tele, cari inse sunt mai comuni.Thligentra césti-era bani, posturi si ouore; Onestatea la urma totu se recompensa;beneficentra destepta beneficentia candu are cineva opu de d'ins'a..Parenti buni, copit buni. Celu nesciutoriu si cela lenesiu rematmdesprovediuti. Aroganti'a precede caderea. Furtulu la urma poteduce la tote foradelegile.

Ordinea a sies'a. In acést'a stau urmarile cele acidentall, cartsunt forte tare. Fottuna estraordinaria, posturi inalte, prosperi-tate continua si sanitate constante, su cesa in intreprenderile no-bili, nume mare ca premiu alu virtutii.

In educatiune se cuvene a se folosi mai multa de urmatile deordinea prima pana la a trei'a, de celealalte totudeun'a cu mail°circumspeptiune, pentru ci se nu se faca tota virtutea interesepropriu, si omulu celu mai bunu se fia numai cela mai prudente.

2) Copiii mai mici nu intielegu bucuriele cele superiori ale

virtutii, ei au capaeitate immai pentru atari bucurie, eari se ra-zima mai multu pre sentimente decatu pre concepte perspicue.Ei cugeta a rare ori la Siiboriu. In ei face 'mina impresiune si

www.dacoromanica.ro

142 AJIJTAREA MORALITATII PREIN MOTIVE ESTERNE

bunulu si reulu departatu. In cartile scrise pentru tenerime seafla multe doptrine si moralisari scrise fora de nece una cuno-scentia de copii. Atari carti au opu de recensiune si critica rigurosa.

3) Educatoriulu dê se caute si la diversitatea carapterului.In genere nu se cuvene a aplica atare motivu, care de facutu ar,face efeptu, ma nu s'ar' uni Cu principiale moralei curate, fiendu-cit numai aceste aunt prob'a motivelorn pre cari pote alege edu-catoriuln. Asia pentru esemplu nu se cuvene a indemni la ascul-tare pre copii, promitendule cà daca voru fi ascultatori, -torn ca-petit permeau de a nu veni la scola, seau voru capeth, straia maibune decatu fratii loru.Nu se cuvene a indemni pre tenerii am-bitiosi prein sperantie cit le se va multiami vanitatea, sean profete ieb. se 'si tonserbe sanitatea si se fia amatorie de ordine side curatia, pentrucit prein aceste voru subjugi anemele teneriloru.¡use si daca aunt motivele demne, e neaperatu cu tote aceste aface alegere intre d'insele, si a intreba, cari facu efeptu mai bunuin carapterulu, inclinatiunea, chiaru si tempetamentulu alurnniloruparticulari prein cari s'arti poté conteni mai securu unii dela unureu seau altu reu.

Copilulu traptatu despot ice nu se va misica prea tare adu-cundui amente cineva de parenti éra pre altulu acestu motivu'Iu va pleci si la implenirea detorieloru celoru mai grele. Recel'adein partea educatoriului pro unii face mai reci, altii nu o potusuferi si facu totu. Niemeyer aduce esemplulu unui teneru carefacuse multe furte mici, acestu teneru a remasu nemisicatu la totearetarile ce 'i a facutu, catu de unta e fapt'a ce a facutu, unde potese 'Iu duca atare fapta, ce puna infricosiata cauta se sufera unubietu soldatu, pentrucit fura, de multe ori fiendu impinsu de fomeca se fure ; ce superare ar' causa tataneseu daca ar' afla s,dupre tote aceste elu nu au aretatu neee unu semnu de parerede reu, dar' °audit i a disu: dute ca se nu te mai vediu in ochiimei, pentrucit nu esti demnu de amore ci de dispretiu, indata ainceputu a plange si n'a vrutu se ésa pana ce nu 'si a revocatucuventele, éra celu teneru n'a mai furatu.

www.dacoromanica.ro

METODURILE curruniin MORALI 143

§ 112. Metodurile culturei morali.

Ad sunt de a se oserbd urmatoriele regule :Educatoriulu se nu faca prea multa morale si se

nu predice prea multu. Cd-ci prein acést'a luctulu se faceuritiosu si efeptulu se micusiura.

Se se folosesca de ocasiunile de facia cd dela a-ceste se treca la consideratiuni generali, dela intemplariledilei la invetiature generali.

In conversatiunile si in adortatiunile cari face co-piiloru se nu mestece nemica, ce nu s'ar' tiené de sfer'a co-piiloru, ce nu s'ar' poté aplicá, la d'insii seau ce nu i ar'interesd de loca. Aceste nu am u folosi nemica. De aceea pu-cinu folosu se pote astepti pentru tenerime dela predicele,cari se faca inaintea publicului, pentruca aci predicatorele enevoitu a se acomodá, dupre unu auditoriu mestecatu.

De cate ori reproba, espune si mustra, se 'si con-tenesca afeptele proprie ; se vorbesca ca caldura, ma neceuna data ca pasiune, nece una data ca amaritiune. Fiacareesortatiune, desteptare, amentire de detoria se o faca cu to-nulu benevointiei celei mai cordiali. De multe ori se laseci se treca pucinu tempu inainte de a dice ceva, pentruse se pota reculPge si elu si alumnulu si se 'si venia in fire.Pana candu abaterea lui e inca noua, cauta midiloce de ascapd. Elu inca nu o vede in lumin'a, in care o va vedémai apoi, elu nu voesce se aiba strambu. Afeptula educa-toriului I se pare una justificare a afeptului propriu. Elu scici acest'a trece indata, si asia riere si impresiunea.

6) Atatu inzputarea catu si admonitiunea se fia scuriasi espresiva. Unii educatori nu mai finescu, predica ore in-.tregi, si incepu alai de nou, pana candu tenerulu 'si pierde

www.dacoromanica.ro

144 DLI3lk CONTRA EFEPTULTJI MORALISARII CATRA TENERIME

tota pacienti'a si mai voesce a fi punitu decatu se fiaitu a asculta atare predica lunga. Candu sufietulu teneruluie misicatu si afora de aceea, precumu se templa la uneleocasiuni serbatoresci, atunci se cuvene a face mai pucinevorbe. Una vorba eneigica petrunde la anema mai tare si

prende radecine mai profunde decatu una multime de admo-nitiuni. Una cautatura, una dare de mana de multe ori faceefeptu mai /liare decatu oratiunea cea mai lunga.

§ 114. Dubia in contra efeptului moralisarii cabra tenerime

Illocutiunile morali catra tenerime ssau recunoscutu denecesarie si folositorie in tote tempurile. In contra acesteiinvetiltuie unii au redicatu obieptiuni, dicundu cà preceptekmorali nu au nece una potere in contra instinteloru naturaliin contra acestor7a ajuta mai multa coaptiunea si resistenti'aviolenta, in ultia moralitatea e mai multa produptulu ane-mei decatu alu menta ratiunatorie, prein urmare, mide lip-sesee despusetiunea naturale spre moralitate, acolo prece-ptele nu voru fue nece unu efeptu.

Nota 1). La obieptiunea prima ea precepfele moral nu potuzernira 'in Contra violentiei instbzteloru nuturali, facemu urma.torieleoserbatiuni. Esperientra inveti'a, ch in adevern sunt si teneri sicrescuti in cari instintele au apucatu Id atat'a potere, in catupreceptele morali seau nu facu impresiune in d'insii, seau numaiuna impresiune tiecutoria. Instintulu si jnclinatiunile, afeptelepasiunile de multe ori sunt mai tari decatu cugetulu si educatonula e nevoitu de multe ori a ajuti, cugetulu prein premiu si puna.

Sunt unii individui si unele clasi atatu de inapoiate, in catarepresentatiunile si principiale am u face pucinu efeptu in anemelelora. Unii parenti si educatori Invetia, admonescu, predica lucru-rile cele »mi frumose in darnu unoru copii petutanti, insolenti,

www.dacoromanica.ro

MINA CONTRA EFEPTULUI MORALISARII CATRA TENERIME 145

cerbicosi, ch-ci ei si pana oandu tiene predic'a nu asculta la &in.s'a, ei cugeta cum' 'si aru poté scote la cale scopurile lora.tru unu tardiu oserba cà admonitiunile si predic'a nu folosesce,ci cumuch se ceru alte media cu totulu positive spre a le infrenimai antaniu natur'a cea animal% si a le supuue voli'a la legeaneeesitatii. Intru atat'a au dereptu coi ce dicu, ch desteptarea simoralisarea proa multa nu e de folostt.

Era despre alta parte ar' rated forte, care ar' erode, diinvetiatitea nu are nece unit folosu pentru inaintarea in morali-tate. Acosta parere numai aceia o potu aprobá, cari tienu curetiu, cyanic& /a urma totusi numai instintele sensuali faca totanatur'a nostra, ea noi avemu sensu nuinai pentru cele sensuali sinumai apetitiuni sensuali, nia nu avemu twee una dispusetiunepentru cava mai inaltu, nece una placere nemediata spre adeveru,virtuta si amore, dein contra coi ce respingu acesta parera eánedemna de oniu, necia tierm, cumucii virtutea in adeveru se poteproduce, se pote ajutti si compleni prein domhiatiunea cugetului si aratiunii cá, a unei sistema da idee adeverate si mari, prein urmareea si educatiunea e de cea mai mare importantia, cá ceea ce seadopera a promove acestu seopu, pro catu se pote mai de bunaora preia eultur'a ratiunii.

Acumu acesta cultura o va cêstigá copilulu, daca i se valumina tneutea de buna ora, cá, se cunosea, ce e dereptu si ne-dereptu, de cuvenientia si de rusine, sublime si basa, si daca sevoru uni Cu aceste totudeun'a si acele invetiature praptice, (sari

4e recunosce veri care mente sanitosa, aceste se cuvene a le face,acole a nu le face. Noi vedemu in tote dilele cata potere au a-sapr'a omeniloru chiaru si prejudeciale, cumu se ieu clasi intregidupre unu prejudeciu, cuma se conducu si se sacrifica pentru unueonceptu, pentru una idea, precumu e pentru, esemplu onorea, pa-tea, spiritulu de corpu. Deci cumu pote dice cineva, ch proorna ara conduce tumuli instintele si apetitiunile, si cumuch eon,ceptela si ideele nit am u av4 nece una potere asupr'a lui?

Dara va dice cineva, eh ratiunea are potere asupr'a omuluinumai intru una etate mai inaintata, si copiii totu nu s'aru poté

10

www.dacoromanica.ro

146 DIIBIA CONTRA EFEPTULU/ MORALISARII CATRA TENER1ME

determiná spre virtute preiu ideele ei. La acést'a se respunde,cii, nu se pote determiná moraentulu, candu incepe ratiunea a de-terminá vointi'a copiiloru. S'a oserbatu, cumucà copiii se lumi-neza si se convingu, cit unele lucruri nu se cuvene a face, pen-tru esemplu, ca nu se cuvene a menti, a 'si aproprici bunulu altuia,despre aceste detorii se convingu ei inca de mid, si inca cu a-tat'a certitudine, in catu le spunu si fratiloru si sociloru lora, si'i intarescu si pre acestia in contra toturoru tentatiuniloru. De acise esplica si aceea, a cei ce crescu intro omeni mai intieleptisi morali, sunt mai intielepti si mai buni, pentrudi ei audu ne-contenita concepte si representatiuni juste despre ce e detoriu o-mulu se faca spre a se poté stimá, pre sene, si de alta parte ve-diendu ei numai lucruri ,oneste, urescu cele rele.

Adeveratu di e mai bene candu se convinge mentea desprece e adeveratu si dereptu si fora de moralisare Beau doptrinare.De aceea tenerii intielegu si 'si insemna mai bene regulele mo-rali pre cari espune invetiatoriulu fora de aeru de a'i doptriná,decatu acele cari le espune cu scopu determinatu si numai inmomentele, ca,ndu au facutu vre unu reu, si candu interesele loracele sensuale se lupta in contra adeverului. In casulu de anta-niu sufletulu lora e asiediatu si liberu, si atunci adeverulu si bu-nulu prospera mai bene. De aceea e mai consultu a puni precopii numai decatu dupre ce au facutu vre unu reu ce merita afi punitu, si apoi rnai tardiu dupre ce le au treCutu dorerea sisufletulu e asiediatu, se le esplice necuvenienti'a faptei.

La a dou'a obieptiune, cumucit moralitatea e mai multa unuproduptu alu animei decatu alu mentii, oserbamu urmatoriale : Siacesta obieptiune are aseminea una lature tare aparente. Espe-rienti'a areta, cá pre unii e lucru forte usioru a'i face buni, éraCu altii nu se pote face nece unu progresu. In unii se afla certevitia de cari nu se potu desface, pre altii nece una tentatiune nupote corumpe. Cu tote aceste, da e posibile cultur'a poteriloruomenesci in genere, da se se admita, a fi posibile si cultur'a po-teriloru morali, si daca e adeveratu, cit conceptele siparerile au in-fluentia in vointi'a onmlui, atunci nu se pote dice, ch luminarea

www.dacoromanica.ro

DESCEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA 147

si intarirea mentii prein concepto si judecia morali nu ar' facenece uuu efeptu in anizn'a omului.

Cei mai mad omeni atatu dein anticitate (Socrate, Platone,Aristotele) catu si dein tempurile mai nona au recunoscutu,prein invetiature intielepte, daca se tiparescu aceste de buna orain mentea omului pentru el se le aiba, de regulative in eugetelesi judeciale sale morali, se pote produce una armonia in lucra-rile lui, fienduci prein acele se ajuta inclinatiunile mai bune, éracele role se infrena prein desteptarea ces continua a sensuluimorale.

§ 114. Desteptarea intereselui morale prein leptura, prein vedereamoralelui in vietia si pre suns.

Invetiatur'a atatu orale ceta si ceca ce se céstiga preinleptura fatiga pre teneri si face de se urescu, apoi nemi-ca nu impedeca efeptulu invetiaturei mai multa decatu uri-tulu. Dar' daca se propune cá una fapta istorica si daca seimbraca si in vestimenta poeticu, atunci ea se face intere-sata pentru teneri, mai alesu daca scriitoriulu nu 'si aretascopulu ci voesce se invetie, ci numai descrie vieti'a cu tot,'ce se afla intru ins'a nobile si basu. Toti pedagogii repro-ba leptur'a romaneloru, chiaru si leptur'a Asia numiteloruromane morali, aseminea si teatrele. Cele mai bune potuincaldi sufletele mai nobili, potu produce intru insele senti-mente bune, le potu face cd, se se resolba spre bene, se u-resca vitiulu pro unu momentu. lase aceste tote nu suntde ajunstt a produce carapteru morale, si efeptele loru senemicescu prein cate si mai cate cercunstantie urmatorie.

Nota 1). Moro2'a in esemple place copiiloru si teneriloru,de aceea istori'a si poem'a istorica morale e cea mai placuta pen-tru amendoi. Numai se se alega esemplele a,comodatu dupre e-tatea loru, copiiloru se nu se propuna vieti'a eroiloru mari, uece

www.dacoromanica.ro

148 DESTEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA

romantle mai mari fia catu de morali; adolescentii potu se %-ceps dein Plutarcu, chiaru si dein Onseru potu lege multe scenemai cu multa folosu decatu dein asia numitele naratiuni moralAlumnii mai maturi se potu introduce si mai departe ea se legachiaru capetele de opera dein sfer'a romana, ins° sub conditiune,ca acést's se faca fetiorii in ochii educatorilora, si fetele in o-chii mameloru. Asia invetia pedagogii comunemente, éra Boas-rag dice cit nece una féta casta se nu lega romane. ,,,Tamaie fillechaste n'a 14 de romans; et fai mis 4 celui-ci Nu titre asses déci-dé, pour qu' en l'ouvrant on siit 4 quoi s'en tenir. Celle, qui mal-gré ce titre en osera lire une settle page, est une fille perdue; maisquelle n'impute pains za perte 4 ce livre; le male était fait d'avance.(Nouvelle Heloise).

Pedagogii mai adaugu, eh parentii si educatorii ara dése léga insisi mai antaniu tote romanele cá se scia ce se dee innian'a copiiloru, si pre acesti'a se 'i faca a lege multa ma nu

- multe, si se dee ratiune despre cele ce au lesu. Alt'inentrea te-aerii se ataca de una turbare de leptura, care unii teneri si uneletenets inca si rnai neiericite o tienu de unu lucru forte escelente,in eatu le ar' fi rusine oandu 'Wane A lesu outare seau cutare ro.

palm.Daca se pote considerá scen'a cá una midilocu bunu pen-

tru educatiunea morale, si daca se pote consiliá trecentarea tea-trulul ? _Rousseau s'a declaratu forte tare si in contra teatrului,treouinu se vede si dein cuventele lui citate mai la vale. Niemei.yet; pedagogulti getmetu, inca 66 indoeset despre itAuentea eeabuns a teatrului in moralitate, si aduce tatienile urmatorie

lumea ceea ce se representa pe scene, e de multe oridiferita de cea reale, fora ci se fia numai curatu ideale, si acést'ada ocasiune cá omulu se 'si forme pared false despre vietia.

'Chiaru si spectacululu morale promove acea precocitatea t'opiiloru de Mnbe Sepsele, din dare ttnitta ña 'debilitateMata -corporate tatu si Sptituailit. ti eati proa de bunt' ora deinsfeea (Doru, se faea afeptati, VOOS011 a paré teea te nu aunt, Ma¡cm intriee de amoru, despre care se pote convinge fia cine intote

www.dacoromanica.ro

PRELN VEDEREA MORALELUI IN VIETIA SI PEE SCENA 149

urbile, in care se afla teatra permanente, si frecentata de multe ori side copii.

Multe dein operele cele mai placute cuprendu in seno prin-cipia dubia, licentiose, cari nu s'ar' cnveni se le audia copiii. Magnapuero debegur reverential

Dein diece dramate pote namei una va fi, in care se tat sefaca de risn betranii, chiaru si parentii, tutarii, magistrii seau educator iiprivati. In altele se propunu cá nesce stupidi omenii cei ce nu aumai mnitu decatu una mente sanitosa si una purtare onesta ordina-ria, dein contra nesce desregulati teneri, cu name de sufleta bunu,apoi epicnreii si predatorii sunt eroii si favoritii publicului s. a.,

in acesta lume nu se cuvene a introduce pre copii si tenerimea.Si in bucatile cele mai morali virtutea are se se produca

ea ajutoriadu fantasiei si alu pasiuniloru. base aceaste stint ausiliatriciperfide si ambiguo, aci anevoia se pote ineungiura deceptiunea sensiloru,speptatorii credu -ch, sant entusiasmati pentru tarapterulu celu virtuosace se representa, candu sunt entusiasmati numai peutru aptore sea,uaptrice. Virtutea consiste in dominatiunea preste sensualitate, si scen'arace tote cate pote spre a desteptá sensualitatea.

L'émotion, le trouble, rattendrissement qu'on sent en soi-meme,et qui se prolongent après la piéce, annonneut-ils nne disposition biesprochaine, k surmonter et regler nos passions? Ces impressions "viveset touchantes, dont nous prenons rhabitude, et qui reviennent si soukvent, sont-elles bien propres b. modérer nos sentiments au besoin?Nesait-on pas que les-passions sont soeurs, qu'une seule suffit pour enexciter Mille, et .que les combattre rune par l'autre, n'est qu'un moyende rendre le coeur plus sensible i toutes? Le seul instrument galserve /t les purger est la ralson, et j'ai déji dit, que la raison n'avaitnul effet au théatre." (Rousseau, tettre 1. 'M. d'Alembert.)

Cu tote aceste nu e proibitu a merge la teatru a une ori.Adst'a pote se strice copiiloru celu mal pucinu, éra candu se desteptainstintele intru basil, atunti pote stria mai multu. Pentru cei ce ausufleta curata unu speptaclubunu e una gaudentia forte nobile si curata.

www.dacoromanica.ro

150 PERSONALITATEA EDUCATORIULUI

§ 115. Personalitatea edueatoriului.

In formarea carapterului morale eficacitatea invetiatu-rei, a admonitiuniloru, si a toturoru precepteloru se ajutaparte prein personalitatea educatoriloru, parte prein esemplesi conversatiune, si se indeplinesce preiu religiositate. Daca

educatorii 'si au céstigatu amorea si stim'a aceloru pre cari'i crescu, atunci si lucrurile cele mai grele inca se facu u-siore. Inse spre acést'a se cere neaperatu, el educatorii sefia ajunsu la unu gradu mai inaltu de perfeptiun& in totu

respeptulu, ca alumnii se pota vedé intru insii insasi legeapersonificata pre catu se pote mai multa. Ca us'a pentru caremulti parenti si educatori nu facu sporiu in educatiune, el

cit copiii si elevii nu 'i stima, nu 'i ama. Acesti'a facu maimulta resistentia personeloru decatu invetiaturei lora, si totuaceeasi invetiatura dein gur'a altuia ar' fi facutu efepte mari.Totusi nu e de ajunsu a conduce pre copii si teneri numaiprein amore si stima, e neaperatu a lumini si ratiunea loru,pentru el se cuuosca natur'a bunului si destinatiunea moralea omului, si daca cunoscenti'a acestor'a se afla intru insiinumai cd unu sentimentu oscuru, se se aduca la principiaperspicue.

Nota. In Simposiulu lui Platone asia vorbesce Alcibiade despreinvetiatoriulu seu Socrate: Candu aude cineva pre Sbcrate, se scuturasi se lega. Candn '1u audu, mi se bate anem'a cí cumu asi fi cuprensude unu entusiasmu coribanticu, lacrimele 'mi curgu dein ochi candu vor-besce elu, si vedu, ch, si altor'a inca asia se templa, candu ascultamnpre Pericle si pre alti mari oratori, mi se parea in adeveru, eh vor-bescu frumosu, ma asia ceva n'am' sentitu, sufletulu men n'a fostustrapusu afora dein sene, n'a fostu maniosu pre sene si pre serbituteasa. Eu fuga de d'insuln, caí se nu imbetranescu langa d'insulu inaintede tempu. Elu e singurulu omu, de care 'mi e rusine, ca-ci eu nu potn

www.dacoromanica.ro

INSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATIUNEA 151

reprobti ceca ce 'mi impune se facu au se omitu. De aceea eu fugude d'insulu si 'la incungiuru, ci-ci 'mi e rusine, candu amu lucratu incontra promisiunii mele. De multe ori asi don i ea elu se nu fiapre lume, si totusi daca s'ar' templa acésea, cu atatu u 'si senti maimare dorere."

§ 116. Insocirea, esemplulu, conversatiunea.

Insocirea omeniloru, cu cari convietiuescu copiii, esemplulusi conversatiunea lucreza in anem'a copiiloru, si parte 'i ajuta,parte 'i strica si in periodulu alu doile si alu treile alu edu-catiunii. Nenurnerati ara fi remasu buni, seau s'aru fi facutu maibuni si tnai nobili in totu res'peptulu daca ara fi fostu intrealti °meld. Omenii, ca cari vietiuimu, destepta idee in noi,cari nu s'aru fi desteptatu pote nece una data, ei desteptasi inclinatiuni, cari aru fi dormitu in noi a pururea daca nule aru fi desteptatu altii. Educatoriulu pote face forte multu,daca aduce esemple acomodate despre lucruri nobili si fru-mose, daca compara scaderile cu ce e perfeptu, inainte detote daca feresce pre alumnii sci de societati periculose. Acipote face mai multa educatiunea domestica, fiacare educa-tiune publica intru acestu respeptu e una intreprendere in-cumetata. CA-ci cine pote comandA ad preste cerca si con-versatiune? Amendoue potu avé influentia buna in unele ca-raptere, ¡use potu si stricd multa. Candu ar' fi famili'a cumuse cuvene a fi, moralitatea ar' poté prosperá mai bene in

familia.

Nota 1) Se pote dice, ci educatiunea morale a celoru mai multiteneri si tenere ar' fi fostu coronata de unn sucesn mai bunu. canduara fi potutu feri de influentra celoru corupti. Ci-ci stremurulumitativu de regula e mai tare si decatn temperamentulu.

2) Despre valorea esempleloru insemnamu, urmatoriele:

www.dacoromanica.ro

152 INSOCIREA, RSEMPLULU, CONVERSAMINEA

impresiunea care full esemplele despre ce e nobile seattnobile, eu atatu e mai profunda ca eatu e mai nemediata. De aceeaintuitatiunile faca impresiune mai mare decatu naratiunile, fora dacanaratoriulu ar' avé una desteritate mare de a nará, de aceea convey-satiunea eu omeni culti ajuta cultur'a mai multa, vederea reului sparigmai tare, si representatiunile scenei lasa arme mai profunde decatuleptur'a eeloru mai !mine earti ce cuprendu esemple.

Cu catu e sufletutu mai liberu candu rellepta asupea mudesemplu, Cu atatu face acest'a mai mare efeptu. Ce se impune copi-iloru si teneriloru, cuprendu mai greu si tieuu mai anevolia. Se potepune mai multa temeiu pre unu sentimentu de stima seau dispretiucare s'a naseutu in anema fora de ajutoriulu altor'a, decatu pre ataresentimentu care Pa produsu numai eomentariulu edueatoriului care l'a&eau asupra unni esemplu.

Se cere ore care gradu de cultura dein artea alumnuluipentru ed se pota intielcge tota poterea esempleloru. De aceea esem-plele cele sublimi ale omeuilorn mari nu sunt pentru copiii mici, a-seminea e pecatu in contra nenocentiei lora a'i duce la locuri de co-ruptiune.

Fiacare interesd egoisticu micusiorega efeptulu esemplultd.De aceea nu e bene a aduce neeontenitu inaintea invetiaceilorn pre

. socii sean fratii lora mai buni, pentrua prein acést'a le destepta in-teresele propriu, cá se mute seaderi intru insii si se se eseuse presene ; e mai bene a laudá meritulu adeveratn fora a numi pre cei cenu '1u au, si a'i lasit ca se se judece ei pro sene.

Punele spre esemplu, cad sunt in usa si in scole, inca nu facaatat'a efeptu eatu se astepta dula d'insele, ch-ci conscolarii nut aple-cati a eseusá pre cela punitu, mai ales eandu le se pare c4 a fosttttraptatu prea aspru.

e) Esemplele prea desu usuate deprendu pre teneri prea tarea se apretid numai dein comparatiuni cu altii, in locu se se deprendaa depende in judeciale loru mai multa dela sole, si asia se se facaneclependenti.

Daca le se propunu, de esemplu cei ce facti mai multa decatud'insii, ei voru aflá totudeua'a destui ear/ omit in orm'a loro ; daca

www.dacoromanica.ro

INSOCIRÉA, ESEMPLULIT, CONITRSATIIINEA 163

sd itdinonita a se nu Se faca aséntini cu cei rei, atunci ei érasi aflansiorn altii mai rei de cari el inca stint departe, E multu mai beneei face ca se intielega., clime& ei inca nu fatu atatu catu aru potéface. Acésea 'i face modesti, dar' totu de una data si consola, dacale areta conscienti'a, cà au facutu eatu au potutu.

familie inca a rare ori sunt constilte cdmparatiunile intre frati.3) Supra educatittaii domestice insetnnantu urniateriele :

Ceea ce destinge educatiunea domestica de eea publica intespeptultt formatiunii Moran e spiritulu domesticu seau de familia,daca acest'a ar' fi pretotuindene asia, cumu s'ar' cuveni se fia. Dar'daft en Mt e spiritti butt; ci spiritu 1cü, atunci pentra Judi tenerinti é alta scapare decat1 se esa deitt etts/a parentesca, si se merge lastole, snit in strainatate. Adeta : ifi thtilte familie loculu spirittduitie familia '1u ocupa spiKtulu discnrdiei. Desarmonra intre parenti,adaestecarea persoteloru straine, seau a amiciloru de casa de multe oriatatu de periculosi, intrunirea membriloru familiei numai la mesa

lindemananca rapede pentru cé se Se desparta. érasi indata, acésea,nu e Mime' vietra delft casele eloru marl precumu se dice eomune-lnente, acést'a s afla forte de multe ori si in clasile de midilocu, a-ioi teMpului dominatoriu, egoismultt Si aplecarea spre petre-

edri strica si dcrimh, totu cd a mai remasu bunu dela Wend si stra-mosi. De aceea teti cei ce mai au sensu pentru dathiele tele bunetali au ntai remasu in familie, artt dé Se faca legatura intre senese le apere de perire, si se na astepte ca .60 invetio pestea, coler'a,While ca urmarile lui, si incursiunile strainiloru a 'si emit famili'a si patri'a.

De si Mt e nece unit familia perfepta, cu tote aceste fami-We are Mai multe midiloce si ocasiuni favorabili pentru a it-taint:1 mo-ralitatea membriloru sei decata alte institute, pentru esemplu pensiu,nile. Tote evenimentele ce se templa in familia serbescu spre invetia-thta membriloru ei, daca more tat'a, seau mania, seau altulu deih fa-

semi dech se nascu tnembri noui, aseminea morbii, lipsele si ne-ajunsurile si tote evenimentele triste seau de bucuria invetia, unescu,tienu in frenu, si indereita pre memnrii familiei mai multu decatu le-gile, punele, si pi edicele. In familia se destepta mai usioru senti-mentele bune de a ltui parte dein dorerile altor'a, si vointra de a le ajuti,

10*

www.dacoromanica.ro

164 1NSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATITINEA

aseminea amorea catra familia, comunitate si patria, aceste nu se potudesvoltá in acei pre cari 'i alunga in strainat ate de mici, candu se in-torcu unii cit acestia. in familia, abia o cunoscu, Cu atatu mai pucinucunoscu comunitatea si patri'a, ei asia dara nece nu se interesa atatupentru dorerile si suferintiele familiei, comunitatii si ale patriei.

In fiacare familia e de insemnatu tonulu dominatoriu alo ei atatuIn bene catu si in rea. Se pote dice mai cu certitudine, cit in fami-lia se latiesce atatu spiritulu dereptatii, liberalitatii, si ala beneficen-tiei, alu justitiei in tote lucrurile, alu marinimitatii si religiositatii catasi contrariulu acestor'a.

c) Cei ce semina unii cu altii se insociescu bucurosu, si tene-rimea se forma dupre esemplulu aceloru, de vri sunt mai aprope cuanii. De aceea acele acole au ajunsu la um gradu mare de perfeptiunesi au c6stigatu multa, uncle scolarii mai betrani dau unu tonu bunu,si in educatiunea domestica, daca copiii cei mai mart se potu propanederepta modelu celoru mai mici.

E problem'a cea mai grea a educii bene pre cei de antaniu na-scuti. Aci pote stria multi' despre una parte amorea, despre altaparte maestri'a pedagogica. Apoi copilulu celu de antaniu e numaisinguru, elu nu are pre cine se imite, si totu ce invetia 'i vene maigreu. Cei mai mici totudeun'a oserba cate ceva dela cei mai mari,si culturla lorn atata corporale catu si spirituale progrede mai usioru,ei ieu dela d'insii una multime de idee si impresiuni, pre cari cei maibetrani au fostu nevoiti a le invethi mai tardiu dela dascali.

Daca a sucesu belie educatiunea celoru antaniu nascuti, atuncieducatiunea celoru urmatori, chiaru si cea morale, e usiora. Atunci ceimai mari sunt ca nesce adiunti seaa suplenti, cari ajuta pre parentiin educatiune intru tote si 'si céstiga una autoritate inaintea lora, carea une ori intrece autoritatea parentiloru. Ei porta céstiga de sanita-tea loru corporale si spirituale si facu oserbatiuni necesarie parenti-lora, fienduci ei oserba mai de aprope si mai agera pre cei mai midAsia copilulu imitatoriu dein natur'a sa, iea atatu pregiudeciale si ne-buniele cata si masimele si sentimentele cele bane ale fratelui sea seausororei sale mai mari, chiaru precumu se templa in acole, ch, scolariicei mai mici sunt comunemente unu eco alu celoru mai mari. .

www.dacoromanica.ro

MIDILOCE SPRE INTARIREA RELIGIOSITATII 155

De aceea e detori'a cea mai santa a parentiloru si a mame-lora toturoru, cá, se 'si cresca amici si amice in. copiii lora cei maimari. Si flenduch se intempla, cb, parentii se mora de tempuriu, atuncicopiii cei mai mari au se fia razimulu cebra mai miel, si de aceeaparentii se destepte de buna ora interese in cei mai marì de a con-tribui la educatiunea fratiloru lora mai mici, pentru e& se 'i pota in-credentitt lora atunci candu sunt necesitati a se desparti de toti.

§ 117. Religiositate.

Beligiositata deplinesce cultur'a cea morale a carapteru-lui, si cu tote ci se pote cugeta unu carapteru morale forase fia totudeunadata si religiosu, totusi dein contra fiacarereligiositate remane totudeun'a unu sentimentu forte dubiu,care e mai aprope de sensualitate decatu de ratiune, si carepote degenera si se duca in ratecire chiaru asia de usioru cumuduce sensualitatea, daca nu se unescu ea d'ins'a (cu aceareligiositate) totudeun'adata tote sensatiunile morali si toteadoperatiunile vointiei spre a se supune legei. Dein contraunde e petrunsa anem'a de adeverata pietate, acolo e certasi sacrificarea pentru totu ce e dereptu si bunu, si acolo riuva lipsi nece poterea si desteritatea pentru tots lucrurilebune. Acestu sensu de pietate nu se pote insufla nimenui pre-cumu nu se pote. insufla nece sensulu morale (§ 91). Insececa ce s'a preparatu in anim'a tenerului prein una culturade buna ora a dispusetiuniloru spre religiositate si morali-

tate (§ 81-82), aceea se pote continua si conserba- in di-verse moduri.

§ 118. Midiloce spre intarirea religiositatii.

Aci inca e lucrulu cela mai momentosu pentru parentisi educatori, ci

www.dacoromanica.ro

I 60 ARDILOCE SPRE INTARIREA RELMOSIT(TII

se arete Cu esemplulu loru la tote ocasiunile, cumu-cà cugetulu despre divinitate le imple sufletulu de reveren-tia, si, renovaudulu de multe ori, le inspira potere spre adominl preste sene, pacientia in casa candu nu le sucedaintreprenderile, si trancilitate in adversitati.

Se 'i faca juatori aments 14 efeptele cari producesensulu religiosa in altii, si la influentra lui in virtute, si seinlature, pre catu e cu potentia, dein discursu si dein con-versatiune totu ce ar' poté ajutá frivolitatea si iudiferenti'acatra cele religiose.

Caudti au de a, chiarna pre teneri la detoriele leru,se se folosesca si cu motive religiose, insa geést'a se nu ilfaca asia de multe ori in deteriele raai usiore, ci, tuai ver,tos numai la casuri si abaten i mai grele cari cera una denminatiune wai ware preste sene si lipsesce potersa.

Educatoriulu se invetie pre copii, ea se nu venia,la acea cugetare deserta, ch facuiviesi det.eriele fil'll f4C0 coya.

peatra 11amnediets, Aeao cb., i arn adauge beau pnicusier4beatitatea prelp purtgrile lora. Ei au qe veda baaatateo qiontoritatea lui npmai in legea, lui, qea sant(, care e belle,

flea nontai pen(rn ei, ma si neviolabile, si gsip, so so in,(Jennie a se face detnui de placerea acestei fientie pro bonesi proa saute, Suat acomqdate specialmente peptru deste,ptarea si conserbarea sensului, religion nude dilEt raemnrabillsi scinzpbari ale Tietiek, e4nultAlTa tliseni.sprijora misicAtorie,music'a religiosa.

Daca oserba educatoriulu ca orecare alumnu e a-plecatu spre fanatismu; acolo midiloculu celu mai buuu ecultivarea ratiunii, celu pai req satir'a, Peip epara ipo-crisi'a se o combata cu tote poterile, pentrua vim Atings

www.dacoromanica.ro

gRNSoI,IDAIWA SI INTARIRE4 QAIMPT1/111.1141JI 157

teta pietatea cea .aclexcrata si milla tota ooestatea, Parapte-,raid.

§ 119. Consolidarea si intarirca carapterului.

Daca se voru adoperá pu intieleptiuno tote aceste me-dia, atunci set pote sperá, forte roultu pentru formarea ca-rapterului morale. Totusi IBA e bene a apretiá, bunataleafaropterului prea uuilateralmente, si a dice, pentru esempltta daca nu are cineva catan i scaderi, seau daca e beuevoi,torig, daca ajuta pro altii p oevoiele loru, daca e paratu ale serbi, liberale, modestu s. al apoi are carapterulu moral°iji tota poterea sa, pentrila ip tete aceste are comonementetewperawentolu gea wai loare porto. Daca se petrunde a.uem'a omului dp buriatatea morale, atunci ea se eomproba inpotere, tarkci soliditote si bcfrbatta, care la tempulu seu en-teza a intrepregde sj. lucrad wari, pentru adeveru, virtute sidereptu,,,Spre ac6st'a au mili si una dispositiune uaturaleforte fericita, spiritu desteptu, soutimente ferbenti, si unaenergia fi-mascota aci educatoriulu are se se feresca eá soPA lucre in ontra algrei dispositiuui tempuduse dora, chAtati tened arq -PM Pe Se faca fanatici seau entusiasti.

Cu catu e natur'a teneriloru mai Baca si mai negativain tote, ca atatu se destepte mai multa spre lucrare; a

uno ori se 'i incurce in difieultati dein adensu cá dein aes-lesi se se seotia ei de poterea /oru; resolutiuniloru lora ce-loru bune se opuna piedece aparenti? si in genere se i de-

prenda a se face pedopendetj prein ageea, e0, no ajutajasa ç s tee si se faca de sene. Se pote eá, Mulla ei

se liinece si se cada, si se faca multe lucran i fora, discreti,une! dar' ca tete aceste ei invetia pana candu sunt teueri

www.dacoromanica.ro

158 CONSOLIDAREA SI INTARIREA CARAPTEREILUI

mai =lb' dein aceste probe decatu daca i ara purtá totade batiu ci pre orbi.

Ei potu invetil si dein esemplele omeniloru barbati, cb,in societatea omenesca se cere dela fiacare mu de valore

ceva mai multu decatu numai una sentimentu mole, adecase cere si energia, anema resoluta, nefricosa, tara si pre-sentia de spiritu. Educatoriulu a céstigatu multa, candu a-fora de aceste 'i face atenti cti, se 'si cunosca poterile caripote dormu intru insii si se se apretie pre serle cu justetia.

In genere educatoriulu se nu le predice necontenitu nu-mai resemnaliune (resignatio), adeca a se supune la eveni-mente cari la aparentia sunt nemutabili, dein cantra se le

presente imaginea unui venitoriu mai bunu, si prein acést'ase le insufle anema, spre a se luptá in contra reului pre-sente, elu dé se se adopere dein tote poterile a le conserbiacelu spiritu libera si tare, care a salvatu popora intregimai de en ulte ori. Ei voru avé apoi ocasiuni destule a in-tri si in scola mai rigurosa si a 'si esercitá poterea in lupta.Or'a decisiva, candu lupt'a are se duca la viptoria, se de-termina in ceriu, numai se nu lipsesca nece una data inlred'insii osteni parati totudeun'a a se luptá in contra reuluicare nu lipsesce nece intru unu tempn.

Nota 1). Schlosser propune urmatori'a imagine a omulni per-feptu. Capuln lui se eugete dereptn si luminatn ; anim'a se sentia encaldura, si adeverula si dereptatea se fia elementulu lui. Elu di; se

aiba potere in sene a 'si creit insusi fortun'a Si cu nedependentia delaalti omeni; (18 se fia aptivu ; ceea ce face, se faca cu caldura si cn

potere, si benele se nu 'la faca pentrn grati'a altoru omeni. Eln (18

se aiba destula potere corporale spre a invinge adversitatile naturei,si spre a se scote dein periculi, spre a resiste cu barbatia acelor'acari voescn alu constringe ei se renuntie capului si anemii sale. Eln

www.dacoromanica.ro

MEDICIN'A PEDAGOGICAMORALE 159

dé se fia Ono de amore catra D-dieu, dé se fia transportatu de bu-curia la vederea adeverului internu, a frumusetiei interne si a buna-tatii interne.

Unii sunt de parere, a se educá omenii cá se fia cu nepe-sure catra tote lucrurile. Acesta educatiune erá una data, si e si

aste.di in moda mai alesn la clasile superiori, unde aceea nepesareseau indiferentismu se considera cá terminulu propriu alu filosofiei sialu culturei. Acesti omeni apoi sunt reci pentru totu ce e mare, cu-tezatoriu si sublime, 'si batu jocu de totu omulu seau patriotulu vir-tuosu seau religiosu care manifesta vre unu entusiasmu pentru de-reptu si lumina, ridu de toti cari se sacrifica pentru dereptate si a-devern, pre candu ei 'si afta multiamirea nnmai in fapte de tote dilele,si se tienu mari candu se gudurescu inaintea altoru tari si mart A-

cesta nepesare seau indiferentismu duce neaperatu la amortire si leneEra amortirea si lenea e mortea a tota virtutea. Cei mai multi en-tnsiasti au ceva ce 'i inaltia preste ceialalti omeni comuni, care potese 'i duca in rateciri, dara ea tote aceste merita stima totudeun'a, schiarn a fi admirata, numai se se folosesca ca d'insulu pentru scopuriderepte si mari si sub legea morale, éra daca lucra cineva cu entu-siasmu pentru cá se degrade inca mai diosu pre cei degradati, atuncientusiasmulu hi e demnu de dispretiu si de puna.Unele cá acestenu se potu amenti destule ori unoru domnisiori si fii de negutiatoriavuti cari nu au nece una enema pentru lucran i marl, si 'si batn jocude altii pre cad vedu aprensi si entusiasmati pentrn atari lucran, fi-

endu ei sean dela natura nesentitori, seau crescuti de a casa in nesen-tire si nepesare.

Studiulu istoriei grece si ronsane ne dá, esemple destule deteneri en enema mare si suflete sublimi cari s'au sacrificatu in tem-purl entice pentru detoriele loru catra patria si nmanitate. Dare nunumai istoriele entice ci si cele noue inca no arata atari esemple.

§ 120. Medicin'a pedagogica- morale.

Educatoriulu morale e nevoitu de multe ori a se purtá,cá unu medieu. tuvetiaceii lui sunt seau cu totulu trascu-

www.dacoromanica.ro

loo PEDAGOGICAMORALE

rati si acumu corupti, in catu abia se mai canosa intrusii dispusetiunile cele frumose naturali cari se afla in sufle-tele copiiloru, seau ei s'au abatata dela calea derepta intruunu moda sean intru altulu, au facutu una abatere mai mare,s'au fuina nedemni de incredere prein ealcarea une detoriiinsemnate. In easulu de hutanin se cere una cura radicale,in celualaltu (16 se se tedice numai reulu momentanu. A-mendoue sunt lucrulu medicinei pedagogice-morali. Ea urmain generariu principiale, cari s'au espusu pana aci. Ch-cicandu se intarescu instintele si inclinatiunile cele bune, a-tnnci se debilita cele rele. Numai se cere, cti educatoriuluSe cunasca nattit'a morbilorti cu atatu mai bene cu catu ealumnulki lui mal morbosu, si se nu adopere atari thidiloce, preincari ay' produce unu morbu nou in loculti celui cutatd. Ehd(16 se cunosca atatu rnorbii sufletului particulari cata si mo-dificatiunile loru, spre cari serbescu si oserbatiunile cari sevoru aduce in capilla urmatoriu,

Elu (16 se astupe mai antaniu fontan'a reului pre catapote stke acést'a neaperatu netesarIU de multe ori, ease mute pusetitmea aIuinntlui seu de tétti. EN se sé de-prenda a se muitianti Si cu una indereptare grafiata, si senu se incele ch l'a indereptatu, candu alunmultt in adeverue totu acel'a care a fostu mai nainte, elu (16 se scia maide inainte eh e problem'a cea mai grea a cura radicalmentepre unu alumna comptu, si eh acestd problema a rare ori

se pote deslegti deplinu.

121. Contiuuatiune.

Educatoriulu nu are atatia greutate, candil are se in-derepte numai abaten i partieularie, cu tote ch a une ori si

www.dacoromanica.ro

MEDICINA PEDAGOGICA-MORALE 161

aceste inca potu fi gravi in urmarile lora. Deei elu are dea oserbd urmatoriele :

Candu oserba, cd copiii mai mici s'au abatutu ceade antani'a ora dela unele invetiuri bune, cari pana atuncile au urmatu, acea abatere se o considere pro cata pote maiseriosu dupre calitatea ei si cercunstantiele autorelui ei. Neceuna data nu e consultu a nu o considerd de loot, ftenducds'a inte2nplatu de antaaa ora, si numai a 'rare IA a olasd nepunita. Totusi acést'a se pote templd atunci, candue mai mare probabilitate, ch nu se va repeti.

Educatoriulu se destinga abaterile, cari au urmatudein una coruptiune a anernei, de acele, cari au urmatuinai dein cause acidentall, cari inse alumnulu nu le au po-tutu incungiurd usioru. In casulu de antaniu e semnu, cdeducatoriulu n'a oserbltu purtarea alumuultd, si nu i a for-matu ca.rapterula chiaru dein partea, care avea mai multaopu de formatiune.

Educatoriulu se fia ca forte mare luare amente a-supra a lumnului dupre abatere. Atunci '1u pote cunosce maitene, ce natura are, si daca sensulu bunu a remasu domi-natoriu in d'insulu, seau dora s'a micusioratu. Acést'a -secunosce, daca alumnulu dupa abatere s'a facutu tnai insolente,mai rece, rnai frivolu, mai neconsideratoriu, seau mai ne-sentitoriu.

Educatoriulu se nu amentesca alumnului abaterileprea de multe ori, dara nece se le ulte prea curundu, panatandu nu va fi indereptatu depleno.

Daca a fostu nevoitu se punesca, se nu se aretedupa aceea totudeun'a rece, dara nece se nu intre prea cu-rundu in reportulu de mai inainte, si te se feresca a care-

11

www.dacoromanica.ro

162 VIVACITATEA COPIILORU DEIN PUNTU MORALE

tiA pre alumnu, pentruci prein acésea i ar' da ocasiune secreda, a a fostu punitu ca nedereptu.

6) Cela mai multu se pote speri dela inlaturarea cau-seloru, cari au produsu coruptiunea: pana candu aceste nu

s'au inlaturatu, tote admonitiunile si doptrinarile, fia catu

de patetice, sunt desierte. inse spre inlaturarea causelorucoruptiunii de multe ori e cea de antaniu conditiune schim-barea totale a situatiunii esterne.

Capo VII.

Principia speciali de educatiune morale cu respeptu la virtutisi scaderi particularie.

§ 122. Notitie preliminarie.

Acesta parte a pedagogicei inca e in legatura de apro-pe ca moralea si cu psicologi'a. Principiale acestor'a se a-plica si aci, adaugenduse catra d'insele unele regule parti-cularie, cari au de obieptu facilitarea virtutiloru particularie,si incungiurarea si sterpirea releloru morali particularie.

Nota. Cunoscentiele psicologice, cari se ceru spre acestuscopu, se potu céstigi dein scriptele pedagogice ale lui Rousseau,Antropologi'a lui Hant, si dein alti scriitori, pentru esemplu Ba-sedow, Villaume, Saltomann s. a..

§ 123. Vivacitatea eopiiloru dein puntu morale.

Vivacitatea copiiloru e unu semnu bunu. Dela copii nuse pote asteptá, ca indelungu se sieda intru unu locu seause se ocupe indelungu cu lucruri seriose. Amendoue acesteara areta, ca poterile lora sunt tocite si stupide, seau ele

www.dacoromanica.ro

MODERAREA VIVACITATII ESCESIVE 163

s'aru face asia prein acelesi. Vivacitatea cea naturale pr.o-duce in copii volia buna, si, precumu amu veditu (§ 93),acést'a e neaperata, pentruck ea impedeca manifestarea mul-toru inclinatiuni rele, si destepta unele inclinatiuni si instintemai bune precumu sunt pentru esemplu docilitatea, diligen-

benevointi'a, oficiositatea si sentimentulu pentru ce e bunu,si frumosu: tote aceste sunt proprietati forte amabili, carinu se afla in copii, a caroru spiritu s'a stinsu prein una dis-ciplina tirauica, si cari mai usioru se potu conserbi in d'in-sii, candu le se conserba vivacitatea si voli'a buna in aniianteriori decatu rein tota moralisarea.

124. Moderarea vivacitatii escesive.

Inse vivacitatea produce si scaderi multe. Ea nu pro-duce nuniai facilitatea care e buna si in anii mai inaintati,dara produce frivolitatea, care mi destinge necaliurea ce emomentosu de ce nu e momentosu, face pe copii neatenti,ci se nu considere urmarile fapteloru, si de aceea seducede multe ori la lucruri fora discretiune, chiaru si la rele.Afora de acést'a copiii vivaci sunt multa mai usiurei, maiuituci, mai neordinati, mai neconstanti si mai nesuferitori,si mai distrapti la invetiatura si la lucru, mai negligenti inimbracamentulu loru, mai neluatori amente la lucrurile lone,si mai neregulati in societate. Aceste tote, ce e dereptu,inca nu sunt scaderi ale anemii, dara totu sunt scaderi, carideu se se inderepte, si in contra caror'a mai ca numai de-prenderea de buna ora e siugurulu midilocu. Potu se seadauga apoi si alte media positive alese cu intieleptiune, canduoserba educatoriulu, cumucà alumniloru lipsesce bun'a

Beau indata ce acele scaderi au apucatu pre unu gradamai inaltu.

www.dacoromanica.ro

164 LENEA NATURALE A COKILORU

Nota. 1) E tnare diferentia intre naturele, ce se destinguprein vivacitate si selbatecia, Copiii cei vivaci se intorcu la or-dine indata ce 'i ocupa ca vre unu obieptu interesante, éra procei selbateci nu pote aduce la ordine cu nemica; mentea lorae disipata, si sensulu lora e desfrenatu cu tote ea au forte pu- -cina adeverata potere interna.

2) Educatoriulu se relega cele ce s'au disu desupea (§ 99),despre deprendere, fienduci acele se potu aplica si la inderepta-rea scaderiloru supea semnate.

Metodulu ordinariu, de a face copiiloru una miie de adu-ceri amente, si de a'i si puni dein candu in candu, fora se steecu totu de adensulu, cá se se schimbe si se se inderepte numai de-catu ceea ce se pote schimbá si indereptá, ajuta pucinu, seau ne-mica: cela ce a uitatu cera, se incepa érasi indata si se faca detoa; celu ce a pierdutu ceva dein lipsa de ordine, se se con-stringa numai decatu a cauta pana va aflá; cela ce a facutu vreuna lucra prea superficialmente, pentru esemplu a scrisu, a de-semnatu, pre acel'a se nu 'Iu infrunte numai decatu ci se '1uconstriga se faca de nou pana candu va face aleta de bene procatu se pote asteptá dela d'insulu; celu ce 'si strica hainele nu-mai dein petulantia si dupa ce a fosta admonitu, se porte rusi-tea, si inca se bonifico si damnulu in certe casan; cela ce stricaoeva dein neadvertentia sean selbatecia, se se lipsesca de usuluacelui lucru, pana va comprobé., ca s'a facutu mai atentu, in u-nele casuri se bonifico si damnulu.

3). Educatoriulu se se adopere pre cata pote mai multa ainteresa pro copa pentru obiepteIe cari le se propunu, acest'a emidiloculu cela mai bunu de a'i face atenti si de a'i desvetiá delascaderile susu insemnate.

§ 125. Lenea naturale a copiiloru..

Daca vene lenea lora dela vre unu morbu, atunci so

se redice morbulu cá, se se faca sanitosi, daca vene delatemperamentu, atunci se le se dee ocasiune a face misicare

www.dacoromanica.ro

RELELE CE IIRMA DEW LENE 165

de multe orly se 'i duca in societatea altoru copii destepti,si prein alte midiloce se 1 destepte spre lucrare.

6 /X Re/ele ce nrma dein lene.

Dein lene se nasce ur'a de a 'si intende poterile ma-caru catu de pucinu, una aplecare speciale spre comoditate,una placere prea mare spre tote speciele de 2nultiamiri sen-suali, in ultra egoismulu epicureu, celu ce e solicitu numaipentru sene, éra pentru altii nu are nece una solicitudine.Acesti egoisti epicurei alt'mentrea sunt forte buni la anemapana ce nu le tulbura cineva comoditatea, ei si promitu des-tule, inse facu pucine. Tenerii lenesi se ferescu de veri cesocietate, fla aceea catu de interesante si contribuesca catude multu la cultur'a spiritului, indata ce se temu ca voru fijudecati acolo, ei se lapeda de veri ce folose numai se nu lese tulbure comoditatea si repausulu, in care 'si afla totamultiamirea. Aceste rele deu combatute, ch-ci omenii do-minati de d'insele, la urma 'si pierdu tota valorea pentrusocietate.

Nota. &pea acestui obieptu note= urmatoriele.1) Aplecarea spre sensualitate, care e tomune toturentt rele-

loru inaemnate d.esupea, se pote combate in moduIu nrmatoriu:a) ne caretiandu prea multu pre copii, si feriudui de una edu,catiune mole si efeminata, b) ne plenindule tote dorintiele, si nofacundule tote comoditatile; ennui facu mamele de multe ori gileinuna solicitudine fora discretiune; dein contra a) deprendiendui debuna ora a suferi tote adversitatile, b) espunendule catu e de u-rite vieti'a dedata spre sensualitate, si judecandu aspru Si cu dis-pretiu pro acei omeni, cari serbescu epicureismului punendusi bu-nt& supremu in gaudenti'a, sensuale, c) se le destepte si se le cul-tive spiritulu spre a cunosce ce e bunu si frumosu.

www.dacoromanica.ro

166 RELELE CE IRMA DEIN LENE

Pre tenerii cei ce au crescutu in tote multiamirile nu 'i potealperi nemica in contra voluptuositatii decatu amorea spre scien-tia si in generariu spre ocupatiunile spirituali. Chiaru cei ce nusunt uevoiti a invetiá pentru cá. se 'si céstige panea, ara dé con-strinsi ci se invetie mai multu, pentru cá se nu se intaresca inacea parere nefericita, cit ei aru fi numai [ruges consumere nati,si apoi pentru ci se se destepte in d'insii sentimentulu rusinii incontra unei vieti brutali. Datin'a cea rea, care domina la nobi-limea unoru natiuni mai apuse, de a se ocupá mai vertosu numaicu venatulu, si de a 'si consumit totu cursulu vietiei numai in pe-teceri, pre cari le numescu pasiuni nobili (nobles passions), nu sepote inderepti decatu numai prein una educatiune mai buna siprein cultura spirituaie universale.

Ur'a lucrulzti si a intenderii poteriloru da se o combatadesteptandu in alumnu sentimentulu de onore, aretandui di 'si vapierde amorea si increderea daca nu se va desbracá de lene, a-retandui ce folose urma dein laboriositate, seau dupa cercunstantiesi punindulu, prein lipsire de comoditatile cu cari e deprensu,in ultra candu are de a traptà cu copiii mai mici facundule lu-crulu interesante si dein vre una parte acidentale, pentru esemplucopiii scriu mai bucurosi in unu caetu nou, legu mai bucurosi incarte noua, seau daca e legata frumosu s. a.. Totu ce e mono-tonu 'i fatiga, totusi se nu le se plenesca dorintiele prea de multeori, pentru cA atunci s'aru deprende a nu cunosce nece una margine.

Unii copii au una purtare neplacuta care urma numaidein comoditate; dela acist'a 'i desvetia educatoriulu constringun-dui ca se faca ei tote lucrurile, cari sunt detori se faca, si se nuastepte ci se le faca ceialalti frati, sorori seau domestici. Dacanu'i constringe educatoriulu, atunci ei se facu totu mai comodi simai neplacuti, mai uritiosi; nu e destulu se dica celui comodu :tu astepti cd totu altii se 'ti serbesca I in atari casuri (la se 'i spunarespicatu si espresu : cine e detoriu se faca cutare lucru, seau seintrebe : care dein mai multi voesce se faca ceva? Atunci si celucomodu inca se lega cà va face de rusine.

www.dacoromanica.ro

SINCER1TAT14.:A SI MENDAC1TATEA 167

4) Totu dein comoditate urma si acea erore, cit unii tenerise sfiescu a merge in societati culte. Acesta erore duce la multerele pre multi teneri in anii acadenaiei, cari de multe ori predaavuti'a familiei fora se 'si afle acea multiamire adeverata, care oara fi aflatu in societatile cele mai culte.

§ 127. Sinceritatea si mendacitatea.

D-dieu a facutu pre omu sinceru, si in gur'a copiilorue adeveru. Era daca 'si batu cpaulu chiaru si copiii cumuse incele, atunci se pare ci firea cea buna a lora e stricataprein altii. Mentirea, simulara, siovairea, ascunderea ade-verului, recusarea de a 'si confesa scaderile proprie, medita-rea cunzu se faca incelatiteni mai mari seau mai mici, sus-tienerea cea ostinata a unei falsitati, tote aceste au vre unacausa esterna, care le au casiunatu ; fundamentulu loru evre unu interesa ascunsu. De multe ori dau causa educa-toril eh copiii se spuna mentiuni seau neadeveruri. Altele senascu dein cercunstantie. Daca se deprendu copiii la men-tiuui, carapterulu lora celu demnu de stima pre incetu secorumpe, si sinzulatiunea, falsitatea, si ipocrisra se face adou'a natura in d'insii, chiaru de aceea e cu atatu mai nea-peratu a conserbá in ei sinceritatea si amorea adeverului.

Nota 1). Copiii se facu mentiunosi si falsi:daca vorbescu in presenti'a lora lueruri cari ei le ea-

noscu bene si seiu ch nu 'su adeverate,depvendienduse a spune mentiuni altoru omeni cu tote

cit acele potu fi nestricatorie,2) daca afla aprobare candu spunu vre una mentiuna, Beau

cantlu au tiesutu cu maestria vre una mentiuna puntru ci se scotadein nevolia pre cineva,

4) daca educatorii 'i porta prea aspru pentru fiacare aba-tere catu de mica,

www.dacoromanica.ro

168 SINCEIIITATEA SI ATENDACITATEA

candu educatorii seau altii staruescu ea asprinte at sespuna adeverulu, ea tote cà vedu, cit nu 'la vora apune pentraa se scape pre altulu de rusine, de puna s. a..

prein credulitate, ne cercetandu ca deamenuntulu cele cespunu ei, ci credienduse in spusele loru, atunci copiii facu abusude incredere si se incerca si de alte ori a spune mentiuni, sivice versa,

candu nu le se dà crediementu candu spunu adeverulu.De multe ori spunu mentiuni si ascundu adeverulu nu-

mai dein levitate, ci neconsiderantia; apoi dein interese egoisticu,dein sperantia de a castigá, ceva, de a scapii, de vre una punaseau rusine, de a nu di ocasione parentiloru cá, se sufera vreuna nemultiamire, in ultra pentru ci se ajute pe vre unu amIcu,se tu se arete contradicitori seau fricosi. Cei cu fantasia preaNivace potu se se alunece eft se esagere luerurile.

Nota 2) liforalitatea copiiloru mentiunosi inca e diferente.Unii mentu numai dein levitate, altii de frica, dein angustia, altii deinreutate. La altii motivulu si scopulu e demnu de respeptu, numaimidiloculu nu e bunu, pentru esemplu candu mentu pentru cá sese arete credentiosi unui arnica. Unii educatori acést'a nu o con-sidera, ci punu tote mentiunile in un'a si ateeasi clase, si le pa-nescu totu au aceeasi puna.

Edueatiunea despotica nece una data nu pote formi unucaraptera sinceru. Edueatoriulu dê se arete, ci onestatea e maipre susu de tote, si cà micusiora chiarti si unele abaten i dela de-torii mai mari ca tote a nu redica pun'a totudeun'a.CA re-tributiunea sinceritatii e increderea si pun'a falsitatii si a celeimai mid e neincrederea. Pre alumna se nu '1u duca in tentatiune,se nu '1u incurce cu intrebari sugestiva si eft una incisitoriu; senu se faca inaintea alumuului, c'à nu cunosce ceca ce cunosce siscia; si se nu '1u constringa a confesd candu vede, cit prein ace-ea ar' suferi prea multo; candu a incehtu, se nu treca cu ve-derea, ciL si cama ar' fi oserbatu incelatiunea, elu se nu credatece una data cà e mai prudente decatn educatoriulu seu. .Ru-

sinarea si despretinlu mentiunosului perseverante eunt mai bune

www.dacoromanica.ro

MITABILITATEA COPIILORU IN AND DEANTANI 168

cele mai multe casuri deeatu alte pane positivo, numai se nu fiaunitu eu mentiun'a si alta deliptu mai greu, care ar' (let punitunumai decata/ pentru c. alumnulu se nu se deprenda reu.

3) Parentii si educatorii au se feresca pre copii, ca se nuse deprenda a duce a casa tote vorbele cari au auditu, si a spunetotu ce au vedrutu pre aliurea. E permisu inse a se plange canduau suferita vre nna nedereptate, 0 clatoria nobile a spittle candacere aperarea unuia mai debile. Educatoriulu dé se le arete eaintieleptiune, a e semna de earapteru laudabile a compune di-ferentiele si a impacá cuele controverse s a nu alergá, numai decatu la superiori pentru tote, apoi a si suferi cate ceva si a ierti.Se le arete, ch e carapteru basa a acusci pre altii pentru cá sele strice, a duce a casa totu ce au disu si ce au facuta altii;educatoriulu ar' corumpc insusi pre copii, canda i ar' indemná, laaceste.

In urma se 'i feresca de sinaulatiune si ipocrisia. In lumetote se facu pentru aparentia: omenii se facu di, se bucura, candusunt tristi, se facu superati candu nu 'i dore nemica, arete sim-patia candu anem'a le e plina de ura, dicu eh e ceva frumosuseau unta s. a. candu in anem'a loru nu tienu asia. Educatoriuludei se feresca pre copii ci se nu simule sentiment() cari nu leare, se le permita a gsi manifesti sentimentele ca libertate; e maibene a fi mai nesentitoriu decatu ipocrita. Acesta scadere venemai alesu dela educatiunea care e in moda, dela politur'a preamatura, dela aplecarea omeniloru de a se multiami ca aparentra,si de a aceptá derepta sentimente figurele cele esterne ale sen-timenteloru.

§ .28t hitabilitatea. eopidera in an* deantani.

iritabilitatea mai tare se areta iu anii anteriori preinplansu si tipetu, apetitiuni tari, bueuria si dorere mare si

_prein erumperea sensatiunii in contra autoriloru acestor'a a-deverati seau numai imaginati, Aceste sunt mai multa ma-nifestatiuui numai animali, si se pierda comunemente dupre

11*

www.dacoromanica.ro

170 IRITABIL/TATEA COPIIL0111/ IN ANII DEANTANI

ce se destepta usulu ratiunii, inse in unii mai curundu, in

altii mai tardiu. Dein contra in altii iritabili.tatea e mai de-bile in catu la urma se preface in una nesentiliune flegma-tica a carapterului, care nu are propriamente nece unu pre-tiu morale, cu tote cà unii o numescu anema buna, aplica-time, tolerantia morale. Atari caraptere nu potu un i insenece awl; nu se potu manid, inse nece nu se potu bueurdde nece unu lucru bunu. In lume potu se traesca in paceca tota lumea, dar' ei nu au nece ilnu pretiu propriu, necelibertate spre a hill de poterea lora.

Nota 1). Plansulu si tipetulu copiiloru in cei doi ani deantanivene forte de multe ori dela doren i corporali, de multe ori delanepl icerea, care le yews dela infasciatulu prea strinsu, seau delanecuratra in care se ala. Copiii plangu si tipa si anula alu tre-ile, alu patrule si alu cinche. Nu e metodu bunu indata a'i in-jar4, al bate, clara nece a compatimi cu d'insii, a'i netedi cu vorb'a,

cautd, prein aceste reulu se face mai mare de multe ori, seause redica numai pre mill minutu; mai bene e a nu le consideraplansulu si tipetulu, si a'i departa pana candu voru tau% seaua esi si a'i lasá pre ei singuri. Nu e de temutu asia usioru, eale va veni vre una stricatiune dein plansu. De multe ori copi-lulu fatigatu de plansu adorme si se destepta voiosu. Daca potevorbi, atunci mai antaniu se '1u intrebe: de ce plange? Daca nurespunde, atunci se 'i vorbesca cu tonu blandu, se '1u distragacu vorb'a, si se 'i traga luarea amente la alta ceva. Daca totuitu respunde, atunci educatoriulu de se 'i impuna tacere ca tonuimperativu, si daca nu asculta, atunci dé ajutatu prein dorere cor-porale ea se nu lesine, si una castigare seriosa va fi salutare.Copilulu dé se invetie, cit e mai bene totudeun'a pentru d'insulu,claca asculta, decatu daca se opune.

2) Flegm'a nu e totudeun'a calitate buns. Psicologii si me-dicii au facutu inca pucinu pentru una dietetica fisica morale dupadiversitatea temperamonteloru, spre a cunosce artea, cumu s'aru

www.dacoromanica.ro

TITIALE CE SE NASCU DEIN IR1TABILITATEA PREA MARE 171

poté desteptá si copiii cei flegmatici. Ei se destepta mai antaniuin societatea altora copii vivaci. Copiii flegrnatici de multe orisunt fachinii de casa, pre cari 'i incarca toti ea tote sarcinele.Acést'a nu deu se sufere parentii si educatorii.

Reu ara lucrá educatorii candu ei ara neglege educa,.tiunea copiiloru flegmatici dela natura, ch si daca nu pot' faceei atat'a catu faca altii, in societate sunt diverse funtiuni, si pen-tra unele sunt buni si cei ca talente si cunoscentie mai pucine.

§ 129. Vitiale ce se nascu dein iritabilitatea prea mare: sensibilitatea,capriciulu, spiritulu contradiptiunii, pertinaci'a.

Dein iritabilitatea prea tare se nascu urmatoriale vitia :Sensibilitatea, ceea ce ce nasce dein debilitatea in-

tielesului, si se manifesta prein aceea, ca nu pote suferi neceuna reprobatiune, si in veri ce fapte seau vorbe ale altor'avede numai scopuri rele. Acesta rea deprendere dé repre-muta numai decatu, capacitandu pre copilu cumuca are strambu.Cu catu crutia educatoriulu mai multu acesta iritabilitate ne-potentiosa, cu atatu se faca atari copii mai nesuferiti.

Sensibilitatea in sene nu e rea, nece. nu areta carapterureu ; copiii mustrati, seau puniti planga, se lamenta in con-tra educatoriului, se mania, si ar' fi neprudentia a cere delad'insii, cá atuuci se se arete nesentitori si inca se multia-mesca, acést'a nu o potu face nece cei mari. Cela intieleptuinca dé se se pota mania, ca atatu mai pucinu se pote coil-sided ea unu rea morale erumperea tnaniei in copii.

Capriciulu, spiritulu de contradiptiune, pertinace ase nasce in unii copii a) dein nesanitatea Beau debilitateacorpului, fienducà esperienti'a areta, cb, copiii morbosi outmai capriciosi, si nu potu domina preste sene ca cei sani-

tosi ; b) in unii se nasce dein debilitatea intielesului, unita

www.dacoromanica.ro

172 SENSIBITITATEA, CAPRICIULTJ, SPIR1TULU CONTR,ADIPTIUNI1

cu una certa arogantia; ei nu cunoscu ceea ce le folosesce,nu asculta hem una representatiune, hem tu o precepu, deaceea contradicti tote ; t) in ultii se nasce dein nzodulu cumu

trapta: adeca seau facu tote dupre voi'a si dorinti'a lorufienduca stint mici, semi trapta Cu asprime despotica, dacale permita au le respingu ceva, acést'a o facu numai duprearbitriu seau dein capriciu, si atunci copiii se &at nesce mu-tomate daca sunt mai flegmatici, seau capriciosi, contradict-

pertinaci daca mai au vre una potere. d) A une oricapriciulu si resistenti'a se nasce dein ostilitate in contra a-celui ce pretende ceva, chiaru si in contra parentiloru si aeducatoriloru. Altulu fincare se impaca Cu d'insiis numai a-cesti'a nu!

In contra capriciului, a contradiptiunii, pertinacieipiiloru mici celu mai bunu midilocu e deprenderea la a.scultare rigurosa; prein acést'a ¡use nu se intielege despotis-mulu pedagogicu, care maltrapta copiii pentru veri ce con-tradiptiune seau resistentia, acestu despotismu cresce omenifricosi, nepotentiosi si pleni de sentimente ostili. Deci reufacu acei parenti, cari totudeun'a facu in contra vointiei si

a dorintiei copiiloru. A une ori se cuvene a se face cd sicumu nu ar' audi ceea ce au disu copilulu, acést'a atuucipuna pentra d'insulu, dupe ce au venitu copilulu la ordine

atunci se se arete educatoriulu mai aplecatu a'i pleni do'rinti'a. eandu capriciulu loru e superatoriu pentru societate,se I departa dein societate.

Murnzurarea si pertinacea teloru mai mari se nu osufera de loci]. Mani'a celoru mici trece curundu ; tu cei maimari s vorbesca, cá se 'i scota dein confusinnea in care se

si educhtoriulu se alba ocasiune a'i capaciti. Unii e-

www.dacoromanica.ro

BENE'VOINTPA CEA RATURALE A COPIILORIT 173

ducatori nu 'torn se vorbesca -septeraani intregi cu cei cul-pabili, Acést'a e rore.

§ 130. Benevointi'a caa natural° a copiiloru.

CA-6 intra copilulu in vietia, indata parentii '1u cu-prendu tu amore; copilula inca 'si sente nepotenti'a sa, siare dna aplecare firesca catra aceia, care 'i areta amore si'i dau ajutoriu, si se crede cebra mai tari. Cu catu oserbaelu mai multa amore dein partea altor'a, cu atatu are maipucina ocasiune de a'i uri sean de a le areti sentiment° o-stili. Prepusulu si neincrederea anevolia vorn WA in anem'alui. Chiaru nece asprimea parentiloru si a altor'a nu le mi-cusiora amorea si aderenti'a, pentrucA ei credu, ca acesti'aau Were de a 'i traptd aspru. De aceea si parentii si in-vetiatorii Bunt mai amati daca Uhl uni seriositatea tu bit-

natatea decatu cei ce se porta catra invetiaceii lora cu unabunalate nepotentiosa.

Totusi in uuii copii amorea si benevbintfa 0 mai taredecatu in altii: unii sunt mai amabili si mai amitabili cti Su-gitori decatu alti; unii copii de mici se lega de mainele loremai curundu si mai tare decatu altii, mat nal placuti, Maicompatimitori, mai neegoisti, mai reconciliabili, Mai Wadspre a serbi altor'a, si zafia mai multa multiamire in feriti-rea ti bncuri'a altor'a decatu altii, cu tote cA au fostu edu-cati totu dupre acelesi principia, Unii stint forte cordiali tibentimentali, altii reci, inchisi, neparticipatori, inelancolici, greila fire. Veri care se fia ratiunea acestei diferentie, educati-unea e detoria se feresca pro copii de tote, prein cari s'arnpoté stria% dispusetiunea lora cea buna, in care se desvoltagermele umanitatii, si se faca tote prein *care acést'a se poteconserbd si formd..

www.dacoromanica.ro

17i COMBATEREA INCLINATIUNILORI3 REM SI IsTEAMICE

§ 131. Combaterea inclinatiuniloru rele i neamice

unii copii se areta de buna ora nescerele, si unu egoismu, dein care se nascu multe rele. Acest'ase areta prein urtnatoriele simtomate : a unii copii nu aunece una sentire, nece una simpatía pentru altii, sunt ingrativeri cate benefaceri se fia luatu dela altii, stint aspri si chiarucrudeli cu omenii seau animaliale, au placerea dein dorerealoru, ridu si 'si baits jocu de altii candu vedu in confusi-une seau nevolia. Candu vede educatoriulu atari fenomene,nu pote se fia cu nepesare.

132. Solipeiemulu, intereeulu propriu, poft'a avutiei.

Studiulu perfeptiunii si alu averii pote degenerá in so-lipsismu, dein care se nasce invidfa, interesulu propriu, poftoavutiei, avaritra s. a..

Solipsismulu cauta numai la onorea si la folosulu pro-priu. Invidea se uita cu ochiu reu la perfeptiunea si ferici-rea altor'a interesulu propriu alege totudeun'a pentru senece e mai bunu, si, unde se cere vre una audacia, pune prealtii se faca, elu se trage indereta; pofta avaritiei alerga pre-totuindene dupa céstigu : copiii, in cari s'a incuibatu acestapofta, ama jocurile lucrative; avuti'a cauta numai se aibatotu mai multu, fora se se folosesca cu averea, pofta bani-loru e elementulu ei, avarulu e curiosu se scia cata avere,cati bani au altii. Aceste tote sunt vitia, cari se areta siin copii de buna ora, si educatoriulu e detoriu a le combatecu tote midilocele acomodate.

§ 133. Fantaei'a, euperbi'a, ambitiunea.

Unii copii 'si imagina, cumuck ei aunt mai buni decatu

www.dacoromanica.ro

NEIN TERES EMI% 175

altii, si pre acestia cauta a'i inicusiorá, le afla scaderi si creduci prein aceste ei se voru mai inaltii. Se gloria cm cali-tatile cari au ei adeverate seau numai imaginate, si super-bi'a 'i indemna ci se esercite dominatiune supea celoru maifora de talente, si mai debili. Cu aceste e insocita si am-bitiunea de a fi considerati mai multu decatu sunt, dein am-bitiune se nasce despretiarea umanitati, dein d'ins'a se potenasce tota speci'a de nedereptate catra altii si de nemoraliiate.

Candu combate educatoriulu aceste vitia, are se com -

beta vitiate, éra nu instintulu spre avere, si more, nece sen-timentulu demnitatii proprie. Daca ar' combate cineva in-stintutu spre avere, atunci copiii se invetia lenesi, predatori,nederepti catra altii ; daca ar' combate instintulu spre onore,atunci ei s'aru face nepesatori catra lauda- si mustrare ; dacaar' combate sentimentulu demnitatii si a pretiului pnopriu,atunct 'i ar' face imbecili si fricosi, si daca le ar' combatesentimentulu rusinarii, atunci i ara face temerari, fora de ru-sine si nesuferiti.

§ 184. Neintereannti'a.

Pre orna nu apera nemica mai bene in contra egois-mului decatu aplecarea dominatoria spre a contucrd sprebetide contune, acést'a produce intruinsulu acelu entusiasmufrumosu pentru benele omenimii, care a fostu totudeun'a no-t'a omeniloru celoru mai buni si mai nobili. Se dice si secrede, cit omenii seculului nostru sunt mai egoisti decatu ceidein seculii trecuti, acesta parere pote se fia si camu esage-rata ; cu tote aceste omulu e detoriu a combate egoismuludein tote potente. Pentru acesta combatere s'a facutu pre-parativ'a prein desteptarea sentimenteloru morali si simpa-

www.dacoromanica.ro

175 AIVIGREA CATRA PATRIA

tetice (§ 79 si 80), se cnvene a o continua 1) prein tuminareamentii, 2) prein deprenderea poteriloru si folosirea midilo-celoru, 3) prein esemphdu propriu. In fiacare teneru, precare l'amtt desbracatu de egoismu, aunt crescutu anti bene-facutorin alu seculului seu.

§ 135. Amorea eatra patria.

Daca °multi are detoria de a considerfi pre WI omeniicá membri ai unei cetati seau comunitati, a'i anui ca amorepraptica si a le promové perfeptiunea si fericitatea pre catupote ; ca atatu mai vertosu are detoria de a( 'si amíi natiu-nea si patri'a, care l'a, nascutu, care 'i a data tote bunata-tile do cari se bucura in vied% si care le apera pre acestesi libertaten luir fora de care vietra si tote bunatatile pa-mentesci am u fi peace lucran i fora de valore.

(Multi celu ore are poterile celo mai multe inca tin potecuprendu pre tau getudu omeuescd ca amorea sa cea pra-ptica pre catu doresce si voesce, vointiei lui totudeutga hp-sescu poterile, de aceea chiartt si unulu ca acest'a inca e

necesitatu a 'si margini aptivitatea sa la patri'a si natiuneapropria, de aceea si nator'a a impartita genulu omenescu innatiuni, asemnandit fiacaruia, una sfera de aptivitate mai mica,in care se pota lantrá mai usiora si cu mai multu folosu. A-sia se nasce spiritztlu natiunale si anzorea eatra patria. Totu°multi e legrau de natiunea si patri'a sa cu legatorele celemai fluid si mai sante.

Acumu Rominii inca tut una patria, ei inca facu unanatiune. Adeveratu cà. ei nu stint tmiti toti sub -unu guber-_

niu natiunale-, precurnu stint uniti pentru esempla FranciirAn-glii si alto natiuni, cu tete mate detori'a naturale catira

www.dacoromanica.ro

AMOREA CATRA PATRIA 177

natiunea lora obliga si pre cei ce sunt sub gubernia de altagente a 'si conserbd, a 'si aperá si a 'si cultiva ea virtutesi religiositate stramosiesca limb'a, pamentulu, dereptutile, sidatenele stramosiesci, in cari consiste carapterulu loru nati-unale, aseminea obliga pre cei ce se bucura de guberniululora natiunale a 'si conserbd, a 'si aperd si a 'si cultivi toteaceste bunuri nestimate, si mai alesu dupa ce au facutu eiuna esperientia atatu de trista sub guberniulu fanariotiloru,dein care au potutu invetid, catu e de umiliatorin jugulnstrainu, acumu au una detoria forte santa, a se adund totiin giurulu guberniului lora natiunale si a lucrá impreuna ead'insulu, spre a redicd abusurile, spre a consolidd uniuneatoturoru Bomeiniloru, si spre a efeptud benele si salutea to-turora.

Nemic'a nu ar' fi mai contrariu acestoru scopuri demnesi sublimi, nemic'a mai neimpacatu cu sentimentele stramo-siloru loru cele patriotice si natiunali, nemic'a nu ar' imp_deed mai multa benecuventarile ce s'aru poté asteptd se sereverse preste stranepoti dein faptele cele eroice si hiptelecele sangerose si grele ale stramosiloru, si nemic'a nu ar'provocá mai multa blastemulu cela vindicative ala acestor'aasupr'a stranepotiloru, decatu candu aru atenta acesti'a se

redice derepturile, pentru cari stramesii lora s'au sacrificatuin lupte nenumerate si au muritu, cá, apoi se puna in lo-

culu acestor'a visurile unei fantasie aprense, seau institutiu-nile altoru natiuni, pre cari stramosii lora totudeun'a le aucombatutu, si de cari ei s'au scarbitu si au fugitu. Ci-ci dese si afta si in institutiunile Romttniloru unele parti hive-chite si defeptuose, precumu se afta de aceste in tote insti-tutiunile omenesci : numai aceste deli redicate seau indere-

12

www.dacoromanica.ro

178 AMOREA PENTRIJ PATRIA

ptate, si inca si acést'a se se faca al multa intieleptiune si dis-cretiune, éra institutiunile cele fundamentali si bune se remanianeatense. De aceea au detori'a cea mai santa toti cei ce suntchiamati a educa tenerimea romana a o invetia se destinga beneinstitutiunile cele fundamentali, pre cari e basata natiunalitatearomana de cele ce se tienu de moda si se potu schimbáfora de periculu, si totu de una data se 'i arete forte lu-minatu, ce urmari funeste ara veni asupr'a Romaniloru,candu ar' sucede unui fanatismu politicu ca se restorne con-stitutiunea stramosiesca cea liberale si buna si se arunce preRomani in braciale despotismului, ale revolutiunii si anarchiei.

Nece una data n'a fostu mai neaperata pentru Romanirestitutiunea in intregulu a principialoru natiunali decatuchiaru acumu, candu natiunalitatea lora e amenintiata maialesu dein trei parti: 1) de catra strainii dein inidilocululoru, carii le an apucatu industri'a, comerciulu, si tote sor-gentile de venituri, prein carile 'si an céstigatu dominatiunepreste d'insii : 2) de catra eivilitatea europeana cea egoistica,despotica si materialista, carea voesce a le impune sub namede eivilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialis-multi si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urma-rile loru , 3) de catra Roma nii, carii se crescu in institute gu-bernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cinese le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele,se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiuniiloru in civilisatiunea cea falsa a Europei.

Nota. 1) Cosmopolitismutu celu adeveratu respepta umani-tatea in fiacare omu, fora Ile respeptu la originea, limb'a seaucultur'a lui, aseminea o respepta si patriotismulu adeveratu, elu nuconsidera de barbari pre cei de alta natiune, cumu faceau pa-triotii natiuniloru antice si cumu facu patriotii natiuniloru tari si

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENTRII PATRIA 179

mari dein allele nostre. Dein contra cosmopolitismulu fulsu pre-tende a reformi umanitatea, si 'i predica derepturile cu vorbemaestose, dara totu de una data predica ura in contra natiunilorusi a limbeloru loru, éra candtt vene la fapte, atunci nu iea feral°nece dein peciorele compatriotiloru de aceeasi origine, limba sireligiune. Acestu cosmopolitisatu e identicu cu patriotismulu falsu.

Patriotismulu nu consiste in una adesinne orla la.3 pa-mentula pre care s'a nascutu cineva, ci sonsiste in acea adesiuneratiunabile, cà acelu pamentu e scen'a pro care l'a pusu prove-denti'a pre fiacare cá. se 'si faca detoriele; acesta adesiune des-tinge specialmente pro Români si pre Italiani, cà Romanii nu 'silasa painentulu natiunale precumu 'Iu lasa Germanii ; aseminea siItalianii, cari stint uevoiti a esi dein pamentulu natale la fabri-cele dein Angli'a si pre aliurea, so intorcu érrasi la betrauetie,céd se mora in pamentulu loru natale. Patriotismulu consisteintru a aperá, si a mantiené abusurile, prejudeciale si scaderilestramosiesci, si ale gubernialoru uatiunali, ci consiste in respe-ptarea si couserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei,

pameutului, a derepturiloru, institutiunilora si datineloru fun-damentali stramosiesci: infra aceste se areta spiritulu natiunale celaadeveratu, fora, de care onialu cosmopolitu se pote face usioraunu omu fora de carapteru.

Mai oserbamu urmatoriale despre marea tema a cultu-rei spiritului natiunv.le.

a) Educatoriulu ce voesce se dee una adeverata culturaspiritului natiunale, se cuvene cá se cunosca bene virtutile si sea-derile natiunii sale. Aceste se potu cunosce mai bene dein isto-ria, dein faptele si dein monumentele natiunali. Si anume eclu,eatoriulu romanu va afiá, dein aceste, gumuch Românii suut si aufostu unu poporu tare si sanitosu dein partea constitutiunii fisice,tra dein partea sufietului: simplu, multiamitu cu pucine, frugale,incatu fanariotii faceau specula financiaria cu acesta virtute a Ro,manilora '; apoi sinceru, constante, ospitale, suferitoriu de mari

1) M. Cogalniceanu, Histoire dela Talachie. Tom. I. p. 462.

www.dacoromanica.ro

180 AMOREA PENTRIJ PATRIA

greutati, laboriosu, dereptu, anemosu, belicosu, amatoriu de sci-eutie si de arti si capabile pentru d'insele, aplecatu dela naturaspre libertate si spiritualmente mai liberu decatu tote poporaleincivilite ale Europei, precumu areta limb'a lui, ceea ce e unalimba de omeni liberi si ecari, fienduch Romanii candu vorbescuunii cu altii, 'si dicu io si tu, nu ca Germanii, Francii si chiaruItalianii de astadi; in ultra Romanii sunt tiene mente (senatuspopulusque romanus, beneficii injuriaeque memor esse sole& Si:manet alta mente. repostum 1 2 Ei cugeta multu si vorbescu pucinu,tacu si fa.cu, nu se incredu la straini, sunt tenaei si credentiosidomniloru si gubernialoru lora natiunali, dateneloru si institutiu-niloru stramosiesci mai pre susu decatu tote poporale, asemineaei aunt mai credentiosi si mai cu pietate si catra pamentulu lorunatale, pre care 'la venera cu tota dereptatea ca pre tieren'astramosiloru loru, in catu si aci se pote aplica specialmente laRomani dis'a poetului Romanu:

Nescio, qua natale solum duleidine cunctosDucit, et immemores non sinit esse sui (Ovid.)Daca educatoriulu románu va cunosce si va apretiá aceste

note destintive ale Romaniloru, atunci va sci, in ce are se inta-resca si de ce se apere pre tenerii romani pentru ça se crescain spiritu patrioticu si natiunale.

Educatoriulu roman(' va poté lui materia suficiente pen-tru desteptarea si intarirea spiritului natiunale dein faptele celeeroice ale Romaniloru, fienducà faptele spunu totudeun'a mai multuclecatu vorbele, apoi dein biografiele Romaniloru si ale Rominelorumari, precumu si deiu limb'a nostra romana, care e si paladiululibertatiI, si nedependentiei nostre, si doeumentulu celu mai ne-coutrovertibile, camas libertatea la Romani e originaria si maivechia decatu serbitutea.

Precumu areta istori'a, clasea superiora a fostu aple-cata si la Romani, precumu la multe alte natiuni, a imitá servil-mente datenele, portulu, lupsulu, limb'a, vitiale, si abusurile

1) Sa:ustu. in Jugur.-2) Virgiliu in Aen.

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENTRI1 PATRIA 181

strainiloru ; una data a dominatu la Romani slavomaura, apoigrecomani'a, in unele parti unguromani'a, mai apoi a inceputugalomani'a, si germanomani'a Aceste manie astadi s'au confede-ratu tote in contra Romaniloru, ele amenintia libertatea si cara-pterulu lora natiunale, pentrucit mai antaniu facu tributaria stra-inilora pre clasea superiorer care s'ar' cadé se fia cea mai mareaperatoria a libertatii si nedependentiei natiunali, apoi facti tri-butaria si pre celealalte clasi; ele corumpu mai antaniu morii cla-sei superiori, care s'ar' cadé se fia depositarea toturoru virtuti-lora natiunali, si representantea carapterului natiunale, apoi co-rtunpu si pre celealalte clasi ; servilismulu clasiloru superiori, maialesu la poporale ce mergu spre apunere natiunale, ajunge in unala atara degradatiune, incatu ele se mundrescu cu stigmatele ser-vitutii: ca litub'a, portulu, legile si manierele strainiloru, cumufaceau Polonii inainte de perirea lora natiunale. Unde a apucatua domina strainismulu, acolo se stingu sentimentele natiunali, a-colo progresulu cela adeveratu nu e cu potentia, pentrucii nemi-ne nu 'si dà oper'a, nece averea pentru inaintarea unora lucranipre cari dispretia, acolo scientiele, artile, limb'a natiunale, scole-le si institutele natiunali parte lipsescu cu totulu, parte stau nu-mai ca frundi'a pre apa, numai ca tolerate toque ad beneplaciturnprincipis, acolo industri'a si comerciulu natiunale sunt necuno-Beata si neprapticabili, fienduca spiritulu acestor'a e libertatea, sicei ce s'au aserbitu pro sene la alte natiuni, aceia 'si au pierdutulibertatea; acolo in una nu potu inaintá nece interesele materi-ali, pentruch, materi'a de seue e inerte, daca nu 'i da forma, si

daca nu o misica spiritulu, si unde lipsesce spiritulu natiunale,acolo si interesele meteriali inca sunt in manolo strainiloru, cariau aserbita pre natiunali.

Educatoriulu romanu dereptu aceea va stadia bene, ce e-fepte a produsu strainismulu la diferite popora, si chiaru la Ro-mani, si, unde va fi neaperatu, va face luatorie amente pre fami-liele romane ca se 'si deschida ochii si se se uite, unde pote seduca pre une natiune imitatiunea cea serbio a strainiloru, si cumu

www.dacoromanica.ro

182 AMOREA PENTRU PATRIA

au se 'si cresca Lopiii, pentru mi., dupa ce voru cresce marisiori,se nu fia papusiele strainiloru si spiritualinente si corporalmente.

d) Fienducit nu e nemica mai degradatoriu pentru unu po-poru decatu a ti subjugatu, educatiunea are se cresca in fiacarealumni' seau invetiacelu si unu aperatoriu alupatriei pentru tempude nevoia. Mai de multu deprendeau la arme numai pro unele(Iasi. Dara esperienti'a, a aretatu, cii, patri'a e mai secura, dacaso deprendu la arme toti cetatianii, carii sunt capaci pentru arme,acestu metoda de aperare e si mai puciuu apesatoriu decatu ()-

stile stabili. Cii-ci spiritulu publicu, ce petrunde pro totu popo-rulu, e baluardulu celu mai tare in contra subjugarii, venia a-cést'a veri dein contro va veni. A invetiá. cumu se se prepareteuerimea spre acestu scopu, nu se tiene de acestu locu. Eserci-tiale corporali sunt butte si folositoria, ma sengure nu stint deajunsu, si efeptulu celu doritu nu depende numai dela d'insele.Si neesercitati in tote aceste au facutu minuni de fortitudine, procad altii nu le ant fi facutu si daca s'aru fi esercitatu si s'arufi torturatu ani intregi in serbitiulu militariu. Poterea spirituluisi a unei aneme petrunse de onorea patriei, e mai pro Kist' de-catu poterea si desteritatea corpului, Cu tote ch nece acést'a incanu se cuvene a se neglege. Imperatulu Iulianu crescuse intrecarti si intre filosofi, si erá cu totulu peregrinu in artea militaria,si cu tote aceste a invinsu in lupt'a cea mai neecare, si in celemai grele cercunstantie; elu au plantatu acerele romane dein colode Rinu in trei batalie mari, si a liberatu Gali'a de nenumei ateglote de barbari. Gibbone dice: filosofi'a speculativa, pro careprapticii sunt asia de aplecati a o dispretiá, irnpluse sufletulu luicu cele mai nobili principia, si cu cele mai stralucite esemple;ea '1u impluse de amorea virtutii, de setea de gloria, de dispre-tiulu mortii; legile_ temperantiei inlesuiau de minune rigorea vi-etiei in campulu bataliei, privatiunile si recusatiunile. Elu mane&ce mand, soldatulu, elu nu suferia nece una caldura in dormi-toriulu seu in ern'a. cea aspra dein Gali'a ; dupa unu somnuscurtu se sculi, punea la cale cele mai neaperate, facea rond'a,si 'si furá inca minute pentru scientie. Studiulu elocentiei, pre

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENT= PATRIA 193

care altii '1u apleca numai la esercitia scolastice deserte, pre elu '1u

facea numai mai aptu spre a desteptá tote pasiunile cele marl in osteprein poterea cuventeloru sale 1. "

Educatoriulu romilnu va desteptá la tote oeasiunile si spiri-tulu eau eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a silibertatea mai multu decatu vieti'a, si muriau bucurosi pentru d'insele,ca-ci ei credeau, a nu e nemic'a mai nobile deeatu a muri pentrupatria, cum a disu poetulu romanu : dulce et decorum est pro patriamori (Horat.), si nu donan decatu se le se seria numele si faptele promarmorile public° pentru eft prein aceste se se faca nemuritori :

Incisa notis rnarmoraPer quae spiritus et vita reditBonis post mortem ducibus (Horat).Frumose esemple pote Ina educatoriulu românu pentru acestu

scopu si dein biografiele Romanelorn ; ele s'au destinsu cu spiritulueroicu totudeun'a, de cato ori a fostu patri'a loru in periculu, si anaretatu en fapt'a, ch, apretia mai pre susu libertatea natiunale deeatulegaturele cele mai dulci ale naturei : Volumni'a, soci'a lui Coriolanu,si mama sa Veturra n'au trecutu impreuua cu d'insulu la nemici, si candua venitu elu in contra Romei, l'au plecatu si rail respinsu cá preuna proditoriu ; Romiinele esiau inaintea nemiciloru impreuna cu bar-batii loru in tempt' de nevoia ; mam'a lui Stefanu M. n'a deschisu portilefiiului seu pana ce n a scosu pro strainu dein tiera. Si apoi de acumuinainte se nu mai fia intre stranepotele acestor'a asemini spirite eroice,cari se se opuna fiiloru si barbatiloru loru cu asemine eroismu, canduintre acesti'a s'aru allá nesce Coriolani proditori carii s'aru maniá pretiera , si aru voi se o venda la vre unu strainu?

Proieptulu unoru pedagogi dein Elveti'a si alu lui Fichte, ehse se cresca tenerimea natiunale in departare de tote legaturele si re-p orturile cu famili'a de care se tiene, nu s'a aprolmitu de nece unupedagogu. Meca acei pedagogi diceau, eh familiele de astadi sunt e-goistice, interesate, corupte, fora de sentimente de patria s. a., de a-ceea ei consiliau ci tenerimea se se taia de catra familia si se se

cresca separata.1) Gibbon p. 3. C. 19.

www.dacoromanica.ro

i94 INFLUENTPA EDUCATIUNII ASUPIVA SPBUTULUI DOMESTICU

§ 135. Influenti'a educatiunii asupea spiritului domesticu si amicetiei.

Amorea si benevointi'a catra toti omenii se margi-

nesce prein amorea catra parenti, consageni, connatiunalisi amici, ma se incepe dela acésea, si in educatiune se cu-vene a se intemeliá pre acést'a. Parentii sunt cei de an-taniu, carii stint detori a desteptá acesta amore, si mai totu-deun'a ei sunt culpabili daca nu sunt amati de copiii loru,seau daca acestia nu au amore fratiesca unii catra altii. A-cést'a se intemelia asia, daca parentii trapta pre copiii lorucu una nepartialitate completa, si se conserba, daca ei oser-ba totudeun'a bunulu tono domesticu, si dandu ocasiune co-piiloru de multe ori cá se se ajute unii pre altii, si se facabene anula altui'a. Aci pote contribui si educatoriulu in

diferite moduri. Amiceli'a e unu sentimentu mai liberu si maidependente dela casuri decatu se se puta impune cuiva : totusicullur'a anemei face pre omu mai aplecatu spre amicetia, sieducatiunea pote clA celu pucinu indereptaria cumu se se e-

vite unele rateciri in amicetia.Nota 1). Despre spiritulu domesticu.Precumu amorea nece are pretiu propriamente, nece pote sub-

siste indelungu decatu numai intre atari persone, carile se respeptaun'a pre alt'a : asia pote prospera si spiritulu domestieu nurnai in si-

nulu familieloru oneste si stimabili, in carile adeca domina amorea vir-tutii si morii curati in unire cu una lucrare folositoria. Spre a ina-intit spiritula domestica se cere,

a) cá parentii se fia interesati propriamente pentru copiii lora ;se veghie asupr'a lora si se fia soliciti pentru benele lora, nu numaise 'i ame cu amore sensuale, cu atatu mai pucinu se 'i strice preinuna educatiune mole si efeminata. Dupa ce crescu mari, apoi se nu'i mai trapte cb, pre copii, pentruca acesta traptare ar' micusiora a-morea catra parenti, chiaru si in anemele celoru buni, éra in cei mairei ar' produee amaratiune, si pre toti i ar' face se uresca ca,s'a parentesca.

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA, EDUCATIUNI1 ASUPR'A SPIRITULUI DOMESTICU 185

Parentii se flia nepartiali si derepti catra toti copiii lora.Partialitatea parentiloru strica pre copii. Daca nu se pote cere necedela parenti cá se aiba totu aseminea aplecare pentru toti copiii, sepote cere cá se fla derepti entra toti si se '1u trapte pre flacare dupremeritulu lui.

Nepartialitatea ajuta si amorea fratiesca. Acést'a inca nuse pote impune, inse e destulu, daca domina intre frati si sorori unutonu modestu si umanu si una benevolentia cordiale. Familiaritateagrosolana stinge amorea cea nobile deintre frati, inse unde subsisteautoritatea potestatii parentesci acolo nu pote se aiba locu atare fami-liaritate.

Educatoriulu inca va contribuí spre desteptarea si nutrireaspiritului domestica si inca ca atatu mai multu, ca catu se va pot6considerá mai multa cá membru de familia. Elu va (la ocasiune lamici serbatori domestice, carile ca atatu voru face mai buna impresiuneca cata voru oserbii copiii mai multu, ch, elu nu face aceste pentru in-teresu pecuniariu, ci dein interesa pentra perfeptiunea si fericitatea lora.

N ota 2). Despre spiritulu amicetiei. Copiii inca vorbescu deamicii si amicele lora, ei inse nu an amici ci numai soci; amiceti'a lorae numai una adesiune sensuale, una deprendere unii ca altii, de multeori numai unu interesu egoisticu, de aceea si e d'ins'a atatu de ne-constante, se desface numai decatu, si se preface in sentimentu con-trariu. Anem'a se face susceptibile pentru amicetia propria numai inetatea mai matura.

Educatiunea pote prepard pentru amicetia, inaintandu in co-pii virtutile, carile sunt fundamentulu amicetiei, precumu : neinteresen-ti'a, adeverulu si sinceritatea, tari'a carapterului unita Cu fineti'a sen-satiuniloru si delicateti'a in espresiuni. Cela ce cresce egoisti, nu'i cresce pentra amicetia.

Educatiunea pote a une ori evitá ratecirea instintului aple.catu spre amicetia, sufletele cele mai bune inca se incela de multeori in alegere. Totusi educatoriulu se nu impedece alegerea prea iute,daca nu e periculosa. Nu strica daca invetia tenerulu dein esperien-tia propria a nu se prea increde judeciului sea. De multe ori ami-cetiele cele mai flerbenti se recescu mai curundu. Totusi foloseseu si

12*

www.dacoromanica.ro

186 INFLUENTPA EDUCATIMI ASUPRIA AMO= SEPSUALI

oserbatiunile educatoriului, ca mai antaniu se cerce, cu cine voescu aintre in legatura de amicetia, si se nu se prea increda fora de probesuficienti s. a..

§ 137. Influenti'a educatiunii asupr'a amorii sepsuidi.

In respeptulu amorii sepsuali solicitudinea cea de an-taniu a educatiunii consiste intru acésfa, cá se apere fan-tasi'a teneriloru, dela care ese mai totu reulu, se 'i ferescade societatea omeniloru corupti ; educatoriulu se 'si conserbeincrederea asia in catu alumnului se 'i venia greu se ascundade inaintea lui tote cele ce se petrecu in sufletulu lui ; canduse destepta aplecarea spre celualaltu sepsu, se o inderepte spreunu ideale curatu, prein care se 'i apere sentimentulu vir-tuosu si se 'i impla sufletulu de ura in contra vitiului. Chiarusi una conversatiune alesa a amenduroru sepseloru e medí"-locu bunu spre a le feri de rele, numai se fia petrecerileloru supuse la preveghiare si se se considere tote familia-ritatile cá ceva ce vetema morii cei buni.

Aota. Tota cartea 4, dein Enziliulu lui .Rousseau, cuprendeforte multe masime bune in respeptulu acestui obieptu, cari educato-riulu le va pote aplica cu modificatiunile cerute, de si nu se potu a-plica chiaru tote.

§ 138. Unirea decorului si a civilitetii cu carapterulu morale.

Decorulu si civilitatea numai intru atatu se tienu deeducatiunea morale, in cata se nascu dein stim'a omenilorusi dein benevolenti'a universale, prein urmare, in catu suntunite cu cultur'a sensului n'orate.

Civilitatea i pote consiste in oserbarea decorului esternu,a dateneloru introduse si a decentiei, careia se opune des-

regulateti' a, grosatatea si rusticitatea 2; se pote manifestá si

www.dacoromanica.ro

UNIREA DECORULUI SI A CIV1Lrl'ATII CII CARAPTERULU 187

prein certe serum conventiunati, prein earile omenii 'si a-reta stim'a unulu catra altulu, ma veri cumu se va mani-festá., nece una data nu 'i e permisu, ca se adopere atarimediloce, earl contradicu legiloru eterne ale moralitatii ; a-cést'a ¡use prea pucinu se ¡ea ia consideratiune de catra e-ducatiunea, ceea ce e in um si in moda in lumea mare 3.

Parentii si educatorii nu aru poté se faca nemica maibunu in acestu respeptu, decatu se deprenda pre copii, cumuse se porte moralmente si se oserbe umanitatea in tote re-porturile vietiei sociali

In societatea asia numitului tonu politu aru dé se 'i in-troduca pre catu se pote mai tardiu adeca atunci, .canducarapterulu lorn morale va fi destulu de consolidatu preiauna educatinne facuta dupre principia adeverate in catu senu fia nevoiti a'i imita nebuniele, falsitatea si ipocrisi'a.

Nota 1). (Japulu lucrului e cultur'a morale. Celu cultu moral-mente in adeveru nu pote comite nece una necivilitate propria de sipote se comita necuvenientie conventiunali. Modestea '1u ferescese vira inainte pretotuindenea pre sene insusi; stim'a altoru omeni,chiaru si a cebra mai neinsemnati, nu '1u lasa nece una data cá. sefaca ceva prein care s'aru ofende altii, apoi opiniunea cea buna des-pre altii si benevolentea '1u face luatoriu amente la tote cercunstan-tiele, caribe potu causit placerea altor'a. Era cela ce lucra asia, a-cel'a 'si a castigata esenti'a adeveratei civilitati. Se pote a vorbelelui so nu fia totudeun'a alese, si gesturile lui se nu fia totudeun'a stu-diate, dara espresiunea benevolentiei le va infrumusetii ire tote. Co-piii dein clasile mai mesero intrecu de multe ori forte multu pro coinobili in acele virtuti esentiali, si fiiulu artigianului, dascalului, pre-vtului e de multe ori multu mai civile decata coconulu.

2) Mai alesu tenerii dein clasile avute, fiendua se sentu maitedependenti, au de multe ori una aplecare forte mare spre a nu sti--Ali pre alti omeni, ei cauta numai la comoditatea si la placerea loru,

www.dacoromanica.ro

188 UNIREA DECORULUI SI A ClVILITATII CU CARAPTERULU

'si aroga judecat'a de antaniu supr'a toturoru lucruriloru, si mai alesu,daca sunt multi impreuna, se faca temerari si nesuferiti. Acesta sca-dere nu da trecuta ca vederea, ci da combatuta de buna ora : opprime,

dum nova sunt, subiti mala semina, morbiPrincipiis obsta ; sero medicinaparatur cum mala per tongas convaluere moras. Ovid.

In lumea mare polita apretia mai multu politur'a cea ester-na a teneriloru si a feteloru decatu calitatile cele esentiali, carile s'arucuveni se aiba dein partea spintului si a anemei. Lips'a acestor'alesne se trece en vederea si e permisa, numai se se scia produce bene.Dein contra pedagogi'a cere, cá fetiorii si fetele se se deprenda numaiin civilitatea naturale in anii anteriori, si numai candu sunt mai ma-turi, atunci se invetie urbanitatea (adeca politur'a conventiunale). A-tunci carapteruln lora morale va fi asecuratu.

E unu erore forte periculosa, a crede, cà societatile lumii politeara fi scol'a cea mai buna a culturei nzorali, prein armare, cà paren-tii nu ara poté se 'si introduca copiii in aceste societati destuln detempuriu, si nu ara poté se le dee destula politura esterna. Cele maibune dein aceste societati inca sunt departe de a poté fi modele decugete, sentid si fapte pentru feciorii si fetele tenere; apoi natur'a atrasu forte intieleptiesce una linea intre feciorii si fetele tenere siintre personele mai mature, care in atari societati nu se oserba ; in

fine cultur'a esterna prea tempuria, si anume galanteri'a amenduroruseseloru, adeca conversatiunea lora cea rafinata artificialmente produceforte multe stricatiuni. de aceea e atatu de necesaria, precumu s'aoserbatu desupr'a, ca fetiorii si fetele in anii anteriori se se deprendanumai in civilitatea naturale, si nnmai candu sunt mai matnri se sedeprenda si in aceea ce se numesce urbanitate.

Aseminea se potu deprende copiii de mici ca se oserbe cee cuvenientiosu, decoru, si in usu, ei sunt capaci si cá micispre a cnprende ratiunile acestor'a.

Anume :a) E neaperatu a'i deprende ci se 'si aiba corpulu si hainele

curate, desteptandu in d'insii de buna ora gretia in contra necuratiei,nu inse in contra lucruriloru cuije nu sunt gretiose, pentru esempluanimadale, inseptele s. a.. Adhibenda est munditia non odiosa, ne-

www.dacoromanica.ro

UN1REA DECORULUI SI A CIVILITATI1 CU CARAPTERULU 139

que exquisita nimis, Mutton quae fugiat agrestetn, et inhutnanam ne-gligentiam 1.

A'i deprende a se rusind, si de sene insisi, mai multa ea fapt'asi ea esemplulu decatu at vorbe multe. Verba movent, exempla trahunt.

A'i deprende se oserbe ce e cuvenientiosu in imbracamentufora de ornatu : Naito= sequamur, et ab omni, quod abhorret ab ocu-lorum auriumque approbatione, fugiamus. status, incessio, sessio, accubatio

vultus, oculi manuumque motus, teneant illud decorum. Quibus in rebusduo maxime sunt fugienda : ne quid effeminatum ant molle, aut nequid durum aut rusticum sit. Removeatur a forma omnis viro nondignus ornatus, et huic simile vitium in gestu motuque caveatur.Eademratio est habenda vestitus, in quo (sicut in plerisque rebus) mediocritasoptima est. etc. 2

Candu stint de faca persone demne de respeptu, se se porteca blandetie si ca discretiune, se iee amente la sene, ca se nu vol.,basca prea tare, se nu strige, se nu bata cis mande, cupiciorele, seause faca alte gesturi cari destepta neplacere.

La mesa se se porte cu cuvenientia, legile acestei portaniintro duse in usa sunt destulu de cunoscute.

Una lua,re amente vigilante la tote, prein cari ara poté sefaca vre unu serbitiu personeloru mai betrane, seau ara poté se le cru-tie vre una fatiga.

Una complacentia si una promtitudine de a serbi si cebrasubordinati, si acést'a se fia unita ca una certa liberalitate, naturali-tate, si facilitate care nu are nemica afeptatu, cli si ctunu am u avé se'si dee importantia.

A le inspirit unu sentimentu de liberalitate si de buna cu-venientia in vorbire, si tacere, in stare sisiedere, in manere si mergere, inintrebare si respundere, in aceptare si recusare, in dare si luare.

In conversatiunea sociale cere una solicitudine speciale a

limb'a. Parentii si educatorii aru dé se 'si deprenda copiii de bunaora la una pronuntiatiune curata, derepta si placuta, si se le emendenumai decatu fia ce erore in vorbire, éra ei nu aru dé se 'si permita

1) Cia. de off. I. 36.-2) Cie. I. 36-41.

www.dacoromanica.ro

190 DESTINATIUNEA INVETIATUREI

loru 'si filtra acést'a nece cea mai mica negligentia. Acést'a se tienepropriaraente de cultur'a mai polita si superiore, si totusi e atatn de rara!

O) Vanitatii aflora parenti place eivilitatea conventiunale, adecaei veda bucurosi pro eopiii loro canda imita de buna ora tontdu siapucaturele dein llama mare si polita, inse acesta civilitate nu se tienede sfer'a teuerimii, ci numai de lumea mare si polita. Daca eopiii sifetele de 14 ani sunt gia atatu de galanti, in cata doresen a fi ve-diuti in societati mari, si a se bacará acolo de onorile ce se dan ee-1 oru mari, atunci e pace de educatiunea si de cultur'a anemii si amentii lora, lumea judeca, cunee& ei sunt gia educati, si ei inca sejudeca asiu ; echicatorii de aci inainte le se paru numai pedanti nesu-fetiti, si lume,a 'i intexesce in parerea lora.

Copiii introdusi de buna ora in societatile mari se invetia lenesi,'si pierda gustula la ocupatiuni seriose, invetia a tiese intrige de a-more s. a..

PARTZA II.

DIDAPTIC'A.Introduptiune.

§ 139. Destinatiunea invetiaturei.

Educatiunea numai asia pote duce pre omu catra ide-alele omului perfeptu daca se unesce Cu invetiatur'a (insti-tutio, instructio). Adeveratu, cli °mula 'si pote céstigi multecunoscentie dein esperientia, si dela omenii en carii vietiu-esce impreuna, si potemu dice, cb, cele mai multe cunoscen-tie ale omului sunt céstigate pre acesta cale, cu tote acestee mare diferentia intre omenii cei ce 'si au céstigatu cultur'a

www.dacoromanica.ro

CULTUIVA DE SENE SI CULTUWA PREIN INTETIATURA 191

pre acesta cale, si intre cei ce s'au bucuratu de invetiaturaregalata ; ideele, conceptele, si principiale acelor'a stint con-fuse si nestabili, si acesta confusiune si nestabilitate areinfluentia si in carapterele lora precumu areta esperienti'a inmulte esemple.

§ 140. Cultur's de fume si cultur's prein invetiatura.

Unii omeni de talente distinte nu facu cursuri de in-vetiatura, ci se invetia insisi pre sene, cela pucinu in mieleobiepte (autodidapti), si ca tote aceste ajungu la mare gradude perfeptiune. Acestu fenomenu a data ocasiune unor'a c4se preferesca cultur'a de sene culturei céstigate cu ajutoriuluinvetiatoriloru. Ei argumenta asia : lucrarea cea interna sedestepta mai tare prein invetiatur'a de serie; omulu numaide sene invetia mai bene ; omulu celu ce invetia de serie nue in periculu de a fi condusu si purtata totudeun'a de pa-rerile altor'a, si in urma originalitatea mentii lui e asecu-rata mai bene.

In contra acestor'a invetia esperientra :GI natur'a a destinatu pre forte pucini omeni, (A-

ril se ajunga la scopu pro hcesta cale.Lips'a invetiaturel e imita cu una pierdere do tempu

carea anevoia se pote supleni, autodidactii ambla pre calilungi si intortocate, si cu tote aceste cèstigulu e pucinti.

3 Multimea cea mare de capete medlocri, cad alt'-mentrea aru fi folositori societatii, s'arn sparia de dificulta-

tile invetiaturei, si ara remalié fora de cultura.4) Mai toti autodidactii sunt seau pedanti seau egoisti,

adeca ei se lega orbesce numai de scienti'a seau artea loruin care potu ceva, si de alta parte credu ci lucrulu luyen-

www.dacoromanica.ro

192 DIDAPTIC'A, METODULU

tata de ei e nou, si unu capu de opera candu elu pote sefia inventatu de multu, seau falsu.

Nota. Herder dice despre autodidacti: Autodidactii si fanati-cii cei ce se credu genii, si daca sunt capete eminenti, totusi a rareori se potu laudá, ch, ara avé una scientia derepta, chiara, perspicuasi ordinata. Unii sunt forte confusi si oscuri, sufletulu precumu si sti-lulu loru semina cu caosulu celu de inainte de crearea lumii. Unii

potu cugeti si potu acre, dar' nu potu vorbi. Uvii scriu, dar' nimenenu 'i intielege. Ce s'a conserbatu si ce a ajunsu la orecare gratin deperfeptiune in scientia si in arte, s'a conserbatu si a ajunsu prein in-ttitutiune.

§ 141 Didaptic'a, metodulu.

Tote speciele de institutiune se potu reduce la certeprincipia universali, carile sunt comuni toturoru, de aci se

nasce teorea institutiunii seau didaptic'a, si donulu didapticu(donum didacticum), adeca desteritatea ceea ce se cere spre

eserelt4 acesta teoria. Metodulu e modulu, cumu 'si pro-pune cineva invetiatur'a, fia acel'a dereptu, fia defeptuosu, deaci se nasce metodic'a, adeca scienti'a de a invetii dereptupre altii, carea e parte generale, parte speciale, si procede

parte dogmatice parte critice.Nota. Metodula (Methodos, via ratio) e unu procesu ordinatu

dein adensu in conformitate cu regule firme. Cintiliana '1u numescevia compendiaria,, pentrucé omulu ajunge la scopu mai curundu, canduprocede dupa regule, decatu candu procede fora de regule. Totu meto-dula dereptu dé se se intemelie pre natur'a obieptului ce se propane.De aci inse nu urma, cà ara fi numai unu metodu absoluta, cé-ci me-todurile potu fi mai multe si diferite, si totusi se fia acose dein na-tur'a obieptului.

www.dacoromanica.ro

CAPV VIII.

Principia genera pentru institutiune.

§ 142. Scopurile fiacarii institutiuui.

Fiacare institutiune are doua scopuriAre se destepte poterile invetiacelului, se le inta-

Yesca prein esercitiu, si se le dé direptiune seau spre unalucrare spirituate determinata, seau spre una lucrare esterna.

Are si acestu scopu ca se dé poteriloru invetiace-lului una materia, de carea elu are opu se o cunosca seaucá omu in generariu seau in catu se tiene de vre una claseau profesiune speciale. Cultur'a prima se numesce formale,a dou'a materiale.

§ 143. Cultur's nu se cunne a fi unilaterale.

Institutiunea nu dé se cultive numai pre unele poteriile invetiacelului, ea dé se se ideada la tote poterile lui ; ar' fierore si pecatu, pentru esemplu, a'i sacrificá corpulu si sanitateapentra seientia si eruditiune. Institutiunea cea adeverata etotu de una data intieleptuale, estetica si chiaru morale, eacultiva pre invetiacelu nu numai pentru scola ci pentru vi-etia, nu numai scientia, soliditate si eruditiune, ci '1uface aptu si pentru societate. Daca au invetiaceii unu inve-tiatoriu carele sci invetia asia, atunci céstiga multu si ca-rapterele loru, nu ca dora acel'a le ar' filosofa si le ar' mo-ralisi la tote ocasiunile cu tempu si fora tempu, ci preinseriositatea, ca carea 'si face elu detori'a, apoi vediendulucata valore pune elu pre totu ce e adeveratu, dereptu, solidu,si perfeptu in genulu seu.

13

www.dacoromanica.ro

194 OCUPATIUNEA PRIMA A INTETIATORIULIII

§ 144. Ocupatiunea prima a invetiatoriului

Ocupatiunea prima a invetiatoriului e a cercetá, pre cegrada sunt copiii, pre carii voesce a invetid, elle dé se incepainvetiatur'a dela puntutu, pre carele a aflatu pre copii du-pa una cercetare acurata. Numai acea invetiatura pote folosi,

carea e acomodata etatii si capacitatii copiiloru ; precumu sicunoscentieloru si esercitialoru loru preliminarie. Invetiato-riulu nu dé se se iee dupa dorinti'a si aplecarea copiluluiseau a altor'a cá, se '1u puna la una invetiatura pentru careanu e preparatu. Aci anticipatiunea si saritulu dela unamateria neinvetiata bene la alt'a de regula e mai strica-tiosa decatu procesulu incetu la parere si necontenit'a repe-titiune a elementeloru.

§ 146. Cultivarea gradata a poteriloru sufletesci.

Regul'a cea de antaniu a metodului didapticu e: adesteptd in fiacare etate lucrarea aceloru poteri sufletesci,

pentru carile e aceeasi mai acomadata. Alta traptare ceraanii anteriori, alt'a cei de medilocu si mai maturi. Copiii

ini sunt capaci pentru nece una invetiatura scientifica seausistematica in sensu strimtu, cu catu se lega invetiatur'amai multu cu fantasi'a loru, cu atatu le e mai placuta siinvetiatur'a si scol'a. De aceea si Romanii cei rigorosiconsiderau invetiatur'a copiiloru mai multa cá unu jocu, deunde si numiau scolele ludi, si diceau ludan& aperire, ludimagister.

§ 146. Sucesiunea si continuitatea institutiunii.

Tota institutiunea dé se aiba una planu bene determi-natu. Determinatiunea lui depende parte dela obieptulu

www.dacoromanica.ro

SUCESIUNEA SI CONTINUITATEA DTSTITUTIUNII 195

institutiunii, parte dela tempulu carele e data invetiatoriului,parte dela invetiacei.

In tota intemplarea invetiatoriulu merge dela cunoscentielemai usiore la cele mai grele, dela cunoscentiele fundamentalila cele superiori, ai se se nasca unele dein altele, si celemai tardie se se intemelie pe cele anteriori.

Adeveratu cà usioru si greu sunt concepte relativetotusi natur'a lucrului si esperienti'a areta, 1) ch se cuprendemai usioru totu ce e sensibile de catu astraptulu, cà totacunoscenti'a incepe dela lucrurile singularie si trece la celeuniversali, deci nece invetiatur'a inca DU pote se incepa

dela concepte astrapte, dela definitiuni, regule universali2) Cupiii invetia si tienu mente mai usioru lucrurile carile auafinitate ca ideele loru decatu contrariule. 3) E mai usioru,ce presupune unu numeru mai mica de cunoscentie prelimi-narie si mai pucine alte esercitia °.

Nota. 1) Pentru esemplu nu se cuvene a defini copiiloruce e virtutea, dereptatea, patriotismulu, ci se cuvene a le aretá Cuesemple, cumu cugeta, cumu lucra, si prein ce motive se determinacelu virtuosu, dereptu si patriotu, si apoi se proceda dela esemplela definitiune. De aci se vede, catu sunt de neacomodate unamultirne de carti scolastice facute pentru copii.

Multe carti destinate pentru leptur'a copiiloru nu sunt maigrele decatu altele in ceea ce se tiene de vorbe si de legatur'a loru,dara sunt mai necunoscute obieptele ce se esprimu prein acele vorbe.

Dein acesta ratiune se esplica, de ce vene atatu de greumagistrului se faca pre unii copii a intielege unele lucruri precarile altii mai niel le intielegu fora de nece una greutate, fi-

enducà au cunoscentiele preliminarie. Specialmente se areta ad i sidiferenti'a carea e intre cei ce s'a,u deprensu a cugetá, de poterea loru,si intre cei ce dicu numai a dou'a ora ceca ce au auditu dela altii. Dead se intielege si aceea, de ce facu unu sporiu atatu de pucinu

www.dacoromanica.ro

190 =BMA DE A SE OSERBA 1N 1NSTITUTRINE

magistri, carii espunu copiiloru totu ce au studiatu ei en ',twilit'mai nainte, si pretendu ch se intielega si ei numai de catu, forase 'si aduca a mente, de catu tempu au avutu opu ei pana ce auintielesu acelu lucru.

§ 147. Mesur'a de a se °Bubá in institutiune.

Metodulu celu ratiunale nu pune valorea invetiaturei in.8m a invetiA multe, ci in alegerea cea mai acomodata. Decifiacare magistru se se feresca:

CA se nu se iee dupa a sa pasiune propria pentruu nele cunoscentie si se voesca a apune copiiloru totu ce scid'insulu despre cutare obieptu, si se faca vorba multa numai pentrudi du 'si a adunatu una multime de materialiasupea aceluiasi. Asia magistrulu filosofu, daca se va Inanumai dupa incIinatiunea sa, va filosofa cu copiii asupeaformei celei mai bune de guberniu candu le espnne istori'a,literatulu 'i va imam& Cu titulii de carti, filologulu criticucu leptiuni varianti. Tote aceste fora de scopu ; elu cugetatmmai la sene, se ande numai pre sene, pre scolariu 'lu pierdedein vedere.

Magistrulu incepfitoriloru se nu 'si puna dereptuscopu completeti'a sistematica, ci-ci atunci elu ar' incarcdpro acesti copii cu nesce cunoscentie, carile pentru d'insiii

nu au valore. De acesta erore are a se feri magistrulu spe-cialmente candu esplica istori'a. Unii magistri nu voru selase nemica nespusu, ei spunu totu ce 'si au adunatu in co-Ieptiunile lorut

Aplecarea copiiloru spre invetiatura inlesnesce in-vetiatur'a, ei dorescu ca unele lucruri se le se espuna catu depre largu, dara magistrulu se nu se incele, ca-ci atunci co-piii remanu lipsiti de celealalte cunoscentie. Nemic'a na e

www.dacoromanica.ro

SOLIDITATEA, PROGRESIILIT PEE INCETU 197

mai mutabile decatu aplecarea tenerimii, ea doresce totude-un'a ceva nou. Acesta dorintia magistrulu o pote multiamiin catuva, daca schimba form'a adese ori, daca nu 'si alegeCarti scolastice carile sunt scrise prea pre largo, apoi sipensele nona destepta de non diligenti'a totudeun'a. Preamult'a indulgentia dein partea magistrului nu e buna, necese cuirene a consideri prea multu tote remustratiunile deinpartea scolariloru ch. cutare obieptu e prea seco, ctk uu leplace, eh le casiuna uritn s. a.. In locu de a intreprendeceva nou, magistrulu se destepte placere in d'insii spre obi-eptulu de faca, alementrea in fiacare luna voru voi se aibaceva non.

Nota. A une ori se nasce in teneri deintru una data unaaplecare estraordinaria spre entere scientia, pentru esemplu sprematematica seau spre seientiele naturati. Acést'a pote fi semnu deunu progresu estraordinariu in acea scientia, la tempulu seu. A-cesta aplecare o pote folosi mai bene magistrulu privatu de-cata celo publicu.

§ 148. 8o1iditates. Progresulu pro incetn.

Soliditatea invetiaturei elementarie consiste intru acést'ati invetiacelulu se scia bene ceca ce a invetiatu se aibadespre acelu lucru representatiune perspicua si cunoscentiasecura, se nu salia preste nece unu membru necesariu.

Deci invetiatur'a elementaria nu se intende asupr'a o.biepteloru, carile se tieuu de sfer'a invetiatiloru proprii, 'ca+rile cera cnnoscentie preliminarie si unu studiu preliminariu.Dein contra magistrulu se progreda cu copiii incetu, se se

para a pierde tempulu cá dupa aceea se 'Iu chtige, se nutreca dela unu obieptu la altulu pana ce nu e certu, ci eco-lariulu intielege deplinu pre cela de antaniu ; de una data

www.dacoromanica.ro

198 FACILITAREA INVETIARII STR1CATIOSA SI NESTRICATTOSA

se propuna pucinn, si se pretenda pucinu dela copii si sco-lari, inse acestu pucinu se 'Iu intielega bene, si daca e lu-cru istoricu, se 'Iu tienia mente bene. Asia se pune unufundamentu bunu, solidu.

Soliditatea inse presupune unu magistru, carele are pa-tientia, cd, se spuna unu lucru de una suta de ori, si se repe-tiesca totu acelasi esercitiu, apoi se aiba si cunoscentia deplina-despre obieptulu ce propune, asia catu se aiba insusi repre-sentatiune chiara si perspicua despre totu conceptulu si vor-b'a de care se serbesce. De aceea elu se va si prepardtotudeun'a acuratu, si nu va urrná erorea multor'a, carii

credu, ca peutru copii e usioru a sci si fora de nece unapreparatiune. Fora .de preparatiune pote cineva se vorbescamulte, dara atare invetiatura aduce pucinu tolosu. Scolariiremanu superficiali in invetiatur'a loru precumu e si magi-strulu lora, si numai in anii mai tardii *se punescu pentrucknu au fostu invetiati ca soliditate si rigore mai multa.

§ 149. Facilitarea invetiatutei stricatiosa si nestricatiosa.

In generariu acestu principia e eroneu, cd magistruluar' fi detoriu se inlesnesca invetiatur'a pre catu pole matmultu, cd-ci chiaru atunci se esercita poterile mai pucinulsi nu potu céstiga nece una tara: totusi e una facilitare,carea nu strica nece securitatii nece soliditatii scientiei. Inseacesta facilitare nu consiste intru aceea, ch le ar' crutid totaincordarea, si ar' inlaturd tote dificultatile, ci consiste numaiintru acésea: 1) di magistrulu nu cere nemic'a del invetiacelu,ce ar' trece preste poterile lui, si ce l'ar' incordá preste me-sura in catu 'si ar' pierde voi'a si coragiulu spre invetiatura ;2) cd ajuta diligenti'ar Li 'Iu duce pre cale necunoscuta,

www.dacoromanica.ro

1NVETIATUR'A SE DE'STEPTE LNTERESE 199

de aceea, 3) Cu catu e d'insulu mai neeserditatu, Cu atatuconduce ocupatiunile mai multu, '1u invetia a cugetd si a lucrdpana candu are opu ; da si ajutoriale in loca se '1u facapre elu cá, se le caute, candu elu pote ar' alege chiaru cele maineacomodate ; 4) daca 'i cade grea invetiatur'a pentruch poterile

sunt debili si unite cu scaderi, atunci areta midiloce, curnu

se se faca ceva mai usiora, pentru esemplu spune ci se

'si faca note si se invetie de rostu, si cumu se 'si faca no-tele si se invetie de rostu mai usioru ; 5) eh esercita spe-cialmente acele poteri snfletesci, fora de a caroru perfeptiunetota invetiatur'a ulteriore ar' cauta se fla forte grea, si in urma,6) ch insufla coragiu cebra mai tardii la mente si preinaceea le inlesnesce si luerurile cele mai grele.

T.Inii metodici lauda inetodulu tabelariu cd forte inles-nitoriu, inse acestu metodu se pote adopera cu folosu numaiin anii mai maturi ; dra la inceputulu invetiaturei numai cumulta luare amente si restriptiune.

§ 150. Invetiatur'a se destepte interese.

Multe midfloce Cu carile se folosescu de multe ori in

scole si in institutiunea privata spre a desteptd atentiuneasi interesele in copii sunt dernne de reprobatiune, atari sunt :

Coaptiunea. Tota invetiarea presupune una incor-dare, si flacare incordare in contra vointiei si a aplecarii facepro invatiacelu cá, se uresca invetiatur'a, in anii anterioriprein aceea se pote stinge tota placerea spre invetiatura.Totusi nu e neaperatu a asteptd pana candu va avé placeresi voia copilulu insusi cd se cera ore pentru invetiatura, pre-cumu au proieptatu unii.

_Mea si lips'a patientiei, ingreuiarea respunsului,

www.dacoromanica.ro

200 INTEITATIMA BE DESTEPTE INTERESE

deinadensu, insistenti'a cerbicosa cd copilulu se respundaResce intrebari, la carile nu pote se respunda; pandirea res-punsului dein partea magistrului fora se dice macaru unucuventu ; intrerumperea invetiacelului prein injurature pen-tru fiace erore, si alte asemini metodun, ale unorn magi-stri, ce nu au interese si aplecare spre postulu loru, producunumai invetiacei leuesi si nepesatori.

Midilocele nrmatoria suit bune spre a destepti interesespre invetiatura :

Magistrulu se nu invetie nemica pre copilu, forase 'i arete totu de una data, (pre catu pote precepe) si ace-ea, catu chtiga elu prein acea invetiatura pentru cultur'alui interna si esterna, si aceea inca se arete emu duceuna cunoscentia si una desteritate la alte cunoscentie si des-teritati. Se le arete, ci e rusine a nu cunosce lucrurile precarile .invetia, si a 'i deprende a si crede unele lucruri nu-mai pentruci le se spunn de magistru, autoritatea magistru-lui pana la unu tempu e autoritatea suprema.

Magistrulu va destept4 interese in copii candu a-cesti'a voru oserbi pre d'insulu interesatu si insufletitupentru scientia, precumu se templa in scientiele inalte, lim-be, istoria, éra daca are de a face cu elemente de insemna-tate mai pucina, se le arete, ci se bucura de progresululoru, si asia ein di importantia si acelor'a.

33 Laboriositatea teneriloru se destepta parte indem-nandui la meditare, parte dandule totu genulu de problemateinainte si dupa iuvetiatura.

4) Invetiatur'a se face interesata prein vivacitatea pro-punementului, prein care se faca interesate ai lucrurile celemai seci, mai abstrapte.

www.dacoromanica.ro

UNIREA MAI MULTORU SCOPURI 201

5) Prein em,ulatiune. Copii si tinerii invetia cu pla-cere lucrurile, la cavile se indemna prein laudele si multia-mirea dein parte altor'a. (Pueri efferuntur laetitia cunt vice-rint, et pudet victos. Cicer.). In anii anteriori e folositoriasi lupt'a pentru loca (certamen pro loco), a le insemná erorilesi a le numeni. Acesta emulatiune nu e ambitiune ci e nu-mai una gloria care se unesce forte bene cu sentimeutulumorale.

§ 161. Unirea mai multoru scopuri.

Invetiatur'a pote se 'si propuna mai multe scopuri sprea le efeptuá totu de una data. Numai se remania scopuluprincipale cá idea predominatoria, si magistrulu se fia securu,cá, voindu a efeptuá mai multe scopuri in acelasi tempu, nu sevoru disipa poterile invetiacelui ; peutru esemplu candu '1u

invetia se serie, se '1u deprenda totu de una data cá se 'si alegasi materialile cele mai bune pentru scrisu ; candu '111 invetialimbe straine, se destepte interese intruinsulu si pentru celege seau traduce in acele limbe, s. a..

§ 162. Unirea ocupatiunii cu invetiatur'a. Preparatiunea, repetitiunea.

Magistrulu n'are detoria numai a invetill pre scolariu,ci a '1u si desteptá cá si d'insulu se lucre cu mentea deim-preuna cu magistrulu, se cugete, se judece, si se esamine celece i se propunu ; prein acést'a scolariulu 'si esercita si 'siintaresce atentiunea, facultatea judecativa, sagacitatea, inge-niulu, mentori'a.

Mora de aceste se 'i dé si ocupatiuni speciali: pentruesemplu cá se deseria cele mai necesaria, se le seria pre ta-bula, se nare in ordine cele espuse de magistru, si se '1u

13*

www.dacoromanica.ro

202 METODU D1DAPTICU DUPLICE

cleprenda pre incetu ca se faca si elu propunementu propriudespre obieptu.

Abra de orele invetiaturei laboriositatea scolariului seinainta : 1) prein preparatiune, acést'a invetia pre scolariua 'si cunosce poterile si neajunsele ; 2) prein memorizarealucruriloru neaperate de a le tiené mente, seau carile suntforte folositorie ; 3) prein esercitia in scrisu: aceste le damagistrulu pentru ca scolariulu se aiba ocasiune a repeti ce aauditu seau ce a lesu, pentruca de multe ori e mai folositoriua serie seau a decopiá unu lucru, decatu a '1u relege ; magistrulule dà si tesi, pentru esemplu se traduca in limb'a necuno-scuta, straina; esercitiale serse se relega si se emenda demagistru ; 4) in urma prein studiulu propriu, pentru esempluluandu una obieptu scientificu, si invetiandu ca diligentia pro-pria, afora de cele ce se invetia in scola ca, prescrise.

Tote aceste le pote face de multe ori mai bene unamagistru privatu, carele are mai pucini scolari de catu celupublicu.

S 163. Metodu didapticu duplice.

Sunt doua inetoduri de a invetiá, fienduca obieptele in-vetiaturei sunt de doue specie. Adeca unele obiepte suntistorice, empirice si positive, altele sunt filosofice. Obiepteleistorice, empirice si positive den invetiate, ce e dereptu, maiantaniu cu intielesulu, inse dupa aceea a se cuprende si cumemori'a si a se conserbá. Magistrulu carele si le au d-stigatu prein oserbatiune si studiu, e detoriu a le cumineca

scolariului pentru ca si elu inca se 'si le faca proprie ; asiase face ca cunoscentiele naturali, limbistice, istorice, si po-sitive, carile se reporta la tote institutiunile si legile omenesci.

www.dacoromanica.ro

FORM'A INVETIATUREI 203

Obieptele filoso fice sunt fundate in natur'a omului, si serazima pre legile cele necesarie ale facultatii cugetative,

sensitive si adoperative. Invetiatur'a acestoru scientie nu eintru atat'a cuminecare, ci e mai multu una desteptare, des-,voltare si cultura. Asia se templa in matelnatica, in scien-tiele filosofice,in linzb'a univertale, etica, doptrin'a religiunii.De multe ori unulu si acelasi obieptu e parte filosoficu,

parte istoricu.Acumu pentru scientiele de antaniu e mai acomodatu tnetodulu

sinteticu, pentru cele filosofiee celu analeticu, cu tote clt e bene sichiaru necesaria mai pretotuindenea a uni amendoue metodutile.

159. Form'a invetiaturei.

Form'a invetiaturei e seau dialogica, si atunci se nu-mesce catechelipa, seau acroaniatica, adeca unu cuventu con-tinuu indereptatu catra scolariu seau propunementu continua,aci lipsesce comunicatiunea, not'a cea esentiale a invetiatu-rei. Una institutiune buna ar' dé se unesca ambe formele.

Nota. Form'a catechetica dupre usu se marginesce la acola,si mai alesu la scolele elementarie, cea acroamatica e in usu laAcademie, unde mai numai se propune, si a une ori numai se lege,in catu studentii sunt numai ascultatori seau auditori si decopiatori.Folosuln esaminatoria,loru si disputatorialoru '1u cunoscu uumai ceiintielepti. Inca si in invetiatur'a poporului e acroam'a (predic'aYform'a principale in multe locuri si actinia'. Gatechetic'a remastinumai pentru copii. In anticitate nu invetiau asia, barbatii ceimai raari ai anticitatii nu invetiaa de pre catedra, ci mai de multeori peripatetice prein discursu, chiaru si obieptele cele mai grelole traptau in forma dialogica.

§ 165. Metoduln eatechetieu.

Metodulu catechelicu se destinge de cela acrbonaticie prein

www.dacoromanica.ro

204 LEG1LE METODULUI CATECHETICU

comuniunea continua si reciproca, carea e intre magistru sidisciplu. Ea consiste dein cuventu seau discursu, intrebarisi respunsuri. Cd-ci inainte de intrebare totudeun'a dé seproceda de regula cuventulu mai lungu seau mai scurtu.

Acestu metodu e seau euristicu, seau docimasticu, seaurepetitoriu. E euristicu, candu invetia prein discursa a afldnecunoscutulu, seau acelu lucra, carele se cugeta dar' numaiintunecatu si confusu, seau candu aduce la conscientia per-spicua ce se HA mai inainte in sufletulu auditoriului. E do-cimasticu, candu cerca, pre ce grado de cunoscentia se aflascolariulu, seau in genere statulu lui. E repetitoriu candu in-treba numai problematele carile s'au fusta dato, seau cele ces'au fostu esplicatu.

In tote aceste trei casuri capulu lucrului std in deste-ritatea, 1) de a intrebd dereptu, 2) de a traptd respunsuludupre cuvenientia, 3) de a fi in gradu necontenitu cd se con-duca discursulu.

§ 156. Legile metodului catecheticu.

Metodulu catecheticu se pote modified, dupre cumu escopulu invetiaturei catechetice mai multa a desvoltá seau aesaminá, seau a repeti, totusi legile lui principali sunt fun-date in natur'a metodului insasi. Adeveratu cd magistrulunumai prein esercitiu multu pote se 'si céstige desteritatein acestu metodu, totusi nu e superflua nece cunoscentrareguleloru, cu atatu mai vertosu, cd ea aduce la censcientiaperspicua, ceea ce magistrulu voesce se faca si ce face, apoiapera de multe erori.

Fiacare institutiune catechetica are doua obiepte seauocupatiuni principali. Are de a intrebd, si de a traptd res-punsurile ce urma dupa intrebare.

www.dacoromanica.ro

LEGILE METODULUI CATECHETICU 205

Fiacare intrebare dé se fla: a) perspicua, b) deter-minata, c) simpla, d) scurta, e) se destepte, se incorde, se

esercite poterile sufletesci ale celui intrebatu.Nu e mai pucinu momentosa traptarea respunsului,

si pentru celu neesercitatu e inca mai grea. Daca se ddrespunsu, atunci magistrulu are se oserbe a) cuma se pro-

ceda, candu respunsulu e dereptu, b) candu are opu de in-dereptare, c) cá acelasi se fia acomodatu spre a esercitd po-terile, si spre a cultivd memori'a si limb'a.

Cursulu a totu dialogulu, legatur' a partiloru lui, si al-teraarea lui cu cuvPntulu se determina prein complesu, preinscopulu si caretatea discipliloru.

Nota. 1). In respeptulu intrebariloru mai insemnamu ur-matoriale :

Intrebarea va fi perspicua, daca intrebatoriulu va avérepresentatiuni perspicue, si daca va adoperá, vorbe intielegibili.Perspicuitatea e relativa, precumu intrebatulu e mai multu seaurnai pucinu cultu, si deprensu cu concepte generali, seau dorainca e legatu de totu de representatiunile lucruriloru sensibili.

Determinatiunea eschide tota ambiguitatea, si totu ce nuduce la nece unu respunsu determinatu, 6,-ci aru poté fi dereptetotu de una data si respusurile cele mai diferite. (Pentru esempluce e detoriu se faca totu omulu pentru a se fia fericitu? Ce edetoriu se faca fiacare parente pentru cá, se fia fericitu ? Ce edetoria se faca fiacare natiuue pentru ci se fia fericita? Ce 'sidoresce fia.care-Lomu ?)

Simplicitatea apera de formule multimembre si compuse.Cu catu e invetiatur'a mai elementaria, cu atatu e d'ins'a mainecesaria. (E adeveratu, cà vieti'a e bunulu supremusi de ar'fi ea bunulu supremucelu pucina intre bunurile pamentescicear' urmA de acolo, si cumu s'ar' cuveni a o folosi ?)

Breoitatea se nu fia oscura, ci se se unesca Cu perspi-cuitatea, ea esclaide tota prolisitatea, tota frumuseti'a .deserta,

www.dacoromanica.ro

206 LEGILE METODULUI CATECHETICU

totu ce e afeptatu, totusi nu e necesariu, cá, intrebarea se fia detotu seca.

e) Inse capuhr lncrului e, cá intrebarile se destepte aten-tiunea, se ocupe meditatiunea, se inaltie chiaru si prein dificultatisiremurulu de a aflá respunsulu dereptu. Se cuvene a esercitáintielesulu si judeciulu pro langa memoria, chiaru si candu e scopulanumai repetitiunea celoru invetiate. Aci se cornitu de multe orierorile urmatorie :

Magistrii punu de multe ori intrebari, la carile nu se poterespunde de catu cu asia seau nu, seau alu caroru respuusu seintielege de sene, seau la carile se pote respunde si candu dor-me omulu de diumetate. Totu de ad i se tienu si intrebarile,prein carile magistrulu sean altulu tenta pro scolariu seau voescea '1u duce in erore, pentru esemplu: a une ori totusi e permisua menti, nu e asia ? Asia dar' copii, cà voi n'aveti de a multiamiparentiloru vostri ?

Aseminea e acea datena iniserabile a unoru catecheti siesaminatori, carii spunu copiiloru literele initiali dein numeleintrebatu, seau formul'a diumatate, si 'daca sciu copiii se adunaceea ce lipsesce, atunci le dicu indata: forte bene, s. a..

Nota 2). Cumu au a se trapá respunsurile? Aci oserbamu :A une ori copilulo Inl respunde nemica la intrebare, seau

pentruch n'a bato amente la d'ins'a, seau dein nescientia culpabileseau neculpabile, sean pentruci n'a intielesu intrebarea. In amen.done casnrile dein utma raagistrulu se se bucure mai multe detacerea copilului decatu daca respunde fora de nece una intielesu,si se 'i deprenda cá in atari easuri se apuna, cà nu seiu, seau nuintielegu intrebarea atunci magistrulu se o inlesnesca orecumu.

Daca, respunde, si respunsulu e bunu, atunci se mergamai de parte. Totusi bunatatea seau justeti'a respuneului nu consisteintru aceea cá copilulu se respunda ehiaru ca cuventele carile s'aufostu diptatu de magistru, seau carile se afla in vreuna carte, deMulte ori respunsulu copilului e multu mai dereptu si mai nemeritu.

De multe ori respunsulu butau e numai unu easu, invetlatumecanice fora da intielesu.

www.dacoromanica.ro

METODULET ACROAMATICU 207

3) Daca respunsulu are opu de emendare, atunci casurileérasi sunt diferite :

Respunsulu e de totu reu. Erorea pote proveni érasiseau dein ratiunile aduse Nota 2 N.ro 1, seau pentruch se cerenumai clecatu una respuusu in termini scientifici, atunci se se pu-na intrebarea mai dupa capacitatea lui, si in data va urmá unarespunsu mai bunu.

De multe ori respunsulu e de diumatate culeveratu side diumatate falsu. Scolariulu presénte adeveruluma inca nu '1ucugeta luminatu ; seau espresiunea lui nu e nemerita, e ambigua,in catu nu scii ce cugeta cunda vorbesce. In acestu casa secuvene a repeti respunsulu insusi, a '1u aprobá in parte, a'i puneobieptiuni si dubia, si a '1u lasá cA se afle insusi respunsulu doritu,se alega insusi ce e adeveratu dein ce nu e acleveratu. se cauteinsusi ratiunile, si espresiunile cele mai acom odate, fleco nu secuvene a '1u descoragiá prein vituperiu, lleco e bene a'i apuneindata respunsulu dereptu.

De multe ori scolariulu nu intielege intrebarea si darespunsuri generali de totu nedeterminate. Atunci se '1u intrebece te amu intrebatu ? aaca dici : asia seau nula ce dici : asiaseau nu ? ce afirmi ? cumu intielegi acésra ?

E bene cA inceputorii se repetiesca intrebarea in respunsu,prein acést'a 'si esercita memori'a, se deprendu a se esprime de-terminatu, si totu de una data a 'si cultiva, si linib'a.

Intrebare: E mai placutu si mai usioru a invetiá scientielein limb'a materna ? Inse respunsulu e mai bunu daca se dit de-

plinu: E mai placutu si mai usioru a invetiá scientiele in limb'amaterna decsatu in limb'a straina.

Nota 3. Obieptulu va determina daca e se se unesca pro-punementulu ca dialoguiu. Dialogii socratiei se tienu de scolarii9i auditorii mai maturi.

§ 167. Metodulu acroamatieu.

Candu magistrula invetia acroamatice, atunci se iee la

www.dacoromanica.ro

208 METODULU ACROAMATICU

inceputu numai pusetiuni mai scurte, si pre aceste se le des-volte in moda discursiva, apoi pre incetu pote vorbi si maiperiodicu, si mai pre largu. Candu vorbesce se iee amentemai multa la claritate, perspicuitate si la ordinea luminosadecatu la frumuseti'a vorbei si la espresiuni inflorite, ca toteca discursulu lui pote se fia atatu de rece si de seca in catunece se ajute intielegerea nece se atraga pre scolari.

Se fia permisu scolariului a intrerumpe propunementulucu modestia, ande nu '1u intielege. Magistrulu are detoriachiaru a '1u provoc5, se intrebe, uncle are vre unu dubiu.Inse Cu catu e invetiatur'a mai acroamatica, ca atatu e re-petitiunea mai necesaria. Deci rea fan magistrii, carii totumergu inainte Cu propunementulu si nu mai repetiescu, mul-tiaminduse ca vedu pre scolari scriendu cele ce se propunu.Invetiatur'a magistrului folosesce tare pucinu fora de repe-titiune continua, si acést'a ca atatu mai vertosu in scole, andedereptu multimea oreloru si a obiepteloru nemica nu prenderadecini profunde daca nu se repetiescu de multe ori.

§ 158. Nrivacitatea invetiaturei.

Vivacitatea magistrului ajuta amendoue metodurile, incatu unii magistri Cu invetiatura mai pucina Si Cu talentunaturale de a invetia pre altii, facu mai naultu decatu altiiforte invetiati, caror'a lipsesce acelu talentu. Serenetatea spi-ritului, poterea si vieti'a organplui vorbirii si a gesturiloru,voi'a buna se potu cèstiga anevoia prein studiu si arte. To-tusi se nu creda nemine, ca vivacitalea magistrului ar' con-siste intru aceea, ca se strige tare, se declame, se gesticule,se vorbesca rapede, seau chiaru se faca bufonerie. Magi-strulu va da destula vietia invetiaturei sale, ca tote ea va a-

www.dacoromanica.ro

INVETIATUR'A PREIN ESEMPLE PRAPTICE 209

vé una natura blanda si pacifica, chiaru si daca va vorbimai incetu, numai se urmeze unu metodu, carele destepta si

incaldiesce spiritulu tenerimii prein materi'a invetiaturei sinouitatea ideeloru, apoi se nu aiba una boce carea adormepre discipli, se nu fia unu omu morosu, sfiitiosu, se nu fiatotu Cu ochii in carte in loca se se uite la discipli, propu-nementulu lui se nu fia numai una recitatiune monotona, unaintrebatura uritiosa, seau chiaru numai una leptura Cu bocemalta seau una diptare. Invetiatur'a lui va folosi fora in-doela mai multu de catu a celui ce striga c uno seco, numaise aiba patientia si desteritate de a intorce si de a suci totuce spune pana ce 'Iu voru intielege, numai se scia a relevace e mai momentosu chiaru si vorbindu mai linu si cu unutonu ceva si impuitoriu. Candu admonita seau inderepta vreuna erore, atunci se vorbesca respicatu si ca boce mai maltaea se 'Iu pota intielege toti, la loculu sea pote se. aplice sicate una oserbatiune umoristica seau cate una ironia fina ;asia elu va folosi forte multu numai se oserbe disciplii,lucra ca amore si insufletire pentru misiunea sa, si cumua 'sicunosce obieptulu seu deplinu, si daca trapta pre toti di-sciplii conform ca etatea loru. Magistrulu va da vietia in.vetiaturei si prein aceea daca nu va siedé necontenitu, ci

acumu va sta, acumu va maid prein scola, va stet inainteadisciplului si va cautá, la d'insulu. Se intielege, ca disci-plin'a totudeun'a dé se sté iutru ajutoriu metodului, undesunt mai multi discipli.

§ 169. Invetiatur'a prein esemple praptice.

Candu scopulu invetiaturei e desteritatea mecanica, atunciscolariulu invetia mai multa daca vede pre magistru facundu,

14

www.dacoromanica.ro

210 MODIFICATIUNEA INVETIATUREI. CE SE INVETIE COPIII?

decatu daca i ar' spune numai cumu se face eutare lucre.Copii nenumerati au invetiatu forte multe desteritati numaivediendu pre cei mai mari cumu faceau si cumu lucrau. A-seminea si fabrieele au formatu mai multi artigiani si artistidecatu preleptiunile si operele scrise ale tecnologiloru.

Aci sunt de a se urmi aceste regule:Veri unde e ce potentia invetiatur'a se se unesca

cu intuitiunea, pentru esemplu in istori'a naturei, geografia,topografia, archeologia s. a., aretandu seau obieptele insesi

seau imaginile loru.Operele mecanice si de arte se le faca magistrulu

insusi inaintea copiiloru cd acestia se le- invetie dein esem-plu, pentru esemplu caligrafi'a, desemnulu, music'a.

Aceste regule se potti aplici nu numai la desteritatimecanice ci si la altele superiori si spirituali, pentru esemplucande invetia vreuna limba straina, atunci se le arete in fa-ptu, cumn se face construptiunea, analisea, cumu se traduces. a., se puna in ordine imprena ce disciplulu una problema,se 'i ajute a o resolbe, aseminea unu cuventu, una poema s. a..

5 160. Modificatiunea invetiaturei

Magistrulu 'si va modified invetiatur'a dupa numerulusi calitatea discipliloru. Celu ce invetia numai pre unulu,pote se faca mai multe modificatiuni, decatu celu ce invetiapre multi de una data, totusi si acest'a inca va cautd cá seocupe alementrea pre cei ce capacitatea mediocre si alemefi-trea pre genii. (Despre acést'a mai multe in didaptic'a speciale).

§ 161. Ce se invetie copiii ?

Unii pedegogi dicu, ca principiula regulativu, dupre

www.dacoromanica.ro

DESPARTIREA OB IEPTELORIJ INVETIATUREI 211

carele are a se determina, ce se invetie copiii, ar' dé se fiaacesea: cultur'a ontenesca cea universale, seau: representatiu-nea idealelui untanitatii unui omu culi* deplinu, si dupaacestu regulativu ay' dé se se alega obieptele invetiatureipana la ,epoc'a, candu incepe cultur'a speciale pentru desti-matitine speciale. Acesti pedagogi aducu de argumenta spre in-tarirea tesei loru, ci omulu e perfeptibile, elu are poteri cor-porali si spirituali de a invetid si de a face tote, deci s'ar'cuveni a'i dá, desteritate intru tote, si a 'Iu invetid intru tote.Dein contra alti pedagogi dicu, e& se cuvene a cauta si lacapacitatea scolariloru, apoi si la alte cercunstantie ale loru,si apoi invetiatur'a se se acomode acestor'a.

Asia dara puntele inceputoria a teta invetiatur'a ara fi:

cunoscenti'a intuitiva si limb'a acesteia, moralitatea si religi-ositatea, legerea si scrisori'a. Pro aceste a adoptatu de

multa si usulu universale cd obiepte de invetiatura elementaria.

§ 162. Despartirea obiepteloru invetiaturei.

Obieptele invetiaturei den se se imparta dupa relatiu-nile cele necesario ale scolariloru. Asia mai antaniu e nersperatu a considerá diversitatea sepsului. Altele voru fi obi-eptele invetiaturei, celu pucinu in parte, pentru sepsulu feme-iescu, si altele pentru cela barbatescu. Apoi cea ma,i maroparte a omeniloru dé se 'si alega de tempuriu una profesiune,si asia obieptele invetiaturei inca deu acomodate pentru acestuscopu. Partea cea mai mare a scolariloru se va ocupó. cuJucruri de mana, si va lucra mai maitu Cu curpulu de catacu spiritulu, si asia voru avé a se ocupd mai multe cu

studiulu obiepteloru materiali ca carile voru fi nevoiti a seocupé, in vietia. Numai partea minore va. trai in luntea ide-

www.dacoromanica.ro

212 DESTEPTAREA ATENTIUMI PREIN OSERBARE

ale, seau va lucra mai multu ea spiritulu pentru indigentielesi scopurile superiori ale societatii. Aceste doue clasi érasise voru imparti in ramuri ulteriori, asia gradulu cultureiloru inca va fi diferitu.

Nota. Daca ar' poté tima cineva, in invetiatura numaidupa idee si dupa dorintie fora de respeptu la alte relatiuni, atuuciar' fi una cultura universale, pre carea aru dé se 'si o céstigetote clasile pana la unu puntu. Obieptele acestei culturi aru fi:una cunoscentia mai acuratu a pamentului, a istoriei genului omene-

scu, a produpteloru natura, a legiloru naturei, precie= si a opereloruceloru mai perfepte ale spiritului omenescu.

CAPU IX.

Regule pentru obieptele principali.

§ 163. Desteptarea atentiunii, sean esercitiulu in oserbarea si numireaobiepteloru sensuali.

Daca a fostu educatiunea bene condusa, copiii au inve-tiatu gia dein educatiune a intuitd acuratu tote lucrurile,si a 'si formA despre d'insele represeutatiuni chiare, precuzmu si a le di inane determinate. Educatiunea comune acést'anu o prea considera ; totusi si daca a tosta educatinnearegulata, remane destulu de facutu pentru invetiatura. Acé-st'a inca nu va poté trece ea vederea esercitiale sensilorucele de antaniu si mai usiore. Apoi va iucepe discursiiprimi dela obieptele, carile lucra nemediatu in sensii copiiloru,magistrulu 'i va face cá se numesca obieptele acuratu. Apoiva trece la lucrurile absenti, despre carile copiii au gia re-presentatiuni intuitive, le va esercitá de una data si fantasi'asi limb'a, facundui cá se enumere ce mai tienu mente dein

www.dacoromanica.ro

CERCETAREA PARTILORU SI A NOTELORU 213

acelesi. Iniaginile inca se potu adoperá, cu folosu.Dacaalega copiii unu mime tatsu magistrulu se le spuna numaidecatu numele cela adeveratu si bunu. Materialile pentru a-tari discursi se si le culega afora de orele scolei. Iu acestumoda se perfeptiuna pre neoserbate sensii, facultatea euge-tativa si linib'a

Nota 1. Materialile pentru discursu pote se le iee magi-strulu dela nutretnente, imbracamente,dela lucrurile destinate pen-tru comoditatecarile se afta pre campuin gradinain curte-animarialeplantele in catu sunt cunoscute copiiloru ; corpul ucopilului si partile lui, dar' nu osteologice si anatomice, nece seincepa de aci, cumu dice Pestalozzi.

Nota 2. Pote desteptá atentiunta copiiloru si comandan-dule : cá, se se uite in susu, seau in deosu in derept'a, seau insteng,'a, se 'si redice in susu man'a derepta, se o intenda s. a..

§ 164. Cercetarea partiloru ei a noteloru.

A dou'a esercitare a mentii e cá, se mute si se nume-sca partile, situlu si legatur'a obiepteloru intuit ate, apoinotele loru. Si ad i inca se cuvene a merge dela cele maiusiore spre cele mai grele. Descrierea noteloru cere de multeori predicate, cari arete forin'a, nunierula si proprietatilelucruriloru.

Nota. Pentru esernplu: Magistr. Colo inaintea nostra stà una ca-sa. Ce oserbati voi in acea casa ?Scolar. Pareti, usi, ferestre, copero-mentu, s. a..Numerati paretii,usile, ferestrele s. a.. Diceti : cas'aare trei usicas'a are un'a, doue, trei, patru-12 ferestre. Spu-netimi proprietatile usiloru?Ele sunt patrate, de lonnu, negre, albegalbine.Spunetirni proprietatile ferestreloru ?Ele sunt lunguretie, ro-tunde, transparenti, au 4, 6, 8 ochiuri s. a.-1.1itative inca una datala casa, si insemnative tote partile ei. Intorcetive si repetiti totuce ati oserbatu despre d'ins'a. Io voiu face una linea pro tabla

www.dacoromanica.ro

214 CONVERSATIUNE SUPWA ORIGINII SI USULUI LUCRURILORU

candu va face erore careva, si una t candu va lasá afora ceva.Aci sta una mésa ! Ce proprietati are ea pre cari le poteti vede ?D'ins'a e rotunda, patrata, lunguretia; négra, alba, curata, maculata;ea are trei, patru peciore, e imbracata, e de lemnu.Cari stint pro-prietatile acestei mese, pre cari le ati pot6 senti, si candu ati fiorbi?Cumucà e rotunda, cornurata, neteda, aspra, eurnucA e delemnude petra, cumuch are patru peeiore. Nemicu mai multa?Cumuca e negra.Falsu (una 1). Colorile nu se potu pipai ! seattdora voi credeti acést'a? Legative toti la ochi; eu ainu se ve punuinainte folia de mai multe colori. Sentiti voi care fuliu e albastru,care e rosiu? Poteti voi destinge proprietati in acesta mésa siprein audiu?Daca o batemu, ea suna, si atunci audimu- daca e delemnu seau de petra.Dara daca n'ati poté vedé, audi, si pipai, atipoté oserbá, ceva in d'ins'a prein odoratu?Nu.Prein ce se des-tinge cerus'a inglese -de cea comune?Prein odore.Asia dura eurepetu intrebarea: asia" daca ar' fi més'a de lemnu fragrante,pentru esemplu de cedru s. a..

In acestu modu se potu ocupé, copiii una ora intrega cu fo-losu, cu tote cit nece aci nu se Guyana a trace mesur'a derepta.

165. Conversatiune =pea originii si a usului lucruriloru.

Cu aceste esercitia se pote uni si esercitiulu asupr'a o-riginii, usului si folosului lucruriloru. Magistrulu se invetieprelcopii, cá se cunosca lucrurile, pre cari ei nu cunoscuseau nu le cunoscu deplinu. Aci inca e de oserbatu, c4se nu iuvetie copiii numai numele fora se intielega comple-sulu loru.

Nota. Pentru esemplu: Eca una carte. Dein ce _parti consisteacesta carte 2Dein folia si dein Icgaturadein folia de arburi--Asia dara dein folia de cartia? Grescu aceste folia de cartia sipre arbur12Asia dara ele mai antaniu se prepara? Cine le pre-para ? De ve are opu c,hartiariulu peatru cts, se pota face carti'a?de mora? Asia dara carti'a se macina mai antaniu? Ce se macina?

www.dacoromanica.ro

COMPARAREA SI DESTINGEREA 216

Aceea dein ce se face carti'a ? Dein ce se pote face carti'a?Asiadara dein sdrentie? De nade vinu sdrentiele? Dein peus'a vechia ?De ce se lee cineva pensa vechia pentru cartia, eu cugetu ch ar'fi mai buna pees'a noua? In adeveru e mai intieleptu a folosipeus'a noua mai antaniu pentru altu ceva s. a..

Seau : ce face ap'a, foculu sorele, fulgerulu, veninulu ? Cese face cu cutitulu, cu forfecile, ea securea, cu pen'a, de ce fo-losu e naea, funea ? s. a..

Seau : se 'mi spuna fincare, ce pote face cu unu foliu decartia?Potu se scriu pre d'insulu, se deseranu,se '1u irnpeturu-se '1u taiuse '1u rumpuse invelescu ceva intruinsulu, se '1u

depingu cu colori s. a..

§ 166. Comparares si death:limes.

Cercarea si indicarea ecaretatii si neecaretatii, a ase-minarii si diversitatii, seau compararea si destingerea e apatea esercitare a mentii forte folositoria ; ea esercita totude una data sagacitatea, ingeniulu, faculta/ea combinativa.Ad i e neaperatu a purcede 1) dela obiepte curatu sensuali,si a face pre copii, ca se arete, ce note au comuni unelecu altele, apoi cari stint notele proprie fiacarui obieptu. 2)Dupa aceste potu lama apoi si obiepte morali, pentru esem-plu virtutile si vitiale cugetate in concreta. 3) Esereitarea emai grea in sinonime. Totusi se pote face incercare si in a-nii de antaniu.,

Nota 1. Obiepte sensuali antaniu mai usiore apoi mai grele.Au ceva aseminare calulu si arburele? Dar' cocositilu si ou-

ea?ziselnittare: nutrirea, crescerea, organele sensitive, »milli pen-tru economia; diversitatea: imbracamentulu, peciorele, aripele, bo-cea.Dar musc'a si elefantulu semina? ceresiulu si viol's? celulelealbineloru si cuiburile paseriloru?

Nota 2. Obiepte tnorali:

www.dacoromanica.ro

216 CONCEPTELE PRIME DESPRE CAUSE SI EFEPTU

Prein ce se destinge cela regulatu de celu neregulatu? In cese unesce crutiatoriulu si avarulu ? s. a..

Nota. 3. Sinonime : elu a graitu falsu, a mentitu, m'a ince-latusinceru, onestufrumosu, frumosielu s. a..

§ 167. Conceptele prime despre cause si efeptu, si alte concepte elementaria.

Magistrulu va face atenti pre copii a 5-a ora, cd semosca legatur'a cea interna, cu carea se afla legate lucru-rile intre sene. De aci se tiene legatur'a intre semnu si in-tre insemnatu, raliune si consecutiune, mediu si scopu. Lainceputu elu nu adopera aceste cuvente, cu atatu mai pucinule definesce, dara aduce multe esemple si face pro copii, cdse afle ei conceptele dein acele esemple si in urma le spune,cumu se potu aceste esprime mai pre scurtu. Atunci copiiivoru intielege sj ce e causa si efeptu, media si scopu decate ori voru audi seau voru lege in vre una carte aseminicuvente. Candu le esplica aceste cuvente, atunci pote uni cuesplicarea acestor'a si esplicarea altoru cuvente cari ocurnadese ori in vietia, cumu sunt pentru esemplu : adeveratu, falsu,necesariu, acidentale, aparente, de crediutu, necredibile, s. a..

§ 168. Clasificatiunea concepteloru.

Dupa ce 'si a céstigatu copilulu una multime de mate-riali, si dupa ce cunosce aseminarea si diferenti'a acestor'a,apoi le va poté si clasificd si imparti. Prein acést'a elu 'siva céstigd desteritatea a pune pre - fiacare conceptu la loculuseu, prein acést'a 'i va fi mai usioru a'lu conserbd si alareproduce candu va avé opu de d'insulu. Aceste clasifica-

tiuni dau ocasiune la esercitia forte variate.Nota 1. Care pote se 'mi spuna cuventele urmatoria in or-

dine naturale? cane, carte, iepure, arbure, pena, cerésa?Cane,

www.dacoromanica.ro

CLAS/FICATIUNEA CONCEPTELORI1 217

iepure, arbure, ceresa, pena, carte.-De ce e acesta ordine mainaturale. Ati poté tiené mente 12 cuvente: auru, calu, planta,brosca, arbure, argen tu, plumbu, bou, leu, flore, fieru, rosa? Acumucereati a le ordini: calu, bou, leu, brosca, planta, arbure, flore, rosa,auru, argentu, plambu, fierul-forte bine.

Not'a 2. Magistrulu serie pre tabla fora ordine multe cu-v ente : nume, proprietati, atatu fisice, oh' morali, numeri s. a..Copiii deu se puna in ordine cele ce se tienu de aceeasi ordine,magistrulu pune numeri desupea loru, Beau serie un'a subtaalt'a pre cele ce se tienu de una ordine, altu copilu da se jude-ce, daca se mai afla vreuna erore in cele ordinate; pentrn esemplu:vestiariu 18), cane 8), nasu 2), mana 5), pesce 10), crapu 11),ceresa 14), sca.unu 19), rosiu 25), sanirosu 22), rundunea 12) pere 15),rosa 17), leu 7), albastru 26), galbenu 27), picioru 6), mere 16,mésa 20), urechia 3), morbosu 23), teneru 21), merla 13), siorece 9),mare 24), dente 4), Capu 1).

14*

Cele ce se tienu animali: plante: proprietati:de onnt: 7, Lea 14, Ceresa 21, Teneru1, Capa 8, Cane 15, Pere 22, Sanitosu2, Nasu 9, Siorece 16, Mere 23, Morbusu3, Urechia 10, Pesce 17, Rosa. 24. Maro4, Dente 11, Crapu mobilia: 25, Rosiu5, Mane 12, Rundunea 18, Vestiariu 26, Albastru6, Picioru. 13, Merla. 19, Scaunu 27, Galbenu.

20,Mesa

Daca a amestecatu sustantive, adieptive si verbi, atunci potese 'i faca pre copii, 6, se judece, cari se potu uni, pentru esemplapote dice : canele, dentele sanitosu, inse nu scaunulu san tosu, tnes'asanitosa, pentru ce nu? Mesa rosia? Pentru ce nu cane albastru?

Not'a 3. Magistrulu pote lipi pre mici patrate de cartia grosauna multime de cuvente scrise seau tiparite, pre uarile copiii dense le ordine. Acést'a ar' fi unu subsidiu pentru a ocupi pre co-pii in serele cele lunge de ierna, apoi cuventele dau multa ma-teria de vorbitu.

www.dacoromanica.ro

218 ESERCITILLI7 JUDECIULUI IN PROPT./BETIUNI

Nota 4. Magistrulu dipta cuvente fora ordine, copiii le punuin ordine sistematice, apoi magistrulu corege esercitiulu cutuu secoregu si alte esercitia.

§ 169. Esercitiulu judeciului in propusetiuni.

Magistrulu pote esercitri judeciu/u copiiloru dandule pro-pusetiuni amesurate dupa capacitatea loro, aceste le potu in-vetitt si de rostu mai antaniu. Alai antaniu propusetiuni des-pre lucrurile sensibili, apoi si morali. Mai antaniu se con-sidera calitatea, apoi cantitatea propusetiuniloru, incepe delamai usiore, apoi pune intrebaríle mai complicate pentru cise esercite deimprenna cu judeciulu si sagacitatea. Acestuscopu se promove si asia daca face pre copii cá se iee a-

mente la speciele cuventeloru, prein acést'a copiii se preparade buna ora pentru invetiatur'a limbei gramaticale, si le sepotu desvoltA si princípiale cele de antaniu ale logicei dupametodu socraticu, fienduci ce e universale in limba 'si arefundarnentulu in legile cele uníversali ale cugetarii.

Aot'a I. Magistrulu dice, seau acre:Més'a e patrata. E adeveratu?Més'a de se fia patrata. E si acést'a adeveratu?Més'a pote fi patrata. E si acést'a adeveratu?Més'a a fostu pote patrata mai antaniu.Asesta masa lun-

y aretia se pode facapatrata. s. a.. Seau: judecati asupri a propusetiu-niloru urmatorie:

Toti omenii potu fi morbosi.Unii omeui nece una data nu aunt morbosi.Unii omeni nece una data nu sent sanitosi.Toti omenii rei sunt. avuti. Toti omenii virtuosi sunt pauperi.

Iluii virtuosi sunt avuti.Nota 2. Magistrulu invetia pre copii a se destinga sus-

tantivele, adieptivele, verbii. Despre aceste mai multe laloculu sett,.

www.dacoromanica.ro

CAPU X.

Despre invetiatur'a limbei romdne dela inceputu pana laformurea stilului.

§ 170. lmportanti'a obieptului

Formarea limbei e un'a dein problematele cele mai mo-mentose ale magistrului tenerimii. Fiacare parte a acesteiinvetiature are interesele seu propriu si pretiulu propriu.

De aceea e de doritu, cá se fia petrunsu magistrulu insusidespre aceea, cata influentia pote se 'si céstige elu asupeadisciplului prein limba, si ce meritu, daca '1u va ajutá cise 'si cultive acesta facultate carea e cea mai alesa duparatiune. COci vorov'a omenesca e unu ce in adeveru divinu,si numai usulu .celu de tote duele ne face el se nu ve lemaci d'ins'a e una n'inane adeverata si cea mai mare. Copi-lulu se destinge multu mai tare de animariulu celu necuven-tatoriu iudata ce 'si pote esplicá, sensulu si internulu seu preinvorbe, si Cu catu face mai mare progresu in limba, cu atatucresce, si se inaltia si spiritulu lui mai multu.

§ 171. Principia generali pentru limb'a romina.

Principiale generali pentru limb'a romina sunt: princi-pitdu romanitatii, principiulu poporaritatii si principiulu pro -gresalui.

1) Principiulu romanitatii cere, cd vocabulariulu, grama-lic'a si tufoni'a limbei nostre se fia romane. Elu ne aretmce se conserbaniu, si ce se lapedamu dein vocabulariulu, gra-matic'a si enfonea limbei nostre, de unde se incepemu, seancarea e originea nostra, si in cotro se mergemu, sean caria

www.dacoromanica.ro

220 PRINCIPIA GENERALI PENTRU LIMB'A ROMINA

e scopulu nostru limbisticu. Elu eschide limb'a cea quodli-betica, pre carea o apera adversarii principiului ramanitatiinostre, carii nu voescu se cunosca nemica mai sublime si maifrumosu in limba decatu cele ce sunt gia introduse, fia ro-mane, fia straine, si introduse prein nescientia seau abusu,seau veri cumu ;dein contra elu unesce pre toti Rominiicei adeverati, clu ne unesce cu trecutulu, cu stramosii nostri,ne unesce cu contemporanii, si cu cei venitori, eln ne unesceatatu cu fratii nostrii cei dein Dada catu si cu eeialalti deinltali'a, si dein celealalte parti ale Mundului Romanu ; dein

contra principiula eterogeneitatii, limb'a cea quodlibetica noar' desparti de toti. Deci principiulu romanitatii cere pu-ritatea limbei si eliminarea strainismiloru dein vocabulariu, gra-matica si eufonia.

Candu vorbimu de unire limbistica, atunci numai prin-cipiulu romanitatii pote se ne unesca, precumu canela vor-bimu de unire politica, nu ne pote uni in adeveru nemica,afora de principiula libertatii ecari.

Daca vorn adoptá Românii Ardeleni unu vocabulariu,una gramatica, una eufonia uuguresca seau nemtiesca, Mol-dovenii turcesca, slovenesca seau judovesca, Nuntenii érasiturcesca, bulgaresca, nemtiesca, cu sacagiu, pomosnieu, junker,s. a., atunci ne awn lapedatu de principiulu romanitatii, amu a-doptatu principiulu eterogeneitatii si deimpreuna cu acest'a siprincipiulu desnatiunalisarii nostre, va se dica, ne amu desfacutuunii de catra altii in principia, si cu catu vomu lucrá maimultu dupre acestu principiu alu eterogeneitatii, in scientiasi in veti'a praptica, cá parenti de familia, magistri, legelatorijudeci, advocati s. a., Cu atatu ne vomu apropril mai tarede apunerea 'lastra natiunale.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIA GENERALI PENTRU L'HIPA ROMANA 221

Principiulu poporaritatii cere, ca Románii cultivan-dusi limb'a se nu faca una limba aristocratica romanesca,cumu au facutu Romanii si alte natiuni. Adeca se nu facauna limba despartita de a poporului cu cuvente nermnane,forme neromane (pentru esemplu formatie, declinatie s. a.)

si neromâne (pentru esemplu declinatio, formatio, pectu, per -fectu, proteguescu s. a.); deci se oserbe analogi'a cebra a-doptate dein vechinie si generalmente, si se lapede numai quodvitiose multis insecler4t", in ultra totu principiulu poporaritatiicere, cá invetiatii nostri si clasile superiori se nu introducain limb'a nostra servilismulu si silabele reverentiali, precunousu nt : escelentia, ilustritate, maria, luminare, Malta acelasis. a., si in urma se se redice scole in tote comunile romanesci,pentru tá poporulu se progreda in studiulu si in cultur'alirnbei sale deirapreuna cu invetiatii. (V. despre acést'a maimulte ,in leptiunea limbistica intru aperarea principiului ro-manitatii in Dace a.)

Principiulu pro gresului cere, cá se progreda si lim-b'a deimpreuna cu cultur'a agricola, industriale, tecnica, po-

litica, moralereligiosa, estetica s. a. in conformitate ca prin-cipiale anteriori. Acestu principiu e si recunoscutu acumude toti Romanii, abra de reaptiunarii limbistici, carii se maitienu inca de : junker, doprost, vechiel, doclad, straf, iarma-rok, feredeu, vozglasenia, declinado, s. a..

Aceste principia sunt obligatiuni natiunali nu numaipentru gramatici, si pentru profesorii scientieloru si ai arti-lora liberali, ci pentru toti Romanii, carii lucra in vieti'a na-tiunale, cá se se petrunda toti despre acestu adeveru, ca sicultur'a, puritatea si frumuseti'a limbei inca adauge la »la-iestatea poporului Ronultaii, pro carea o representa, si pentru

www.dacoromanica.ro

222 MOMENTELE INVETIATUBEI LIMBISTICE

carea lucra ei. Specialmente ele sunt obligatiuni natiunalipentru invetial orii scol el o? poporaria, a caroru funtiune Cucata e mai grea si mai pticinu favorita, ca atún e mai mo-mentosa si mai onorifica, si in urma pentru mame, cá senu 'si invetie fetii a vorbi numai instintualmente, cuma in-vetia mierlele si preveghiatoriele pre ai loru, ci se inve-

tie cu conscienti'a, cà facunda rnagisteriulu limbisticu, ele suntaperatoriele cele deantaniu si cele dein urma ale paladiu-lui natiunalitatii nostre, carele s'au incredintu simpatim loraca se 'tu conerbe si se '1u feresca de veri ce ocupatiunasi invasiune straina

§ 172. Momentele invetiaturei limbistiee

Metodic'a dé se aiba in vedere, 1) ce e mecanicu in

invetiatur'a limbei, 2) regulele grainatice, 3) stilulu elemen-tarin si superiore.

Nota 1. Est sua etiam studiis intantia, et ut corporum velfortissimorum educatio a lacte cuuisque mitium ducit: ita futuruseloquentissimus edidit aliquando vagitum, et loqui primum in-certa voce teutavit, haesit circa formas literarum 1.

Nota 2. Cu stilulu superiore se unesca si Retorie'a si Poe-tic'a; despre aceste inse se va traptá iutru altu locu.

§ 173. Formarea organelorn vorbirii.

Ca invetiatur'a se fia completa, nu e de ajnnsu a facepre copii se cunosca tote sunetele, ale caroru semne sita li-tercie, deimpreuna ca tote niodificatiunile lora posibili, eise cere si acést'a cá, magistrulu se invetie a 'si conforma or-ganele vorbirii asia in catii se pota pronuntia fiace sunetupre catu se pote mai perfeptamente.

.1) Quiiit. C. 1.

www.dacoromanica.ro

LEGEREA. PARTILE El. METODULIf ORDINARIU RI EMENDATU 226

Unii Pedagogi (Olivier) nu cera c( magistrulti se inve-vetie pre copii, curntt se 'si conforme orgauele vorbirii, bu-

zele, pea, ei eau numai atatu, cd urtgistrulu se enuntieinaintea copiiloru propthetiuni scurte si usiore cu tonulu celamai naturale si mat justa, si se 'i faca pre copii, cá, se leenuntie si ei, apoi pre acele propusettuni se le imparta incuvente, si cuventele in silabe, se 'i deprenda a esprime totesunctele elementarie.

Organulu vorbirii 0 esercitatu inainte de a trece lalegere, penult cá, se se desvetie copiii de unele datine relein pronutitiarea sunetelorit, pre carile pote le Ann de a casa,magistrulu vorbesce inaintea copilloru pre catu pute elti maicuratu ne fiendui iettatu a imitd erorile particulariloru seauale vulgului.

§ 174. Legerea. Partile ei.

Spre a poté lege acuratu se cere: 1) ci se cunosceinubene tote sunetele simple si tote semnele lora si se le scimuindicd, 2) se scimu esprime acurattj tote combinatiunile a-celor'a, carile sunt Cu potentia in limb'a nostra (legerea si-labeloru si a cuventeloru singularia, unite si un'a cate una),3) se scimu esprime pusetiuni si periodi intregi, prectimu cerecomplesulu loru logicu, si aceutulu lora grainaticu seau eti-mologicu.

§ I 75. Metoduln ordinarin ai einendatu.

E lucrulu cela mai simplu a mule literele inaintea co-piiloru tiparite seau serse pre una tabla, apoi al deprendecd se le pronuntie. Ordinea de a invetid si de a pane li-terde pre tabla nu e de totu nediferente. E mai naturale

www.dacoromanica.ro

224 METODUIX OltDIN'ARIU SI EMENDATU

a incepe dela vocalile simple (a, e, i, o, u,) si inca asia, 6mai antaniu se se puna cele mai profunde, si asia gradatupana la cele mai inalte (u, o, a, e, i), dupa aceea se veniadiftongiii, si in urma consunantile, dupa aseminarea formei lora.

Not'a 1. Non escludo, id quod est notum, irritandae addiscenduin infantiae gratia, eburneas etiam literarutn formas islusum offerre, vel si quid aliud, quo magis ilia aetas gaudeat, inve-niri potest, quod tractare, intueri, nominare jucundum sit. (Quintil).

Not'a 2. La silabire se nu lee numai totu pre ab, eh, ib,or, er, s. a., ci mai bene se iee cuvente monosilabe, ea carile sepote legit' vreunu conceptu: am, briar, carfi, moll s. a., disftongiise se pronuntie una data: ai, au. Silabele gia silabite se nu se mai re-petiesca ; pentru esemplu: b-u=bu = n-a=nabuna=t-a=ta= bunata = t-e=te--,--bunatate, in locu de a dice maiscurtu : b =u =bu= n= a= naL= t= a=ta= t=e= te.

Nota 3. Candu trecu magistrii dela silabire la legere se nupropere, ci se urme invetiatur'a lui Cintilianu: syllabis nullum com-pendium est, perdiscendae omnes (asia dara se nu lase abra necepre un'a, se nu saia preste locurile cele mai grele) neo difficillimaquoque earum differendain lectione noia properandum ad eamaccelerandam. Incredibile est quantum morae lectioni festinationeadjiciatur. Dein properare se nasce legerea cea tardia, nesecura,si impedecata, pre carea Cintilianu o numesce, dubitatio, intertnissio,repetitio, carea se intempla plus quam possunt audentibus. Certa sitergo in primis lectio, debacle conjuncta; et diu lentior, donee exerci-tatione contingat emendata velocitas '."

Sé se esercite copiii a lege en boce malta toti de una data,seau cate una data nurnai una divisiune, Beau unulu cate unutuprecumu va despune magistrulu prein semne seau taptu.

Vitiale copiiloru se se inderepte prein esercitiu. Multietiam naturae vitiurn meditatione, atque exercitatione sustulerunt;ut Demosthenem scribit Phalereus, eum Rho dicere nequiret, exer-

1) Quintil. L. 1. C. L

www.dacoromanica.ro

INVETLATUR'A GRAMATICALE 225

citatione effecisse, ut planissime diceret Exercendus est spiritus,ut sit quam longissimus; quod Demosthenes ut efficeret, scandensin adversum continuabat quam posset plurimos versus. Idemquo facilius verba ore libero exprimeret, calculos lingua volvens,dicere domi solcbat 2."

Rousseau dice: Nu dati copiiloru locuri tragice seau corniceci se le declame; ei nu potu pune nece unu tonu pre lucrurile cenu intielegu, seau se esprima misicari interne pre cari nu le auseniitu nece una data. Invetiati copilulu se vorbesca dereptu,respicatu, articulatu, se rostesca cuventele acuratu fora figure, secunosca sensulu gramaticu si periodicu, si se 'i urme s. a.."

Copiii se se esercite a lege nu numai tipariu, ci si manu-scripte diferite.

§ 176. Invetiatur'a gramaticale.

Regulele limbei 'si au fundamentulu una parte in natu-r'a si in formele facultatii eugetative, alta parte se invetiadein conversatiune, ca tote aceste invetiatur'a limbei grama-ticale nu e superflua pentru nemine, dein contra d'ins'a echiaru neaperata pentru totu insulu, ce doresce nu numai sevorbesca si se seria bene ci se pota dá si ratiune suficiente,de ce orb esce, seau scrie asia.

Partile invetiaturei gramaticali sunt: partea lesicale, eti-tnologi'a, sintasea, stilistie'a

Nota. Despre retorica si poetica vomu face oserbatiuniunde vomu traptá despre umbela clasice.

§ 177. Desemnulu, caligrafi'a, cantares.

In respeptulu desemnului si a ealigrafiei oserbamu cb,

nu e destulu despre partea magistrului a fi insusi artista, cise cere cá se cunosca si metodulu, cumu se invetie pre co-

1) Cie. de div. II. 49.-2) nuint. XI. 3.15

www.dacoromanica.ro

226 INVETI.A.TURIA ARITMETICEI SI A GEOMETRIEI

pii cá se faca cela mai mare progresu pre cata se pote.Daca magistrulu cunosce artea, dar' nu cunosce acestu me-toda, atunci se 'si astige una carte, ande se espune cu de-amenuntulu, cumu si de unde se incepa, si cuma se procedadein pasa in pasa 611 scolarii pana ce se voru deprende cáse fia artisti si ei.

Necesitatea canlarii inca e recunoscuta pretotuindeneacá unu midilocu de cultura, dein carea se reversa multe fo-lose pentru individui si societate.

§ 178. Invetiatur'a aritmeticei el a geometriei.

Aritmetic'a ocure mai de multe ori in vieti'a civile de-cata usulu geometriei, de aceea aritmetic'a a fostu introdusamai de huna ora in scole la tote poporale decatu geometri'a.Aci magistrulu si superiorii scoleloru au de a oserbá : 1) ch,

nu toti copiii au asemine talentu fericitu pentru aceste ; 2) semesure invetiatur'a acestoru obiepte in cata se fia in pro-portiune cu invetiatur'a celorualalte obiepte ; 3) se nu deeuna intendere prea mare culturei formali seau unilaterali inaceste en damnulu cunoscentieloru reali cebra neaperatu ne-cesaria si alu desvoltarii armonice a facultatilorn sufletesci ;4) cu tote a matematic'a e una midilocu alesu alu culta-rei facultatii judecative, totusi acesta influentia a ei nu secuvene a o apretill preste cuvenientia, nece a pretende delafiacare invetiatoriu de tenerime cá, se fia unu invetiatoriuperfeptu in aritmetica si geometria, ch-ci invetiatoriulu potese aiba cunoscentra amenduroru si se 'i lipsesca donula di-dapticu sean. metodulu.

iota 1. Oserbatiunile dein urma nu se facu cu scopu dea trage la indoela insemnatatea si influenti'a cea mara a invetia-

www.dacoromanica.ro

INVETIATIMA ARITMETICEI SI A GEOMETMEI 227

turei aritmetice sean matematice, ci se faca numai in contra a-celor'a, carii pretenda chiaru si dela copiii dein cele mai raidacole poporarie a se faca. una progresu eoare in aceea ce sénumesce flelementele numerului, formei si marimii"; oei ce facaaceste pretensiuni prea incordate, nu oserba a pote fi cineva fortebene deprensu in aceste operatiuni, si ca tote aceste se U, bá, unacopillt in Ole operatiuni ale mentii, si dein contra poto sd sciacineva pucinu dein cele matematice si se fia forte culta iii altearti si seientie si prein armare forte folositoriu societatii.

Nota 2. Feinduch s'a oserbatd de multu, ch /la totu omuldse pote ocupé. numai en rnatematic'a, nece e data fiacaruia de' afi unu profunda cunoscitoriu alu ei, asia s'a introdusu in multeinstitute, cá matematic'a se o invetie unu profesore in tote clasileseau in mai multe clasì, si in adeveru, matematic'a cere unu in-vetiatoriu, alu caruia capu e organatu anume pentru a fi compu-tatoriu si matematicu, carele cela pucinu in acestu ramu se fiade totu familiariu, apoi se aiba afora de cunoscenti'a fundamen-tale si desteritatea de a 'si cuminecá conoscenti'a, carea de multeori lipsesce si celoru mai mari matematiei.

Totusi fienducl nemenui nu 'i va para reu eà s'a esercitatuin aritmetica si matematica, apoi fiendua mai dela, fistattremagistru privatu se cere ca se dé leptiune si dein elementelecotnputatiunii si ale matematicei: asia nu remane, decatu cáunii cá, acesti'a, daca nn se sentu inca destulu de tari, se 'siice, de subsidiu una carte buna, se se tienia strinsu de d'in-s'a, se merga cu scolarii pasa dein pasu, si se fia totudeun'aeevasi mai inainte Cu leptiunea decatu eopiii, macan' cata de pu-einu. Acést'a se pote face aci multu mai usioru decatu la inve-tiatur'a limbeloru si a cunoscentieloru istorice, unde nu e unaconscentia atatu de determinata si scaderea se oserba mai cu-ronda. Daca 'si alege inv'etiatodala unu duce metoclict, fia, cardva fi acera, atunci elu ajungo la scopa ea securitate-, nurnai senu schimbe dupa arbitris rnetodurile, resultatulu va fi stu-piditatea.

www.dacoromanica.ro

228 IMPORTANTI'A INVETIATUREI GEOGR.AFIEI SI A ISTORIEI

Nota 4. Dointre cartile mai vechi, cari areta cumu se cu-vene a deprende pre copilu dela inceputu in artimetica e Bern-hqrdi: Das Rechen nach Pestalozzi als Mathematik des Kindes."Pentru scolele mai inalte : Kries griindliche Anweisung zur Re-chenkunst für Geiibtere. Gotha. 1818. Pentru geometria: Euclidiselementorum mateseos Libri XV.

Kries Lehrbuch der reinen Mathematik fiir die obere classengelehrter Schulen. lena. 1822.

Matthias Leitfaden för reinen heuristischen Schulunterrihtiiber die allgemeine Grössenlehre, Elementargeometrie ebne Tri-gonometrie, gemeine Algebra, und Kegelchnitte. Magdeburg. 1813.

CAPU XI.

Invetiatur'a geografiei si a istoriei.

§ 179. Importanti'a ei.

Cunoscentiele geografice si istorice sunt legate interna-mente ea una cultura in adeveru omenesca. Cine e, pentru caren'ar' fi interesantu pamentulu, pre carele a vediutu elu lumin'a deantaniu, pre carele 'si a desvoltatu poterile de antaniu, si pro ca-rele s'au desvoltatu tote lucrurile ce se tienu de natiunea, degentea lui ? Ce asculta mai bucurosu copilulu, in genere omulu,chiaru si tieranulu, decatu candu vorbesce cineva despre celece au facutu, ce au vediutu, ce au suferitu stramosii lui, seaudespre cele ce s'au intemplatu in ochii lui seau in departare?lase cu catu inainta elu mai multa in cultura, ca atatu sentemai multa necesitatea de a cunosce nu numai patri'a sa, ci

totu pamentulu, formatiunile lui cele originarie si sucesive,varietatile climatice, originea locuitoriloru si vicendele lore.Cunoscenti'a acestoru lacruri nu pote se lipsesca nece unui

www.dacoromanica.ro

CUNOSCENTIE PRELIMINARIE 229

omu cultu in adeveru, cu tote ca si acést'a inca dé a semargini dupa cercunstantiele omului, inse chiaru si candu semarginesce, nu se cuvene se fia numai una opera mecanicaa memoriei, ca-ci atunci geografi'a si istorra s'au degradatu.

§ 180. Cunoscentie preliminarie.

Invetiatur'a geografiei si a istoriei la inceputu e maimulti] conversatiune decatu invetiatura propria. Magistruluapune copilului notitiele cele mai acomodate etatii lui si celece '1u interesa mai multa despre urbi, sate, munti, vali, pa-duri, siesuri, deserte, canali, fluvii, lacuri, mâri, insule, me-

suri de lungime, regiuni s. a., deintre cari pre unele le potesi aretd. Candu ese la preamblare seau candu caletoresce cacopiii, atunci are ocasiune a le aretd multe dein atari lu-cruri, si ar' fi erore a nu le aretd si a presupune, ca si co-piii cunoscu tote lucrurile, carile sunt cunoscute betraniloru.

Cele de antaniu naratiuni istorice e mai bene a le in-cepe dela omeni particulari, carii au facutu vre unu lucrufolositoriu si nobile, carii au desteptatu una idea, au inven-tat' vre una arte prein carea s'au destinsu si s'au facutuneuitati. Diu'a in carea s'au nascutu ei, veri au muritu, a-nulu in carele s'au facutu el neuitati preia faptele loru demulte ori le destepta memori'a naturalmente. Lucrurile me-morabili, campii de bataia, cetatile vechi, inscriptiunile, epi-tafiale s. a dau ocasiune de a spune, ce s'a intemplatu maide multu in cutare si in cutare locu. A cést'a destepta in-terese pentru trecutu, si duce la ide'a, ca omulu pote se sciasi despre cei ce au muritu de multu, ce au vorbitu si ce

au facutu ei. Asia le pote aretd magistrulu si relatiunilecele de facia ale vietiei civili si 'i pote face cd se cugete

asupr'a loru.

www.dacoromanica.ro

230 CURSULLI PRIMII GEOGRAEICU

§ 181. GeograA'a.

Cunoscentiele cele multe, carile se tienu. de geografiadestepta necesitatea de a o imparti in cursuri mai multe,carile au a se acomodti, dupe etatea, capaeitatea, indigenti'a,elliaru si sesulu precumu si destinatiunea venitoria a inve-tiaceiloru. Pentru multi va fi de ajunsu cursulu prima (§.urmatoriu), celealalte se potu lasd diligentiei proprie. Pentrucei ce aspira seau sunt destinati la una cultura scientificasuperiore va fi necesaria alu doile cursu, si pentru comple-tarea scientiei si alu treile. Totusi fiacare cursu d& se for-me si de sene unu totu, care se en prenda in seno totu cose tiene de esenti'a geografiei, precurnu e: descrierea vo.mentului cd corpa cosmicia, descrierea suprafaciei lui conti-nentali seam coperite cu apa, istorea narturale, istorea uni-versale si etnografi'a: dein tote aceste dé se propuna ceva siinvetiatur'a cea elementaria geografica.

§ 182. Cursulu primu.

Geogr4a elementaria propuue in cursulu primu uumaicunoscentiele cele de antaniu, cele mai usiore si mai nece-sario dein geografi'a matematica, esplica lineele principali de,pre globuri, ceea ce e mai generale despre pamentu ca pla-netu, despre misicarea si relatiunea lui catra sore, pentru cdse pota intielege copiii etatile dileloru si ale aniloru. Inacestu cursu, inca nu se espune nemica despre gradele lun-,gimii si ale latimii.Suprafaci'a pamentului se pote impar.ti multulmai usioru si pentru memori'a copiiloru. Faci'apamentului se marginesce prein miri; pro aceste deu se lecunosca copiii forte bene si numele loru s,e le intiparesca inmemoria. Asia se cuvene a face si cu apele si cu manta.

www.dacoromanica.ro

CURSULU ALU II-LEA SI ALU III-LEA GEOGEAFICU 231

Aceste sunt margini naturali, si de aceea pamentulu se si

pote imparti mai bene dupa aceste decatu dein paute politicecari sunt forte schimbatiose.

Apoi atari divisiuni ducu naturalmente la cunoscenti'a climei,a pamentului, a muntiloru, vegetatiunii, remnului animarin,a culturei si chiaru a organatiunii omenesci.

Acumu dupa ce cunosce copilulu domiciliulu genului o-menescu, dupa ce cunosce numele celoru cinci parti ale pa-mentului, si numele partiloru mai pricipali ale acestor'a,atunci invetiatur'a trece la partile tierelortc, le areta situa-Cunea, marginile, estensiunea, proprietatea fisica, cultur'a, lo-cuitorii, urbile mai insemnate. Dupa aceste trece la con-stitutiunile civili si formele de guberniu, se intielege el a-ceste tote se espunu dupa legea parsimoniei, precumu si a-ceo ch, in acesta invetiatura elementaria Eivrop'a e obie-ptulu cela mai momentosu, si in Europ'a patri'a propria.

Nota. Fabri, Galetti, Gedieke afla a fi mai acomodatu or-dinii naturali a incepe ca scolariulu dela loculu domiciliului luí,celu pucinu dela provinci'a lui, si apoi a procede la geografi'agenerale. Acestor'a respunde Niemeyer, a in adeveru e multu mainaturale a incepe asia decatu cu Asi'a, Afric'a, Americ'a, inse pro-cesulu dela universale la particulariu mai seientifieu, Si asternemai bene fundarnentulu pentru scientia. Ast'a 6 tendenti'a acolei.Apoi lucrurile necunoscute, departate si straine stremura preinnouitatea loru, asia in catu si copiii asculta bucurosi naratiunil edespre morii cebra selbateci. La acésra oserbamu, cà chiaru deaceea e neaperatu a incepe cu copiii de a casa, pentru c6. se 'iinteresamu mai antaniu pentru cas'a si 'mitre& propria, precumusi pentru morii patriei nostre, apoi se 'i ducemu mai departe.

§ 183. Cursulu alu IIlea si alu 111-lea geograficu.

In alu doile cursa se invetia mai deplinu geograft'a ma..

www.dacoromanica.ro

232 OSERBATIUNI METODOLOGICE

ternatica, se considera pamentulu cá planeta si se esplica 6-rasi si mai acuratu globulu Cu ale sale diferite linee. Ase-menea se descrie mai pre largu si proprietatea cea fisica apamentului ; tierele principali se impartu mai in specia ; ma-rimea lora se areta mai determinata ; numerala urbiloru seinmultiesce, avendu in vedere necontenitu importanti'a lorapolitica, istorica, mercantile si literaria ; la cele mai insem-nate se indica si numerulu poporatiunii in comparatiune cualu urbiloru vecine seau forte cuuoscute, pentru esemplu alucapitalei patriotice. Se numescu formele de guberniu, si celapucinu regentii in vietia. Se pote adauge inca si una sumascurta a mutariloru prein carile a trecutu tier'a in acesturespeptu. De s'a nascutu in ore care urbe au parte de locavre una omu memorabile, seau de locuesce inca acolo, a-cést'a se nu se uite nece una data. Aci magistralu are o-casiune a considerá si geografi'a vechia, cu tote ca acést'ase face mai completu candu se propane istori'a vcchia, in co-rografi'a ce are a se pane inaintea istoriei fiacaruia statuseau poporu.

Cursulu alu 111-lea ar' cuprende mai multu una geografiapolitica statistica, carea in scolele, unde se propane numai inclasea suprema, ar' dá ocasiune de a repeti totudeun'a cu-noscentiele geografice anteriori, cá se nu uite in scolele maiinalte ceea ce au sciutu forte bene cd copii, ceea ce se tem-pla de multe ori.

§ 184. Oserbatiuni metodologiee.

Principia metodice:1) Magistrulu se nu repause pana ce nu e convinsu,

at copilulu a coprensu imaginea suprafaciei pamentului pre

www.dacoromanica.ro

IsT4»tP4 ?33

cgtu se pe Alai fletermingta, gA so pote orientd ueioru apote respunde gcuratu candil '1u intreba ,despre pusetiuneaindriloru, muatilqru, fluviiloru, tierelory. Se intielege, lea

spre acestu sopa punt neaperate globtiriie si cartele.2) Cu fantageft le neaporatu A gsercitá si memoria. Dar'

cd se pota tiené copal& ce p necesaria, se nu se imarcecu lucruri nefolositorie. Adeveratu cd fiacere scolnriu ar'dé se aiba carte de geografia, dar' nu pentru cd se o inve-tie de rostu, ci pentru cd se se folosesca ea d'ins'a si sescja cautd de o are ppv. Si geografulu si statisticulu depyofesiuue dO se giba de indema.ip. pm) repertoria geogrATfica, in pl.& ,cauta candu arp qpu.

Nota. Unnii geografi sohimba numele locuriloru s. a-., deinn.escieutle, eltii, mai alesu Germanii le schimba 4On adensu, pen-tru esemplu Zeune numesce Spani'a si Portugali'a peninsul'a Pi-reneiloru, Itali'a peninsura Alpiloru, Greci'a peninsura Balcanului,Ungari'a tier'a Carpatiloru, s. a., mai tardiu a luatu érasi alte nu-me ; Stein si Ritter au luatu érasi altele. Cu acestu metodu seintuneca istori'a; altii scriu dein geografia multime de urbi cunumerulu poporatiunii toturoru cil si candu aru voi se faca precopil mernbri la, 1911113111141 do statisca.

§ 185. IstorPa.

Pedagogii °sorba inointe de tote, cd invetiatur'a istori-ca dé se he aconwde dupa etatea, scopulu si destinatiupeainvetiaceiloru. Peatru invetiaceii de clasea infima a pQin-rului &I'' g de ajunsu istoda biblica pentra a'i desteptd, deinsomnu si pre ei si a'i cultivá in catuva ; celelalte, cari s'au

intemplatu mai de multa seau cari se templa in diu'a de

astadi, le ara invetid dein spus'a parentiloru lora si dein

diaria. Pentru invetiaceii de cictsea de midilocu de amendoue15*

www.dacoromanica.ro

234 ISTORI'A UNIVERSALE SI ISTORVA SPECIALE

sesele se alega magistrulu ce e mai de folosu, fienduch n-,nii cA acestia sunt nevoiti a se apuci de profesiunea loracatu mai curundu si nu au tempt' cá se invetie istori'a in

tota intenderea ei, acést'a o potu face numai cei de clasileinalte, ca unii ce sunt nedependenti, si cei ce s'au destinatuspre eruditiune. Totusi si acele pucine, se le propuna inordine si in legatura.

§ 186. Preparatiunea si fundamentulu.

In scolele crestine invetiatur'a istorica se incepe ea isto-rea biblica; fia, dice Niemeyer, ctt-ci pana am= nu ealtu midilocu mai bunu de a duce pre copii dela vieti'a fa-miliei la vieti'a poporaloru, spre a'i face el se cunosca, cumus'au inceputu tote scientiele, artile, societatile si constitutiu-nile poporaloru.

Dupa istori'a biblica se urmeze pentru studentii viitori sipentru cei de clasile superiori naratiuni dein tempurile celeeroice ale Greciloru si fiptiuni omerice, pentrud aceste auorecare aseminare ca vieti'a patriarcale.

Totusi preparatiunea spre studiulu istoriei se se facamai multa prein biografiele omeniloru celoru mai memora-bili, naratiunile fapteloru si evenimenteloru tempului vechiusi nou, carile s'au facutu demne de memorfa posteritatii invre unu modu, inse si aceste inca se se propuna in ordine

cronologia si sincronistica, care e basea a tota istori'a, a-poi se se insemne tempulu si loculu numeloru si alu fapte-loru cá aceste se remania nesterse in memori'a copiiloru._

Nota. Tabelele istorice, cronice.

§ 187. Istori'a universale si istori'a specials.

Unii metodici dicu se se invetie mai antaniu istori'a pa-

www.dacoromanica.ro

ISTORPA CA MEDIU DE A CULTIVA MEMORPA, ETC. 235

triei, apoi cea universale ; altii dein contra, se se invetie maiantaniu istori'a universale, apoi cea speciale, si anume isto-ri'a Greciloru si a .Romaniloru, in urma a patriei, si a sta-teloru europ ene,

Istori'a universale inca se se imparta in cursuri. Inurm'a acestoru istorie seau alaturea Cu d'insele se se pro-puna si istori'a culturei si a literaturei ci una istoria a u-manitatii, acést'a ar' avé se espuna: inventiunile, inceputulaartiloru si alu scientieloru si progresulu loru, inceputulu di-verseloru forme de constitutiuni, ideele cele mari, carile auschimbatu, au reformatu si au redicatu la culmea gloriei ge-neratiuni si natiuni intregi ; in urma numele si meritele o-meniloru celoru mari carii s'au destinsu ci nesce eroi ingenulu omenescu. Acesta istoria ar' fi se se propuna in

cursulu dein urma ci una repetitiune a istoriei universali.

§ 188. Istori'a cá, mediu de a cultivi memori'a, intieleptulu sicarapterele seau anem'a.

Spre a ajutá memori'a, magistrulu se 'si faca ina-inte de tote unu calculu de tempu, in care voesce a 'si ter-mini cursulu istoricu, pentru ci se nu dé prea mare inten-dere lucruriloru la inceputu, si la urma se fia nevoitu a spu-ne prea pre scurtu cele mai momentose.

Se se folosesca de tote mediale acomodate spre afaciliti memori'a, inaitne de tote de tabelele cronologice sisincronistice.

Se nu 'i fia greu nece una data a repeti periodelecele petrecuté. Si repetitiunile in scrisu, estraptele dein ope-rele istorice, tabelele istorice inainta cunoscenti'a fundata, sifacu de se imprimu evenimeutele in memoria mai profunda.

www.dacoromanica.ro

236 /STORM CA ME1)111 13E A CULTiVA MgIliORPA

§ 189. Continuatiuhe.,

Cd scolarii sd pota intielege neaPerate, 1)premitd corografi'a, si ihcg nti numai Vechia, clistori'a fiacarui poporu pentru cá scolarii se runosca acutatitnu numai tergpuln, ci si locuIti, mide s'a teriiplatu cord; demulte ori guilt necesgrie chiaru si cunoscenti'a climei, a pto-:dupteleru tierelotu diere, in catu fora de Atari eunoscen.1fie nu s'aru poté intielege relatitmile poporaioru, originedcatisele bereloru s'i are cuceritilorti.

A hará nfl numaf eveniMentele, ci si cautsele Sistilt oru, genfultt tempurui, morii si etiltur'it; dung à ajunstrutta natfune fa constitutitmea si flared sa si ctimu g scalid;Mu, cama a cadiutu: gsig istori'd irdctrtultri và profetraténiforiuluL Acesta idtorfg pragrientica se pote invetiA nutfididein studiuru istdricilorti eeldrti indri ai anficitatii di di teid-pului mai nou ; geniulu seculiloru si vieti'a poporaloru nu sepote intielege dein compendia istorice, fia aceste catu de bune.Aceste se potu intielege dein istorici, cd Erodotu, Senotonte,Tucidide, Polibiu, Cesare, Tacitu, Liviu, Satustiu,retie, iMbettseg, Hume, Gibbon, lifittet Thiets s. A..

SPre A es'eFciti deimipt.euna ctl tridmorra si fanta-sfg si jueletittin e bene g face de hitilte ori paratele intrevenimentele, carapterii f vicetteld natiguiloru si partleala-rilorg, segu g obligi pre scoiari ed se le ase, mai aldsu larepetitinne, AcésVal inca contribueace spre a mime de multelori luminatu, cumuci causele ecari au efepte eceri.

Nota. Inceputulu natiuniloru si alu statelom se tepre-senta bene pre cartele numite riulu tempuriloru, si vriginea fami-lietoru in istoriele particularie, pentru esemplu romana, se repre-sentA ptein terbelele genealogice, precumu tabelelele genealogideScipitittiloru, Apidoru, s. RI la Fr.. Eievler,

www.dacoromanica.ro

INTELEPTIMI1 SI CAItAPTERELE SEAL' ANEAVA 287

§ 190. ContinualJune.

StudioIti istoriei are influentia forte mare in aneda sit ditur'a carapterelui tendriloru ; deci se si cuvene a pro-

pine istorea asia, in mill acesta influentia a ci se se a-jute mai alesu in anii teneretieloru, candu sentimentulu nue amortitu si anem'a e capace pentra tote impresiunile maibune. Istori'a are se arete, ce remane pururea demnu destima si de imitatiune in tote vicendele genului omenescu,si ce merita a se inferá c4 se remania obieptu de dispretiuurmatoriloru, ca tote cb. a potutu se stralucesca si se or-besca lumea in catu va tempu ; istori'a de se curatie si senobilite sentimentele omeniloru, si se produce fapte uniformiCu atari sentimente ; in urma ea de se invetie pre omeni cáse fia nu numai mai intielepti dar' si mai prudenti, in catase pote impacA prudenti'a cu intieleptiunea; daca istori'a n'ar'areti seau n'ar' produce aceste efepte, atunci ea n'ar' fi denece una folosu ; ar' pote se scria cineva analiA si se pumain fiacare di nume de omeni sL fapte, cà null aru folosi ne-mica fora de efeptele anteriori.

Totusi ar' fi mill metodAt erotica, «anda ar' schimbSi ei-neva tota istorila, in, mole de esemple# una propuniertpla si via a% faptelatu, si a cartipterilorti face de mfilte ortefeptu3 rnai mare decatn eipliearile cl é aseminea Si

alusiunile scurte, mai multa 8entOtitidsel jtideditilu si Sen-a

said morale se se destepte ntl tare de mate ori ei fa le-curd stu; dou iiuraeea mid thee teribile Sean roof-tattriti face Mai =re impresiune tacerea seriosa si semi-ficativa decatu alocutiunile si admonitiunile cele mai ritorice.Trofeele lui .21(iftiade au indemnatu mai multu pre Pemistocledecatu ar' fi facutu acest'a chiaru si oratiunea cea mai pom-posa despre meritele lui.

www.dacoromanica.ro

238 SCIENTIELE NATURAL'

Nota. Istori'a e sad's, virtutii, a intieleptiunii si a pruden-tiei dupa sententi'a celoru mai mari istorici, ei au lasatu posteri-tatii virtutile si vitiale tempului loru. Ne virtutesprecumu diceTacitusilieanticr, utgue pravis dictis factisgue ex posteritate et infa-mia metus sit '."

§ 191. Scientiele naturali.

Aceste au se espunu : 1) cunoscentiele despre universu;2) despre pro duptele naturei, cari parte deu descrise dupaproprietatile si usulu lorul parte clasificate dupa aseminareacea mare a organatiunii lora; 3) se invetie pre scolari acunosce poterile naturei cele universali, si legile eficientieilora, si inainte de tote 4) a cunosce pre omu, organismulucorpului si alu spiritului lui, legile cugetarii si ale voiriilui,derepturile si detoriele lui.

Tota cunoscenti'a naturei se se acomode dupa pusetiu-nea si gradulu culturei scolariloru, in scolele poporarie, delaurbi, invetiate.

Nota 1. Magistrulu se nu inqarce memori'a scolariloru cuprea multi numeri, nume de plante, animaria, mineralia, pre carile uita érasi, mai alesu unde lipsescu esemplariale 6 se le potavedé. Scopulu lui se fia mai multu a destepti in scolari sensulesspre studiulu naturei decatu a le propune tota istori'a naturei sitota.fisic'a, atunci scolarii nu aru poté invetilt alte lucruri necesaria,pentru esemplu limbele neaperate.

Nota 2. Invetiatur'a dé modificata dupa interesii invetiace-iloru: Alta interesu are studiosulu naturei candu cerceta produ-ptele naturei, altulu érasi invetiatulu in genere, apoiprofesiunisgulm,negutiatoriulu, economulu s. a..

Nota 8. Aci inca se disputa invetiatii, unii dicu, ca e mainaturale a iucepe dela descrierea produpteloru naturei, carile ne

1) Annal. III. 65; Hist. L 1, 3.

www.dacoromanica.ro

MODIFICATIUNEA METODULUI 239

cercundau, si asia a inainti pana la universu, altii dein contra,cà e neaperatu a di scolariloru mai antaniu una idea despreniversu gia in invetiatur'a elementaria, nu una astronomia scienti-fica, pentruca acést'a se tiene de matematec'a superiore, ci atatecunosoentie cate se potu pretende dela fiacare omu cevasi mai cultu.

§ 192. Modificatinnea metodulni.

In scientiele naturali cela de antaniu e globulu pamen-tosca si cele trei remne cu obieptele lora. Aceste cera stu-diulu cela de antaniu. Nece unulu dein aceste trei remnese nu remania nestudiatu, eu tote ch comunemente cela mi-nerale se studia mai pucinu. Spre a le studiá cu sucesu suntneaperate coleptiunile, ajuta inse si cadete bune, si ordina-tiunea sistematica a produpteloru naturali.

Unii pedagogi afla ch in scolele poporarie inferiori aleunoru natiuni se invetia prea multa istoria naturale, si ch inaceste ar' fi de ajunsu biblea cu carea s'ar' poté legi siinvetiatur'a despre natura. In celealalte scole si in invetia-tur'a privala se se acomode dupa scopulu cela subieptivualu scolarilora ; acest'a va decide, daca are invetiatur'a se semarginesca nutnai la unu cursu elementariu, carde propinenumai cunoscentiele cele mai necesarie si cele mai folositorie,seau daca voesce se prepare pre scolari pentru unu cursasuperiore; totu dela acelu scopu depende, daca produptelenaturali au se se propuna scolariloru avendu in vedere maimulta proprietatea lora cea interna, seau totu de una data siusulu lora pentru omeni si insemnatatea lora peutru vieti'aesterna.

Nota. Una coleptiune, fia catu de mica, nu pote lipsi neceunei acole. In invetiamentulu publicu d'ins'a e unu aparatu seo-lastip necesariu, éra in educatiunea privata unu midilocu de pe-

www.dacoromanica.ro

240- FISW4

trecere recreatoria. Nu se Me C4 esemplariale se fie law° ,ra-ritati si pretiose, pentru eopii tote produptele naturei aunt inte-resauti si au destila insemnatate, Cunoseenti'a planteloru pp iAir

cepo mai bene dela plantele, porile e cercundau, si se i,paintaprein cu,lturo propria si gradine miqi. Jose si ierbariale PPPt Sirecreatoria si instruptive. Ver'a se potu aduna si iern'a ordiná.Coleptiunile de insepte flutulti aunt inca si mai placute; nu-mai se cuvene a nu torturá animariale ci a le ucide indata. Pe-trele comuni inca sunt instruptive. Se intielege, cà scolariulu dêse 'si faca nnu catalogu despre tole cele ce a invetiatu.

Nota 2. Septiuni anatomice nu se facu; cu tote cà sco-larii aru invetii forte multi.' candu le seam face atari septiuni deanima, paserj, brew, s. al, sj 41,133 4 multu 'mg folositoriu a lefase repuperappli de picroscopial l,uipe si alte instrnmente parise ceru spre atare scopu? decatu remuneratiuni de lucran i de moda.

§ 199. Fisic'a.

Scolarii incepa se cunosca lßgl naturei candi invetiaistori'a naturale. Spre asestp sccIpu dau ocasiune in tote di-lele fennmenqe ceke multe cari ae templa pre ceriti si prepamentu, potestatea elementelnru, tempestatile, efeptele ae-rului focului s. a..

Cugorenti'a legiloru naturei se propune copiiloru la in-ceputu ci una cunosceptia fragmentaria1 éra dupa ce au cre-scutu iiai mari, si yoescq a 'si céstigd una pltura superiore,atunci le se propune fisie'a elonentaria in ordine. Acést'aincepe dela fenomenele cele mai cunoscute, dela legile celemai simple ale motului, coerentiei si greutatii, pre catu a-ceste se potu face intuitabili prein esperientia si esperimente,dupa aceste trce emagistrulq cu scolarii sei la cercetareamaterieloru, caldur0, apei, aerului, agiggrielorg P-1eptrjç s magnetke.

www.dacoromanica.ro

CUNOSCENT1E DESPRE OMU. 241

Cunoscenti'a superiore matemateca nu se tiene de cur-sulu primu, ci de alu doile, carele daca nu s'a reserbatupentru universitate, atunci are se se puna in una dein cla-sile supreme gimnasiali. Unu aparatu e neeesariu atatu pentrucursulu primu catu si pentru celu secundu. Aci capulu lu-crului e una deseriere acurata a fenomeneloru, cunoseentralegiloru carile nu sunt numai ipotetice, esercitarea prapticain mesurarea si estimarea poteriloru fisice.

In scolele poporarie magistrulu dé se alba in vedere siprejudeciale, superstitiunea si coneeptele cele false ale popo-rului pentru ci se le inderepte, si se 'i insufle concepte justedespre natura si despre fenomenele si legile ei.

§ 194. Canoseentie despre omu.

Cuuoseentiele despre natura ara fi forte defeptuose forade cunoseenti'a despre omu. Scopulu celu de antaniu aluacestei cunoscentie e ctl °multi se nu fia strainu in cas'a sa,alu doile ei se invetie a se estinad pre sene insusi, a cu-getá cu demnitate despre natura sa, si a cunosce germinileperfeptiunii, carile se afla in aceeasi.

Seolariloru se cuvene a 'si céstigi cunoseentie nu nu-mai despre corpulu ci si desnre sufletulu omului, totusi .a-ceste cunoseentie nu voru formi una asia numita antropo-logia seau psicologia propria.

E lueru greu a tiené mesur'a derepta si a nu propunenece prea multe nece prea pucine candu se propunu cuno-scentiele despre omu, de alta parte e lucru delicatu a vorbiinaintea copiiloru despre partile corpului omenescu, de ace-ea e mai bene a propune copiiloru cunoscentiele despre omude una data cu cnnoscentiele despre animaria si a'i face lu-

16

www.dacoromanica.ro

242 ELEMENTE DE FILOSOFIA

atori amente la notele in carile organismulu omului seminaau nu semina cu organismulu animarialoru. Cu acesta oca-siune magistrulu pote face si oserbatiuni praptice seau ma-crobiolica propria.

Doptrin'a antropologica se pote pune mai bene in cla-sea suprema reale seau gininasiale, inse nece aci cd una a-natomia si fisiologia scientifica ; anume se nu se incarce me-morra studentiloru cu nume tare multe, pre cari le invetianumai pentru cd se le uite ; ci se le propuna partile corpului

omenescu si funtiunile lui cele principali, si acele se le si

arete daca e cu potentia, alt'mentrea acestei invetiature incase dé una tendentia morale si religiosa.

Nota. Candu areta struptur'a si funtiunile corpului omeuescudein struptur'a si funtiunile auimarialoru, atunci e mai bene a luáscheletre seau cadavrii de animaria ; tortur'a animarialoru pentruacelu scopu nu e perrnisa, fora numai naturalistilora celoru pro-fundi in favorea scientiei. Esperienti'a a aretatu ca cei ce seocupa necontenitu ca ose omenesci si cu corpuri morte, den se fiaforte petrunsi de ide'a demnitatii omenesci si de estimiulu uma-nitatii cá se nu le se debilite sentimentulu si estimiulu cu carelesunt detori demnitatii omenesci. Si in adeveru nu se cuvene co-piiloru cá, se se joce cu ose si cu capacine, in carie a locuitauna data unu spiritu cugetatoriu. Chiaru si corpulu seau cada-vrele neinsufletitu da se remania ivaintea loru sacra cá, rema-siti'a unei nature asemine celei divine. Candu se areta schele-trele omenesei si preparate particularia, acést'a se se faca a rareori, numai pentru scopulu invetiaturei, si cu mare seriositate.

§ 195. Elementele de filosofia

In nude scole gimnasiali filosofi'a e lasata abra de totudein programa, si studentii trecu la universitate cu totulanepreparati. Celu pucinu psicologi'a empirica si logic'a sunt

www.dacoromanica.ro

SCOPULU INVETIARII LIMBELORII STRA1NE 243

neaperate a se propune in gimnasiu, s'ar' poté propune siuna etica poporarics. Esercitiale sunt necesaria si in filo-sofia; istorra filosofiei se tiene numai de acedemia.

CAPU XII.

Despre invetiatur'a limbeloru straine in genere, si in specia desprecele mai noue si nzai vechi.

§ 196. Scopulu invetiarii limbeloru straine.

Pentru clasile cele inferiori ale societatii si pentru par-tea cea mai mare a sesului femeescu ajunge deplinu in re-gula limb'a materna. Unii membri dein clasile midilocie sisuperieri au opu se invetie acumu una limba acumu altalimba straina spre a se poté intielege cu strainii in nego-tiale esteriori seau in comerciulu civile. Sunt apoi unii ca-rii invetia limbe straine nu pentru folose economice ci cámidilocu formaIe pentru una cultura superiore, el adeca sepota cunosce ideele, si sentimentele cari se afla scrise indocumente.

§ 197. Limbele mai noue, scopulu invetiarii loru.

Limb'a e imaginea cea mai credentiosa a gradului cul-turei natiuniloru, ea se afla in cea mai strinsa legatura eutota surn'a ideeloru, cunoscentieloru si a ocupatiuniloru a-celorasi, limb'a fiacarii natiuni e totu de una data celu maiautentica monumentu istoricu alu ei. Acumu deintre totelimbele mai noue pre noi ne interesa mai de aprope limbeleromanesci : italiana, spaniol'a, portugalic'a si galic'a ; acestadein urma s'a facutu una necesitate neaperata pentru multi

www.dacoromanica.ro

244 LIMBELE MAI NOUE, SCOPULIT INVETJARII LORIT

dein clasile de midilocu si superiori, ea s'a facutu in cur-sulu tempuriloru limb'a mai a tota lumea culta, pote chiaruasia de acidentalmente, cumu se facuse mai nainte cea lati-na limb'a universale a lumii erudite. Alfinentrea limb'a ya-lica, inglese si italiana ocupa locululu celu de antaniu intrelimbele mai noue. Inse precumu dicu Germanii, ca pentrud'insii limb'a inglese e si mai aprope si mai neaperata de-catu cea galica, si ell cea inglese a contribuitu mai multula cultur'a loru cea estetica decatu cea galica, Cu tote 6pre acést'a o aman pana la nebunia mai alesu in periodulucandu s'a fostu desteptatu gustulu la d'insii: asia demu sedicemu si noi, cb. pentru noi limb'a italiana e si mai apro-pe si mai neaperata decatu cea galica, si cit ea ar' fi con-tribuitu mai multu la cultur'a gustului si a limbei nostre,pre candu dein contra cea galica a contribuitu nu pucinula corumperea limbei nostre. Limb'a italiana a fostu ceade antaniu, carea s'a perfeptiunatu in poesia si in prosa;operele ei intrecu pre tote operele cele contempurane aleGaliloru si Britaniloru. Ea a fostu totudeun'a in legatur'acea mai intima cu music'a.

Tutetrele aceste limbe (galic'a, britanic'a si italian'a)se deriva dela cea latina.

Scopulu invetiarii acestoru limbe inca e esternu, pentrunsulu loru in cemerciulu vietiei sociali, si scientificu pentraliteratura.

Nota 1. Pentru cei mai multi omeni ajunge deplinu iimb'amaterna, asia catu in scolele poporarie limbele straine potu selipsesca de totu. Si unele familie de clasea midilocia perdu preainultu tempu cu invetiarea limbeloru straine fora de carile aruputé fi, si mai alesu culturia cea adeverata a feteloru remane launa parte cu nespusa pierdere natiunale. Se intielege, ea fetele

www.dacoromanica.ro

COMII SE INVETIA LLISIBELE STRAINE 245

comunemente abia potu inaintá pana acolo eft se lega, si se in.tielega cate ceva, mai pucine ea se si vorbesca.

Nota 2. Limb'a germana e necesaria pentra Românii cei cesunt in relatiuni comerciali en Germanii si pentru literati, ceaslavona specialmente pentru literati, fienduch aunt multe docu-mente relative In istori'a nostra natiunale scrise in limb'a slavona,si ar' fi bene ca aceste se se scota la lumina de Romani. Lite-ratii nostri apoi se voru ocupá chiaru si ca limb'a Indiei, anumelimbistii.

§ 198. Cuma se invetia limbele straine.

Limbele strain° se invetia dein UM (ex usa), si deingramatica. Inse numai dein usa nu se potu invetiti neee lini-bele moderne, fora numai in atari familie, caror'a le e ru-sine a vorbi in limb'a natiunale, si vorbescu in alta limbastraina. Acést'a ¡use acumu nu se mai templa la natiunileincivilite, acumu pentru esemplu familieloru germane de cla-sea superiore nu le mai e rusine a vorbi in limb'a germanacit pre tempulu galomoniei, chiaru si la Unguri inca a in-cetatu de multu afeptatiunea de a vorbi in limb'a germana.Deci dara e neaperata si gramatic'a, Warn si pentru stu-diulu limbeloru moderne, cu atatu inai vertosn pentru -celevechi clasice.

Nota. Tatra acést'a s'au unitu toti eh limbele moderne seinvetia mai usioru si mai curundu dein usu, mide e acest'a eupotentia, cQ.re inse nu esehide studiulu gramaticale ce are se a-ceda mai tardiu. De aceea conducu magistri franci cei ce vo-escu a invetiá francesce. In scole unde se iuvetia limbele mo-derne numai cu gramatic'a ca cele vechi nu se face atat'a pro-gresu in asemine tempu. Scol'a filantropica a incercatu se inve-tie mai multu dein usa si limbele vechi clasice, inse nu i a su-cesu, acésfa e si cu nepotentia mai alesu in respeptulu limbeigreco antice.

www.dacoromanica.ro

296 REGUL'A GENERALE PENTRU INVETIAREA LIMBELORU

Regul'a cea mai generale de a se oserbá la iavetiarea limbeloru.

Fiacare invetiatura cere doue elemente: invetiarea si

esercitiulu, inse invetiatur'a limbeloru le cere pre aceste spe-cialmente.

Magistrulu de limba are se se feresea mai alesu de anu ingreuid si de a nu inlesni fora de tempu invetiatur'alinibei. Regul'a cea mai generale asia dara e acést'a: a de-steptd aptivitatea cea propria a scolariului, a'i dd atat'a ma-teria pentru esercitarea poteriloru cata potu purld aceste, sidupa aceste a mesurd atatu ingreuiarea catu si facilitarea.

Nota. Unii magistri la inceputu ceru ¿lela scolarii incepu-tori se afle sensulu unei limbe straine numai ea ajutoriulu voca-bulariului si alu gramati,cei, inainte de ce ar' avé vre unu conceptudespre grainatica si despre vocabulariu, si fora se le arete, cumuse caute, cumu se afle regul'a si cuventulu, cumu se intielega abre-viaturele ; resultatulu e 6, copiii 'si pierdu plecarea spre invetiatura.

Alti magistri dein contra ajuta prea multu pre scolari candutraducu dein limb'a strains in cea materna, chiaru si in scolelemedie si superiori, le spunu tote, si abia 'i lasa cá se esprimeuna construptiune, pre carea o aru nemeri si fora de ajutoriulumagistrului. Altii érasi permitu scolariloru, cit se se folosesca cacartile facilitatorie, pentru esemplu cu traduptiunile dein limb'a stra-ma in cea materna, le spunu mai toti idiotismii carii vinu in e-sercitiale impartite, si alte asemine prein cari se favoresce leneasi se enerva diligentra propria.

Sunt si atari institute mari scolastice, unde nece nu cugetadespre aceea, cà ar' fi bene cá scolarii mai maturi se lega si altiautori afora de cei pucini carii se lega in scola, se se adopere a'i intielege, a'i traduce, a face estrapte deintru insii, si a'i imiti.

Metodic'a invetiaturei in limbele noue. Esercitiale elementaria.

In Hanle straine prouuntiatiunea e lucrulu celu mai

www.dacoromanica.ro

METODIC'A INTETIATUREI IN LIMBELE NOIJE 247

greu, carea nece nu se pote invetiti deplinu decatu numai delaunu natiunalistu. Pronuntiatiunea unei limbo se pote scrie

cu ortografi'a altei litnbe, inse eufoni'a completa nu se potescrie, acést'a dé se se invetie numai dela natiunalisti.

Inainte de a incepe la legere, magistrulu spune scolarin-lui multe cuvente si propusetiunti si 'Iu face cá se le spunasi elu asia cumu le a spusu magistrulu; acestu esereitiu eneaperatu.

Spre acestu scopu alege magistrulu cuventele si frasile,carile venu mai adese ori in vieti'a comune.

Dupa cuvente si propusetiuni venu periode scurf e, apoinaratiuni mici, versuri si poemate usiore, pre aceste scolarii maiantaniu le traducu in limb'a rennin, apoi le spunu de rostu.

Numai dupa ce s'au premisu aceste, apoi incepe ma-gistrulu a esercitá pre scolari in leyere; si ammo preleguadumai antaniu elu, apoi factIndu pre scolari el se lega si ei.

La inceputu magistrulu nu le spune multe regule asu-pr'a pronuntiatiunii; afora de cele mai neaperate, pentru e-sernplu, cb. se MI pronuntie in limb'a francesca pre u cumu'Iu pronuntia Romanii si altii, ci se '1u pronuntie a, s. a..

Totusi cu leg erea dé unita prelegerea indelunga, si

magistrulu se faca pre scolari, cá se espuma si sensulu ce-

lora lese. Acést'a ajuta progresulu mai multu decatu tradu-cerea cea laboriosa, chiaru si a lucruriloru mai usiore, eacarile se face inceputulu comunemeute.

Inse candu se apropia tempulu cá magistrulu se dé inman'a scolariloru una carte in limb'a straina, atunci e fortebene a alego chiaru dein acesta carte vorbele si

propusetiunile,pre carile voesce a le spune scolariloru, si a'i face

ci se le spuna si ei de rostu.

www.dacoromanica.ro

2.18 TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE

In acestu modu scolariula se prepara pentru traducerefora se oserbe si totu de un'a data oserba cu placere fru-ptulu si dstigulu diligentiei sale.

Notal. Pre acesta cale se invetia limb'a materna in tem-pulu celu mai scurtu, de ce nu s'ar' poté invetii si Iimbele stra-ine? Cumu ama iuvetiatu ron3anesce? Mai antaniu ne au vorbitulucruri pre carile noi mu le amu intielesu. Mai antaniu ne aunumitu obieptele cele mai cunoscute si mai sensibili. Aceste nele au repetitu de multe ori, ne au facutu cá, se vorbimu, bene,reu, cumu ama potutu, si au gficitu ce voimu numai dein nesceindicatiuni forte scurte. Unele le amu invetiatu de rostu, deincari la inceputu ama intielesu forte pucinu, en incetulu inse amuintielesu mai multu fora se scimu cama s'a intemplatu acést'a.In pucini ani ne ama céstigatu in limba una copia si una de-steritate, carea na s'ar' poté crede, daca nu o ar' confirmé, espe-rienti'a de tote dilele.

Nota 2. Fiendua e neaperatu a esercitá si memori'a, ma-gistrulu va dé, scolariloru si problemate de vocabule. Aceste sescriu, pentru cá scolarii se se le pota avé de facia si se le potarepeti, vorbele si frasele se ieu dein vieti'a comune, si carile sepotu folosi in vieti'a comune, economica, tecnologica s. a..

§ 201. Traducerea celoru lese si audite

Spre a se esercitá scolarii la inceputu in traducereaceloru lese serbescu cartile de leptura seau elementarie, a-ceste au si vocabuloriulu necesaria, si e bene a se Cené de¿bisele, unde are cineva se invetie pre inceputori. Dela a-ceste va trece la crestomatie mai mari seau la autori in-tregi, si anume dela cei mai usiori prosaici seau poetici, na-rativi, istorici morali, epistolari, va trece la cei retorici siscientifici, si in urma la poetii cei mai grei dupre complesusi stilu.

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE 219

Magistrulu se nu se multiamesca nece una data numaien intielegerea pre diumetate a celoru ce se legu, seau nu-mai cu gacitur'a intielesului, si se tienia multu la una tra-ducere credenti sa.

Daca 'si au céstigatu orecare desteritate scolarii ca mo-dulu, despre carele amu vorbitu mai susu (§ 200, 201), atuncinu le va fi greu a traduce dein limb'a straina in cea ma-terna. Inse daca nu 'si au céstigatu atare desteritate, atuncimagistrulu d'è se traduca, se construesca si se esplice maiantaniu insusi, apoi se traduca, se faca construptiunea, si seesplice si scolarii. Inceputorii nu se sparia cu nemica mai multu,decatu candu magistrulu presupune prea multu despre d'insii, sinu oserba, ca lora tote aceste lucruri sunt noue si necunoscute.

In ultra magistrulu face cli, scolarii se traduca nu nu-mai ce legu ei, ci si cele audite, adeca ce lege magistrulu.Chiaru in limbele moderne e mai neaperatu a intielege cele

,vorbite, prein acést'a se prepara scolarii- cá se pota vorbisi ei; aseminea g si diptarea A i traducerea c,elora diptateuna preparare si unu subsidiu necontenitu atatu pentru orto-grafia cam si pentru stilu. Dein contra esplicarile cuven-telorn si lncruriloru cele lungi, asia numite statarie, stint re-probate in limbele none. E destulu a esplici idiotismii sicele ce sunt mai necesaria.

E neaperatu a lege rapede si multu pentru cá cinevase pota anti limb'a si se o pota invetia curundu. Scolariulu,carele intru unu anu intregu abia lege pana la diumetateunu totnurelu, nu pote se céstige interese pentru limbia ace-ea, carea atatu de pucinu '1u ajuta ca se 'si inmultiesca cu-noscentiele. Scolariulu dé se intielega ceea ce lege, dar' senu sté prea multa la fiacare cuventa seau regula.

16*

www.dacoromanica.ro

250 ESERCITIA GRAMATICE IN SCRIERE SI VORBIRE

§ 102. Esercitia gramatice in scriere si vorbire.

Precumu e de folosu, si semnu de una cultura superi-ore A tudosce gramatic'a limbei maferne, asia si iìca multamai necesaria e a cunosce bene legile limbeloru straine.

Esercitarea in scriere a fostu recunoscuta totudeun'a.Cicerone uice: Caput est, quod minime facimus, quamrimum scribere. Stilus optimus et praestantissimus dicendieffector ac magister.Omnes sententiae, verbaque omuia, quaesunt cujusque generis maxime illustda, sub acumen stillsubeant et succedant necesse est .

E bene a invetii limb'a straina asia in catu nu numaise o intielega si se o vorbesca cine va, ci se si scria in d'insa.

Esercitiale prime in vorbire sej potu uni cu legerea.Magistrulu intreba tote cele lese, si scolariulu are inainteasa tote cuventele in catu se cere numai ca se le dé form'asi legatur'a cuvenita.

Nota 1. Despre metodiea scrierii mai oserbamu.tupa ce cunosce scolariulu elementele prime si sci de

rostu Atima de cuve.nte, deciinatiuni 8jC conjugatiuni, si dupace magistrulu Usti si a tradusu catuva tempu impreuna ca sco-larii, otailm iril.epe a le dá formule de tradusu in limb'a straina,aceste la iuceputu se fia pre catu se pote mai scurte si mai u-siore se e alega dein cele lese, asia in catu scolariulu se n'aibade a Ilimbá decatu dora numai casulu si tempulu.

Scolarii dein scolele medie potti traduce cu incetulu pe-riodo intregi, mai tardiu bucati mai lungi.

Scolarii Ad se deprenda e imitd pre scriitorii cei maibuni, u 'si aliropriá stilulu lora cela frumosu., Se-'le se recomen-de, cá se faca estrapte dein cele ve au lesu, se prefaca bucatile po-etice in prosa. Prein aceste ei 'si voru apropriá autorl-loru buni.

1) De ..Orat. I. 33.

www.dacoromanica.ro

LIMBELE ANTICITATII CLASICE 2a1

Unu esercitiu forte folositoriu e retroversiunea. Seolariulutraduce una beata dein limb'a straina in cea materna, o punela una parte, si dupa catuva tempu o traduce érasi in cea straina.

De multe ori magistrulu dé se lucre impreuna ca seo! arii.Elu spune cugetarea românesee, scolarii proiepta cumu ar! dé sese esprima aceea pentru esemplu francesce, si magistrulu com-para proieptele eai wnuluj deintre scolari traduce, acést'a.seserie, si eeialalti seolari p judecal o iuderepta, o ordina mi bene ta, a.,

Coreptur' a se ña acurata,, se se faca ca gur'a, rsi se fiabasata pre ratiuui. In clasile nline de scolp,ri unele corepture sese faca en deamenuntulu, altele mai multu numai in generariu,pentruch coreptur'a in scrisu ajuta pueinu pentru cei lenesi.une ori esercitiale se potu imparti ca se le critice scolarii.

§ 203. Limbele anticitatii clasice.

Limbia greca si romana nu sunt necesarie numai pen-tru cá, se legemu in originaria operele, doeumentele si le-

gile cebra doue natiuni mai culte dein anticitate: ile suntnecesarie mai vertosu pentrucb, sunt fundanientuN culto reispirituali mai inalte si mai libere; tota scientl'a, cultnea siartea superiore, cata se afla in Europ'a, si la natiunile maiincivilite, vene dela Greci si dela Bomani; de acesie lunbesunt legate tote studiale umanistice si totu ce vene sub munede archeologia. Afora de limbele elasice se pote numerási ebraiç'a intre limbele antice, care ar' dé se se pana in-tre obieptele de invetiatura pentru una clase de studenti..Ebraic'a e necesaria pentrucA e limfl'a cea origiriaria a u-nei parti dein sanea scriptura.

Nota. Adeveratu cà usulu limbeloru malee nu e ueinsem-nata nece pentiu, alte scientie. Ch-ei totu are eeva, valore totu-deun'a, daca le eunosee teologulu, juristutu si medieutu, (liarla sidaca nu pote se fia urnanistu ex professo.

www.dacoromanica.ro

252 REPORTOLU INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA

S 204. Reportulu intre limb's greca si latina.

Dela care faba se se incepa studiulu limbeloru an-tice, dela tea greca seau dela cea latina?

Unii pedagogi sustienu, cà e neaperatu a se incepe dela.cea greca, pentruch, 1) limb'a greca e mai vechia decatu cealatina ; 2) roman'a se deriva mare parte dela cea greca,gramatic'a ei inca s'a formatu cu .totulu dupa cea greca,precumu areta polea ei etimologica si mal alesu sintaptica.3) Limb'a greca merita loculu prima si pentru precelenti'aei, fienduch ea insemna tote adoperatiunile cele cugetabili a-le mentii omenesci, ea insemna inaltimea, si profuuditatea ce-lui mai culta poporu dein anticitate, apoi si pentru carmi-nile ei cele musicalt-prosodice. 4) In urma literatur'a grecae multu mai copiosa decatu cea romana, ai de unde se a-legi autori pentru leptura, fienduch ea posede scriitori cts.

Omeru si Erodotu, carii se potu niiini autori elementari.In contra acestui planu s'a declaratu majoritatea peda-

gogiloru dein urmatoriele ratiuni ;Vechimea unei limbe are insemnatate pentru cer-+

cetarile limbistice, dar' nu si pentru studiulu celu fericitualu limbeloru, atunci ami' devé se invetiainu mai antaniulirub'a latina, apoi pre cele moderne.

Limb'a latina e in multe restiepte mai simpla simai usiora, si conjugatiunea ei se apropia mai tare de con-jugatiunea limbi loru moderne dereptu verbii ausiliari.

Chiaru pentruch cea greca e mai copiosa, mai per,fepta si mai grea, nu se pote pune in tote scolele ne po-tendu si LIQ fiendu chiamati toti scolarii a fi filologi si urna.nisti ex professo.

www.dacoromanica.ro

REPORTULII INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA 968

Autorii greci, precumu e Onieru si Erodotu nupotu fi autori elemeutari, nece carti scolastice pentru incefmtori.

Limb'a si literatur'a latina se pote tonsiderá cá le-gatur'a futre mundulu anticu si infra celu modernu, d'ins'ae cea mai acomodata pentru a cunosce mundulu anticu, a-fora de aceste ci mam'a mai multoru limbe moderne e multamai necesaria pentru studiulu acestor'a decatu cea greca.

De candu s'a facutu limb'a latina limb'a invetiati-loru, de atunci tote scientiele s'au scrisu in limb'a latina a-sia catu d'ins'a e una indigentia universale gia pentru a in-tielege acele scientie. Limb'a greca se tiene numai de anticitate, cea romana e legata si identificata cu vieti'a po-poraloru si cu tote scientiele.

Daca cera aceste ratiuni c si alte ratiuni sq in-cepa studiulu limbeloru clasice dela cea latina, cu atatu maivertosu sunternu obligati noi a tiené acesta ordine, fiendu sioriginea si limb'a nostra latina, si in certe respepte chiarumam'a celei latine; apoi si cultur'a tenerimii nostre e cu-vene a fi natiunale romana, nu elina; in urma limb'a latinae mai momentosa si pentru cea mai mare parte a studenti-lora carii trecu la facultati cá ceea ce e mai legata cu vi-eti'a praptica decatu cea greca, ca-*ci, precumu dice Köp-pen: in limb'a greca pucini studenti mergu mai departe deelementeo, apoi \numai aceste pucinu contribuescu la culttniacea forniale a spiritului seau mai nemic'a."

Nota 1. Iln4 magistru privatu ay' poté se incepa si delalirab'a greca, candu av6 unu disciplu forte mentosu si ar' voise '1u faca elenistu, dar' nnultr ca acel'a ar' devéi se merga cadisciplulu seta in Elad'al ei se 71u invetie acolo la fontana si infaci'a locului.

Nota 2. Cintiliana dice: .21. grama sermone puerto* incipere

www.dacoromanica.ro

ME'! 1,:)Enc1'rii

muto; 1,tinus in nsu col nubis nolentibus." Ideca Romanii Call-tau se incepa i imbu strainh dela cea greca ; inse istorisa areta,

tote poperale crestine au datti prioritatea si preponderanti'alatine, iii acesta oriline n'au facutu vre una schinibare

unuLnitij cei Ilial mari, cu tote cit au cultivatti si pre cea greca.

§ 205. Metodic'a, esercitia elementaria.

Magistrlilti linibMuru antrce nu iiirepe. numai decatu de-la ley ere si traducere, mai antaniu elu vor6esce n'alinea di-sciplilorn, le spune cuvente dein antita, le dit cuvente,

frasi, miei bacati prosa/ce st poetice sKe a le invetid de

ro.stu; asia ei se de04endu pre incetu cu sunetele si cu fiar-inele I imbei antite; nu So cuvene nece detatu a neglege a-teste esercitia elementaria; ca-ci e mai naturale a incepe a-sia, decatu a incepe dela leyere, traduare si yramatica.

AotA. Apoi a invetiti /intlfa antica dein gramatica scrisain lindfa antida. precunm se invetia mai inainte limb'a latina, eSi lucru absurdu; despre acestu metodu dice Scioppius, nunntit sigrammaticus tcrribilis: Est et aliud quiddam, cujus nomine stulti-tiae palma recentioribus debetur, quod pueros grammaticue pracceptaprius discere postulad, quam illi linguani latinam, qua praeceptatraduntur intelligunt, quo quidem haud scio quid magis absurdumet abborrens Cogitari posset.`k

Leibniti dice: De gramniaticis sic sentio: plcraque usu dis-cenda, regulae deinde addendae ad perfectionem 1."

Acestu metodu recomenda si marele filologu I. 31.. Gcsner si

alti renutniti pedagegi; cd adeca magistrii, carii voru se in-vetie pre copiii ce nu sciu inca nemic'a latinesce seau grécesee,se 'i deprenda in modulu aretatu eelu pucinu unu patrariu seauuna diumetate de anii mai antaniu fora de carie de leptura si gra-

m«tica, se invetie de rostu catu de multu latinesce si inca si gre-cesce. Cei forte mentosi, mai alesu carii sunt naseuti pentru limbe,

1) Op. V. 368.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIALE PRIME IN EGERE, TRADITERE SI GIZOIATICA 255

aCeia faeu progreso cu veri eare metodu, inse metodie'a mi sepote lasA nece una data numai pre acésfa.

La limbele antiee tin e bene a ineepe co copiii inainte dealu 10-le seau 11-le anu, atunci tempulu pentru acele esercitiapreliminaria ar' poté fi mai scurtu, mai alesu daca copiii au in-vetiatu pana atunci vre una limba noua in cato nu le mai e stra-ina de totu ide'a formelorti, numiriloru si a esercitialoru gramatice.§ 206. Esercitiale prime in legere. traducerea unita Cu elementele grainaticm.

Dela esercitiale preliminaria magistrulu trece la legere,de aci la traducere. Acumu vene si gramatic'a pa rad ig-

matele totudeun'a se unescu cu cele romanesei; copiii o-serba regulele genului (genus), legatur'a sustantivului si aadieptivului.Metodulu analiticu si sinteticu se potu uni,

cestu dein urma remalle regula.Magistrulti se feresce de totu ce e abstraptu; elu lasa

cursulu gramaticei cela obieptivu sistematicu, unde se punumai antaniu tote cele etimologice apoi tote cele sintaptice

impreuna cu cele atini anienduroru, si prma metodulu dupacarele inceputoriulu pote invetii gramaticalile mai usiorti simai curundu. Conspeptulu a tota sistem'a limbistica se tienede clasile superiori.

Traducerea se fia aeurata si credentiosa. Va fi asia

daca disciplulu va cunosce semnificatiunea cuventeloru in ge-nere si in loculu presente specialmente, apoi form'a parti-lora cuventului flesibili, si ce insemna acést'a (analisea),

unta legatur'a cuventeloru si relatiunea loru unnhi catraaltulu (construptiunea). Aceste esercitia nu se putu continuadestulu. Numai dupa ce intielege bene disciphilu cuventele

limbei antice si dupa ce le sci spune rounInesce, apui pote

intriti liinb'a nostra in derepturile de a acomoda traducerea(lupa geniulu seu.

www.dacoromanica.ro

256 ESERC/TIALE PRIME IN LEGERE, TRADIXERE ET GRAMÁTICA

Nota 1. Legerea limbei latine si grece nu dê unita numaicu traducerea cumu facu unii magistri ; disciplii numai se legaa uneori bucati mai laingi, si inca mai xnulti impreuna; magistruluse tienia tare la inaa pronuntiatiune derepta si respicata, si inesplicatiune si la sensulu logicu.

Nota 2. In periodulu prim e neapei atu se invetie de rostucopiii una multime de vocabule si tirasi, prein acést'a ei se pre-para la gramatica; adeveratu ci1 unii sunt tare in contra acestuimetodu, inse in desertu ; ei invetia de rostu frasi, versuri scurtesi bucati prosaice, invetiandu acbste, ei cunoscu multe proprie-tati dein limb&

Nota 3. illetodulu analiticu in invetiatur'a gramatica nd in-cepe dela regule, ci, face pre discipli a se le hfle ei ; abstragun-dule parte dein legile cele neqesarie ale cugetarii, parte dein con-testulu si scopulu oratiunii, parte dein usulu cuntinuu, pentru e-semplu ch tote numele de prim'a declinatiune in limb'a latinaterminate k a au genitivulu in at s. a..

Dein contra me. todidu iinteticu mai antaniu propune regulele,le ilustra cu esemple, si invetia prein aplicare. Metodulu ana-liticu cere una desteritate mare dein partea magistrului, tempumultu, si la urma totu uu e asia seouru cá, regura positiva, de a-ceea e mai consultu a di predominiu acesti'a, totusi in legaturacontinua cu metodulu analiticu. Acést'a a desvoltat'o mai benein respeptulu limbei latiue: Meierotto in a sa gramatica latina. 13c-rolinu 1785.

Nota 4. Esplicarea vorbeloru, analisarea si construerea deuse preceda traducerea totudeun'a.

Magistrula se vorbesca acumu românesce acomu latinesce,asia, de necalitu nu va fi nece uuulu pá se nu pota, pune intre-bari dein bucatile cele espuse, chiaru si daca nu ar' sci latinescoperfeptamente. E una frica pedantica, ch magistrulu pote se facaerori in contra clasicitatii latine, atunci n'aru fi deutu se scrianece umanistii cei mai mari, fiencluca si despre acesti'a inca sedice, cit Want poté se scria deplinu ca Cicerone.

www.dacoromanica.ro

,LEGEREA SI ESPLICAREA AUTORILORU CLASICI 257

§ 206, Legerea si esplicarea autoriloru clasici.

Dela legerea cartiloru de leptura prime magistrulu tre-ce cu disciplii la legerea autoriloru, alegundu pre autorii ceimai buni si oserbandu una gradaiiune in leyere si esplicare.

Esplicarea se fia mai antaniu una simpla espusetiune asemnificatiunii cuventului ; traducerea la inceputu se fia precatu se pote mai credentiosa, apoi conforme stilului bunuromamescu.

Pre unu gradu mai inaltu se se dé una intendere maimare si esplicatiunii in leptiuni asia numite statarie. Inter-pretatiunea completa se cuvene scolariloru maturi, ea dé secnprenda in sene nu nurnai usulu vorbirii, sensulu, legatuea,sucesiunea ideeloru, form'a espusetiunii, desvoltarea cea re-torica si puetica a unei oratiuni, ode, disertatiuni filosofice,s. a., ci si cunoscentiele cele istorice si reali, carile se centspre a intielege autorele, pentru cá, leptur'a se fia unu ade-veratu midilocu spre cultur'a spiritului. Spre acestu scopudé se se unesca cu leptiunea stataria si cea cursoria.

§ 207. Oserbatiuni asupea prosodiei, metricei si a lepturei poetiloru.

A cunosce cautitatea silabeloru lungi si scurte e nea-peratu atatu pentru prosa catu si pentru poema, acést'a seinvetia mai antaniu in legerea comune dein usu, apoi dein

prosodia, carea e una parte a gramaticei.In legerea celei grece multi filologi considerau mai ina-

inte numai cantitatea nu gi acentulu. In cea latina canti-tatea nu se oserba cu rigore in prosa.

Candu voesce magistrulu se treca la leptur'a poetiloru,e neaperatu, mai alesu in cea latina, a premite cateva re-gule generali despre cantitate, esceptiunile la inceputu re-manu, pentru acestu scopu sunt versuri memoriali.

17

www.dacoromanica.ro

258 °RUMA LEPTUREI CLASILORIT

Caudu legu scolarii, magistrulu dé se fia cu luaremente, cá scolarii so pronuntie bene oserbandu cantitatea.

Se 'i invetie ci se cunosca peciorile versuriloru, speci-ele versuriloru, elisiztnea, scansiunea s. a., se le dé versanidesordinate cd se le puna ei in ordinea cuvenita, si inca inmetri diferiti, mai antaniu esametri apoi pentametri, inca sistofe safice si alcaice, s. a..

§ 208. Ordinea lepturei clasiciloru.

Nu se potu pune regule neclatite pentru ordinea, in carease se lega autorii. Dupa complesulu si dificultatea loru maimica sean mai mare, urmatori'a ordine ar' fi cea mai natu-rale si cea mai probata prein esperientia :

In limb'a latina cd prosaisti: Eutropiu, Aureliu Yi-ptore, Nepote, I. Cesare, Liviu, Cicerone epistolele selepte, deamicitia si de senectute ;de aci incolo Cicerone cá auto-re principale in oratiunile, epistolele, si operele sale retoricesi filosoficeSallustiu, Pliniu, Tacita.

CA poeti: Fedru, Ovidiu, Terentiu, Virgiliu, Oratirt,

Tibulu, Plautu.In limb'a greca cd prosaisti: Elianu, Erodianu, Seno-

fonte, Erodotu; unele dein Lucianu, Platone, Plutarcu, lso-crale, Eschine, Dernostene, Tucidide.

Cd poeti: Omeru, Esiodu, Teocritu, Euripide, Sofocle,Aristofane, Eschilit.

E inse multu mai bene a micusiord numerulu autori-loru carii se legu in scole, decatu a alege ceva la totaschimbarea de Itptiune, atunci scolarii nu cunoscu nece preuuu autore cumu s'ar' cuveni.

§ 209. Esercitia in vorbire si in scriere.

Una parte de pedagogi tiene, ch limbele antice sunt de

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE 259

folosu numai pentru pucini, asia dara unii ea acesti'a sus-tienu totu de una data cb. nu folosesce a se deprende invorbirea si in scrierea acestoru limbe, de acesti'a se tienepedagogulu Trapp.

Dein contra renumiti pedagogi si filologi apera eserci-tiale in vorbirea si scrierea limbeloru clasice, mai alesu acelei latine. Anume Creuzer dice: ca a scrie intru una lim-be antica insemna a se deprende in logic'a aplicata. Nu enece unu rnidilocu mai acomodatu si mai bunu decatu acestadeprendere pentru a ne apropria produptiunile cele frumoseale spiritului romanu celui geniale ; celu ce vorbesce limb'aromana, prein aceea se face orecumu contemporaneulu loru.,si vietiuesce Mtn.' una societate demna, s. a.."

Mai multa s'au indoitu pedagogii mai noui despre fo-losulu esercitiului in stilulu elinu, mai alesu de candu s'adeclaratu Ernesti, di cei ce se esercita in stilulu elinu remagunt . . . . ut levissime dicam, perinutilem et absurdam;adeveratu ca alti filologi au aperatu stilulu elinu in contralui .Ernesti, si au inceputu a cultiva ca atatu mai multu lim-b'a greca, dara s'a oserbatu, eh cu catu faceau scolarii maimulta progresu in grecesce, cu atatu eran acumu mai inde-rota in limb'a latina ; deci au inceputu a se da preponde-ranti'a érasi celei latine.

Nota.' Ordinea cea mai naturale (metodic'a speciale) de ase tiené in esercitia, e acésra:

1) Formule si frasi particularie; cá magistrulu se compuna im-preema cu csolarii, si se traduca bucati mai scurte in limb'a straina,si se invetie pre scolari cumu se cuvene a traduce. Fiacare pe-riodo tradusu si respicatu se se descrie.

Magistrulu dipta scolariloru pense romanesci mai scurte cti

se le traduca a casa, diptandule totu de una data si frasile principali.

www.dacoromanica.ro

260 ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE

.poi bucati mai iungi fora de diptarea frasiloru, pentruse deprenda cumu se se folosesca insisi cu vocabulariulu. Bu-catile se fia in legatura cu legile gramatice, carile s'au esplicatusi cu autorele carele s'a lesu.

Apoi imitatiunile celoru lese.In urma so se incerce scolarii a descrie nu numai cele afla-

te si cugetate de altii, ci si cugetele lora proprie.Fienducit supere est scribendi recte principium et fons", celu ce

voesce a 'si serie si cugetele sale proprie, se cuvine se piba unadesteritate in cugetare, si in ordinarea cugeteloru sale. Aci danmateria naratiunile dein istorra vechia si noua,carapterii per-soneloru istorice seau poeticetesile morali seau scientificeres-punsurile la intrebari asupea materieloru disputabilivorbirile maiscurte au mai lungi, mai pucine despre temate generali, carileseducu usioru la una fraseologia fora de nece mili intielesu, simai multe, unde se introducu vorbindu persone determinate, incercunstantie determinate.

Tematele se le propuna magistrulu.Intenderea si numerulu esercitialoru se va determina dupa

etate si celealalte cercunstantie. De regula in scole se serie preapucinu, in catu si astadi inca are loca oserbatiunea lui Cicerone:

Caput rel est, guod minime facimus, guama plurimutn scribere." De e-sercitia se tiene si facerea notelaru candu vorbesce magistrulu la-tinesce in scolele superiori seau si in cele medie.

Dejudecarea si corepturta esercitialoru produce folosulnprincipale. Magistrii, carii nu sunt destulu de tari in stilu amndevé se 'si ice tematele loru totudeun'a dein latinii cei ruai buni,pentru esernplu Illuretus (variae lectiones ex edit. Wolf.) Manutius,Facciolati, Ernesti, .Ruhnken, Wittenbach. Aceste se le traduce ro-mánesce, traducerea se o dipte, si apoi se inderepte traducereascolariloru dupa acelesi, pentru cá se nu faca coreptura falsa,precumu se templa adese ori.

Precumu sunt de necesaria esercitiale in .stilu asia siin vorbire, si inca se se incepa si aceste de buna ora.

www.dacoromanica.ro

SUBSIDIA PENTRIJ INTIELEGEREA CLASICILORU 261

Inse clasicitatea nu consiste numai in desteritatea de a scriesi de a vorbi latinesce, ci consiste afora de aceste speciahnenteintru a cunosce spiritulu clasiciloru romani si a se petrunde deacelasi. De aceea dice si Ernesti: Profecto, si nihil aliado grae-corum latinorumque auctorum lectione commodi expectari posset,aut ea summa esset utilitas (scilicet latine scribendi facultas): fateorme, quem dicunt latine posse scriberefateor, inquam, me hodieomnes auctores latinos abiecturum esse."

Atatu spiritulu catu si stilulu céstiga forte multa prein stu-diulu esemplarialoru vechi si noue; de aceea si Cicerone intro-duce pre Antoniu vorbiudu: ut quum in sole ambulem, etiam si obaliam causam ambulem, fit natura tamen ut colorer ; sic quurn grae-corum libros studiosius legerem, sentio orationem meam illorum tacticquasi coloran."

§ 210. Subsidia pentru intielegerea clasiciloru.

Spre a intielege si spre a esplicá clasicii greci si romanise ceru nesce cunoscentie preliminarie. Cele mai momento-se sunt : geografi'a si istori'a vechia, mitologra, anticitatilegrece si romane seau archeologi'a, apoi istori'a literatureigrece si romane.

Aceste cunoscentie se spunu scolariloru mai mici oca-siunalmente, éra cebra deia scolele superiori in ordine si-stematica, numai se nu se puna prea pre larga, si in mito-logia se remania tota filosofarea basata numai pre ipotesi.

Geograffa vechia se pote uui cu istorea vechia, chiarusi in propunerea geografiei noue se pote face si amentireacelei vechi.

Magistrulu melt' espune literatur'a greca si romana senu se cufunde cd unu propriu literatore in critic'a opereloruclasice, ci se arete pre scurtu istori'a si biografi'a fiacaruiclasicu mai insemnatu, si apoi spiritulu opereloru lui, pro-bandulu pre acest'a si ca citatiuni dein operele lui,

www.dacoromanica.ro

CAPU XIII.

Betoric'a si poetic'a si cultur'a estctica.

§ 211. Retoric'a si poetic'a.

Numai artea singura nu face pre nemine nece oratorenece poeta, spre acést'a se cere ca se alba cineva dela na-tura talentn, mente lurninata, sentimentu caldn, fantasia viasi facilitatea comunicatiunii; aseminea nece nalur'a singurainca nu face pre nemine oratore seau poetu, ci, precumubene a oserbatu Oratiu despre poetica, se cere, efi natur'ase Sc ajute prein arte si studiu ; adeca celu ce doresce a seface oratore seau poetu, se 'si céstige una =Rime de cu-noscentie, se léga multu, se 'si cultive mentea dein tote par-tile prein studiu si prein esperientia.

§ 212. Teori'a retoricei si poeticei.

Teori'a retoricei si a poeticei pote se fia scientifica

seau poporaria. Cea de antaniu are locu la Academia, undese premite teori'a esteticei cu critic'a ei ; a dou'a are locu

in gimnasia.Teori'a retoricei si a poeticei in gimnasia, si anume in

cursulu primu, va invetiá despre inventiune, dispusetiune sielocotiune (inventio, dispositio, elocutio).

lnventiunea deschide calea, areta locurile (locos) deincari se nascu cugetele, si invetia teoretice si praptice a me-ditá asupea materiei, pre carea 'si i alesu oratorele seaupoetulu, cumu se o amplifice, si cumu se o aplice la scopuluseu ; si care materia e mai acomodata pentru oratiunea seaupoenta ce voesce a esecutá.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA RETOR10E PRAPTICE 263

Dispusetiunea e ordinarea partiloru oratiunii sean po-emei dupre numerulu si relatiunea loru. Ea imparte ora-tiunea seau poem'a conformu cu legile logicei si ale esteti-cei, si voesce despre una parte se ajute memorra, éra de-spre alt'a se Amiga oratiunii seau poemei si una forma e-stetica placuta.

Elocutinea cd teoria areta atatu perfeptiunile limbei,

pre carile au comuni operele retorice si poetice, de carile setienu si tropii si figurele, catu si diferentiele aceloru opere.

Candu se propunu regulele, aceste deu ilustrate totu-deun'a cu esemple, ca-ci fora de aceste teori'a cea mai bunainca va remallé fora de efeptu.

Nota. Retoric'a si poetic'a se propunu despartite, jasa pen-tru studentii carii sunt aprope de a 'si termini cursulu scolasticu,e mai bene a se propune in legatura, fiendu ele si alt'mentreaunite un'a cu alt'a, precumu a disu si Cicerone: Est enim finiti-mus oratori poeta, numeris adstrictior paullo, verborum licentialiberior, multis yero ornandi generibus socius ae paene par.

Proprietatile comuni retoricei si poeticei se espunu in teo-ri'a acestor'a.

§ 213. Esercitia retorice praptice.

Esercitiale se nu fia numai asia numite chrie seauoratiuni in §ensu strimtu, precumu se afla in cartile scola-stice mai vechi, ci se fia si alte esercitia de tota speci'a. Celede antaniu singure impedeca spiritulti in locu se 'Iu ajute.

Esenti'a propunementului bunu e nrdinea, legatur'a ide-eloru, chiaritatea, oserbatiunea cuvenientiosului, limb'a nobile.Studentele se se deprenda a cugeld si a dispune regulatu,

1) De Oral 1. 16.

www.dacoromanica.ro

264 ESERCITIA RETORICE PRAPTICE

apoi se estraga dispusetiunea dein oratiunile si esercitiale al-carile sunt ordinate bene dupre logica.

Magistrulu se fia mensorele scolarilora totudeun'a si inleptur' a romana, carea de se conduce bene contribuesce multala cultuea gustului, ne fienda regulata 'la corumpe.

Nota. Esercitiale pentru cursulu superiore aru fi:Tematele istorice: descrierea evenimenteloru memorabili,

a uneori in forma scientifica si probate dein funtani istorice, dealte ori mai multu dein fantasia, adeca amestecandu adeverulusi fiptiunea : (pentru esemplu Leouid'a. la Termopile, Alesandru siDariu, Catone in Utic'a, inmormentarea lui Germanicn, nunt'adein Parisi, intrarea coaliatilorti in Parisi, Adunarile ad-hoc, s. a..

Descriptiuni si scene dein vieti'a omenesca: (p entra eserapluliberarea unui serbu condemnatu L tragerea nailoru;bucuri'aunui orbu carele 'si au reoéstigatu vederea;desteptarea unuilesinatu;reintorcerea in cas'a parentesca dupa alungarea ne-micului dein tiera, s. a..)

e) Caraptere, dein istoria, seau deiu opere dramatice seauepice: (pentru esemplu Achile, Ulise, Ectore, Enea, Didone, Ro-mulu, Serviu Tuliu, Grachii, Brutu, Iuliu Cesare. Optavianu, Tra-ianu, Stefanu M., Fanariotii, s. a..)

Descriptiuni dein natura: (pentru esemplu a Etnei, Ve-suviului, furtune de triare, teromotului, regiuni, s. a..)

Fiptiuni prosaicefabuleparabole.

Esercitia epistolaria continuate.h) Critice de opere estetice, de poemate, didaptice, comice s. a..1) Paralele.tu) Oratiuni proprie. Pentru deeste magistrulu se niega pro

catu pote mai pucinu tematelc cele triviali, precutnu e: laud'a sci-entieloru, pretiulu virtutii, diligentiei, fortitudinea carapterelui,frumuseti'a naturei s. a., candu vorbesce seau serie cineva despreatari lucran, carile se paru atatu de usiore, atunci e forte greucomunia proprie dicere", precumu dice Oratiu.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA RETORICE PRAPTIOE 265

Oratiunea se se acomode pre cata se pote mai multa dupresituatiunea oratorelui, a tempului si a scopului.

Scopulu oratiunii e de a 6'860, ceva, de a abate vre unureu, seau de a acusii, de a laudé, de a aperá, persone istoriceseau idealisate. Situatiunea, in carea se va aflá oratorele, 'lu vasi inspirá, ce se dica, seau ce se serie: (pentru esemplu, elu 'siva imaginé, cit, e Bruta intre conjurati ;Anibale inainte de bata-i'a dela Zam'a;Senee'a inaintea lui Nerone ; Galilei in carcere.)

Inca si presentele dit materia suficiente: pentru esemplu unudeputatu vorbesce inaintea adunarii pentru cetatiani si tierani di, sele se dé inderetu dereptulu de representatiune ; unu duce vorbescela osteni inainte de bataia, dupa batai'a céstigata, seau pierduta s. a..

§ 214. Continuatiune.

E neaperatu a deprende pre studenti cá se vorbescasi ex tempore. Maximus studiorum fructus eq, dice Cintilianu,et velut premium quoddam amplissimum longi laboris extempore dicendi facultas ". Elu aréta si cumu ar' pote' ci-

neva se 'si céstige atare desteritate. Aseminea judeca si

dcerone 2 despre subito dicere, si adauge, ca cela ce seriemultu, si apoi se incerc,a a rosti si ce a cugetatu numai insen'a scrisu, unulu c(t acera 'si céstiga facilitatea de a punealta ceva asemine in loculu cebra scrise, si se plinesca de-feptulu candu se abate dela scrisoria (si a scripto discesserit).

Nota. Forbirea libera si regulata e neaperata pentru toticei ce au pretensiune de a se numi culti pentru cá vorbirea lorain societate se fia placuta, interesente, si curgitorik se scia nará,se se scia disputA; in colegia se 'si pota propune materiele res-picata si in ordine; la ocasiuni serbatoresci se pota perorá cu li-bertate;aseminea se 'si pota dá, votulu libere in adunan; sepota aperá pre cei asupriti, consultá pre cei tristi, si a conduceanimele omeniloru prein poterea cuventulni. Multi omeni au m-

i) Quintil. Instit. X. C. 7.-2) Cicer. De orat. L 35.17*

www.dacoromanica.ro

266 ESERCITIA POETICE PRAPTICE

gete derepte si sentimente nobili, inse una imbeeilitate, urmatadein lips'a deprenderii, le tiene limb'a legate.

Oratiunea unoru deregutori publici ar' face mai mare im-presiune, candu nu aru fi nevoiti a o alege cu atat'a greutate; stintsi mini politiei, inse atatu de fricosi, in catu nu 'iota se spunain publicu nece unu penada pana ce nu '1u scriu. Italianii stintcei rnai mari improvisatori carii areta perfeptibilitatea cea mare aomului despre acesta parte.

§ 216. Esercitia poetics praptice.

Esercitiale poetice praptice au trei tendentie: 1) a in-vetiá pre scolari cd se cunosca struptur'a versuriloru, 2) cumuse léga cu gustu operele poetice ; 3) a desteptd si a reguldtalentulu poeticu, carele se aréta in unii individui.

Nota. Poesi'a nobilita sentimentele si cugetele, inaltia a-nimele, dà vietia cugeteloru, inavutiesee limb'a, si invetia a res-peptá pre natiunile, carile au avutu barbati creatori de operedemne de aproluarea si admirarea posteritatii. Cu tote acesteutilitarii o reproba, ei reducu tote numai la folosu si la usuludein vieti'a esterna; se intielege, ch dulia acesta teoria a utilita-riloru are mai mare meritu celu ce pune si sapa cartofe decatucreatorele Iliadei si alu Odiseei.

Adeveratu eh poesi'a de multe ori e rea speculatiune, si denu e in adeveru neinic'a mai inaltu decatu industrisa atunei potemuse dicemu fiacsrui teneru ce are aplccare spre poesia cumu diceCoridone la Calpurniu

Frange puer calamos et inanes desere MusasEt potius glandes rubicundaque collige corna;Duc ad mulctra greges et lac venale per urbemNon tacitus porta 1Quid enim tibi fistula redetQuo tutere famem ?Nota 2. Daca e neaperatu in scole cit scolerii se cunosca

struptur'a versuriloru grece si latine, cu atatu e mai neaperatu1) Eccl. IV. 23.

www.dacoromanica.ro

DECLAMATIUNEA SI APTIUNEA 267

cá se cunosca struptur'a versuriloru in limb'a natiunale, se cu-nosca prosodi'a si legile metricei nostre.

Legerea si interpvetarea poetiloru se incepe cá, si legereasi interpretarea altoru scriitori dela esplicarea seau espunereagramatica-logica, a sensului literale. Interpretarea poetiloru maricere una suma de cuuoscentie mai insemnate.

Esercitiale se voru face mai autaniu nutnai spre a deprendepre scolari la prosodia si metrica, inse deimpreuna cu aceste e-sercitia se destepta si taleutulu poeticu in scolarii carii '1u au ;

esercitiale si daca nu sunt escelenti totu au acestu folosu, chcontribuescu spre a intielege autorii poetici, inspira sentimentupentru limb'a nostra, pentru poterea, inavutirea si eufoni'a et.

Esercitiale voru fi la inceputu traducen i metrice, a.porimitatiuniale locuriloru mai alese dein poeti, si in urma Incubratiuni proprie.

Nota 3. Tenerti cu mari talente poetice, carii sunt maimultu decatu versificatori, se ascundu. Puetii cei mari au are-tatu magistriloru iucercarile loru cele clean taniu a rare ori seaunumai pre furisiu. Pre unii cá, acesti'a magistrulu nu 'i va in-strait* numai candu s'ar' preface poetarea in pasiune, in ciliainceputoriulu ar' neglege cele necesaria si mai momentose, si candas'ar' inamorá in produptiunile sale in catu 'si ar' cautá si edito.re, atunci critic'a n'ar' poté se 'i aduca ameute destule ori si Cudestula seriositate si bunavointia cumuch :

Mediocribus esse poetisNon homines, non di, non concessere columnae."

§ 216. Deelamatiunea si aptiunea.

Artea oratorelui si a poetului se desvolta deplinu nu-,

mai prein declamatiune si aptiune. Pre unii invetia a de-clamá si a gesticulá talentulu loru celu naturale si tnai fe-ricitu, si sentimentillu loru celu just'', cei mai multi inse auopu a fi instrupti pentru cd se pota declamti si gesticuli cumase cuvene. Cicerone' si Cintilianu2 ne dau iuvetiature bunepentru declamatiune si aptiune.

1) De Drat. III 56.-2) Instit. Orat. XI.

www.dacoromanica.ro

268 LITERATUR'A ARTILORU CUVENTATORIA SI SPECIA

§ 217. Literatur's artiloru cuventatorie, si in specia a prosaistilorasi poetiloru rornini.

Ar' fi erore a se ocupd numai Cu produptele tempuluipresente, si a imnord seau chiaru a dispretid produptele tem-puriloru trecute, si specialmente operele stramosiloru prosaiceseau poetice. Literatur'a greca si romana e de cea maimare insemnatate pentru noi specialmente, cu atatu e mainecesaria asia dara pentru noi literatur'a prosaistilorm si apoetilortc ronidni, fiendu acést'a unulu deintre mediale celemai bune despre una parte spre a conserbá, spre a deste-ptd si spre a cultivá cugetele si sentimentele cele nobili sinatiunali ale stramosiloru nostri, éra despre alta parte sprea ne cultivd limb'a natiunale, carea pentru presente e me-diloculu celu deantaniu alu comerciului nostru natiunale simetrulu culturei nostre natiunali, apoi documentulu celu mainecontrovertibile pentru originea nostra pentru trecutu, si

paladiulu romanitatii nostre pentru viitoriu, asia catu acestaliteratura nu ya poté lipsi dein scolele Romaniloru nece unadata pana va insemud ceva a se trage mai vertosu dela unanatiune carea a lunainatu lumea decatu dela unu poporu bar-baru si intunecatu.

Nota. Se intielege cà si istori'a literaturei române inca vaavé a se imparti in periode, carile se voru destinge prein eve-nimente mai nemoraveri in cursulu desvoltarii acestoru arti.

CAPU XIV.

Despre invetiatur'a religiunii si a nwralii.

§ 218. Principiale invetiaturei religiose.

Natiunile crestine au se 'si invetie copiii in religiune

www.dacoromanica.ro

CURSULU PREM(J SI ALU DOME DEIN RELIGIUNE SI MORALE 269

dupre urmatoriale principia: 1) se le propuna invetiatur'areligiosa si morale in legatur'a cea rnai intima una eu alt'a ;2) 6 in invetiatur'a religiosa se nu se desparta nece unadata cele ce se cunoscu despre D-dieu si despre relatiunileomului morali dein natura si ratiune de cele ce se cunoscudein revelatiune nemediata; 3) invetiaturele religiose se nuse propuna copiiloru ca una speculatiune abstrapta ci intruunu modu poporariu pentru cti se le intielega ; 4) Si in san-t'a scriptura, carea la cei ce sciu carte e bas'a cea istoricaa propunerii, se se destinga totudeun'a cele acidentali de celeesentiali.

Consult! prime.

In acestu cursu e mai acomodatu a propune invetiatu-rele morali si religiose ca ajutoriulu istoriei. Spre acestuscopu dau scriptele biblice materia forte copiosa, numai sese alega acést'a ca discretiune. Fiacare detoria morale re-ligiosa se pote propone cu ajutoriulu scripturei 6 una lege,carea cere ascultare neconditiunata. Copiii au opu de au-toritate, discusiuuile mai profunde prea tempurie nu au locuin invetiatur'a copiiloru, ele aru stricà mai multa decatu amutolosi, candu copiii nu au nece una indoela despre invetia-turele ce le se. propunu.

Abra de istoria se se alega pentru memorra copiiloruatari propusetiuni dein seriptura in carile se cupreude esen-ti'a moralii si a religiunii si carile potu serbi ca indere-ptaria pentru tota vietra, si totu de una data si ci midi-

locu de a uni pre tote confesiunile prein adeveru si dereptate.

Mu doile cursu.

In alu doile cursu veue a se considerd, 1) daca acestu

www.dacoromanica.ro

270 ALA] TREILE CURSU DEIN RELIGIUNE SI MORALE

cursi' e celu deja unza pentru invetiatur'a morale religiosa,precumu se templa pentru cea mai mare parte de scolari

dein scolele poporarie, seau dora mai are se urme &prod'insulu si altu curso, seau si mai multe, si 2) daca scolarilso tienu de clasea inferiore seau de aceia carii acumu autrecutu la clasea culturei scientifice.

Iii casurile de autaniu e de ajiinsu si destulu de aco-

modatu unu catechismu scrisu in limba poporaria si curata,pre carele scolarii se 'Iu invelie si de rostu pentru cá setienia mente in tota vieti'a, si se aiba de ce se lege celcalalteidee, pre carile 'si mai céstiga in cursulu vietiei loru.

Jn scolele reali si erudite superiori invetiatur'a moralereligiosa se pote propone in ordine mai sistematica lora case fia inse una doginatica sean etico-teologia sistematica. In a-cesta coral alu doile se potu pune si cunoscentiele istoriceneaperate pentru intielegerea obiepteloru religiose, asemineapote se aiba locu si mina leplura a cartiloru sante mai du-pre planu deimpreuna ca esplicarea cartiloru mai alese.

§ 221. Ala treile cursa.

Cu cato inainta tenerii mai multa Cu anii si in scien-tie, co atatu se destepta mai multo intru insii si dorulu dea cunosce si de a cercetd. Asia dora daca se mai propuneunu cursu de invetiatura morale religio a si pentru acesti'a,atunci propunerea va fi »tai scienlifica, detoriele omului sevoru determiná mai ageru si se voru desvoltd mai pre largo,adeverurile religiose revelate se voru aretd in armonea lorocu adeverurile ratiunii cele eterne, se voru deslegá unele in-dock; magistrulu va espune complesulu cartiloru sante cd

scolarii se aiba concepte derepte despre d'insele; va aduce

www.dacoromanica.ro

USULU B1BLIEI IN INVETIATT.JRIA RELIGIUNII 271

cele necesaria dein istoda religiuniloru, si candu va espunepartea morale, va fi cu luare amente continua la relatiunilevietiei, in carile voru intrá scolarii.

§ 222. Usulu bibliei in invetiatur's religiunei.

Santele scripture nu sunt pentru copii intru teta in-

tenderea 101.11, pentru ineeputori e neaperatu a se face unaalegere acomodata atatu dein partea istorica catu si dein ceateoretica. Chiaru si pentru scolarii mai maturi inca legereasantei scripture nu e folositoria cá opus operalum, ci dacaleptorii le intielegu si 'si inderepta purtarile dupa regulele

ce se cuprendu intru insole. De aceea e bene, ca in car-tea de leptura se se puna de una parte si esplicatiunea te-stului unde e neaperatn, irise nu una esplicatiune erudita silunga, ci pre catu se pote mai scurta si mai praptica.

§ 223. Regule !antedice.

In invetiatur'a elementaria magistrulu va propunecopiiloru mai antaniu una suma de concepte religiose tilo-

rali, apoi istorie si sententie cá, se le invette de roAti si sealba una materia, dela care se pota incepe discursulu. Ar'fi una erore neiertata a incepe numai decatu dela catechi-satiuni intrebatorie foro de nece una materia invetiata maiinain te.

Era dupa ce 'si au céstigatu acesta materia, atuncimagistrulu continua a invetiA pre scolari in sensu propritt

despre D-dieu si operele sale, despre institutele si proveden-ti'a divina, despre diversele revelatinni inainte de Cristosusi prein Cristosu 5 aseminea despee demnitatea cea inalta anaturei omenesci, despre poterile cele mari ale conului, si

www.dacoromanica.ro

272 IMPORTANTI'A CULTUREI PENTRU STATU

despre natur'a bunului si a reului, ale caroru germini omuluporta in sene, a virtutii si a vitiului in tote manifestatiunilesi forinele loru cele diferite.

Afora de perspicuitate se cere cd se fia conceptele si

determinate bene.Va schimbd invetiatur'a direpta cu discursi dialo-

gici si ca intrebari, fienduch, invetiatur'a direpta nu mai sin-gura e fatigatoria.

Magistrulu va di -ocupatiune si diligentiei private,anume va face cu scolarii repetitiuni istorice, 1 va face sedica de rostu sententie biblice si alte sententie morali, can-tece religiose si poesie. E forte bene pentru toti, dar' maialesu pentru cei ce nu voru avé multe ocasiuni a lege si aaudi despre religiune el se invetie de rostu una suma deatari lucruri neaperate.

Dela teneri mai maturi se potu cere si repetitiunielaborate in scrisu, deslegari asupra intrebariloru, obieptiuni-loru, desvoltari de concepte morali, s. a..

Nota. Magistrulu va areti Ca omenii sunt detori a fi to-leranti si cà potu fi toleranti cu tote a sunt diferite doptrinele celepositive ale religiuniloru diferite.

CAPU XV.

Organatiunea scoleloru.

§ 224. Importanti'a culturei pentru etatu.

Cultur'a nu e neaperata numai pentru omenii particu-cari ci si pentru statu. E forte mare diferentia intre sta-tulu, alu caruia membri 'si au céstigatu in teneretie una cul-

www.dacoromanica.ro

NECESITITEA INSTITUTELORU PUBLICE PENTRU CULTURA 273

tura adeverata corporale, intieleptuale si morale, si intre altustatu, ai carui membri nu 'si au céstigatu atare cultura. Sta-tala deantaniu va fi mai sanitosu, mai tare, mai intielegu-toriu, mai morale, celu dein urma va fi nepotentiosu, stupidusi espusu la multi periculi, cela deantaniu va subsiste siva trai, celu dein urma se va ruind pre incetu si se va facepreda cebra mai tari si mai rafinati, pre celu cultu vorustima rivalii seau nemicii chiaru si candu s'a templatu de acadiutu pana la unu lempu.

§ 225 Necesitatea instituteloru publice pentru cultura.

Deci scolele publice sunt unulu deintre obieptel e cele

mat momentose ale administratiunii statului. Adeca multiparenti nu sunt in gradu el se 'si iuvetie pre copiii loru,se le dé cunoscentiele si direptiunea fora de carile nu s'arupoté conduce dupre cuvenientia, acesta scadere o suplinescestatulu redicandu scole publice, unde se afle ocasiune totucetatianulu a 'si cestigd cunoscentiele necesarie.

In seolele publice s'au cultivatu toti cei ce au fostumai presusu decatu contempuranii loru, toti cei ce au cu-getatu si au invetiatu cera de folosu pentru umanitate ; sco-lete publice au conserbatu si au propagatu scienti'a si artea,scolel e publice au pert eptiunatu scienti'a ; chiaru si disputelescoleloru au fostu unu medilocu prein carele s'au lamurituconceptele, s'au redicatu indointiele si s'a disipatu intune-reculu. Resultatele invetiaturei publice pentru universitati siumanitate sunt mai mari si mai multe decatu ale invetiatu-rei private, cu tote ca nece folosele acestia inca nu se potu negé..

§ 226. Solicitudinea statului pentru scole.

Toti cei ce au potere si una influentia mai mare asu-18

www.dacoromanica.ro

274 SOLICITUDINEA STATULUI PENTRU SCOIX

pea multimiloru au detoria a intemeliá, a conserbd si a per-feptiund institutele redicate pentru cultur'a publica. Uneleinstitute publice s'au fundatu de par tieulari petruusi de do-rinti'a fericirii contemporaniloru lora si a posteritatii, alteleeau fundatu de r e g enti luminati, si asia e un'a dein cele

mai sante detone ale stateloru, gubernialoru si autoritatilorua conserbd ce au intemeliatu altii, a intemelid ce inca li-psesce si a deplini ce a remasu nedeplinitu, a ajutá . si aperfeptiund unde se cere ajutoriu, sj specialmente a ingrigi,cá, se aiba tote clasile natiunali institute de cultura acomo-date dupa indigentiele loru. Guberniale, cari, in loca se 'siiinplinesca aceste detone, redica institutele intemeliate maiinainte de altii, privati seau regenti, sunt gubernia nemiceculturei natiunali si umanitarie.

Tuse statului nu se cuvene unu dereptu nemarginitu a-supe a educatiunii cu violafea dereptului parentiloru. Atunciunu guberniu despoticu in poterea unei asia numite educa-

tiuni natiunali ar' poté se duca natiunea la nesce scopuriforte pecatose si periculose, la obscurantismu, la prejudeciapericulose religiunii, moralitatii celei adeverate si in urmala perirea natiunale. Deci cd se nu se temple unele cá, a-ceste ar' fi neaperatu a se constitui prein alegere si preve-ghiatorii si magistrii scoleloru, si statulu se respepte si se

iee in consideratiune representatiunile autoritatiloru scolasticecreate si recunoscute de statu. Unde lipsescu seau nu ajungufundii, seau se administra reu, acolo se faca fundatiune in-

susi, se dé subventiuni, se inderepte administratiunea. Inurma se considere si se remunere nieritele magistriloru si alebarbatiloru de scola '.

Unii sunt de parere d ae devé se se lase scolele IIU-.

www.dacoromanica.ro

NECESITATEA CULTUREI TOTURORU CLASILORU 275

mai la industri'a privata si concurentiei toturoru clasiloru,éra statulu se nu aiba nece una solicitudine pentru d'insele 2.Acesta parere e unilaterale. Atatu statulu catu si privatii,clasile si comunitatile sunt obligati catra scole.

Nota 1. Parerea lui Fichte.Nota 2. De acesta parere a fostu _Rousseau * si Mirabeau,

si e adeveratu GA, a une ori amestecarea gubernialoru in lucra-rile scoleloru mai multu impedeca si strica decatu ajuta; gu-berniale faca la programate ani intregi, cari particularii cetatianichiamati spre acelu scopu le ara face mai bune in cateva lune,apoi ce ese dein amorea si insufletirea natiunaliloru e mai bunudecatu ce se face de catra unii deregutori mai pucinu iuteresatipentru progresula natiunale: totusi numai pre acesta energia a par-ticulariloru nu se pote lasá, natiunea, flenduch nu tiene indelungu.Apoi multimea nece nu are conscienti'a necesitatii scoleloru, siasia e neaperatu cá, se ajute si se puna man'a si guberniale.

§ 227. Necesitatea culturei toturoru clasiloru.

Mai de multu statele urmau masimla, eh, cultur'a nu ar'fi necesaria pentru tote clasile poporului, dela acesta eroreau inceputu acumu a se abate celu pucinu la parere ; erauchiaru si state incivilite, carile credeau, cit numai una partede omeni ara fi destinati c6, se fia fientie ratiunali si libere,éra ceealalta parte ara fi destinati numai pentru usulu ce-

loru deantauiu. Uncle se mai afla ceva dein acestu spirituintunecatu, acolo patronii serbitutii imbraca masc'a umani-tatii si apera serbitutea sub pretestu, ch lumin'a ar' fi fortestricatoria pentru una parte de omeni si ca i ar' face mai ne-fericiti. Acea clase, daca ar' poté, ar' convinge pre tota lu-

*) Considérations sur le gouvernement dela Pologne et sur la réformationprojetée.Capu. IV. sur Péducation.

www.dacoromanica.ro

276 PR1NCIPIALE ORGANATIUNII SCOLELORU PUBLICE

mea, =nudo, d'ins'a numai de aceea tiene spiritulu poporu-lui sub tutela seau epitropia, si numai de aceea 'i ascundosi 'i retiene derepturile, pentru cá se le asecure mai bene.Inse una filosofia sanitosa si una religiune amica umanitatii,precumu e cea crestina, nu vede alta nemica in acestu pre-testu decatu nesce motive diptate si inspirate de pasiuneaduminatiunii si a ambitiunii, si nu se indoesce a declard cusolemnitate, cumucá finare omu e detoriu nu numai a nuretiené derepturile cele naturali si nealienabili ale de apro-pelui seu, ci inca a'lu ajutá cá, se se pota bucurá de d'inselecatu mai curundu, si cumuca celu deantaniu dein acestederepturi e neimpedecat'a cunoscentia a adeverului, si inurma cumucá tote incercarile cele demne ale guberniuluinumai asia potu se alba sucesu, daca nu se va pune in con-tra loru barbari'a, stupiditatea si nescienti'a cetatianiloru. CA,-ci daca are guberniulu veri- unu scopu determinatu, pre a-cel'a numai asia pote se '1u efeptue, daca cetatianii suut pe-trunsi de necesitatea lui si aplecati pentru d'insulu.

CAPU XVI.

Principide organatiunii scoleloru publico.

§ 228. Conspeptulu acestoru principia.

Aceste principia se referescu 1) la separarea diferite-lora scole dupa destinatiunea si scopurile lora cele diferite ;

2) la calitatile, alegerea, pusetiunea si relatiunile magistri-loru ; 3) la organatiunea propria a invetiaturei dupa plana ;4) la impartirea clasiloru intre magistri si discipli; 6) la u-

www.dacoromanica.ro

SEPARAREA SCOLELORU DUPRE SCOPURILE LORU L077

urea scopului educatiunii cu scopulu invetiaturei si alu dis-ciplinei ; 6) la indigentiele cele esterne ale scoleloru in res-peptulu localelui si a medialoru cerute de invetiatura ; 7) laconserbarea scoleloru in florea loru.

§ 229. Separarea scoleloru dupa scopurile loru

Scopurile si ocupatiunile cele diferite ale membriloru na-tiunali, apoi sepsulu si etatea loru ceru ca se se separe siscolele si se se acomode dupa indigentiele toturoru. De acise nascu ' scolele pentru agrieultori, pentru profesiunisti, ar-tisti, economi, negutiatori, invetiati, politici, osteni, s. a..

Nota. Pedagogii germani intemelia separarea scoleloru maimultu pie diferenti'a clasiloru decatu pro diversitatea scopurilorusi a ocupatiuniloru candu; le impartu in scole dela tiera siseole dela urbi seau civili, apoi dicu: se se faba acole pentru co-pié tieraniloru, unde se se cresca spre a fi tierani; peotru copiiiprofesiunistiloru di, se se cresca pentru industri'a civile ; pentru co-piii avutiloru si ai celoru mai culti ci se se cresca pentru postu4rile politice si pentru céstigurile superiori. Acesta impartire e sinelogica si injuriosa. CA-ci fiendu cetatiani toti membrii uneinatiuni, scolele inca deu se fia tote civili; apoi de se si aila clasi lafiacare natiune, educatiunea nu dê basata pro principia creatoria decaste si perpetuatoria de clasi privilegiate, ci (16 organata asia incatu se respunda la indigentiele spirituali ale toturoru cetatianiloru,veri cu ce obiepte ara voi se se ocupe. Celu nobile seau avutupote se aiba placere a se ocupi uumai cu agricultur'a Beau a 'sicresce copilulu numai pentru agricultura, si Cincinatu a fostuchiamatu dela aratru la diptatura. Adeveratu eh aceste suntesceptiuni, totusi organatiunea scoleloru basata pro diversitateacasteloru nu se pote impacá, nece una data cu unitatea natiunale.

§ 230. Alegerea magistriloru publici.

In flacare scola magistrulus e lucrulu principale. Dela ca-

www.dacoromanica.ro

278 PREPARAREA SI ESAMINAREA MAGISTRILORII

pacitatea si credentea lui depende mai totu sucesulu : undeaceste lipsescu, acolo metodurile, instruptiunile, programatelesi organisatiunile tote suut fora de nece una folosu. Deci

alegerea magistriloru e lucra de cea mai mare importantiapentru toti carii voescu a intemeliá scole. Calitatile peda-gogului si ale magistrului se cunoscu dein principiale celeuniversali ale pedagogicei si ale didapticei.

§ 231. Prepararea si esaminarea magistrilora

Cu catu e de mai mare importantia magisteriulu toturoruscoleloru fora de nece una diferentia daca aceste sunt infe-riori au superiori, Cu atatu e mai neaperata prepararea siesaminarea ntagistriloru.

Prepararea se face in asia numite seminaria, desprecarile vomu vorbi unde voinu traptd despre scolele particularie.

Fora de esaminare nu aru devé se se constituesca necemacar magistrii privati, carii prepara tenerimea pentru sco-le ; in unele state sunt obligati a se supune la esame chiarusi magistrii privati carii invetia in casele cetatianiloru pri-vati; esaminarea e mai bene se se faca de catra una comi-siune esaminatoria decatu de catra unulu singuru, carele demulte ori n'are nece una cunoscentia despre lucrurile sco-

lastice. Comisiunea va urmd legiloru puse pentru acestu scopuseau dupa instruptiunile ce va fi avendu dela autoritateacompetente.

Fiacare esaminare va consiste in elaborate in scrisu dupanecesitatile si natur'a scolei, in discursi orali asupea obi-epteloru de invetiatura, a metodicei si a literaturei pedago-gice, in urma in leptiuni de proba. Inse aceste leptiuni suntimpreunate ca multe necomoditati, si nu sunt in usu pre-totu indenea.

www.dacoromanica.ro

DETERMINAREA OCUPATITINILORU MAGISTRULUI 279

§ 232. Rigores, si ecitatea in esaminare.

Esaminarea dé se fia rigurosa si nepartiale totusi semi treca preste marginile ecitatii nece se prea incorde pre-tensiunite. In scolele poporarie si elementarie, unde nume-ruin obiepteloru e mai marginitu seau unde nu se pote panedecatu unu magistru, acolo se pote cere cd magistrulu se fiain gradu de a proptme tote obieptele unei clasi, éra in sco-lele superiori ar' fi Ima pretensiune prea incordata cd unumagistru singuru se faca tote leptiunile unei clasi.

§ 233, Determinarea ocupatiunilorn magistrului.

Na e bene a incarcd pre tare pre magistru Cu ore di-daptice Si cu alte ocupatiuni. Adeveratu cd e diferentia marein care scola invetia magistrulu. Unele leptiuni cera unapreparatiune lunga si fatigatoria, seau sunt unite ca multeocupatinni acesorie, pentru esemplu cu legerea si coregereaelaborateloru studentiloru, si aceste de multe ori facu catedoue dein acele uncle magistrulu, dupa ce si a cèstigatu cevadeprendere, &Ad; are se faca cate ceva inaint% de leptiune,éra dupa leptiune netnica. Totusi fiacarea invetiatura e fa-tigatoria, si mai alesu daca e insarcinatu magistrulu cu preamulte ore pe di, atunci elu va face forte pucinu progresu instudiale sale seau chiaru nece unu progresu, si inca 'si va

cautd recreare in petreceri nearmonice ca deregutori'a sanumai cá se "si uite de jugulu scolasticu celu apesatorin.

Multu depende si de acolo daca magistrula are una

subsisten! ja °task cd se nu fia nevoitu a 'si céstigd cele

necesaria cu instruptiuni private seau ca alte ocupatiuni co-laterali, atunci dela unulu cd acel'a se pote cere mai multalucru scolasticu, in catu nu va fi prea mitt' daca va face

trei pana la patru ore pre di.

www.dacoromanica.ro

280 SUPLENTII, MAG. STABILI SI MDTABILI, SUBSISTENTI'A LORD'

§ 231. Colaboratorii seau suplentii.

E una datena forte folositoria la unele institute de apune colaboratori seau suplenti pentru ajutoriulu magistrilorucarii au imbetranitu in scola. Colaboratorii a une ori semultiamescu Si cu onoraria mai mici, unde potu céstigá preininstruptiune privata, si scol'a nu sufere dein caus'a betrane-tieloru si a nepotentiei magistrului betranu.

§ 236. Magistri stabili si mutabili.

Schimbarea cea déga a magistriloru e stricatoria pentruscole la tota intemplarea. Unde domina acesta sistema acolonu se pote esecutá nece unu plants de invetiatura, nece unnmetodu didapticu consecente, nece una conlucrare armonicala scopuri bene meditate,

§ 236. Subsistenti'a magistriloru.

Scolele nu potu face progresu doritu ande magistrii suntEpsiti chiaru de midilocele vietiei cele mai neaperate. Asiadara fundatorii scoleloru au detoria de a mesurá totude-un'a onorariale magistriloru dupa caristi'a midiloceloru vietiei,pre catu permite poterea stateloru seau a comunitatiloru silocuitoriloru.

Nota 1. Multu s'au disputatu si se disputa pedagogii, dacaar' fi mai bene se 'si iee magistrii salariale dela statu seau delacomunitati? amendoue sistematele au neajunsele loru. Statele forade avere publica potu face forte pucinu, cele ce au avere multaluata dela beserece si claustre ara pote face mai multi', insenu tienu proportiune intre salariarea deregutorilor# de statu si amagistriloru, acelor'a comunemente le facu salaria mai mari cutote cit inulti au numai una ocupatiune mecanica, éra starea ma-gistriloru in unele state e revoltatoria.

www.dacoromanica.ro

SUBSISTENTIA MAGMTBILORU 281

Nota 2. Pentru imbunatatirea salarialoru invetiatoriloru s'aupropusu mai multe proiepte: in unele state au manta contribu-tiunea, luandu mai multu mai alesu dela unele clasi, cumu suntpentru esemplu cei necasateriti, punendu dare pre articulii delupsu s. a.; in alte state au proieptatu cá, se se aplice mai benefundurile ce au unele beserece avute seau alte fundatiuni, carileacumu s'au facutu nefolositorie, in ultra All proieptatu cá se ajutesi statulu mai alesu in statele, carile .s'au pusu Cu poterea in po-sesiunea toturoru seau a multoru fundatiuni eclesiastice. Multestate au si data esemplu bunu in tempurile mai noua, si au fa-cutu adeverate imbunatatiri in institutele scolastice. Multu a con-tribuitu spre acestu scopu si una administratiune mai buna a fun-duriloru scolastice, dar' totu remane destulu de facutu pretotu-indenea, intre salariale magistriloru si a altoru deregutori nu eproportiune derepta, mai alosa invetiatuzia elernentaria sufere ne-spusu in tote statele dereptu paupertatea magistriloru.

Nota 3. In unele scole sunt iutroduse clidaptrele, chiaru siin gimnasia si in scolele reali salariate, unde salariulu nu ajunge pen-tru subsistenti'a rnagistriloru ; inse acestu institutu are multe ur-mari rele : subsistenti'a magistrilaru depende numai dela grati'acea variabile a parentiloru, tutoriloru s. a., dela variabilitatea tern-pului, dela bunavointra si invidi'a colegiloru;e lucru degrada-toriu pentru magistru a 'si luá, salariulu cu paral'a, si a dá ad-monitiuni parentiloru prein deregutorii publici, a =bid dein casain casa pentru salariu ; a fi marginitu salariulu magistrului la do-nariale dein partea parentiloru la serbatori, cari si candu le facu,le facu de multe ori cu una speciale nepolitetia, si la Germani,numai dupa ce canta magistrulu afora la usia. Aceste si alte a-semini datene au influentia rea si asupr'a moralitatii nzagistriloru.

Nota 4. Deci uncle e neaperatu a se aduná salariulu ma-gistrului dela locuitori, precumu e specialmente in tote scolelepoporarie dela sate si comunitatile lipsite de capitana si funduriscolastice, acolo se se adune toti banii scolei intru una casa co-online, si de aci se se imparta magistriloru de administratoriulufundului scolusticu. Parentii çarii au copii de scola se se oblige

18*

www.dacoromanica.ro

282 GRADULli MAGISTRILORU IN SOCIETATEA CIVILE

a ¿lá. una suma determinata pentru fiacare copila de scola, acestasuma se se puna in cas'a scolei; s'ar' poté uni si ea administrareaerariul2a beserecei, mai alesu unde sunt preotii mai insufletiti pen-ti u scola, ch-ci in unele locuri magistratii, prevegbiatorii si altideregutori insarcinati a pune administratori venituriloru scolasticaau mai pucinu sentimentu pentru scola si decatu tieranii. Crea-rea fundului scolasticu in fiacare comunitate, fia urbana fia sa-tesca, aseminea si administrarea lui e fora indoela a comunitatii,si candu s'ar' ere& si s'ar' administri, de entra comunitate camase cuvene, atunci salariulu ma,gistrului nu ar' depende dela nu-merulu scolariloru si dela capriciulu parentiloru, derepturile co-munitatiloru inca aru fi mai asecurate; scol'a inca va fi frecen-tata mai bene indata ce voru fi nevoiti parentii a contribui cevapentru fiacare copilu de scola, in loculu cebra pauperi de totue detoriu statulu se ajute.

Nota 5. Aceste. carile s'au iusemnatu pana aci despre ma-gistrii publici si scolele publico nu se potu aplici la magistri i pri-vati, precumu sunt in multe urbi. Acesti'a au se se invoesca eicu parentii. Inse chiaru unii cá, acesti'a sunt de multe ori multamai periculosi pentru tenerime decatu folositori, fienducit neminenu esercita nece una prevegbiare acurata asupr'a loru. Tote sco-lele si pensiunile carile sunt speculatiuni financiarie ale intrepren-dietoriloru loru, sunt suspepte si stau totudeun'a pre unu funda-mentu nesecuru. De aceea fiacare statu cevasi mai regulatu areobligatiune de a esamine, si de a inspeptá, multu mai acuratu simai rigurosu scolele propriamente private si pensiunile.

§ 237. Gradulu magistriloru in societatea civile.

NU e de ajunsu cá, magistrii se aiba subsistentia m'esta,se cere ca ei se se bucure si de unu gradu onorificu in su-cietatea civile. Adeveratu ea estimiulu scolariloru nu dependedela gradulu celu civile alu magistriloru lora, tenerii neco-

rupti de prejudecia judeca meritulu dupa alte mesure. Ade-veratu ca fiacare magistru intieleptu si culta Va dori mai

www.dacoromanica.ro

GRADULI3 MAGISTRILORII IN SOCIETATEA CIVILE 283

multu cá se fia traptatu omenesee mai alesu de catra superi-orii si patronii scoleloru, seau parentii scolariloru, decatu seaiba nu sciu ce grade superiori in ordinea cetatianiloru, carileacumu au inceputu a se esilet dein tote societatile culte, si

unele s'au facutu chiaru lucru de risu, precumu sunt clasilede boeria, cá adeca unulu se sieda seau se merga inaintefienducà e caminariu si celualalta mai inderetu fienductt e

numai sietrariu.E de necrediutu cu cata arogantia se porta comunemente

unii mari preoti si seculari catra nesce magistri, carii demulte ori 'i intrecu cu scienti'a si cultur'a, aseminea e ne-

crediutu, ca cata recela si nepesare se porta chiaru siparentii catra magistrii copiiloru loru, carii lucra numai pen-tru cultur'a si fericirea copiiloru loru, multi credu ca aufacutu prea multu pentru d'insii daca 'si tramitu copiii lascola seau daca le au respunsu didaptrulu stipulatu. Adeve-ratu cb, magistrii 'si pierdu stim'a de multe ori numai preinservilismulu loru, inse si acést'a vene de multe ori numaidein paupertatea loru, care 1 constringe a fi serbili.

Nota 1. Se cuvene a destinge intre scole si magistri. Gra-dula eivile nu se pote desparti de totu nece una data de prospe.ritatea eivile. Si gradulu civile fora de prosperitate seau stare domulte ori e forte apesatoriu precumu se vede in nobilii cei scapatati,

Magistrulu dela sate e chiaru asia demna de stima ,ci sidireptorele scoielora celoru mai renumite dela urbi, inse lui i acostatu mai pucina fatiga pana ce s'a preparatu pentru postulasea decata acestuia, si ela traesce in alte relatiuni si cercunstau-tie, si asia diroptorelui se dà una grada civile superiore, cu toteaceste magistrului inca se cuvine tott-4 stim'a si onorea statuluiseu, prein urmate se fia scutitu de ocupatiunile cele degradatorie,cari le pote face vericare mercenariu, si se nu'lu trapte nece unusuperiore alu sea cá, pre aim serbitoria.

www.dacoromanica.ro

284 DESPRE DIREPTILINEA SCOLASTICA

Nota 2. In respeptulu traptarii magistriloru e neaperatua face aducere amente unoru efori, inspeptori, clireptori, scolarchisi patroni cá se nu trapte pro magistri cá si cumu aru fi supusiiloru, si se faca alegere intre magistrii cei esperimentati si Cu

merite si intre candidatii cei teneri. Eforulu seau direptorelenumai atunci ar' poté se se mesure cu magistrulu candu ar' pose-dé si cunoscentiele acestuia; si numai atunci ar' poté se se punajudecatoriu preste metoduiu lui didapticu candu ar' poté se 'sisi apere judeciulu cu ratiuni. Acést'a inse nu se pote pretendedela fiacare scolarchu eclesiasticu seau seculariu, a-ci atunci uuulucé, acest'a ar' fi deutu se fia fostu chiaru magistru. Era daca nue in statu se faca acést'a, atunci elu e detoriu a 'si aplicá, sco-

larchatulu si eforatulu numai spre aceea, cá, se apere in derepturileloru pro magistrii cei conscientiosi si capaci, se 'i ajute in por-tarea sarcinei loru, se le esamine si se le asculte proieptele, siunde e cu potentia se le apere si se le puna in lucru, apoi sepreveghie asupea economiei si a policiei scolei. Asia au traptatutotudeun'a eforii cei intielepti pre magistrii cei meritati,

Licebat nobis, dice Ernesti dein Lipsi'a, in ilia schola talibus(uovis) institutis uti, quod carebamus miseris illis legum vinculis,quibus in aliis scholis obnoxii sunt etiam boni praeceptores, ut nonpossint suis institutis uti: et id fa6ebamus inconsultis jis, qui demore, inspectorum nomen ferrent.Deylingio (scholae ThomanaeEphoro) memini me hoc narrare, cum plures jam annos illa rati-on e usus eram. Cum ei excusare factum instituerem, ille vero etiamme prudenter fecisse, ajebat: Nam consulendo saepe bona consiliacorrumpi; me vero rectius inspectoribus omnibus intelligere certe de-

bere, quid esset Wile juventuti 1."

§ 238. Despre direptinnea scolastica.

Scol'a numai asia va poté inflori daca va avé afora demagistri buni si afora de alte necesaria si unu direptore,carele au meritatu stim'a si increderea magistriloru si a sco-

1) Narihtio de I. M. Gessnero in Ernesti Opp. Rhetoricis p. 488.

www.dacoromanica.ro

ESAME PENTRI1 DETERMINAREA CLASE! 235

lariloru nu numai prein cunoscentiele sale precumpanitorie,celu pucinu in unele ramuri principali ale invetiaturei sco-lastice, ci si prein intieleptiunea si prudenti'a pedagogica,si prein umanitatea sa in tote relatiunile Cu magistrii si sco-larii, prein urmare prein blandetiele unite cu tari'a carapterelui,prein nepartialitate, neinteresatetia, si inainte de tote prein a-ceea, daca are interese cd se stibsista institutuln si se infloresca.

Direptorele se aiba tari'a carapterelui, dara cu tote a-ceste se nu fia despotu preste magistri si scolari. Elu arese conduca scolele, se tienia ordinea scolastica, se desteptepre magistri si pre scolari, prein esemplulu si consiliulu seu,se mantienia pacea si intielegerea intre toti funtiunarii sco-leloru si se decida ca votulu seu candu sunt voturile ma-gistriloru desbinate, acést'a inse precumu va fi determinatuprein constitutiunea tierei, in carea se afla direptiunea.

Pre catu e inse chiamarea direptorelui de iusemnatapre atatu e de momentosa si alegerea lui ; daca ese reu a-legerea direptoriloru, atunci scaderea si stricatiuniie se cu-noscu in dieci de ani. Puciue deregutorie sunt, unde ne-capacitatea ar' aduce atat'a stricatiune cata aduce necapaci-tatea unui direptore scolasticu.

Asia dara spre a fi bunu direptore nu e de ajunsu nu-mai atatu cd se aiba cineva ani multi de serbitiu, seau sefia unu scriitoriu renumitu, ci inainte de tote cd se aiba ta-lenta didapticu, cunoscentie intemeliate, judecata derepta, si

pre langa aceste se fia insufletitu pentru deregutori'a sa.Nota. Biografiele reptoriloru.

§ 239. Esame pentru determinarea clasei.

E forte stricatiosu a trece pre scplari deintru una clasein alta fora de a fi esconinati mai inainte, daca sunt capaci

www.dacoromanica.ro

286 NUMNRULU SCOLARILORU IN CLASI

pentru clasea in carea clorescu se intre. Daca se trecn launa clase pentru carea sciu prea multu, atunci se faca a-roganti, dein contra scadu cu anim'a si nu potu progrede.

E mai usioru a curiosee capacitatea pentru clasi supe-non i a cebra ce invetia in scole publice decatu a cebra ceinvetia dela magistri privati. Totusi numai esaminarea oralenu e de ajunsu, se cere a se da scolariloru si specimini in-scrisu, dein aceste se cunosce multu mai bene catu pote sco-lariulu decatu numai dein nesce respunsuri nemerite seau ne-nimerite cari le da oralmente la intrebarile puse.

Pedagogra condemna pre acei esaminatori, carii trecula clasi inaintate pre scolarii necapaci, numai pentru ca sefaca multiamire parentiloru, caror'a le e rusine a 'si vedé

copiii in clasi inferiori ; e demna de totu despretiulu si pur-tarea aceloru esaminatori perfidi, carii inainta pre scolariinecapaci pentru folesu privatu pecuniaria, seau condemnaa remané in clasea loru totu numai dein acestu motivu, a-ceste casuri se templa adesu unde e in usu didaptrulu ;deci e mai bene a compune una comisiune esaminatoria pen-tru esaminile de prornotiune, membrii acestei comisiuni se

se ice nu numai dein magistrii clasiloru superiori seau nu-mai dein ai celoru inferiori ci dein toti. Atare comisiunenu pote se lipsesca la nece una scola mai mare.

§ 240. Numerulu ecolariloru in clasi.

Numerulu scolariloru se nu fia prea mare, daca trecepreste 50 in una clase, atunci trecu lune intregi pana cemagistrulu abia cunosce dupa nume, a cunosce calitatilefiacaruia, a'i esamini pre toti, a dá indereptariale necesariafiacaruia in parte atunci e cu nepotentia, atunci celoru le-nesi si neatenti e forte usioru a arma dupa modula loro,

www.dacoromanica.ro

DISCIPL1N'A SCOLASTICA 287

In clasile scientific& potu fi mi numerosi decatu in celelimbistice, totusi numerulu prea mare iugreuna repetitiuneasi in cele scientific°. Numerulu mare e mai stricatoriu in

clagile superiori, fienduch in aceste rnagistrii au de a ocupfimai multu poterile sufletului cele superiori ale scolariloru,éra in clasile elementarie numerulu mai mare nu e asia, dostricatoriu, adeca pana candu invetiatur'a consiste mai multaintru aceea, cà magistrulu prevorbesce si scolarii dicu dupad'insulu s. a.. Una suta de copii potu invetia cera de rostutoti de una data, potu se descria cele dise de magistru s. a.,inse indata ce au se dé ratiuni despre cele ce au invetiatuveri au scrisu, atunci si in clasile elementarie indata nutnaie cu potentia a conduce ca folosu pre una suta, inca necepre 50. Metodulu lui Bell-Lancaster ajuta ceva, inse pucinu,si de multe ori acestu metodu e numai unu rea necesariu.

§ 241. Disciplin'a scolastica.

Indata la intrarea in scola se se espuna scolari-loru detoriele loru, deschiderea scoleloru se se faca ca unacerta solemnitate.

E neaperatu ci magistrulu se sté de invetiaturacu tota seriositatea si diligenti'a, se nu treca cu vederea neceuna len p seau negligentia a scolariloru, si se cera dela d'iu-sii una deslegare acurata a toturoru problemateloru, atunciscolarii se deprendu la ordiue, a fi laboriosi si acurati in

tole ocupatiunile lora, atunci ei nu remanu dela scola, si aumultiamire a le face tote acuratu, dein contra daca e magi-strulu nepesatoriu si negligente scolarii inca se invetia asia.

Magistrula se se feresca in invetiatur'a sa de rerice ar' ajutti frivolitatea scolariloru, seau ce ar' poté se corum-

www.dacoromanica.ro

288 DISCIPLIN'A SCOLASTICA

pa sentimentalu toru morale, dein contra se le aduca amentede multe ori, ce detone mari are fiecare cetatianu catrapatri'a sa, ce detone mari voru avé una data si ei de a im-plini catra patri'a loru, cá asia spiritulu patrioticu si natiu-nale cela adeveratu se prenda radecine de buna ora in a-nimele loru.

Magistrii si scolarchii au multe ocasiuni de a in-demmi pro scolari spre cele bune si de a 'i abate dela rele,pentru esemplu candu intra in funtiune magistri noui, lainceputulu si la finitulu cursului scolasticu anuale, la diferiteserbatori religiose seau civili s. a..

Magistrii voru relevá specialmentel cà portareamorale, derepta, modesta si umana in couvesatiune cu con-scolarii si in tote reporturile ca alti omeni facu pre scolariumai demnu de respeptu de catu talentulu si cunoscentiele.

Prein asemine traptare dein partea magistriloru si a scolarchi-loru se va inlesni forte multa oserbarea disciplinei intrescolari.

§ 242 Continuatiune.

Spre a mantiené disciplin'a intre scolari serbescu si

atestatele si censurele scolariloru. A ceste pre cei buni in-demna si conserba in calea buna, pre cei rei peclepsescu

si inderepta. Spre acestu scopu se tienu cataloge la insti-tute, unde se insemna notele scolariloru, cari la trei lunese culegu, se judeca de catra autoritafea scolastica com-

petente, si judeciulu se spune fiacarui scolariu in partese scia daca s'a purtatu bene seau daca are scaderi de inde-reptatu. Tuse a censurá e lucru forte greu, mai alesu dacase face comparatiune intre purtarile scolariloru ea se se cla-

www.dacoromanica.ro

DISCIPLIWA SCOLASTICA 2$9

sifice dupa purtare si se se puna unulu inaintea adpote se ratecesca si magistrulu celu mai deteptu ; nurnai

galitatea singura decide pucinu asupea pretiului interim, eapote fi de multe ori numai efeptuht unui temperamentu blandasi fricosu. Scolariulu afla uedereptate in clasificatiune demulte ori si acolo uncle clasificatiunea e forte derepta, fien-dud nu i se potu espune totudeun'a ratiunile pentru Ce

i au judecatu pre conscolarii lui mai aspru seau mai blanda.Deci pedagogii cei mai buni s'au declaratu in contra clasifi-carii si a numerarii scolariloru dupa pretiulu si meritululoru celu interna.

Indiciale despre purtarea scolariloru se potu publicdin scola, ei deu se scia, cumucá sunt supusi acestui tribo-nariu ; inse si acesta publicatiune a se se faca celu pucinucu atat'a crutiare, si inca cu mai mare, cu cata se face pu-blicatiunea judecialoru in statulu civile. Dar' si candu se

faca atari publicatiuni in scole, atunci inca se cuvene adesparti pre cei dein scolele mai mari de cei dein scolele maimici, cá-ci sunt unele lucruri carile se potu spune si deu sese spuna celoru mai mari carile nu sunt pentru cei mai mici.

Aceste judecia nu deu a se publi cá in fienti'a de facia aspeptatoriloru straini, carii venu dein curiositate la esami-

nile scolastice, acést'ff ar' fi una neomenia in contra teneri-mii, estilitatel in contra parentiloru, 4i carory copii au

meritato aspra mustrare, prein acést'a s'ar' nutri desertatiu-nea celoru laudati, si s'ara obtunde fora de indoela douadeintre sentimentele cele mai delicate, verecundi'a si mode-sti'a. Scolarii nu sunt criminali pentrucá au meritatu pu-nitiune si mustrare in internulu scoleloru; deci ar' fi mare

neomenia., a rusiná pre unti teneru ratecitu publicandulu19

www.dacoromanica.ro

290 PUNELE SCOLASTIGE SI PREMIALM

intea unui auditoriu mestecatu, si barbaria a mai adaugedurerea cea profunda a parentiloru prein una asemine bat-jocura.

Cu atatu mai pucinu sunt aceste judecia pentru pu-bliculu celu niare, cu tote ch si ac6st'a inca s'a facutu in

unele institute si in unele programate scolastice. Una laudamoderata, si una desteptare cordiale pentru abiturientii cei

buni, tacerea celoru mai rei pote se folosesca. Dein contranumai a vituperá si a publich infami'a nu folosesce mainece una data, ci strica in cele mai multe casuri, amarescepre parenti si pro copii si nu ajuta nemenui. Unii potu ca-(16 in desperatiune vedienduse dati la cunoscenti'a publicu-lui ea nesce criminali.

§ 243 Punele scolastice si premiale.

Punele se modifica dupre cumu sunt scolele si teneri-mea scolastica. In respeptulu premialoru se fia disciplin'aforte cercunspepta si avara. ln,crederea si incuragiarile pu-blice sunt mai bune decatu tabulele meriteloru in cari se

scriu tote faptele cele bune ale scolariloru, aseminea si ordi-nile s. s..

Nota. Amorea si seriositatea face de multe ori mai mareefeptu asupr'a copiiloru dein poporu de catu asupr'a copiiloruceloru nobili daca aceia sunt stricati prein educatiune. Maiinainte credeau pedagogii cà invetiatur'a nu ar' poté face neceunu progresu fora de una disciplina tiranica, dela acestu metodus'au abatutu toti pedagogii cei mai buni. Aducerea amente, mustra-rea, despartirea de ceialalti, lipsirea de unele derepturi, repetitiuneaceloru neglese, -degradarea la gradu inferiore s. a. voru fi deajunsu pentru cei ce mai au capacitate de a se inderepti, éracelu ce nu se inderepta cu nece un'a dein aceste, unulu cá acel'ase se departe dela scola pentru cá se nu strice pro col buni.

www.dacoromanica.ro

EMULATIUNEA, ESAMINILE SCOLASTICE 291

§ 244 Emulatiunea.

Emulatiunea a fostu totudeun'a unu indemnu forte tarepentru diligentia. In anii anteriori certarea pentru locu

(certamen pre loco, s. scripta pro loco) sunt mai acomodate,translocatiunea in clasi superiori e acomodata in scolele su-periori. Acést'a se se faca cu orecare solemnitate. Capululucrului la translocatiune dela una clase inferiore la alt'asuperiora e capacitatea si nepartialitatea, ea se cuvene ase face nu numai de catra unu magistru, ci se se decrete inconsiliulu mai multor'a dupa lege.

§ 245. Esaminite seolastice.

Esanzinile (examina) cá se fia folositoria, se cuvene 1) sefia adeverate esamini, nu numai role impartite ; 2) esami-natorii se scia esamind cumu se cuvene ; 3) se se dé oca-siune toturoru scolariloru, cá se arete, ce au invetiatu, si

cumu potu se spuna cele ce au invetiatu ; 4) el resultatulu e-samelui se fia in adeveru decisivu, adeca se se cunosca deinesame daca e aptu scolariulu spre destinatiunea, pentru ca-rea invetia ; decisiunea se se faca cu cea mai conscientiosaneliartia litate.

Esanzinarea se cuvene magistrului ordinariu, fienduch

esaminatorii straini forte de multe ori se incurca si se pri-pescu cu judecat'a ne avendu una cunoscentia acurata de-

spre scolari.Nota I. Esaminile sunt seau publice seau private. Esami-

nile publico numai atunci respundu la scopu 4 se se cunoscadein d'insele ce si catu sciu seolarii, candu nu e mare numeruluclasiloru si alu scolariloru de esaminatu. Ele sunt comunementenumai solemnitati scolastice, carile se facu la finitulu anului seaualu semestrului, la carile se invita amicii instituteloru scolastice,

www.dacoromanica.ro

292 ESAMINILE SCOLASTICE

cunoscitori seau necunoscitori de atari institute. In atari esamininece nu se intreba totudeun'a toti scolarii, ci magistrulu alegepre cei mai buni si 'i intreba. Dar' dein aceste esamini a rareori se cunosce catu a invetiatu fiacarele. Totusi ele au acestufolosu, ci, dau importantia scolei in ochii scolariloru si ai pu-blicului, hpoi mai au gi hcestU %low, ch lumina si inderepta )11-decat'a publicului supea spiritului si a metodului scolasticu sidestepta pre publicu a se interedi de aceste. Tienu destepti sipre magistri, ch-ci fiacarele doresce cá, scol'a, lui se sulasista, a-poi in esaminile publice, dein respunsurile scolariloru de multeori mai aspru judeca pre magistri decatu pre scolari. In ultra a-ceste dile dau ocasiune de a infacia publicului esercitiale scolari-loru elaborate in scrisu de tota speci'a. Veri catu de superficial-mente le contempla publiculu pre aceste, ele au totusi influentiaasupea diligeiatiei scolarilort piein ide'a a ele au ajunsu la cu---noscenti'a publicului.

Numai se aiba grigia poliaa scolastica, cá se se tienia or-

dinea si bun'a cuvenientia la atari solemnitati. Cit-ci esitulu si

intratulu celu necontenitu alu curiosiloru de multe ori turbura premagistri asia in catu nu sci nemine despre ce se vorbesce.

Pentru esaminile private spre a fi folositoria, se cere 1) cá6e se esaMine inaintea scolarchului si a madistriloru cei ce vbrua intrd in (kola, 2) Se te esaniine la difeiite tempuri (cam pe ladiunietatea seau la finitulu anului) acumu unele clasi acumu altete.Magistrii cei buni voru face esamini private la repetitiunile speci-

ali si generati; la carile aru poté se Eta de facia si scolarchulu sialti magistri mai multi, si scolarchulu ar' poté pune intrebari deincele invetiate mai de multu, cá, se veda, daca nu le au uitatu, preinacést'a esamele se face mai interesatu si mai seriosu. EsameeSe pote minutia mai inainte tu eatuva Itempu, acést'a desteptadiligenti'a cea privata a scolarilora si repetitiunea a totu studittlufacutta pana la acelu tempu.- Acestu esame, ne fiendu publititi,pote E. mai rigorosu, si unu adeveratu scrutinium ingeniorum etdiligentiae, si pote se arete mai bene atatu negligenti'a catu siin eritvlu.

www.dacoromanica.ro

ESAMMILE SCOLASTICE 293

3) Esamele care se face inainte de alegerea orecarii desti-natiunei mai alesu scientifice, pentru esemplu inainte de a trecela facultate. (Despre acest'a ii altu locu).

Nota 2. Cá, esa minile se respunda seopului si se aiba im-portantia inaintea esaminatiloru se cere 1) a se departá dela d'in-sele totu ce ar' avé de scopu numai se faca ilusiune, anume ma-gistrii se nu prepare pre scolari pentru esame, se nu le spunamai inainte ce voru fi intrebati soul respunsurile, cu atatu Thaipucinu se imparta la fiacare intrebarea si respunsulu ce va avése spina de rostu, se nu inaltie pro cei et' talentu mai eminente,nece se umilesca cu intrebari mai grele deinadensu pre cei maidebili, Beau pre cei ce nu au favorea magistrului. Nu e neceuna ocasiune mai buna de a cunosce carapterele magistrului de-catu esaminile. 2) Magistrulu se fia adeveratu esaminatoriu nadocente) care vorbesce multu numai cá. se 'si arete eruditiunea sa.?rein Sckenti'a Scolariloru sei va stralaci magistrulu insusi mai multadecatu prein scienti'a sa.

Totu ce vorbesce ela, se fia scurtu si determinatu. Intreba-rea se se puna scolariloru partictlari Ream in ordiue, ,acumuafore de ordine, a une ori la tutu corula. Nece pre unula Jsenu '1u tienia prea multa; nece pre ,unulu se tu 'la itreca ea Ve-derea. Ciirsulu se fia rape& O nu sci unulu, se dice altulu.Cele te s'au (Hsu reu, falsu, te se inderepteinse nu de megi-struci de arlu dei/e, alu t4eí1e, Vank 4a cela oe Ye isdi tnai bene.

Nota 3. In allele instituto ha dreefiutu, eh ar' fi mai berie,esanrindtorii se fia persone itraine eorpulu magistriloru,

ci preiti acést'a s'aru poté itiá mi usiora ilusiunea ascul-tatoriloru carea 9`e tettrpla esamini. In adaveru aunt vatele ea-Sari, iti carile atesta Maeda §e ¡Dote pune in lacrare firth de neceunu periculu. ehiarti si magistruln 100 e dorestfa, 'ea' se 'se ton-vinga dein candu n canau despré p`rogresalu scolatilokuomeni cunoscitori punendula intrébarile ei de a dereptuh. Totasiacestu metodu nu se pote adoptá cfi regula universale, I>entruch1) mai antaniii tutu inagistru `Una si conseientiost lotudeunn eai esaminatoritau celft mai ptu: a) pentruch elu soi mai bane catu.

www.dacoromanica.ro

394 CUIVA SCOLELORU PE(TRU SAN1TATEA CORPORALE

pote se pretenda dela scolarii sci, deci elu pote se iee in consi-deratiune candu intreba capacitatea, diligenti'a si negligenti'ascolariloru sei fora se 'si permita intru acést'a vreuna partialitate ;b) pentrucá scolarii lui sunt deprensi cu limb'a si cu manier'a lui,sí unu strainu 'i pote incurcá usioru si atunci candu sciu, maialesu daca esaminatoriulu strainu e neomenosu, in catu se terauscolarii de d'insulu si se impedeca in cursulu cugetarii lora; c) magi-strulu mai bene va sci acomodá intrebarile dupa respondenti, incatu acele nece nu voru fi prea usiore nece prea grele.

In genere sunt forte pucini apti spre a fi buni esami-natori de teneri, seau pentrua, nu posedu tote cunoscentiele ce-rute spre acestu scopu, seau pentruch, nu au destula desteritatein metodulu catecheticu,si acést'a se templa de multe ori chiaruceloru mai invetiatiatunci se voru intorce in cerculu intreba-riloru celoru mai triviali seau intrebarile lora atatu voru ii deoscure, in catu scolarii nu le voru poté intielege, si voru tacé,Beau pentruch atari esaminatori la urma se pierda in doptrinaripre larga.

Fienduch esaminatorii straini nu cunoscu pre scolari,de aci urma multe neconvenientie: esaminatorii straini lauda inpublicu de multe ori pre cei ce n'au nece unu meritu, pentrucàesaminatorii straini facu erore in persona, seau ca scolariulu adatu unu respunsu bunu prein intemplare ea tote 6 alt'mentreasci forte pucinu, si acestu respunsu e decisivu pentru tota scien-ti'a lui. Mai usioru si mai bene e a lasá, ascultatoriloru cá sealega ' obieptulu, prein acést'a se taia ocasiunea la vence dece-ptiune, dara acestu metodu pote se aduca usioru in confusiune sipro magistrula celu mai deprensu mai alesu in scolele invetiate.De aceea rernane lucrulu cela mai securu a se increde in cara-pterele morale si in onestatea personale a magistrului, si a introducein scole acestu s,piritu, cá, se creda insisi m:darii, cuinua e ne-demna si degradatoria pentru d'insii veri ce conventiune si veri cecointeligentia a scolariloru cu magistrii inainte de esamini.

§ 246. Cur'a scoleloru pentru sanitatea corporale.

Scolele au se contribuesca si spre aceea ca se se con-

www.dacoromanica.ro

EDIFICIALE SCOLASTICE 295

serbe sanitatea corporale a scolariloru ; acést'a se face 1) me-diatu: a) deca se tiene unu aeru curatu in stantiele undesunt scolarii, si una temperatura acomodata etatii, anului sitemperamentului lora ; b) daca magistrulu starnesce a se tienécurati'a mai alesu in scolele poporarie, unde elu are detoriaa contribui si spre aceea, cd se se inderepte scaderile educatiuniidomestice. c) Magistrulu se nu fia nepesatoriu nece in tempuluscolei cumu stau si siedu scolarii in scola a se nu se de-prenda reu, se cresca strambi, seau se 'si apropria nescedatene rele la legere, sensoria de carile se nu se pota des-.vetid in tota vieti'a. d) Magistrulu se fia solicita si pentruci se apere ochii scolariloru de miopia si se 'i ajute intrudesvoltarea loru, se nu 'i incarce Cu leptura Si cu scrisoriaprea multa, mai alesu se nu 'i lipsesca de somnulu necesariu.2) Spre acestu scopu scol'a contribuesce mediatu si positivu:a) schimbandu lucrulu si recreatiunea, esercitiale spirituali sicorporali ; b) intrerumpendu orele de invetiatura pentru catevaminute pentru cá scolarii se respire aeru curatu ; c) preinesercitia gimnastice.

247. Edificiale scolastice.

Proprietatile unei case de scola cele mai universali : 1) unapusetiune trancila, sanitosa, departata de veri ce ar' potése impedece 'seau se corumpa aerulu curatu ; 2) camere deajunsu pentru scolari, magistri si inca si pentru combinatiunicerute de progresulu in invetiature. 3) Camerele se fia de-stulu de largi, cá se pota cuprende unu numera proportiu-nata de studenti, si comode, pentru cd magistrului se pota vedéusioru pre toti scolarii, si acesti'a aseminea se '1u pota vedési audi ; 4) la institutele mari se fia una camera spatiosa

www.dacoromanica.ro

296 BIBLEOTEC'A SI APARATELE SCOLASTICE

pentru serbatorie scolastice , 5) camere sanitose si cuveni-enti ose pentru magistri si preveghiatori ;" 6) totu institutnluse fia incungiuratu si aprope de unu loen liberu, de unagradina fora de care Eli pote fi nece scol'a cea mai mica.7) In camere se fia senile, mese, catedra si alte lucrurinecesaria, si mesele de scrisu asia se fia asiediate, in (Atli

se venia lumin'a deinainte.

Nota. 'Miele natiuni si comunitati atatu sunt de nepesa-torie catra scolele loru, in catu casele de scola mai multu seminacu nesce cariere decatu a scola; A cu tote aceste atari natiunis'i comunitati preda multi bani pre pase de teatru si de jocu.

§ 248. Bibliotec'a si aparatele scolastice.

Bibliotec'a e neaperata pentru &care scola, cA-ci mar-

gistrii comunemente au salaria atata de moderate, ca tu abia'si pota intempind spesele doruestice. pentrq bibliotec'a scq-Zeloru dela tiera se cgre unu micu capitariu, acest'a se setienia Eje inventariulu parockien cumperarea cartiloru se fiain grigi'a preotului si a magistrului. La bibliotec'a scolelorginvetiate se se alega bibliotecaria deintre magistrii acestoruscole, si se se inavutiesca bibliotec'a nu numai cu carti de unelespecie.

Mora de biblioteca se cep naturalia,mqdele,ingtrumea-te fisice, carte s. a..

§ 249 Cumu potu inflori scolele?

Statulu celii infloritoriu alp scoleloru au depqn4q ily*dela multimea scolarilqru., ci dela spiritulu? de carele e ia-sufietitu magistrulu si scolarii, adeca spiritalu scientien in-

ticleptiunin diligentien disciplinen si natiunale, florca si in-

www.dacoromanica.ro

CUMU POTU INFLORI SCOLELE 297

intarea scoleloru depende multa si dela zelulu patriotilorusi dela interesele ce au pentru scole ; apoi si dela for2n'aguberniului; guberniale republicane sunt naturalmente maiinteresate pentru lumina dereptu si virtute, prein urrnare sipentru scole ; unele gubernia nu dau volia unoru clasi maiinainte nece macar se invetie a lege si a scrie, altele dauordinatiuni destule ci se se faca scole poporarie, inse nu daulibertate poporului cd se 'si pota face scola si se pota am-bid la scola ; in unele state copiii deserta scolele elernentarie cd mai apoi se se faca presedenti la tribunaria, in ataristate nu e mirare daca scolele superiori sunt deserte. In sta-tele aristocratice si oligarchice cultur'a si luminarea popo-rului se considera cd periculosa, de aceea tote adoperatiu-nile acestoru state pentru cultur'a poporului se marginescunumai la programate, cari se si publica a une ori pentru

cei ce nu cunoscu statulu lucruriloru se creda cumucaacele se si efeptua. Sunt si unele state constitutiunali, unclese schimba programatele scolastice mai asia cumu se schimbaministrii.

Nota. Totusi unu numeru insemnatu de scolari carii amblala scola regulatu, e semnu. de incredere, mai alesu unde fienduacole mai multe scolarii au libertate se alega. Era unde nu lepesa magistriloru de acesta incredere, ei inca dorescu se fia sco-larii mai pucini fiendu salariulu totu acelasi, apoi undo teneri-mea nu are nece miu interese daca adauge semi scade in cuno-scentie, acolo scol'a va inceti curundu. Optimus quisque praece-ptor frequentia gaudet, ac majore se theatro dignum putat.

Unu ruagistru ()nest(' nu va face cá magistrii despre cariidice cintilianu: qui colligunt discipulos non severitate disciplinae, neingenii experimenta, sed ambitione salatantium, et illecebris adalationis I.

1) Dialog, de caus. corr. eloq. c. 29.19*

www.dacoromanica.ro

298 ASTEDIAMENTULU SCOLASTICII

§ 250. Asiediamentulu scolasticu.

Spre a conserbd ordinea in scole e neaperatu unu a-siediamentu seau regulamentu scolasticu, a se introduce undelipsesce, a se revocd unde s'a datu uitarii, a se renová si ase modified sub santiunea autoritatiloru superiori unde areopu de indereptare Acestu asiediamentu va cuprendenumai preceptele didaptice asupra planului invetiaturei si a

totu cursulu de invetiatura, ci si tota constitutiunea scole-loru mai miel seau mai mari ; ocupatiunile, derepturile si de-toriele magistriloru si deregutoriloru scolastici ; conditiunile,

dela carile depende susceptiunea scolariloru si dupre carilese inderepta si parentii ; terminii ferieloru scolastice, regu-lele de a se oserbá la casu de vacantie profesorali seau candusunt impedecati de a urmti, precumu si tota polici'a scola-stica. Acestu asiediamentu se cuvene se se afle in manele fia-carui magistru, precumu si legile pentru scolari, pentrucamagistrii se pota face discusiuui asupr'a lui si se '1u potacompard cu prasea acolo unde ieu parte la conferentielescolastice.

Nota. Unde e atare asiediamentu scolasticu inca dominade multe ori arbitriulu si una desordine singularia, éra undelipsesee acolo e si 13331 reu,

§ 251. Conserbarea ordinii prein supraveghiare.

[Jude e nutnai unu magistru precumu e la sate acolosupraveghiarea nemediata e a preotului si a curatoriloru be-serecei, preotulu e direptore ; la scolele mari, unde sunt ma-gistri multi acolo supraveghiarea asupea ordinii e a dire-ptorelui, carde merge inainte cu esemplulu. Direptorii suntrespundietori, de aceea ei sunt obligati a inspeptd clasile

www.dacoromanica.ro

PROGRAMATELE 299

pentru ci se tienia in aptivitate pre magistri si pro scolari,se cunosca talentulu, donulu didapticu si metodulu magi-striloru teneri, in invetiatura si disciplina, si apoi se le potadd consilia folositoria crutiandui in presenti'a scolariloru. Acestuscopu de a conserbá tota ordinea scolastica se ajuta speci-almente prein confereatiele scolastice, a caror'a organatiunese cuvene a se determiná dupa caretatea cea particularia ascoleloru.

Nota. Conferentiele seolastice sunt neaperate pentru fiaca-re scola, si Cu catu e institutulu scolasticu mai mare si maicompusu Cu atatu se cuvene a se tiené mai adese ori.

Obieptele acestoru confereutie aunt: metodulu, frecentatiunea,disciplin'a scolestica, tote indigentiele scoleloru, si polici'a. Aforade acesti articuli esentiali sunt si altii acidentali, pro carii i oferescucercunstantiele.

Couferentiele sunt loculu, unde magistrii 'si manifesta pare-rile, dorintiele, planurile, indoelele, sperantiele, esperientiele rela-tive la scienti'a si postulu loru, aici potu se 'si presente operelespre a fi vediute si esaminate de conferentia, si acést'a (IA vietiacolegiului magisteriale.

In scolele dela sate conferentiele se tienu de preotu si ma-gistru la finitulu fiacarii luni. Dein candu in candu va fi defacia si inspeptorele scolasticu. In scolele elementarie, reali, gint-nasiali voru lui parte la conferentie toti magistrii. Dein candain candu potu se fia de faca si eforii. Tote obieptele carile se

potu amená, mai antaniu se se propuna numaipentru deliberatiune,si numai in ceealalta conferentia se se faca defmitiunea seaudecretulu asupea loru,

Se se tienia protocolu despre fiacare conferentia, subserisude toti magistrii.

S 252. Programatele.

Prein aceste se intielegu aci nesce disertatiuni carile

www.dacoromanica.ro

300 INFLUENTPA AUTORITATIL011,11 SUPR'A SCOLE.

se faceau si se facu si acumu la unele scole mai alesu gim-nasiali, cu ocasiunea unei serbatorie scolastice, la finituluanului scolasticu, la mortea cuiva s. a.. Aceste potu se fia

folositorie numai se nu se prea ingreune magistrii carii si

alt'mentrea inca au destule sarcine ; altmentrea aceste deser-tatiuni sent bune midiloce spre a respandi multe cunoscen-tie folositorie intre cetatiani si spre a destepta intru insii

spiritulu patrioticu si sentimente natiunali.

§ 253 Influenti'a autoritatiloru scolastice asupr'a scoleloru.

Influenti'a autoritatiloru scolastice : eforiloru, inspepto-riloru, direptoriloru s. a. asupea scoleloru e forte maresi pote fi forte folositoria, daca acele autoritati respundu chia-marii loru, éra dein contra potu aduce multa stricatiunescoleloru, candu acelesi sunt nesce persone lipsite de aceabunavointia, fora de carea scolele se vestediescu si se des-facu, seau si daca au bunavointia, inse nu au capacitateaceruta, nece cunoscenti'a lucruriloru scolastice, nece metodulude a traptd, cu magistrii si cu scolarii.

AlVmentrea relatiuuile autoritatiloru scolastice se mo-difica dupa calitatile scoletoru si ale magistriloru.

Cu deregatori'a autoritatiloru scolastice sunt unite visi-tatiunile scolastice si reporturile ; visitatiunile scolastice aucaraptere diversu dupre cumu merita magistrii incredere maimulta seau mai pucina ; reporturile aru devé se se marginescanumai la cele ce aducu adeveratu folosu fora de micusio-rarea autoritatii magistriloru. In scola deu se fia catalogede nume si de leptiuni si alte insemnari, spre a se potépresentd delegatiloru autoritatiloru competenti.

Nota. Visitatinile scoleloru, precumu se facu de commie,

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA AUTORITATILORU SCOLAS SUPR'A SCOLE. 301

potu fi pre catu filositorie pre atatu si fora de nece unu folosusi uritiose.

Voru fi folositorie, candu visitatorele va veni in scola cá, unuamicu, carele doresce, cá se le afle tote in ordine, carele sebucura de progresulu scolei, si doresce cá scol'a se aiba totelucrurile necesarie ; se faca pace intre cei aiscordati si neuniti,pro magistri si scolari se 'i pota recomendA la autoritatile supre-me. Candu visitatorele va veni in scola cá se aseulte, seau seintrebe, dar' se nu entice nece una data nece dereptamente necenedereptamente pana ce se afla in scola ; candu mai alesu in insti-tutele mai mari, cumu sunt gimnasiale, va ascultá pro fiacarele,nu numai pro celu de antaniu, ci si pre celu dein urma; canduva apretiá si cercunstantiele. cele speciali ale scolei si nu vamustra pro una scola pentruca dora nu afla intru ins'a totu cee bunu in alta scola; candu nu va face reporturi la autoritatilesup eriori fora de a fi aretatu mai inainte resultatele oserbatiuni-loru sale cebra caror'a se cuvene, fora de ai fi consiliatu seau dea le fi facutu mai autaniu admonitiuni eu gur'a.

In urma candu nu va face nece una promisiune pro careanu o pote implini, si candu va uni cu aceste si una umanit ate,carea se pote asteptá cu dereptulu dela fiacare visitatoriu deacole, atunci visitatiunile voru fi folositorie.

Dein contra ele voru fi numai nesce ceremonie deserte siospetie cá si visitatiunile unoru episcopi si protopopi, si vorudesteptá numai neincredere si ura, in catu visitatorii vorudupre sene numai dispretiulu magistriloru si alu scolariloru.

Nota 2. Fiacare scola se cuvene su aiba cataloge despreseolari in ordine tabelaria, uncle se fia insemnata si frecentatiunea.Afora de aceste se aiba tote aptele relative la ordinea scolei,si visitatorii se intrebe de d'insele candu visita scolele. A se tra-mite tabele la a-utoritatile superiori despre frecentatiunea toturoruscolariloru in parte e superfluu.

www.dacoromanica.ro

CAPU XV.

Despre scolele speciali.

§ 254. Cultur'a inteleptuale a magistriloru dein scolele elementarie.

Pentru cult ur'a inteleptuale, apoi si pentru cea pedago-gica didaptica, precumu si morale si religiosa se cuvene aintemell seminaria seau preparandie.

Magistrii scoleloru elementarie se cuvene inainte detote se 'si céAige cunoscentie luminate si praptice desprereligiune, dora de aceste cunoscaitiele cele mai folositoriesi mai necesarie dein scientiele naturali, precumu desprepamentu, dein istori'a lumii si specialmente a patriei, deingramatica, agricultura si dein dietetica ; apoi desteritate inlegere, computare, scrierea caligrafica si ortografica, si unadeprendere in scriere si in vorbire.

Nota. Divisiunea scoleloru seau impartirea invetiaturei inregulamentulu scolasticu p. 6. . .

§ 256. Cultur's loru pedagogica didaptic'a.

Dupa ce au invetiatu magistrii acestoru scole obiepteleprescrise, atunci la oree determinate voru devé se fia delacia in scola, unde profesorele preparandiloru va invetiApre copii, cd se veda cumu invetia, si se invetie si ei me-todu ; apoi se invetie si teoretice regulele pedagogice si di-daptice, si in urma profesorele de preparandia se 'i puna cO,se invetie si ei pre copii in scol'a supusa scolei preparandalimal antaniu in a sa fientia de facia, mai apoi oi singuri dupace voru fi deprensi, se dé copiiloru si esercitia, si acele sele corega.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIREA PRUNCILOU DUPRE CAPA-CITATEA SI SEPSU 303

Dein puntulu culturei morali a fiitoriloru magistri ele-mentari ar' fi mai .bene cé seminariale seaupreparandiele sefia la tiera, pentruca magistrii se nu se desvetie de labo-riositatea, frugalitatea, parsimoni'a si modesti'a tieraniloruMagistrii elernentari dela tiera si femenele lora nu se ca-

vene se imite lupsulu celoru dela urbi.

§ 256. Scopulu, obieptele scoleloru elementarie.

V. Regulamentulu scolariu p. 7. § 14-18.

§ 257. Despartirea prunciloru dupre capacitate si sepsu.

E neaperatu a se face despartiamente, septiuni seanclasi pentru ineeputori si pentru cei mai deprensi, chiaru siande e numai unu magistru si una stantia, a1t'rn6ntrea nuse pote ajunge scopulu invetiaturei. Inainte de ala siesele aminu s'ar' cuveni a suscepe in scola pre nece unu copilu. Dupaaceea fiacare scola elementaria fia cata de mica, se aibadoue septiuni, si unde e Cu potentia, se se invetie separatufiacare septiune, asia cata candu esu dein acola cei maimari, se intre cei mai mici. Acést'a ar' fi neaperatu celapucinu cande se facu unele leptiuni numai pentru una parte,in catu ceealalta parte ar' face numai confusiune daca ar' fide facia ; mai greu ar' fi la sate, unde vena copii si dejaalte sate, si cei mai mari aducu pre cei mai mici. 'usegreutatea se redica daca are scol'a si una stantia separatapentru lucra, atunci schimbarea se pote face. Seau unde nue stantia separata, acolo pana esplica si invetia pre unii,

celorualalti se le dé se seria si se compute.Unii pedagogi apera, cumuci e Cu totulu necesariu a

desparti baiatii si fetele chiaru si in scolele cele dela sate,

www.dacoromanica.ro

304 SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA

altii sustienu dein contra, eh acést'a nu e chiaru atatu denecesaria, apoi in multe locuri nece nu e cu potentia, pen-truch atunci se cera mai multi magistri, mai multe stantie,prein armare si spese mai multe. Afora de acést'a in acesteacole si cunoscentiele sunt comuni, cari se cuvene a se O,baiatiloru si feteloru ; fetele potu e remanie mai indelungula una invetiatoria, carea le va deprende la lucrulu de mana,si la economi'a domestica.

§ 268. Solicitudinea pentru moralitate, ordine si disciplina.

Virtutile, in carile se cuvene cá magistrulu scoleloruinceputorie se deprenda pre scolari sunt specialmente : one-statea, laboriositatea, ascultarea de superiori, simplicitaleamoriloru, cumpetulu, amicabilitatea, politetra cea naturale(careia e contraria rusticitatea si tontra), credentra in ser-bitiulu stipulatu; inainte de tote amorea catra domnulu tie-rei si catra patria, barbatra in belu, unita ca umanitate ca-tra nemicu. In arma se destepte sentimentulu si pentru cáse sonserbe lucrurile folositoria publicului, seau cuije ada-ugu la 1rumusetiarea vietiei, cumu sunt diferitele plantatiunipentru comoditatea omeniloru si infrumusetiarea locului, ope-rele de arte s. a., aceste se le apere in contra spirituluidestruptivu alu tenerimii celei neculte.

bloralitatea se ajuta si prein disciplina; afora de cele

ce amu insemnatu despre disciplina, punele si remuneratiu-nile scolastice (§§ 241-243) adaugemu, ca in scolele mai impo-porate deu se se aplice si scolarii pentru conserbarea ordi-nii si a bunei cuveuientie, pre unii deintre scolari se 'i punamagistrulu cá se ice amente si se insemne pre cei ce venala scola si pre cei ce uu venu la tempulu sea ; se ice a-

www.dacoromanica.ro

SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA 805

mente asupea ordinii si a curatiei ; altii se conserbe si seimparta lucrurile : cartele, penele s. a., se le culega érasi ;acesti deregfitori scolastici voru ajutá, multi' pro magistru inocupatiunile lui.

Nota. Acesta sistema erá, in usu in multe scole mai demultu, inse in multe locuri ea a degeneratu in tirania scolastica.Cu tote aceste acesta idea e capulu lucrulni in organatiunea sco-leloru facuta dupa metodulu lui Bell si Lancaster, si in atariscole nece nu pote fi alt'mentrea, pentrucl in atari scole au seinvetie mai multe sute de copii numai intru una stantia.

Atare scola pote fi organata camu in modulu urrnatoriuEa consiste 1) dein magistru, 2) dein comisiunea admini-

strativa si 3) dein scolari.Scolarg se impartu in doue seau mai multe clasi principali

dupa cursulu invetiaturei prescrisu, apoi fiacare clase dupa nu-merulu scolariloru sei in mai multe septiuni mai mici.

Magistrulu e singurulu invetiatoriu pentru tote ramurile deinvetiatura, si totu de una data si autoritatea administrativa su-prema in scola.

Comisiunea consiste dein epreveghiatorii generali si dein pre-veghiatorii clasiloru; cei deantani administra lucrurile cele ge-nerali ale scolei, cei dein urma au presiedenti'a in septiunile loru,si preveghiarea asupea septiuniloru lora.

Preveghiatori generali stint trei. Unulu iea arnente cá scol'ase fia curata totudeun'a, cá, fiacare scolariu se se presente in seo-la curatu; mesele si scaunele se fia la loculu loru si cumu secuvene; cá, in scola se nu fia nemic'a neordinatu, se nu fia a-runcate lucrurile si intru una parte si intru alea; tabelele de pa-rete si celealalte tabele, cartile, materialile de scrisu s. a. se seafle tote la loculu loru ; scol'a se se aeresca dupa cuvenientia:candu intra si esu scolarii se se tienia ordinea si cuvenienti'a s. a..Acestu preveghiatoriu (16 se se afle totudeun'a celu deantaniu inscola, cá, se pota recepe pre fiacare scolariu ce intra in scola.

Alu doilea preveghiatoriu are inspeptiunea asupea aperatului20

www.dacoromanica.ro

-QO6 $CQ11 RE4L1, aültERCIALI

61idaipticp, asppea cartjloru, tabele;oru de scrisu, materialiloru daacrisu, pre aceste le dà preveghiatoriloru de clasi candu e neapg..ratu ft se dá, la copii penkru usu, si le iea érasi pentru zi se leasiedie la loculuborn. Elu provede si pentru ca se fia peneletaiate bene totudeun'a, si cartile de scrisu se fia lineate duparegula pana unde e neaperatu a fi lineate.

Alu treile preveghiatoriu are preveghiare asupra frecentatiu-nii; Lari scolari au remasu dela scola, si pre acesti'a insemnain list'a absentiloru.

Aceste trei deregutorie se incredu numai scolarlloru celorumai acurati.

Preveghiatori de clasi sunt atati cate septiuni de seolaristint in clasi.

Acesti preveghiatori de clasi provedu, cá, scolarii se fia latoculu loru fiacare, se se porte omenesce, se 'si faca fiacarele lucrulacarele i s'a datu, cá, se 'si aiba fiacarele cartile la sene, si se nu'si disipe lucrurile, si se se porte intru tote dupa legile scolei.

Magistrulu are preveghiare asupr'a toturoru, si daca se o-serba tote acuratu, atunci disciplin'a scolastica cgstiga forte multu.

Nota 2. In scol'a lui Bell inca s'a oserbatu, cà scol'a sepote conduce si fora de pune corporali.

§ 269. Scale de dumineca.

Aceste sunt 4stinate specialmente pentru tenerimea,

carea a finitu cursulu eleuigntaxiu) cAci fora de acepte ar'uita totu ce au invetiatu. Itepetitiune de una ora seau douear' fi de ajunsu. Aceste scole nu suut coaptive. In multe/ocuri in Angli'a, unde s'au inceputu deintru antaniu, repe-titiunea o faca preotii Beau magistrii cei mai zelosi fora denece unu salariu.

§ 260. Scole real, comercial.

Necesitatea acestoru scole e evidente si la RomAni si

www.dacoromanica.ro

ROLE REAL!, COMERCIAL! 307

un'a deja cele mai imperiose. Iuceputulh s'a si facutu cascolele reali dein _Esi si dein Galati. Scientiele do a sepropune in aceste scole sunt aretate in program'a scolelorureali dein Esi.

Obieple scoleloru comerciali:

Cunoscenti'a merciloru, spre acestu scopu ar' devése fia la fiacare institutu coraerciale unu cabinetu de merci,unde aceste se se pota arettt scolariloru.

Scienti'a comerciului spre a cunosce diferitele spe-cie de comerciu, pentru esemplu comerciulu de comisiune, despeditiune, de nolegiu, de incarcatura, de asecurare, comer-ciulu cursului baniloru, cambiale, si alu diferiteloru bance s. a..

Istori'a comerciului; polici'a comerciale si dere-ptulu comerciale;

Cunoscentiele mai alesu limb'afrancesca, germana.

Esercitiale comerciali:

Computhrea comerbietle.Invetiatuea praptica despre tienerea tarta" co.1

tr6evciati, despre calculatiunea merciloru, despre mare si na-vigatiune.

Esercitia de stilu in limb'a romAna, italiana, fran-cesca s a. mi alesu esercitiN in corespundehti'a comertiale.

Deprenderi la diferitd negotia comeréialf, duprecumu permith loculn unde se afla stol'a, pehtru esemplu de4prenden i la bursa, la dogane s. a..

Daca scol'a coMerciale e totu de una data si institueu deeducaliune, atunci se cuvene a o conduce asia, irk cata se

se ineungiure tote deprenderile rele, dein contra se' se prek

www.dacoromanica.ro

308 SCOLE DE ARTI, AGRICOLE; SÉLBANARIE SI MONTANISTICE

pare scolarii pre catu se pote mai bene pentru pusetiunealora viitoria.

S 261. ScoleIe de arti.

Aceste potu fi seau scole de arti frumose, precumu epiptur'a, sculptur'a, music'a s. a. cari se numescu si acade-mie, seau scole de artile secularie cele Mai necesarie prentruvietia, precumu e pentru esemplu scol'a de arti dein Esi;acesta scola e de cea mai mare insemnaiate pentru Ramaniatatu dein respeptu industriale catu si dein respeptu strinsunatiunale, de aceea nece nu se potea afla in tota Moldov'aaltu locu mai acomodatu pentru d'ins'a. Inspeptarea ei fiendain ochii guberniului, nu are dificultati, cele mai mari dificultativenu dein lips'a magistriloru capaci si suficienti.

Spre a nu se corumpe limb'a prein introducerea cuven-teloru straine in arti si in reporturile comerciali alte natiuniau urmatu acestu metodu, a au ordinatu comisiuni de barbaticompetenti pentru fiacare arte seau ramu de comerciu, cariau facutu vocabularia pentru tote conceptele de arte si de

comerciu eu denumirile cuvenite, pre carile apoi academieleseau congresele invetiatiloru le au criticatu si le au aprobatu.

§ 262 Scole agricole, sabanarie si montanistice.

Se potu redid asemeni institute si pentru economii,

peduttra si montanistii fiitori. Aceste scole nu potu fimulte nece una data pentru greutatea de a allá suficienti

magistri esperti.In aceste scole e neaperatu a uni teori'a ca praptic'a.La institutulu agrariu seau scola agricola nu se potu sus-

cepo de catu scolarii carii au terminatu cursulu scoleloru reali.

www.dacoromanica.ro

KOLE AGRICOLE, SALBANARIE SI lIONTANISTICE 309

Basile principali spre a stabili unu institutu agrariufolositoriu stint: fisic'a si chimic'a, botanic'a si istori'a na-turale, meteorologi'a si mecanic'a.

Chimic'a deschide materiele dein carile se compunu ve-getalile, analisa diferitele pamenturi, invetia, cari sunt prin-cipiale alimentaria, stinge prejudeciale vulgari, areta oficiulufiacarui pamentu, si plantele cari sunt mai acomodate pentrud'insulu; demustra fertilitatea cea adeverata, si cumu au ase face locurile feraci, si diferitele specie de finui; lucrarealoru si aplicatiunea loru.Uninduse apoi chimic'a eu bola-

nic'a areta esistenti'a planteloru, earl sterilescu pamehtulu,si care 'i dan indereptu poterea rapita de cele deantaniu ;asia dara chimic'a si botanic'a aunt basile teoriei agricole.

Fisic'a e apoi necesaria agricultorelui pentru influenti'ace au meteorele asupea planteloru, si particulariamente lu-min'a, caldur'a, eleptricitatea, care precumu sci fiacine suntadeveratii promotori ai vegetatiunii; afora de aceste fisic'a

presenta mediale acomodate spre a curiosee schimbarile at-mosferice prein barometru, termometru, igrometru, prein cariagricultorele pote cunosce apesarea, temperatur'a, nmiditateaaerului, si inca si indivina schimbarea atmosferei.

Scientiele naturali (particulariamente zoologi'a ajuta ne-spusu de si Mill una modu mai pucinu direptu. Znologi'ainvetia a cunosce animaliale, tad atat'a contribuescu la e-conomi'a rustica, apoi scopulu cu atatti se va ajunge maiusioru daca se voru uni cu cunoscentiele zoologice si cu-

noscentiele scolei veterinarie, fora de cari agricultur'a nupote prosperfi.

Cu zoologi'a se ameliora speciele de vite, se introducunoue, cari potu se faca unulu dein ramurile prosperitatii

www.dacoromanica.ro

310 SOCIETATILE AGRARIE

publice cele mai importanti. Zoalogi'a sterpesce animalialenocive.

Asia dara dein cunoscenti'a botanicei, chimice4 fiSicei,zoologiei unita cu praptic'a toturoru tempuriloru si tibreloruse nasce seienti'a agraria, soientia forte intensa, carea cereafora de aceste si cunoscentie de architeptura rurale, duno-sanara serbitutiloru ritrali, a codicelui selbanarin, si inca sicunoscentie politice.

Despre acesta scola oserba unu Italianu invetiatui ci,nu e pgntru totu\ agricultoreie, ct numai pentru aceia carii

potu se faca cursulu acestoru scientie, inse folosulu ei enutre si pentru cei ce nu potu face totu cursulu acestorascientie, ca-ci cei neinvetiati vediendu, cama faca cei inve-tiati, se voru lasa de erorile si prejudeciale loru cele anticesi voru urma una economia agricola mai, ratiunabile.

§ 263. Societatile agrarie.

Inse ca se Dota prospera agnIcultur'a mai multa suntfolositorie, si eh/ara necesarie sacielatile agrarie, ele inaintascienti'a latiandui precepitele, facundu esperimente nottai si infine desteptanda emulatiunea, prein care pe va perfeptiunkfiacarele rama de agricu1tura4

In tierele Romane, carile sunt chiamate per excelleartiart la agricultura, aceste societati sunt cu totulu peculio,sute. Aceste secietaq se forma mai antaniu de proprietariifundiari, carii au locuri intense unde potu se faca esperi-mente. Cine n'a avutu ocasiune seh veda atad societati in

Franci'a, Itali'a s. a. pote vedé in Ungarfa, unde preseden,tu i si membrii ataroru societati sunt comitii, baronii si totiposidentii si invetiatii, la esperimentele agriooli se aduna

www.dacoromanica.ro

SCOLE DE FETE 811

ea la oongrese toti agricultorii carii voescu se arete ca aupentru esemplu aratrulu celu mai bunu, seau vitele celemai bune s. a.

§ 21i4. Sude de fete.

Obieptele dea se propune in aceste scole 'dupa gra-dula loru sunt insemnate in regulamentulu scolariu.

Educarea feteloru s'ar' cadé se fia cu totulu domestica,rnamele suut chiamate dela natura si insarcinate eg, se détota educatiunea fetelorn loru. Numai pentru acele fete su litscolele necesarie, ale caroru mame sunt impedecate natural-mente de a 'si poté cresce si invetia fetele, seau carile nuvoescu a le invetia, pentru aceste ara devé se se redice scolepublico, éra pensiunate numai pentru orfane.

In respeptulu obiepteloru didaptice prescrise de regu.lamente pentra colele de Tete oserbamu, ca, limb'a francescaAr' devé se se propuna numai feteloru de bojari mari si denegutiatori, carii faca comerciu zu francesii, éra pentru fe-tele celorualalti alomani limb'a francesca e numai tempa pier-dutu, pentruca atat'a cata invetia d'insele in scola deinacesta limba e nnmai una nemica, apoi si pentru efeptelecele Tericulose, ca-ei femenele, carl intielegu ceva francescesi nu au cine se le conduca in leptura, lega comunementen-umai romane si alte opere destinate uumai spre a interitá,si spre a subjuga fantasi'a cebra nepreceputi, carii 'si pierdasi banii si morii. cei simpli natiunali.

6 065 Despre gingLas¡a,rGininasiale se numescu si scole invetiate seau umani-

ori pentruch ele nu se ocupa specialmente cu propunerea

www.dacoromanica.ro

312 MAGISTRII SI CULTIMA LORD.

cunoscentieloru praptice, carile sunt necesarie spre a esercitävre una ramu de industria in vietra praptica, ci au de sco-pu a desvoltd spiritulu umanitatii in generariu, acestu scopucere cunoscentiele asia numite wnaniori seau literatur'a clasica,pre carea e basata tota cultur'a moderna, de aceea obieptuluprincipale alu acestoru scole e cultur'a clasica. Inse acést'anu eschide cultur'a limbeloru moderne, nece pre celealaltecunoscentie, carile se propuuu si in alte scole, atatu numai di obi-eptulu si ocupatiunea prin\cipale a gimnasialoru e cultur'a clasica.

§ 265. Magistrii si cultur'a loru.

Aceste institute, fiendu destinate cá se dé cultur'a su-

prema la una suma de teneri alesi dein poporu, ceru si delamagistri una cultura superiore cá se se pota presentá eladeverati invetiati. Acesta cultura o céstiga ei in catuva giain gimnasiu ca studentii cei mai erninenti. Unii se preparaspre a fi magistri gimnasiali facunda cursulu universitariu,fienduch nu au toti sperantia, seau volia a se aplici la alteramuri, asia dara unii ci acesti'a 'si alega profesiunea de afi magistri girnnasiali si se ocupa in facultatea filosofica spe-cialmente cu literatur'a si cu obieptele scoleloru gimnasialiacestia rrau opu de alta preparatiune spre a fi magistri gim-nasiali.

Afora de acést'a la universitati sunt si seminaria filolo-,gice si pedagogice, in cari se prepara studentii in genere case fia seau nnmai inagistri de universitate, seau anume incele filologice se fia magistri specialmente de gimnasia, si incele pedagogice se fia magistri pentru tenerimea toturoruclasiloru.

In aceste seminaria se esercita studentii in propunere,

www.dacoromanica.ro

SCOLE PENTRII SERBITORI, SERBITORIE SI MERCENARI 313

in referire dein cele ce au lesu, in interpretare, disputare,criticarea seau recenserea opereloru seau scripteloru altor'a,si in compunere. Aceste esercitia sunt forte acomodate pen-tru cá se nu adorma poterea produptiva mai alesu la uni.versitate, unde studentii numai asculta.

In aceste seminaria e de doritu, el se se alega diferiteobiepte pentru esereitia, se nu se faca esercitia numai deinfilologi'a seau critic'a superiore, ci si dein istoria, literatura,si se se deprenda a cunosce si a dejudecti si valorea ceaestetica a opereloru clasice.

Unde e ocasiune e bene cá se faca si funtiunile magi-strului acumu intru un'a acumu in alta clase gimnasiale, asiase pote cunosce, ce talentu didapticu are fiacare.

Unde sunt in usu suplentii la gimnasia, acolo se potuesercitá si cl suplenti seau calaboratori. Direptorele seauinspeptorele candu intra in scola iea amente, cumu invetia,si chipa leptiune, le si face oserbatiunile, daca sunt necesa-rie, aseminea potu se 'i ajute cu consiliulu loru si conferen-tiele scolastice.

Nota. Totusi direptorii deu se faca luatori amente pre stu-dentii seminaristi dein seminariula filologicu, ce diferentia, e intreinvetiatur'a academica si intre cea scolastica, cá, acést'a se nu de,genere in preleptiuni academice.

§ 267. Scole pentru serbitori, serbitorie si mercenari.

Aceste scole sunt mai neaperate in urbi, si terguri maiinsemnate, unde aceste clasi sunt lipsite de tota invetiatur'a.

Aceste scole potu fi numai de dumineca si de serbato-rie. Unde nu sunt alte edificia scol'a se tiene in beserica.

Magistrii sunt preotii.20*

www.dacoromanica.ro

314 SCOLE PENTRU SERBITORI, SERBITORIE SI AIERCENA(U

Obieptele invetiaturei sunt: 1) legerea, aritmetic'a, scrierea;2) catechismulu religiosu si morales in care se fia relevatespecialmente detoriele morali ale acestoru .clasi, pentru esem-plu dereptatea, credenti'a, laboriositatea, crutiarea, cumpetulus. a., si ur'a vitialoru contrarie acestor'a ; 3) regulele bunelcuvenientie. 4) Se invetie, cumu se pota pune la una partedein céstigulu seu chiaru si celu mai pauperu mercenariu.Acést'a se va poté pune in lucrare specialmente dupa ce seyoru infientid case de parsimonia, celu pucinu in comunita-tile mai insemnate.

Efeptulu acestoru scole ar' fi, ch. s'aru redicá, una mul-time de rele moran si fisice carile se nascu numai seau maivertosu dein nescientia si dein una lipsa totale a educatiuniisi a invetiaturei.

www.dacoromanica.ro

CONSPEPTULUmaterieloru coprense in acestu opu.

lntroduptiune.

1. Educatiunea si invetiatur'a . .

Notitie Istorice.

Pag.

5

n 2. Evreii, Egiptenii, Persii 4 . .3. Grecii 6

4. Romanii 7

5. Crestinismulu. 8

6. Scolele dela Carie M. 9

7. Seclulu alu 16-lea si alu 17-lea 128. Seclulu alu 18-lea 4 . -

,f 9. Scol'a pietistica seau a lui Franke 4 . . . 13

10. Principiale acestei scole . 4 4

11. Institute si metodu.ri 16

71 12. Scol'a umanistiloru. 19

13. Principiale si metodurile pedagogiloru umanistici . 21

n 14. Umanisti ilustri dein Germani'a 4 24

Seol'a filantropiloru.

15. Notitie istorice16. Prindpiale si metodurile scolei filantropice. 25

, 17. Scol'a eclectica 2818. Seclulu alu 18-lea 6, 6,

19. Continuatiune29

30, 20. Seclulu alu 19-lea. 31

21. Educatiunea si institutiunea la &mini 83

www.dacoromanica.ro

PARTE A I.

PED AGOGIC'A.CAPU 1.

Pag.§ 22. Scopulu educatiunii 36

» Desvoltatiune ulteriore .4.0 f

Principiale supreme in educatiune. . . . . . 3725. Impartirea educatiunii» -, . . 4126. Falorea teoriei educatiunii _

/) 27. Obieptiuni in contra valorii teorielora pedagogice, 42

CAPU 11.

De educatiunea corporale.

28. Importanti'a acestei educatiuni . . . , . . . 4829. Continuatiune

» 30. Grigi'a cea deantaniu pentru copii 4931. Nutrimentele copiiloru mici 5032. Nutrimente pentru copii mai marisiori 51

» 33. Secretiunile naturali 53" 34. Aerulu sanitosu 55

35. Inbracarnentulu 5636. Misicarea corpului 67»

37. Imceputulu gimnastieei. Dominatiunea preste corpu 58

38. Importanti'a gimnasticei pentru educatiune. . . 69

39. Gimnastic'a naturale si artificiale 6040. Misicarea corpului prin lucrulu de mana 63

41. Intensiunea si repaosulu

2) 42. Influenti'a misicariloru anemei asupr:a sanatatii copi-iloru 65

43. Luarea amente asupr'a streniurului sepsuale44. Prevenirea abusului stremurului sepsuale si a pecate-

loru secrete ale teneriloru 66

www.dacoromanica.ro

CONSPEPTULU MATERIELORU 317

§ 45. Prevenirea prein mediloce positive . 6846. Admonitiunile in contra pecateloru secrete .

47. Descoperirea acestui reu seeretu alu teneriloru 69Vindecarea reului 71

Cumu se se porte educatorii Cu alumnii amolad . 73

CAPU III.

Despre educatiune cd una cultura a naturei spirituali.

2550. Oserbatiuni preliminarie 7451. Regul'a cea mai generale pentru cultur'a poterii cuno-

scitorie 75

95 52. Intielesulu nu se cultiva numai prein invetiatura . , 7653. Cea deantania lucrare a facultatii cunoscitorie. 7754. Perfeptiunea representatiuniloru sensuali55. Gradatiunea in esercitarea sensiloru 7856. Procurarea obiepteloru pentru cunoscenti'a intuitiva 79

7/ 57. Modelele si imaginile cá subsidia pentru cunoscenti'aintuitiva .

58. Jucarelele cá medilocu de cultura. 80Cultur'a sensului internn 81

Cultur'a limbei in legatura en medilocele de culturaprecedenti 82

61. Desteptarea si promoverea ateutiunii 8462. Esercitarea atentiunii. Regule praptice63. Cultea fantasiei . . . .. 8664. Oultur'a memoriei 8765. Regule praptice 8866. Cultur'a intielesului 94

67. Perspicuitatea representatiuniloru 95

68. Cultur'a judeciului69. Cultur'a sagacitatii si a spiritului 96

70. Cultur'a ratiunii 97

www.dacoromanica.ro

818 CONSPEPTULU MATERIELORti

pag.§ 71. Influenti'a lepturei in cultur'a Mentii, . { 97

72. Necesitatea de a esaminit talentele copiiloru . ,, 98

73. Respeptulu capacitatii in cultnett copiiloru . . . 100

CAPU IV.

Des)), e czatur'a facultatii sensitive seau educatiunea estetica.

74. Facultatea sensitiva se pote cultivé, 101

75. Diversitatea si cultur'a sentimenteloru76. Cultur'a Sentimentului sensuale 10277. Cultur'a sentimenteloru simpatetice 10378. Facultatea sensitiva 10479. Cultur'a sentimentului morale 10580. Continuatiune 106

81. Sentimentulu religiosu 107

7I 82. Desteptarea sentimentului religiosu 10883. Sensulu frumosului. Gustulu 109

84. Cultur'a gustului 11085. Sensulu sublimelui 111

86. Sensulu adeverului. 112

CAPU V.

Despre cultur'a facultatii adoperative seau despreeducatiunea morale.

87. Consideratiune generale 4 i 113

88. Natur'a morale 11489. Ce areta esperienti'a in acestu obieptu . t A 115

f 090. Necesitatea de a cunosce natur'a copiiloru . 116

www.dacoromanica.ro

CAPU VI.

Principiale educatiunii vzorali.rig.

§ 91. Problem'a educatiunii morali 117

I. _Etlucatiunea negativa.

92. Oserbatiune generale 11893. Voli'a buna _94. Ocupatiunea 11995. Sensulu libertatii 12196. Inaintarea benelui prein incredere 12297. Micusiurarea stremurului spre reu 12398. Conversatiunea si esemplulu 124

IL Disciplin'a morale.

,) 99. Deprenderea 125100. Precepte, legi, ascultare 127101. Regule praptice pentru efeptuarea ascultarii .

102. Premiulu si pun'a 129103. Principia in aplicarea premialoru si a puneloru 130104. Specie de premia si de pune 131105. Folosirea aplecarii spre sensatiuni placute . .. . 133106. Aplecarea sensului de ouore 135

107. Principia probate in acestu respeptu r 136108. Continuatiune -

IIL sCultur'a superiore a carapterelui nzorale.

109. Oserbatiuni preliminarie 139110. Curtur'a moralitatii prein conviptiunea intielesului111. Ajutarea moralitatii prein motive esterne . . 140

112. Metodurile culturei morali 143

113. Dubia in contra efeptului moralisarii catra tenerime 144114. Desteptarea intereselui morale prein leptura, prein ve-

derea moralelui in vietia si pre scena 147

www.dacoromanica.ro

320 CONSPEPTULU MATERIELORU

pag.§ 115.. Personalitatea educatorelui 150

116. Insocirea, esemplulu, conversatiunea 151117. Religiositatea 155118. Mediloce spre intarirea religiositatii119. Consolidarea si intarirea carapterelui 157120. Medicin'a pedagogica-morale 159121. Continuatiune 160

CAPU VII.

Principia speciali de educatirne nao-ale cu respeptu lavirtuti si scaderi particularie.

122. Notitie preliminarie . . 162123. Vivacitatea copiiloru dein puntu morale . . .

124. Modevarea vivacitatii escesive 163125. Lenea naturale a copiiloru 164126. Relele ce urma dein lene 165127. Sinceritatea si mendacitatea 167128. Iritabilitatea copiiloru in anii deantani 168129. Vitiale ce se nascu dein iritabilitatea prea mare : sensi-

bilitatca, capriciulu, spiritulu contradiptiunii, pertinaci'a. 171130. Benevointi'a cea natumle a copiiloru 173131. Combaterea inclinatiuniloru rele si neamice. . . 174132. Solipsismulu, invidi'a, interesele prepriu, poft'a avutiei133. Fantasi'a, superbi'a, ambitiunea134. Neinteresenti'a 175135. Amorea catra patria 176136. Influenti'a educatiunii asupr'a spiritului domesticu si

amicetiei 184137. Influenti'a educatiunu asupr'a areorii sepsuali . . 186138. Unirea decorului si a civilitatii cu carapterele morale

www.dacoromanica.ro

PARTEA II.

DIDAPTIC'A.Introduptiune.

pag.

§ 139. Destinatiunea invetiaturei 190

140. Cultuf a de sene si cultur'e. prein invetiatura .. 191141. Didaptic'a, metodulu . . , 192

CAPU VIII.

Principia generali pentru institutiune.

142. Scopurile fiacarii institutiuni 193143. Cultur'a nu se cuvene a fi unilaterale144. Ocupatiunea prima a invetiatoriului 194145. Cultivarea gradata a poteriloru sutietesci . .

146. Sucesiunea si continuitatea institutiunii147. Mesur'a de a se oserbá in institutiune 196

148. Soliditatea. Progresulu pre incetu 197

149. Facilitarea invetiatur-ei stricatiosa si nestricatiosa 198

150. Invetiatur'a se destepte interese 199

151. Unirea mai multoru scopuri 201152. Unirea ocupatiunii cu invetiatur'a. Preparatiunea, re-

petitiunoa . d -,, 153. Metodulu didapticu duplice 202

154. Form'a invetiaturei 203155. Metodula catecheticu156. Legile metodului catecheticu 204157. 1VIetodulu acroamaticu 207158. Vivacitatea invetiaturei 208159. Invetiatur'a prein esemple praptice 209

v 160. Modificatiunea invetiaturei 210161. Ce se in vetie copiii ?

162. Despartirea obiepteloru invetiaturel 21121

www.dacoromanica.ro

CAPU IX.

Regule pentru obieptele principali.pag.

§ 163. Desteptarea atentiunii seau esercitiula in oserbareasi numirea obiepteloru sensuali 212

164. Cercetarea partiloru si a noteloru 213165. Conversatiuno supr'a originii si a usului lucruriloru 214166. Compararea si destingerea 215167. Conceptele prime despre cause si efeptu, si alte con-

cepte elementaria , 216168. Clasificatiunea conceptelortt169. Esercitiulu judeciului in propusetiuni 218

CAPU X.

Dupre invetiatur'a limbei romeine dela ineeputupana la formarea stilului.

170 In portaotia obieptului 2191 1. P in ipia generali pentra limb'a romana. -1-2. Momentele invetiaturei limbistice 222173. Formarea organeloru vorbirii -174. Legerea. Partile ei 223175. Metodulu ordinaria si emendata -176. Invetiatur'a gramaticale 226

,, 177. Desemnulu, caligrafi'a cantarea178. Invetiatur'a aritmeticei si a geometriei 226

CAPU XI.

Invetiatur'a geografiei si a istoriei.

179. Importanti'a ei 228180. Canoscentiele preliminarie 229»181. Geografi'a . 230

www.dacoromanica.ro

CONSPEPTULU MATERIELOTU 323

pag.

§ 182. Cursulu primn 230183. Cursulu alu II-lea si alu III-lea geograficn. . . 231

184. Oserbatiuni metodologice 232185. Istori'a 233

186. Preparatiunea si fundamentulu 234187. Istori'a universal° si istori'a speciale188. Istori'a cá mediu de a cultivá memori'a, intieleptulu

si carapterele seau anem'a 235189. Continuatiune 236

6 190.7) 237

191. Scientiele naturali 238192. Modificatiunea metodului 239193. Fisic'a 240194. Cunoscentie despre omu 241195. Elemeute de filosofia 242

CAPU XII.

Despre invetiatur'a limbeleru straine in genere, si inspecia despre cele mai noue si mai vechi.

196. Scopulu invetiarii limbeloru straine 243197. Limbele mai noue, scopulu invetiarii loru .

198. Cuma se iuvetia limbele straine 245199. Regul'a cea mai generale de a se oserbá la invetia-

rea limbeloru 246200. MetOdic'a invetiaturei in limbele noue. Esercitiale e-

lementaria201. Traducerea cebra lese si audite . , 248202. Esercitia gramatice in scricre si vorbire . . 250203. Limbele auticitatii clasice . . 251204. Repoitulu intre limb'a greca si latina 252205. Metoclic'a, escrcitia elementaria 254206. Legerea si esplicarea autoriloru clasici 257

www.dacoromanica.ro

324 CONSPEPTULU MATERIgLORU

§ 207. Oserbatiuni asupea prosodiei, metricei si a leptureipoetiloru k. 257

208. Ordinea lepturei clasiciloru 258209. Esercitia in vorbire si scriere ...210. Subsidia pentru intielegerea clasiciloru . 261

CAPU XIII.

Iletoric'a si poetic'a si eultur'a estetica.

211. Retoric'a si poetic'a 262212. Teorra retorieei si poeticei . ,,213. Esercitia retorice praptice 263214. Continuatiune 265215. Esercitia poetice praptice 266216. Declamatiunea si aptiunea . . 1 267217. Literatur'a artiloru cuventatorie, si in specia a pro-

saistiloru si poetiloru români 268

CAPU XIV.

Despre invetiatur'a religiunii si a moralii.

218. Principiale invetiaturei religiose219. Cursulu primu . 269220. Alu doile curse221. Alu treile curse 270222. Usulu bibliei in invetiatur'a religiunii 271223. Regule metodice al

CAPU XV.

Organatiunea scoleloru.

224. Importantra culturei pentru statu 272225. Necesitatea instituteloru publice pentru cultura 273

pag.

www.dacoromanica.ro

CONSPEPPTULU MATERIELORII 325

pag.

§ 226. Solicitudinea statului pentra scole 173

227. Necesitat ea culturei toturorti clasiloru 275

CAPU XVI.

Principiale organatiunii scoleloru pub lice.

228. Conspeptulu acestoru principia 276229. Separarea scoleloru dupa scopurile loru 277

230. Alegerea magistriloru publici231. Prepararea si esaminarea magistriloru 278

232. Rigorea si ecitatea in esaminare 279

233. Determinarea ocupatiuniloru magistrului234. Colaboratorii seau suplentii 280

235. Magistri stabili si mutabili236. Subsistenti'a magistriloru , ,

237. Gradulu magistriloru in societatea civile 282

238. Despre direptiunea scolastica 284239. Esame pentru determinarea clasei 285240. Numerulu scolariloru in clasi 286241. Disciplin'a scolastica 287242. Continuatiune 288/

243. Punele scolastice si premiale 290244. Emulatiunea 291245. Esaminile scolastice246. Cur'a scoleloru pentru sanitatea corporale . 294247. Edificiale scolastice 295248. Bibliotec'a si aparatele scolastice 296249. Cumu potu inflori scolele?

I/ 250. Asiediamentulu scolasticu 298251. Conserbarea ordinii prein supraveghiare . / -

252. Programatele 299253. Influenti'a autoritatiloru scolastice asupr'a scoleloru 300

-

www.dacoromanica.ro

CAPU XVII.

Despre scolele speciali.

, 254. Cultur'a inteleptuale a magistriloru dein scolele ele-mentarie . 9

, 255. Cultur'a loru pedagogica didaptica

pag.

302.._

256. Scopulu, obieptele scolelorn elementarie 303

, 257. Despartirea prunciloru dupre capacitate si Sepsu . _, 258. Solicitudinea pentru moralitate, ordine si disciplina 304

259. Scole de Dumineca 306, 260. Scole reali, comerciali -, 261. Scole de arti . ,. 308, 262. Scole agricole, selbanarie si m6ntanistice, 263. Societatile agrarie 310, 264. Scole de fete 311

, 265. Despre gimnasia --, 266. llagistrii si cultur'a loru 312

267. Scole pentru serbitori, serbitorie si mercenari. ,

Conspeptula materielorn cuprense in acestu opt' . .

313

315.

www.dacoromanica.ro