Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele Phare contactati cfcu.PHARE@mfinante.ro

“Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene”

Material publicat în cadrul proiectului: “Drepturile omului la îndemâna oamenilor simpli”Finanþat prin programul PHARE 2005

Consolidarea Democraþiei în România, Componenta 2 Democraþie, drepturile omului, statul de drept, independenþa justiþiei ºi lupta împotriva corupþiei

Editat de : Fundaþia de Speologie “Club Speo Bucovina”

SUCEAVA, martie 2008

ÎNTREBÃRI ªI RÃSPUNSURI

PENTRU PROPRIETARII DE TERENURI

DIN ARIILE PROTEJATE

Fotografii din biblioteca :Fundaþiei de Speologie “Club Speo Bucovina”

Administraþiei Parcului Naþional CãlimaniAdministraþiei Parcului Natural Vânãtori Neamþ

Administraþiei Parcului Munþii Maramureºului

Cu sprijinul colaboratorilor ºi a partenerilor:WWF- Programul Dunãre Carpaþi

Parcul Naþional CãlimaniParcul Natural Munþii Maramureºului

Parcul Natural Vânãtori Neamþ

La baza constituirii ariilor protejate a stat în primul rând faptul cã acestea satisfac nevoia oamenilor de a proteja cadrul natural. Astfel au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se diferenþiazã în principal în funcþie de gradul de protecþie (sau gradul permis al intervenþiei umane) ºi în funcþie de scopul ariei protejate.

Forul principal care ºi-a propus sã rezolve aceastã problemã a fost Uniunea Internaþionalã de Conservare a Naturii (IUCN The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competenþa necesarã sã o facã.

In prezent categoriile IUCN sunt rãspândite în întreaga lume ºi sunt luate drept referinþã în orice dezbateri privind ariile protejate.

Legea Ariilor Protejate din România instituie un numãr de 10 categorii de arii protejate, din care cinci categorii de nivel naþional (corespunzãtoare categoriilor I-V definite de normele Uniunii Internaþionale pentru Conservarea Naturii - IUCN) ºi cinci categorii speciale stabilite prin convenþii internaþionale specifice.

În aceste categorii sunt încadrate atât ariile protejate existente cât ºi cele care vor mai fi.

Definiþii

Scurt istoric al ariilor protejate

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare peisagisticã ºi / sau culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã.

Managementul parcurilor naturale urmãreºte menþinerea interacþiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitãþii habitatelor ºi peisajului, promovând pãstrarea folosinþelor tradiþionale ale terenurilor, încurajarea ºi consolidarea activitãþilor, practicilor ºi culturii tradiþionale ale populaþiei locale. De asemenea, oferã publicului posibilitãþi de recreere ºi turism ºi se încurajeazã activitãþile ºtiinþifice

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - “Peisaj protejat : arie protejatã administratã în principal pentru conservarea peisajului si recreere”

Ce sunt parcurile naturale ?

Parcurile naþionale sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea vizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice.

Managementul parcurilor naþionale asigurã menþinerea cadrului fizicogeografic în stare naturalã, protecþia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice ºi a diversitãþii biologice în condiþii de stabilitate ecologicã, excluderea oricãrei forme de exploatare a resurselor naturale ºi a folosinþelor terenurilor, incompatibilã scopului atribuit.

Regimul de gospodãrire se stabileºte prin regulamente ºi planuri proprii de protecþie ºi conservare aprobate de autoritãþile naþionale ºtiinþifice ºi administrative abilitate.

Ce sunt parcurile naþionale ?

Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc naþional: arie protejatã administratã în special pentru protecþia ecosistemelor ºi pentru recreere".

Administraþia Parcului Naþional Cãlimani se prezintã

Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale ptotejate, conservarea habiatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice, Parcul Naþional Cãlimani are regim de arie protejatã cu scop de protecþie ºi conservare a unor elemente naturale cu valoare deosebitã, cu posibilitatea vizitãþii în scopuri ºtiinþifice, educative ºi turistice.

Parcul se întinde pe teritoriul a patru judeþe având suprafeþe apartinând urmãtoarelor localitãþi:

din judeþul Suceava: Dorna Candreni, ªaru Dornei, Panaci, Poiana Stampei ºi municipiul Vatra

Dornei; din judeþul Mureº: Stânceni, Lunca Bradului, Rãstoliþa, Deda, Ideciu de Jos,

Brâncoveneºti, Vãtava, Aluniº; din judeþul Harghita: oraºul Topliþa ºi comuna Bilbor; din judeþul

Bistriþa Nãsãud: Tiha Bârgãului, Prundu Bârgãului, Bistriþa Bârgãului.

Sd

il

dm

inis

taþie

ip

acu

lu s

e a

lã a

dre

s:

eu

ar

r

if

la

ast

r 2

De

cem

brie,

nr5

,co

725

00

.

2

.

d7

Vtr

Do

rne

, j

d.

uea

vaa

ai

uS

c

Pãduri (16210,76 ha): Pãdurile din cadrul Parcului, aparþin din punct de vedere administrativ

Ocoalelor silvice ºi administraþiilor publice locale, iar 330 ha unor proprietari persoane fizice.Existã zone în parc unde retrocedarea pãdurilor (Legea 18/1991) a dus la dispariþa unor

suprafeþe de pãdure aflate în proprietate privatã. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier

se executã numai lucrãrile prevãzute în amenajamentele silvice, specifice ariilor protejate cu

respectarea reglementãrilor în vigoare.

Pãºuni (7517,3 ha): Pãºunile din parc se aflã în administrarea comunelor de pe raza judeþelor

Mureº, Harghita, Suceava ºi Bistriþa Nãsãud, în suprafaþã totalã de 7.595 ha (32%) ºi sunt

pãºunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite, dar ºi din alte localitãþi din

vecinãtatea parcului. Utilizarea pãºunilor în PNC este permisã persoanelor ºi comunitãþilor din localitãþile care deþin

suprafeþe în zona parcului în condiþiile prevãzute de Regulamentul Parcului. Pe teritoriul

Parcului naþional Cãlimani, activitaea pastoralã se desfãºoarã respectându-se

amenajamentele silvo-pastorale ºi studiile de specialitate în domeniu, aprobate de

Administraþia Parcului. Administraþia Parcului Naþional Cãlimani solicitã periodic proprietarilor,

studii pentru stabilirea capacitãþii de suport a pãºunilor, pe care le aduce la cunoºtinþã

proprietarilor în vederea reglementãrii corespunzãtoare a pãºunatului. Pãºunatul este interzis

în zona de protecþie strictã. Administraþia Parcului Naþional Cãlimani monitorizeaza activitatea de pãºunat în parc pentru

stabilirea impactului acestei activitãþi asupra florei ºi faunei din parc ºi pentru stabilirea unor

eventuale restricþii în zonele afectate.

Fâneþe: Fâneþele sunt folosite de cãtre populaþia localã (14,5 ha) în scopul obþinerii de furaj

pentru animale. Nu se folosesc îngrãºãminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrãºãminte

organice. Aceste fâneþe prezintã o stare bunã de conservare ºi o biodiversitate caracteristicã.

Responsabilitatea managementului Parcului Naþional Cãlimani revine Administraþiei Parcului Naþional Cãlimani, aflatã în structura Regiei Naþionale a Pãdurilor Romsilva.

În acest scop Administraþia Parcului Naþional Cãlimani elaboreazã Planul de Management prin care se realizeazã gospodarirea unitarã ºi integratã a ariei naturale protejate, în conformitate cu obiectivele de parc naþional stabilite prin OUG 57/2007.

În anul 2007, parcul este propus ca sit Natura 2000 de tip SCI (sit de importanþã comunitarã)

Info

rma

tii p

relu

ate

de

pe

pa

gin

a w

ww

.Pa

rcu

l N

atio

na

l C

alim

an

i -

Pla

n d

e M

an

ag

em

en

t;In

form

atii a

viz

ate

de

Ad

min

istr

atia

Pa

rcu

lui C

ãlim

an

i

Administraþia Parcului Natural Munþii Maramureºului se prezintã

Prin Hotãrârea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejatã pentru noi zone, ia fiinþã Parcul Natural Munþii Maramureºului.

Conform planului de management al Parcului Natural Munþii Maramureºului, în Parc se urmãreºte menþinerea interacþiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitãþii habitatelor ºi a peisajului, promovând pãstrarea folosinþelor tradiþionale ale terenurilor, încurajarea ºi consolidarea activitãþilor, practicilor ºi culturii tradiþionale ale populaþiei locale. Parcul cuprinde 14 rezervaþii naturale care se întind pe o suprafaþã de 9.050 de hectare ºi o zonã de peisaj protejat.

În anul 2007, parcul este propus ca sit Natura 2000 de tip SCI (sit de importanþã comunitarã)

Info

rmatii

ºi f

oto

gra

fii p

relu

ate

de p

e p

agin

a w

ww

.Parc

ul N

atu

ral M

untii

Mara

mure

sulu

iIn

form

atii

avi

zate

de A

dm

inis

tratia

Pa

rculu

i Natu

ral M

unþii

Mara

mure

ºulu

i

Parcul Natural Munþii Maramureºului este situat în nordul judeþului Maramureº în zona localitãþilor Borºa, Moisei, Viºeul de Sus, Viºeul de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova ºi Bistra, incluzând masivul Munþilor Maramureºului pânã la frontiera româno-ucraineanã. Parcul include ºi terenul intravilan al localitãþilor de pe raza lui. Astfel se întinde pe o suptafaþã de 40.000 ha.

Parcul este împãrþit în trei zone: - o zonã de protecþie integralã care se întinde pe 15.000 de hectare, - o zonã tampon care reprezintã o zonã de management durabil (unde se pot desfãºura activitãþi, dar nu se poate schimba destinaþia spaþiului existent) - o zonã de dezvoltare durabilã a activitãþilor umane care cuprinde intravilanul localitãþilor.

Adm

inis

tra

þia P

arc

ulu

i Natu

ral M

unþii

Mara

mure

ºulu

iS

tr. 2

2 D

ece

mbrie n

r.20 V

iºeul d

e S

us,

cod p

oºt

al 4

35700 R

om

ânia

Tel:

+4

0-2

62-3

52.2

16 F

ax:

+40-2

62-3

52.2

17

E-m

ail:

pa

rc@

muntii

mara

mure

sulu

i.ro

Administraþia Parcului Natural Vãnãtori Neamþ se prezintã

Parcul Natural Vânãtori Neamþ a fost constituit ca parc natural în anul 1999, pe suprafaþa de 30.818 hectare, dintre care peste 26.300 hectare fond forestier. Parcul adãposteºte o adevãratã paletã de valori naturale, culturale ºi istorice. Se afã situat în nordul judeþului Neamþ, la graniþa cu judeþul Suceava, în raza comunelor Crãcãoani, Agapia, Vânãtori-Neamþ, a oraºului Tg.Neamþ ºi a staþiunilor Bãlþãteºti ºi Oglinzi.

Pãdurea de Argint (2,6 ha) -

Codrii de Arama (10,2 ha)-

Rezervaþia de stejar Dumbrava (56,6ha)-

Rezervaþia de zimbri ºi fauna carpatinã Dragoº Vodã ()-

Este situatã pe teritoriul comunei Agapia lângã sediul Ocolului Silvic Vãratec, la altitudinea de 540m. Pãdurea de argint este un arboret de mesteacãn, având arborii cei mai bãtrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pãdurea este completatã ºi cu arbori de 20 ºi 50 ani. Este o rezervaþie de tip mixt, forestierã ºi peisagisticã.

Rezervaþia forestierã "Codrii de aramã" este situatã în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsã între 550 ºi 650 metri. Pãdurea este alcãtuitã în cea mai mare parte din gorun, alãturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai în vârstã arbori au peste 135 ani.

Pãdurea Dumbrava, este situatã între Valea pârâului Neamþ ºi a pârâului Nemþiºor, la o altitudine cuprinsã între 445 ºi 470 m. Este o rezervaþie de tip forestier ºi care conservã o pãdure de stejari seculari, foarte viguroºi.

Rezervaþia de zimbri ºi fauna carpatinã "Dragos Voda" a fost înfiinþatã în anul 1968, se aflã în nordul judeþului Neamþ, pe raza comunei Vânãtori Neamþ, în apropierea drumului naþional D.N. 15 ºi a Mãnãstirii Neamþului.În anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, în numãr de trei, originare din Polonia. Astãzi, în rezervaþie, pe lângã zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopãtari, cãpriori, vulpi, bursuc, iepuri, urs, lup, specii de avifaunã.

În anul 2007, parcul este propus ca sit Natura 2000

Pacu

l Natu

ral V

ânãto

ri N

eam

þS

tr. Z

imbru

lui n

r. 2

, C

om

una V

ânãto

ri N

eam

þ, ju

deþu

l Neam

þC

od p

oºt

al 6

17500

Info

rmaþii

pre

luate

de p

e p

agin

a: w

ww

.rosi

lva.r

o/a

rii p

rote

jate

;W

ww

.neam

t.ro

Structura de proprietate: 68% stat, 17% Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei ºi 15% alþi proprietari.

Ce este NATURA 2000 ? Este o reþea ecologicã europeanã cu arii protejate, desemnatã pe criterii ºtiinþifice.Natura 2000 are la bazã Directivele Uniunii Europe, Directiva “Pãsãri” ºi Directiva “Habitate”, adoptate de legislaþia românã ºi are ca scop stoparea declinului biodiversitãþii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase ºi periclitate specii ºi habitate din Europa.

Reþeaua Natura 2000 este alcãtutã din:Arii de Protecþie Specialã Avifaunisticã (SPA) pentru protecþia pãsãrilor sãlbatice;Situri de Importanþã Comunitarã (SCI) pentru protecþia unor speciilor de florã ºi faunã .

Legislaþia europeanã transpusã în România este: OUG nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice aprobatãa ºi modificatã de Legea 462/2001 cu toate modificãrile ulterioare (OM 1198/2005; Legea 345/2006; Legea 57 /2007).

Pânã când vor fi desemnate aceste teritorii ?

Lista siturilor propuse pentru Reþeaua Natura 2000 a fost transmisã Comisiei Europene la Bruxelles în cursul anului 2007. Lista poate fi completatã ulterior doar pe baza unor criterii ºtiinþifice dar nu mai târziu de 2010.În 2010, dupã acordul Comisiei Europene, România, va desemna situri Natura 2000 printr-o Hotãrâre de Guvern .

Care sunt avantajele pentru comunitate ?

- etichetarea unor produse ca fiind bio din regiunea unui sit Natura 2000 vor putea creºte valoarea produselor ºi vânzãrilor pe piaþa internã ºi externã;- posibilitatea de dezvoltare a ecoturismului;- finanþãri speciale ale UE pentru agriculturã ºi silviculturã, pentru managementul tradiþional ºi favorabil mediului.

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ

Se poate exploata masa lemnoasã din fondul forestier situat într-un sit NATURA 2000 ?

Persoanele fizice sau juridice care intenþioneazã sã exploateze lemn din fondul forestier situat într-un sit Natura 2000 trebuie sã solicite acordul administraþiei sitului (Administraþia Parcului de care aparþineþi) ºi acordul de mediu de la Agenþia pentru Protecþia Mediului din judeþul de care aparþineþi.

Cum pot afla dacã terenul pe care îl deþin este situat într-un sit Natura 2000 ?

Vã puteþi adresa reprezentanþilor primãriei de pe raza localitãþilor în care deþineþi terenul în cauzã sau la Agenþia pentru Protecþia Mediului din judeþul de care aparþineþi, compartimentul Arii Protejate.

Se pot desfãºura activitãþi de creºterea animalelor într-un sit Natura 2000 ?

Activitatea de creºterea animalelor nu poate fi opritã ! Amplasarea de stâne, utilizarea pajiºtilor pentru cosit ºi / sau pãºunat se va putea realiza la propunerea primãriilor, pe suprafeþele, în perioadele ºi cu efectivele aprobate de administraþia ariilor protejate de unde aparþineþi (de exemplu : Administraþia Parcului Naþional Cãlimani, Administraþia Parcului Natural Munþii Maramureºului sau Vânãtori Neamþ).

Se pot exploata alte produse din zonele situate în Natura 2000 (ciuperci, afine, cãtinã, plante medicinale) ?

Da, în afara zonelor de conservare speciale, cu acordul persoanelor / instituþiilor care deþin terenuri în interiorul siturilor Natura 2000, al administraþiiei ariei naturale ºi al Agenþiei pentru Protecþia Mediului din care faceþi parte.

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ

Care este regimul vehicolelor Enduro, ATV-urilor, snowmobilelor ºi al autoturismelor off road în siturile NATURA 2000 ? Accesul public cu mijloace motorizate în alte condiþii decât cele prevãzute în regulamentul ariei naturale protejate, constituie contravenþie ºi se sancþioneazã conform Legii 345 / 2006 cu amendã de la 300 la 1000 lei. Drumurile forestiere nu sunt drumuri publice, astfel cã accesul autovehicolelor neautorizate este strict interzis.

Care este regimul activitãþilor economice cu profil turistic în siturile Natura 2000 ? Vor fi susþinute activitãþi de îmbunãtãþire a infrastructurii de agrement prin investiþii respectând prevederile planurilor de management ale siturilor Natura 2000 privind desfãºurarea activitãþilor recreaþionale, sportive ºi de punere în valoare a obiectivelor naturale de interes turistic.

Care este regimul vânãtorii în siturile NATURA 2000 ? Activitãþile de vânãtoare sunt permise în afara zonelor de conservare specialã. Exercitarea vânãtorii se realizeazã de cãtre persoane autorizate în condiþiile legii, în limita cotei avizatã de Consiliul ªtiinþific al sitului Natura 2000.

De exemplu: Zimbrul este o specie strict protejatã, pentru care vânarea lui este interzisã conform Anexei 2 din Legea 407 /noiembrie 2006. Aceaºi lege fixeazã o valoare de despãgubire pentru vânarea unui zimbru la 30.000 euro care se achitã în lei, la cursul oficial de la data achitãrii.

În baza aceleiaºi legi, (art.13, alin.3) rãspunderea civilã pentru pagubele cauzate de zimbru, ca specie protejatã, revine autoritãþii publice centrale care rãspunde de mediu. Legea 103/1996 prevede compensarea acestor pagube, dar numai în condiþiile în care deþinãtorul bunului astfel prejudiciat face dovada îndeplinirii obligaþiilor ce îi revin pentru paza acestui bun. Despãgubirile se stabilesc conform legii.

Ce DREPTURI AM în calitate de proprietar sau utilizator al unor terenuri situate în siturile Natura 2000 ?

Deþinerea de terenuri în situri Natura 2000 nu îngrãdeºte dreptul de proprietate, cu menþiunea cã trebuie respectatã legislaþia referitoare la protecþia mediului. Eventualele pagube produse de regimul de protecþie pot fi compensate de autoritãþile publice. De exemplu, dacã pagubele sunt produse de cãtre specii strict protejate (lup, urs, zimbru, etc), puteþi obþine compensaþii prin intermediul gestionarului fondului de vânãtoare.

Includerea unor terenuri în Reþeaua Natura 2000 poate aduce avantaje pentru dezvoltarea unor activitãþi economice alternative : turism rural ºi economic, agriculturã ecologicã, produse ecologice sau în cazul accesãrii unor programe complexe de dezvoltare ruralã finanþate din fonduri ale Uniunii Europene.

Ce resurse materiale sunt disponibile pentru gospodãrirea durabilã a siturile Natura 2000 ?

În perioada 2007-2013 Uniunea Europeanã va finanþa diferite programe legate

de Natura 2000 din Fondurile Structurale prevãzute pentru România prin

Programul Operaþional Sectorial pentru Mediu, Programele Operaþionale

Regionale, Programul LEADER, programul de cooperare interregionalã

INTERREG. La realizarea acestor proiecte trebuie sã participe conducãtorii

parcurilor ºi rezervaþiilor naturale, guvernanþii, societãþile civile, gospodarii, etc.Pe lângã fondurile comunitare, gospodãrirea terenurilor din situri Natura 2000 va

fi finanþatã ºi din Programul Naþional de Agromediu, care vizeazã sprijinirea

financiarã a metodelor agriculturale prietenoase cu mediul.

Pot fi continuate activitãþile desfãºurate înainte de includerea terenurilor în reþeaua NATURA 2000, chiar dacã sunt activitãþi orientate spre profit ?

În multe cazuri DA, vechile activitãþi pot fi continuate ºi în situri Natura 2000, ele

pot fi chiar indispensabile conservãrii habitatelor ºi speciilor valoroase din aceste

zone. Sunt ºi situaþii în care sunt necesare anumite restricþii, de exemplu în

perioada de cuibãrire a unor specii de pãsãri se interzice sau se amânã cosirea

ariei respective. Aceste restricþii sunt aduse la cunoºtinþã de administraþiile ariei

respective.

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ

Poate fi solicitat sprijin material pentru activitãþi agricole practicate pe terenuri din situri NATURA 2000 ?

Da, deoarece statutul siturilor Natura 2000 nu

se aflã în contradicþie cu activitãþile agricole.

Dimpotrivã, în Planul Naþional de Dezvoltare

Ruralã, siturile Natura 2000 primesc un sprijin

deosebit.Pentru terenurile din situri Natura 2000 pot fi

accesate fonduri destinate agriculturii

prietenoase cu mediul, precum ºi fondurile

destinate zonelor defavorizate.

Scade valoarea economicã a terenurilor incluse în situri NATURA 2000 ?

Valoarea acestor terenuri nu va scãdea, din contrã, veniturile rezultate din

exploatarea acestora pot creºte, mai ales dacã modul de exploatare este în

concordanþã cu obiectivele planului de management al sitului Natura 2000.Este posibil, de exemplu, ca un teren folosit ca teren arabil pânã la desemnarea

ca sit Natura 2000, sã fie valorificat prin ecoturism, iar veniturile sã le depãºeascã

pe cele rezultate din agriculturã. Desigur, orice astfel de activitate poate avea loc

doar þinând seama de protecþia speciilor ºi habitatelor din situl respectiv.

Unde voi putea desface produsele ecologice rezultate din exploatarea terenului ?

Cererea faþã de astfel de produse sãnãtoase ºi de înaltã calitate, realizate fãrã

aditivi alimentari este tot mai mare. Creºterea acestora în arii protejate incluse în

reþeaua Natura2000 vor reprezenta o garanþie în plus cã acestea sunt ecologice.

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ

Pot primi sprijin pentru împãduriri ?Pentru ce tip de pãduri ºi specii ?

Da, în unele cazuri, de exemplu poate fi finanþatã împãdurirea unor parcele

incendiate, tãiate la ras prin înlocuirea trupurilor de pãdure cu specii exotice

(salcâm, plop canadian, pin negru, nuc american, etc) cu specii autohtone.Dacã aceste împãduriri au fost finanþate din alte surse nu se poate beneficia de

sprijin destinat siturilor Natura 2000.

Cum se va realiza evidenþa terenurilor din siturile NATURA 2000?Evidenþa acestor terenuri se va realiza pe baza numerelor topografice a

parcelelor cadastrale, iar includerea în reþeaua Natura 2000 va fi documentatã în

cartea funciarã sau pe titlul de proprietate. Lista parcelelor incluse în reþeaua

Natura 2000 va fi disponibilã la primãrii, agenþii de protecþia mediului ºi oficii

cadastrale.

Ce rol pot avea eu, în observarea vieþuitoarelor din siturilor NATURA 2000 ?

Orice observaþie referitoare la vieþuitoarele din ariile protejate este foarte utilã.

Acestea trebuie comunicate administratorilor sau custozilor ariilor protejate sau

agenþiilor teritoriale de protecþia mediului.

Cine va verifica prezenþa speciilor sau habitatelor ce motiveazã includerea în situri NATURA 2000, respectiv modificãrile intervenite în efectivele acestora ?

Administraþiile sau custozii ariilor protejate vor controla starea ºi exploatarea

corespunzãtoare a siturilor. Studiul ºtiinþific al ariei respective va fi efectuat

periodic de specialiºti din diferite domenii ale biologiei.

Cine va verifica modul meu de exploatare a terenului aprþinând siturilor NATURA 2000 ?

Verificãrile vor fi realizate de administratorii sau custozii ariei protejate, prin

persoane împuternicite pentru acestea. Dacã proprietarul primeºte sprijin

financiar pentru terenul respectiv, atunci va fi verificatã ºi respectarea condiþiilor

contractate.

Un rãspuns pentru proprietarii de terenuri din Parcul Naþional Cãlimani, Parcul Natural Munþii Maramureºului ºi Vânãtori Neamþ