PASIFLORINA UNIVERSITARAUn prieten m'a atras in aula Academlei Comer-

dale. Unde trebuia sa conferentieze un profesor si saruleze un film documentar rural. Daci regret putinseara pierduti in mijlocul unei asistente foarte uni-versitará, foarte entuziasti i oarecum politici, regretinsà din toatá inima intirzierea n'am prins astfel dealconcluzia conferintei d-lui profesor Dimitrie Gusti care,afirma, foarte indignat si cu convingerea cà vorbestepentru eternitate, ca Basarabia este romineascá i penedrept o revendicfi sovietele (Este drept cfi d-sa n'aoferit apoi ca pildá de rominism basarabean cleat untirg-sat filmat, din care se desprindea o covir0toareinriurire ruseasca dar asta n'are importanta).

Merita ascultata" conferinta d-lui Gusti, ca sà." neconvingem incä odatá dacl mai e nevoie cá marelecumulard, caltural, radiofonic, tabagic, tipul reprezen-tativ al universitarului romin, reprezintä o primejdioasäpildá de sterilitate, de politetä fära destinatie qi spa-ranghel-conserva de culturd, pentru tineret. Nimeni nuse mai indoieste cá universitarismul schematic poatereda imaginea fidela", fotografica a inutilitAtii culturii.Träim inteo epoca, in care, ceiace a lost culturg, cela-ce reprezenta o strädanie de evadare din animalitate,o depásire si isbravire in acelas timp, nu mai este.Cultura care se produce are misiunea de a umplesilozurile bibliotecilor lar tonele de maculaturd sa." zac'din podul mintilor. Normele vechi de productie §i con-sumatie au fost rasturnate. Daci mai stáruie, pe uneleostroave de bel§ug, vechea rinduialä biroucratica dedistributie a culturii, aceasta rinduialã se mentine,gratie inertia omene0i, unor prejudeciti neverosi-mile si a unel la0tati, frumos poreclitá,

Seara din aula Academiel Comerciale, cu d. Gusti,in frunte si cu toata asistenta, era o confirmare a inu-tilitatil culturii, o pilduire a secAciunii universitare acomicului cultural, sarjat ; aula se prefacuse inteunfel de laborator de narcotizat cu uritenie si ingimfareanimalele aceste dragute, tinere si prea culte ; stu-dentil, studentele i intreg aparatul cultural" desinecuristi si functionari ai culturii.

Se stie ci d. Gusti este un cumulard. Presideazà"industria tabacului rominesc, a conferintelor si in ge-nere, toate marile intreprinderi trustificate sau nu, care1-ar putea infilta pia, la un fotollu ministerial sau i-arputea sporimicile domniei-sale venituri. Un cap de direc-tor contabil al unei intreprinderi feroviare, termini tru-pul dospit al profesorului. $i vi asigur acest cap trideazii:

exprimi integral ffinta intimä a posesorului. Ffind-c4, d. profesor Dimitrie Gusti a evoluat si parvenit inviali, dupi tipicul directorilor contabili. Presupunemc'a invitat ca sd stie la examene, ca la diploma dedoctorat magna cum laudw ; si-a clädít apoi celebri-tatea, pe citeva studii(foarte putin citete) si parazi-teaza de mai bine de zece ani, exploatind truda, stiintaqi entuziasmul altora. Afirmá unii, cá d. Gusti are ideibune. Se poate. Dar sunt descoperite de altii. Aplicate

mai bine) de altii. Afirmä altii, ca d. Gusti are capunct de vedere obiectivitatea. Se poate. Dar, d-sa n'acooperat daca se poate spune cu cineva decitca sá cuceriasca Inca o slujbá, incá un tifiu la gra-titudinea natiunei, reprezentatä prin bugetul Statului.

SA ancordm in noaptea de pomin6 din aula Aca-demiei Comerciale ; fiindeä serata a dovedit plastiola ce rezultate a ajuns incurajarea culturalfi"

Trebuia vazut filmul terscied documentar ! carevroia sa reprezinte satul 1J ragus ! Trebuia vázutä acealimbä verticalá, cu tendintä de arac de sprijinit fasolea,acele cuvinte impiiate, manechine cad i0 scirtiiaumecanic slovele ca sá des1u0ascd imaginea brumatä.Asta n'ar fi s'ar spune decit o gresalä de tech-nica. Nu existä in tari operatori technicieni ar fit oscuza. Dar filmul vádia atitea pretentie, cä pdrea cáacei eari au decupat banda se credeau virtuosii pAmin-tului. Nu erà stingicie technicá, ci ignorantá, mitocánie.

PAcatul cel mare al filmului este insà, mai ales-vroind sa" fie stiintific, serios d. Gusti se plimba aa

personal prea mult si colaboratorfi d-sale §i monogra-fi0ii pe banda de celuloid. Dadea impresia ci boieriifraternizeeza in zi de saturnalie cu áranií, jar tira-nul nu era nici cit un animal care este studiat. Ci osluga batuta pe ulnar de stapin. Nu era nici docu-mentar, nici tiiintific filmul, ci o comica porcirie.Partea tiinfifícä din filmul Drague unde un literatorexplicA o sceni c5. turmele colective de oi se duc lap4une", 0 in lee sá apará monografistii precum seanunta, apa'rea un grup de giqte era reprezentatidoar diplomele prin care d. Prof. Dimitrie Gusti eradeclarat cetätean de onoare al Drägusului L.

Se etalau fitlurile" i profesorul n'a roit. Ba,spre miezul noptii a primit destul de modest, deci in-cintat, felicitfirile asistentel.

Dacä am stäruit asupra serii fotogenice din aulaAcademiei Comerciale, au ficut-o, fiindci la aceastaserati univesitarismul asa zis 0iitific a dovedit pe

www.dacoromanica.ro

OGLINDA DINDARATUL FRUNTIIIntoarcere pe drumul neumblat de poienul pri-

virii. Un fior valid urzicä nelinistea prinsi ca tele-garil cu zibale, In intuneric, ghemuite adevärurilegem si mucegaiul obloanelor negre inchide bucuriahalucinatiilor, E o pasire cu aripile tälate si la fiecareincercare de sbor cade recade si zbaterile sfirsescinteo alunecare de sidefuri. 0 carti postalá ea hiero-glife nelämurite, un scrisnet oprit in gitlejul tainelorscincet, mätasä fosnind in turbinele , pline de necunos-cut ciutura intrebärilor cuf =data' printre meterezelecircomvolutlilor.

Acolo adevärurile plutesc limpezi, dar ochii seferesc cum de lumina' liliecil i dintre cutele cenùsiinumai sipotul filiform al und realitäti cenzurate sestrecoarä in lumina cuvântului rostit. Adevärul invá-luit in velinte ca soldurile calde, soldurile pure alefemeil de fiecare zi, pe care le säruti. o1durí1e pecare le-ai vrea sä-si plimbe goale fragezimea de ghio-cei, pentru mingiierea fiecärei clipe, carbonizindprivirile.

Dorintele zämislite nu vor mai hiberna in cámäriletapisate cu surogat si manivela verbului nefalsificatva izbi in puin buzele de cirpä ale conventionalului.Se riclicä storurile si depe cugetul devenit fotoliu tabù,cimasa práfuitä va fi ridicata. Soarele va impungegenunchii ridicati din noroi, va improspäta cu lava'cugetul a iarmit lingi opait. Ca talasul, fictiunileunui abecedar de moralä ad-hoc pcntru incintareaburtáverzilor vor cidea acolo unde toxicul adevä-rului îi va rästurna fiolele. Pupilele se vor face intiimid si vor durea cucuiele crescute pe locurile viranede turmentiri. Smuls cu amindouä bratele din echili-brul confortabilului atit de dulce", de Raga tárusiicrezuti de granit, omul sau boul nostru cu singeledecolorat, va incerca sa scuipe ceiace nu va voi siasimileze. Poate va ciuta o razi de sprijin dar raza

se va refuza ca o fatä morgana.In labirintul sufletului tainele slut mingi de ecra-

zità, de explozia cArora insului Ii e fricä sh apropie

(90NtgENYROAkATE4gC*.)MCDEviu ce este un flacon de pasiflorinä pentru somnulstudentimii desorientate i pentru oficia1itàí1e caridispun de bugetul unei färi cu majoritäti analfabete.

Pentru cine. Dece si cum s'au baladat prin sateleArdealului i Basarablei, demografisti n'am intelessi probabil ea nu v a intelege nimeni.

Stim tipul universitar romin in afará de rareexceptii n'a fost :;,;i nu este factor viu cultural.

In jurul d-lui prof. Dimitrie Gusti care if plimbäpretutindeni pe pop-. Zeami dela Cornovaca si cumd-sa 1-ar fi fácut s'au adunat atiti mici proxeneti

cari ii fac un copios serviciu de presäsi Ii leaga o legendä, cá se impuneau spuse adevärurilede mai sus. Cari sunt valabile nu numai pentru d. Gustici pentru toate instituíi1e cari functioneazä ca säemitä oameni de maculaturá

ion calugaru

capsa gindului. E un perpetu virtej in acele culise deuncle pornesc impulsiile iu virteje, ametistul super-stitiilor, culisele uncle se developeazá pläcile de azurale inspiratiei de unde porneste prastia poemelor, seaprind izvoarele nesecatelor mituri si deliruri. Buclateinfiorárile trec ca un disc arancat färá stiintá incotro.Un steag e steagul eliberärii si filfiie. far sufletulrespirá fiber in trupul crainic nefalsificat. Scrisorilete gäsesc färä adresä si paharul refugiului meschin Ilsvirii la imondice. Azi gura e mai putin coclitfi si in-dráznelile te poarti pe soseaua rcvelatiei.

Olndurile de fiecare clipà tree proaspete, bicluitela tälpi tâlpi, petale de bujor trec pilnia frazelor.

Fiecare rift are o legencla. O legenda scrisä intäciunele istoriei acelui popor si dincolo de legenda,in linil clorotice piná la amnezie. Si existä o amneziea popoarelor cum existi una a primei copilärii si cumdin sborul condorilor nu ramine pe cer decit amintireaunor sirme virtuale sau nimic. Dar miturile uitate insipet le trece sufletul din generatie in in generatieinteo cursd a tortelor pind eri absconsä. Un basm inmirajul cáruia adorm copii, un mit pentru legänatuladultilor, o sperietoare in lanul vietii sufletesti. Si vi-jelia care a desvelit acoperisul, a lisat libere ochiuluimiscarile ipocrite dintre ziduri si sexul frumos i fárifrunza imoralä de vita.. Din fiecare ungher al sufle-tului pornesc sutasii dorintelor refulate si sub coloa-nele lor de samsoni descfitusati pámintul penduleazirezistenta zadarnica. Sigilille eari ferecau sufletul sintsmulse. Visul i viata de fiecare zi merg de minfi siexplicaliile frauduloase din cártile de moralä bleagasi povesti au rämas desträmate fárá recurs. Un stiletal unei certidudini alte e adinc infipt intre vertrebeCinev a coboará cu salopeta si lam pa minierului in noi.

Visul e un spasm care te intregeste, care te ve-rificá. Sprijiná capul pe aceastfi pajiste stelara carepoate fi si perna ! Priveste cum fära linta noi alei sedeschid. Buimac sari din balustradá in cutele inepui-zabile ale acestui atlas inedit si magic. Continentepinä aseará intangibile, se descoperá singure si ffiräratiune. Un falus e o luminare iar sexul lubitei e mi-ristea peste care te trintesti sà-ti scarpini ca unanimalpintecele. In loc sfi o imbrátisezi o urmirestiin goanä, gîfmi i urci serpentina unei scári färá mace-put si la pocnetul revolverului te trczesti din bizareriafilmului pentru a continua ziva care te asteaptà des-cultä la fereastrá odatä cu zorile. In vis ard flacärapoemului i flaclra adevárului contopite inteun filmcu cheie.

Infirmierul sufletului, Freud a sfirtecat precumun obuz subconstientul nostru, a violat expozitia po-limorfá ascunsä in potire necercetate, a topit la mama-descentä cangrene mascate ee pansamentul straluci-rilor artificiale pentru a deschide cramele camuflatedupi temporali si incepe din corn orchestratii nebi-nuite nebinuite din lasitate convenabilá.

Existä päduri virgine cu stele la cäpätii si fiecarestea un demon sau un soare.

Chid psihanaliza a deschis uva, räspunsul afost un chenar de ironie, un zumbet de superbie: atind

www.dacoromanica.ro

jean dayld

savantilor: vointa". Dar invincibila platosä de rezistentäde astii datä a cedat. Arcurile increderii au scázutOda la anihilare si landoul hodorogit a rámas patà innoroial bulevardului. Zimbetul a devenit grimasa savan-tului cu lavaliera mimetizatä in streang in trecereacu surprize prin codru. Noua inváliturä a opus ade-värul altei vointe. Vointa pe care o executärn ; vointateatru la care omul e doar spectator ; vointa rezul-tantä a until scurt circuit de dorinie. Alit.

Dictionare noi au arátat cum ura märturisiti elubirea refulatä iar incizia milastri a chirurguluisau Toma Ionescu ar fi fost loviturfi de bardi a ban-ditului x sau aceluías Toma Ionescu firä studii uni-versitare si farà deci cataplasma moraleia .eului social. 0 cutie a Pandorei din douà emit ;Un ris viciat unul sänätos. 0 frici autenticaalta simulatä inconstient. Douä stinci deopotrivfiinalte: una luminatä transmisä), alta in razelede intuneric ultravioleta. SE CADE NU SE CADE.

Aler proaspät sá inunde piata carantinei, pro-funzimile acoperite de avalansa mutismului. Cu bru-talitate, sincerul sä därime barierele convenientelor

prin trapa facutd in suflet sä urce agresive instinc-tele camprimate. Psihanalizi raze x ale sufletuluio sonda insurubatä in subconstient acest generator alsufletuluio sondä pentru extragerea abecedarului de simbolurio sondä pini la zicamintele ancestrale ale fiecäruigest ale fiecärui cuvint

la masa de joc a hazardului nu va famine nici ofisä, nimic fiind datorat intimplarii.

0 grädinä in panicá asteaptä. Pecinginea permi-sului va fi nimicitä. Un hohot peste altarele aple-cate pini la pämint, reverentios. Fum acru din jert-fele impinse peste barierá, cu un deget, pe rug.

la balul reculegerilor, peste brazda farise-ismului incenusat sufletul se va desface intreg ca unevantai din toate incheiturile, ca o cale lactele färäaritmogrife. Se va bate din contrazicerile cu moralao medalie comemorativi si la muzeul de fosile, ca unnumär de garderoba pierdut benevol, un frîu mai mult.

Iar dorintele, doriatele se vor intilni In libertateca jaguarii in pampasul Americii de sud.

sasa parlà

INAUGURAREA PRIMAVERIIDin aleie doar dorrinitd mersul ti-a Minas$i arsd pulpa 'n piatrd sub duncle stelareCu singele pe umar, cu crepusculul la pasIn argint sfirlia glesna prin legendele acesteIn banchetul de metale din uzinele celesteTreci prin acest vin pasul tau de agataCind noptile-s violete pe mina infa§uratdGavalerului ucis de raze in istoriile barbare.Poeti cu fruntea'n lira cu timpla ca o floareFlorile ascutite in parfumuri ca pumnaleDin ocean eiai cu §oldul de lima rotunjitCu parul in cicloane, cu genunchiul rupt de fulgerNisipul in extaze urca in uierul din uger$i-ti picurau din degete steleIn bordeiul cu cerul ca un acoperi murdar.Cer§etorii-ti intindeau mina cu degete de HautIn masturbari geniale profilul cind ti-I cautBrutariile rumeniau pulpele parnintuluiSub ochii tdi ca doi bani din costul piinii$i ciini ce cdutau cdtelelor sub cozi o stea umedd ca

sudoarea miiniiCe rapsozi ai lunii eaten viitori cu cozi in semilundDintii sfärimau constelatii in zgomotul de alamd ai

cdrniiCu pa0i mari viata trecu prin cetate.Prin proletarii ingqti ca firideleSexele se'ncingeau cu un miros de hirtie arsa$1 ingerii cu genunchii in fumCdutau in gunoaie cutiile goale de conservePomii se távaliau cu pisicile in frunze$i frunzele cirtitelor ce urcau prin raddcini verzi

pind la cerSe intdria unghia minjilor in cai§ii ce'nfloriau$i ne-am culcat in mla§tini lingd femeia din bordelCa un nufdr plutea cearcánul laptelui pe siniBuclat in coapse simburele scripia.$i a Wins malul ca pe o lacrimd oceanulSi am jucat grandielocventa luiIn palmá ca pe o boabd de mazare.Pescarii cautau in icre polenul cetaceelor$i spintecau ca sdbil petii burtile apelor.Aruncd umdrul ca pe un zarSfdrimind in coapse cetdtile de iuft$i và lipsia frumuseteaCa Venerei de Millo bratele$i pieptul in fata acestui D-zeu ca un altarMiinile và fumegau spre cer din furnaleVoi cu stelele in coate, cu mineralele in osIzbiati un soare rop turtit pe nicovale.

stephan roll

www.dacoromanica.ro

NOUA PLASTICA ROM-INA,Prin pupilä peisajul trece cu laurii lui vegetali,

and globul nu-i decit tot o pupila in cosmicul sistemocular, and omul trece prin cristalele istorlei, printeofiintä animala mai transparenta ca ori and, qi talpileau ajuns un cer culcat pe oceane $i and ca viermidrumurile ies din cfilciiul puired de copturä, din re-verii un curcubeu se irizeaza, insomnia sociala e obuba pe pleoape $i pe paginile scrise cu cadavre,prin räzboaiele sparte ca ferestre un monstru colcaie.Un monstru ca o reptilä se tirlie acoperind covoarele$i scarile de marmora pe cari au calcat celelalte r e-nagteri, urcincl impecabilul destin al vietii. Ca unrecipient cadavrele ne primesc, dar un instinct refrac-tar ne evacueaza in efortul de a fi cineva peste fiinti,un echivalent al cerului, o multiplicare, o del:40re amateriel. In vis desagregata i ratiunea $i preciziamaterialä, fenomenul de mobilitate se extinde qi eva-dezi din mänup in care erai imbracat printre formule$i program. Dar nu in acel vis in care ustensilelevietil se inventariaza $i se depapsc prin absurd, ciin forta de-a intrece uneltele gindirii in trezie, de aasocia puterii mecanice cinematica evolutiei, de a terazvrati din thin insuti, de-a e$i ca sa te poti ca'ntr'ooglindá privi in fortali proprie, in cifra nescrisä Incaa spatiului. Reflexiite aceste iti pot veni poate vizi-tind expozitia grupului de aria' n ona de la Ileana"$i le-am avut recapitulind bilantvl de mi$care al pie-turii noui pe care o urmarim. Expozitia de aid prezintadin punctul de vedere al tacticei $i al efortului de aimpune o pictura contemporana, din lipsa lui de eclec-tism, un pas indärat, un compromis, o gala chiar. Inafarä de Marcel Iancu care s'a rezervat pentru expo-zitia lui individualä de la Mozart, neaducind decitciteva pinze, unele vernisate incaodatfi, celelalte (patru)neflind decit o tema repetatä de studiu plastic ; deMilita Patrascu pentru care vom spune mai jos cumo vedem qi de M. H. Mazy singurul care aduce unreviriment fatä de el cealalti parte a grupului eraun ceal de femeil cu veleitati picturale, o jumfitatediletante, o jumatate hibride, desorientate de a con-cepe qi de a ajunge pina la o demonstrare modernia artel lor. Formatoril grupului cari sunt pictori n'auputui vedea $i elimina pinzele d-nei Popp cari nuerau cleat ni$te orori plastice í reteza orgoliul caducal d-nei Milian, naframele policrome ale d-nei Greceanu,lipsa de sintezi a colaborärii, panourile eteroclite,confuzia pe care au provocat-o in publicul vizitator ?

Secundat de o putere de revizuire a valorilordinauntrul lui $i al raportului lor cu fenomenul deanalizä i conditia se -la de care artistul ramineindisolubil, partile buh.- Vniale" ale unei opere dearta apartinind artistului, cele mediocre, nerezistenteneflind cleat contigentele manierel, stilului, Maxyin trei dintre pinzele expuse reuse$te sa indice o con-vergentä spre ceia ce ar putea sä-i legitimeze pictura,efortul ei spre un naturalism sintetic, de lupta, detrinti cu dezordinea inerentä oricirel rcvolutii. Sitocmai pentru acest neastampfir, pentru acest aposto-

lat am zice, pictura lui Maxy ca element plastic parepoate Inca nedefinitiva in senzul tabloului bun" $i inacela al decantfirif permanente, al evanescentii cite-odata, al tiparului spart altädatä, nelasind decit dincontradictia elaboriril in sine $i cercetarea formulelorde adaptare ale acestel elaborári si se remarce Insem-nátatea $i posibilitatile lui M. H. Maxy.

Milita Pfitra$cu a fost cu dreptate socotita casingurul artist al sculpturii romine$ti originale cuimputarea citeodata de-a fi adiacentä operii lui Bran-cu$i, obsesie din care ar fi putut evada prin persis-tenta nu de a se elimina din formula pe care iráncu$io creiaea fiind una a epoch'. $i nu una a individului,ci prin aceia de a infiltra formulei aceste personali-tatea qi generatiunea virtualä a talentului d-sale. LaIleana dupa cum $i la Mozart, unde .expune cu MarcelIancu, D-na Patra$cu a adus o serie de ma$tistatuare prin care delimiteaza tot cela ce-i se im-punea in sculpturile d-sale de altfidatä. Nelini$teaabstractfi a materiel', acel mijloc de a tulbura viziuneadincolo de infringere, esenta pe care numai muzicao poseda ea neavind ca mijloc de exteriorizare unpunct materialist. Ma$tile d-nei Patracu inchidinteo linie clasicä forjatä cu incontestabilul d-saleme$te$ug, emotia intchisi ca perla din scoica perläcare altadati se difuza hialiná in conturul din spatiual materialului modelat. Brancusi ne-a invatat ca obi-ectul sculptat incepe dincolo de el ca o räsfringere,ca o presimtire a floril dupá parfumul raspindit, ca ohantare lunari, ca o noua demonstrare a impenetrabi-litatii unor corpuri in acela$ spatiu.

0 masc;i corecta inchide o chintesentäo minuA imbraca mina care nu-ti transmite caldura

jean david

www.dacoromanica.ro

u.

marcel lancu

unei strangeri, disconvergenta razelor. Clasicismul elin apanaj al lucrului in sine o subiectivare a acestuiltu.:ru.. Aprtul artistului va fi acela al distructiei,al reve1atiei energetice a acestei distructii, lucru dela care d-na Pätrwu i indäparteaza fie dintr'o cris-talizare, fie dinteo necesitate de echilibru. MarcelIancu se prezintä cu cel mai numeros numär de ta-bkuri, cu panoul de la care poti stabili mai precisadaosul pe care acest artist il aduce plasticei noastremoderne, fecunditatea lui atit de interesantä. Facla,poate oficiosul acestui pictor, i-a consacrat consecutivin trei Duminici articole lungi din cine a putut. 0pagina l'a elogiat §i in care se desprindea complimentulobtuz, incercarea` de a intelege" modernismul, jongleriaunor sentinte cari desprind un Marcel Iancu com-pilat din o mie de fete, toate false. Cum s'a pututtolera o redactare atit de incomprehensiva a acestei,pagini, a acestei prezentäri in chiar oficiosul d-sale,ramâne de ciutat poate in necesitatea frusta de-a tedifuza, §i de-a simti necesar sä fi uns cu un aur dinbesnä care de multe ori e galben fiindca e fecale.

totu0 Marcel Iancu merita o consacrare, con-sacrare care se contine in toate pânzele lui nu numaide acum. Acum putem revela doar in ce másurä acestpictor se zbate i se diformeazä pentru acel care seva desprinde definitiv i antolagic pentru intotdeauna

o facem spunind el numärul pinzelor abstracte acrescut, cá acel sing i elan expresionist diminuiazäpastrindu-i iatreaga dinamici a coloritului, desenulsigur i inedit din ori ce dimensiune, poemul in sineal realizärii, simultaneitatea elaborarii, fantezia ca unincendiu al unei picturi de doufi ori spectaculoasä.0 geometrie opticä e in fiecare pinza 2chilibratädinteo intuire a obiectului, dint'un secret al cre-atiei inefab le. Un romantism, acel al cromaticel,dominä subiectul, tratat in toate planurile cari se acor-dau emotiei artistului. Peisajul e un pretext, sau sepoate spune cä paisajul e acela care se serve0e depictor ca de model i-ise transpune L'action virtuellede notre corp concerne les autres objets et se dessinedans ces objets ; son action réelle le concerne lui

même et se dessine par consequent en lui" i M. Iancureu§e§te si verifice explicatia aceasti pistrindu-0 ela-nul §i sensorialul perceptiei.

Efortul celorlalti de a-1 imita, imitatia in sinefiind o lipsa de creatie, copiind, fie un artist fie na-tura §i e tot atit de inutil a-1 imita pe Césanne de pil didupi cum Césanne n'ar fi insemnat nimic imitindnatura. Arta depäse0e mecanismul in celace nu re-peta nimic, depise0e finalismul in celace nu are niciun model cleat ca pretex. Ea imitä inteo alta ordinede idei sau mai bine spus prelunge0e operatiile na-turii nici imitind nici reproducind crearile ei. 0 con-tinuare,, numai ea ne poate da o emotie, poate declan§aobiectivul fixat pe o viziune impresionindu-ne. Culoa-rea §i linia pictorului, cuvintul poetului, limitele pink*unde ele 0in si continue materia i sa o opreascasesizindu-te e evolutia creatoare" universalä, feno-menul insä0 al vietii. In acel efort it gasim peMarcel Iancu, pe Maxy, pe Brauner i mama pe citivade la noi cari vor avea meritul de a fi adus sinteza

activitatea unei epoci alte, la rascrucea poate ceamai hazardati, la punctul de unde lava curge spreo solidificare pe care n'o percepi Inca.

Divergente pentru desenele lui Jean DavidFära indoialä ca ultimul continuator nu va fi acelacare a ajuns in pisc, chid un pisc cre0e peste el inzborul vulturului, in cimilele de nouri, in tresirireafulgerului, in exazul fiecärui. Necesitatea de a trans-pane formele virtuale ale vietil, procesul filtrarii lor,developarea in imagini, au dat inceputurile plastic6'ca o educatie a unui instinct preexistent ei (veziomul cavernelor, zgariind pereti), ca un narcisism almateriel, ca o noua osmoza a spiritului cu ea, a mate-riel energetice, ca o sistemati. are a afinitätilor dintreele. i reu0m sä ne mentinem in cadrul acestui in-stinct din ce in ce mai perfectionat, räminind totu0implacabil asimilati cu el avind la origina vietii noas-tre psihologice repetitiile unor atitudini, unor mobi.i-tati cari nu lasä ca simtul frumusetii (operli de arta)sa s rte f o rin e itn3bile i rig ide, nisc_ te dintr'unmecanism, dinteo imitare, dinteo formula" prea angajata.

Avatarul lui Jean David ne-a retinut tocmai deaceia inteun cit Il prive0e. Desenele lui expuse infoyerul Teatrului Ventura sunt pentru el o oglindädeformantd care-I descompune, it fluidifici canali-zeazd, cercetindu-i poibílitáile i inventariindu-1 pinäla un desetnn, unde esentele lui plastice sd sereleve. Cu un elíptic lirism linia scrie un contur fa-mas in simtul artistului zgiriat cu instrumentul dese-nului insd0 chrei virtute e numai in devinatiadinliuntrul lui. Elipsä care in golurile ei Iasi toatätulburarea dintre perceptia pictorului i conflictullogic al desemnului, ceia ce a nedumerit mind pe multi.Din linie rdmin in el reziduri cari se elimind dinteo depd-0re a formulei, a certitudinei objective. Viziunea semultiplied, subiectul se sfi0e i se oferä din toatedimensiunile, capetele, miinile se'nmultesc ca o vibra-tie care se extinde i arabescul liniei aduce §i scriesubcutaneu sufletul violet al pictorului.

Repetám ca ne-am oprit numai la avatarul luiJean David, la talentul lui hied pe degete ca uu polen0 la posibilitatea de-a ne oferi in cimpul pauper alplasticei rAmstre hied un nume.

gh. dinu

www.dacoromanica.ro

m. h. maxy amintiri dintr'o escursie

<FRAGMENTS>

Peu importe la vue qui voit mais que ne fouettela Vision

qui voit mais ne peut pas mordre à mesmele nron de

peu importent ces sceurs jumelles les poumonsqui broient dans leurs meules les fleuves longs

de l'airpeu importe le cceur qui brasse la bière du sanget qui s'use à la brosse du temps mais poin

ne l usepeu importe le jugement que les malaises giflentqui bascule au tangage, que le roulis jette par terrequi se relève plus fort sur le tapis des chutesmais qui ne peut incliner l'axe de l'océanni retenir à son gré la chute imminente des vaguesla chute d'une seule petite et pauvre vaguepeu importe l'Homme qui jette des miettes de mer

aux mouettesmais qui ne peut dresser le passé ni effacer l'avenirni fixer la Mémoirene pouvant rien changer au sens des Ecriturestenant sa vie en laisse comme ces misérables

bateliersde la Volga tirant par la main les gros naviresentraînant sa vie dans sa mort

comme un cadavre qui rejoint la terre vivantechaussé des ses plus beaux souliers d'une chemise

de soiepeu importe l'home pour qui l'eau est de la

terre ferme.tranquillement assis aux terrasses chaufféesj'ai vu l'eau soulevée monter jusqu'à ses cuisseselle trempait son coeur mcisissait ses poumonsj'ai vu et j'ai crié au secoursj'avais déjà crié le premier jour du mondevais...je crier peut-être jusqu'à la fin du mondej'avais pleuré sur tant de mortstant de fois j'ai frappé sur la table et crié

qoui bon tout celale monde est à portée de regard mais oh

suisjele passe et il ne reste rien dans le miroirpas meme un trou pas même une grande plaie

ouvertemon cri ne jette pas d 'ombre sur le pavéet cepedant des pierres pèsent sur mon som

meilune main invisible arrache mes paupièresje ne peux pas fermer les yeuxje dois crier toujours jusqu'A la fin du mondeil ne faut pas dormir jusqu'à la fin du monde

je ne suis qu'un témoin

www.dacoromanica.ro

CHANSON

si la haine venait à pondreje ne sais quel monstre inconnu

quelles les routes que l'on sème ?quelles les preuves que Von s'aime?

si effe vient la guignelégère et matignebaise=lui les lèvres-car elle a la fièvre

.les mots dans la bouche des morts?endormiraient sur le gencives

nous les cueillerions plus tardcomme des fraises décousues

"s'il vient le malheurquittez votre chaisec est un pauvre cceur.A qui l'aife pèse

quelle que soit votre infortunevoici le pain voici le sel...

voici le jugementde l'angoisseDieu sur un arbre perchéfiente la poisse

les bru'ts des sources dans les gorges clairesle monde fait un pas en avant puis se tait

quelle fa nuit qu'on vient de pondre?quelle la tete qu'on vient d'oindre ?

b. fondane

Vor apare :ARAGON : lei critiqueCEO BOOZA : Poernul invectivaANDRÉ BRETON : Le revolver à cheveux blancsANDRE BRETON : Les vases comunicantesION Ck UOARU: Don Juan cocosaIulRENIE CREVEL : Le réalisme extravagantRkUL IULIAN : Morea, tu, moarleaSA$A PANA : Vida romantata a lui DumnezeuSTEPHAN ROLL : Seurt circuitTRISTAN TZARA L'anti-lete

D-I Sande Tudor care din servilism penlru $eful lui Municipallasat cioc omagial si päiarioara rotunda de plus din deferent:5

pentru celifilalt poet Virgilicii si care are niNfulare din simpla imita-lie a indivizilor valizi, $i care-0 distribuie foaia behaitä, prin cafe-nele filndeä asa face $i d-I Cutorida gazete.1, $i care umbra indatfa picioare fiindca a$a umbla si d I Polihroniade si Petre Comar-nescu si care poarta eruce pe piep Iiindea win uoarla si Mitropoliaeste somat ca'n Iermen de 48 de ore sa revia la propria sa perso-nalitate cîtigìndui in mod cinstit existenja: Redactia Unului 11 facecAdou un jug i un volum din cunosculul exeget chinez Hais-Cea-

PENTRU REVISTA UNU" SE FAC ABONAMENTE LA ORI-CE OEM POiTAL DIN TARÀ : UN AN LEI 100 PENTRUSTITUTII LEI 300. studio grafic Steaua Artei" b-dul Maria, 2 r I.

INTRODUCERE INTR'UN ITINERARCerul acoperit cu o manta ruptä era undeva ghe-

muit pe cimp. Noaptea pindia din toate partite. Gerulsculptase ciudat noroiul drumurilor incovoiate, satelese zgribuliserä si din nici un cos nu esia ca o stafiefumul amar al unei víeí. Un duldu intermitent maiiodea, tinutä cu labele dinainte, o stea care odatapoate a fost genunchiul domol al vreunei vaci, si larlatra, dar gitlejul i se umplea de besna ca de o Odasi vocea se hodorogia lugubru in vazduhul schi-monosit de nivelul pauper al tinutului. Alci orasul îiispravia tilifele strimbe, felinarele motaiau negre caniste capete de cai si 'n fund undeva singur viu, cuo viata ignoranta, ca un enorm cetaceu, fluviul. iartacere. In mahalalele istovite pleoapele s'au ars cu unvitriol rosu, scincetele au amutit, intestinele palides'au incalcit si mai firave sub coastele de rächita aleinanitiei. Bordeiele jumatate troglodite apasau un tangajal singelui, si ai fi putut observa din tic-tac-ul inimiinumai oscilatia lunel, coperisurile ridicindu-se incetca o membrana, si cum citiva adolescenti cu insomniapremeditata se strecurau usa, indreptindu-sespre un punct cardinal din ochiul lor, singurul rivnitpentru o impulsie a unui instinct sigur si au trecutsi s'au strecurat sub cosmarul volubil al unei ere alte,Undeva certitudinea ei scapatä si profilul until pas i.real e continentul din reverie, ízbutirea in lupta dintresecte, evadarea din moarte, zabrelele rupte de zmu-citura, de zilele izbind cu ciocanele grele in crestetullumii. Si dincolo de fruntaliul de apa incep intinde-rile fära sfirsit, padurile de furnale, orasele fulminante,uzinele macerind mineralele, complectind bratul cubicepsiii pusi ca aureole, pieptul respirind ca o orgain f ata acestel magnanime si utile catedrale. $1 maideparte sunt primäverile viitoare, paminturile ondu-late sub roua sarata a sudorii, ierburile tavälite inhergheliile lucioase.

Mai departe bleep váile, norii reflectatii in tur-mete ()Vox., florile ifailibVe si permanente. Ca un sininteo bluza volatila pimintul má exalta pentru atitcit i-asi banui efortul unei fecundari. Prin pustelearide, prin furnicarul Lea' ragaz al unui continent,puhoaiele ondulate de acel primar simt al existentii,de acea imperativä busola a carnii, asociand droma-derul imens infuzorului spre un nord al autodeterminarii,slat spontan micelärite de un semen limitrof si cirn,ambitios si impodobit cu aparatele cele mai perfecte deucidere si calamitate. Vuietul se pierde in ecoul mer-cenar al g zetelor de oportunitate, membrele se sfir-teed, sar in aler ca artifilcile implacabile ale unei du-reri interceptate de o moarte fära agonie, declansatainteun iure. Corbii cu helice vireazá excrementindpungile cu ecrazita peste bordeiele in cari femeileduc la piept o populatie de inlocuire, candidati dinnou la mirajul absurd al diferentii intre caste, Unlandou fuge ascunzind in viteza un profil ; greabil, unparfum prizionier, o catifelare macerata. Treci pestezimbetul madreporic al Alpilor, peste mesele de ruletainghesuite de teancul op'alin al bancnotelor, de mil-nile convulsive ale fiselor cari se descojesc ca o scar-latina, notezi in carnet si subliniezi in muschi unfreamät, o inclestare in pumn stringe un miner decare ai trage spre o totala prabusire cortina de singe.

www.dacoromanica.ro

Re- PARIztAta Au aperut (in Editions Surréalistes):

Maxime Alexandre LE CORSAGE.Maxime Alexandre MES RESPECTS.Aragon PERSECUTE PERSECUTEURRene. Char L'ACTION DE L A JUSTICE ET ETEINTERene Crevel SALVADOR DAL1 OU L'ANT1 OBSCU-

RANTISME, avec dix reproductions en phototypie.Salvador Deli L'AMOUR ET LA MEMOIRE (poèmes).Rene Crevel MR KNIFE AND MISS FORR, illustré par

Max Ernst (Black Sun Press).Salvador Deli PER UN TRIBUNAL TERRORISTA DE

RESPONSABILITATS 1NTELECIUALS, en collaboration avec ReneCrevel (La Hora, Barcelone).

Pierre Unik LE THEATRE DES NUITS BLANCHES,LE SURREALISME AU SERVICE DE LA REVOLUTION. Revue

Nr. Février 1932.LE JOURNAL DES POETES. Hebdomadaire beige de poésie:

creation information et critique. 2 année ; nr. 8 Roy Combell, B. Eon-dane. Gaston Derycke, etc,

Descompunerea mihirilor. Era acuma Irei ani, mi se pare,cind Arghezi infra ca un taur spart in ogradii. Gardul se sburlise,caisii intlorire, plopii se gudurare i iezii tojii veniau cu bolurileaprinse de limba ca o flacfire, sil guste din incendiul izbucnit dinlintina past' cu mina. S'au adépal si noaptea incepuse se scriepe pleoapele hialine conturul unui fipet similar. Argttezi surprinsesedebandada destificindu-si beierele toate, dind indliret un pas, intil-fidu-se in p_mutä ca o baletiste cu rochia prin salami si de-bitind prin pluralele orilicii, moneda Inflate, umilindu-se ca'n fa-bald 13:oasea, eciip3ida-1 pe bielut Minulescu, luindu-i local intreperdele prin serile cu ecou i lunà. Inca la inceput Ion Barba itdisociase hare Beaudelaire 5i Eminescu ca filon de inspirafie, rä-minind din poet dour groapa umede de unde soclul trebuia se seridice, ca acum, un june sé vine sà.i ucide platosa cu aripele lui

E desuetudinea unei gindiri care se lase sleitti sä face' foealleia ? E o poezie care nu se mai cere conformti eclecticului bur-ghez, asimilindu-se massei ?

E un colectivism care-si impune stature in tot ? E moarteaunicului, a individualului, a eului, a monadei sociale ? sigur, sigur,sigur. Generafia, poemul ei, culture, a scoborit trasti de un singurscripete al istoriei, pe un drum ce-i este mutt mai grandios. Miturilede acum 3 ani pot fi gäsite azi, de vinzare, ca redingutele vechi,la ori care halte a vetustelor.

Räspuns epislolei tale de psihicä legilimare: Fiindce ne pro-mifi, drage d-le Marcel Avramescu, cel mai lirziu pine la 99 de anisa ne dai sintelica explicare a eului feu, avem räbdarea se te asteptem

Cercul din Cimpineanu unde Tenn Eugenia atrage cu lubricaei ponle literare, tineretul atrofiindu-i glandele, pine chid va fi toleratde serviciul de moravuri ? elmd is; vor da seama frecventatorii ei ceacest frigid bordel va trebui inlocuit cu acela de peste drum dinstr. Dr. Marcovici unde mai gäsesti o bengale ejaculare cel pufin ?

Forum: gruparea unor tined intelectuali al cerui efort de a semenfine la un nivel de tangaj contemporan,.reuseste se amble cucatartele in jos, inteo dialectice agonie a unui sistem de gindire pecare-1 cred a fi al explicabei timpului noslru. Am ascultat pecifiva

lob ea sforfarea de a inletura un poncif, impuneau unul nou.Realitatea unui sistem actual de a gindi le-a umplut cu fum biroul destudiu si tofi cu ochii inrosifi de un factice revolufionarism, buimacimai steruie se adapteze concepfiei lor lipare nocife. Si totu$i expli-(-Oa timpului nostru are loc numai la citeva sate de kilometriide noi.

u Poate dace Italia fasciste ar fi leaf in locul formei ei dictato-riale o republice libere a evului nostru proletar, poate atunci fate-rismul ea manifestare energetice si-ar fi gàsit ferVenfe intio realizare.Poate dace Marinelli ar fi avut un temperament &Mel manevrat n'arfi ajuns la imposibilul lui act de cretinizare din manifestul pe care

Gazette del Popolo i-1 public& Manifest scris impotriva xenofililorsi a Jailor" Italieni cerind executarea lor la zid, si acuzindu-i deantiitalienism pe tofi acei cari : se vor amoreza de o streine, se vorcultiva din operele streine sau le vor traduce, il vor cinta pe Beethoven.-Bach, Brahms etc., in local muzicanfilor italieni, declarind infailibil

labe tot ce-i italienescLe mot Italie doit prevaloir sur les mots genie, intelligence, cul-

ture et statistique, vérité etc. cerind indulgence plénière dans l'art etdens la vie pour les véritables patriotes, pour les lascistes.

Quand aux sceptiques, aux dénigreurs au xenophiles antiitali--ens nous les fussillerons au premier danger".

Si cind slim cà tot succesul lui Marinetti s'a developat instreinetate, cà toate cerlile lui au fost imprimate in franfuzestevizitele oficiale de peste tot dintre care si la noi unde o foarte con-lemporare foaie l'a elogiat si l'a plimbat prin Warne de sonde,prin ciclonul de foc al Morenilor care l'a inspire! pe d-1 Marinellise scrie o ode si se-i fie publicate in aceiasi revistà, banchetulcare-i s'a oferit si adularea de chitin' a unui adolescent poet si cindmai slim si pe pictorii italieni venifi se stea si se picteze la ParisPrampolini, Savinio, Campigli, Severini, Pisis, Chirico, Tozzi, dincind in cind Fillia aiunci cunoastem ,un mot qui doit prévaloir surtout le genie de Marinetti, et sur tous ses commendements : merdel.

Massimo Campigli a expus in Bucuresti, in Sala Hasefer o sum&de tablouri de capete frumos tratate in gen de frescil i sensibile.

ARAGON a fost deferit parchetului Senei pentru o poemtt a-penile la finele anului trecut. Nu cunoastem revisla nici confinutul-acelei poeme, dar cunoastem singurul criteria viabil care poate fij,..deciitor in atare circumstanle: criteriut artistic. Fraza poeticti cutoate exatterile ei nu poate fi incriminate pentru conhinutut ei ime-diet, sensul ei fiind un sens literar iar elanurile ei, pornite dinconstiinfa sau subconstientul poetului suprarealist nu pot fi ein-làrile cu tireziile balanfei dreptului comun.

Poemul lui Aragon sau al oriarui poet bind reprezentareavizualä a unor idei i a unor imagini, orice att criteria de cit cel alvalorii de sugestivitate emotionale cede.

Scriitoarea Sarina Casvan anunfä un roman Sufletul care-sicaute trupul cu microscopul". Despre acecstä cucortne a cäreiliterature nu ne-ar fi atras niciodatä atenfia, e local si momentul seartitem cà in definitiv din talgerul cu care umbra si la Bucure$ti sila Paris ar pulea sä consacre o parte pcntru despegubirea i senti-mentale si fizice a celor citeva zcci de juni pocji, cari ii inirefincatoriile.

In fiecare duminiee are toe in casele &lei M. Sevastos festi-vitalea seculare a timpeniei lui si patru bani in mijlocul familiei sta cetor trei Parce.

RI Sunlem informafi cà poetul Adrian Maniu si-a sporit, intere-santa sa colecfie, in treacát fie zis, adunaitt fare mari "sacrificiicu o seringe.

Al. Bilciurescu autorul duzinei deactualmente cu nulref de cal. I, o istorieexistenfe. Volumul se va vinde la oborulva tale la abator Media cu cornutele.

Bilciurescule vace-se voia ta

poezele zoologice, scrieromanfath a propriei salede vite, in cireade, si se

Colaboreazä la acest numfir Ion Calugáru Jean DavidGh. Dinu B. Fondane Raul Iulian M. H. Maxy SaPani Stephan Roll Marcel Iancu.

anul V nr. 43 martie 1932 a-pare in prima duminici a fiecireiluni: r girant responsabil semna-tarul fiecirui articol U Lei 5

www.dacoromanica.ro