2
76 Aurelia Ardeleanu – un om împlinit A îndrăgit şi apreciat în- totdeauna folclorul - por- tul, cântecul şi dansul popular din Banatul isto- ric, Banat în care s-a născut, a copilărit, a în- registrat primele suc- cese şi a trăit prima dragoste. De o parte şi de alta a graniţei de vest, fie că a fost la Giroc – în Banatul nostru – fie că a fost la Novi-Sad – în Ba- natul sârbesc – Aurelia Ardeleanu a fost mesa- gerul folclorului autentic, a cântecului popular curat, căruia i-a dat noi valenţe prin aportul propriu, prin vocea deosebită şi prin dragos- tea cu care l-a interpretat întot- deauna. Cunoscuta solista de muzică populară din Banat se simte un om împlinit, realizat din toate punctele de vedere: este un interpret de muzică populară îndrăgit atât la noi, cât şi în ţara vecină, Serbia, are o familie fru- moasă, soţul fiind nu mai puţin cu- noscutul instrumentist la ţambal Mircea Ardeleanu şi un fiu, pe Mircea Petre Ardeleanu, care a urmat dra- gostea părinţilor, muzica populară şi este, la rândul lui, un cunoscut ins- trumentist la ţambal. Are numeroase şi de valoare înregistrări atât la noi, cât şi la sârbi, dar şi ambiţioase proiecte în derulare. Regrete? Poate faptul că, la un moment dat, în tine- reţe, a trebuit să aleagă între a fi in- terpretă de muzică de operă şi muzică populară… Până la urmă a învins fol- clorul şi nu-i pare rău… Aurelia Ardeleanu s-a născut la 12 martie 1959, la Şemlacu Mare (comuna, pe atunci, Gătaia). În anul 1965, împreună cu familia, s-a mutat la Giroc, unde a şi urmat clasele primare. «Încă de când eram la şco- ala din Giroc, spune artista, am început cu dansurile. În clasa I am fost la Clubul CFR cu un spectacol şi era sala arhiplină. Am dansat până prin clasa a VII-a, a VIII-a. În clasele mai mici s- a făcut o preselecţie pentru o secţie externă de canto care aparţinea Şcolii Populare de Artă din Timişoara, unde am avut-o ca profe- soară pe Maria Birouaş, care venea la Giroc de două ori pe săptămână şi cu care făceam vocalize şi cântam. Datorită ei, pentru faptul că a avut încredere în talentul meu, dar şi prin multă muncă, am început să frecventez şi Şcoala Pop- ulară de Artă din Timişoara, am partici- pat la spectacole şi serbări. Mai trebuie să precizez că, în acea vreme, la Giroc exista un grup al satului, de circa 10-15 fete, de care s-a ocupat primăria de atunci, Ana Haneş. Era un grup folcloric cu dansuri, solişti, brigadă artistică de agitaţie şi obiceiuri tradiţionale. Dădeam spectacole la fiecare sărbătoare mai mare: Crăciun, Paşte, Rugă. Jocul înce- pea cu câte un spectacol pe care îl su- sţineam noi. Mă bucur sincer că în ultima vreme s-a reluat, oarecum, vechea tra- diţie. Talentul pentru folclor, pentru mu- zica populară, l-am moştenit de la tatăl meu, Aurel Becican, care a cântat la ta- ragot şi a fost component al formaţiei de amatori a Clubului 1 Mai din Timişoara, Între a fi interpretă de operă şi solistă de muzică populară, a biruit folclorul p76-77:Layout 1 12/15/2011 8:57 AM Page 1

Între a fi interpretă de operă şi solistă de muzică ...eprim.ro/portal/timis/giroc/stiri.nsf/All/A45DB2507AA54D774225797A0074... · 76 AureliaArdeleanu– unomîmplinit Aîndrăgitşiapreciatîn

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

76

Aurelia Ardeleanu – un om împlinit

A îndrăgit şi apreciat în-totdeauna folclorul - por-tul, cântecul şi dansulpopular din Banatul isto-ric, Banat în care s-anăscut, a copilărit, a în-registrat primele suc-cese şi a trăit primadragoste. De o parte şide alta a graniţei de vest,fie că a fost la Giroc – înBanatul nostru – fie că afost la Novi-Sad – în Ba-natul sârbesc – AureliaArdeleanu a fost mesa-gerul folclorului autentic,a cântecului popular curat, căruia i-adat noi valenţe prin aportul propriu,prin vocea deosebită şi prin dragos-tea cu care l-a interpretat întot-deauna. Cunoscuta solista de muzicăpopulară din Banat se simte un omîmplinit, realizat din toate punctele devedere: este un interpret de muzicăpopulară îndrăgit atât la noi, cât şi înţara vecină, Serbia, are o familie fru-moasă, soţul fiind nu mai puţin cu-noscutul instrumentist la ţambalMircea Ardeleanu şi un fiu, pe MirceaPetre Ardeleanu, care a urmat dra-gostea părinţilor, muzica populară şieste, la rândul lui, un cunoscut ins-trumentist la ţambal. Are numeroaseşi de valoare înregistrări atât la noi,cât şi la sârbi, dar şi ambiţioaseproiecte în derulare. Regrete? Poatefaptul că, la un moment dat, în tine-reţe, a trebuit să aleagă între a fi in-terpretă de muzică de operă şi muzicăpopulară… Până la urmă a învins fol-

clorul şi nu-i pare rău…Aurelia Ardeleanu s-anăscut la 12 martie 1959,la Şemlacu Mare (comuna,pe atunci, Gătaia). În anul1965, împreună cu familia,s-a mutat la Giroc, unde aşi urmat clasele primare.«Încă de când eram la şco-ala din Giroc, spune artista,am început cu dansurile. Înclasa I am fost la ClubulCFR cu un spectacol şi erasala arhiplină. Am dansatpână prin clasa a VII-a, aVIII-a. În clasele mai mici s-a făcut o preselecţie pentruo secţie externă de canto

care aparţinea Şcolii Populare de Artădin Timişoara, unde am avut-o ca profe-soară pe Maria Birouaş, care venea laGiroc de două ori pe săptămână şi cucare făceam vocalize şi cântam. Datorităei, pentru faptul că a avut încredere întalentul meu, dar şi prin multă muncă,am început să frecventez şi Şcoala Pop-ulară de Artă din Timişoara, am partici-pat la spectacole şi serbări. Mai trebuiesă precizez că, în acea vreme, la Girocexista un grup al satului, de circa 10-15fete, de care s-a ocupat primăria deatunci, Ana Haneş. Era un grup folcloriccu dansuri, solişti, brigadă artistică deagitaţie şi obiceiuri tradiţionale. Dădeamspectacole la fiecare sărbătoare maimare: Crăciun, Paşte, Rugă. Jocul înce-pea cu câte un spectacol pe care îl su-sţineam noi. Mă bucur sincer că în ultimavreme s-a reluat, oarecum, vechea tra-diţie. Talentul pentru folclor, pentru mu-zica populară, l-am moştenit de la tatălmeu, Aurel Becican, care a cântat la ta-ragot şi a fost component al formaţiei deamatori a Clubului 1 Mai din Timişoara,

Între a fi interpretă de operă şi solistă de muzică populară, a biruit folclorul

p76-77:Layout 1 12/15/2011 8:57 AM Page 1

77

condus de profesorul Ion Odrobot».Studiile medii le-a făcut la Liceul Textil Ti-mişoara. A urmat Şcoala Populară deArtă, clasa canto îndrumată de binecu-noscuta doamnă a doinei bănăţenei AnaPacatiuş. În anul 1978 s-a angajat laAnsamblul Banatul Timişoara, cu care aefectuat numeroase turnee în ţară şistrăinătate. Rampa de lansare, conside-ră Aurelia Ardeleanu, a constituit-o activi-tatea sa la radio-televiziunea din NoviSad, acolo unde, între 1985 şi 1992, acântat alături de soţul său, Mircea Arde-leanu, instrumentist la ţambal. «M-amcăsătorit cu Mircea în anul 1983 şi alăturide el şi de orchestra de la RTV Novi-Sadam avut multe spectacole şi colaborări înBanatul sârbesc, spune solista. Locuindacolo, am început să vorbeasc sârbeşte,iar mai apoi am şi cântat în limba sârbă.A fost una dintre cele mai prolifice şi maifrumoase perioade din viaţa mea. Amnumai cuvinte de laudă pentru producă-torul Petru Popa, de la Novi Sad, căruiaîi datoreaz foarte mult în ceea ce priveştecooptarea în echipa de acolo şi meseriaîn sine. Promovarea era cu adevăratceea ce trebuie să fie pentru un interpret,pentru că la fiecare spectacol în depla-sare televiziunea era prezentă şi trans-mitea în direct. Astfel, pretenţiile eraufoarte mari. Spectacolele erau cu lansăride carte sau prezentări de ziare, eraceva deosebit de fiecare dată. Pe de altăparte, pentru că toţi bănăţenii de la noiurmăreau programele televiziunii sâr-beşti, eram văzută şi acasă, şi în Banatulsârbesc. În ceea ce priveşte înregis-trările, toate imprimările care se făceauerau foarte bine plătite, indiferent că eravorba despre solişti vocali sau instru-mentişti», rememorează Aurelia Arde-lean o parte din perioada petrecută înfosta Iugoslavie. Pentru că li se dusesefaima, familia era invitată şi la nunţi orialte petreceri, şi interpreta de muzică po-pulară spune că sârbii sunt cu adevăratnaţionalişti: ţin cu adevărat la muzica,portul şi tradiţiile lor şi nu acceptă kit-schul. «Activând în Serbia, am legatmulte prietenii cu bănăţenii de acolo. Amavut, de asemenea, invitaţii să cântăm în

Elveţia, Austria sau Germania pentru sâr-bii plecaţi în aceste ţări», mai precizeazăsolista. În urma activităţii din Serbia a fa-miliei Ardelean, aceasta a înregistrat ocarte de vizită impresionantă, ce varămâne pentru posteritate, pentru că ma-terialele rămân atât în arhivele din Bana-tul sârbesc, cât şi de la noi.Cea mai recentă realizare a solistei Au-relia Ardeleanu este înregistrarea unuialbum de muzică populară din Banat,realizat la Novi Sad, împreună cu solistaElena Jur-jescu şi DoruSârbu. Albu-mul cuprindemelodii tradi-ţionale inter-pretate detrei instru-mentişti carenu mai suntprintre noi laora actuală:Efta Botoca -Moisă Belmustaţă la vioară şi PavelRoşu la taragot. Printre proiectele de vii-tor solista aminteşte despre un album decântece populare româneşti pe care in-tenţionează să-l înregistreze împreunăcu tânăra interpretă Alina Susan, din Fi-riteaz, pe care o cunoaşte de mai multăvreme şi de care se ocupă pentru reali-zarea acestui proiect.Vorbim din nou despre regretul de a nu fidevenit solistă de operă… «Nu am pusasta la inimă, spune solista. Am încercatsă mă realizez cât mai bine pe drumul pecare am pornit. Şi sunt mulţumită. Măsimt un om împlinit pentru tot ceea ce amfăcut şi mai ales pentru fiul meu, MirceaPetre, care este astăzi şi el un artist cu-noscut, a luat multe premii, a câştigat maimulte concursuri în ţară şi străinătate.Este apreciat şi de specialişti şi suntfoarte mândră de el. Multe nici nu-mi maidoresc: să mă ţină Dumnezeu sănătoasăsă pot să mai cânt şi, mai ales, să aducnoi melodii iubitorilor de folclor».

Petru Vasile TOMOIAGĂ

p76-77:Layout 1 12/15/2011 8:57 AM Page 2