Partajarea Competențelor. Structura Institutionala

8/16/2019 Partajarea Competențelor. Structura Institutionala

1/27

Partajarea competențelor la nivelul UE

Structura instituțională a UE 19 ianuarie 2016


2/27

Uniunea Europeană

De la abordarea pe bază de piloni (Maastricht) lapartajarea competențelor (Lisabona, 2009)

Competențe exclusive (art.3 TFUE)

Competențe partajate (art. 4)

Competențe de sprijinire (art.6)


3/27

a) Compentențe exclusive – art. 3 TFUE

Numai UE poate să legifereze și să adopte acte obligatorii înaceste domenii.

Rolul statelor membre (SM) este limitat la aplicarea acestor acte,

exceptând cazurile în care UE le autorizează să adopte ele înseleanumite acte uniunea vamală; concurența; politica monetară (ZE);

conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comuneprivind pescuitul; politica comercială comună.

Competența Uniunii este exclusivă în ceea ce privește încheierea

unui acord internațional în cazuri menționate de Tratat.


4/27

b) Competențe partajate - art. 4 TFUE

UE și SM sunt abilitate să adopte acte obligatorii în acele domenii SM pot să-și exercite competența numai în măsura în care UE nu și-

a exercitat-o sau a decis să nu-și exercite competența proprie competența nu se referă la domeniile menționate la articolele 3 și 6.

piața internă; politica socială; coeziunea economică, socială și teritorială; agricultura și pescuitul, cu excepția conservării resurselor biologice

ale mării;

mediul; protecția consumatorului; transporturile;

rețelele transeuropene; energia;

spațiul de libertate, securitate și justiție; securitate în materie de sănătate publică


5/27

c) Competențe de sprijinire – art. 6 TFUE

UE nu poate să intervină decât pentru a sprijini, coordona saucompleta acțiunea statelor membre.

UE nu dispune de putere legislativă în aceste domenii și nupoate să se implice în exercitarea competențelor care le revin

protecția și îmbunătățirea sănătății umane; industria;

cultura;

turismul;

educația, formarea profesională, tineretul și sportul; protecția civilă; cooperarea administrativă.


6/27

UE are competențe speciale:

coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei demuncă: definește orientările şi principiile directoare care să fie urmatede statele membre;

PESC nu va aduce atingere competențelor SM cu privire la propria lorpolitică externă și la imaginea țării la nivel mondial. UE nu poateadopta acte legislative în acest domeniu.

„clauza de flexibilitate”: permite UE să acţioneze dincolo de puterea

de acţiune care îi este atribuită prin tratate, dacă obiectivul de atinsimpune acest lucru (procedură strictă cu restricţii în ceea ce priveşteaplicarea)


7/27

Exercitarea competențelor –

3 principii fundamentale (art. 5 TFUE)

Atribuirii: Uniunea dispune numai decompetenţe care îi sunt atribuite prin tratate

Proporționalității: exercitarea competenţelor UEnu poate depăşi ceea ce este necesar învederea atingerii obiectivelor tratatelor

Subsidiarității: pentru domeniile care nu sunt decompetența sa exclusivă, UE poate interveninumai dacă este în măsură să acţioneze în modmai eficace decât statele membre


8/27

Principiul subsidiarității

Scop: stabilirea nivelului de intervenție cel mai potrivit în domeniile competențelor partajate între UE șistatele membre

Centralizare sau descentralizare:


9/27


10/27

Dimensiunea instituțională a UE


11/27

1. Parlamentul European

Membrii: sunt aleşi prin vot şi reprezintă cetăţenii Uniunii începând cu 1979 (1952-1979

membrii erau aleşi de către parlamentele SM)

Parlamentul are următoarele ro lur i esenţiale: dezbate şi adoptă legislaţia UE, împreună cu Consiliul - funcție legislativă

(+Consiliul) dezbate şi adoptă bugetul UE – funcție bugetară, alături de Consiliu. monitorizează alte instituţii europene, în special Comisia, pentru a se asigura

că acestea funcţionează în mod democratic

Responsabilități: El controlează din punct de vedere politic activităţile Uniunii; alege Președintele

Comisiei și își dă acordul cu privire la învestirea Comisiei în ansamblul său Revizuirea tratatelor – drept de inițiativă și poate propune Consiliului o reviziuirea tratatelor

Aproba acorduri pe plan internațional

Î şi desfăşoară activitatea la Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg


12/27

2. Consiliul (Uniunii Europene)

Membrii: Este format din câte un ministru din fiecare stat membru, înfuncţie de domeniul înscris pe ordinea de zi: afaceri externe, agricultură,industrie, transport, mediu etc. Tratatul face referire la 2 formațiuni aleConsiliului: Consiliul Afacerilor Generale – asigură coerența diferitelor formațiuni ale

Consiliului și pregătirea ședințelor Consiliului European Consiliul Afacerilor Externe – alaborează politicile externe ale UE - Înaltul

Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Există 10 formațiuni ale Consiliului care acoperă ansamblul politicilor Uniunii Preşedinţia Consiliului este deţinută prin rotaţie de câte un stat membru, pe o

perioadă de şase luni

Rol: Are putere legislativă, pe care o împarte cu Parlamentul European prin

procedura legislativă ordinară Consiliul şi Parlamentul sunt responsabili în egală măsură de adoptarea

bugetului Uniunii Funcție de definire și coordonare a unor politici Încheie acordurile internaţionale negociate în prealabil de către Comisie


13/27

Preşedinţia Consiliului

Letonia (ianuarie-iunie 2015) Luxemburg (iulie-decembrie 2015) Ţările de Jos (ianuarie-iunie 2016) Slovacia (iulie-decembrie 2016)

Malta (ianuarie-iunie 2017) Regatul Unit (iulie-decembrie 2017) Estonia (ianuarie-iunie 2018) Bulgaria (iulie-decembrie 2018) Austria (ianuarie-iunie 2019) România (iulie-decembrie 2019) Finlanda (ianuarie-iunie 2020)


14/27

Sistemul de vot - Consiliu

Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, cu excepția cazului în caretratatele dispun altfel (unanimitate - domenii esenţiale, ca modificareatratatelor, lansarea unei noi politici comune sau aderarea unui nou stat)

Începând cu 1 nov 2014, s-a introdus un nou sistem de majortiatecalificată, sistemul de vot cu dublă majoritate: pentru ca opropunere să fie adoptată, va fi nevoie să se întrunească două tipuri demajoritate: a ţărilor (cel puțin 55% din statele care votează - 16) şi apopulaţiei UE (ţările care se exprimă în favoarea propunerii trebuie săreprezinte cel puţin 65% din populaţia UE)

Până la 31 martie 2017 SM pot solicitat utilizarea regulii anterioare avotului cu majoritate calificată (260 voturi din partea a cel puțin 15 SM):

Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit: 29 de voturi Spania şi Polonia: 27 România: 14 Ţările de Jos: 13 Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Cehă şi Ungaria: 12 Austria, Bulgaria şi Suedia: 10 Croaţia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania şi Slovacia: 7 Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg şi Slovenia: 4 Malta: 3


15/27

3.Comisia Europeană (1)

Membrii: Comisia este formată din câte un comisar din fiecare stat

membru - numiţi pe o perioadă de cinci ani, de comun acord decătre statele membre şi aprobaţi de Parlamentul European

Tratatul de la Lisabona - modificări în ceea ce priveşte numărul decomisari: numărul comisarilor , incluzând presedintele si ÎnaltulReprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de

securitate, trebuie să reprezinte două treimi din numărulstatelor membre - aleși dintre resortisanții statelor membre înconformitate cu un sistem de rotație strict egal între statelemembre care să reflecte diversitatea demografică și geograficăa tuturor statelor membre

Consiliul European a decis - solicitarea Irlandei în 2008 să semenţină structura Comisiei 1stat/1 comisar si începând cu 2014 Fiecărui comisar îi este atribuită de către preşedinte responsabilitatea

pentru unul sau mai multe domenii de acţiune. Preşedintele – Jean Claude Juncker Bruxelles si Luxemburg


16/27

Comisia Europeană – rol (2)

Reprezintă şi susţine interesele Uniunii Europene în ansamblul său.Monitorizează şi pune în aplicare politicile UE. Asigură reprezentareaexternă a Uniunii (Cu excepția politicii externe și de securitate comune șia altor cazuri prevăzute în tratate)

Asigură aplicarea tratatelor (‘gardial al tratatelor’)

Propune acte legislative şi gestionează punerea în aplicare a politiciloreuropene şi modul în care sunt cheltuite fondurile UE .

Execută bugetul și gestionează programele.

Supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curții de

Justiție a Uniunii Europene.

Exercită funcții de coordonare, de executare și de administrare, înconformitate cu condițiile prevăzute în tratate.

Comisia adoptă inițiativele de programare anuală și multianuală aUniunii, în vederea încheierii unor acorduri interinstituționale art.17


17/27

4. Consiliul European

Consiliul European şi-a început activitatea în 1974, ca forum dediscuţii între liderii europeni În 1992, a obţinut statut oficial, iar în 2009 (tratatul de la Lisabona) a devenit una dintre cele 7 instituţii ale UniuniiEuropene.

În cadrul Consiliului European se reunesc:

şefii de stat sau de guvern din fiecare ţară a UE preşedintele Comisiei preşedintele Consiliului European (Donald Tusk -mandat 2,5 ani)

care prezidează reuniunile. Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate

comună ia, de asemenea, parte la reuniuni (cei 3 nu au drept devot)

În mod normal, se organizează 4 reuniuni pe an

Consiliul European are un dublu rol: stabilirea priorităţilor şi direcţiei politice generale a UE abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi

rezolvate prin cooperare interguvernamentală la un alt nivel. nu exercită funcții legislative


18/27

Bugetul UE

PSC


19/27

Bugetul comunitar (1)

Bugetul anual al UE se ridică la aproape 145 mld E (conformcifrelor din 2015); suma reprezintă ~ 1% din PIB-ul anual al SM

Cele 3 surse principale de venit:

Aproximativ 1% din venitul național brut al fiecărui statmembru; principiul care stă la baza contribuției fiecărui stateste cel al solidarității și al capacității de plată; totuși se potface ajustări dacă se constată o împovărare excesivă a unorțări

Resurse proprii tradiționale, în special taxe vamale deimport aplicate produselor provenind din afara UE Un procent din TVA armonizată percepută de fiecare țară

din UE


20/27

Bugetul comunitar (2)

Resursa VNB - % asupra VNB național Din 1985 s-a introdus un mecanism de corecție a contribuției

Marii Britanii, în funcție de resursele bugetare de carebeneficiază - Corecția pentru MB a fost in 2015 ~ 5.4 mld E

Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de oreducere brută a contribuției lor anuale VNB de 130 demil. EUR, de 695 de mil. EUR și, respectiv, de 185 de mil.EUR. Austria va beneficia de o reducere brută a contribuțieisale anuale VNB de 30 de mil. EUR în 2014, de 20 de mil.EUR în 2015 și de 10 mil. EUR în 2016

Resursele tradiționale se referă la taxele vamale din comerțulcu țările terțe și cotizații din comerțul cu zahăr (SM păstrează20%- din sume cu titlu de taxe de colectare)

Resursa TVA este percepută pe baza TVA încasat de SM,

armonizată în concordanță cu regulile UE Germania, Țările de Jos și Suedia – reduceri de cota


21/27

Buget UE 2015

Sursa: Bugetul UE – Jurnalul Oficial al UE/13.01.2015, p. L69/20


22/27

Sursa: Comisia Europeană


23/27

Cadrul financiar multianual 2014 -2020


24/27


25/27


26/27

Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC)

Este cadrul de reglementare pentru coordonareapoliticilor fiscale naționale în cadrul UEM (a fostreformat prin pachetul de măsuri SIXPACK,referitoare la disciplina fiscală și la evoluțiile

macroeconomice) Are două componente: preventivă și corectivă Componenta preventivă: statele membre din ZE

elaborează anual programe de stabilitate, iar statele

care nu fac parte din ZE întocmesc anual programede convergență, pe care le prezintă Comisiei șiConsiliului (Comisia - avertizare timpurie)

Componenta corectivă: deficitul bugetar excesiv >

3% din PIB (recomandări, termene, monitorizare,sancțiuni)


27/27

Succes!

Documents

Partajarea Competențelor. Structura Institutionala