Obiective Turistice Viena

DVI WiEN TRAVEL (http://austriacazare.ro/); Tel.: +43 6991 44 2 44 44; Fax: +40 346 814 003; E-mail: [email protected]

www.wien.info

1

VIENA

OBIECTIVE TURISTICE


www.wien.info

2

Cuprins

VIENA – SCURT ISTORIC ………………..…….………………………………..pag 3

MUZEE ……………………………………………….………………….…………..pag 5

LACASURI DE CULT ………………………...……………………………….…..pag 38

CASE MEMORIALE …………………………….…………………………….…..pag 52

PIETE ……………………………………………………….……..………………...pag 55

PALATE SI CLADIRI ……………………………………………………………..pag 51

PARCURI SI GRADINI ………………………….…………………………….…..pag 72

DIVERSE SI DE SENZATIE ………………………………………………….…..pag 79


www.wien.info

3

VIENA – SCURT ISTORIC Viena a fost o aşezare celtică fondată în jurul anului 500 î.Ch. în 15 î.Ch. a devenit un oraş de frontieră roman (Vindobona) care păzea Imperiul Roman

de ameninţările triburilor germanice din nord 976 Babenbergs deţin puterea asupra unei părţi a Austriei de azi 1132 este atestată prima vie în Austria 1156 este declarat ducatul Austriei 1192 Leopold V cere răscumpărare pentru Richard Inimă de Leu; cu banii primiţi

fortifică Viena şi Wiener Neustadt 1200 este ameninţată de mongoli, în timpul Evului Mediu, Viena a fost locaşul dinastiei

Babenberg 1278 vine la putere Rudolph von Habsburg 1282 Rudoph dă ducatele Austria şi Styria fiilor săi 1365 este fondată Universitatea Viena 1433 este terminată Catedrala Sf. Ştefan 1440 a devenit oraşul reşedinţă a dinastiilor Habsburgilor, sub care Viena s-a dezvoltat

pentru a deveni capitala Sfântului Imperiu Roman, centru cultural pentru artă, ştiinţă, muzică şi artă culinară.

1498 Maximilian I fondează Corul Băieţilor din Viena 1522 dinastia Habsburgilor se împarte în două, ramura austriacă şi cea spaniolă. 1526 Habsburgii austrieci moştenesc Bohemia şi Ungaria sec. XVI-XVII, armatele Otomane au fost oprite de două ori înafara Vienei (Asediul

Vienei din 1529 şi Bătălia Vienei din 1683) 1713 se construieşte Palatul Schonbrunn 1804 împăratul Franz I pune bazele Imperiului Austriei Viena devine capitala Imperiului

Austriac, după compromisul Austro-Ungar din 1867, Viena a rămas capitala a ceea ce a fost atunci Imperiul Austro-Ungar.Spre sfârşitul celei de a doua jumătăţi a sec.XIX, 1857-1865, oraşul s-a dezvoltat.Ceea ce înainte au fost bastioane şi glacis au devenit Ringstrasse, un proiect măreţ. Suburbiile au fost înghiţite de oraş.

1867 se formează monarhia-duală Austro-Ungară 1918 Viena a devenit capitala primei Republici Austriece în timpul anilor 1918-1934, Viena a fost numită "Viena Roşie", considerată fiind un

bastion al socialismului 1934 războiul Civil austriac, cancelarul Engelbert Dollfuss a trimis armata să bombardeze

locuinţele civile ocupate de miliţia socialistă 1938, Adolf Hitler a intrat triumfător în Austria şi s-a adresat poporului austriac de la

balconul Neue Burg, care este o parte din Hofburg, în Heldenplatz. 1938-1945 Anschluss, anexarea Austriei la Germania nazistă între 1938 şi sfârşitul celui de al doilea război mondial, Viena şi-a pierdut statutul de

capitală. 1945 Viena a fost sub asediu timp de 2 săptămâni, după care a căzut în mâna sovieticilor după 1945 a redevenit capitala Austriei.


www.wien.info

4

Datele geografice ale Vienei

Viena este aşezată în estul Austriei, între extensia estică a Alpilor şi Bazinul Vienei climă temperată, veri calde şi ierni reci Viena se întinde în Valea Dunării cu dealuri care se întind dincolo de suburbii, în nord şi

vest, acoperite de binecunoscuta pădure Wienerwald. Dunărea împarte Viena în două, cu centrul vechiului oraş şi cele mai multe obiective

turistice în sud-vestul râului. Braţele Canalului Dunării (Donaukanal), rupt de râul principal, şerpuiesc spre sud formând unul din hotarele centrului istoric, cunoscut sub numele de Inner Stadt.

Districtele Vienei

Viena este împărţită în 23 de districte – subdiviziuni ale administraţiei oraşului, numerotate începând din centrul oraşului:

1 Innere Stadt 6 Mariahilf 11 Simmering 16 Ottakring 21 Floridsdorf 2 Leopoldstadt 7 Neubau 12 Miedling 17 Hernals 22 Donaustadt 3 Landstrasse 8 Josefstadt 13 Hietzing 18 Waring 23 Liesing 4 Wieden 9 Alsergrund 14 Penzing 19 Dobling 5 Margareten 10 Favoriten 15 Rudolfsheim-Funfhaus 20 Brigittenau

Inima şi centrul istoric al Vienei este Innere Stadt, cândva înconjurat de ziduri şi câmpuri. Zidurile au fost dărâmate în 1857 făcând posibilă extinderea oraşului care s-a contopit cu satele din jur. În locul lor a apărut un bulevard larg, numit Ringstrasse, de-alungul căruia s-au construit clădiri impozante, publice sau private, monumente şi parcuri După Ringstrasse se afla un alt zid numit Linienwall, care a fost dărâmat în a doua jumătate a secolului XIX pentru a face loc suburbiilor care se dezvoltau. Aşa a apărut o mare arteră de circulaţie, o şosea inelară numită "Gurtel" (cingătoare)

Viena este ultima mare "capitală a Balului sec XIX". Sunt aproximativ 200 de baluri anual. Balurile se desfăşoară în palatele din Viena, principalul loc de desfăşurare fiind Palatul Hofburg, în Heldenplatz. Balul Operei este foarte bine cunoscut în întreaga lume, dar sunt şi altele ca: Balul Proprietarilor de cafenea, Balul Vânătorilor, Rudolfina Redoute şi altele. Un bal vienez este o atracţie culturală pe tot parcursul unei nopţi. Încep la ora 9 p.m. şi durează până la 5 a.m.


www.wien.info

5

MUZEE Casa Artei Kunsthaus Wien Adresa: Untere Weissgerberstrasse, 13 - A.1030 Wien Tramvai: 1 Bus: N29

proiectată de remarcabilui arhitect vienez Friedesreich Hundertwasser (nascut Friedrich Stowasser 15/12/1928-19/02/2000)

a fost deschisă publicului în 1991 se remarcă prin stilul unic, plin de culoare al construcţiei, un amestec de design îndrăzneţ

şi decoraţiuni în interior sunt expuse lucrări ale arhitectului, tapiserii, picturi şi modele este o clădire fără linii sau suprafeţe drepte, complet asimetrică, cu colţuri rotunjite,

plante şi copaci Friedesreich Hundertwasser este un arhitect neconvenţional, care a construit acest

complex de 50 de apartamente în 1985

Nu departe de KunstHaus se afla asa-numita "Hundertwasser-Haus (Casa Hundertwasser)", cea mai nonconformista cladire locuita din Viena.

Mai multe informatii gasiti pe www.kunsthauswien.com


www.wien.info

6

Casa Figaro/Muzeul Mozart - Figarohaus/Mozart Museum

Adresa: Domgasse, 5 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3 - Stepfansplatz Bus: 1A - 2A - 3A

expoziţia din Casa Mozart prezintă informaţii cu privire la geniul său muzical, la viaţa sa de familie, la prietenii şi adversarii săi

apartamentul se află la primul etaj cel de al doilea este dedicat operei lui Mozart al treilea ne introduce în viaţa barocă a Vienei.

In apartamentul din Domgasse 5, Wolfgang Amadeus Mozart a trait cativa dintre cei mai fericiti si prolifici ani ai vietii sale din 1784 pana in 1787. Aici a compus "Nunta lui Figaro" si "Impresario". In nici un alt apartament faimosul compozitor n-a locuit atat de mult, semn sigur al atasamentului sau fata de acest loc.

Expozitia ofera informatii despre viata tumultoasa a lui Mozart, inclusiv, activitatile sale francmasone, jocurile de noroc, problemele cu bautura si femeile dar insista in special pe munca sa de compozitor si pe traditia muzicala ce exista in Viena secolului al XVIII-lea. Toate acestea sunt prezentate la nivelul al treilea al 'Mozarthaus'.


www.wien.info

7

Forumul de arta al Bancii Austriei Bank Austria Kunstforum Adresa: Freyung, 8 - A.1010 Wien Bus: 1A, 2A, 3A Metrou (U-Bahn): U3 – Herrengasse Cu accent pe arta clasică modernă şi impresionistă, adăposteşte expoziţii importante şi expoziţii ale colecţiilor private din întreaga lume ( Picasso, Chagall,Cezanne, Miro etc.)

Mai multe informatii gasiti pe www.bankaustria-kunstforum.at

Galeria de Arta Albertina

Adresa: Albertinaplatz, 1 - A.1010 Viena Bus: 3A

Adăposteşte peste 65.000 de desene şi acuarele, şi peste 1.000.000 lucrări grafice, ce acoperă o perioadă de jumătate de mileniu, 35.000 de cărţi

Ducele Albert de Saxonia-Teschen a fondat această colecţie în 1795

Palatul a fost construit în 1781 lângă Hofburg şi are camere ce pot fi vizitate şi au aparţinut Habsburgilor şi care poartă numele unor nobili ca Arhiducesa Marie Christine sau Ducele Albert von Sachsen-Teschen

Ducele Albert de Saxonia-Teschen, căsătorit cu una din fiicele Mariei Theresa, precum şi succesorii săi, au continuat să colecţioneze şi să sporească numărul operelor, până spre sfârşitul sec.19

Din 1795 colecţia a fost găzduită de fostul Palat Taroucca. Între 1801-1804, clădirea a fost distrusă de Louis von Montoyer. Albertina aşa cum o ştim azi, este rezultatul amestecului, după cel de al doilea război mondial, a colecţiilor Ducelui Albert şi Biblioteca Imperială

În 1920 a fost preluată de către stat, şi a continuat să se îmbogăţească cu lucrări importante a unor bine-cunoscuţi pictori ca: Da Vinci, Rembrandt, Rubens,Cezanne, Gustav Klimt sau Egon Schiele

Din 1994, Albertina a fost închisă pentru renovare, care a durat până în 1998 Toate şcolile europene importante sunt reprezentate în desene:

o Şcoala Austriacă: începând din sec.18 încoace incluzând artişti ca: von Rottmayr, Troger, Kremser-Schnidt, Daffinger, Makart, Klimt, Schiele, Kubin ţi alţii


www.wien.info

8

o Şcoala Italiană: de la Renaşterea timpurie încoace Pisanello, Fra Angelico, Mantegna, Leonardo, Titian, Raphael, Michelangelo, Tintoretto, Veronese, Guardi etc.

o Şcoala Flamandă: începând cu sec.15; Van Leyden, Breugel cel Bătrân, Van Dyck şi o colecţie de Rubens

o Şcoala Olandeză: începând cu sec.17; desene ale artiştilor: Both, Asseliyn, Van Goyen, de Hooch si Rembrandt (17 buc.)

o Şcoala Franceză: începând cu sec.16; Clouet, Bellange, Poussin, Lorrain, Watteau, Picasso, Matisse, Chagall etc.

o Şcoala Engleză: din a doua jumătate a sec.17 încoace Hogarth, Reynolds, Gainsborough şi Romney.

Există şi colecţii speciale, accesibile doar experţilor ce includ desene arhitecturale, miniaturi, vederi ale Vienei, Austriei, gravuri istorice, cărţi ilustrate

Albertina posedă deasemenea o colecţie de arhitectură şi o colecţie nou creată de fotografii (Helmut Newton, Lisette Model şi alţii)

Camerele de stat ale imensului cartier de locuit al Habsburgilor au fost odată ocupate de fiica favorită a împărătesei Maria Theresa, arhiducesa Marie.Christine, apoi de fiul ei adoptiv, arhiducele Karl

Aflată în imediata apropiere a Colecţiei Albertina, Cafe Albertina si Augustinerkeller oferă specialităţi culinare a bucătăriei vieneze.

Preturi: Adulti: 11 € Posesori Viena Card: 9.10 € Ghid audio: 4 € Mai multe informatii gasiti pe www.albertina.at


www.wien.info

9

Galeria de Arta Secession Vereinigung bildender KünstlerInnen Wiener Secession Adresa: Friedrichstrasse, 12A - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2, U4 - Karlsplatz

necesitatea unei astfel de clădiri expoziţionale a venit după 1892, când Uniunea Tinerilor Artişti era condusă de Gustav Klimt

în 1897, încă exista Uniunea Artiştilor, cunoscută sub denumirea de „Secession” galeria expoziţională a Uniunii Artiştilor este uşor de recunoscut după aşa numita „varză

de aur”, o cupolă din bronz acoperită de frunze de aurite laur şi o faţadă art-deco este o operă a arhitecturii Art-Nouveaux şi a fost proiectată şi construită de Joseph Maria

Olbricht,discipol a lui Otto Wagner. A conceput clădirea ca un manifest tridimensional al societăţii tinerilor artişti

secesioniştii erau interesaţi în îmbinarea diferitelor forme de artă separate: sculptură, arhitectură, pictură, muzică, pentru a crea o operă de artă comprehensivă

a fost deteriorată în timpul războiului şi jefuită de bogăţiile ei în 1945 a fost restaurată şi redeschisă în 1964 în 1986 a fost reconstruită, având posibilitatea să se desfăşoare manifestări muzicale, de

teatru şi prezentări video ghirlandele din frunze de laur decorează faţada măştile celor 3 gorgone domină intrarea, simbolizând cele 3 forme ale artei:

arhitectură,sculptură şi pictură deasupra intrării se află un motto al secesioniştilor:”Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre

Freiheit” („Epocii arta sa. Artei libertatea sa.”) în partea de est a clădirii se află grupul de bronz Mark Anthony de Arthur Strasser în 1902,asociaţia artiştilor au plănuit să aducă un omagiu lui L.van Beethoven organizând

o expoziţie. Muzica lui Beethoven se potrivea ideii secesioniştilor de „gesamtkunstwerk” (operă de artă complexă, comprehensivă)


www.wien.info

10

Gustav Klimt şi-a adus contribuţia cu o operă monumentală, pe perete, o Friză Beethoven muzeul este specializat pe artă contemporană. Adesea artiştii schimbă aspectul exterior al

clădirii adăugând sculpturi sau modificând lumina.

Adulţi € 5,00 expoziţii Adulţi € 8,50 expoziţii şi friza lui Beethoven Vizită cu ghid € 1,50 sâmbătă ora 15, duminică ora 11

Mai multe informatii gasiti pe www.secession.at

Hermesvilla Adresa: Lainzer Tiergarten, 13 - A.1130 Wien Metrou (U-Bahn): U4-Hutteldorf Bus: 60B Situată într-un peisaj idilic în mijlocul fostului teren de vânătoare, acum Lainzer Tiergarten, este " locul de vis", aşa cum îl numea odată Împărăteasa Elisabeta. Împăratul Franz Joseph i-a dăruit-o în speranţa de a-şi convinge soţia, o călătoare înrăită, să petreacă mai mult timp în Viena.

Celebrului arhitect al Ringstrasse, Karl von Hasenauer, i-au trebuit mai mult de 5 ani să construiască villa, un model pentru multe case romantice de la ţară destinate burgheziei. Numele vilei provine de la statuia care se află în grădină "Hermes Paznicul".

La primul etaj al casei se află o expoziţie impresionantă despre istoria casei: fotografii, lanuri, parte din mobila originală (existentă în acea vreme) şi multe lucruri personale ce au aparţinut împăratului şi împărătesei, care exprimă un stil de viaţă departe de eticheta oficială a curţii.

Dormitorul împărătesei este şi el senzaţional. Imensul pat regal este din timpul Mariei Theresa, pictura murală reprezintă motive din piesa lui Shakespeare "Visul unei nopţi de vară" realizată de Hans Makart. Mulţi artişti renumiţi precum: Franz Matsch, Hugo Charlemont, Georg şi Gustav Klimt şi-au lăsat amprenta la designul interior al apartamentului imperial privat. Sissi era conştientă de necesitatea întreţinerii corpului ei şi făcea exerciţii fizice în sala de gimnastică mobilată în culori luminoase.

La etajul superior vizitatorii pot admira o colecţie de modă celebră în lume. Hermesvilla este bine cunoscută şi ca loc de desfăşurare a unor expoziţii notabile pe teme cultural-istorice. Nici un alt loc din Viena nu-ţi va oferi o astfel de combinaţie de artă, cultură şi răsfăţ al naturii.


www.wien.info

11

Hofburg Adresa: Hofburg - Michaelerkuppel - A.1010 Viena Metrou (U-Bahn): U2 - Museumsquartier Tramvai: 1, 2, D Bus: 2A, 57A, N25, N26, N36, N38, N58, N60, N66, N67

Colectia Argintariei Imperiale - Silberkammer

Aripa Cancelariatului Imperial al palatului Hofburg găzduieşte azi Argintăria Curţii şi Sala de mese, o colecţie unică de obiecte necesare pentru funcţionarea gospodăriei imperiale. Etalarea acestor obiecte îi permite vizitatorului o introspecţie în cultura meselor de la curte.

Până în sec.XV, Camera Argintăriei de la curtea Habsburgică a fost condusă de Maestrul Camerei Argintăriei care era responsabil cu administrarea fructelor, pâinii, argintăriei, veselei şi tacâmurilor.

În decursul timpului Camera Argintăriei a câştigat o tot mai mare importanţă. Responsabilitîţile diverse au fost împărţite între Bucătăria Curţii, Cofetăria Curţii, Camera Pânzeturilor Curţii, Pivniţele Curţii, Argintăria Curţii, Sala de servit masa, Magazia de alimente a Curţii, Lemnele de foc, Magazia de cărbune şi Camera Luminoasă a Curţii, adică, birourile care coordonau gospodăria imperială.

După căderea Imperiului Habsburgic în 1918 gospodăria Curţii a fost dizolvată şi proprietăţile imperiale au trecut în proprietatea statului, a Republicii Austriece. În timp ce un număr de articole au fost vândute, majoritatea au rămas în Camera Argintăriei şi în Sala de servit masa. Din acestea, o parte au rămas pentru a fi folosite la banchetele oficiale ale statului şi a dineurilor date de republică, în timp ce altele au fost expuse publicului în fostele birouri ale Camerei Argintăriei începând din 1923.

După renovarea completă şi adaptarea camerelor învecinate care cândva găzduiseră Manufactura de Goblin Imperial, Camera Argintăriei a fost redeschisă în 1995 sub forma Colecţiei de Argint Imperială. Azi, în jur de 7.000 de articole, din totalul de 150.000 de articole ale colecţiei, sunt expuse pe o suprafaţă de 1.300 m².

Apartamentele Imperiale - Kaiserappartements


www.wien.info

12

O introspecţie în lumea celui mai ilustru cuplu imperial al Austriei cu cele 19 camere ocupate de împăratul Franz Joseph şi soţia sa, Elisabeta, ce conţin birouri, apartamente rezidenţiale şi săli de recepţii, toate mobilate şi decorate la cel mai înalt standard al autenticităţii istorice.

Hofburg a fost reşedinţa Habsburgilor timp de peste 600 de ani şi centru Sfântului Imperiu Roman. Pe lângă rolul său de loc al guvernului şi centru administrativ, Hofburg a fost deasemenea şi reşedinţa de iarnă a familiei imperiale. Din sec.XVIII încoace curtea şi-a petrecut vara la Palatul Schonbrunn.

Ceremonialul Curţii cerea ca fiecare membru al familiei să aibă propriile apartamente într-unul din numeroasele aripi ale palatului. Azi multe din aceste apartamente găzduiesc muzee şi birouri, ministere şi cancelaria prezidenţială. Aripa Cancelariei Imperiale şi Reşedinţa Amalia, care formau apartamentele lui Franz Joseph şi ale Elisabetei sunt deschise publicului.

Mobilierul şi aranjarea datează în mare parte din a doua jumătate a sec.XIX, dar majoritatea sobelor ceramice sunt originale din sec.XVIII. Aceste sobe erau aprinse de fochişti ai Curţii din pasaje paralele pentru a evita murdărirea încăperilor. Din 1824 s-au instalat ţevi pentru încălzirea sobelor cu aer cald.

Candelabrele de cristal de Bohemia au fost făcute de firma Lobmeyr şi aveau lumânări folosite până la sfârşitul sec.XIX când a fost introdusă electricitatea în palat.

Muzeul Sisi - Sisi Museum

Legendara împărăteasă între mit şi adevăr. Frumoasa şi celebra împărăteasă Elisabeta a devenit un adevărat cult. Muzeul Sisi din Apartamentele Imperiale ale Palatului Imperial conţine numeroase obiecte personale ale Elisabetei precum şi cele mai celebre portrete ale frumoasei împărătese. Centrul expoziţiei este dedicat vieţii private a Elisabetei; revolta ei împotriva ceremoniilor de la curte, refugiul ei într-un cult al frumuseţii, obsesia ei de a fi zveltă, performanţele ei atletice şi poezia plină de efuziune. De la libertatea zilelor petrecute ca fată în Bavaria, la surprinzătoarea căsătorie cu împăratul Austriei, la asasinarea ei la Geneva în 1898, muzeul dezvăluie viaţa agitată a legendarei împărătese.

Se pot admira:

rochiile de vară portretele celebre trusa de voiaj biroul miniatural cu câteva scrisori pictate de Elisabeta însăşi setul de acuarele al lui Sisi masca mortuară luată după asasinarea ei.


www.wien.info

13

Elisabeth of Wittelsbach - Sisi (1837-1898)

S-a născut ca fiică a Ducelui Maximilian şi a Ducesei Ludovika, în Bavaria. În 1853 l-a cunoscut pe vărul ei, împăratul Franz Joseph, care urma să se căsătorească cu sora ei, Helene. Franz Joseph s-a îndrăgostit pe loc de Sisi şi s-a hotărât s-o ia pe ea de nevastă. Când Sisi a ajuns la Viena, şi-a dat în curând seama că viaţa la curtea vieneză nu va fi uşoară pentru ea. Aristrocraţia vieneză îşi bătea joc de ea şi soacra ei, Sophie a luat controlul asupra vieţii ei. Copiii i-au fost luaţi şi rar i se permitea să-i vadă,ducând-o spre depresie şi boală. După doi ani de tratament, timp în care a locuit la Madeira, Korfu şi în Bavaria, Sisi s-a întors refăcută şi cu noi puteri la Viena. S-a hotărât să preia controlul asupra problemelor politice şi curând a fost interesată de Ungaria. În 1867 a fost încoronată regină a Ungariei.Era obsedată de frumuseţea ei,având grijă de corpul ei, dând în anorexie. Ideile sale foarte liberale, dorinţa ei pentru o structură republicană,eforturile ei de a ajuta pe cei sărmani au făcut-o foarte populară în rândul austriecilor. În 1870 s-a decis să se retragă din viaţa publică încercând să ducă o viaţă privată. La 10 septembrie, în timp ce se plimba prin Geneva, a fost asasinată de un tânăr anarhist italian.

Istoria Hofburgului

Hofburg a fost reşedinţa suveranilor Austriei timp de 6 secole. În decursul timpului s-a dezvoltat într-una din cele mai importante centre ale istoriei europene. De aici Habsburgii au domnit din sec.XIII, la început ca şi conducători ai ţinuturilor Austriece, din 1452 ca împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman şi în cele din urmă ca împăraţi ai Austriei din 1806 şi până la căderea monarhiei în 1918. La început a fost un castel medieval fortificat datând din sec.XIII care a fost extins de către fiecare împărat, ajungând să semene cu un adevărat "oraş în oraş". Complexul care se întinde pe mai mult de 240.000 m² constă din 18 aripi, 19 curţi şi 2.600 de camere în care aproape 5.000 de oameni trăiesc şi muncesc azi.

Cea mai veche parte a Hofburgului este Alte Burg (Fortăreaţa Veche), care din sec.XVIII a fost numită Schweizertrakt (Aripa Elveţiană), denumire dată după Garda Elveţiană care supraveghea palatul.

Inima complexului fortăreţei medievale s-a păstrat deşi cele 4 turnuri de colţ, cea mai mare parte a şanţului cu apă şi podul care se ridica fuseseră îndepărtate pentru a face loc schimbărilor prin care a trecut palatul de-a lungul secolelor. La mijlocul sec.XIV faţada a fost renovată în stil Renascentist.

În 1552 s-a construit Poarta Elveţiană (Schweizertor). A fost construită după proiectul lui Pietro Ferabosco. Această aripă a palatului adăposteşte Visteria Imperială, unde sunt păstrate însemnele Sfântului Imperiu Roman şi ale Imperiului Austriac. Corul Băieţilor din Viena cântă şi azi, duminica, la Mesa din Burgkapelle care a fost construită în 1449.

În 1559 a început construirea Stallburg-ului ca o nouă reşedinţă. Până în sec.XVIII această parte a palatului conţinea grajdurile celebrilor cai Lipizzani, care pot fi văzuţi zilnic la antrenamentul de dimineaţă sau la spectacolele de la Şcoala de Iarnă de Călărie, situată pe strada de vis-a-vis.

Amalienburg (Reşedinţa Amalia) s-a ridicat ca o clădire liberă vis-avis de Schweizertrakt, în sec.XVI. I s-a dat numele împărătesei Wilhelmine Amalia, care a folosit-o ca reşedinţă a ei moştenită după moartea Împăratului Joseph I. Ultima ocupantă a acestei părţi a palatului a fost Împărăteasa Elisabeta, apartamentele căreia sunt deschise astăzi publicului.


www.wien.info

14

În sec.XVII, Împăratul Leopold I avea Aripa Elveţiană legată de Reşedinţa Amalia. Această legătură în stil Baroc Timpuriu s-a construit între 1668-1680 şi s-a numit Leopoldinischer Trakt (Aripa Leopoldină). A fost ocupată de Împărăteasa Maria Teresa în sec.XVIII, iar după moartea ei apartamentele acestei aripi au fost folosite ca săli de stat până la sfârşitul monarhiei. Din 1946 a găzduit biroul Preşedintelui Federal Austriac.

În subsolul unei părţi a palatului Hofburg se aflau pe trei nivele pivniţele vinului imperial. Vinul care a rămas la sfârşitul monarhiei a fost vândut la licitaţie iar locul a fost folosit ca depozit pentru modelele de gips a fântânilor şi monumentelor de pe Ring.

Pe parcursul sec.XVIII, Hofburg a fost mărit adăugându-i-se câteva extensii magnifice Baroce, toate proiectate şi începute de arhitectul Curţii, Joseph Bernard Fischer von Erlach. După moartea arhitectului în 1723, fiul său Johann Emanuel Fischer von Erlach a supravegheat construcţia.

Între 1723-1735 a fost construită Biblioteca Curţii, acum Biblioteca Naţională Austriacă, pentru a păstra colecţia impresionantă şi preţioasă de cărţi deţinută de Habsburgi. Sala Mare cu interiorul ei Baroc este una din cele mai frumoase de acest fel din lume.

La moartea lui Johann Bernard Fischer von Erlach, un alt arhitect pe nume Lukas von Hildebrandt şi-a văzut şansa în carieră. Astfel că, în timp ce fiul arhitectului Fischer continua cu realizarea planurilor tatălui său, Hildebrandt a început proiectul la Aripa Cancelariei Imperiale. Totuşi, la cererea expresă a Împăratului, această aripă a fost dată spre terminare lui Johann Emanuel Fischer von Erlach în 1730. După destrămarea Sfântului Imperiu Roman în 1806, cancelaria a fost schimbată în apartamente rezidenţiale pentru familia imperială. De la mijlocul sec.XIX ea a fost ocupată de Împăratul Franz Joseph.

Sculpturile portalelor sunt de Lorenzo Martinelli şi reprezintă Muncile lui Hercules. Secţiunea centrală conţine Keisertor (Poarta Împăratului) care duce la apartamentele imperiale.

La marginea acoperişului se ridică scutul heraldic a Împăratului Charles VI cu vulturul dublu purtând scutul Austriac în culorile roşu, alb, roşu, având deasupra coroana imperială.

În 1735 Johann Emanuel Fischer von Erlach a terminat Şcoala de Iarnă de Călărie, apoi sălile de bal (Redoutensale) au fost ridicate ca o clădire alăturată. Iniţial folosite pentru recepţii grandioase, baluri şi alte festivităţi, azi serveşte ca un centru pentru congrese.

La începutul sec.XIX Ludwig Montoyer a construit magnifica Sală de Ceremonii, care a fost folosită de atunci încoace pentru toate evenimentele dinastiei imperiale, azi fiind încă folosită pentru multe din balurile vieneze celebre.

La sfârşitul sec.XIX, când a fost demolat vechiul teatru al palatului, Ferdinand Krischner a terminat Michaelertrakt (Aripa Sf. Michael), denumită astfel după biserica pe care o are în faţă, folosind proiectele şi planurile lui Fischer von Erlach. Cu faţada arcuită şi cu domul înalt de 50 m, ea domină faţada palatului care dă spre centrul oraşului.

La începutul sec. XX, la scurt timp după destrămarea monarhiei, a fost ridicat Neu Hofburg dând spre Heldenplatz. Cu o faţadă monumentală, a fost proiectat iniţial ca parte a unui "forum imperial" mai mare, proiect a lui Gottfried Semper şi Karl Hasenauer. Azi adăposteşte parte a Bibliotecii Naţionale şi un număr de colecţii şi muzee.

Turul Palatului Hofburg

Sufrageria

În timpul Împăratului Franz Joseph această cameră a fost folosită pentru servirea meselor familiei. Masa era aranjată conform protocoului care guverna mesele imperiale de la curte; chiar şi o masă restrânsă doar cu membri apropiaţi ai familiei trebuia să urmeze un ceremonial strict al curţii. Masa era întotdeauna împodobită festiv; în mijloc stăteau vase aurite cu flori, fructe şi dulciuri. Împăratul stătea la mijlocul mesei; vis-a-vis stătea adesea un oaspete de onoare, ceilalţi oaspeţi fiind aranjaţi în jurul mesei în funcţie de gradul de rudenie sau rang, doamnele şi domnii


www.wien.info

15

alternând. Oaspeţii erau serviţi în acelaşi timp ca şi împăratul care începea imediat să mănânce. Deoaece felul de mâncare era considerat gata îndată ce împăratul punea jos cuţitul şi furculiţa, şi farfuriile erau imediat luate, împăratul era întotdeauna atent să nu pună jos furculiţa şi cuţitul până când nu termina toată lumea de mâncat.

Salonul Roşu

Mobila şi tapiseriile din această cameră au fost daruri făcute lui Joseph II de către cumnatul său, regele francez Ludovic XVI, care se însurase cu fiica cea mică a Mariei Teresa, Marie Antoinette. Ambii au fost executaţi în timpul Revoluţiei Franceze şi tot ce au avut a fost vândut. De aceea tapiţeriile de aici au o valoare istorică deosebită.

Salonul Mare

Camera de recepţie a împărătesei şi locul unde serveau micul dejun împăratul şi împărăteasa. Picturile cu peisaje evocă dragostea împărătesei pentru natură şi călătorie precum şi dorul ei pentru locurile îndepărtate. Statuia de marmură, de Antonio Canova, din fundal reprezintă Polyhymnia, muza greacă a poeziei eroice.

Camera Bergl

O uşă duce la două Camere Bergl a căror pereţi sunt complet acoperiţi de pictură murală din 1766, executată de Johann Bergl, unul din pictorii favoriţi ai Mariei Teresa. Pictura murală reprezintă peisaje exotice.

Baia

După dressing se află baia împărătesei Elisabeta instalată în 1876. Ea a fost primul membru al familiei imperiale care a avut o baie în adevăratul sens al cuvântului. Baia a fost restaurată în toamna anului 2002. Avea o pardoseală cu linoleum, pusă după 1883 iar pereţii erau acoperiţi cu o ţesătură cu model puternic colorat ce reprezenta bujori boboci şi bujori înfloriţi. La stânga se afla vana originală din aramă.

Dressing-ul şi Sala de Exerciţiu

Elisabeta era considerată una dintre cele mai frumoase femei a timpului şi era foarte conştientă de acest fapt. Regimul pentru frumuseţe i-a marcat nu numai rutina zilnică ci şi o mare parte din viaţa ei. Se cântărea zilnic şi ţinea o dietă pentru a-şi păstra tinereţea. Făcea exerciţii de gimnastică în fiecare dimineaţă, ceea ce a scandalizat curtea. Barele prinse la perete se pot vedea şi azi, ca şi inelele care atârnă de rama uşii. Avea la dispoziţie şi o sală de gimnastică bine echipată. Elisabeta era mândră de părul ei, cu fir gros şi lung până la gleznă şi avea mare grijă de el. Pieptănatul dura 2-3 ore pe zi. Odată pe lună se spăla pe cap cu un amestec de gălbenuş de ou şi cognac, procedură ce-i ocupa o zi întreagă.


www.wien.info

16

Camera de zi / Dormitorul

Apartamentele împăratului erau alăturate de cele ale împărătesei. Iniţial a fost camera cu patul nupţial dar apoi a devenit dormitorul împărătesei în care-şi petrecea o parte a zilei. Camera are un altar Neo-Gotic din marmură de Carrara, din 1855, executat de Vinzenz Pilz.

Salonul Mic

Camera memorială a împăratului Maximilian al Mexicului. În timpurile imperiale a fost camera unde se retrăgeau bărbaţii pentru a fuma. Azi este o cameră memorială a Împăratului Maximilian. Maximilian, frate cu Franz Joseph, a fost amiral în marina austriacă. Pentru un timp scurt a fost guvernator general al regatului Lombardia-Veneţia. El a acceptat oferta lui Napoleon III de a deveni împăratul Mexicului. Împreună cu soţia sa, Charlotte a Belgiei, la fel de ambiţioasă ca şi el, s-au îmbarcat spre marea aventură care avea să se termine tragic. Maximilian nu a avut nici o şansă în faţa forţelor revoluţionare a lui Benito Juarez. Charlotte a venit în Europa după ajutor dar a fost refuzată. S-a dereglat mintal şi nu s-a mai întors la soţul ei. Maximilian a fost capturat şi executat la Queretaro la 19 iunie 1867.

Salonul Mare

Este locul unde Franz Joseph era vizitat de familia sa, frate, nepoţi, etc. În compania cărora servea o ceaşcă de ceai şi se interesa de ei şi nevoile lor. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu propriul său fiu, Rudolf, cu care nu s-a înţeles, având opinii politice diferite. Prinţul Rudolf dorea o republică federală, un punct de vedere clar exprimat şi în Kronprinzwerk, o enciclopedie populară în 24 de volume care se află în acest salon. Rudolf s-a sinucis la Mayerling în 1889.

Dormitorul lui Franz Joseph

Cînd cuplul imperial s-a mutat în locuri separate de dormit, această cameră a devenit dormitorul împăratului. Franz Joseph dormea pe un pat de fier simplu, un obicei tipic pentru viaţa spartană preferată de împărat. Îşi începea ziua cu mult înainte de ivirea zorilor, de obicei la 3,30 dimineaţa. Îşi permitea o oră de somn în plus doar dacă se culca foarte târziu. Primul lucru era baia pe care o făcea într-o cadă adusă zilnic în dormitor. Franz Joseph prefera un mobilier modest în camerele sale private. După ce se îmbrăca, îngenunchia şi-şi spunea rugăciunile de dimineaţă. Apoi servea micul dejun în biroul său.

Biroul

Împăratul Franz Joseph îşi lua în serios toate responsabilităţile care-i reveneau. Îşi petrecea cea mai mare parte a zilei în biroul său studiind documentele ce cereau semnătura sa. Îşi termina ziua de lucru după ce participa la dineurile oficiale, recepţii sau baluri. Franz Joseph era însă şi un om de familie şi-i plăcea să fie înconjurat de tablouri şi suveniruri ale copiilor şi nepoşilor săi precum şi de micile atenţii primite din partea lor. Pe biroul său se afla portretul său preferat, cel al " Îngerului Sisi". Împăratul se afla în această cameră când a primit vestea morţii tragice a unicului său fiu, Rudolf, la 30 ianuarie 1889.


www.wien.info

17

Sala de Conferinţe

O masă imensă în stil Empire cu scaune asortate ocupa mijlocul camerei unde aveau loc conferinţele miniştrilor. Bustul de marmură şi sabia de onoare a Feld Mareşalului Radetzsky amintea de serviciul suprem adus ţării de acest comandant militar. Împăratul Franz Joseph i-a rămas veşnic recunoscător, punându-i la dispoziţie un apartament la Hofburg oricând se afla la Viena.

Camera de Audienţe

Când avea audienţe, împăratul stătea la o masă înaltă în prim plan. Picturile de pe pereţi reprezentau portretele predecesorilor săi. Bunicul său, Împăratul Franz II/I, care a fost ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman. În 1806 el a fost obligat să dizolve imperiul datorită victoriilor militare ale lui Napoleon. Fiul său cel mai mare, Ferdinand (următorul portret) a devenit apoi împărat deşi era bolnav de epilepsie. Împăratul Ferdinand, care era unchiul lui Franz Joseph, a abdicat în favoarea nepotului său de 18 ani în timpul revoluţiei de la 1848. Când Franz Joseph a murit la Schonbrunn, la 21 noiembrie 1916, el controlase destinul ţării sale timp de 69 de ani.

Sala de aşteptare a Camerei de Audienţe

Împăratul Franz Joseph ţinea audienţe de 2 ori pe săptămână la care se puteau prezenta oricare din supuşii imperiului său. Înainte de a fi primiţi ei aşteptau în această sală. Cei care cereau audienţe şi participau la acestea trebuiau să fie îmbrăcaţi în uniformă sau frac iar doamnele în rochie neagră cu trenă. Veneau reprezentanţi din cele mai importante ţinuturi ale coroanei şi regiuni ale monarhiei (Ungaria, Bohemia, Veneţia, Croaţia, Slavonia, Serbia, Voivodina, Carinthia, Styria şi Tyrol). Ne putem face astfel o idee despre mărimea şi varietatea etnică a monarhiei Austro-Ungare. Pereţii sunt decoraţi cu 3 picturi murale monumentale într-o tehnică specială executate de Peter Krafft în 1832, zugrăvind evenimente imporatnte din domnia Împăratului Franz I / II.

Camera Gărzii Trabant

Este o anticameră la apartamentele împăratului unde un ofiţer stătea de pază zi şi noapte.

Asasinatul

La 10 septembrie 1898, Elisabeta a fost asasinată de anarhistul italian Luigi Lucheni în Geneva. Luigi Lucheni a descoperit din întâmplare adevărata identitate a "Contesei de Hohenembs", nume sub care călătorea împărăteasa. Luigi Lucheni o înjunghie în piept cu un pumnal. Elisabeta cade la pământ dar se ridică ameţită. Crezând că a fost doar o ciocnire, ea se grăbeşte să se îmbarce nevrând să piardă vasul. La scurt timp leşină şi când este dezbrăcată se observă urma rănii făcute de pumnal. Vasul se întoarce imediat şi împărăteasa este dusă la hotel, unde moare la scurt timp. Trupul Elisabetei este dus la Viena şi este înmormântată în Cavoul Bisericii Capucine.


www.wien.info

18

Celebritatea Elisabetei începe odată cu moartea sa tragică, toate criticile ce i s-au adus fuseseră uitate. Ceea ce a rămas este amintirea unei împărătese frumoase şi de neatins. S-a născut astfel mitul Sisi.

Zborul

Elisabeta a reacţionat la constrângerile curţii vieneze prin refugiul pe care l-a găsit în cultul propriei frumuseţi, într-o dietă obsesivă şi sport. Pe măsură ce îmbătrânea, şi mai ales după tragica sinucidere a singurului ei fiu, Rudolf, în 1889, Elisabeta devenea din ce în ce mai tristă şi retrasă, puţin sociabilă, uneori aproape de neabordat. A început să se îmbrace în negru; evantaiele, umbreluţele şi voalurile au devenit accesoriile indispensabile ale împărătesei.

La Curte

Elisabeta îşi îndeplinea îndatoririle de împărăteasă fără nici o tragere de inimă. Nu-i plăceau pompa şi ceremoniile de la Curte, fapt ce a intrigat curtea vieneză. În timpul ocaziilor oficiale se simţea ca un "cal înhămat" la paradă. Suferea enorm de pierderea libertăţii.

Copilăria

Elisabeta şi-a petrecut copilăria, lipsită de constrângeri, liberă, în Munchen şi Possenhofen pe lacul Starnberg. În vara anului 1853 şi-a însoţit mama şi sora mai mare, Elena, la Ischl, pentru a participa la sărbătorirea zilei de naştere a vărului ei, Împăratul Franz Joseph. Sora ei urma să devină soţia împăratului, dar Franz Joseph s-a îndrăgostit pe loc de inocenta Elisabeta de 15 ani. La 19 august are loc ceremonia de logodnă. Sisi este copleşită de atenţiile primite ca viitoare împărăteasă. Dar neliniştea şi teama faţă de curtea vieneză începe să-şi facă loc în sufletul ei. Şi-a dat seama că a intrat într-o altă lume care-i lua propria libertate.

Scările Împăratului

Intrarea în muzeul Sissi şi Apartamentele Imperiale se face prin impozantele Scări ale Împăratului, folosite de acesta pentru a ajunge în apartamentele sale. Primele 2 camere oferă informaţii despre familia Habsburg şi Habsburg-Loraine şi despre istoria Hofburgului.

Hofburg este deschis: Din septembrie pana in iunie de la 9:00 la 17:30 Din Iulie pana in August de la 9:00 la 18:00


www.wien.info

19

Tarife acces

Intrare cu

ghid audio 1 Intrare cu

ghid 2 Sisi Ticket

Adulti € 10,50 € 13,00 € 23,50 Copii (6-18 ani) € 6,50 € 7,50 € 14,00 Studenti (19 - 25 ani) 3 € 9,50 € 12,00 € 21,50 Persoane cu handicap 4 € 9,50 € 12,00 € 21,50 Wien Card € 9,50 € 12,00 € 21,50 Grupe de elevi (6-18 ani) 5 € 5,50 € 6,50 € 11,50 Familienticket (2 adulti + 3 copii) -- -- € 49,90

1) ghid audio in 11 limbi, inclusiv limba romana 2) ghid pentru Camera de argint SAU Museul Sisi si apartamentele regale 3) necesita carnet international de student 4) necesita documente justificative 5) necesita o lista cu numele si datele de nastere ale elevilor, lista trebuie sa fie semnata si stampilata de conducerea scolii

Josephinum Institutul Universitar de istorie a medicinii Sammlungen der Medizinischen Universität Wien Adresa: Wahringer Strasse 25 - A.1090 Wien Metrou (U-Bahn): U2 - Schottentor Tramvaie: 37, 38, 40, 41, 42

splendida clădire Josephinum, în stil Baroc-târziu, a fost construită în 1783-85 a fost proiectată de Isidor Canevale pentru a servi drept loc de pregătire pentru doctori şi

chirurgi a fost remodelată în 1822 a fost ridicată la rangul de Academie în 1854 din 1918 găzduieşte Institutul de Istorie a Medicinii şi Institutul Farmacognostic al

Medicinii în curtea de Onoare se află o fântână cu figura Hygieiei şi o statuie de J.M. Fischer, din

1787 o colecţie de modele anatomice şi obstretică din ceară, a fost realizată la cererea lui

Joseph II, de sculptori toscani. Este o colecţie fascinantă pentru studiul corpului uman există şi o colecţie de farmacie experimentală, o colecţie de medicamente şi leacuri.


www.wien.info

20

Mai multe informatii gasiti pe www.meduniwien.ac.at/josephinum/topmenu1/das-josephinum/

Muzeul de Istorie a Artei Kunsthistorische Museum Adresa: Maria-Teresien-Platz -1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Principala clădire a muzeului este ea însăşi un exponat. Construit la comanda Habsburgilor pentru a adăposti imensa lor colecţie de artă şi antichităţi, care a început a fi colecţionată de Arhiducele Leopold Wilhelm, interiorul clădirii se armonizează cu colecţiile cele mai frumoase din lume expuse aici. Clădirea a fost proiectată de arhitecţii Gottfried Semper şi Karl von Hasenauer, construcţia ei începând în 1872.

A fost nevoie de 19 ani pentru a termina, având în vedere opulenţa interiorului ei la care au contribuit şi artişti cunoscuţi austrieci ca: Hans Makart şi Gustav Klimt. Arhitecţii Gottfried Semper şi Karl von Hasenauer au proiectat clădirea în stilul Renaşterii Italiene, stabilind din punct de vedere istoric o legătură cu o epocă de semnificaţie deosebită pentru arte şi ştiinţe. Arhitectura magnifică crează un cadru potrivit pentru comorile artistice adunate de Habsburgi, patroni entuziaşti şi colecţionari de secole.

Colecţiile Muzeului de Istorie sunt printre cele mai importante şi spectaculoase din lume. Sălile secolului 16, Kunst und Wunderkammer ale Arhiducelui Ferdinand şi ale Împăratului Rudolph II, împreună cu colecţiile baroce ale Arhiducelui Leopold Wilhelm, formează nucleul colecţiilor Muzeului în care gustul şi preferinţele artistice ale acestora, şi a altor cunoscători ai Familiei Imperiale sunt încă pline de discernământ şi azi, astfel dând un sens gloriei Imperiale a dinastiei Habsburgice iubitoare de artă.

Colecţiile muzeului se înşiră de la Egiptul Antic şi antichităţile greceşti şi romane la colecţiile de Artă Medievală la splendidele colecţii ale Renaşterii şi Barocului. Muzeul este împărţit în colecţii diferite, unele din ele fiind găzduite în Hofburg şi în Palatul Schoenbrunn. Deasemenea Castelul Ambras din Innsbruck operează ca un muzeu independent şi este parte a Muzeului de Istorie. Din ianuarie 2001, Muzeul de Etnologie şi Muzeul Teatrului Austriac sunt parte a grupului.

Mai multe informatii gasiti pe www.khm.at


www.wien.info

21

Acesta are in componenta urmatoarele entitati :

Muzeul Trasurilor si Departamentul Uniformelor de Curte Wagenburg und Monturdepot

Adresa: Castelul Schönbrunn - 1010 Wien

Colecţia de trăsuri de la Schoenbrunn este formată în principal din vehicule din fosta flotă de transport a Curţii Vieneze. După căderea monarhiei Austro-Ungare în 1918, cam 100 de trăsuri, sănii, lectici împreună cu şei, harnaşamente, podoabe, cergi pentru cai şi picturi au fost păstrate. Există şi o colecţie mare de uniforme legată de cea de trăsuri. Acest fapt s-a datorat colecţiei de livrele deţinute de Biroul Stăpânului de cai.

Conţine:

Trăsuri (cele din sec.18 sunt în centrul atenţiei) Trăsuri, sec.19 Şei şi harnaşamente Uniforme ale Curţii: Casa Imperială şi înalţii demnitari Haine de gală (livrele) ale Curţii Haine de gală (livrele) pentru nobili Publicaţii

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/wagenburg-und-monturdepot/

Muzeul Teatrului Austriac Österreichische Theatermuseum

Adresa: Lobkowitzplatz, 2 - A.1010 Wien Bus: 3A

lângă Palatul Imperial se ridică Palatul Lobkowitz, în stil baroc, în care atenţia este acordată magiei scenei poţi urmări istoria teatrului completată de expoziţii cu numeroasele sale colecţii mai mult de 1.000 de modele scenice, 600 costume şi recuzită pe parcursul a trei secole, mai mult de

100.000 de desene şi tipărituri precum şi 700.000 de fotografii de teatru sunt cele care susşin muzeul se mai află şi marionete art nouveau aparţinând artistului Richard Teschner, incluzând faimoasa

„Figurenspiegel” oglinda concavă cu efecte de lumină există un departament separat dedicat copiilor.

Mai multe informatii gasiti pe www.theatermuseum.at

Arhiva Muzeul de Istorie a Artei Archiv des Kunsthistorischen Museums

Adresa: Heldenplatz - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Arhiva muzeului este una specializată istoric şi constă din:


www.wien.info

22

O arhivă centrală destinată nevoilor generale ale muzeului Împrumuturi permanente în colecţiile şi departamentele instituţiei.

Sunt 25.000 de unităţi de arhivă în 21 de grupe cu următorul interes:

Dosare pentru colecţii şi dosare ale şefilor departamentului respectiv Manuscrise Însemnări Dosare ale administraţiei generale din 1889 şi până în prezent Contabilitate Regulamente oficiale (din 1889) Hărţi şi planuri istorice (din 1875) Colecţii de fotografii istorice despre istoria instituţiei Documente pe probleme de salvare, confiscare, returnare, restituire. Postere (din 1955) Arhivă de ziare (din 1920) Colecţie de media audio-video asupra istoriei instituţiei Documentaţie pentru expoziţii.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/en/kunsthistorisches-museum/collections/archiv

Biblioteca Muzeul de Istorie a Artei Bibliothek des Kunsthistorischen Museums

Adresa: Maria-Teresien-Platz - Kunsthistorisches Museum, clădirea principală - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67

Conţine obiecte selectate. Este o bibliotecă de referinţă ştiinţifică cu secţii specializate pentru fiecare colecţie şi departament. Accesul publicului este limitat datorită numărului mic de locuri pentru citit. Biblioteca conţine 240.000 de volume din care 36.000 îşi au originea între sec.XV si XIX Biblioteca se concentrează asupra incunabulelor, scrieri de mână, hărţi, tipărituri istorice. Mai există colecţii speciale ca "Maximiliansbibliothek" cu un număr de pamflete, arta grafică a "Istoriei şi

documentaţiei arhitecturii şi designului interior a fostelor colecţii Imperiale" Biblioteca se îmbogăţeşte permanent în diferitele domenii ale literaturii, audio-vizualului, obiecte de

colecţie.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/de/kunsthistorisches-museum/sammlungen/museumsbibliothek

Colectia de sculptura si arta decorativa Kunstkammer

Adresa: Maria-Teresien-Platz - Kunsthistorisches Museum, parter - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67


www.wien.info

23

Colecţia a primit de la Kunst und Wunderkammer a Habsburgilor multe din obiectele pe care le conţine. Sculpturi mari şi mici,instrumente ştiinţifice deosebite şi uneori complicate, artă meşteşugărească. Marea varietate de produse de artă naturală (naturalia) şi opere de arte frumoase (artefacta) este un indiciu al gamei largi de interese a colecţionarilor particulari. Colecţia imensă a Împăratului Rudolph II a fost salvată în timpul Războiului de 30 de Ani şi transportată de la Praga la Viena. Tapiseriile s-au contopit cu colecţia de sculptură şi artă decorativă în 1921. Colecţia are 800 de tapiserii care au decorat interioarele castelelor. Sunt expuse doar câteva tapiserii celelalte fiind păstrate în cele mai bune condiţii pentru a nu se deteriora.

Conţine:

Artă a aurarilor Artă gliptică (arta gravării pietrelor preţioase) Obiecte din abanos şi bronz Sculpturi din lemn şi piatră Ceasuri Jocuri şi cabinete (comode, scrinuri, casete) Curiozităţi şi minunăţii Tapiserii

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/de/kunsthistorisches-museum/sammlungen/kunstkammer

Colectia de antichitati Grecesti si Romane Antikensammlung

Adresa: Maria Theresien-Platz - Kunsthistorisches Museum, parter - A.1010 Viena Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Exponatele acoperă o perioadă istorică ce se întinde de la ceramica Epocii de Bronz Cipriotă din mileniul 3 Î.Ch. până la exponate Slave aparţinând sfârşitului primului mileniu A.D. Este o comoară arheologică datând de la Marea Migraţie până la Evul Mediu Timpuriu.

Astfel colecţia conţine:

Artă Cipriotă şi Miceniană exponate aparţinând artei greceşti şi Miceniene datând din 2000 î.Ch.: figurine, amfore, vaze, sculpturi. Artă Helenistică Artă Etruscă exponatele romane: portrete şi statui, busturi, medalioane şi pietre preţioase, mozaicuri şi reliefuri, bijuterii

şi vase romane antichităţi aparţinând Epocii Bronzului şi Creştinismului Timpuriu comori arheologice din timpul Marii Migraţii.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/en/kunsthistorisches-museum/collections/collection-of-greek-and-roman-antiquities

Colectia de monede Münzkabinett

Adresa: Maria-Teresien-Platz - Kunsthistorisches Museum, etaj 2 - 1010 Wien


www.wien.info

24

Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Colecţia numismatică îşi datorează existenţa activităţii de colecţionare a Habsburgilor. 700.000 de obiecte începând din mileniul 3, include pe lângă monede, bani de hârtie, medalii, ordine şi alte obiecte.

Sunt expuse în 2 camere expoziţionale însoţite de o prezentare a istoriei şi dezvoltării banilor şi medaliilor. Cea de a treia sală este folosită pentru expoziţii speciale pe o anumită temă.

Conţine:

Monede greceşti Monede din Roma şi Bizanţ Monede din Evul Mediu Monede din sec. XV - XVIII Monede din sec. XIX - XX

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/de/kunsthistorisches-museum/sammlungen/muenzkabinett

Galeria de pictura Gemäldegalerie

Adresa: Maria-Teresien-Platz - Kunsthistorisches Museum, etaj 1 - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Colecţia are o bogăţie de invidiat în multe genuri de pictură. Arhiducele Leopold Wilhelm a fondat galeria de pictură cam la mijlocul sec. XVII cu opere pe care le-a achiziţionat pe când era Guvernatorul Olandei. Colecţia lui are aproximativ 1.400 picturi ale artiştilor Renaşterii Veneţiene (Titian, Veronese, Tintoretto), dar include şi opere majore ale maeştrilor flamanzi ai sec. XV-XVII (van Eyck, Rubens, van Dyck).

picturi grupate pe perioade şi ţări: o Italia, sec. XV-XVI o Italia sec. XVII-XVIII o Ţările de Jos, sec. XV-XVI o Flandra, sec. XVII o Olanda, sec. XVII o Germania, Spania şi Franţa.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/de/kunsthistorisches-museum/collections/picture-gallery

Tezaurul Schatzkammer

Adresa: Hofburg - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3-Herrengasse Bus: 2A, 3A În partea veche a Palatului Imperial se pot admira: • Comoara Burgundă din sec. XV


www.wien.info

25

• Coroana imperială a Sfântului Imperiu Roman (aproximativ 962) • Comoara Ordinului "Lâna de Aur" • Comoara casei Habsburg - Lorraine • Coroana Împăratului Rudolf II (1552-1612) • Sceptrul şi globul regesc • Comoara Ecleziastică

Acestea sunt simbolurile puterii şi demnităţii de-a lungul secolelor încrustate cu pietre preţioase ce le fac inestimabile ca valoare dar şi martori ai istoriei. Obiectele păstrate în Tezaurul Secular sunt de cel mai înalt rang şi reflectă mai mult de 1.000 de ani de istorie europeană. Este cea mai importantă colecţie de obiecte regale medievale care mai există azi. Veşmintele şi alte comori ale Ordinului Lânii de Aur, cu adăugirile din sec.XVII, au intrat în tezaur la sfârşitul sec.XVIII. După Congresul de la Viena din 1815, coroana împăratului Rudolph II, sceptrul şi globul regesc ale împăratului Matthias (1557-1619) au fost folosite de Franz I şi II (1768-1835) şi urmaşii lor ca embleme ale Imperiului Austriac. Pietrele preţioase, giuvaerurile şi obiectele transmise prin moştenire din secole diferite sunt de mare valoare istorică şi monetară.

Tezaurul Ecleziastic conţine:

• Vesela liturgică • Veşminte • Racle • Accesorii pentru altar, folosite şi colecţionate de Curtea Imperială pentru capelele şi serviciile ei religioase.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/en/treasury/

Colectia de arme si armuri Hofjagd und Rustkammer

Adresa: Neue Burg - Heldenplatz - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Colecţia de arme a Muzeului de Istorie al Artei se axează pe arme de ceremonie şi paradă şi oferă o panoramă vastă a ceea ce a fost artă adevărată pentru sec.15 în Europa şi Orientul Mijlociu.Obiectele colecţiei sunt legate de evenimente politice, campanii militare, logodne, căsătorii şi botezuri, de suveranii şi prinţii Europei Vestice din sec. XV până la începutul sec. XX. Obiectele sunt de o calitate artistică înaltă, conducătorii dorind astfel să-şi arate puterea şi statutul lor şi al vasalilor. Armurile erau făcute de cei mai renumiţi armurieri, uneori ajungând chiar să fie designul unor artişti celebri ca Durer sau Holbein. Împăratul Maximilian I, pasionat de turniruri, şi-a îndemnat nobilii să practice turnirul călare cu suliţa sau lancea. Maximilian II şi Ferdinand II, cunoscuţi pentru gustul lor pentru artă şi splendoare au adus tehnica armurilor spre o adevărată artă a aurarilor. Astfel muzeul expune armuri sculptate, lucrate cu dalta, armuri încrustate, armuri canelate, costume de armuri, armuri în stil greco-roman şi armuri din perioada barocă. Ferdinand II de Tirol a fost pasionat de armuri. A colecţionat armuri şi arme de la 125 de personalităţi ale vremii. Se poate vedea şi admira şi o colecţie de arme de vânătoare.

Conţine:

Armuri (armura regelui Ferdinand de Aragon, 1452-1576)


www.wien.info

26

Arme de ceremonii (sabia de aur a lui Maximilian II, 1527-1576) Arme de foc, pistoale şi flinte Arme folosite de turci Accesorii

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/de/neue-burg/sammlungen/hofjagd-und-ruestkammer

Colectia de Instrumente Muzicale Antice Sammlung alter Musikinstrumente

Adresa: Neue Burg - Heldenplatz - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Museumsquartier sau Volkstheater - U3-Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67 Ca alte muzee din Viena şi acesta a început prin colecţionarea instrumentelor muzicale de către Habsburgi. Cel mai pasionat colecţionar a fost Arhiducele Ferdinand de Tirol. Multe din instrumentele colecţiei au fost folosite de muzicieni şi compozitori celebri. Este cea mai importantă colecţie de instrumente Renascentiste din lume. Este îmbogăţită constant prin noi achiziţii, donaşii şi împrumuturi.

Conţine:

Instrumente cu corzi Instrumente de pişcat Instrumente cu claviatură Instrumente de suflat Alte obiecte Publicaţii

Mai multe informatii gasiti pe http://www.khm.at/en/neue-burg/collections/collection-of-ancient-musical-instruments

Muzeele Quartier - MuseumsQuartier Muzeele Quartier este unul dintre primele 10 complexe culturale din lume si reuneste intr-un

spaţiu de 60.000 m² peste 40 de instituţii cărora le oferă un spatiu dedicat artei moderne si contemporane, precum si proiectelor culturale.

Muzeele Quartier este situat în fosta Messepalast, care servise înainte imperiului drept Grajduri Imperiale – astfel, se desfăşoară în faţa ochilor o realizare barocă splendidă, având ornamente cu cai la majoritatea porţilor.

Arhitectura contemporană care permite adoptarea clădirilor istorice noilor scopuri, a fost proiectată de Laurdis şi Manfred Ortner.

Lucrările au început în aprilie 1998, şi după 3 ani Muzeele Quartier au fost deschise. Este cel mai vast spaţiu de expunere a artei moderne.

Istoric Muzeele Quartier

scopul iniţial al clădirilor a fost să servească drept grajduri naţionale pentru Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane.


www.wien.info

27

în 1713, Împăratul Karl VI a angajat pe cel mai bunarhitect, Johann Bernhard von Erlach să proiecteze grajdurile.Lucrarea a fost terminată de fiul său Emanuel Fischer von Erlach în 1725.

în anii 1850 sau făcut extinderi şi s-a curăţat faţada clădirilor, în timpul domniei împăratului Franz Joseph I.

După destrămarea imperiului în 1919, majoritatea clădirilor au fost vândute. În 1921, clădirile au fost folosite ca săli de întruniri şi târguri (iarmaroace). În următorii ani, până

în 1960, s-au făcut modificări şi restaurări. Astfel, fostele grajduri au devenit cunoscute ca "Messepalast" În 1985, a servit drept loc de desfăşurare a festivalului de muzică Wiener Festwochen. Din multele propuneri cu privire la felul în care să fie folosite fostele Grajduri Imperiale, câteva

s-au referit la folosirea lor ca loc pentru câteva muzee dedicate artei moderne. La acestea s-au mai adăugat şi suplimentarea muzeului de artă modernă cu instituţii pentru arta filmului, video,computer şi biblioteca multi-media.

Au fost 88 de proiecte în competiţie pentru rezolvarea problemelor arhitecturale. MQ s-a deschis în 2001, fiind al 10-lea din lume ca spaţiu dedicat muzeului, şi se află în

vecinătatea Muzeului de Istorie (Kunsthistorisches) şi a celui de Istorie Naturală (Naturhistorisches).

Complexul Quartier cuprinde 3 muzee majore

Muzeul de Arta Moderna Stiftung Ludwig - Museum der Modernen Kunst Stiftung Ludwig Muzeul Leopold - Leopold Museum Hala Artei - Kunsthalle

diverse centre culturale

Centrul de Arhitectura - Architekturzentrum Hala E+G - Halle E+G Sala de festivitati - Wiener Festwochen Cartierul de dans - Tanzquartier Zoom muzeul copiilor - Zoom Kindermuseum Quartier 21

Muzeul Ambrosi - Gustinus Ambrosi - Museum und Atelier im Augarten Adresa: Scherzergasse, 1a - A.1020 Wien Tel: +43(1)21640220 Tramvai: 5 - N Bus: N29

deschis în 1978, muzeul celebrează viaţa şi realizările sculptorului Gustinus Ambrosi născut la Eisenstadt, în 1893, a asurzit la vârsta de 7 ani a devenit sculptor şi poet muzeul conţine o selecţie a sculpturilor şi busturilor create de-a lungul vieţii şi până în

1975 când s-a sinucis.


www.wien.info

28

Mai multe informaţii găsiţi pe www.atelier-augarten.at/architektur/ambrosi/ambrosi.html

Muzeul Ceasului - Uhrenmuseum Adresa: Schulhof 2, A-1010, Wien Tel si Fax: +43(1)533 22 65 Metrou (U-Bahn): Herrengasse Bus: 1A - 2A - 3A

aflat într-una din cele mai vechi clădiri din oraş, muzeul este o cronică a dezvoltării ceasului din sec.15 până azi

are o colecţie de 3500 de pendule, orologii şi ceasuri;

Muzeul Ceasului din Viena are mai mult de 15 săli, fiecare pentru un anumit tip de ceas: o Prima sală: ceasuri turn o sala 3: ceasuri de perete, masă, călătorie o sala 4: ceasuri pe piedestal, o pendulă de Louis Monet din 1752 o sala 5: celebrul ceas astronomic vienez din 1810, mai conţine parte din colecţia

Mariei von Ebner-Eschenbach o sala 8: ceasuri de birou şi cu diferite forme de figuri o sala 9: pendul Empire o sala 11: cronometre Biedermeier în casete de lemn o sala 12: ceasuri de perete şi un ceas astronomic din1863 o sala 16: 270 ceasuri de buzunar şi peste 170 ceasuri de mână începând din 1850 şi

până azi o sala 17: ceasuri jucărie o sala 18: ceasuri făcute din instrumente muzicale (orgă, harpă, flaut), etc.

Muzeul de Artă Aplicată - MAK - Museum für Angewandte Kunst Adresa: Stubenring, 5 - A.1010 Wien U-Bahn: U3-Stubentor sau U4-Mitte/Landstrasse Tramvai: 1 - 2 Bus: 1A

găzduieşte o serie de expoziţii temporare din perioada gotică şi până în zilele noastre, cu accent pe piesele austriece

Mai multe informatii gasiti pe www.mak.at


www.wien.info

29

Muzeul de Artă Folclorică - Osterreichische Museum fur Volkskunde Adresa: Laudongasse, 15/19 - A.1080 Wien Tramvai: 5 - 33 Bus: 13A - N71

se află în Palatul Schönbrunn din 1917 cele mai multe exponate aparţin secolelor 17, 18, 19 şi care prezintă viaţa şi tradiţiile

oamenilor din regiunile Alpine şi a celor de-a lungul Dunării: o costume populare tradiţionale o mobilă o obiecte de gospodărie

sunt prezente şi exponate ce prezintă viaţa de zi cu zi şi obiceiurile locale muzeul este şi gazda unor expoziţii de folclor din alte ţări.

Muzeul de Etnologie Museum für Völkerkunde Adresa: Neue Burg - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Volkstheater

este dedicat promovării culturii altor grupuri etnice colecţia se bazează pe materialul adunat de familia imperială, în special de Împăratul

Franz I atracţii ale muzeului:

o Bronzurile Benin, excavate la sfârşitul sec.19 o Colecţia James Cook o Comorile Vechilor Mexicani, obiecte o Colecţia Natterer, piese aduse din Brazilia de zoologul austriac Johann Natterer.

Mai multe informatii gasiti pe www.ethno-museum.ac.at/en/frameset.html


www.wien.info

30

Muzeul de Istorie Militară Heeresgeschichtliches Museum im Arsenal Adresa: Ghegastrasse, 1 - A.1030 Wien Tramvai: 18

este un complex imens construit în 1849, care servea drept fabrică de muniţii şi cazarmă pentru trupele Împăratului Imperial

a fost creat de împăratul Franz Joseph I muzeul este o carte a istoriei militare începând cu Războiul de 30 de ani şi sfârşind cu al

doilea Război Mondial muzeul aduce în centrul atenţiei:

o uniforme purtate de Armata Imperială o maşina în care au fost asasinaţi Arhiducele Ferdinand şi soţia sa în timpul

călătoriei lor la Sarajevo o arme şi documente cu evenimente memorabile din primul Război Mondial

Mai multe informatii gasiti pe www.hgm.or.at

Muzeul de Istorie Naturală Naturhistorische Museum Adresa: Burgring, 7 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2 - Museumsquartier sau Volkstheater - U3 - Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67

proiectat de Gottfried Semper şi Carl Hasenauer, a fost deschis în 1889 prezintă tezaure din toate ţinuturile istoriei naturale 22 milioane de exponate, de la insecte la pietre preţioase şi minerale, la pterodactili,

specii de animale dispărute sau ameninţate cu dispariţia sala pietrelor preţioase (Gem Hall) păstrează un topaz gigant (117kg) şi buchetul bijuterie

al Mariei Theresia.

Preturi acces : Adulti - 10 € (Viena Card – 8 €), persoane pana la 19 ani – acces gratuit

Mai multe informatii gasiti pe www.nhm-wien.ac.at


www.wien.info

31

Muzeul de Tehnologie Technische Museum Wien Adresa: Mariahilfer Strasse 212 - A.1140 Wien U-Bahn: Schonbrunn

a fost creat la aniversarea a 60 de ani a domniei împăratului Franz Josef în 1908 a fost închis în 1994 pentru renovări şi extinderi exponatele pot fi clasificate astfel:

o Energie: dezvoltarea societăţii datorită noilor forme de energie descoperite şi aplicate, cuprinde şi „experimente” interactive spre bucuria copiiilor

o Industrie grea: dezvoltarea şi evoluţia industriei grele, mai ales minerit şi metalurgie

o imagini ale tehnologiei: contrastul dintre tehnologia de azi şi cea existentă la 1918 o Forum: promovarea ideilor şi inovaţiilor o Instrumente muzicale: designul şi dezvoltarea instrumentelor muzicale,

exponatele arată cum tehnologia avansată permite muzicii să fie compusă şi executată

o Natură şi cunoştinţe: relaţia dintre ştiinţă şi natură o Transport: dezvoltarea diferitelor forme de transport

Mai multe informatii gasiti pe www.tmw.ac.at

Muzeul Ernst Fuchs Ernst Fuchs Zentrum Adresa: Huttelbergstrasse, 26 - A.1140 Wien Bus: 35B, 148 si 152

muzeul se află într-o vilă proiectată de celebrul arhitect secesionist Otto Wagner a fost folosită ca reşedinţă de vară de familia Wagner în 1888 a fost propusă spre demolare, daar în 1972, Fuchs a salvat-o cumpărând-o azi ea serveşte ca loc pentru expoziţiile lucrărilor sale de artă şi sculptură.

Mai multe informatii gasiti pe www.ernstfuchs-zentrum.com


www.wien.info

32

Muzeul Evreiesc al orasului Viena Judisches Museum der Stadt Wien Adresa: Trattnerhof, 2 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Stephansplatz

a fost închis de nazişti în 1938 şi apoi redeschis în 1990 oferă un tablou al vieţii culturale şi religioase a evreilor obiecte religioase şi de ceremonie care au fost salvate de la distrugere în Noaptea de

Cristal, nov. 1938.

Mai multe informatii gasiti pe www.jmw.at

Muzeul Funerar Bestattungsmuseum Adresa: Goldeggasse, 19 - A.1040 Wien

a fost deschis în 1967 de către serviciul mortuar municipal expune uniforme purtate de persoanele ce însoţesc sicriul şi cele asociate cu tradiţiile

locale.

Mai multe informatii gasiti pe www.bestattungwien.at

Muzeul Globului Globenmuseum Adresa: Palais Mollard-Clary - Herrengasse, 9 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3 - Herrengasse Bus: 2A, 3A Muzeul Globului de la Biblioteca Naţională Austriacă este considerat unicul de acest fel din lume. Sunt 240 de diferite globuri originale care includ :

globuri pământeşti globuri cereşti globuri ale Lunii globuri ale planetei Marte planetarii lunarii


www.wien.info

33

Vizitatorii pot studia etapele parcurse pentru construirea globurilor şi schimbările petrecute în cunoştinţele de cartografie şi cosmografie şi influenţa lor asupra lumii de-alungul secolelor. Surse scrise de mână datând din epoca modernă timpurie stau mărturie existenţei globurilor în biblioteca imperială. Din păcate aceste globuri nu s-au păstrat. Se spune că exista o sferă inelară foarte frumoasă ţinută de figura sculptată a lui Atlas, făcută de Martin Furtenbach în 1535 pentru Raimund Fugger. Vincenzo Coronelli, celebru învăţat şi iscusit în confecţionarea globurilor, a avut contacte cu curtea Imperială şi personal cu împăratul Leopold I căruia i-a prezentat o pereche de globuri superbe, fiecare având diametrul de 110 cm. Globurile erau colorate cu grijă, decorate cu portretul împăratului şi dedicate în cinstea lui.Această pereche de globuri împreună cu perechea identică aflată în posesia lui Franz Stephan von Lothringen sunt înfăţişate în planurile marelui hol al bibliotecii imperiale, sub dom în biblioteca barocă ovală. Achiziţionarea globurilor este menţionată în a doua jumătate a sec.19. O pereche de globuri făcute de Gerard Mercato (1541 şi 1551) a fost achiziţionată în 1875 de la un proprietar privat. Despre acestea s-a crezut în mod eronat că ar fi aparţinut împăratului Charles V. Când Eugen Oberhummer, un geograf vienez, a făcut cercetări pe tema globurilor antice din Viena în 1921, s-au găsit următoarele: pe lângă cele două globuri gigant, aurite care decorează faţada holului mare deasupra intrărilor estice şi vestice (Gaea susţinînd pe cel terestru şi Atlas globul ceresc) şi cele două perechi de globuri ale lui Coronelli (cu diametru de 68 cm) între dom şi intrare, perechea lui Mercator de 41 cm. Diametru şi un glob ceresc de Gerard Valk (34 cm. Diametru), precum şi o pereche de globuri Blaeu (34 cm) şi două sfere inelare din sec.18 din camera praefecti. Aceste obiecte au devenit parte a colecţiei geografice unde au rămas incognito în timpul dintre cele două războaie mondiale. Raportul anual al directorului pentru anul 1948 se referea la globuri ca fiind printre acele obiecte care rar sunt consultate de utilizatorii bibliotecii. Interesul pentru globuri a crescut datorită lui Robert Haardt. Preocupările sale asupra posibilităţilor construirii globurilor a făcut ca el să fie interesat într-un context mai vast, introducând o renaştere în aplicarea globurilor. Robert Haardt a fost ferm convins de valoarea didactică şi ştiinţifică a globurilor. Haardt nu a considerat globul doar o piesă importantă de colecţie pentru cercetare sau pentru istoria artei sau producţiei artistice ci el a fost convins de importanţa contemporană a globului în cercetare şi educaţie. Pornind de la ideea că globul este un model tridimensional adevărat şi fără distorsiune, el a început să adapteze modelele existente pentru a construi un nou tip prin care distanţele, unghiurile şi suprafeţele pot fi măsurate direct. Haardt a denumit acest instrument „ rolling globe” (globul care se rostogoleşte). Nu are axă şi este echipat cu înveliş transparent pentru măsurarea suprafeţelor, distanţei şi unghiurilor în km, grade şi mile englezeşti. Între cele două războaie Robert Haardt cheltuise mult timp şi energie pentru a organiza un muzeu al globului. Nu a renunţat la aceste încercări nici în timpul celui de al doilea război mondial. El a cules informaţii despre globurile vechi, hărţi şi atlase geografice, ilustraţii şi fotografii şi chiar a găsit căile şi cerinţele de a împrumuta obiecte pentru muzeul globului din Viena pe care-l intenţiona să-l fondeze. Imediat după terminarea războiului. Proiectul muzeului globului a fost reluat. Haardt a găsit mulţi suporteri, ca Hugo Hassinger, un profesor universitar, un specialist respectat în geografie istorică, care şi-a exprimat opinia favorabilă în diverse publicaţii şi a scris un memorandum adresat ministerului educaţiei, astfel netezind drumul spre un muzeu al globului care să fie pus ca expoziţie în apartamentul privat a lui Haardt, aflat în districtul 4 al Vienei, Gusshausstrasse 20. Între timp Haardt a reuşit să facă rost de câteva globuri remarcabile de la proprietari particulari,


www.wien.info

34

cel mai celebru exemplu fiind singurul glob terestru care a supravieţuit a lui Rainer Gemma Frisius, cu un diametru de 37 cm. Încet, încet muzeul lui Haardt se îmbogăţea fie prin împrumuturi de la instituţii publice, fie datorită achiziţiilor ministerului educaţiei. Robert Haardt nu a obosit niciodată să colecţioneze globuri indiferent că erau specimene individuale sau erau sub forma unor simboluri sau ornamente. A colecţionat şi literatură, cataloage, ilustraţii şi descrieri. La 2 decembrie 1953, Ministerul educaţiei a hotărât să încredinţeze bunurile adunate Bibliotecii Naţionale Austriece. Când Muzeul Globului s-a stabilit la bibliotecă în 1954, 36 de globuri făceau parte din departamentul hărţilor. La câţiva ani după războiul mondial II, ministerul educaţiei a considerat muzeul globului ca fiind „naţionalizat”. Astfel lui Haardt i-a fost foarte greu să se desprindă de el cu colecţia sa. În martie 1953, Rudolf Kinauer, directorul departamentului hărţilor, a hotărât să verifice bunurile de pe o listă pe care Haardt o dăduse ministerului educaţiei. Directorul general al bibliotecii a informat ministerul educaţiei că nu poate considera muzeul globului ca fiind o instituţie independentă de departamentul hărţilor datorită lipsei de personal şi a bugetului. Între 23 aprilie şi 5 mai 1954, au fost transferate 51 de lucrări de referinţă, 13 hărţi şi 10 portofolii conţinând ilustraţii. Sărbătorirea deschiderii acestui muzeu unic internaţional cu 71 de exponate a avut loc pe 14 aprilie 1956. Globurile mai mici au fost puse pe mese de lemn, cele mai mari pe jos într-o ordine cronologică în funcţie de importanţa istorică. Între 1956-1986 s-au mai achiziţionat 74 de globuri. S-au făcut numeroase donaţii din colecţii particulare şi fonduri publice. 42 din cele 74 de globuri provin din donaţii, 27 au fost achiziţii şi 3 au fost obţinute la schimb cu alte articole. În 1970 muzeul s-a mutat în noua locaţie. A fost redeschis la 7 martie după ce fusese închis timp de aproape un an de zile. Avantajul era accesibilitatea pentru public. În timpul unui program de renovare amănunţit, s-au spart pereţi pentru a crea 3 săli spaţioase pe două nivele legate printr-o scară în spirală. Cele mai importante piese ale muzeului sunt:

cel mai vechi glob pământesc din 1536, produs de Gemma Frisius, doctor belgian şi cosmograf.

O pereche de globuri produse de Gerard Mercator, cel mai important cartograf al sec.16 În sec.17, Olanda deţinea poziţia de lider în producerea globurilor; 11 globuri de la

familia Blaeu Vincenzo Coronelli, veneţian care a produs cele mai frumoase globuri în timpul

Barocului Timpuriu. Muzeul deţine 10 bucăţi. Sudul Germaniei a influenţat producţia de globuri. Johann Gabriel Doppelmayr şi Johann

Ludwig Andreae din Neurnberg au fost celebri cu globurile lor, la fel şi Matthaus Seutter care publica produse cartografice şi producea globuri.

Articole din sec.19, 20: o Globuri care se pliază o Globuri în relief o Globuri fără axă

Pentru prima dată, prezentările digitale vor produce o combinaţie ameninţătoare între vechi, obiecte de neatins şi modern, comunicaţii contemporane. Sunt parte a conceptelor artei didactice pentru a deschide publicului globurile vechi şi valoroase. Pentru a te introduce în domeniul ştiinţei globului, o prezentare pe un perete imens va informa vizitatorii despre muzeul globului şi


www.wien.info

35

obiectele din prima cameră. Terminologia de bază este explicată în limbile germană şi engleză. Vizitatorii vor putea alege un tur virtual în jurul lumii globurilor pe 3 ecrane interactive.

Ei pot alege între:

Istoria globurilor Producerea globurilor Folosirea globurilor Globul Virtual

Vizitatorii vor avea posibilitatea să pună în mişcare, să acţioneze animaţii digitale la 2 staţii de lucru din aria expoziţiei şi vor vizualiza mai bine abordările fundamentale a ştiinţei globului:

Pământul văzut din cosmos, cum să faci o hartă a pământului şi cum să construieşti un glob cu aceste informaţii

Imaginea cerului noaptea: bazele pentru harta cerului şi cum sunt produse globurile cerului.

Muzeul International Esperanto International Esperanto Museum Adresa: Palais Mollard-Clary - Herrengasse, 9 - A.1010 Wien Tel: +43(1)53410730 Metrou (U-Bahn): U3 - Herrengasse Bus: 2A, 3A

este dedicat „limbii universale” Esperanto, creată de un polonez, Ludvik Zamenhof în 1887

conţine documente despre istoria limbii şi numeroase cărţi editate în Esperanto

Muzeul Liechtenstein Kunstmuseum Liechtenstein Adresa: Fürstengasse,1- A.1090 Wien Tramvai: 1 - D Bus: N36 - N38 Muzeul Liechtenstein este o intreprindere culturală modernă cu un stil managerial colaborativ. El există pentru a da posibilitatea publicului să aibă acces la comoara de artă unică a Familiei Princiare, pentru a avea grijă de ea şi pentru a o păstra şi pentru generaţiile viitoare. Acest stil adoptă o abordare inovatoare a cercetării, aprecierii şi educaţiei prin artă.


www.wien.info

36

Muzeul Liechtenstein conţine una din cele mai importante colecţii private din lume în termenii calităţii artistice şi varietăţii şi se îmbogăţeşte permanent prin noi achiziţii. Principala misiune a Muzeului Liechtenstein este de a păstra şi conserva colecţiile de artă Princiare pentru generaţiile prezente şi viitoare. Colecţiile furnizează un tablou autentic al istoriei Casei de Liechtenstein şi al modalităţilor prin care ea a privit şi perceput arta. Prin asocierea fundalului istoric al colecţiei cu viaţa şi periodele Casei Princiare, muzeul Liechtenstein oferă o experienţă bogată de jur împrejur, de-a lungul liniilor templelor antice ale muzelor, în care toate formele de expresie artistică se contopesc pentru a forma o operă de artă completă.

Colecţia imensă a familiei a fost deschisă publicului la palat şi în parcurile întinse din districtul Rossau al Vienei între 1805 şi 1938. Vaduz are o istorie lungă ca fiind casa colecţiilor Liechtenstein. Aici s-au organizat expoziţii speciale din 1950. Kunstmuseum Liechtenstein este muzeul de artă modernă şi contemporană din Vaduz. Este casa colecţiei naţionale a Principatului Liechtenstein. În sala specială a noii clădiri a muzeului, deschisă în 2000, Colecţiile Princiare sunt permanent prezentate prin expoziţii speciale. Împrumuturi ale operelor de artă ale colecţiei se găsesc aproape în toate expoziţiile internaţionale importante.Colecţia este oferită publicului din întreaga lume.

Palatul din Bankgasse, Viena este unul din bijuteriile arhitecturale ale Familiei Princiare. Se mândreşte cu o scară monumentală cu statui de Giovanni Giuliani şi camerele Second Rococo, care te lasă fără suflare. Clădirea prinde acum din nou viaţă prin folosirea unei părţi din ea ca şi muzeu. Palais Garden din districtul Rossau, Viena, a fost construit în timpul domniei prinţului Johann Adam Andreas I a Liechtenstein (1657-1712). Prin renovarea lui, care a început în 2001, şi care s-a terminat, o mare parte din Colecţiile Princiare de la Vaduz, s-au reîntors la palat odată cu deschiderea Muzeului Liechtenstein la 28 martie 2004.

Prinţul Johann Adam Andreas I, care a construit GartenPalais, visa să-şi decoreze întreaga clădire cu un şir de fresce făcute de artişti din Bologna. L-a ales pe Marccantonoio Franceschini (1648-1729), dar acesta nu a putut fi convins să vină la Viena. În schimb a fost convins să facă toate picturile în ulei cerute de palat. Stucco-ul din palat s-a păstrat admirabil. A fost lucrat de Santino Bussi (1664-1736), care şi-a pus semnătura pe zgarda unui câine ce purta un trofeu vânătoresc şi care se află la parter. Este cel mai frumos decor de interior baroc stucco al Vienei. În aprilie 2006 au fost restaurate scările palatului de vară a Liechtenstein. În timpul lucrărilor de restaurare s-au descoperit, la cele două şiruri de scări, frescele lui J. Michael Rottmayr care au fost restaurate şi părţile lipsă refăcute.

Colecţiile Princiare au fost culese pentru galeria barocă din Majoratshaus pentru a împodobi diferitele palate ale Casei Liechtenstein. Prezentarea lor la Muzeul Liechtenstein a fost menită să reunească colecţia. Pictura, sculptura şi arta decorativă sunt aduse laolaltă într-un gesamtkunstwerk în care interiorul palatului, mobilierul, piesele de colecţie transformă clădirea într-un templu clasic al muzelor. Tavanele cu decoraţia în stucco şi fresce, pereţii zugrăviţi în culori intense, picturile, multe din ele cu ramele originale sau cu rame grele ale galeriilor sec.19, mobila şi în deosebi sculpturile readuc atmosfera care a fost odată experimentată de vizitatori până în 1938.


www.wien.info

37

De mare importanţă este Biblioteca Liechtenstein, o adevărată fereastră spre lumea artei. Biblioteca nu este asaltată de tehnologia modernă. Lumina pentru citit este dată de lămpi mici cu abajur de mătase şi candelabre imense clasice. Toate sculpturile de aici s-au păstrat ţi s-au restaurat, iar fresca tavanului executată de J. Michael Rottmayr străluceşte în toată splendoare ei.

Muzica, lectura, grădinile şi deliciile culinare la restaurantul din faţa palatului sunt elemente inextricabile, ce nu pot fi separate, a conceptului Muzeului Liechtenstein. Concerte minunate în galerii şi în Sala Hercules vin să îmbine muzica şi artele vizuale pentru a crea o puternică trăire artistică. Mai multe informatii gasiti pe www.liechtensteinmuseum.at

Muzeul Papirus Papyrusmuseum Adresa: Heldenplatz - A.1010 Wien Tel: +43(1)53410-425 Metrou (U-Bahn): Volkstheater

a făcut parte din Biblioteca Imperială după destrămarea Imperiului Austro-Ungar, a fost preluat de statul austriac etalează o colecţie de aproximativ 180.000 de exponate, unele datând din 3000 î.Ch. majoritatea sunt din Egiptul Antic contine texte şi obiecte relatând despre credinţa egiptenilor în viaţa de apoi.

Muzeul Sigmund Freud Sigmund Freud Museum Adresa: Berggasse, 19 - A.1090 Wien Metrou (U-Bahn): U2 Schottentor - U4 Rossauer Lande Bus: 40A - N41 Tramvai: 37 - 38 - 40 - 41 – 42

a fost deschis în 1971 muzeul funcţionează în casa locuită de Freud între anii 1891-1938 Freud s-a născut în 1858, în Pribor, Moravia. În 1860 familia se mută la Viena în 1873 Freud frecventează cursurile Universităţii Viena şi devine doctor 8 ani mai târziu în ani 1880 Freud atras de hipnoză începe să o studieze după ce se mută în casa de pe Berggasse îşi continuă cercetările şi munca care-l va

consacra ca „ tată al psihanalizei”, teoriile sale stând la baza psihologiei moderne în perioada fascismului anilor 1930, Freud emigrează la Londra în 1938. Moare la scurt

timp, în 1939, la 23 septembrie


www.wien.info

38

sala de aşteptare a muzeului a fost recondiţionată la începutul anilor 1990, încercând să o facă asemenea camerei în care a locuit şi lucrat Freud

muzeul mai conţine numeroase fotografii şi documente etalate în cabinetul său de consultaţii

majoritatea lucrurilor lui Freud se află în Anglia, la Maresfield Gardens, 20 din Hampstead

Mai multe informatii gasiti pe www.freud-museum.at

Muzeul Vienei Karlsplatz Wien Museum Karlsplatz Adresa: Karlsplatz - A.1040 Wien Metrou (U-Bahn): Karlsplatz Tramvai: D Bus: 4A - N71 - N75 Se desfăşoară pe trei nivele, vizitatorii putând să-şi facă o imagine despre istoria şi dezvoltarea Vienei:

unele exponate datează din perioada Romană altele se referă la cele două asedii ale turcilor asupra Vienei în 1529 şi 1683 al doilea nivel are multe exponate aparţinând epocii Biedermaier, incluzând mobilă şi

lucrări de artă alte exponate reprezintă Viena perioadei 1848, şi opere de artă ale artiştilor vienezi Hans

Makart şi Gustav Klimt ultimele exponate aparţin sec.19 şi începutul sec.20

Preturi acces : Adulti – 8 € ( Viena Card – 6 €), persoane pana in 19 ani – acces gratuit. Acces gratuit pentru toate categoriile, in prima sambata a fiecarei luni calendaristice.


www.wien.info

39

LACASURI DE CULT

Michaelerkirche, Biserica Sf Mihail din Viena Biserica Sf Mihail, Michaelerkirche, este fosta biserica parohiala a monarhilor austrieci. A fost ridicata prima data in anul 1221 si extinsa apoi in mai multe randuri astfel incat astazi este formata dintr-un amalgam de stiluri arhitecturale. Turnul este in stil gotic si dateaza din secolul al 14-lea iar fatada este in stil neo-clasic si dateaza din 1792. Notabil este grupul de sculpturi de deasupra verandei in stil baroc ce infatiseaza caderea ingerilor si care a fost creat de Lorenzo Mattielli.

Biserica Sf Mihail din Michaelerplatz

Interiorul in stil baroc este decorat cu fresce renascentiste si aici se gaseste si o orga superba construita in anul 1714 de Johann David Sieber. Exista si o serie de morminte in biserica dar mai spectaculoase sunt catacombele unde au fost ingropati oameni intre secolele al 15-lea si al 18-lea si care sunt inca intacte datorita climatului constant. Aceasta parte a bisericii poate fi accesata numai in prezenta unui ghid.

O serie de sapaturi arheologice in Michaelerplatz au scos la iveala o casa de pe vremea Imperiului Roman, cateva fundatii medievale si ceea ce a mai ramas din fostul Burgtheater. Ruinele sunt acum vizibile de la nivelul strazii.


www.wien.info

40

Abatia Scotienilor Schottenstift Adresa: Schottenstift - Freyung, 6 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Schottentor, U3-Herrengasse Bus: 1A

este legată de Biserica Schottentkirche la Schottenhof

este fundaţie scoţiană şi se mândreşte cu un celebru liceu şi o galerie de artă Bula Fondării datează din 1161 în 1418 a fost cedată germanilor benedictini clădirile datează din sec.12, renovate în sec. 17 şi lărgite în sec.18 în 1832 au fost reconstruite de Josef Kornhausl într-un stil clasic simplu ultimul împărat al Austriei, Charles I a frecventat această şcoală, la fel şi fondatorul

social-democraţiei austriece, Viktor Adler. colecţia de picturi este veche de peste 250 ani; sunt 19 picturi din sec. 15 pictate de doi

„maeştri” scoţieni.

Biserica Augustinilor Augustinerkirche Adresa: Augustinerstrasse, 3 - A.1010 Viena Metrou (U-Bahn): Herrengasse

Biserica originală a fost construită sub patronajul ducelui Friedrich der Schone, în anii 1330 fiind proiectată de arhitectul Dietrich von Pirn

construită în stil gotic pentru călugării Augustini care aveau o mănăstire în apropiere. mănăstirea s-a mărit de-a lungul secolelor următoare. în 1634, a devenit Biserica Curţii Imperiale, turnul fiind adăugat ulterior în 1652. biserica a servit drept loc de desfăşurare pentru căsătoriile Habsburgilor, incluzând şi pe

cele ale împărătesei Maria Theresa, împăratul Franz Joseph şi Elisabeta (Sissi). atenţia vizitatorului va fi atrasă imediat de „Christinendenkmal”, un mormânt de

marmură sculpată proiectat de sculptorul clasicist, Antonio Canova, ca memorial pentru Maria Christina (fiica împărătesei Maria Theresa). Mormântul este gol deoarece Maria Christine a fost înmormântată în cavoul Imperial din Biserica Kapuziner.

Capela lui George (Georgskapelle) a fost concepută ca şi capelă pentru Ordinul Cavalerilor Sf. George, dar acum este locul de odihnă pentru demnitarii imperiali.

aproape de Capela George se află capela Loretto, în care se află Cavoul Inimii cu cele 54 de urne de argint ce conţin inimile numeroşilor conducători Habsburgi; cea mai veche aparţine lui Mathias, mort în 1619. Se află inimile a 9 împăraţi şi 8 împărătese.


www.wien.info

41

interesantă este şi orga, aurită în stil Rococo, care a fost iniţial păstrată în Schwarzspanierkirche, ce a fost distrusă de vânturi puternice.

Organistul Curţii Imperiale, Anton Bruckner a compus şi a cântat la această orgă Mass. No.3.

Mai multe informatii gasiti pe www.schottenstift.at

Biserica Dominicana Dominikanerkirche Adresa: Postgasse, 4 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Stubentor

la invitaţia lui Leopold VI, dominicanii au ajuns în Viena, în 1226. Biserica lor originală a fost distrusă de turci în 1529. Abia în 1631 a început reconstrucţia ei.

o biserică în stil Baroc cu decoraţii interioare bogate în stil Rococo şi fresce a trei artişti talentaţi, executate de-a lungul secolelor. Primele decoraţii au fost făcute de artistul elveţian Carpoforo Tencala, urmat de Mathias Rauchmuller din Germania şi apoi artistul local Franz Geylimg.

se pot admira minunatele picturi de pe pereţi şi decoraţiunile altarului.

Biserica Franciscana Franziskanerkirche Adresa: Franziskanerplatz, 4 - A.1010 Wien metrou (U-Bahn): Stephansplatz

datează din 1603 este un amestec de arhitectură gotică şi renascentistă portalul din faţă a fost adăugat în 1750, cu Sf. Jerome stând în picioare lângă coroană altarul este decorat în stil baroc.

Biserica Iezuita Jesuitenkirche Adresa: Dr. Ignaz-Seipel-Platz, 1 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Stubentor

Iezuiţii au jucat un rol important în viaţa religioasă a Vienei, având o influenţă deosebită la Curtea Imperială, în special în timpul Reformei Counter.


www.wien.info

42

Iniţial au fost invitaţi la Viena de către împăratul Ferdinand I, în 1551. construcţia bisericii a început în 1627 şi s-a terminat în 1631. decorarea interiorului şi a faţadei a fost făcută la începutul sec.18. decoraţiile interioare în stil Baroc generos s-au realizat între 1703 – 1707, creaţie a

artistului italian Andrea Pozzo. frescele şi decoraţiile înaltului altar sunt impresionante. o notă deosebită o dau efectele iluzorii ale tavanului.

Mai multe informatii gasiti pe www.jesuitenwien1.at

Biserica Karls Karlskirche

Adresa: Karlsplatz - A.1040 Wien metrou (U-Bahn): U1, U2, U4-Karlsplatz Bus: 4A, N62, N66, N67, N71 Tramvai: 1, 2, 62

Karlskirche sau Biserica Sfantul Karl este una din cele mai frumoase si mai interesante cladiri. Din ordinul imparatului a fost proiectat acest edificiu baroc deosebit pentru a reprezenta Imperiul Habsburgic. In anul 1713, Viena a fost lovita de ciuma iar Imparatul Karl al VI-lea a facut un juramant de a construi o biserica daca Viena va scapa de aceasta boala cumplita. In anul 1715 rugaciunile au fost ascultate, iar constructia bisericii a inceput, ea fiind terminata 22 de ani mai tarziu in anul 1737.

Karlskirche combina elemente arhitecturale din Grecia antica (cele doua arcade de o parte si de alta a bisericii), din Roma antica (cele doua coloane), si din barocul contemporan vienez (domul si turnurile). Forma bisericii nu a mai fost copiat si este privit ca pe o curiozitate arhitecturala. Dar asta ii da un interes mai mare printre celelalte biserici baroce din Austria si este un loc aproape magic mai ales cand este luminata noaptea. Fara indoiala cele mai interesante aspecte ale bisericii sunt cele doua coloane fiind inspirate din Columna lui Traian din Roma.


www.wien.info

43

Interiorul bisericii este mult mai conventional decat exteriorul. Pentru a avea acces in interior trebuie sa platiti o taxa de 4 € pentru adulti, 2,50 € pentru copii intre 6-18 ani si este gratis accesul copiilor sub 6 ani. Biserica este deschisa de luni pana vineri intre ora 7:30 si 19:00, sambata intre ora 8:30 si 19:00 si duminica intre ora 9:00 si 19:00. Mai multe informatii gasiti pe www.karlskirche.at

Biserica Maria am Gestade Maria am Gestade Kirche Adresa: 1, Salvatorgasse 12, Wien Metrou (U-Bahn): U1, U4 - Schwedenplatz

menţionată documentar în 1158 este numită şi „Maria-Stiegen-Kirche” (Maria pe Trepte), pentru că s-a aflat pe malul

unui braţ vechi al Dunării este biserica naţională cehească, cu ocupolă gotică a fost la origine o capelă (oratoriu) din lemn, datând din sec.9, aflată pe o pantă abruptă a

Dunării clădirea de azi, cu sticlă gotică colorată, a fost construită într 1394-1414. turnul a fost puternic avariat de asediile turceşti şi a fost reconstruit în sec.16 au fost făcute restaurări în sec.19 şi 20 arată ca o navă în interior se află două figuri gotice din gresie ce datează din sec.14 în Capelă se află două picturi gotice dedicate lui Clemens Maria Hofbauer, sfântul patron

al Vienei. galeria orgii şi altarul renascentist din piatră din Capela Johann Perger sunt din sec.16 mobilierul şi restul obiectelor sunt din sec.19.

Mai multe informatii gasiti pe Maria am Gestade Kirche

Biserica Maria Treu Maria Treu Kirche Adresa: Jodok-Fink-Platz, 8 metrou: Rathaus U2 bus: 13A

este o biserică parohială a Ordinului Piarist. Piariştii au venit la Viena în sec.17 şi şi-au construit o capelă mică.

biserica de azi a fost ridicată după planurile lui Lucas von Hildebrandt, în 1716 a fost terminată la mijlocul sec.18, probabil de Kilian Ignaz Dietzenhofer în 1771 a fost sfinţită


www.wien.info

44

turnurile bisericii au fost terminate între 1858-60 are fresce foarte frumoase realizate de F.A.Maulbertsch, din 1752-53 sunt 8 capele, cea mai veche este Capela Tristeţii, care datează din 1699, fiind şi capela

fondatoare. Pictura votivă „Doamna Noastră din Malta” datează din prima jumătate a sec.15

o altă capelă este Capela Crucii Sfinte – pictura care-l înfăţişează pe Christos pe Cruce este opera lui Maulbertsch, din 1722 pictura votivă a Fecioarei de deasupra Altarului Principal este o copie, originalul ei aflându-se la Roma

Mai multe informatii gasiti pe www.mariatreu.at

Biserica Mariahilf Mariahilf Kirche Adresa: Barnabitengasse 14 - A.1060 Wien

este o biserică de pelerinaj, cu multe obiecte sacre venerate de pelerini. turcii au distrus biserica originală a fost reconstruită în 1683, probabil de Sebastiano Carlone de-alungul timpului a suferit modificări într-o capelă se află figura monumentală a lui Christos pe Cruce, care a fost adusă dintr-o

închisoare veche de unde criminalii erau aduşi în Hoher Markt pentru execuţie. în faţa bisreicii se află memorialul compozitorului Joseph Haydn, care a fost dezvelit în

1887.

Mai multe informatii gasiti pe www.pfarremariahilf.at

Biserica Minoritilor Minoritenkirche Adresa: Minoritenplatz, 2A - Wien metrou (U-Bahn): Herrengasse bus: 2A; tram: 1, 2, D, J (Ring)

fosta biserică a Minoriţilor s-a numit, începând cu 1786, Biserica Naţională Italiană Madona

a fost o biserică franciscană până în 1957. prima biserică a fraţilor minoriţi din Viena datează din 1230, o capelă mică dedicată

„Sfintei Cruci”, care a ars de două ori a fost înlocuită de Ducele Albrecht Înţeleptul cu o biserică gotică în sec. 14 între 1784-89, Ferdinand von Hohenberg a restaurat înfăţişarea eio gotică


www.wien.info

45

portalul principal, operă a părintelui Jacobus, 1340-45 în interior se află copia în mozaic a celebrei „Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci,

realizată de Giacomo Raffaelli Napoleon I a vrut să schimbe originalul de la Milano cu copia făcută, şi să-l ducă la Paris.

După căderea lui Napoleon, Curtea Austriacă a achiziţionat copia. În 1845 a fost înapoiată bisericii Minoriţilor.

Biserica ordinului Teuton Die Deutschordenkirche

Adresa: Singerstrasse, 7 - A.1010 Wien Tel: +43(1)512 10 65 metrou (U-Bahn): U1 - Stephansplatz

Cavalerii Ordinului Teuton au fost chemaţi la Viena de Ducele Leopold VI, la începutul sec.13. Au început să construiască clădiri pentru ei şi o capelă. Mai târziu, în sec.14, s-a construit biserica gotică dedicată Sf. Elisabeta ce s-a alăturat clădirilor construite.

în 1667, Carlo Carlone a ridicat o nouă clădire care avea şi o biserică între 1720-25, clădirii i s-a dat înfăţişarea pe care o are azi, de arhitectul Anton Erhard

Martinelli în timpul evului mediu, Ordinul Teuton era devotat activităţilor militare şi coloniale,

conducând, din sec.12, zone întinse care mai târziu au format Prussia de Est acum este un ordin spiritual, preocupat de probleme religioase, de serviciu în spitale, de

grija faţă de cei tineri şi bătrâni din 1923,superiorii Ordinului erau în acelaşi timp şi preoţi biserica Ordinului a fost remodelată între 1720-22, pentru a se armoniza cu cea gotică din

sec. 14.A fost restaurată în 1868 şi 1947 interiorul bisericii este decorat cu blazoane şi drapele aici seaflă epitaful lui Jobst Truchsess von Wetzhausen -1524 când Napoleon a declarat desfiinţarea Ordinului Teuton,acesta şi-a mutat cartierul general

la Viena unde se afla tezaurul, care a fost rezultatul colecţionărilor superiorilor Ordinului. tezaurul se află în 4 camere

o Camera 1 insigna Ordinului şi monede inelul de înscăunare a superiorului Hermann von Salza, din sec.13

o Camera 2 vase de liturghie, potire începând din sec.14 până în sec.16 tacâmuri din materiale exotice

o Camera 3 colecţia de artăce a aparţinut Marelui Superior Arhiducele Maximilian III

(1602-18) reliefuri din argint şi aur ornamente arme de paradă orientale


www.wien.info

46

ceasuri echipament astronomic

o Camera 4 miniaturi mătănii sticlărie preţioasă

picturi pe lemn, sec.15; veşminte brodate, făcute pentru Ordinul Lânii de Aur

Biserica Paulaner Paulanerkirche Adresa: Paulanergasse, 6 - A.1040 Wien metrou (U-Bahn): Karlsplatz U1, U2, U4 tram: 62, 65

Paulaniţii au fost chemaţi la Viena de împăratul Ferdinand II biserica-mănăstire, consacrată „Îngerilor păzitori”, a fost construită între 1627-1651 asediul turcilor din 1668 au distrus-o şi a fost reconstruită în 1817 a fost restaurată după dizolvarea ordinului monahal în 1784, s-a transformat în parohie.

în interior se pot admira: picturi în ulei ( „Crucificarea” de J.M.Rottmayr), sau fresca tavanului realizată de Carlo Carlone

Biserica Peter Peterskirche Adresa: Petersplatz, 6 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1-Stephenplatz Bus: 1A, 2A, 3A

se presupune că a fost construită pe locul unei biserici a cărei origine datează din timpurile romane. Construcţia a început în 1702 după proiectul original al arhitectului italian Gabriele Montani. Ţi celebrul arhitect vienez Johann von Hildebrandt a fost implicat, rezultatul fiind o minunată biserică cu arhitectură barocă.

portalul frontal a fost proiectat de Andrea Altomonte, fiind adăugat construcţiei între 1751-53.


www.wien.info

47

decoraţiunea interioară (una din cele mai frumoase din Viena) cu minunate fresce interioare create de artistul austriac Johann Rottmayr

Biserica Schotten Schottenkirche Adresa: Schottenstift, Freyung,1 - A.1010 Wien metrou (U-Bahn): U2 - Schottentor Bus: 1A

în sec.12, călugări irlandezi vin la Viena ; s-a construit o biserică pentru Benedictinii irlandezi cunoscută ca „Biserica Scoţienilor”

biserica s-a aflat în posesia Benedictinilor germani din 1418 mănăstirea scoţienilor a fost fondată de Ducele Banbenberg Heinrich Jasomirgott în 1155 construcţia clădirilor mănăstirii a început în 1177 în sec. 14-15, biserica a fost reconstruită în stil gotic Andrea Allio şi Silvestro Carlone i-au dat o înfăţişare barocă la mijlocul sec.17 este din nou renovată în sec. 19 în interiorul bisericii seaflă piese de altar făcute de Tobias Pock (1651-55), Joachim

Sandrant (1652-54), August Eisenmanger (1887-88) în spatele Capelei Penitenţei se află memorialul baroc de J.E.Fischer von Erlach dedicat

contelui von Starhemberg, care a apărat Viena împotriva turcilor. altarul principal datează din 1883,ultima lucrare a lui Heinrich Ferstel cea mai veche pictură votivă din Viena a Sf. Fecioare se aflăîn Capela Fecioarei în Cripta Capelei zace fondatorul bisericii, Heinrich II Jasomirgott, soţia Theodora şi fiica

Agnes. Deasemenea,aici se află înmormântaţi: Count Rudiger von Starhemberg (m.1701) şi artistul baroc Paul Troger (m.1762)

Biserica Votiv Votivkirche Adresa: Rooseveltplatz, 8 - A.1090 Wien Tel: + 43(1)406 11 92 Metrou (U-Bahn): Schottentor

Biserica Votiv s-a ridicat în 1854, pe locul unde împăratul Franz Joseph a supravieţuit unui atac comis de un naţionalist ungur (Lebeny) în 1853.

Construcţia bisericii a durat 25 de ani. o stil neo-gotic o a servit ca biserică şi pentru garnizoana aflată cu cartierul general în cazarma din

apropierea ei o după căderea Imperiului Austro-Ungar, numărul enoriaşilor a scăzut simţitor.


www.wien.info

48

Mai multe informatii gasiti pe www.votivkirche.at

Biserica Wotruba - Biserica Sfintei Treimi Wotruba Kirche - Kirche Zur Heiligsten Dreifaltigkeit Adresa: Mauer, Wien Bus: 60A de la gara S-Liesing

o construcţie deosebită, construită doar din blocuri cubice din beton (152), care au fost aşezate asimetric unul peste celălalt.

a fost proiectată de Fritz Wotruba, unul din celebri sculptori austrieci.

biserica nu are turn şi nici un stâlp. a fost sfinţită în 1976 este un centru religios pentru comunitatea locală funcţionează şi ca ţcoală de stat, ca institut

pentru educaţie (home education) şi nu în ultimul rând ca şcoală pentru handicapaţi fizic.

la subsol sunt camere de întruniri, o arhivă, o sacristie şi o cameră pentru ministranţi. altarul este făcut dintr-o bucată de marmură cu o cruce care este o replică a celei pe care

Wotruba a făcut-o pentru capela castelului Bruchsal.

Capela Virgil Virgilkapelle Adresa: Stephansplatz metrou (U-Bahn): Stephansplatz Criptă sub pământ lângă Catedrala Sf. Ştefan este rectangulară.

sec.13, Frederick, ultimul duce al Casei de Babenberg, ar fi construit cripta 1307 capela este menţionată ca loc de înmormântare pentru familia Chrannest. Unul din

multele sale altare este dedicat Sf. Virgilius de Salzburg. în Evul Mediu, catedrala Sf. Ştefan era înconjurată de un cimitir. Este menţionată o

singură capelă (dedicată Sf. Maria Magdalena). Virgilkappele se afla sub această capelă. O coloană verticală lega cele două clădiri.

1732 s-a închis cimitirul. Capela Sf. Maria Magdalena a ars. Capela Virgil s-a umplut de moloz şi a fost uitată.

1973 s-a redescoperit în timpul construcţiei metroului


www.wien.info

49

Catedrala Sfantul Stefan Stephansdom - Domkirche St. Stephan Adresa: Stephansplatz, 3 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1, U3-Stephansplatz Bus: 1A, 2A, 3A Construită pe locul unei bazilici gotice care a fost distrusă într-un incendiu în 1258

construcţia bisericii a fost începută în 1304, în timpul domniei regelui Albrecht I, urmând adăugări şi modificări până în sec.20.

cea mai înaltă parte a edificiului, Turnul Sudic (Hochturm) se ridică la o înălţime de 137m . Pentru a ajunge în vârf ai de urcat 343 trepte, dar vei fi răsplătit de panorama minunată asupra Vienei ce se desfăşoară în faţa ochilor tăi.

Turnul Nordic adăposteşte uriaşul clopot al catedralei, cunoscut sub numele de Pummerin. Din păcate, clopotul original, turnat în formă în 1711 şi făcut din ghiulelele de tun folosite de turci în timpul asediului Vienei în 1683, s-a stricat fără a putea fi reparat. În 1951, s-a turnat din nou, folosind metalul de la cel original.Clopotul cântăreşte 21.383 kg, aproape la fel cu originalul. Este unul din cele mai mari clopote din lume (în Europa doar cel din Koln îl întrece), şi este încă folosit la ocazii speciale.

Pana in varful turnului sudic trebuiesc urcate 343 de trepte, iar taxa este de 3,5 € pentru adulti, 2 € pentru copii intre 15-18 ani si 1 € pentru copii intre 6-14 ani. Programul este de luni pana sambata intre ora 9:00 si ora 17:30.

Pentru a urca in turnul nordic (Pummerin) trebuie sa platiti o taxa de 4,5 € pentru adulti, 1,5 € pentru copii intre 6-15 ani si 0,5 € pentru copii mai mici de 6 ani. Programul este din aprilie pana in octombrie de la ora 8:30 la 17:30, in lunile iulie si august intre 8:30 si 18:00 iar intre noiembrie si martie intre 8:30 si 17:00. De asemenea puteti cobori in catacombe. Catedrala este deschisa de luni pana sambata intre ora 6:00 si 22:00 si duminica si in zilele de sarbatoare nationala de la ora 7:00 la ora 22:00. Sunt disponibile si ghiduri audio de luni pana sambata ora 10:30 si 15:00, iar duminica si in zilele de sarbatoare legala ora 15:00. Ghidurile sunt disponibile pentru catedrala, pentru comoara catedralei si pentru expozitii.


www.wien.info

50

Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea catedralei sunt: pentru adulti 4,9 €,

pentru studenti si varstnici 3,9 € si pentru minorii sub 14 ani 1,5 €. Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea comorii sunt: pentru adulti: 4,5 €,

pentru studenti si varstnici 3,5 € si pentru minorii sub 14 ani 1 €. Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea expozitiilor sunt: 7,5 €, pentru studenti

si varstnici 5,5 € iar pentru minorii insotiti este intrarea gratuita. Mai multe informatii gasiti pe www.stephanskirche.at şi/sau www.stephansdom.at

Cavoul Imperial din Biserica Capucina Kaisergruft bei den Kapuzinern Adresa: Tegetthoffstrasse 2, A-1010,Wien Metrou (U-Bahn): Karlsplatz

cripta se află sub biserica Capucină şi este locul de odihnă de secole pentru majoritatea Habsburgilor

149 de oameni sunt îngropaţi aici, din care 31 împăraţi, împărătese şi regi primul a fost împăratul Mathias, aici a fost îngropată în anul 1989 Zita, ultima

Împărăteasă a Austriei. Ultimul care şi-a găsit locul de veci la 16 iulie 2011 afost primul ei fiu, fostul Prinţ Moştenitor şi politicianul european, Otto Habsburg, împreună cu soţia lui, Regina.

sicriile sunt adăpostite de 9 bolţi, fiecare sarcofag fiind făcut din metal, fie din cositor, fie din aramă, multe bogat ornamentate asemenea bolţilor.

din 1633 toţi împăraţii austrieci au fost înmormântaţi aici cu câteva excepţii: o Ferdinand II ( la Graz) o Frederick III ( în Catedrala Sf. Ştefan) o Charles I, ultimul împărat ( în Portugalia, Funchal, Madeira) unde se afla în exil

(1922) sicriile conţin doar corpurile îmbălsămate, fără inimi şi organe interne


www.wien.info

51

Între anii 1654 şi 1878 inimile Habsburgilor au fost îngropate în Cripta Inimilor (Herzgruft) din Biserica Augustinilor

cele 9 cavouri (cripte) sunt aranjate cronologic

Orar zilnic: 10:00 - 18:00 (1 si 2 Noiembrie vizite tacute) Tarife acces : Adulti 5 € Familie 11 € Varstnici, Studenti, Grupuri 4 € Elevi pana la14 ani 2 €

Sinagoga Stadttempel Stadttempel Synagoge Adresa: Seitenstettengasse, 4 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1, U4 - Schwedenplatz Tramvai: 1, 2

Sinagoga a fost construită în 1826 a fost proiectată de Josef Kornhausel în stil neo-clasic domul central este impresionant, cu stele aurite pe un fundal albastru.


www.wien.info

52

CASE MEMORIALE

Casa Memoriala Beethoven Beethoven-Gedenkstaette Adresa: Jeneweingasse, 17 - A.1212 Wien Ludwig van Beethoven şi Countess Anna Maria Erdoedy Mai multe informatii gasiti pe http://members.chello.at/h.swietly/Frames/Deutsch/Beethoven-Gedenkst%E4tte/Default.htm

Mai multe informatii despre Beethoven www.lvbeethoven.com

Casa Pasqualati, Casa Memoriala Beethoven Pasqualatihaus, Beethoven-Gedenkstätte Adresa: Molkerbastei 8, A-1010 Viena Tel: +43(1)535 89 05 Tramvai: 1, 2, 43, 44, D Bus: 1A, N26, N27, N36, N38, N41, N43, N58, N60, N66, N67 Metrou (U-Bahn): Schottentor Această casă, care a aparţinut lui Johann von Pasqualati, a servit ca reşedinţă ocazională a lui Beethoven. A petrecut câţiva ani aici, fiind inspirat şi compunând simfoniile 4,5 şi 6, precum şi opereta „Fidelio”. Se pot admira câteva portrete şi suveniruri ale compozitorului.


www.wien.info

53

PIETE

Piata Evreilor Judenplatz Adresa: Judenplatz, 8 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Herrengasse

s-a deschis în oct. 2000, cu scopul de a prezenta viaţa evreilor din Viena medievală există un muzeu care conţine rămăşiţele Sinagogii care cândva s-a ridicat pe acest loc,

fiind distrusă în 1421 exponatele prezintă viaţa culturală şi religioasă a evreilor din perioada evului mediu la ieşirea din muzeu, în mijlocul scuarului se ridică memorialul Holocaustulu, are forma

unui mausoleu, proiectat de Briton Rachel Whitehead, în care se află cărţi din beton pe care sunt înscripţionate numele lagărelor morţii din cel de al doilea război mondial.

Piata Hoher Hohermarkt Adresa: Hohermarkt- A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3-Stephansplatz - U4-Schwedensplatz Bus: 1A - 2A - 3A

este cel mai vechi scuar din Viena este plin de amintiri care pornesc de la istoria oraşului Romanii l-au numit „Forumul Vechi”; aici se afla palatul comandantului fortăreţei

romane Vindobona, tot aici a murit împăratul Marcus Aurelius în evul mediu a servit drept loc pentru execuţii a fost Reuthof pentru Babenbergi piaţă de peşte şi loc comercial favorit pentru vânzătorii de materiale bombardamentele din 1945 au distrus majoritatea clădirilor care au trebuit reconstruite atracţia scuarului este Fântâna Căsătoriei donată de Leopold I decorarea figurilor, înfăţişând căsătoria Mariei cu Joseph, a fost realizată de Antonio

Carradini fântâna originală a fost ridicată din lemn de Johann B. Fischer von Erlach. În 1792 a fost

refăcută de fiul său din marmură albă pe Hoher Markt 10/11, Ceasul Anker cântă muzică şi prezintă o paradă a figurilor. În

perioada Crăciunului cântă colinde la orele 17 şi 18, în fiecare zi.


www.wien.info

54

Piata Joseph Josephplatz

cea mai frumoasă piaţă (scuar) a Vienei are 200 de ani, construită în stil baroc târziu în jurul scuarului se află: Biblioteca Natională Austriacă - Osterreihisches

Nationalbibliotehek Şcoala de iarnă de călărie - Winterreitschule Palatul Palffy Palatul Pallavicini în mijlocul scuarului se află Memorialul Josefplatz, reprezentând pe fiul Mariei Theresa,

Joseph II, opera lui A. Zauner din 1795-1806 reformatorul, înfăşurat într-un veşmânt a unui împărat roman, îşi binecuvântează poporul reliefurile memorialului celebrează serviciile aduse de Joseph comerţului austriac şi

aminteşte de vizitele acestuia în străinătate în beneficiul poporului său.

Piata Maria Theresa Maria Theresien Platz Metrou (U-Bahn): U2 - Museumsquartier sau Volkstheater - U3 - Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67

monumentul ridicat împărătesei Maria Theresa domină scuarul cu acelaşi nume. Scuarul are forma unei grădini baroce

Franz Joseph I a cerut sculptorului Kaspar von Zumbusch să proiecteze şi să realizeze monumentul care a fost dezvelit în 1887

împărăteasa stă pe tron ţinând în mâna stângă „Pragmatica Sancţiune” din 1713 este înconjurată de figuri marcante ale perioadei:

o Cancelarul Kaunitz o Prinţ Liechtenstein o Conte Haugwitz o doctorul ei, van Swieten

generalii se află călare: Daun, Laudon, Traun şi Khevenhuller reliefurile (alto rilievo-urile) zugrăvesc figuri ilustre din domeniile: politic, economic şi

artă, printre ele şi J. Haydn, Gluck, Mozart


www.wien.info

55

PALATE SI CLADIRI

Academia de Arta Frumoase Akademie der Bildenden Kunste Adresa: Schillerplatz, 3 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1-Karlsplatz - U2-MuseumsQuartier Bus: 360 - L - N1 - N25 - N26 - N35 - N38 - N46 - N49 - N50 - N58 - N60 - N62 - N66 - N67 - N71 - N75 - 3A - 57A - 59A Tramvai: 2 - D - J

fondată în 1692 de Peter Strudl, este una din cele mai vechi instituţii de acest fel din Europa Centrală. Strudl s-a născut în Italia şi a venit în Austria ca pictor la Curte in 1686. A format o şcoală privată de artă la reşedinţa sa „Strudlhof”, aici s-au format artişti ca: Egon Schiele şi Ernst Fuchs

academia cuprinde atât galerii de pictură cât şi de gravură

galeria de pictură se desfăşoară în săli incluzând opere datând din sec.14. Astfel, aici se poate admira „Judecata de Apoi” „Weltgerichtstriptychon” a pictorului olandez Hieronymus Bosch: deasemenea se pot admira picturi de: Botticelli, Rubens, Rembrandt, Guardi etc.

sala de gravură conţine o colecţie de desene, schiţe şi acuarele.

Mai multe informatii gasiti pe www.akbild.ac.at

Österreichische Nationalbibliothek Adresa: Josefsplatz, 1 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3-Herrengasse Bus: 2A - 3A

se află în clădirea barocă din Josephplatz, construită în timpul domniei lui Charles VI, după planurile lui Fischer von Erlach, tată şi fiu, între 1723-172, ca aripă independentă a Palatului Imperial

în 1763-69, Nicholaus Pacassi a făcut nişte modificări


www.wien.info

56

clădirea barocă, iniţial a stat liberă,dar a fost legată prin Redouten range de Hofburg în 1760. Legătura a fost distrusă de un incendiu în 1992, apoi refăcută

secţiunea centrală imensă este decorată cu un grup de statui înfăţişând pe zeiţa Minerva cu caleaşca ei trasă de 4 armăsari, realizat de Mattielli, în 1725

Biblioteca Naţională, fosta Bibliotecă a Curţii, a intrat în posesia statului în 1920 colecţiile ei încep cu sec.14. În prezent are 2,5 milioane de cărţi colecţia bibliotecii conţine volume extrem de rare,cum ar fi Biblia Sfântă de Johannes

von Troppaudates, care datează din 1368, a fost prima achiziţie a Împăratului Friedrich III

fosta Cameră de Lectură a Curţii Imperiale (Prunksaal) etalează cărţi vechi. A fost proiectată de celebrul arhitect vienez Johann Fischer Erlach, iar frescele baroce au fost executate de artistul vienez Daniel Gran

cel mai pasionat colecţionar de carte a fost Eugen de Savoy, sec.18, care a adunat în jur de 15.000 de volume

Deasemenea muzeul are colecţii valoroase de tipărituri, manuscrise, globuri, papirus, portrete şi arhivă fotografică, colecţii muzicale şi teatrale şi un muzeu Esperanto

se poate vizita Papyrus Museum, în Heldenplatz: cea mai mare colecţie de papirus din lume care a fost păstrată până azi. Astfel poţi intra în lumea vechiului Egipt. Papyrus Museum a făcut parte din Biblioteca Imperială şi a fost preluată de stat după destrămarea Imperiului Austro-Ungar

o etalează o colecţie de aproximativ 200.000 de exponate, unele datând din 3000 î.Ch.

o multe sunt din Egiptul Antic o texte şi obiecte relatând despre credinţa egiptenilor în viaţa de apoi.

Mai multe informatii gasiti pe www.onb.ac.at

Casa Haas Haas Haus Adresa: Stephansplatz, 4 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1, U3-Stephansplatz Bus: 1A Una din cele mai interesante clădiri ale Vienei, mândria oraşului

faţada de sticlă reflectă imaginea Catedralei Sf. Ştefan

a fost unul din cele mai disputate proiecte ale sfârşitului sec.20 din Viena

arhitectul vienez Hans Hollein a proiectat noua structură a clădirii care fusese folosită ca magazin de mobilă şi decoraţiuni de interior de către Philip Haas & Sons, care au dat clădirii numele lor. În timpul construcţiei au existat numeroase discuţii asupra


www.wien.info

57

proiectului, ceea ce era firesc atunci când planifici o nouă arhitectură în partea veche a centrului Vienei

curba rotunjită a faţadei seamănă cu citadela antică romană Vindobona, al cărei plan este vizibil în primul district al Vienei

peste ruinele romane s-au construit case medievale peste care la rândul lor s-au ridicat case moderne. Este principiul după care s-a ghidat şi arhitectul Hans Hollein pentru a se amesteca în împrejurimile ei în ciuda contrastului arhitectural. Interiorul a fost proiectat cu atenţie în detaliu. În vârf, pe terasa clădirii se află o cafenea şi un restaurant luxos ceea ce a potolit nemulţumirea vienezilor cauzată de casa cilindrică cu faţada cu oglinzi

azi, Haas Haus este mândria vienezilor. Piaţa Catedralei Sf. Ştefan este deschisă de faţada ei de sticlă.

Mai multe informatii gasiti pe www.haas-haas.at

Casa Hundertwasser Hundertwasser Haus Adresa: Kegelgasse, 37-39 Metrou (U-Bahn): U4-Mitte Landstrasse Bus: 4A tramvai: 0, 1

la colţul străzii Lowengasse şi Kegelstrasse, pictorul Friedenreich Hundertwasser a proiectat, la cererea primarului Vienei, un plan al unei case mai speciale

a fost construită între 1983-1985 de administraţia oraşului principalii locatari sunt artişti şi intelectuali sunt 50 de apartamente de diferite mărimi şi structuri aflate într-un complex în care se

mai află o cafenea terasă, un cabinet medical şi un magazin cu alimente sănătoase s-a folosit numai cărămidă şi lemn, nici urmă de plastic fiecare apartament are culoarea lui un brâu de ceramică înconjoară clădirea, legând apartamentele dar în acelaşi timp

individualizându-le prin culoare principiul lui Hundertwasser a fost "toleranţa neregularităţii":

o colţurile casei sunt rotunjite o ferestrele au dimensiuni diferite o băile sunt faianţate neregulat o coridoarele nu sunt nivelate o la parter peretele poate fi desenat, mâzgălit de copii o faţadele complexului imită pe cele ale caselor şi palatelor de pe Marele Canal din

Veneţia


www.wien.info

58

o două „turnuri ceapă” aurite stau deasupra clădirii pentru a da locatarului senzaţia statutului de rege

o stâlpi coloraţi, neregulaţi, fântâna şi decoraţia sunt elemente pline de viaţă - toate fiind copii ale originalelor

vis-a-vis de Hundertwasserhaus în kegelgasse,o casă a fost transformată într-un pasaj comercial cu o formă neregulată, după desenele pline deimaginaţie a lui Peter Pelikan

Mai multe informatii gasiti pe www.hundertwasserhaus.at

Casa Loos Loos Haus Adresa: Michaelerplatz, 3 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): Herrengasse

construită de arhitectul Adolf Loos în 1911, a şocat pe vienezi, cărora nu le-a plăcut construcţia.

Adolf Loos a optat pentru un stil minimalist rafinat nefiind adeptul arhitecturii neo-renascentiste.

azi, o bancă funcţionează în clădire.

In zilele noastre Looshaus este greu de observant cand te indrepti spre Michaelertrakt, dar atunci cand a fost construita in 1911 a generat o multime de controverse datorita fatadei sale foarte moderne si lipsei decoratiunilor, lucruri foarte neobisnuite pentru Viena epocii baroce. Adolf Loos a fost influentat de nasterea arhitecturii zgarie-norilor pe care o vazuse intr-o calatorie in Statele Unite si a adoptat un stil de cladire de afaceri cu linii drepte si aproape fara nici un fel de decoratiune. Design-ul foarte modern a provocat discutii atat de aprinse incat constructia a fost temporar amanita. Loos a fost lasat sa continue numai dupa ce a promis sa decoreze fatada cu balconase pentru flori. Imparatul Franz-Josef I detesta fatada moderna din


www.wien.info

59

fata palatului sau si se spune ca draperiile de la aripa de peste drum de Looshaus erau mereu trase pentru a nu fi nevoit sa o priveasca. Astazi cladirea este considerata un exemplu de arhitectura moderna care a reusit sa schimbe o multime de idei preconcepute.

Castelul Belvedere Schloss Belvedere Adresa:

Palatul de sus (superior) - Oberes Belvedere : Prinz Eugenstrasse, 27 - A.1030 Wien Metrou (U-Bahn) : Sudbahnhof Tramvai : D , O sau 18 sau autobuzul 13A. Deschis de la 10:00 la 18:00

Palatul de jos (inferior) - Unteres Belvedere Str. Rennweg 6 Ajungi cu tramvaiul 71 la Unteres Belvedere Deschis de la 10:00 la 18:00 (miercuri pana la 21:00)

Palatul de sus Belvedere – cea mai mare colectie Klimt din intreaga lume

În 1717 s-a luat hotărârea construirii clădirii Belvedere Superior. Construcţia s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani (1721 şi 1722), iar decoraţia interioară a fost terminată în anul următor. Grădina palatului servea în special etalării şi pompei ceea ce se reflectă în eleganta (Sala Terrena), scările somptuoase (Grand Staircase), magnifica (Sală de Marmură), camerele decorate cu stucco şi fresce (executate de Carlo Carlone, 1686/1775), picturile de pe tavan ale lui Giacomo del Po şi capela cu piesa de altar de Francesco Solimena (1657/1747). Aşa arăta Belvedere Superior în timpul prinţului Eugen.


www.wien.info

60

După prinţul Eugen, în timpul perioadei Biedermeier, Belvedere a fost cunoscut nu numai ca muzeu, ci şi ca loc de desfăşurare a tot felul de evenimente, de la artificii la spectacole de circ. Iarna lacul se transforma în patinoar. În 1848 Parcul Belvedere a devenit tabără militară pentru Garda Mobilă, care a luptat împotriva trupelor imperiale. După aceea, directorul lui Belvedere Superior, J.P. Krafft, a făcut restaurări şi renovări ale barocului creind accesul de azi în complexul palatului. În 1891, colecţia imperială de pictură a fost reamplasată de la Belvedere la Muzeul de Istorie a Artei. Belvedere Superior a parcurs o perioadă de reconstrucţie şi modernizare începând cu 1897, pe baza planurilor arhitectului E. Von Foerster, care a primit această însărcinare de la prinţul Franz Ferdinand. Din 1899 familia imperială a putut locui acolo. După asasinarea prinţului coroanei şi a soţiei acestuia la Sarajevo, palatul a rămas nelocuit. În 1919, Belvedere a trecut în proprietatea Republicii Austria şi încet încet s-a transformat în muzeu. Bombardamentele din 1944-1945 au produs stricăciuni mari ambelor palate, care după război au fost restaurate cu grijă. Cel mai important eveniment din istoria Austriei de după război a fost ceremonialul semnării Tratatului Statului Austriac din mai 1955 în Sala de Marmură din Belvedere Superior, care este deschisă publicului.

Palatul de jos Belvedere – camerele generalului Eugen de Savoia

Aici sunt prezentate splendorile aristocrate prin Sala Grotescului, Camera de Aur si Galeriile de Marmura.

Grajdurile palatului

In acele vremuri aici erau ingrijiti cei mai buni 12 cai ai generalului. Acum contine toata colectia de arta medievala.

In 1803 in a fost facuta, in parcul de la Belvedere, prima gradina alpina din Europa. Astazi peste 4000 de plante originare din Alpi se gasesc aici. Cea mai buna perioada din an pentru a


www.wien.info

61

vizita gradinile de la Belvedere este primavara sau inceputul verii, deoarece atunci infloresc marea majoritate a plantelor ce se gasesc aici.

Interesant este ca Palatul Belvedere poate fi deschis si noaptea la cerere, asa ca pentru o experienta mai speciala iti poti invita prietenii seara la Belvedere pentru a bea un pahar de vin spumos Klimt.

Preturi intrare :

3 obiective – un singur Ticket Oberes Belvedere, Unteres Belvedere (inkl. Orangerie, Prunkstall, Prunkräume), 21er Haus

2 obiective – un singur Ticket 2 din 3 Obiective (Oberes Belvedere, Unteres Belvedere/Orangerie, 21er Haus)

Oberes Belvedere

Unteres Belvedere

Adulti € 19,- Copii pana la 18 ani gratuit Card-Viena € 15,-

Adulti € 16,- Copii pana la 18 ani gratuit Card-Viena € 11,5-



Ghid € 4,- Ghid audio Oberes Belvedere € 4,- Ghid audio Unteres Belvedere € 3,50


www.wien.info

62

Gartenpalais Adresa: Fürstengasse,1- A.1090 Wien Tramvai: 1 - D Bus: N36 - N38 Gartenpalais gazduieşte colecţiile Muzeului Liechtenstein din Viena.

Istoric

Gartenpalais, în districtul Rossau din Viena, a fost construit în timpul domniei Prinţului Johann Adam Andreas I de Liechtenstein (1657-1712), care a fost unul din cei mai mari constructori a acelor timpuri. Pentru cea mai mare parte a palatului, Prinţul Johann Adam Andreas I a angajat o nouă generaţie de arhitecţi italieni. Aceşti arhitecţi au fost aleşi şi aduşi de vărul său Prinţ Anton Florian de Liechtenstein (1656-1721). El se afla în poziţia de a stabili contactele necesare cu arhitecţi, pictori, artişti stucco din sud. Istoria construcţiei a început în 1687 prin cumpărarea unei parcele întinse de teren în Rossau. Intenţiile prinţului erau clare de la bun început, căci terenul includea nu numai suprafaţa pentru reşedinţa însăşi, ci şi o suprafaţă pentru un concept urban atotcuprinzător. Terenul s-a numit Liehtenthal, şi este unul din rarele exemple care s-a păstrat despre planificarea urbană extinsă în era Barocului.

Noul palat şi grădinile sale vaste erau nucleul complexului, pentru care Bernhard Fischer von Relach şi-a prezentat primul concept. Planul său prevedea un palat nobil ce dădea spre un pavilion. O grădină mare barocă, pentru care Fischer cu siguranţă a prezentat planuri, trebuia să umple spaţiul dintre aceşti doi poli. Totuşi, tot ceea ce a fost în stare să realizeze a fost Belvedere care era un pinion între un palat şi împrejurimi.

În 1960, prinţul a atribuit proiectarea palatului Garten arhitectului bolognez Domenico Egidio Rossi (1659-1715), care nu a propus o casă de vară aerisită la marginea oraşului imperial, degajată ci un palazzo villa ca o reşedinţă demnă de un prinţ. Construcţia a început conform planurilor sale în 1691. Pentru a se armoniza cu structura interioară a construcţiei, sala centrală domina forma exterioară a palatului. Aripile de pe fiecare latură au fost prevăzute cu scări, o referinţă clară la stilul multor vile italiene din nord.

Munca lui Rossi a fost preluată în 1692 de Domenico Martinelli (1650-1718), care a învăţat la celebra Academie di San Luca din Roma înainte de a fi chemat la Viena. Martinelli a fost arhitectul preferat al prinţului după 1690. Pentru a arăta ca o structură tipică a unui palat, proiectul lui Rossi pentru cele două aripi au fost ridicate de la parter, clădirea primind astfel o înfăţişare mai impunătoare decât în conceptul original. Noul proiect cu 3 nivele venea în întâmpinarea dorinţelor pe care tatăl prinţului, Karl Eusebius (1611-1684) le stabilise în tratatul său de arhitectură pentru un palat princiar la ţară.


www.wien.info

63

În interiorul palatului s-a făcut un aranjament elaborat al încăperilor. Un vestibul era urmat de două scări largi cu trepte de marmură roşie care duceau la Sala Mare şi la galeria de după ea. Martinelli a aderat la tradiţia arhitecturii interioare a palatului de la oraş, ceea ce era foarte neobişnuit pentru un palat suburban.

Karl-Marx-Hof Adresa: 12 Februar Platz - A.1190 Wien Metrou (U-Bahn): U4-Heiligenstadt Tramvai: D Bus: N36

este unul din proiectele municipale de construcţii de locuinţe din anii 1920-30, cunoscută ca "Viena Roşie" (Rotes Wien)

s-au construit 1325 de apartamente pe 150.000 m², dar nici unul nu avea baie. În loc s-au construit facilităţi incluzând o zonă de: baie, spălătorie, cabinet medical şi alte servicii şi prăvălii

în timpul Războiului Civil din 1934, complexul a suferit distrugeri importante după ce aripa de stânga şi-a găsit aici refugiu şi au fost bombardaţi de elemente pro-fasciste

întregul complex a fost renovat în anii 1980 când i s-au adăugat facilităţi moderne.

Palatul Coburg Palais Cobourg Adresa: Coburgbastei, 4 - A.1010 Viena Metrou (U-Bahn): U3-Stubentor Bus: N25, N26, N36, N38, N58, N60, N66, N67 Tramvai: 2 Palatul Coburg a fost construit la mijlocul secolul XIX de către ducele Ferdinand de Saxonia Coburg Gotha. Coloanele palatului atrag atenţia prin faptul că sunt detaşate de frontul clădirii şi sunt amplasate în centrul ei de unde şi porecla dată clădirii de "Castelul sparanghel".

Palatul a devenit Coburg Hotel Residenz, fiind primul hotel nou de 5 stele deschis în Viena în ultimii 10 ani, care si-a facut un renume in domeniul gastronomiei, Restaurantul Coburg constituindu-se in punctul de atracţie al acestei clădiri. În acest cadru istoric te poţi bucura de relaxare, poţi face schimb de păreri, de idei stimulative, întâlniri şi plăceri gastronomice. Bucătăria şi pivniţa merită o atenţie deosebită.


www.wien.info

64

Trebuie neapărat adus un omagiu vinurilor de aici. Dacă la Basteibar îţi poţi face o idee despre vinurile de aici, merită să faci o vizită, însoţit de un ghid, la pivniţele cu vinuri, să guşti, să descoperi "Weinschatzkammer". În pivniţele palatului Coburg sunt depozitate 60.000 de sticle cu vin din întreaga lume. În "Weinarchiv" este posibil să găseşti nu numai vinul excelent, de calitate superioară, dar şi oţet rezultat din vinuri selecte, gemuri şi compoturi de casă făcute de Christian Petz.

Grătarele care continuă să se facă în fiecare luni în Basteingartengrill constituie deja o întâlnire mitică pentru experţi. Te poţi bucura de un grătar suculent şi vei descoperi produse a celor mai buni cultivatori de vin austriac. Hans "Măcelarul" Schwarz propune fabulosul "Chilikasekrainer", cârnaţi umpluţi cu caşcaval şi asezonat cu chili. Totul este însoţit de muzica care se aude din fundal, asigurată de "The Boring Bluesband" (Orchestra de Blues Plictisitor). În fiecare duminică, Palatul Coburg invită la o gustare stropită din belşug cu şampanie, pe splendida terasă a grădinii palatului.

Palatul Harrach Palais Harrach Adresa: Freyung, 3 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Schottentor - U3-Herrengasse Bus: 1A - 2A - 3A

palatul, căruia i-au trebuit 30 de ani pentru a fi construit, a fost ridicat de contele Ferdinand Harrach în 1699

a fost proiectat de arhitectul italian Domenico Martinelli şi Johann Lukas von Hildebrandt

a jucat un rol important pe scena socială vieneză a fost vizitat de Rudiger von Starhemberg şi prinţul Eugen de Savoya a fost deteriorat în timpul raidurilor aeriene din 1944 în 1990 a fost complet restaurat şi aparţine Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches

Museum) găzduieşte expozitii temporare de artă pe tot parcursul anului.


www.wien.info

65

Palatul Mollard-Clary Palais Mollard-Clary Adresa: Palais Mollard-Clary - Herrengasse, 9 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3 - Herrengasse Bus: 2A, 3A Primul, stăpân al domeniului a fost Peter von Mollard, a cărui copii, cinci la număr, au jucat un rol important la curtea vieneză. Erau oameni respectabili dar cu numeroase dificultăţi materiale. În jurul lui 1689 contele Mollard, Ferdinand Ernst, a cărui soră era celebra contesă, fiică a Mariei Theresa, a hotărât modificarea casei existente prin transformarea faţadei, ceea ce ar fi fost posibil numai printr-un împrumut. Domenico Martinelli a făcut planurile pentru schimbare, dar stăpânul casei nu a fost de acord cu proiectul faţadei făcut de Martinelli. Arhitectul tirolez Christian Alexander Oedtl a primit ordinul de a face proiectul faţadei. De la Martinelli s-au folosit planurile de interior. Palatul a fost cumpărat în 1760 de Franz Wenzel, conte de Clary şi Aldringen, care a continuat cu modificările. S-au pus grilaje sub ferestre şi stilul Baroc Târziu s-a făcut simţit în camere. În sec.18 s-a modificat din nou faţada cu Eckrisaliten şi pilaştri (Reisenpilastern). Mai târziu palatul a găzduit legaţia bavareză şi muzeul de stat federal Niederosterreichi. Stricăciunile provocate de bombardamentele din timpul celui de al doilea război mondial au fost reparate şi în acelaşi timp s-a mărit suprafaţa curţii. În 1982 a fost din nou restaurat. Foarte puţine piese originale s-au păstrat datorită numeroaselor transformări. În partea veche a palatului se află galeria cu picturi în ulei datând din jurul lui 1700 reprezentând Puttengruppen şi scene din mitologie. Unele tablouri aparţin pictorului Andrea Lanzani.

Azi, Palatul Mollard-Clary are 2 muzee: Muzeul International Esperanto şi Muzeul Globului.

Palatul Palffy Palais Palffy Adresa: Josefplatz, 6 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3-Herrengasse Bus: 2A - 3A

datând din sec.14, palatul şi-a schimbat în mod regulat proprietarul, la început a aparţinut contelui Maithburg, apoi a fost achiziţionat de Cancelaria Austriei de Jos, spre sfârşitul sec.16 a aparţinut prinţului Kinsky

de-alungul timpului a fost complet demolat pentru a face loc proiectului renascentist a lui Rudolph Khuen de Belasy. A fost mărit pentru a încorpora clădirea contelui Salm, care i l-a dat apoi fiicei şi moştenitoarei Maria Franziska, când prin căsătorie a devenit proprietatea familiei Palffy


www.wien.info

66

aici, Mozart a ţinut un concert la 16 oct. 1762. Mozart şi-a prezentat „Nunta lui Figaro” pentru prima dată în faţa unei audienţe formată din prieteni. Sala se numeşte azi „Figarosaal”

palatul este folosit ca loc pentru desfăşurare a expoziţiilor şi concertelor, cu recitaluri regulate ce se ţin în sălile Beethoven şi Figaro, precum şi exponate de artă în galeriile Grosse şi Hof.

Mai multe informatii gasiti pe www.palais-palffy.at

Palatul Schonborn-Batthyany Palais Schönborn-Batthyány Renngasse, 4 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Schottentor Bus: 1A, 3A Istoria palatului se întinde până la guvernatorul Croaţiei, feldmareşalul Adam, conte Batthyany. Acesta a obţinut proprietatea în 1698 incluzând şi actualul Schleglhof, o adevărată moşie, care fusese în posesia lui Johann Gasser şi a familiei soţiei acestuia şi apoi în posesia lui Michael, conte Sinzendorf.

Palatul a fost construit după planurile celor din familia Schleglhof (1699-1706) şi după planurile lui Johann Bernhard Fischer von Erlach.

În 1740 a intrat în posesia lui Friedrich Karl von Schonborn. Sub îndrumarea lui interiorul clădirii a fost rearanjat, mobilat cu mobila şi picturile aduse de la palatul grădină din Alservorstadt. În 1846 a fost recondiţionat, a suferit distrugeri în cel de al Doilea Război Mondial dar a fost din nou restaurat în 1960. Decoraţiile Rococo pot fi admirate în încăperi iar faţada este decorată cu figuri.


www.wien.info

67

Palatul Schonbrunn Schönbrunn Schloss Adresa: Schonbrunner /SchlossStrasse, 47 - A.1130 Wien Metrou (U-Bahn): U4 - Schonbrunn Bus: N58, N 60 Tramvai: 10, 58

Palatul împreună cu clădirile înconjurătoare şi parcul imens este unul din monumentele culturale importante ale Austriei. A fost folosit ca reşedinţă de vară a conducătorilor Habsburgi.

Castelul a fost construit pentru a rivaliza cu Versailles din Franţa, Paris, într-un stil baroc frumos; din lipsă de fonduri nu a putut rivaliza cu cel francez. Împăratul Franz Joseph (a domnit între anii 1848-1916) s-a născut aici în 1830 şi tot aici şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. Nu scăpaţi ocazia de a admira apartamentele magnifice ale Mariei Tereza (camera de zi, dormitorul şi salonul în care timp de 6 ani Mozart a cântat pentru împărăteasă. Deasemenea, nu pierdeţi saloanele şi apartamentele cuplului imperial Franz şi Sissi. Interiorul este o orgie de tavane împodobite cu frescă, candelabre de cristal, oglinzi uriaşe şi ornamente aurite.Candelabre de cristal de Bohemia şi căminele cu faianţă de poţelan alb fac parte din designul armonios al palatului. Sălile, camerele şi birourile lui Frantz Joseph sunt simple şi puţin pretenţioase în contrast cu camerele oficiale şi de oaspeţi.

În 1772 W. Amadeus Motzart, la vârsta de 6 ani a dat un concert în Sala Oglinzilor. În Camera Rotundă Chinezească (Chinesische Kabinette) se ţineau conferinţe secrete. Napoleon s-a întâlnit cu generalii lui în Vieux-Laque-Zimmer, în Salonul Chinezesc Albastru (Blauer Chinesischer Salon) împăratul Charles I a semnat abdicarea sa în 1918, marcând astfel sfârşitul a 640 de ani de dominaţie Habsburgică în Austria şi căderea monarhiei. Camera Milioanelor (Millionenzimmer) cu panouri de lemn de trandafir şi decorată de la podea la plafon cu miniaturi Persane inestimabile, este probabil cea mai magnifică cameră.


www.wien.info

68

Puteţi vizita grădina tiroleză cu cabana ei originală.

În 1874 o a doua cabană a fost construită pentru împărăteasa Sissi. Mai puteţi vizita seră (Palmenhaus) cu 3 zone climatice şi plante de pe toate continentele. Istorica casă a Ceasului Solar din 1904, vis-a-vis de seră, a prins viaţă după ce a fost închisă mulţi ani datorită renovărilor, fosta Casă Flutur, s-a redeschis sub numele de Casa Deşert (Wüstenhaus). Sunt prezentate segmente de habitat ale zonelor aride din Africa, Australia, Asia şi America. Adăposteşte o colecţie unică de cactuşi.

Gloriette, o cafenea ce datează din 1775, a fost ridicată în timpul domniei împăratului Joseph şi a împărătesei Maria Theresia.Pentru a putea admira peisajul magnific oferit de Palatul Imperial s-a construit o terasă de observare la o înălţime de 20 m accesibilă printr-o scară în spirală.

Recomandarea noastra: nu uitati aparatul de fotografiat!

Labirintul de la Schonbrunn (Irrgarten - Labyrinth - Labyrinthikon):

a început să fie format în 1698 şi 1740. iniţial a fost format din 4 părţi diferite cu un pavilion central, de unde puteai vedea

labirintul. în sec.19 labirintul a fost tăiat noul labirint a fost creat în toamna lui 1998 pe o suprafaţă totală de 18.640 picioare

pătrate. dacă priveşti labirintul vei observa că are forma celor 12 semne ale zodiacului.

Palatul Schonbrunn este deschis zilnic, inclusiv in zilele de sarbatoare nationala! Din 1 Aprilie pana in 30 Iunie de la ora 8:30 pana la ora 17:00 Din 1 Iulie pana in 31 August de la ora 8:30 pana la ora 18:00 Din 1 Septembrie pana in 31 Octombrie de la ora 8:30 pana la ora 17:00 Din 1 Noiembrie pana in 31 Martie de la ora 8:30 pana la ora 16:30

Parcul este deschis din 1 Aprilie pana in 31 Octombrie pana la ora 18:00 iar din 1 Noiembrie pana pe 31 Martie pana la ora 18:30. Sunt disponibile mai multe tipuri de tickete:

Ticketul Imperial - puteti intra in 22 de camere in partea de vest a palatului, vizitand apartementele Imparatului Franz Joseph si a Imparatesei Elisabeth precum si camerele ceremoniale din partea centrala a palatului. Pretul pentru acest ticket este de 10.5 € (adulti), 7.5 € (copii intre 6-18 ani). Include ghid audio. Ticketul Grand Tour - puteti intra in 40 de camere. Spre deosebire de ticketul imperial, Ticketul grand tour va ofera acces in partea de est a palatului unde puteti vedea camera de audiente a Mariei Tereza si a Imparatului Franz Stephan. Pretul pentru acest ticket este de 13.5 € (adulti),


www.wien.info

69

9.5 € (copii intre 6-18 ani). Include ghid audio. Ticketul Sisi – include intrari la trei atractii: Palatul Schonbrunn (echivaleaza Ticketul Grand Tour), Hofburg si Colectia de mobila imperiala. Pretul pentru acest ticket este de 23,5 € (adulti), 14 € copii intre 6-18 ani. Ticketul Classic Pass – include Ticketul Grand Tour, gradinile private, labirintul, Gloriette si patiseria palatului. Pretul pentru acest ticket este de 16.5 € (adulti), 11 € copii intre 6-18 ani. Valabil de la 01.04.2011 la 02.11.2011 Gradina zoologica Schönbrunn - Pretul pentru acest ticket este de 14 € (adulti), 6 € copii intre 6-18 ani. Mai multe informatii gasiti pe www.schoenbrunn.at (DE, EN, IT, HU).

Parlamentul Parlament Adresa: Doctor Karl Renner - Ring 3 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Rathaus Tramvai: 1, 2, D, J Bus: N1

clădirea Parlamentului a fost proiectată de arhitectul danez Theophil Hanes şi construită între 1883-1918

este un amestec de neo-Renaştere şi arhitectură clasică greacă, elementele greceşti reprezentând un semn către leagănul democraţiei

clădirea a fost construită să adăpostească reprezentanţii diferitelor minorităţi din imperiul Austro-Ungar

azi Parlamentul austriac are sediul aici, cu cele două camere: o Consiliul Naţional, responsabil cu legile o Consiliul Federal (Bundesrat) care ratifică noile legi

în faţa clădirii se află statuia Pallas Athena, zeiţa înţelepciunii, operă a lui Karl Kundeman.

Mai multe informatii gasiti pe www.parlament.gv.at

Pavionul Otto Wagner Otto Wagner Pavillon


www.wien.info

70

Adresa: Karlsplatz, 1 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Karlsplatz Bus: 4A Tramvai: J - 62 - 65

Hof Pavilion a fost construit pentru a servi ca şi gară particulară pentru familia Imperială când aceasta circula de la Hofburg la Schonbrunn

proiectată de arhitectul secesionist Otto Wagner, clădirea a fost terminată în 1899 are ornamente bogate şi mahon frumos sculptat.

Turnul Dunarii Donauturm Adresa: Donauturmstrasse, 4 - A.1220 Wien Metrou (U-Bahn) : U1 - Neue Donau

Dacă doreşti o panoramă magnifică asupra Vienei,acesta este locul potrivit. Vienezii numesc acest turn „ Acul de beton”. Are 252m înălţime şi a fost construit doar

în 20 de luni. A fost proiectat de arhitect Hans Lintl Are lifturi moderne care urcă la platforma de observare (150m), apoi pe trepte la

restaurant În timp ce se bucură de priveliştea minunată, vizitatorii pot lua loc în cafeneaua sau

restaurantul cu specialităţi tradiţionale vieneze precum şi mâncăruri moderne delicioase. Cafeneaua se roteşte încet. Cei mai îndrăzneţi pot să se bucure de peisaj făcând bungee-jumping de pe cea mai înaltă

clădire a Vienei. Din anul 2000, Turnul Dunării este cel mai înalt centru de bungee jumping din lume.


www.wien.info

71

Urcarea cu liftul pana la platforma de observatie dureaza 35 de secunde. Este localizat in mijlocul parcului Dunarii iar pe el sunt amplasate antene pentru reteaua de telefonie mobila si pentru radio. Observatorul si liftul sunt deschise de luni pana duminica intre ora 10:00 si pana la 24:00 dar ultima urcare este la 23:30. Restaurantul este deschis de luni pana sambata de la ora 11:00 pana la 15:00 si de la 18:00 pana la 24:00. Cafeneaua este deschisa de luni pana duminica de la ora 10:00 pana la miezul noptii. Taxa de intrare este de 5,90 € pentru adulti, 4,30 € pentru copii dar este disponibil si un ticket combinat cu o croaziera pe Dunare contra sumei de 16,50 €. Mai multe informatii gasiti pe www.donauturm.at (germana, engleza)

Vechea Primarie Altes Rathaus Adresa: Wipplingerstrasse, 8 - A.1010 Wien

vechea primărie a fost la origine construită în stil gotic, dar a primit o faţadă barocă în 1700

complexul a găzduit administraţia municipală până în 1888 în curtea interioară se poate admira Fântâna Andromeda din 1741, opera meşterului baroc

Georg Raphael Donner Capela Salvator, cu magnificul portal renascentist din 1360 (Salvatorgasse) a fost

încorporat în complex.


www.wien.info

72

PARCURI SI GRADINI Fantana Donner Donner-Brunnen Adresa: Neuer Markt

edilii oraşului Viena au rugat pe Georg Raphael Donner, între 1737-39, să construiască Fântâna Providentia, care azi este cunoscută sub numele de Fântâna Donner

aceştia doreau ca figura centrală să reflecte conceptul grijii şi înţelepciunii celor care guvernau oraşul

Donner a decorat soclul cu 4 heruvimi nud. figurile dela marginea bazinului fântânii simbolizează râurile Enns (un bătrân), Traun

(tânăr), Ybbs şi March (forme de femei) împărăteasa Maria Theresa a fost nemulţumită de nuduri şi le-a îndepărtat. Abia în timpul

lui Francis II au fost înlocuite în 1873, figurile de plumb erau depăşite şi au fost înlocuite cu replici din bronz originalele lui Donner se află la Muzeul Baroc de la Belvedere

Gradina Botanica a universitatii din Viena Botanischer Garten der Universität Wien Adresa: Rennweg, 14 - A.1030 Wien Metrou (U-Bahn): Landstrasse (Wien Mitte)

moderna grădină botanică de azi a luat naştere din grădina de plante farmaceutice folosite în medicină (Hortus Botanicus Universitatis Vindobonensis) care a fost fondată de împărăteasa Maria Theresa în 1754

are şi sere (una tropicală) cu peste 9000 de tipuri de plante şi copaci, incluzând un număr de specimene pe cale de dispariţie


www.wien.info

73

ălantele sunt grupate împreună în funcţie de sezonul lor de înflorire Alpinium este o selecţie de plante din regiuni muntoase, atât din Austria cât şi din alte părţi. Vei putea admira cactuşi, orhidee, plante tropicale etc.

Mai multe informatii gasiti pe www.botanik.univie.ac.at/hbv sau pentru imagini www.botanischer-garten.at

Gradina Poporului Volksgarten Adresa: intrarea principală pe Heldenplatz - 1010 Wien Metrou (U-Bahn): U2 - Museumsquartier sau Volkstheater - U3 - Volkstheater Tramvaie: 1, 2, 46, 49, D, J Bus: 2A, 48A, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67

altă zonă verde în Ringstrasse, foarte populară a fost prima grădină publică a Vienei, amenajată după planurile lui Louis de Remy între

1819-1823 în mijlocul grădinii se află Theus Temple, o replică a lui Thesion.

Mai multe informatii gasiti despre Tanzcafe & Garten www.volksgarten.at sau despre Pavillon Volksgarten http://pavillon.volksgarten.at

Gradinile Palatului Burggarten Adresa: intrarea principală prin Burgring, A-1010, Wien Metrou (U-Bahn): U2 - Museumsquartier Tramvaie: 1, 2, D, J Bus: 2A, 57A, N1, N25, N26, N36, N38, N46, N58, N60, N66, N67

amenajată între 1816si 1819 la porunca lui Franz I grădina a înlocuit fortificaţiile distruse de francezi în timpul ocupaţieidin 1809 fosta seră imperială a fost restaurată şi acum serveşte drept cafenea în apropiere se află Casa Fluture

Insula Dunarii Donauinsel Metrou (U-Bahn): U1-Donauinsel


www.wien.info

74

a fost creată când s-a schimbat cursul râului pentru a face un canal care să contracareze inundaţiile

este o insulă plăcută, recreativă, cu locuri destinate pentru inot şi sporturi nautice.

Mai multe informatii gasiti pe www.donauinsel.at

Lainzer Tiergarten Lainzer Tiergarten este o rezervaţie a vieţii sălbatice care se întinde pe o suprafaţă de 24,50 km² în SV Vienei, 80 % din suprafaţă fiind acoperită de pădure. Ea datează din 1561, când Ferdinand I al Austriei amenajat un teren de vânătoare împrejmuit pentru a fi folosit de familia sa. Din 1919 a fost deschis publicului. Numele de Lainzer se trage de la locaţia rezervaţiei districtul Lainz, cel de al 13-lea District al Vienei, iar Tiergarten înseamnă Zoo (grădină cu animale).

Amplasare Lainzer Tiergarten

Este amplasat în cea mai mare parte în Districtul 13 al Vienei cu o parte adiacentă aflându-se în Laab im Walde, Austria de Jos. Râul Wien se află la nord iar Liesingerbach la sud

Istoric Lainzer Tiergarten

Lainzer Tiergarten a fost creat de împăratul Ferdinand I în 1561, când zona era împrejmuită cu un gard de lemn, ca teren de vânătoare privat. În 1781 gardul de lemn a fost înlocuit cu unul de piatră. După căderea Imperiului Austro-Ungar terenul de vânătoare a devenit rezervaţie naturală publică şi de atunci a rămas aşa, cu excepţia perioadei 1940-1955 când întreaga zonă a fost închisă.

Până în 1973 a existat o taxă de intrare după care rezervaţia a putut fi accesibilă pe gratis. O mare parte din Lainzer Tiergarten s-a pierdut după Primul Război Mondial, când s-a

construit oraşul Friedenstadt în partea estică. Vechiul zid încă se mai poate vedea în pădurea Horndlwald la est de Poarta Lainzer.

Din cauza construirii autostrăzii (Westautobahn) în anii 1960, s-a mai pierdut un colţ din NV rezervaţiei. De data asta a existat o compensaţie, anexându-se o parte din Laaber Wald, din colţul de SV.

Viaţa sălbatică Lainzer Tiergarten

Azi, Lainzer Tiergarten este căminul a :

800-1.000 porci mistreţi 200-250 căprioare galben-cafeniu 80-100 căprioare roşii


www.wien.info

75

cam 700 mufloni

Porţile Lainzer Tiergarten

Rezervaţia este înconjurată de aproximativ 22 km de zid. Sunt 7 porţi de intrare, cu ore diferite de funcţionare:

Lainzer Tor – poarta principală Gutenbachtor Laaber Tor Pulverstampftor Nikolaitor Adolfstor Sankt Veiter Tor

Întreaga rezervaţie este deschisă aproximativ 9 luni pe an, din martie până la începutul lui noiembrie. În lunile rămase este deschisă doar poarta Lainzer pentru parcul din jurul Hermesvilla. Între Crăciun şi Anul Nou, se deschide tot parcul, dar se poate intra doar pe porţile Lainzer şi Nikolaitor.

Lainzer Tor

Este poarta principală a rezervaţiei şi este deschisă pe tot parcursul anului. Este deasemenea punctual de plecare şi punctual terminus a 2,2 km. până la Hermesvilla, care poate fi parcurs pe joss au cu trăsura. Lângă poartă sunt câteva săli de odihnă şi o fântână. Este una din cele 2 porţi care dispune de parcare.

Lainzer aTor este localizată la capătul str. Hermesstrasse şi se ajunge folosind autobuzul 60 B, care leagă poarta la liniile de tramvai 60 şi 62 la interval de 15-30 minute. Aceste tramvaie pot fi luate de la staţia Hermesstrasse şi leagă liniile -Bahn şi S-Bahn. Linia 62 te poate duce direct de la Vienna Staatsoper la Hermesstrasse.

Gutenbachtor

Se află pe strada Gutenbachstrasse şi accesează colţul SE al Tiergarten. Are o fântână cu apă şi parking, dar faci 45 minute până aici de la cel mai apropiat

transport public, linia autobuzului 254.

Laaber Tor

Aflată în oraşul Laaber am Walde din Austria de Jos, accesează un colţ separate al Lainzer Tiergarten-ului care a fost adăugat în anii 1960 ca o compensare pentru teritoriul pierdut în nordul rezervaţiei când s-a construit autostrada.

Vizitatorii care folosesc această poartă trec peste Dianator, care a fost poarta anterioară din acest colţ.

Şi această poartă are o fântână cu apă.


www.wien.info

76

Singurul mijloc de transport pentru a ajunge aici este linia regională de autobus 254, care se află la o distanţă de 15 minute de poartă.

Pulverstampftor

Poarta se află în colţul de NV al rezervaţiei, lângă împrejurimile Auhof ale celui de al 14-lea District al Vienei.

Are o fântână şi poate fi accesată de la staţia autobuz Umspannwerk Auhof, linia 151 de la Hutteldorf (cale de 5 minute).

Nikolaitor

Datorită localizării acesteia lângă gara Hutteldorf, poarta este importantă pentru Lainzer Tiergarten.

Poate fi accesată cu U-Bahn U4, S-Bahn S3/S15, S 45 şi S 50, linia de tramvai 49, precum şi multe linii de autobus.

De la gară este o plimbare de 10 minute peste râul Wien la Nikolaigasse. Poarta are şi o fântână.

Adolfstor

Este localizată de-alungul zidului estic a Lainzer Tiergarten. Acum este închisă pe tot parcursul anului.

Sankt Veiter Tor

Este accesibilă direct folosind linia de autobus 55 (o ramură a acestei linii care are autobus la fiecare oră) de la staţia de metrou Ober Sankt Veit, care funcţionează numai în timpul sezonului principal.

Dacă te duci pe jos până la Stock im Weg, sunt liniile de autobuz cele mai frecventate de la Hutteldorf precum şi staţia terminus a liniei de tramvai 62, Wolkersbergenstrasse.

Locaţii în rezervaţie Lainzer Tiergarten

Există 3 locuri unde se serveşte mâncare 2 puncte belvedere 1 muzeu

Hermesvilla şi parcul

Franz Joseph I al Austriei a dispus construirea Hermesvillei, terminată în 1886, aceasta servind drept loc de refugiu pentru soţia sa.

Azi este muzeu cu un restaurant şi cafenea foarte frecventate şi pentru că sunt aproape de poarta Lainzer Tiergarten.Proprietatea din jurul Hermesvilla este o zonă specială a Tiergartenului şi este împrejmuită (despărţită de restul rezervaţiei).


www.wien.info

77

Porţi separate pe cărările care duc mai adânc în parc permiţând astfel accesul la secţiunea mai mare când este deschisă.

Hirschgstemm şi Rohrhaus

Pe lângă Hermesvilla, vizitatorii rezervaţiei pot să servească mâncare sau băutură la Hirschgstemm şi Rohrhaus.

Ele se află mai adânc decât Hermesvilla în rezervaţie şi au meniuri complete.

Hubertuswarte

Este un turn de observare, construit în 1927 şi amplasat pe dealul Kaltbrundel Berg, cel mai înalt punct al rezervaţiei (508 m-1667 ft)

Din vârful turnului vizitatorii au o privelişte asupra regiunii de 360 grade, incluzând Viena şi satele învecinate.

Wiener Blick

Mai aproape de partea spre oraş a Lainzer Tiergarten, Wiener Blick oferă o privelişte asupra oraşului de la 434 m (1424 ft) înălţime.

În iulie 2002 acest punct de observare a fost vizitat de Împăratul Japoniei Akihito şi soţia lui, Michiko.

Parcul Dunarii Donaupark Metrou (U-Bahn): U1-Alte Donau Bus: 20B

un loc splendid, bine îngrijit, cu o grădină de trandafiri şi câteva sculpturi moderne interesante

există un trenuleţ în jurul perimetrului parcului, spre bucuria copiilor

Parcul Orasului Stadtpark Adresa: intrarea principală pe Johannesgasse - 1010 Viena Metrou (U.Bahn): U4-Stadtpark Tramvai: 1 - 2 Bus: N1 - N25 - N26 - N36 - N38 - N58 - N60 - N66 - N67


www.wien.info

78

cel mai vast spaţiu verde ce se întinde până la Ringstrasse, deschis publicului în 1862.

Amenajat de arhitectul Grădinilor Imperiale, Rudolf Siebock, străbătut de râul Wien. Există două poduri peste acest râu în parc. În jurul parcului sunt numeroase statui, mândria locului fiind făcută de statuia lui Johann

Strauss, operă a sculptorului Edmund Hellmer în 1921. Este locul ideal pentru o plimbare şi relaxare

Parcul Schubert Schubertpark Bus: Busbahnhof - 243 - 341 - 409 - 439 - 440 - 441 - 447 - 449 - 537 - 542 - 543 - 641 - 739 - 1048

parcul a luat naştere pe locul Cimitirului Wahringer aici s-au aflat mormontele lui Schubert şi Beethoven, care au fost reînhumaţi în 1888, în

Cimitirul Central singura mărturie a mormintelor lor sunt o cruce şi câteva pietre de mormânt


www.wien.info

79

DIVERSE SI DE SENZATIE Vienna card Acest card avantajos va ofera mai mult de 210 reduceri pentru doar 18,50 Euro. Se poate obţine la hoteluri, la biroul de informaţii pentru turişti din Albertinaplatz (zilnic, între orele 9-19), la biroul de informaţii pentru turişti de la aeroport (zilnic, între orele 6-23), la punctele de vânzare, respectiv de informare ale liniilor de transport în comun din Viena (de exemplu: Stephansplatz, Karlsplatz, Westbahnhof (Gara de Vest), Landstraße/centrul Vienei) .

Calatorii gratuite cu metroul, autobuzul si tramvaiul timp de 72 de ore.

Veti plati 9 in loc de 10 Euro pentru City Airport Train si 6 Euro in loc de 7 Euro pentru transportul public (Vienna Airport Lines) de la aeroport pana in centru si retur.

Aveti mai mult de 210 reduceri avantajoase la vizitarea muzeelor si obiectivelor turistice, teatrelor si concertelor, la cumparaturi, in cafenele, restaurante si in hanurile Heurigen...

Valabil începând cu data expoziţiei. Biletul de călătorie inclus pentru Liniile de Transport în Comun Vieneze este valabil 72 de ore de la compostare. Reducerile cu cardul Wien mai pot fi revendicate şi pe durata ultimei zile de valabilitate.

Informatii de utilizare ale card-ului Wien-Karte veti gasi rasfoind brosura de 120 de pagini pe care orice cumparator al acestui card o primeste gratis.

Atentie: Pe baza card-ului Wien-Karte, un copil in varsta de pana la 15 ani impliniti (este necesar buletinul sau un act doveditor!) poate calatori gratis, impreuna cu dumneavoastra, in metrou, tramvai sau autobuz. In muzee sau la alte obiective turistice va rugam sa va interesati de reducerile pentru copii sau de ofertele speciale pentru copii.


www.wien.info

80

Cafeneaua Sacher Cafe Sacher Philharmonikerstrasse, 4 - A.1010 Viena Metrou (U-Bahn): U1-Karlsplatz Bus: 3A - 59A - 360 - L - N1 - N25 - N26 - N36 - N38 - N46 - N49 - N50 - N58 - N60 - N62 - N66 - N67 - N71 - N75 Tramvai: 2 - D - J Cafenelele Sacher se găsesc la Viena, Salzburg, Innsbruck şi Graz.

Sacher Torte este cea mai celebră prăjitură din lume de 176 de ani. Din 1832 a devenit cunoscută în întreaga lume. Reţeta originală este ţinută secret. Baza este o prăjitură de ciocolată, unsă subţire cu gem de caise de cea mai bună calitate şi cu o glazură de ciocolată. Tortul este şi mai bun dacă se serveşte împreună cu frişcă neîndulcită, completată de o cafea cu lapte "Wiener Melange" de la Cafeneaua Sacher.

Povestea tortului original Sacher Torte a început în 1832, când atotputernicul "Vizitiu al Europei", Wenzel Clemens Prince Metternich a ordonat un desert deosebit pentru oaspeţii sus puşi. Chiar în acea zi, bucătarul şef era bolnav la pat. Ordinul a fost transmis unui ucenic de 16 ani, aflat în al doilea an de ucenicie, Franz Sacher. Specialitatea prezentată oaspeţilor a avut un succes răsunător. Franz nu a uitat succesul ideii sale. El şi-a petrecut ucenicia lucrând pentru contele Esterhazy, întâi în Bratislava, apoi la Budapesta.Când a devenit cofetar a început să lucreze pe cont propriu, oferindu-şi tortul care a avut succes pe o scară mai largă. Curând faima tortului Sacher s-a răspândit cu repeziciune, şi i-a dat numele "Sacher Torte" după numele său.

În 1998, Hotelul Sacher din Viena a făcut un singur tort cu diametrul de 2,5 m. intrând astfel în Cartea Recordurilor Guiness Book. În fiecare an se produc mai mult de 360.000 Sacher-Torte original. Timp de 176 de ani gemul de caise a fost întins manual, glazurat şi împachetat în acelaşi mod. Sacher-Torte original conţine numai produse naturale. Ingredientele sunt pur organice. Fiind o marcă protejată nu ai voie să-l vinzi. Este ambalat în hârtie roşie cu motiv Biedermeier. Pe capacul cutiei de lemn are marca înregistrată "Hotel Sacher Wien".Doar Original Sacher Torte are voie să poarte cuvântul original pe sigiliu. Cutia de lemn are 4 colţuri aurite. În interiorul capacului este înscrisă gravura în lemn a Hotelului Sacher Wien şi "Das Original". Sigiliul rotund de ciocolată cu "Hotel Sacher" se află numai pe tortul original Sacher.

Mai multe informatii gasiti pe www.sacher.com/en-cafe-vienna.htm


www.wien.info

81

Casa marii & Acvariul Haus des Meeres – Aqua Terra Zoo Wien Adresa: Fritz-Grunbaum Platz 1 (Esterhazypark), A-1060, Wien Metrou: Museums Quartier Situat într-unul din turnurile gigantice ale oraşului, acvariul are 5 secţii tematice, adăpostind peste 2000 de peşti şi reptile:

1. peşti tropicali marini – peşti viu coloraţi, rechini, broaşte ţestoase, corali şi anemone 2. peşti tropicali de apă dulce – printre alţii şi piranha 3. peşti mediteranieni – crustacee, stele de mare, anghile şi caracatiţe 4. reptile şi şerpi – şerpi, şopârle şi crocodili 5. seră tropicală – păsări, lilieci şi maimuţe.

Orar zilnic: 9:00 - 17:30; joi: 9:00 - 20:30 Tarife acces : Adulti 13,50 € Varstnici, Studenti, Persoane cu handicap 10,40 € Elevi pana la16 ani 10,00 € Copii 6-15 ani 6,20 € Copii 3-5 ani 4,20 € Card anual/persoana 31,00 € Card anual insotitor cu 1 copil 41,00 € Card anual insotitor cu 2 copii 51,00 € Card anual de familie 62,00 €

Mai multe informatii gasiti pe www.haus-des-meeres.at


www.wien.info

82

Casa Muzicii Haus der Musik Adresa: Seilerstatte, 30 - A.1010 Wien, intre Catedrala St. Stephen’s si Opera din Viena si este deschis intre 10.00 si 22.00. Tramvai: 1, 2, 71, D Bus: N1, N25, N26, N36, N38, N58, N60, N66, N67, N75 U-Bahn: Stephansplatz, Karlsplatz şi Stadtpark

Deschisă din iunie 2000 în timp ce vizitatorii află despre talentele muzicale tradiţionale asociate cu Viena ca:

Mozart, Beethoven, Schubert şi Mahler, ei sunt încurajaţi să se cufunde ei înşişi în sunet şi să compună muzică pentru ei.

îţi poţi încerca talentul de dirijor şi poţi dirija „virtual” Orchestra Filarmonicii din Viena datorită tehnologiei moderne te poţi introduce în tehnica dirijatului lui Mozart şi să

„dirijezi” tu singur. poţi adăuga note la „Eine Kleine Nacht Musik” şi să iei cu tine remixul pe CD la etajul 7 se află un muzeu al Orchestrei Filarmonice Viena şi al multor compozitori

austrieci ca: J. Haydn, W.A.Mozart, Gustav Mahler precum şi a celei de a doua şcoli vieneze; o galerie a sunetului, unde poţi să creezi propriul CD, etc.

Poti participa la o sedinta de karaoke speciala. Pe un ecran va fi afisata o imagine care va putea fi vazuta clar sau distorsionat in functie de modul cum canti.

Asculta sunetele pe care le aude un copil in pantecele mamei, asculta sunetul Universului si viziteaza Galeria de Sunete.

De asemenea in incinta muzeului exista si o cafenea si un magazin de unde iti poti cumpara instrumente muzicale sau suveniruri.

Mai multe informatii gasiti pe www.hdm.at


www.wien.info

83

Ceasul Anker Ankeruhr Adresa: Hoher Markt 10 - A.1010 Wien Bus: 1A, 2A, 3A Metrou (U-Bahn): U1- Stephansplatz, U4 - Schwedenplatz

Construit între 1911-1917 după planurile pictorului Franz von Matsch. Se află în cea mai veche piaţă a Vienei şi este un exemplu tipic de design Art Nouveau.

Ceasul formează un pod între cele două părţi ale clădirii Anker Insurance Company.

Este împodobit cu ornamente din mozaic În decursul a 12 ore, 12 figuri istorice trec peste pod; printre ei:

o Joseph Haydn ( compozitor) o Walter von der Vogelweide (poet medieval) o Împărăteasa Maria Teresa o Prinţul Eugen de Savoya

În fiecare zi la amiaza, toate figurile trec acompaniate de muzică aparţinând diferitelor timpuri.

Ankeruhr comemorează trecutul Vienei şi statutul tranzitoriu al vieţii şi existenţei.

Cimitirul Central Zentralfriedhof Adresa: Simmeringer Hauptstrasse, 234 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U3 Trein (S-Bahn): 1, 2, 3, 7, R

a fost deschis în 1874 este cel mai mare cimitir din Austria poarta principală a fost proiectată în 1905 de Max Hegele, cu reliefuri de Georg Leisek şi

Anselm Zinsler Max Hegele a construit şi biserica Karl-Lueger (1907-1910), biserică în stilul Art

Nouveau, care se află în mijlocul cimitirului de la poarta principală, o alee largă duce spre „mormintele de onoare” rezervate

personalităţilor şi spre cavoul Preşedinţilor Austriei Federale. printre personalităţile notabile, aici se odihnesc: Beethoven, Brahms, Gluck, Mozart (este

doar un mormânt comemorativ), Schubert, Johann Strauss (tată şi fiu), von Supe, Wolf şi alţii.


www.wien.info

84

de cealaltă parte a străzii Simmeringer Hauptstrasse, vis-a-vis de poarta principală, se află crematoriul, proiectat în 1922 de Clemens Holzmeister. Este amplasat acolo unde odată s-a aflat palatul de vară al împăratului Maximilian.

Demel Adresa: Kohlmarkt, 14 - A.1010 Wien U-Bahn: Herrengasse

Demel a fost odată cofetarul regal şi imperial. Acum este cea mai scumpă cafenea din Viena. Toate felurile preparate şi prăjiturile sunt făcute manual după reţete tradiţionale. În bucătărie aparatele se folosesc foarte rar. Chiar Împăratul Franz Joseph trimitea după prăjituri şi praline la Demel atunci când se afla la o şuetă cu iubita sa.

Vechea dispută dintre „Sacher” şi „Demel” pentrul dreptul la Sachertorte, care este exportat în întreaga lume ca fiind „adevăratul tort”, nu este nici acum rezolvată. Istoria de peste 200 de ani a acestei ilustre cofetării a început în 1785 când a fost fondată de cofetarul Ludwig Dehne, lângă Dunăre.

Moştenitorii lui au dat afacerea ucenicului Christoph Demel, a cărui familie a obţinut Stadtpalais pe care a făcut-o prima casă din piaţă. În 1917 a fost luată de Anna, care divorţase de un Demel pentru a se căsători cu fratele acestuia. Căsnicia lor a durat 40 de ani. Succesoarea ei, Klara Demel, s-a căsătorit cu un Baron Berzeviczy, care nu era interesat de firma tradiţională şi la moartea soţiei a vândut-o. Din 1972 Udo Porksch a condus afacerea şi a deschis celebrul Club 45 înainte de afacerea „Lucona” care avea să-l trimită după gratii pentru tot restul vieţii fiind acuzat de 6 crime.

În 1993 a fost vândută neamţului Gunter Wichmann, cofetăria dând faliment şi căzând în mâinile creditorilor. În ciuda zvonurilor că se va închide, clienţii pot încă să-şi savureze cafeaua, strudelul, sachertorte sau un snacks la mesele de marmură a acestui centru nobil de patiserie.

Vis-a-vis de cafeneaua Demel se află Grosses Michaelerhaus cu curtea ei atractivă, construită de Barnabites în jurul lui 1720. Poetul Pietro Metastasio (1698-1782) a locuit şi a murit aici, iar Joseph Haydn a locuit la mansardă timpde câţiva ani. Azi, cofetăria regală şi împerială îşi vinde produsele delicioase „ Vis-a-Vis”.

Mai multe informatii gasiti pe www.demel.at

Dorotheum Adresa: Dorothergasse, 17 - A.1010 Wien

este prima casă de licitaţie din Viena a fost o prăvălie de amanet în 1707, în timpul împăratului Joseph I; cu timpul s-a

dezvoltat o activitate de licitaţie

Mai multe informatii gasiti pe www.dorotheum.at


www.wien.info

85

Opera de Stat Staatsoper Adresa: Opernring, 2 - A.1010 Wien Metrou (U-Bahn): U1, U2, U4 - Karlsplatz Tamway: 2, D, J Bus: 3A, 4A, 59A, 360, L, N1, N25, N26, N36, N38, N46,N49, N50, N58, N60, N62, N66, N67, N71, N75

este prima clădire importantă construită pe Ringstrasse este construcţia arhitectului, ungur prin naştere, August Sicard von Sicardburg şi a

arhitectului vienez Eduard van der Null. construcţia a durat 8 ani. S-a deschis în 25 mai 1869 cu spectacolul „Don Giovanni” de Mozart. este o construcţie în stilul neo-romantic şi nu a fost bine primită, fiind criticată, drept

pentru care Van der Null s-a sinucis. a fost puternic avariată în timpul bombardamentelor din timpul celui de al II-lea război

mondial,scena fiind complet distrusă. reconstrucţia a început în 1948, şi a durat timpde 7 ani, fiind redeschisă la 5 noiembrie

1955, cu spectacolul „Fidelio” de Beethoven. la spectacol pot participa 2.276 de spectatori din care 567 stau în picioare.

O data pe an, Opera de Stat se transforma intr-un urias ring de dans: devine gazda Balului de Opera din Viena. Peste 100 de cupluri, femei imbracate in rochii elegante de epoca si barbati imbracati in frac, deschid seara in prezenta presedintelui Austriei. Data urmatorului bal de opera este 11 Februarie 2010. Daca esti curios, biletul de intrare la bal este 230 de euro, o loja speciala la ringul de dans pentru 2 persoane costa 17 000 de euro, iar daca vrei doar o masa obisnuita pentru 2 persoane te costa 320 de euro.


www.wien.info

86

Poti vizita si Muzeul Operei de Stat, care ilustreaza cei 140 de ani de existenta ai operei: imagini, costume, modele de scena si documente interesante.

Preturi: Bilet normal: 3 € Bilet combinat cu ghid audio: 6.5 € Bilet combinat cu ghid audio si acces la Muzeul Teatrului: 8 € Bilet combinat cu Muzeul Teatrului: 4.5 €

Mai multe informatii gasiti pe www.wiener-staatsoper.at

Prater Metrou (U-Bahn): U2-Karsplatz Bus: 11A - 77A - 80B - 84A - N29 Tamvai: N

Praterul, întinsul parc natural dintre Dunăre şi dreapta Canalului Dunării, este asemenea unei lumi deosebite. Este plin de viaţă şi emoţionant ziua şi devine o zonă crepusculară noaptea.


www.wien.info

87

Parcul acoperă o suprafaţă de 1287 ha., întinzându-se spre sud aproape 10 km. de la intersecţia Prater prin fosta "Augebiet" până la capătul Praterului. În prima secţiune se întinde aşa numita "Wurstel" sau "Volk" Prater cu clădiri unde poţi mînca, săli de dans, o roată gigant, căluşei, parcul dinozaurilor etc.

Parcul de distracţii s-a dezvoltat peste ani, având o istorie bogată. Primele referinţe documentate despre această zonă, care a fost la început o pădure virgină, se duc înapoi în sec.12. Această zonă a fost teren imperial de vânătoare, apoi în 1766 a fost oferit publicului larg de către împăratul austriac "omul poporului" Josef II. Curând după aceea, o serie de afaceri pentru amuzament au apărut (carusel, trageri la ţintă, tarabe cu mâncare) pentru a distra oamenii şi a le întreţine forma fizică. Locuitorii Vienei se distrau călărind caii frumos executaţi ai caruselului "Hutschpferde") şi se amuzau legănându-se la înălţimi (de unde şi numele de Ringelspiel). Astfel li s-a dat orăşenilor propriul loc de recreere. Artificiile lui Stuwer precum şi înălţarea baloanelor la sfârşitul sec.18 îi aduceau pe vienezi la terenurile de bâlci ale Praterului. Conform tendinţei generale a vremii, facilităţi pentru educaţia naţională (ca teatre, muzeul de ceară, muzeul uman "Prauschers Panoptikum" cu 2000 de obiecte, acvariu, planetariu) au fost construite.

Cea mai mare senzaţie în bătrânul Prater au fost spectacolele excentrice în care oamenii vedeau pitici, oameni păroşi, gemeni siamezi şi alte monstruozităţi. Grasa Prater-Mitzi sau Kobelkoff (rusul "omul tors") precum şi teatrul magic de fantome Kratky Baschik adăugau un plus de distincţie acestui peisaj bizar al Praterului. Odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia electricităţii, şirul de distracţii de la Prater a devenit din ce în ce mai divers. În epoca maşinii cu aburi, Basilio Calafati, un om din Trieste, a creat primul carusel acţionat de o maşină cu aburi în 1844. Mulţi oameni, tehnicieni sau oameni legaţi de spectacol din toate colţurile Austro-Ungariei, dar şi din alte părţi ale Europei şi-au realizat ideile în ilustrul parc de distracţii vienez.

Engezul Basset a ridicat Roata Gigant Ferris (Riesenrad) în 1897, care rezistă şi azi. Când a apărut cinematograful, primul cinematograf din Prater a fost deschis în 1886. Electricitatea a adus la Prater prima cale ferată electrificată din grotă (Grottenbahn) în 1898. Această cale ferată de basm a fost prima de acest fel din Europa. În momentul în care aeroplanul s-a dovedit a fi foarte popular, primul "carusel aeroplan" a fost construit în 1911. Acesta a fost urmat în 1926 de primul "circuit de întreceri moto", şi primul "tren fantomă" în 1933. În 1928 s-a achiziţionat "mini calea ferată" (Liliputbahn), o versiune micşorată a locomotivei cu aburi. În 1935 un antreprenor din Chicago a adus la Prater "trenul zburător", o construcţie ce nu avea legătură cu şinele. Praterul şi-a schimbat profilul, s-a modernizat şi s-a adaptat în funcţie de cerinţele şi tendinţele timpului.Doar câteva au rezistat până azi. Atracţiile care nu-şi vor pierde popularitatea sunt:

Istorica Roata Ferris "Wiener Riesenrad" Mini-calea ferată "Liliputbahn" Restaurantul "Schweizerhaus" (cu specialitatea lui: piciorul de porc şi berea).

Între 1909-1944 rollercoasterul (Hochschbaubahn) de dimensiuni imense a fost ca un magnet atrăgând vizitatori în Prater. După război, s-a construit o versiune mai mică (Neue Wiener Hochschbaubahn). Înghiţită de istorie a fost şi celebra „Veneţia la Viena”, în jurul sfârşitului de secol, pe locul unde azi se află Kaiserwiese, şi care era o lume de iluzie a lagunei Veneţiei


www.wien.info

88

recreată artificial. Caracteristic Praterului vienez este Praterau, zona verde, naturală, un loc de recreere cu copaci, poieni şi eleştee.Pe aici trece Hauptallee cu castani de-o parte şi de alta. Aici se ţineau parăzi ale florilor multicolore, în prezenţa cuplului imperial şi al primarului Lueger. De-a lungul ei s-au construit 3 cafenele faimoase, care din păcate nu au supravieţuit. Totuşi Lusthaus, construită de Canevale în 1783, se poate găsi la capătul aleei. „Variete Leicht” s-a pierdut în uitare; pentru mult timp însă a fost locul unde starurile de film şi artişti ai vremii (Aslan, Jeritza, Moser, etc.) au întreţinut şi amuzat audienţa Praterului. Praterul găzduieşte un centru de expoziţie. Era locul unde în 1873 s-a ţinut Expoziţia Universală. Rotunda, o clădire încoronată cu un dom, a fost distrusă de un incendiu în 1937. Tot ceea ce a mai rămas din clădirea istorică sau din echipamentul Praterului a fost distrus în cel de al doilea război mondial. Dar parcul s-a reconstruit, a renăscut, fiind un mijloc permanent de amuzament şi distracţie a oraşului Viena.

Alte atracţii ale Praterului:

Capela Maria-Grun, o bisericuţă de pelerinaj aflată pe un loc sfânt (altar). Tabloul „Maria-Grun” de deasupra altarului este un obiect de veneraţie. În fiecare an în noiembrie aici are loc liturghia „Hubert” pentru vânători.

Planetarium, un cadou făcut de familia Zeiss în 1927. Prater Constantin Hill, este un deal făcut de mâna omului din pământul săpat când s-au

ridicat clădirile pentru Expoziţia din 1873, şi a fost numit după Şambelanul Şef al împăratului Franz Josef, Constantin de Hohenlohe-Schillingsfurst.

Parcul dinozaurilor, construit în 1993 (Dinopark) este populat cu dinozauri electronici într-o ambianţă preisorică.

Prater Museum, situat la începutul bulevardului principal, redă istoria Praterului de la un teren de vânătoare la parcul de azi. Muzeul pune accent pe istoria clovnilor, a perioadei înfloritoare a teatrului de păpuşi (marionete), ventriloci, Mătuşa Sallys şi legendarul „Praterfesten”.

Parcul Poporului din Prater (Volksprater) Casa plăcerii (Lusthaus), un restaurant-cafenea la capătul bulevardului principal al

Praterului. Acum 400 de ani a fost locul de retragere pe timpul verii construit de Canevale în 1783 la cererea împăratului Joseph II. În 1814, în timpul Congresului de la Viena, monarhii aliaţi şi generalii lor sărbătoreau aniversarea bătăliei de la Leipzig când Napoleon a fost înfrânt. În jur de 18.000 de soldaţi au fost atunci trataţi la mesele puse în jurul clădirii.

Prater Ziehrer Monument, o statuie mare a compozitorului C.M. Ziehrer (1843-1922) în uniforma Deutschmeister realizată de Robert Ullmann în 1960.

Intrarea in parc este libera insa fiecare atractie se plateste individual. Praterul este deschis din 15 martie pana pe 31 octombrie Mai multe informatii gasiti pe www.praterservice.at


www.wien.info

89

Roata Ferris Wiener Riesenrad Adresa: In parcul Prater Metrou (U-Bahn): U2-Karsplatz Bus: 11A - 77A - 80B - 84A - N29 Tamvai: N Roata Ferris aflată la intrarea în parcul de distracţii Prater, în Leopoldstadt, al doilea district al Vienei, a fost construită în 1897 pentru a celebra Jubileul de Aur al împăratului Franz Josef. Proiectantul roţii a fost inginerul englez Walter Bassett. La început roata a avut 30 de gondole, dar a fost serios avariată în timpul celui de al doilea război mondial. A fost reconstruită în 1945 doar cu 15 gondole din măsuri de siguranţă.

Riesenrad are un diametru de 60,96 m., iar cel mai înalt punct la care ajunge este de 64,75 m. de la sol. De aici vizitatorul poate admira impresionanta panoramă asupra Vienei. Roata Ferris se roteşte cu o viteză de 2,7 km./h.

În 1961 Riesenrad a fost achiziţionată de Dr. Karl Lamac. Acum roata străluceşte toată noaptea. Este un nou punct de reper în noapte deasupra acoperişurilor Vienei. A fost de curând acoperită de lumină de către arhitectul Patrick Woodroffe. Strălucind într-o lumină aurie, ai impresia unei aure ce se mişcă în jurul Roţii Gigant. Este o operă de artă a luminii, având şi un beneficiu. Îndată ce se întunecă, Riesenrad „bate” ora (totdeauna cu 2 minute înaintea orei exacte) şi roata revine la „viaţă” şi luminează cu un flash fiecare oră a ceasului (de ex. de 8 ori pentru ora 20). Astfel Riesenrad este un „ceas-lumină” imens care poate fi văzut aproape de oriunde din oraş.

Cele 15 cabine pot oferi vizitatorilor o „excursie experimentală” unică. De la călătorii scurte în cabinele stilului anului 1897, la sărbătoriri, conferinţe de presă sau o cină romantică în doi în cele două cabine luxoase „Jubilaumswaggon” şi „ Jugendstil”. Închirierea uneia din cele două cabine luxoase îţi va da posibilitatea să treci printr-o experienţă ce nu o vei uita toată viaţa

Mai multe informatii gasiti pe www. wienerriesenrad.com


www.wien.info

90

Sala de Concerte din Viena Wiener Konzerthaus Adresa: Lothringerstrasse, 20 - A.1030 Wien Bus: 4A Metrou (U-Bahn): Stadtpark

restaurată în 1998 şi 2001, este locul de desfăşurare a premierelor muzicale importante între octombrie şi iunie, programele includ un Festival Internaţional de muzică precum şi

popularul Spring Festival (Festivalul Primăverii)

Mai multe informatii gasiti pe www.konzerthaus.at

Schonbrunn Zoo Tiergarten Schönbrunn Zoo Vienna Adresa: Maxungstrasse, 13B - A.1130 Wien Bus: 56B, 58B, 156B

este cea mai veche grădină zoologică barocă din lume. este situată în partea de sud-est a reşedinţei de vară a Habsburgilor, şi a fost construită în

1760. În mai 2003 i s-a încredinţat o pereche de urşi mari panda chinezeşti. animalele sunt foarte bine îngrijite şi li s-a creat un habitat natural ceea ce permite

animalelor înmulţirea lor. În 2007 s-au născut pui de girafă, de focă, de furnicar şi de tatu; şi surpriză, un pui panda, al doilea panda născut vreodată într-o grădină Zoo din Europa.

grădina zoologică este faimoasă şi pentru plantele tropicale din Borneo: orhidee multicolore, păduri de mangrove, plantaţii de orez în miniatură.

Atracţiile principale sunt Pavilionul pădurii tropicale, parcela întinsă dedicată Americii de Sud şi pavilionul denumit ORANG.erie, noul cămin al orangutanilor din Viena.

Pret : 14 € (adulti), 6 € copii intre 6-18 ani.

Mai multe informatii gasiti pe www.zoovienna.at


www.wien.info

91

Scoala Spaniola de Calarie Spanische Hofreitschule Bundesgestut Piber Adresa: Hofburg Wien - Haupteingang Michaelerkuppel Michaelerplatz, 1- A.1010 Wien Tramway: 1, 2, D or J - Karlsplatz/Oper sau Burgtor 62 sau 65 - Karlsplatz/Oper. Metrou (U-Bahn): U1, U2 sau U4 - Karlsplatz/Oper sau Stephansplatz, U3 - Herrengasse Bus: 2A - Michaelerplatz sau 3A - Habsburgergasse.

cea mai veche şi ultima şcoală de călărie din lume unde dresajul clasic este încă practicat în cel mai pur stil.

Această instituţie a fost fondată în 1572. Caii erau de origine spaniolă, de unde şi numele şcolii.

Lipiţanii sunt consideraţi a fi cei mai vechi cai clasici de curse din Europa. Caii au fost crescuţi în Slovenia, la Lipizza. Astăzi, se află o crescătorie de cai la Piber, lângă Graz. Lipiţanul este negru şi spre maturitate devine alb. Are nevoie de un antrenament special înainte de a putea executa baletul renascentist pe sunetele muzicii clasice.

Călăreţii Şcolii Spaniole îşi antrenează caii la Şcoala de călărie de iarnă de la palatul imperial Hofburg, într-o sală splendidă în stil baroc construită de Joseph Emanuel Fischer von Erlach între anii 1729-1735. Sălile sunt împodobite cu candelabre ce dau un efect deosebit spectacolelor de dresaj.

Prezentarea dresajului clasic s-a deschis publicului în 1920.

Pentru a participa la spectacolul de 80 de minute trebuie sa iti iei bilete in avans (de obicei biletele se termina cu saptamani sau chiar luni inainte). Daca nu vrei sa participi la acest spectacol, poti merge la “demonstratiile de dimineata“: exercitiile de dimineata ale cailor Lipitani se desfasoara de marti pana sambata, intre orele 10:00 si 12:00.

Preturi intrare 2012 la “demonstratia de dimineata” Adulti: 14,00 € (Vienna Card: 12,00 € ); persoane peste 60 ani: 10,00 € ; copii, studenti: 7,00 €


www.wien.info

92

Alte optiuni ar mai fi sa vizitezi Muzeul Lipitanilor (Lipizzaner Museum) de langa grajduri sau turul unei ferme in Piber, Styria, unde sunt crescuti caii Scolii Spaniole de Echitatie (poti chiar sa cumperi un armasar Lipitan de aici).

Daca vrei sa faci o pauza, in Cafeneaua Sacher de la Scoala Spaniola de Echitatie poti savura celebrul tort Sacher.

Mai multe informatii gasiti pe www.srs.at

Stadionul Ernst Happel Ernst Happel Stadium Adresa: Meiereistrasse, 7 - A.1020 Wien Metrou (U-Bahn): U2-Karsplatz Bus: 11A - 77A - 80B - 84A - N29 În mai mult de 70 de ani de existenţă, Praterstadium a parcurs o istorie sportivă bogată. Deschis în 1931 pentru Olimpiada Muncitorilor, a fost, de la restaurarea lui, de nenumărate ori scena finalelor Campionatelor Europene de fotbal, precum şi a meciurilor internaţionale importante. Ernst Happel Stadium a fost redeschis în 1986 după restaurarea şi acoperirea stadionului. A fost scena a 4 finale a Campionatului European de fotbal şi a fost cotat ca un stadion de „ 5 stele”.

Meciul Cupei Davis dintre Austria şi S.U.A., jocurile de polo desfăşurate în bazine special instalate ca parte a Campionatelor de Înot European din 1955 sunt de neuitat. Cele 5 stele acordate de UEFA dovedesc că îndeplineşte cerinţele internaţionale şi standardele de siguranţă riguroase. Wiener Stadium găzduieşte o mulţime de evenimente care sunt frecventate de mai mult de 1 milion de oameni anual. Aceste evenimente includ:


www.wien.info

93

Evenimente sportive internaţionale Expoziţii Bâlciuri Programe pentru copii şi familliile lor Spectacole de divertisment Spectacole muzicale Concerte de top ale starurilor internaţionale

Capacitatea stadionului pentru evenimente sportive este de maxim 49.000 locuri, iar pentru concerte sunt locurile de pe scaune în funcţie de mărimea scenei plus 19.000 locuri pe gazon.

Mai multe informatii gasiti pe www.stadthalle.com/section/locations/id/4

Teatrul National Burgtheater Adresa: Dr. Karl Leuger - Ring 2 - A.1010 Wien Tramway: 1, 2, D Bus: N25, N26, N36, N38, N58, N60, N66, N67 Metrou (U-Bahn): U3 - Herrengasse

în 1741 Împărăteasa Maria Tereza a oferit o casă de dans nefolosită companiei de teatru Sellier. De atunci, această clădire a fost folosită ca teatru. În 1888, compania s-a mutat într-o clădire apropiată, proiectată şi construită de Gottfried Semper şi C. Von Hasenauer. Faţada minunată, cu marmură albă recent curăţată, este împodobită cu statui ale scriitorilor celebri ca Goethe şi Schiller, precum şi figuri alegorice exprimând dragoste şi ură.

Mai multe informatii gasiti pe www.burgtheater.at


www.wien.info

94

Tramvaiul Ring din Viena Exploreaza celebrul bulevard Ring al Vienei cu toate monumentele istorice: Opera de Stat, Palatul Imperial, Primaria Vienei, Muzeul Artelor Plastice si multe altele, toate cu ajutorul ghidului digital din tramvaiul vienez cu acelasi nume.

Grandiosul Ringstrasse are 4 kilometri si inconjoara centrul Vienei. Constructia sa a inceput in 1857, fiind initiativa imparatului Franz Joseph. Este unul dintre cele mai mari si frumoase bulevarde din Europa, pastrand aura imperiala a Vienei. Calatoria de-a lungul bulevardului cu tramvaiul Ring este comfortabila si are si alte avantaje. In interiorul tramvaiului (cu o capacitate de 40 de locuri), ecrane mari LCD furnizeaza informatii audio-vizuale despre cladirile si locurile vizitate pe traseu si de asemenea poti asculta la casti informatii in una din urmatoarele limbi: engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa, japoneza.

Bilete de tramvai in Viena

Exista doua tipuri de bilete: unul de 30 de minute pentru un tur complet al bulevardului Ring fara opriri si unul valabil 24 de ore, asa incat sa poti face opriri in statii amenajate, de cate ori vrei. Traseul tramvaiului Ring Viena:


www.wien.info

95

Tramvaiul Ring circula zilnic, de la 10:00 dimineata la 6:00 seara, iar in plin sezon turistic (Iulie si August) programul se prelungeste pana la 7:00 seara.

Primaria Viena Rathaus Adresa: Friedrich-Schmidt- Platz, Nr. 1 Metroul U2 Tramvaiul 2, te lasa la statia Rathaus Tramvaiele 1 si D, te lasa la statia Rathausplatz Poti vizita Primaria din Viena si in cadrul turului cu Tramvaiul Ring.

Friedrich von Schmidt, arhitectul Catedralei de la Cologne, a proiectat si construit Primaria Vienei, cea mai importanta cladire seculara in stil neo-gotic, intre anii 1872-1883.

Turnul principal masoara 97 de metri, fara sa includem “Cavalerul de Fier”, care masoara aproape 7 metri inaltime. Cavalerul a devenit un adevarat simbol al Vienei.

Primaria Vienei (Rathaus) este sediul biroului primarului si guvernatorului Vienei (Viena fiind atat un oras cat si un stat din 1922, aceste doua functii sunt cumulate astazi).

De asemenea gazduieste Biblioteca Municipala si de Stat si Arhivele care contin multe documente ce atesta trecutul istoric al Vienei.

In varful turnului se afla statuia unui om cunoscuta sub numele de Rathausmann, unul dintre simbolurile Vienei. Statuia celui ce vegheaza asupra Vienei are o inaltime de 5.4 m (3.4 m fara steagul pe care il poarta) si cantareste 650 de kilograme. Statuia acestui cavaler medieval a fost modelata pe armura Imparatului Maximilian I. O sfera ce cantareste peste 800 de kg si care actioneaza ca un fel de contragreutate, ajuta statuia sa ramana in picioare chiar si in conditii de vant puternic sau furtuna. In 1985 un atelier din Viena a fost contractat pentru restaurarea statuii Rathausmann. Ca o surpriza la sfarsitul lucrarilor de restaurare, mesterii atelierului au prezentat o replica exacta a statuii care poate fi vazuta in Rathauspark, parcul din fata Primariei.


www.wien.info

96

Parcul Primariei este o adevarata capodopera. Are 2 fantani mari si cateva monumente – un memorial al pictorului F. G. Waldmüller si doua statui – a tatalui lui Johann Strauss si a lui Joseph Lanner. Vis-a-vis de Burgtheater este statuia Presedintelui Theodor Körner (1873-1957) si a primarului Karl Seitz (1869-1950).

Exista si un punct de informare – Stadtinformation – care nu reprezinta un centru pentru turisti ci un centru de de informare pentru cetateni cuprinzand statistici legate de oras, despre serviciile publice, despre administratie etc.

Primaria Vienei este punctul de plecare pentru orice traseu turistic.

Cafeaua Vieneza In traditia vieneza, cafenelele exista de foarte mult timp, cu mult inainte ca SUA sa fi auzit de Starbucks. Mai mult de atat, cafenelele Vieneze sau “Kaffeehauser”, au mai multe in comun cu cele pariziene si cu pub-urile englezesti decat cu cele care servesc cafea in pahare din carton. Istoria cafenelelor din Viena isi are radacinile in perioada in care turcii au imprejmuit orasul, prima cafenea fiind atestata inca din 1685!


www.wien.info

97

Cum este si normal, cafeaua este principalul produs al cafenelelor. Insa sortimentele de cafea sunt atat de diversificate incat nu stii ce sa comanzi. Uita de denumirile clasice “expresso” si “cappucino” si retine urmatoarele denumiri de bauturi pe care o sa le gasesti in cafenelele din Viena:

Schwarzer. Cafea neagra, foarte tare. Un “kleiner Schwarzer” este echivalentul unui expresso, iar un “grosser Schwarzer” echivalentul a unui expresso lung.

Brauner. Cafea cu putin lapte sau crema de lapte.

Goldener. Cafea cu lapte.

Mélange. Cantitati egale de cafea si lapte, cu spuma pe deasupra.

Kapuziner. Cappuciono.

Kurz. Expresso scurt.

Verlängter. Cafea slaba.

Einspänner. Cafea la pahar cu putina crema de Schlagobers sau Schlag.

Fiaker. Cafea cu zahar si cu putin lichior de cirese, cu topping de crema si cu o cireasa .

Pharisäer. Cafea cu zahar, cu putina crema si cu rom.

Sfat: anumite cafenele sunt denumite Konditoreien, insemnand cofetarii, ceea ce inseamna ca pe langa cafea ofera o gama larga de prajituri si patiserie.


www.wien.info

98

In 2008, Julius Meinl a deschis la Viena cea mai mare cafenea din lume: Cafe Meinl, construita pe o platforma de 2668 mp si 6 m inaltime.

Mari, elegante si pretentioase, sau din contra, mici, intime, cafenelele din Viena iti ofera momente “autentice” vieneze in care te poti bucura de specialitati unice si savuroae de cafea, rasfoind o carte sau presa sau fiind inconjurat de prieteni.

Mariahilferstrasse, strada de shopping din Viena Maria Hilf este in sectorul 6 din Viena si foarte aproape de centrul orasului. Este o zona foarte populata cu multe cladiri rezidentiale. Pe langa Universitatea tehnologica din Viena, in Maria Hilf puteti gasi si Conservatorul Franz Schubert.

In partea de nord a cartierului se afla Mariahilferstrasse, cea mai importanta strada de cumparaturi. Ea este impartita in doua parti: partea interioara si cea exterioara. Reputatia de cea mai importanta strada de shopping din Austria se datoreaza mai ales partii interioare (Innere Mariahilferstrasse). Aici puteti gasi multe magazine precum: Esprit, C&A, Clinique, Nike,


www.wien.info

99

Salamander, Swarovski, Tom Tailor, Zara, Samsonite, Only, Levis, Humanic, H&M, Jones, L’Occitane, New Yorker, Orsay, Pimkie, Puma, Promod, Swatch, etc. Aglomeratia si densitatea mare de centre comerciale si magazine se datoreaza si faptului ca zona este bine pozitionata fata de magistrala U3 de metrou. Partea exterioara poate fi explorata cu tramvaiul, dar multitudinea de magazine ce se gasesc in partea dinspre interiorul orasului lipseste. Pe de alta parte aceasta zona este foarte cunoscuta pentru prostitutia ilegala. Mariahilferstrasse a suferit modificari importante in anii 90 cand s-a construit si metroul care sa o deserveasca. Au fost construite trotuare late de zece metri pe ambele parti si au fost plantati copaci. In perioada sarbatorilor de iarna Mariahilferstrasse este transformata in zona pietonala pentru a permite milioanelor de oameni sa isi faca cumparaturile. Mariahilferstrasse se afla foarte aproape de Cartierul Muzeelor din Viena (Museumquartier).

Cu birja prin Viena Birjele sunt la fel de reprezentative pentru peisajul vienez ca şi Domul Sfântul Ştefan şi Roata Uriaşă. O călătorie cu birja trasă de doi cai este pentru mulţi turişti apogeul şederii lor în Viena. Aproape că nu există un mod mai comod de a descoperi frumuseţile vieneze.

Termenul birjă (fiacru) provine din limba franceză şi se referă la locul de staţionare al birjelor pentru transportul pasagerilor în oraş, din Rue de Saint Fiacre, Paris. În anul 1721 birjele numite până atunci "Janschky" au primit denumirea "fiacru" (şi au fost totodată numerotate).

Succesul de care se bucurau era răsunător: între anii 1860 şi 1900 circulau în Viena peste 1.000 de birje (fiacre). Birjarii erau adesea adevărate notorietăţi publice care apăreau ocazional pe scenă ca şi cântăreţi. Erau apreciaţi mai ales pentru discreţia de care dădeau dovadă, atunci când unul sau altul dintre domnii de vază se mai amuza cu câte-o amantă după perdelele birjei. Se pare că cel mai renumit din tagma lor a fost Josef Bratfisch, birjarul personal al prinţului moştenitor Rudolf, care a adus-o în anul 1889 pe iubita acestuia Maria Vetsera la Mayerling, acolo unde viaţa celor doi a cunoscut un sfârşit tragic.

Astăzi nu-ţi mai poţi imagina peisajul citadin vienez fără birje. Locurile de staţionare se găsesc în diverse părţi ale oraşului: Piaţa Sfântului Ştefan, Piaţa Eroilor (ocazional în Piaţa Michaelerplatz), Piaţa Albertina, Piaţa Petersplatz şi Teatrul Naţional din Viena (Burgtheater). Micul circuit ( cca. 20 min. prin centrul vechi) costă 40 EUR, iar marele circuit (cca. 40 min. pe bulevardul Ringstraße şi prin centrul vechi) 65 EUR.


www.wien.info

100

Pontul nostru special: cei care îşi doresc o atmosferă romantică pot solicita birjarului „Porzellanfuhre", o cursă specială cu un tempo deosebit de liniştit şi constant. Pe vremuri aceasta era o modalitate sigură de transport al porţelanul valoros de la un loc la altul.

Madame Tussauds Adresa: Riesenradplatz 1

Viena s-a îmbogăţit cu o nouă atracţie: Cabinetul de figuri de ceară renumit în lume, Madame Tussauds este noua atracţie din Praterul Vienez.

La Madame Tussauds, în Piaţa Riesenradplatz de la Praterul Vienez pot fi admirate 65 de figuri de ceară. Împăratul Franz Joseph şi a sa Sisi, Wolfgang Amadeus Mozart, Falco, Maria Theresia sau Gustav Klimt sunt numai câteva personalităţi şi personaje istorice originare din Austria pe care le veţi întâlni pe suprafaţa expoziţională de 2 000 m² (distribuită pe trei etaje). Mai mult, în culisele interactive create special aveţi posibilitatea să intraţi în competiţie cu Albert Einstein la un test de inteligenţă, să dirijaţi Valsul Dunării împreună cu Johann Strauß sau să încercaţi să surclasaţi legenda fotbalului, Hans Krankl la lovituri de la 11 metri.

Figurile de ceară de la Madame Tussauds fascinează publicul de peste 150 de ani. Crearea unei figuri poate dura de la trei până la şase luni. Pentru reproducerea cât mai fidelă posibil a tuturor detaliilor şi a celor mai minuscule particularităţi ale unei persoane sunt necesare peste 500 de măsurători exacte ale corpului personajului şi aproximativ 200 de fotografii. Pentru crearea fiecărei figuri de ceară care valorează aproximativ 200 000 de euro trebuie investite în total 800 de ore de muncă.


www.wien.info

101

Gazometrul vienez In fostul cartier puternic industrializat Simmering, patru foste gazometre au fost transformate intr-un cartier modern de catre o echipa de patru arhitecti renumiti.

Cele patru rezervoare de gaz metan din anul 1899, care faceau parte din cea mai mare uzina de gaz din Europa acelor timpuri, au fost revitalizate in perioada1999 - 2001 cu mari cheltuieli. Echipa de arhitecti din jurul lui Jean Nouvel, Coop Himmelb(l)au, Manfred Wehdorn si Wilhelm Holzbauer au tranformat fiecare cate unul din cele patru gazometre si, pastrand invelisul exterior, au reusit sa transforme monumentele industriale intr-o zona moderna a Vienei. Dimensiunea gigantica a proiectului poate fi inteleasa daca ne gandim ca Roata Mare din Prater ar incapea lejer in fiecare din cele patru gazometre inalte de 75 de metri.

Pe langa 615 locuinte moderne si o hala de expozitii (cu o capacitate de 4.200 de persoane), in fostele rezervoare de gaz metan si-au mai gasit adapostul un camin studentesc, un cinematograf si Arhivele orasului si ale landului. La parter, pe o suprafata de 22.000 m² s-a deschis un Shoppingmall cu aproximativ 70 de magazine.

Deoarece din centrul orasului (Stephansplatz) faceti pana aici doar 8 minute cu metroul (linia U3 statia Gasometer), acest El Dorado al cumparaturilor va asigura distractia garantata, indiferent de vremea de afara.


www.wien.info

102

Piaţa de delicatese Naschmarkt Adresa: Riesenradplatz 1

Cu cele aproape 120 standuri şi localuri, cea mai renumită piaţă a Vienei oferă o vastă varietate culinară, de la bucătăria vieneză până la cea indiană, de la cea vietnameză la până la cea italienească. Piaţa de delicatese Naschmarkt a devenit un punct de întâlnire atât pentru cei tineri, cât şi pentru cei vârstnici. Târgul de vechituri de sâmbătă a intrat deja în tradiţie. Mai ales sâmbăta, în piaţa Naschmarkt domneşte forfota, fiindcă atunci are loc târgul săptămânal de vechituri (Flohmarkt). Această forfotă multicoloră merită privită chiar dacă nu doriţi să cumpăraţi ceva anume. Este deosebit de plăcut să savurezi vara afară, în piaţa Naschmarkt, să mănânci şi să bei, să priveşti tumultul comercial.

Din zori şi până în asfinţit, un public cât se poate de divers se aprovizionează din piaţa de delicatese Naschmarkt cu fructe, legume sau cu variate delicatese provenite din toată lumea. În cele peste 120 de locuri expoziţionale se găsesc tot mai multe localuri tematice şi se oferă Internet wireless gratuit. Tewa din piaţa Naschmarkt oferă bucătărie bio, la Neni poţi servi specialităţi israeliano-orientale de la Shakshuka (ouă cu legume) până la Taboulleh (salată libaneză), iar în Orient & Occident soţiile proprietarilor gătesc delicatese tradiţionale turceşti. Iubitorii preparatelor din peşte îşi pot satisface pofta la Umar. După părerea multora este cel mai bun restaurant vienez cu specialităţi din peşte. Vă recomandăm să vizitaţi şi restaurantul Fischviertel a cărui calitate superioară este deja renumită pe Karmelitermarkt.


www.wien.info

103

Bulevardul de Centura Ring Boulevard

are 4 km. lungime şi înconjoară centrul oraşului construcţia lui a fost iniţiată de împăratul Franz Joseph I în decembrie 1857 a fost inaugurat la 1 Mai 1865 Bulevardul de Centura fost construit pe un spaţiu liber care a apărut după demolarea

fostelor ziduri ce protejau centrul oraşului, astăzi „primul district” (Innere Stadt) Prin realizarea lui împăratul dorea să şteargă separarea centrului de suburbii, care au

devenit oficial parte a oraşului în 1850. Bulevardul este larg, lăsând suficient spaţiu clădirilor monumentale ca: Hofburg, Parlamentul Austriac, Casa Operei de Stat, Muzeul de Artă, primul observator public Urania şi Universitatea Viena etc.

Stilul arhitectural al clădirilor variază foarte mult deşi au fost construite cam în aceeaşi perioadă, un amestec de stiluri arhitecturale cunoscut sub numele de „Ringstrassenstil” de exemplu: Muzeul de Artă şi cel de Istorie Naturală au fost construite în stilul Renaşterii Italiene, la fel şi Opera de Stat, pe când Parlamentul are ecouri ale clasicismului grecesc.

Der Graben stradă celebră din centrul oraşului Viena "Der Graben", începe la Stock-im-Eisen-Platz şi sfârşeşte la încrucişarea Kohmarkt cu Tuchlauben

originea ei se întinde până la Vindobona. La sfârşitul secolul XII, oraşul a fost extins de Ducii Babenberg. Şanţul existent a fost acoperit şi nivelat, devenind una din primele străzi rezidenţiale

singura clădire care s-a păstrat, de pe vremea lui Rudolf I, secolul XIII, este Freisingerhof

s-a construit Arkadenhof, o clădire renascentistă care a fost înlocuită cu Grabenhof în 1873

Graben a devenit loc pentru festivităţi în 1701 vechea biserică Peterskirche a fost demolată şi noua ei structură s-a terminat în

1708 1772 piaţă pentru Crăciun a devenit locul de promenadă cel mai frecventat s-a construit Trattnerhof, de către Thomas von Trattner secolul XIX prăvălii luxoase 1835 s-a construit Erste Osterreichische Sparkasse (prima casă de economii) între 1860-1866 aproape toate casele de pe Graben au dispărut, cu excepţia Palais

Bartolotti - Partenfeld Trattnerhof a fost înlocuit de două clădiri noi în 1911 1974, Graben a devenit prima zonă pietonală din Viena


www.wien.info

104

azi, este una din cele mai importante străzi de promenadă şi shopping Clădiri şi construcţii:

o Freisingerhof şi Trattnerhof o Ankerhaus: clădire rezidenţială construită de Otto Wagner o Palais Bartolotti-Partenfeld: singura construcţie barocă ce s-a păstrat o Generalihof: construită între 1794-95 de Peter Mollner şi Ernest Koch,

reconstruită de Josef Klee în 1831. Era locul prăvăliei de muzică Leopold Kozeluch, În 1894 s-a renovat şi s-a adăugat o anexă. Knize, celebrul croitor ocupa parterul

o Grabenhof: cunoscută şi ca Thienemannhof, s-a construit în 1873-74 de Otto Thienemann şi Otto Wagner, pe locul vechiului Arkadenhof, 1947 Alfons Hetmanek a refăcut acoperişul, din 1991 este locul de desfăşurare a evenimentelor culturale

o Pestsaule (Stâlpul Ciumei) construit de împăratul Leopold I după încetarea ciumei care cuprinsese Viena, se află în mijlocul străzii Graben, un stâlp baroc de 21m., cunoscut ca "Stâlpul Treimii". Impăratul Leopold I a făcut un jurământ ca atunci când ciuma va dispărea va plăti pentru ridicarea unui stâlp care va ajunge la ceruri.Pesta din 1678 a făcut multe victime,aproximativ 150.000. Primul stâlp a fost ridicat în acelaţi an. Cel definitiv a fost început în 1681 de Matthias Rauchmiller; s-a continuat ridicarea lui şi după moartea acestuia în 1686, de J.B.Fischer von Erlach şi a fost terminat în 1693 de Lodovico Burnacini. Figura împăratului îngenunchind în rugăciune este opera lui Paul Strudel, iar cea a Treimii a fost făcută de Johann Kilian de Augsburg.

o Lowenbrunnen (fântâna leului) este decorată cu 4 capete de leu, a fost construită în secolul XV cu scopul de a servi la stingerea incendiilor. In 1561 s-a construit a doua fântână, cele două fântâni au fost reconstruite în secolul XVII, sub Leopold I, fântânile au fost decorate cu sculpturile Sfântului Joseph şi Leopold, executate de sculptorul Johann Fruhwieth; apoi au fost înlocuite cu figuri de plumb executate de Johann Martin Fischer.

Strada Karntner Karntnerstrasse Metrou (U-Bahn): U3-Stephansplatz Bus: 1A - 2A - 3A

cea mai elegantă stradă comercială se întinde de la Stephansplatz la Staatoper pe strada Ring şi se termină la Karlsplatz

până în 1974 era o stradă pietonală până la Walfischgasse, cu tei, cafenele, prăvălii moderne şi tradiţionale, buticuri elegante şi pasaje cu magazine

numele l-a primit de la districtul Carinthia. La încrucişarea străzii Karntner cu Ring se află pasajul Operngasse, primul pasaj subteran pietonal al Vienei, deschis în 1955, cu prăvălii şi snack baruri


www.wien.info

105

strada Karntner are puţine clădiri istorice, majoritatea din sec.18, având faţade interesante. Doar biserica Maltese datează din 1265, în interior, biserica are numeroase blazoane ale cavalerilor din Malta şi un monument în stucco din 1806 ce reprezintă figuri turceşti pe ambele părţi, în memoria lui Jean de la Valette, cel care a apărat Malta de turci în 1565

cea mai veche clădire este Palais Esterhazy din 1698, care adăposteşte casa de modă Adlmuller, unde elita Vienei îşi face cumpărăturile

există prăvălii cu haine ale marilor creatori de modă ca: Jil Sander, Christian Dior, Pierre Cardin, Emanuel Ungaro, Burberrys, Fiorucci şi alţii, cu preţuri pe măsură. Se găsesc: costume populare tradiţionale, rochii de seară, articole de îmbrăcăminte la modă pentru cei tineri, articole sportive, etc.

la nr. 26 se află casa Lobmeyr (J.& L), un muzeu al sticlei.

Documents

Obiective Turistice Viena