Ovine. Importanta ovinelor

8/18/2019 Ovine. Importanta ovinelor

1/64

CREŞTEREA OVINELORCREŞTEREA OVINELOR

IMPORTANŢA ECONOMICÃ A CREŞTERII OVINELOR

Principalele produse care se obţin de la oi:

carnea, laptele, lâna, blãnurile, pielicelele şi altele CarneaCerinţele pe piaţa mondialã pentru carnea de ovine au crescut foartemult în ultimul timp

LânaEste materia primã de foarte mare importanţã pentru industria textilã

Pielicelele

Laptele de oaieEste apreciat pentru producerea diferitelor brânzeturi fermentate de calitatedeosebitã, mult solicitate pe piaţa internã şi externã

GunoiulAre o foarte mare valoare fertilizantã, fiind folosit în zona de munte şi de deal


2/64

SITUAŢIA CREŞTERII OVINELOR PE PLAN MONDIALSITUAŢIA CREŞTERII OVINELOR PE PLAN MONDIALŞI ÎN ŢARA NOASTRÃŞI ÎN ŢARA NOASTRÃ

Efective de ovine pe continente (dupã F.A.O. 1999, vol.12)

ContinentulContinentul MilioaneMilioane capetecapete

19751975 19801980 19901990 19921992 19981998

AsiaAsiaOceaniaOceaniaAfricaAfrica

FostaFosta U.R.S.S.U.R.S.S.EuropaEuropaAmerica deAmerica de SudSudAmerica deAmerica de NordNord

229,0229,0191,8191,8168,5168,5

141,0141,0129,0129,0103,9103,921,921,9

324,5324,5204,3204,3183,5183,5

143,6143,6134,2134,2107,7107,721,921,9

345,2345,2228,2228,2203,6203,6

138,4138,4145,9145,9104,5104,519,519,5

344,0344,0200,3200,3205,9205,9

129,6129,6138,2138,2100,7100,719,419,4

402,3402,3171,6171,6227,9227,9

137,4137,4159,0159,085,185,115,415,4

TotalTotal 1055,11055,1 1119,71119,7 1187,11187,1 1138,11138,1 1.061,61.061,6


3/64

DinamicaDinamica efectivelorefectivelor de ovine înde ovine în câtevacâteva ţăriţări dindin EuropaEuropa ((miimii capetecapete))((DupDupăă F.A.O. 1999.)F.A.O. 1999.)

ŢŢaraara 19891989 -- 19199191 19961996 19971997 19981998

AngliaAngliaSpaniaSpaniaRusiaRusiaFranFranţţaaItaliaItaliaRomâniaRomâniaPortugaliaPortugaliaBulgariaBulgariaIugoslaviaIugoslaviaGermaniaGermaniaUcrainaUcrainaMoldovaMoldovaUngariaUngaria

PoloniaPolonia

43.49343.49323.80023.800

--11.19611.19611.08811.08815.23615.2365.5315.5318.2268.226

--2.3922.392

----

2.0502.050

3.9343.934

41.53041.53021.32321.32325.80025.80010.55610.55610.66810.66810.38110.3815.8005.8003.3833.3832.6592.6592.3952.3953.2003.20013021302997997

552552

42.55942.55923.98123.98121.71021.71010.46310.46310.92010.9209.6639.6636.3006.3003.0203.0202.5662.5662.3242.3242.1932.19312641264872872

491491

42.55942.55924.20024.20017.12517.12510.30510.30510.94010.9409.1629.1626.3006.3002.8482.8482.4022.402230823081700170012001200858858

453453


4/64

DinamicaDinamica efectivelorefectivelor de ovine dinde ovine din ţaraţara noastrãnoastrã (în(în miimii capetecapete))AnuarulAnuarul Statistic alStatistic al RomânieiRomâniei, 1997, 1997

SpecificareSpecificare 19811981 19861986 19891989 19901990 19991999

Ovine total din careOvine total din care 15.86515.865 17.34217.342 16.21016.210 15.43515.435 9.3369.336

OiOi şşii mioaremioare 11.34111.341 10.28710.287 9.9809.980 9.2299.229 7.1887.188

Pentru creşterea cantitativã şi calitativã a efectivelor de ovine este necesarã:- îmbunãtãţirea selecţiei şi a structurii de rasã- introducerea tehnologiilor moderne de exploatare- asigurarea bazei furajere, atât cantitativ, cât şi calitativ- asigurarea sãnãtãţii animalelor prin acţiuni de prevenire a bolilor

infecţioase şi parazitare, a avorturilor, a mortalitãţii şi morbiditãţii


5/64

ORIGINEA OVINELOR DOMESTICEORIGINEA OVINELOR DOMESTICE

SISTEMATICA ZOOLOGICÃ ŞI ORIGINEA RASELOR ACTUALE DE OVINESISTEMATICA ZOOLOGICÃ ŞI ORIGINEA RASELOR ACTUALE DE OVINE

SistematicãOaia domesticã (Ovies aries) face pate din încrengãtura Chordata (Vertebrata),clasa Mammalia, subclasa Eutheria, ordinul Ungulata, subordinul Artiodactyla,grupa Ruminantia, familia Cavicorne, care cuprinde trei subfamilii: Bovinae,Caprovinae, Antilopinae

SubfamiliaSubfamilia caprocapro- - ovinaeovinae cuprinde urmãtoarele genuri:- Hemitragus, cu forme sãlbatice ce nu trãiesc în Europa

- Pseudovis, cu forme sãlbatice care nu se întâlnesc în Europa- Amotragus, fãrã forme sãlbatice în Europa- Capra- Ovis

Genul Ovis cuprinde urmãtoarele specii sãlbatice:- Ovis mussimon sau Muflonul european- Ovis orientalis sau Muflonul asiatic- Ovis vignei-arkar - Arkarul sau Oaia de stepã

- Ovis vignei-cycloceros sau Urialul- Ovis ammon sau Argalul- Ovis montana sau Oaia de munte


6/64

OrigineOrigine

Genul Ovis cuprinde speciile sãlbatice care trãiesc şi astãzi în Europa de sud

(Sicilia, Corsica, Sardinia), în Asia Micã şi nordul Asiei, în Africa şi Americade Nord

Cele mai multe rase de ovine actuale provin din Muflon, Arkar şi Argal, deciovinele au origine polifileticã

STRSTRĂĂMOŞII SÃLBATICIMOŞII SÃLBATICI

Formele sãlbatice de ovine se împart în douã grupuri mari: G G ruparupa formelor formelor sãlbaticesãlbatice - nu au afinitate reproductivã cu oile domestice

OaiaOaia cucu barbãbarbã sau sau Amotragus Amotragus tragelaphustragelaphus

G G ruparupa oilor oilor sãlbaticesãlbatice - au afinitate reproductivã cu oile domestice şi care, înurma încrucişãrilor (hibridãrilor) dau produşi fecunzi

OvisOvis musimonmusimon,, OvisOvis vignei vignei ,, OvisOvis ammonammon,, şi şi OvisOvis montanamontana

Muflonul Muflonul europeaneuropean (OvisOvis mussimonmussimon) – este cel mai mic reprezentant al oilor sãlbatice; se mai gãseşte astãzi în Corsica şi Sardinia.

- Cuprinde douã subspecii:OvisOvis musimonmusimon ( ( Muflonul Muflonul europeaneuropean ) ) şi şi OvisOvis orientalisorientalis ( ( Muflonul Muflonul asiatic asiatic ) )


7/64

Muflonul Muflonul asiatic asiatic ( ( OvisOvis orientalisorientalis ) )- rãspândit în Asia Micã, mai mic decât Muflonul european- este strãmoşul oilor fãrã coarne din Asia şi Europa- din el provin oile palustre (O. aries-palustris)

Arkarul Arkarul ( ( OvisOvis vignei vignei arkar arkar - - OaiaOaia dede stepãstepã ). ).- se gãseşte în stare sãlbaticã în stepele de la estul Mãrii Caspice pânã în Himalaia

- este mai mare decât muflonul- are o masã corporalã de 80-90 kg, coarne mari, triunghiulare la bazã- din el ar proveni rasele de oi cu coada lungã (Ovis dolihura) ca:

Ţurcanã, Ţigaie, Karakul, Merinos

Urialul Urialul sau sau OvisOvis vignei vignei - - cycloceroscycloceros- este strãmoşul unor oi domestice din Iran şi Tibet cu lânã groasã- mai trãieşte în stare sãlbaticã în nord-vestul Indiei

Argalul Argalul ( ( Arhalul Arhalul sau sau OvisOvis ammonammon ) )- trãieşte în munţii Altai şi podişul Pamir - este forma sãlbaticã cu cea mai mare dezvoltare corporalã (talia de1,20 m, ajunge la 200 kg)

- din el provin oile cu coada groasã din Asia Centralã (Kurdiuk)

OaiaOaia dede muntemunte ( ( OvisOvis canadensiscanadensis ). ). Seamãnã cu argalul, dar are talia mai micã- -

A GA (O S A O )


8/64

ARGALUL (OVIS AMMON)ARGALUL (OVIS AMMON)


9/64

MUFLONUL (OVIS MUSSIMON)MUFLONUL (OVIS MUSSIMON)


10/64

URIALUL (OVIS VIGNEI CYCLOCEROS)URIALUL (OVIS VIGNEI CYCLOCEROS)

OVIS CANADENSIS (OAIA DE MUNTE)OVIS CANADENSIS (OAIA DE MUNTE)


11/64

OVIS CANADENSIS (OAIA DE MUNTE)OVIS CANADENSIS (OAIA DE MUNTE)

CLASIFICAREA RASELOR DE OVINE


12/64

CLASIFICAREA RASELOR DE OVINE

Existã pe glob, la ora actualã, circa 300 de rase de ovine

1.1. DupãDupã origineorigine::- mufloniforme- argaliforme- arkariforme

2.2. DupãDupã particularitãţ ile particularitãţ ile morfologicemorfologice:

- oi cu coada lungã (“dolichura”)- oi cu coada scurtã (“brachyura”)- oi cu coada latã (“platyura”)- oi cu coada şi fesa grasã (“steatophyga”)

3.3. DupãDupã produc ţ ia produc ţ ia piloasã piloasã::- rase cu pãr - oaia de Somalia- rase cu lânã mixtã - Ţurcanã- rase cu lânã semifinã - Ţigaia- rase engleze

şti cu lânã scurtã - Southdown, Suffolk, Clun Forest

- rase englezeşti cu lânã lungã- rase cu lânã finã - Merinos

4. Dupã criteriul zooeconomic - rase pentru lânã - Merinos (fãrã Merinosul precoce)

- rase pentru carne - rasele englezeşti de carnerase pentru lapte - Frizã, Larzac, Millerv- rase mixte: carne-lânã; lânã-carne; pielicele-lapte; carne-grãsime


13/64

Pentru descrierea raselor din ţara noastrã, folosim urmãtoarea clasificare:

RaseRase autohtoneautohtone::

- cu lânã finã – Merinos deMerinos de PalasPalas,, TransilvãneanTransilvãnean,, SpancãSpancã- cu lâna semifinã – Ţ igaieŢ igaie- cu lâna groasã – Ţ urcanãŢ urcanã

RaseRase importateimportate::- rase specializate cu lânã finã:

Merinosul Merinosul “ “ Sovietic Sovietic ”,”, Merinosul Merinosul Australian, Australian, Merinosul Merinosul dede Groznensk Groznensk

- rase mixte pentru lânã-carne:

Merinosul Merinosul caucaziancaucazian,, Merinosul Merinosul dede Stavropol Stavropol

- rase mixte pentru carne-lânã:IlleIlle de France;de France; PolwarthPolwarth,, CorriedalleCorriedalle,, Merinolandschaf Merinolandschaf

- rase specializate pentru carne (englezeşti)

- rase pentru pielicele şi lapte: Karakul Karakul

- rase pentru lapte: FrizaFriza şi şi Awasi Awasi

- rase prolifice: LandraceLandrace finlandez finlandez şi şi Romanov Romanov


14/64

RASE LOCALE CU LÂNA FINÃ DIN GRUPA MERINOSRASE LOCALE CU LÂNA FINÃ DIN GRUPA MERINOS

Istoricul rasei:

Are numele de la un trib de pãstori algerieni “Beni-Merin”

Condiţiile favorabile din SpaniaSpania au favorizat formarea rasei Merinos:“ “ TranshumantesTranshumantes” ” şi “ “ EstantesEstantes” ” -

S-au diferenţiat şi alte tipuri de Merinos: “ “ Escurial Escurial ”, “ ”, “ Negretti Negretti ”, “ ”, “ InfantadoInfantado” ”

În Franţ aFranţ a printr-o hrãnire intensivã, selecţie şi încrucişarea cu rasa Leicester,s-a format Merinosul Merinosul precoce precoce pentru pentru carnecarne

În GermaniaGermania Merinosul a fost importat în 1748, în special Merinosul Escurial,din care s-a format Merinosul Merinosul electoral deelectoral de SaxaSaxa, cu lânã extrem de finã

În Austro Austro- - UngariaUngaria, a fost importat Merinosul Negretti, apoi MerinosulRambouillet care, încrucişat cu rasele locale, a dat naştere la“ “ Merinosul Merinosul unguresc unguresc cucu lânalâna dede pieptene pieptene” ”

În Australia Australia, s-a format Merinosul Merinosul australianaustralian, rustic, cu lâna lungã, finã,mãtãsoasã

În Africa de Africa de Sud Sud a fost introdus Merinosul Merinosul electoralelectoral şi Merinosul Merinosul Negretti Negretti În S.U.A.S.U.A. a fost importat Merinosul Rambouillet, care s-a adaptat bine

condiţiilor locale, formând diferite tipuri de Merinos (de tip A - Vermont, B şi C)- - Rambouillet Rambouillet americanamerican În ţara noastrã, primul import de oi din rasa Merinos a fost fãcut în 1805

MerinosulMerinosul dede PalasPalas


15/64

Merinosul Merinosul dede PalasPalas

“Oieria Naţionalã” Palas s-a înfiinţat în 1897, rasa s-a format în trei etape:PrimaPrima etapãetapã - pânã în 1925 S-a urmãrit formarea unui tip de animal asemãnãtor

cu Merinosul Rambouillet, robust.

Succesiunea migraţiilor la Merinosul de Palas

f î 1926 1943


16/64

EtapaEtapa aa douadoua de formare - cuprinsã între anii 1926 - 1943 încrucişãri cu Merinosul Rambouillet semiprecoce şi precoce

A A treiatreia etapãetapã, dupã 1944

întãrirea rezistenţei, mãrirea şuviţei, extinderea lânii pe abdomen şi arandamentului la spãlare s-au fãcut infuzii cu Merinosul de Stavropol, Merinosul Caucazian şi

Groznensk

Însu şiri Însu şiri morfologicemorfologice şi şi productive productive• Este o rasã mixtã pentru lânã şi carne• Talia mijlocie şi masa corporalã de 64 kg la femele şi 90 kg la berbeci• Capul cu profilul uşor convex• Berbecii au coarnele puternice, spiralate• Gâtul relativ gros dar scurt; prezintã “salbã” şi 1-2 “cravate” (cute ale pielii)• Trunchiul este lung, larg şi adânc• Regiunile superioare ale trunchiului largi şi drepte, crupa largã, jigourile

dezvoltate• Membrele cu osaturã puternicã, relativ scurte• Producţia de lânã este de 5-6 kg la oi şi 8-10 kg la berbeci• Recordul obţinut la Palas a fost de 24,6 kg• Lâna are o fineţe de 20-22 microni, este uniformã, cu lungime relativã de 8 cm• Randamentul la spãlare este de 36% şi usuc alb-gãlbui• Producţia de lapte pe lactaţie este, în medie, de 135 l, din care aproximativ100 l este suptã de miel


17/64

MERINOSUL DE PALAS


18/64

Merinosul Merinosul transilvãneantransilvãnean

S-a format în câmpia din vestul ţãrii

Însu şirileÎnsu şirile morfologicemorfologice şi şi productive productiveTalia mijlocie, trunchiul potrivit de lung, larg şi destul de adânc, crupa puţin

oblicã

Capul mic, cu profil convex. Berbecii au coarne mari, rar sunt “ciuţi”, oile sunt, în general, fãrã coarne Membre scurte, aplomburi corecte, osaturã puternicã şi unghii rezistente Pe corp, oile au rezerve de piele Pe gât au falduri sub formã de “salbã” cu 2-3 “cravate” şi “şor ţ” Lâna este finã, în medie de 22-24 microni şi lungimea de 5 - 8 cm (media 6,10

cm), în cantitate de 5-10 kg la berbeci şi 3-7 kg la oi Jarul este alb, randamentul la spãlare variazã între 33-44% Câteodatã lâna are la exterior culoarea neagrã murdarã

Mieii la naştere au 3,5 kg, în medie (2,5-4,5 kg) şi ajung la 22 kg la înţãrcare(90-100 zile), prolificitatea este de 114% Producţia de lapte marfã este, în medie, de 58 l (14-158 l) Masa corporalã la oi trebuie sã ajungã la minimum 50 kg, iar la berbeci

la 70 kg Producţia de lânã ajunge la 6 kg la oi şi la peste 9 kg la berbeci, cu lungimea

şuviţei de 7 cm (la 12 luni), iar producţia de lapte atinge 90 kg pe lactaţie


19/64


20/64

Merinosul Merinosul transilvãneantransilvãnean dede colinecoline

Este un tip de Merinos format în condiţii colinare în jurul Şimleului Silvaniei

şi Zalãului Masã corporalã şi talie mai micã Producţia de lânã este superioarã Merinosului transilvãnean de câmpie

OaiaOaia SpancãSpancã Produs obţinut în urma încrucişãrii oilor Ţigãi cu berbeci Merinos Rãspânditã în toatã zona de inteferenţã între rasa Merinos şi Ţigaie Masa corporalã de 40 kg, iar berbecii de 60-65 kg Trunchiul de dimensiuni mijlocii, cu membre lungi şi aplomburi corecte,

gâtul scurt, prezintã o salbã micã Produce o lânã bunã calitativ şi cantitativ, dar, mai puţin uniformã. Producţia medie de lânã este de 4 kg, fineţea de 26-30 microni şi

randamentul la spãlare de 45%.

Fibra are lungimea de 7-7,5 cm şi 4-5 ondulaţii/cm liniar. Producţia de lapte este de 80 l (23 - 200 kg), în 160-200 zile. Producţia de carne: mieii au 3,6 kg la naştere (2,6-4,8 kg), iar la înţãrcare, la

75 zile, ajung la 18 - 20 kg Prolificitatea este de circa 110%

Â ÃRASE LOCALE CU LÂNA SEMIFINÃ


21/64

RASE LOCALE CU LÂNA SEMIFINÃRASE LOCALE CU LÂNA SEMIFINÃ

RasaRasa Ţ igaieŢ igaie

Reprezintã 30% din efectivul actual de ovine din ţara noastrã Provine din Ovis vignei-arkar

Însu şiri Însu şiri morfologicemorfologice şi şi productive productive Este o rasã mixtã: lânã, lapte, carne Înãlţimea la greabãn de 54-70 cm la oi şi 65-68 cm la berbeci, cu masa

corporalã de 48 kg oile şi 77 kg berbeciiProduce lânã semifinã, uniformã, cu lungimea medie de 11,3 cm la

Ţigaia de

şes şi 11,62 cm la Ţigaia de munte, numărul de ondulaţii este de 3-4/cm liniar Fineţea medie a lânii: 31-33 microni (spatã) şi 33 - 36 microni în regiunea

coapsei Producţia medie de lânã este de 2-3,5 kg, cu un randament la spãlare de 50-

55% Producţia totalã de lapte este de 79 - 90 kg, cu 6,3 – 7% grãsime Producţia de carne este moderatã La fãtare mielul are 3 - 4 kg, iar la 150 zile ajunge la 28,5 kg

OaiaOaia Carnabat Carnabat


22/64

Carnea acestei oi nu are mirosul caracteristic “de oaie”

OaiaOaia StogoşãStogoşã (‘ (‘ StogomanãStogomanã”)”)

Este de culoare albã sau neagrã şi reprezintã un produs de încrucişare între rasa Ţigaie (berbeci) şi Ţurcanã (oi) Producţia de lânã este de 1,8 - 2,4 kg, iar lungimea şuviţei de 10 - 16 cm, cu

fineţea medie de 36 - 47 microni (10-94 microni)

Animalele sunt viguroase, cu aptitudini bune pentru producţia de carne(masa corporalã de 38 - 40 kg) Oaia Stogoşã este o formã de tranziţie în “procesul de ţigaizare”

RASE LOCALE CU LÂNA GROASÃRASE LOCALE CU LÂNA GROASÃ


23/64

RASE LOCALE CU LÂNA GROASÃRASE LOCALE CU LÂNA GROASÃ

RasaRasa Ţ urcanãŢ urcanã (sau oaia valahã, Zackel, Ratzka)

Însu şiri Însu şiri morfologicemorfologice şi şi productive productive

Este o rasã cu producţia mixtã: lapte, lânã, pielicele, carne Are înãlţimea la grebãn de 63 cm (54-67 cm), iar masa corporalã medie de

37 kg la oi şi 54 kg la berbeci Producţia medie de lânã: 2,0 kg la femele (1,91-3,7 kg) şi 4 kg (2,6-6 kg) la

berbeci Lungimea medie a lânii este de 23 cm (14-35 cm) la firele groase şi 3-16 cm

la cele subţiri Fineţea: 58 microni la cele groase şi 30 microni la cele subţiri Randamentul la spãlare: 58-65% Producţia medie de lapte este de 80 kg (50-252 kg) Produc

ţia de carne este inferioarã celorlalte rase, cu un randament la

sacrificare mai mic (40-50%) Producţia de pielicele intereseazã varietatea brumãrie şi neagrã Prolificitatea este de 103%

În cadrul rasei Ţ urcanã se deosebesc 4 varietãţ i:11 V i t tV i t t lbãlbã t i ã â ditã fii d i i l ã d t itã


24/64

1.1. VarietateaVarietatea albãalbã este cea mai rãspânditã, fiind şi cea mai valoroasã, datoritãmasei corporale mari şi a producţiei mari de lânã. Este rãspânditã în MunţiiFãgãraş şi Apuseni

2. VarietateaVarietatea brumãriebrumãrie este rãspânditã în nordul Moldovei (Botoşani şi Neamţ),mieii au pielicica valoroasã

3. Ţ urcanaŢ urcana neagrãneagrã. La naştere mieii au culoarea neagrã matã, iar pe mãsura înaintãrii în vârstã, devine roşcatã (“seinã”) şi cenuşie la adult (“laie”).

4.4. VarietateaVarietatea creaţ ãcreaţ ã (Raţ caRaţ ca,, SârbeascãSârbeascã), puţin rãspânditã în Banat şi Caraş-Severin, se aseamãnã cu Ţurcana, însã are lâna creaţã, ceva mai lungã şicoarnele ”ţapoşe”, rãsucite în formã de tirbuşon.

R t kR t k


25/64

RatzkaRatzka

RASE DE OI IMPORTATERASE DE OI IMPORTATE


26/64

RASE DE OI IMPORTATERASE DE OI IMPORTATE

RASE SPECIALIZATE PENTRU LÂNÃ FINÃRASE SPECIALIZATE PENTRU LÂNÃ FINÃ

Merinosul Merinosul australianaustralian

Merinosul cu lâna foarte finã din Spania, Franţa, x Merinosul Rambouillet şiMerinosul american Vermont

Se diferenţiazã 3 tipuri: fin, mediu şi robust Rasa are o conformaţie mezomorfã Oile – 38 - 48 kg, Bberbecii - 70-80 kg

Produc 5-12 kg lânã, elasticã,rezistentã, mãtãsoasã şi lucioasã

Fineţe de 20-24 microni (18-23,20-25 şi 23-27 microni la cele trei

tipuri) Lâna este de calitate superioarã,

uniformã, cu lungimea de 8-10 cm Usucul este de calitate superioarã

Randamentul la spãlare este depeste 45%

Merinosul Merinosul rusesc rusesc


27/64

încrucişãri complexe între Merinosul Mazaev cu rasele locale şi cuMerinosul Rambouillet şi Merinos de Ascania

Berbecii au coarne Lâna este foarte mult extinsã pe cap şi pe extremitãţi Prezintã “salbã” şi “cravatã” Trunchiul şi jigourile sunt slab dezvoltate

Membrele sunt lungi, cu defecte de aplomb Masa corporalã este de 40-50 kg la oi şi 60-70 kg la berbeci Producţia de lânã este de 5-7 kg la oi şi 10-12 kg la berbeci, cu lungimea de

7,5-8,5 cm şi fineţea de 20-23 microni Randamentul la spãlare este de 33-36% Producţia de lapte este bunã Prolificitatea este de 115-120%

Merinosul Merinosul dede Groznensk Groznensk

Încrucişarea Merinosului Mazaev cu Merinosul australian Capul cu profil uşor convex, berbecii au coarne Pe gât au salbã şi 1-2 cravate

Jigourile sunt slab dezvoltate, trunchiul potrivit de lung şi adânc Masa corporalã este de 45-50 kg la oi şi 70-90 kg la berbeci Producţia de lânã este de 6-8 kg la oi şi de 10-15 kg la berbeci, cu lungimea

- -

RASE MIXTE PENTRU LÂNÃRASE MIXTE PENTRU LÂNÃ--CARNECARNE


28/64

RASE MIXTE PENTRU LÂNÃRASE MIXTE PENTRU LÂNÃ-CARNECARNE

În acest tip încadrãm Merinosul de Palas, iar dintre rasele importate

Merinosul Caucazian şi Merinosul de Stavropol

Merinosul Merinosul dede Stavropol Stavropol

Rasã cu lânã finã, cu însuşiri bune

şi pentru carne

Masã corporalã de 55-60 kg la oi şi de 90-100 kg la berbeci Producţia de lânã este de 6-7 kg la oi şi de 12-24 kg la berbeci Lungimea şuviţei de 8-10 cm Fineţe de 20-23 microni

S-a folosit pentru ameliorarea Merinosului Transilvãnean

Merinosul Merinosul CaucazianCaucazian

Producţie de lânã de 6-6,5 kg la oi şi de 10-11 kg la berbeci Fineţea de 20-23 microni şi lungimea şuviţei de 7-12 cm Randament la spãlare de 38-42% Prolificitatea este de 116-125% A fost folosit ca ameliorator al rasei Merinos de Palas.

RASE MIXTE PENTRU CARNERASE MIXTE PENTRU CARNE--LÂNÃLÂNÃ


29/64

În acest tip se încadreazã rasele: Corriedale (importatã din Noua Zeelandã şiAustralia), Polwarth; Ille de France şi Merinolandschaf

IlleIlle de France ( de France ( Merinosul Merinosul precoce precoce francez francez ) )

Încrucişarea Merinosului Rambouillet cu berbeci Leicester

Rasã cu exterior tipic de carne Masa corporalã de 60-65 kg la oi şi de 85-90 kg la berbeci Producţia medie de lânã este

de 4-5 kg la oi şi de7-9 kg la berbeci

Lungimea şuviţei de 7-8 cm Fineţea de 25-28 microni Produce carne de calitate

superioarã

Prolificitate de 134-148%

PolwarthPolwarth


30/64

PolwarthPolwarth

Specializatã pentru carne-lânã,

Este precoce, relativ rusticã, masivã şi cu o constituţie robustã Masa corporalã este de 60-65 kg la oi şi de 80-100 kg la berbeci Producţia de lânã este de 4,5-5 kg la oi şi 6-7 kg la berbeci, cu lungimea firului

de 10-12 cm

Rasã precoce, mieii ajung la 4 luni la 35-40 kg Prolificitatea este de 135%

CorriedaleCorriedale


31/64

Rasã de carne-lânã, cu corpul lung şi larg cu membrele scurte şi jigourile binedezvoltate

Masa medie ajunge la 55-70 kg la oi şi 80-110 kg la berbeci Producţia de lânã este de 4,5-5 kg la oi şi de 7-8 kg la berbeci Lungimea firului de 10-12 cm, fineţea de 26-28 microni (56 - 60 calitãţi

Bradford)

Prolificitate bună (130%) şi precocitate Are randamentul la tãiere de 60% Mieii îngrãşaţi ajung la 4 luni sã aibã o carcasã de 16-18 kg

MerinolandschafMerinolandschaf ((sausau oaiaoaia de “de “WürtembergWürtemberg”)”)


32/64

Merinolandschaf Merinolandschaf ( ( sau sau oaiaoaia de de Würtemberg Würtemberg ))

Încrucişãri complexe între oile locale cu Merinosul spaniol şi cu rasa

Leicester Are masa corporalã de 55-70 kg oile şi 80-100 kg berbecii Fineţea lânii este de 24-28 microni şi cu lungimea firului de 8-19 cm Cantitatea lânii este de 4,5 kg la oi şi de 6-7 kg la berbeci, cu randamentul la

spãlare de 45% Producţia de lapte este de 10-120 kg şi prolificitatea de 110-140% Este o rasã cu precocitate bunã şi cu randamentul la sacrificare de 55-58%

RASE ENGLEZEŞTI DE CARNERASE ENGLEZEŞTI DE CARNE


33/64

RASE ENGLEZEŞTI DE CARNE CU LÂNA LUNGÃRASE ENGLEZEŞTI DE CARNE CU LÂNA LUNGÃ

RasaRasa LincolnLincoln

Talia şi greutatea mare, de 80 kg la oi şi 140 kg la berbeci Tineretul îngrãşat ajunge la un an la 80 - 90 kg masã corporalã Produce 7 - 10 kg lânã mãtãsoasã, lungã de 30 - 40 cm Fineţea de 37 - 45 microni, cu luciu pronunţat

Romney MarshRomney Marsh


34/64

Rasã cu lânã lungã (peste 12 cm) Este precoce şi prolificã

Are conformaţie tipicã de carne Masa corporalã de 60-70 kg oile, iar berbecii au 110-120 kg Carnea este suculentã, de calitate superioarã (fãrã miros specific) Tineretul ajunge la 12 luni la 65-68 kg

Producţia de lânã este de 4-5 kg la oi şi de 6-7 kg la berbec Lungimea lânii este de 10-12 cm, cu fineţea de 31-37 microni Este apreciatã pentru rezistenţã şi adaptabilitate la condiţii variate de mediu

LeicesterLeicester sau sau Border Border - - Leicester Leicester


35/64

Masa corporalã de 60-80 kg la oi şi de 100-130 kg la berbeci

Lâna este uniformã, albã, de 14-24 cm lungime Cantitatea medie de lână 5-6 kg la oi şi de 8-11 kg la berbeci Fineţea de 34-40 microni, randamentul la spãlare este de 65% Are o prolificitate de 130-135% Are o bunã precocitate şi o foarte bunã capacitate de adaptare

RASE ENGLEZEŞTI DE CARNE CU LÂNA SCURTÃ


36/64

Suffolk Suffolk

Conformaţie tipicã raselor de carne Lâna de culoare albã şi jarul castaniu-închis Rasã precoce, cu masa medie de 60-70 kg la oi şi 110-120 kg la berbeci Producţia de lânã este de 3-4 kg la oi şi de 4-5 kg la berbeci

Lungimea lânii de 7-8 cm Fineţea de 28-33 microni Prolificitatea de 125-130% Precocitate mare

Randamentul la tãiere de 60-65%

RasaRasa SouthdownSouthdown


37/64

Rasã formatã în Anglia prin selecţie, hrãnire abundentã şi consangvinizare Precocitate ridicatã

Carne de calitate superioarã Are talie micã, trunchiul larg Masã corporalã de 65-70 kg la oi şi 100-120 Kg la berbeci Producţia de lânã este de 2,5-3 kg la oi şi 3-4 kg la berbeci

Lâna are lungimea de 5-7 cm, cu fineţea de 25-26 microni Randamentul la tãiere este de 60%

Rasa Cheviot Rasa Cheviot


38/64

Rasa cu lâna cea mai fină şi valoroasă

RASE DE PIELICELE ŞI LAPTERASE DE PIELICELE ŞI LAPTE


39/64

RASE DE PIELICELE ŞI LAPTERASE DE PIELICELE ŞI LAPTE

Karakul Karakul

Trunchi în formã de parã Cap “berbecat”, cu urechi mari şi aplecate (blegi) Depozit de grãsime bilobat la baza cozii, cu vârful cozii în formã de “S” Metişii obţinuţi cu Ţurcana au pielicelele valoroase, sunt rezistenţi la

condiţiile de climã ca şi Ţurcana, dar sensibili la parazitoze Rasa are masa corporalã de 42-50 kg la oi şi 55-70 kg la berbeci Produce 85-87% din pielicelele de calitate superioarã

Producţia de lânã - mixtã şi groasã: 1,8 kg la oaie şi 2,7 kg la berbeci, estefolositã la confecţionarea pãturilor de calitate inferioarã

Randamentul la spãlare este de 55-60% Producţia medie de lapte este de 56 litri (40-150 l), cu 7,8% grãsime

Prolificitatea este de 105-123%


40/64

Karakul Karakul

RASE PENTRU LAPTERASE PENTRU LAPTE


41/64

RasaRasa FrizãFrizã

Formatã în Germania, provine din Muflon Are membrele lungi şi ugerul foarte bine dezvoltat Masa medie a oilor este de 50 - 60 kg, iar la berbeci de 85 - 90 kg

Oile dau, în medie, 400 l lapte (unele exemplare 1400 l). Are o prolificitate bunã, de aproape 200% Lâna este albã, cu o lungime a şuviţei de 10-12 cm Fineţea de 37-40 microni, este puţin extinsã, dar lucioasã şi mãtãsoasã,

producţia medie este de 2,5-3 kg

RasaRasa Awassi Awassi Face parte din grupa oilor pentru lapte, cu fesã grasã Are o dezvoltare corporalã mijlocie trunchiul lung de formã piriformã


42/64

Are o dezvoltare corporalã mijlocie, trunchiul lung, de formã piriformã Masa corporalã este cuprinsã între 55-65 kg

Are lânã lungã, groasã şi semilucioasã; produce 2-3 kg lână Producţia de lapte este, în medie, de 200 l

RASE PROLIFICERASE PROLIFICE


43/64

FinnishFinnish- - LandraceLandrace

Are masa corporalã de 45-50 kg la oi şi de 80-95 kg la berbeciLâna semifinã, de 16-20 cm lungimeCantitatea medie a lânii de 2,5 kg la oi şi de 4-5 kg la berbeciDupã culoare, circa 80% din exemplare sunt albe, 10% negre

şi 10% brumãrii

Foarte prolificã (200%), precoce, cu o coadã scurtã

RasaRasa Romanov Romanov


44/64

Oi de culoare gri-albãstruie, cu fibre negre mai groase şi fibre albe mai subţiri

şi mai lungi Lâna este puţin extinsã pe corp; jarul este negru şi alb Are prolificitate foarte ridicatã, în medie de 200-250%, sunt exemplare care

fatã 4-5 miei Este cea mai valoroasã rasã de oi pentru cojoace din lume Blãnurile cele mai bune se obţin de la tineretul sacrificat la 6-8 luni Pieile sunt rezistente, uşoare, aspectuoase, cu lânã moale, cãlduroase


45/64

ÎNMULŢIREA OVINELOR ÎNMULŢIREA OVINELOR


46/64

VÂRSTA OPTIMÃ PENTRU REPRODUCŢIE, CICLUL SEXUALVÂRSTA OPTIMÃ PENTRU REPRODUCŢIE, CICLUL SEXUAL

ŞI SEZONUL DE REPRODUCŢIEŞI SEZONUL DE REPRODUCŢIE

IndiciIndici ValoriValori

ApariApariţţiaia pubertãpubertãţţiiii ((luniluni):):-- femelefemele-- masculimasculiVârstaVârsta indicatãindicatã pentrupentru separareasepararea sexelor sexelor lala tinerettineret ((luniluni))

VãrstaVãrsta optimãoptimã pentrupentru folosireafolosirea tineretuluitineretului lala reproducreproducţţieie ((luniluni):):-- raserase foartefoarte precoceprecoce**-- raserase precoceprecoce****-- raserase tardivetardive******DurataDurata dede folosirefolosire aa ovinelor ovinelor lala reproducreproducţţieie ((aniani):):

-- oioi-- berbeciberbeciVârsta la care seVârsta la care se reformeazãreformeazã ovineleovinele ((aniani):):-- oioi

-- berbeciberbeci

55--7766--1010

33--44 celcel târziutârziu

5599--101012121818

55--6644--55

77--88

55--66

VârstaVârsta optimãoptimã dede folosirefolosire aa ovinelor ovinelor lala reproducţiereproducţie (date(date orientativeorientative))

* rasele englezeşti de carne; ** rasa Frizã, etc.*** inclusiv rasele din ţara noastrã

VârstaVârsta optimãoptimã dede reproduc ţ iereproduc ţ ie


47/64

ţ

Este condiţionatã de apariţia pubertãţii şi de dezvoltarea corporalã, ambeleinfluenţate de precocitatea raselor şi nivelul de hrãnire

Ciclul Ciclul sexual sexual

Are o duratã medie de 17-18 zile, cu variaţii între rase şi datoritã condiţiilor geoclimatice

Activitatea sexualã este mai intensã toamna, când se succed câteva ciclurisexuale

Cãldurile pot apãrea primãvara (rar vara) Durata cãldurilor este, în medie, de 24-36 ore (3-73 ore) Ovulaţia se produce la sfâr şitul cãldurilor, adicã între 24-36 ore de la apariţia

lor

Sezonul Sezonul dede montãmontã şi şi fãtãri fãtãri

Toamna (septembrie-noiembrie), când se succed mai multe cicluri sexuale laintervale regulate

Deci rasele de ovine sunt poliestrice sezoniere “Sezonul sexual” are o duratã de 2-3 luni

ManifestareaManifestarea estruluiestrului lala oileoile SpancãSpancã şişi lala celecele dindin rasarasa Merinos deMerinos de PalasPalas


48/64

Luna Oi Spancã* Oi Merinos de Palas**

Oi în cãlduri(%)

Oi în cãlduri(%)

Oi care aufãtat (%)

Prolificitatea(%)

VIIIIXXXI

XIIIIIIIIIVVVIVII

75,00100,00100,0091,20

75,0031,2525,0031,2525,007,503,75

25,00

100100100100

100100919150669183

10010010091

100917575

16,616,69158

133166150154

125127122100100105154157

*80 oi urmãrite zilnic, timp de 1 an**144 oi au fost împãr ţite în 12 loturi a câte 12 oi

SezonulSezonul dede montãmontã lala oioi şişi perioadeleperioadele corespunzãtoarecorespunzãtoare aleale fãtãrilor fãtãrilor


49/64

Efectuarea montei

(lunile) Perioada fãtãrii (lunile)VII - VIIIIX - XXI - XII

XII-I (fãtãri de iarnã)II-III (fãtãri timpurii de primãvarã)IV-V (fãtãri târzii de primãvarã)

Sincronizarea cãldurilor la ovine Se face cu ajutorul diver şilor hormoni (progesteron, prostaglandine, etc.)

SchemaSchema organizãriiorganizãrii aa douãdouã fãtãrifãtãri pe an lape an la oioiCiclul

Varianta I II

I MontaFãtarea iulie-augustdecembrie-ianuarie ianuarie-februarieiunie-iulie

II MontaFãtarea

aprilie-maiseptembrie-octombrie

octombrie-noiembrie

februarie-martie

ORGANIZAREA MONTEI LA OVINE ŞI SISTEME DE MONTÃORGANIZAREA MONTEI LA OVINE ŞI SISTEME DE MONTÃ


50/64

PregãtireaPregãtirea oilor oilor şi şi aa berbecilor berbecilor pentru pentru montãmontã

PregãtireaPregãtirea berbecilor berbecilor SistemeSisteme dede montãmontã MontaMonta liberãliberã MontaMonta pe pe claseclase MontaMonta în haremîn harem MontaMonta dirijatãdirijatã

ÎNSÃMÂNŢAREA ARTIFICIALÃ ÎNSÃMÂNŢAREA ARTIFICIALÃ

Materialul seminal se foloseşte la însãmânţãri artificiale sub formã brutã,

diluat, refrigerat la 2-50C (folosit 2-3 zile) sau congelat În fermele de selecţie se practicã numai montamonta dirijatãdirijatã,, însãmânţ areaînsãmânţ area

artificialãartificialã, pe, pe bazabaza unui unui plan de plan de împerecheri împerecheri Depistarea oilor în cãlduri, se face cu “be“ber r beci beci încercãtori încercãtori ” ” vasectomizaţi sau

prevãzuţi cu şor ţGESTAŢIA LA OIGESTAŢIA LA OI

Perioada de gestaţie la oi dureazã 150 de zile, cu variaţii între 145 şi 155 zile (5luni)

Este mai scurtã la rasele precoce (144-148 de zile), la primipare şi la cele cu-

FÃTAREAFÃTAREA

Mãs riMãsuri organi atoriceorganizatorice


51/64

Mãsuri Mãsuri organizatoriceorganizatorice OrganizareaOrganizarea fãtãrii fãtãrii MaternitateaMaternitatea BoxeleBoxele comunecomune BBoxeleoxele individualeindividuale PregãtireaPregãtirea fãtãrii fãtãrii

CREŞTEREA MIEILOR ŞI A TINERETULUI OVINCREŞTEREA MIEILOR ŞI A TINERETULUI OVIN

HRÃNIREA ŞI ÎNGRIJIREA MIEILOR SUGARIHRÃNIREA ŞI ÎNGRIJIREA MIEILOR SUGARI

GrupareaGruparea mieilor mieilor dindin fãtãrifãtãri simple, însimple, în funcţiefuncţie dede vârstãvârstã

Vârsta mieilor (zile)

Numãrul oilor cu miei dintr-ogrupã

Pânã la 10 25-30

Între 11-20 50-60

Între 21-30 100-120

Hrãnirea la discreţie se asigurã pânã la vârsta de 45 de zile Suculentele se introduc treptat, dupã vârsta de 5-6 sãptãmâni Apa proaspãtã va fi asiguratã în permanenţã şi schimbatã periodic


52/64

ţ Se amputeazã coada la vârsta de 5-7 zile

Reţ eteReţ ete de concentratede concentrate pentru pentru ovineovine

Berbecivariante

A B

Oi mamevariante

A B

Miei 0,6.l varianteA B

Tineret ovin6-18.l.variante

A BPorumb - - 5 6 13 7 6 5

Orz - - 14 9 7 18 6 14

Ovãz 25 25 - - - - - -

Mazãre - - 5 - - - - -

Tãrâţe de grâu - 25 - - - - - -

Şrot de fl.

soarelui

50 47 36 39,5 33 32 38 38

Gozuri 12 - 13 20,5 14 - 10 19Fãinã de lucernã 10 - 10 7 10 12 12 11

Carbonat de Ca 1 1 1 1 1,5 1,5 1,5 1,5

Sare 1 1 1 1 0,5 0,5 0,5 0,5

Zoofort 1 1 1 1 0,5 0,5 0,5 0,5

Total 100 100 100 100 100 100 100 100

StructuraStructura raţiilor raţiilor mieilor mieilor sugarisugari


53/64

Furajul Vara Iarna

Pe zi Pe perioadã Pe zi Pe perioadãFânuri (kg) - - 0,5 30

Masã verde (kg) 2,0 120 - -

Furaj combinat (kg) 0,08 5 0,08 5

Apã (l) 0,5 30 0,5 30

Sare (g) 2 120 2 120

ÎNŢÃRCAREA MIEILOR ÎNŢÃRCAREA MIEILOR

Înţãrcarea mieilor se face în funcţie de destinaţia acestora, rasã, vârsta, starede sãnãtate, masã corporalã etc.

Înţ ãrcareaÎnţ ãrcarea precoce precoce şi şi foartefoarte precoce precoce Înţãrcarea timpurie (3-5 zile)

CREŞTEREA TINERETULUI OVIN DUPÃ ÎNŢÃRCARECREŞTEREA TINERETULUI OVIN DUPÃ ÎNŢÃRCARE

StructuraStructura raţiilor raţiilor pentrupentru tineretultineretul ovinovin dede reproducţiereproducţie (3(3--1818 luniluni))


54/64

Vara Stabulaţie

Pe zi Peperioadã

Pe zi Peperioadã

Fânuri - - 1,0 180 180

Grosiere - - 0,5 90 90

Suculente - - 2,5 450 450

Masã verde 6,5 1755 - - 1755

Siloz porumbştiuleţi cu pãnuşi(10-15% celulozã)

- - 0,12 22 22

Concentrat

P.V.M. - - 0,01 2 2Apã (l) 4 1080 4 720 1800

Sare (g) 5 1350 5 900 2250

Totalpe 450 zile

Furajul(Kg)

EXPLOATAREA OVINELOREXPLOATAREA OVINELOR

ÎÎ


55/64

NUTREŢURI FOLOSITE ÎN HRANA OVINELORNUTREŢURI FOLOSITE ÎN HRANA OVINELOR

Pãşunea Fânurile Paiele şi cocenii Suculentele Sfecla Concentratele

HRÃNIREA OILOR ADULTEHRÃNIREA OILOR ADULTE

Raţia se compune din: 0,8-1 kg fân de leguminoase 2,5-3 kg suculente (nutreţ-siloz, sfeclã)

concentrate pânã la completarea necesarului de UN şi PDHRÃNIREA BERBECILOR DE REPRODUCŢIEHRÃNIREA BERBECILOR DE REPRODUCŢIE

Pentru fiecare recoltare de spermã sau montã trebuie, sã se suplimentezenecesarul cu 35-45 g P.D. şi 0,1-0,2 U.N.

NecesarulNecesarul dede hranãhranã lala berbeciiberbecii dede reproducţiereproducţie((dupãdupã ZootehniaZootehnia RomânieiRomâniei,, volvol III)III)


56/64

SpecificareNecesarul

de hranãLa masa corporalã (Kg):

60 70 80 90

În repausU.N.P.D.

1,2-1,5105-135

1,2-1,6115-145

1,4-1,7125-155

1,5-1,8135-165

2-3 monte/zi U.N.P.D.

1,7-2,0190-245

1,8-2,1200-255

1,9-2,2210-265

2,0-2,3220-275

4-5 monte/ziU.N.P.D.

1,8-2,2250-265

2,0-2,4270-370

2,2-2,6290-385

2,3-2,7310-405

Sãrurile minerale necesare la 100 kg masã vie sunt: 10 g calciu, 6,5 g fosfor şi 15 g sare de bucãtãrie

Din alimentaţia berbecilor nu trebuie sã lipseascã ovãzul, fânul deleguminoase de bunã calitate

şi pã

şunea de foarte bunã calitate

SISTEME DE ÎNTREŢINERE FOLOSITE ÎN CREŞTEREA OVINELORSISTEME DE ÎNTREŢINERE FOLOSITE ÎN CREŞTEREA OVINELOR

Deosebim trei sisteme: pepe pãşunepãşune semistabulaţiesemistabulaţie şişi înîn stabulaţiestabulaţie permanentãpermanentã


57/64

Deosebim trei sisteme: pe pe pãşune pãşune,, semistabulaţ iesemistabulaţ ie şi şi înîn stabulaţ iestabulaţ ie permanentã permanentã

Întreţ inereaÎntreţ inerea oilor oilor pe pe pãşune pãşuneOile se grupeazã în turme, dupã starea lor fiziologicã:

Oile mulgãtoare (sau “mânzãrile”), câte 400-500 capete – 2 - 3 ciobani Mioarele (tineretul de 1 an) şi oile sterpe – în turme de 300 capete – 1 - 2 ciobani

Cârlanii şi cârlanele - tineretul ovin pânã la 1 an, în turme de 250-300 capete; Berbecii de reproducţie - câte 80 capete, iar batalii în turme de 300-400 capete,

deservite de 1-2 ciobani

Întreţ inereaÎntreţ inerea înîn semistabulaţ iesemistabulaţ ie Pãşunat limitat de 2-3 ore pe zi - mai mult pentru plimbare În rest oile sunt întreţinute în saivan unde, la iesle, primesc furaje suculente,

fibroase şi concentrate

Întreţ inereaÎntreţ inerea înîn stabulaţ iestabulaţ ie permanentã permanentã Întreţinerea oilor - vara şi iarna - în stabulaţie (saivan) sau în tabere amenajate

special

ÎNGRÃŞAREA OVINELOR ÎNGRÃŞAREA OVINELOR

ÎNGRÃŞAREA MIEILOR ÎNGRÃŞAREA MIEILOR


58/64

G Ş OŞ

Se face în douã sisteme: semiintensiv şi intensivÎngrãşareaÎngrãşarea semiintensivãsemiintensivã

VarianteleVariantele dede aplicareaplicare aa tehnologieitehnologiei dede îngrãşare îngrãşare semiintensivãsemiintensivã aa mieilormieilor

Indicii Varianta

I II

- Masa corporalã (kg)

- Masa corporalã finalã (kg)- Sporul mediu zilnic (g)- Durata îngrãşãrii (zile)- Consumul specific (U.N./kg spor)

12

451701947,5

20

451781407,84

ÎngrãşareaÎngrãşarea intensivãintensivã Pardoseala Frontul de furajare Durata îngrãşãrii este de 150 de zile

Sporul mediu zilnic realizat este de 220-230 g Finisarea mieilor se face dupã ce aceştia ajung la 30 kg

ÎNGRÃŞAREA OILOR ADULTE ÎNGRÃŞAREA OILOR ADULTE

PrimaPrima perioadãperioadã (10(10--20 de20 de zilezile)) esteeste dede pregãtirepregãtire şişi acomodareacomodare


59/64

PrimaPrima perioadã perioadã (10(10--20 de20 de zilezile)) esteeste dede pregãtirepregãtire şişi acomodareacomodare

Raţia este formatã din: 10-20% fibroase, 60-70% suculente20-30% concentrate

PerioadaPerioada “de“de finisarefinisare”” dureazã 20-35 de zile

Raţia va fi formatã din 10-20% fibroase, 50 - 60% suculente30 - 40% concentrate

TUNSUL OILORTUNSUL OILOR

OrganizareaOrganizarea şi şi tehnologiatehnologia tunsului tunsului Ordinea de tundere: la început se tund batalii, apoi oile sterpe, mioarele, oile

cu miei şi berbecii Sisteme de tuns: Sistemul manual de tuns Sistemul electromecanic

Regulile tunsului

ORGANIZAREA ŞI TEHNICA MULSULUIORGANIZAREA ŞI TEHNICA MULSULUI


60/64

ORGANIZAREA ŞI TEHNICA MULSULUIORGANIZAREA ŞI TEHNICA MULSULUI

Mulsul începe în perioada de înţãrcare sau de sacrificare a mieilor Producţia de lapte este influenţatã de asigurarea cu masã verde abundentã

pe toatã perioada de lactaţie Numãrul mulsorilor zilnice este la început de 3, apoi de 2, în ultima lunã

numai o datã pe zi, iar în ultimele zile, înainte de înţãrcare (septembrie) oilese mulg din 2 în 2 zile

Mulsul Mulsul manual manual Mulsul se face “dinapoi” (denumit şi sistemul moldovenesc

Mulsul Mulsul mecanic mecanic

Se practicã la rasele de oi cu sfârcuri mai mari Deosebim:- mulsul în sãli speciale longitudinale, de diferite capacitãţi- mulsul cu colectare şi transport centralizat sau mulsul la conductã- rotolactorul sau caruselul de muls

AMELIORAREA OVINELORAMELIORAREA OVINELOR

OBIECTIVELE URMÃRITE ÎN AMELIORAREA OVINELOROBIECTIVELE URMÃRITE ÎN AMELIORAREA OVINELOR


61/64

OBIECTIVELE URMÃRITE ÎN AMELIORAREA OVINELOROBIECTIVELE URMÃRITE ÎN AMELIORAREA OVINELOR

Obiective Organizare Fermele de elitã Fermele de selecţie-fiice Fermele de înmulţire “fermele de producţie” specializate în lânã, carne, lapte, pielicele, etc. Încrucişãrile de absorbţie Încrucişãrile de tip industrial

SELECŢIA OVINELOR DE REPRODUCŢIESELECŢIA OVINELOR DE REPRODUCŢIE

Aprecierea Aprecierea dupãdupã origineorigine Aprecierea Aprecierea dupãdupã fenotipul fenotipul ascendenţ ilor ascendenţ ilor şi şi rudelor rudelor colateralecolaterale Aprecierea Aprecierea dupãdupã fenotipul fenotipul propriu propriu Aprecierea Aprecierea dupãdupã descendenţ ãdescendenţ ã

SELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE LÂNÃSELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE LÂNÃ

În În comer ţulcomer ţul mondialmondial,, lânalâna sese împarte împarte în în treitrei categoriicategorii::


62/64

lânalâna dede covoarecovoare ((ccacca. 1/4 din. 1/4 din producţiaproducţia mondialãmondialã -- pestepeste 35,235,2 micronimicroni),), lânalâna crossbreed (crossbreed (ccacca. 1/3 din. 1/3 din producţieproducţie, cu, cu diametruldiametrul fibreifibrei de 25,6de 25,6--35,135,1

micronimicroni)) lânãlânã de tip Merinos,de tip Merinos, ccacca. 1/3 din. 1/3 din producţiaproducţia marfãmarfã cucu diametruldiametrul fibreifibrei cuprinscuprins

între între 1818--25,525,5 micronimicroni

HeritabilitateaHeritabilitatea producţieiproducţiei dede lânãlânãPracticareaPracticarea selecţieiselecţiei fenotipicefenotipice atâtatât lala berbeciberbeci,, câtcât şişi lala oioi

SELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE CARNESELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE Însu

şirile Însuşirile:: prolificitatea prolificitatea,, viteazaviteaza dede cre

şterecreştere aa mieilor mieilor ,, consumul consumul specific,specific,

calitateacalitatea carcaselor carcaselor HeritabilitateaHeritabilitatea maseimasei corporalecorporale la ovinela ovine esteeste de h2=0,25de h2=0,25--0,30 la0,30 la naşterenaştere, de 0,10, de 0,10--0,35 la0,35 la înţãrcare înţãrcare şişi de 0,37de 0,37--0,420,42 dupãdupã înţãrcare înţãrcare

SELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE LAPTESELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE LAPTE

SELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE PIELICELESELECŢIA PENTRU PRODUCŢIA DE PIELICELE

SeSe urmãrescurmãresc:: culoareaculoarea,, nuanţ anuanţ a buclajului buclajului ,, modelareamodelarea buclelor buclelor ,, calitateacalitatea fibrei fibrei dindin buclebucle,, luciul luciul buclajului buclajului şi şi calitateacalitatea pielicelei pielicelei înîn ansamblu ansamblu SeSe completeazãcompleteazã fi şafi şa individualãindividualã dede bonitarebonitare

SISTEME ŞI METODE DE AMELIORARE FOLOSITE LA OVINESISTEME ŞI METODE DE AMELIORARE FOLOSITE LA OVINE

AMELIORAREA ÎN RASÃ CURATÃAMELIORAREA ÎN RASÃ CURATÃ


63/64

AMELIORAREA PRIN ÎNCRUCIŞAREAMELIORAREA PRIN ÎNCRUCIŞARE

Încruci şarea de infuzie Încruci şareaÎncruci şarea dede absorbţ ieabsorbţ ie

Încruci şareaÎncruci şarea industrialãindustrialã simplãsimplã Încruci şareaÎncruci şarea alternantãalternantãDe exemplu :

Ţigaie

x Merinolandschaf

la îngrãşatF1 ♀♀ x Ţigaie ♂♂

La îngrãşat ♂♂ F2 ♀♀ x ♂♂ Merinolandschaf

F3 ♀♀ x ♂♂ Ţigaie

Încruci şareaÎncruci şarea industrialãindustrialã repetatãrepetatã (“back (“back - - cross”)cross”)

Ţurcana (♀♀) x Karakul (♂♂)


64/64

Sacrificare F1 x Karakul (♂♂)

Sacrificare ♂♂

F2 ♀♀ - sacrificare

Încruci şareaÎncruci şarea triplãtriplã

De exemplu: Blakface ♀♀ x ♂♂ Border Leicester

F1

(Greyface) ♀♀ x ♂♂ Southdown

F2 - pentru îngrãşare

HibridareaHibridarea

Documents

Ovine. Importanta ovinelor