DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul X Num rul 10 (143) 22 decembrie 2008 GRATUIT

1 Am deschis ochii într-un târziui te-am g sit rezemat

de aceea i tulpin .

2 Germinez.Între pere ii mei de sticl sub irese aprind galbeni zorii.

3 Tu e ti Fiin area Fiin rilorEu trestia cârtitoare.

4 Un soldat infinitintuit de un meterez infinit

cu ficatul în fl ricercetat de vulturul infinit.

5 Nu încerc nu vreaunu m pot opuneÎmi c uze ti zi de zicuvintele spre lumin .

6 Între noi curgeun flux nutritiv de fotoni.

7 Am închis instinctiv ochiieram rezema i de aceea i tulpin .

8 Am atins perfec iunea cu degetelelpile Tale mirositoare i mute.

„Dialog cu Cet enii“ v ureazrb tori fericite

i La mul i ani!

Ion Murariu, Cet ean de Onoare al comunei

La 2 aprilie 1937, la Giroc, se na te Ion Murariu, fiul luiNicolae i Zina. coala general , clasele I-VII, o facela Giroc, între anii 1944-1951, iar apoi, între ’51 i ’55,este elev al colii Pedagogice de b ie i din Timi oara.A absolvit Institutul Pedagogic de trei ani, tot dinTimi oara, în ’64. Începând cu anul 1970, frecventeazcursurile Facult ii de Filologie a Universit ii de Vestdin Timi oara, pe care o absolv în 1973.Întreaga activitate profesional se leag de înv -

mânt, pe care l-a slujit cu devotament, mai bine decinci decenii. A fost, pentru început, înv tor la coliledin Pi chia i Giroc, iar mai apoi profesor de limba iliteratura român la Bârna, Giroc i Timi oara. În oraa predat la Liceul cu program special de educa iefizic , la coala General nr. 11, Liceul „Azur”, LiceulIndustrial nr.8 i coala General nr. 25.În ’99 împline te vârsta de pensionare i se întoarcedin Timi oara în Girocul natal. Pensionarea îns nu-lpoate ine departe de coal . Pred , în continuare caprofesor suplinitor la coala cu clasele I-VIII din Giroci la coala General nr. 30 din Timi oara.

În afara clasei, activit ile dasc lului Ion Murariu seleag tot de literatur , pentru c este îndrum tor decercuri literare i reviste colare. A fost corespondentvoluntar la ziarul „Drapelul Ro u” i la Radio Timi oara,cu materiale de pres prin care a f cut publice activit icolare i locale (în special cele privind Girocul).

Între anii 1959 i 1961, a fost directorul C minului Cul-tural din Giroc i artist amator în trupa de teatru.Forma ia cultural a profesorului Ion Murariu l-aimplicat în toate ac iunile care s-au petrecut, de-alungul timpului, în comun . S-a zb tut cu folos laorganizarea manifest rilor desf urate cu prilejul a 625de ani de la atestarea documentar a Girocului, în ’66,la înfiin area Muzeului Satului din Giroc i la s r-

torirea a 330 de ani de înv mânt românesc laGiroc, în 2006.Ceea ce-l deosebe te, îns , fundamental pe IonMurariu de un profesor obi nuit de limba i literaturaromân , sunt lucr rile pe care le-a publicat. Scurteeseuri i recenzii au ap rut în „Rena terea

ean ”, „Orizont”, „Timi oara” i „T t Banatu-ifruncea”. A prefa at volumele „Chemarea p mântului”i „Roman a unei iubiri”, semnate Petru Chira i

volumul „Descul prin propriul destin”, al lui Silvestrutevin.

Din 1993, de la înfiin are i pân azi, este redactorulef al revistei girocene „Lumina satului”. Cincisprezece

ani în care s-a îngrijit ca într-adev r revista s luminezesatul.Pe lâng ce am amintit mai sus, Ion Murariu esteautorul a patru c i: Obâr ii (1996), Vorbe d-alenoastre (edi ia I -2002, edi ia a II-a -2007), Florileprieteniei (2002, în colaborare cu Octavian Grui ) iDrumul cu amintiri (2005).Dasc lul Ion Murariu s-a mai îngrijit de volumul„Condeierii no tri” (2007) i de apari ia Albumului „IoanAga“, lansat în 14 decembrie a.c., la coala din Giroc.Pentru implicarea activ în via a cultural Ion Murariua fost distins cu Titlul de Cet ean de Onoare

Daniel ILIE

O întrebare pentru Pri-Marele comunei

– Se schimb Guvernul. Cum vede i perspectivainvesti iilor în comunitatea nostr ?– Cu siguran , criza cu care se confrunt toate rile din lumeva afecta într-o oarecare m sur i ara noastr i aceastapoate fi mai mare sau mai mic , func ie de mai mul i factori. Înceea ce ne prive te pe noi, pe români, cred c primul i celmai important aspect este acela al func ion rii noului Guvern,

care trebuie s g seasc solu iile celemai potrivite în a a fel încât s nu seresimt aceast criz . Dup p rereamea, în componen a guvernului ar trebui

existe personalit i cu abilit i politice,dar i tehnocra i pentru c în acestmoment este nevoie i de una i decealalt , în egal m sur .Sigur, comunitatea nostr se reg se te înacest spa iu ca unitate teritorialindependent , cu func iuni menite s

administreze i s gestioneze veniturile Bugetului local, alBugetului na ional venit prin diferite transferuri, dar i bugetelecreate prin reu ita unor programe structurale pe careinten ion m a le ataca.Cu siguran , veniturile Bugetului local vor fi influen ate de oeventual modificare a legisla iei privind administra ia publiclocal , pe de o parte, dar i de o eventual modificare alegisla iei privind func ionarea agen ilor economici cu diferiteforme de capital. La toate acestea se adaug prevederileviitoarei legi a Bugetului na ional, care, dac va fi deausteritate, va stopa, cu siguran , toate investi iile noi, fiindpermis doar continuarea investi iilor antamate.Îi asigur pe to i locuitorii comunei Giroc c pentru toate acestesitua ii am preg tit mai multe strategii, chiar trei-patru pentrufiecare, i sunt preg tit a le prezenta Consiliului local înedin a de construire a Bugetului local al comunei. Spunând

acestea am în vedere institu iile colare de pe raza comunei,serviciile publice, prim ria, acordarea de ajutor celor nevoia i,premierea celor merituo i, re inând o parte din venituri pentrua achita, din toamna anului viitor, prima rat a împrumutuluibancar din care s-a realizat cea mai mare investi ie dincomun : asfaltarea str zilor.Dimensiunea bugetului poate fi influen at în orice moment deanumi i factori, în func ie de hot rârile luate de Parlament saude Guvern, dar sunt importante, în egal m sur , i hot rârileConsiliului jude ean Timi , care are la îndemân o serie depârghii pentru echilibrarea bugetelor locale. Nu cred c va fidoar un an greu, ci chiar mai mul i, dar abilitatea dobândit ,precum i experien a multor ani în administra ia public mvor ajuta în g sirea de solu ii concrete la toate situa iile ce vorap rea. A adar, atât eu cât i cet enii no tri a tept m cuner bdare primele legi aprobate de Parlament, primelehot râri aprobate de Guvern, privind st pânirea situa iei decriz , ie irea din aceasta, dar i m surile pentru revigorareatuturor activit ilor generatoare de profit i nu numai.Avem propriul nostru succes, le dorim i noilor ale i sgândeasc constructiv, cu credin în Dumnezeu i cu iubirefa de cei ce i-au ales.

George LÂN

George LÂNGeorge LÂN

Ion Murariu,Cet ean deOnoare alcomunei

Ve nic mult prea târziu

Un sistem infiniti delicat de oglinzi

ce reflect simultantoate genele i visele noastreîncât toate prind apoi

palpite.

Ce metafizic Doamnei ce mult orbire

Tu Fiin ezi în fiecare din noiîns prindem de vesteve nic mult prea târziu.

La 14 decembrie, în prezen a uneinumeroase asisten e (prieteni, rude,cons teni) a avut loc dezvelirea i sfin ireapl cii comemorative la casa pictorului IoanAga. În continuare, la coala unde a slujit cadasc l, a fost lansat Albumul „Ioan Aga“,îngrijit de Ion Murariu, prietenul s u de ovia . Despre opera pictorului girocean auvorbit Tamara Iacoban-Birdean, artistplastic, Ion Murariu, primarul Iosif-IonelToma i preotul Adrian Chermeleu.

Ziua a opta

CR CIUNUL - PLINIREA F DUIN ELOR

Pornind de la ideea c Bisericaeste un a ez mânt Sfânt, înte-meiat de Domnul nostru IisusHristos pentru mântuirea noastr ,putem s translat m acest a e-

mânt într-un loc din sufletelenoastre la care s ne reîntoarcemcu drag în toate momentele exis-ten ei noastre pe P mânt.Sigur, Biserica are un rol importantîn via a cre tinului, îns eu apre-ciez c aceast chemare înspreBiseric trebuie s fie ascultatprin Sfânta Scriptur i mai pu inprin tradi ie, i s împlineasc ast-fel rela ia noastr cu Dumnezeu.

rturisesc c nu zilele în caremerg la Biseric conteaz foartemult, ci conteaz rela ia pe care oam cu Dumnezeu. O mare iadânc Tain din care îmi tragseva ce devine hrana mea spiri-tual i nu las nici o clip loc posi-bilit ii ca r ul s m domine înmomentele de r scruce ale vie ii

ruite cu atâta generozitate deBunul Dumnezeu.Prin urmare, sunt fericit c reg -sesc aceast tr ire cu Cele Sfinteîn sufletul meu, în via a mea, i,prin puterea pe care mi-o dauCele Sfinte, identific un loc deînchinare, oricând i oriunde.Biserica este un loc de închinarei reculegere i reprezint via a de

comuniune a credincio ilor uni i îniubire fa de Dumnezeu, iubire

de care nu ar putea exista pe

mânt.Dar, când vorbesc despre acestelucruri, nu pot s nu fac trimiteri laschimb rile pe care le simt înmine, în urma construirii în fiecareclip , în fiecare ceas al vie ii mele,în tot trupul meu a credin ei înHristos i a Bisericii Acestuia, careîmi d un izvor de putere i morienteaz spre luarea de deciziilegate de via a celor pe care îi

reprezint.Nu filozofez asupra acestui as-pect, încerc doar s ar t ce repre-zint eu ca un om credincios într-ocomunitate care a investit ani dezile încredere i are a tept rimultiple de la mine.Fiind con tient de toate acestea,simt tot mai des nevoia împ r-

irii cu ra iunea, dar i cu CeleSfinte i încerc în acest fel s m

despov rez prin c in , atât desarcinile fa de societate, cât i degreutatea p catelor.Am reg sit Biserica din mine cuoarecare întârziere, dar este binetotu i c acest lucru s-a întâmplat,altfel n-a fi putut vedea niciodatfoarte clar i n-a fi în eles poateniciodat ce trebuie s fac pentruoamenii comunit ii în care tr iesc.Asemenea acelor care, începândcu oarecare timiditate, dar cu ost ruin ie it din comun, am

sit ziua din care nu am încetatnici o clip s cad în genunchi înfa a icoanelor sfinte, am început

iubesc mai mult pe aproapelemeu, considerând c aceasta esteo calitate moral i spiritual înacela i timp.În elegerea mea i apropierea într-o leg tur de nedezlipit de CeleSfinte este un adev r i nu m-amgândit niciodat , prin aceste

rturisiri ale mele, s ob in vreunfolos material sau de alt natur .Biserica din mine este i va

mâne un subiect f sfâr it, ceîncearc s l mureasc i sdelimiteze, în acela i timp, ceeace este adev rat în credin a meai ceea ce este fals i m fere te deviez înspre un comporta-

ment grav: fariseismul.

Na terea lui Iisus Hristos s-apetrecut in timpul regelui Irod celMare i în vremea lui Iulius Cezar,unul dintre cei mai str luci iîmp ra i romani ai eternei cet iRoma. Acest împ rat d poruncîn tot imperiul s se facrecens mântul popula iei. Iosif,fiind din semin ia lui David, mergela Betleem, p mântul lui Iuda iaici se înscrie împreun cu Marialogodnica sa. Din cauza mul imiiadunate în cetate nu aveau unde

g zduiasc i atunci se retragla marginea ora ului într-un staulamenajat pentru p stori i turmelelor i aici se întâmpl minuneana terii lui Iisus, înso it de câtevasemne minunate. O stea mareacoperea cerul v zându-se de la

rit pân la Apus. Era o luminneobi nuit . Cei trei Magi din

rit se apropie de locul undes-a oprit steaua i merg duplumina ei. Ei cuno teau mersulstelelor i planetelor i c „va veniun Împ rat peste tot p mântul” iau dorit, cu sinceritate, s seînchine Acestuia. Au luat daruri:aur, smirn i t mâie i au pornitspre lumina stelei minunate. Ceitrei vin la Irod, care-i prime te cuceremonialul obi nuit pentrufunc ia lor. Irod auzise c s-a

scut „un fiu de împ rat”. Magii îiistorisesc totul i-i arat steauaminunat . Regele viclean a în eles

ace tia au descoperit steaua luiMesia ce trebuia s se nasc înBetleemul Iudeii i cere magilor

-l informeze cu privire la Prunc,de îndat ce-L vor g si. C uzi ide steaua minunat , Magii ajungla staulul din Betleem, îl g sesc pePrunc i pe mama Lui, I seînchin , în eleg inten iile lui Irod i

nu-l mai anun . V zând c a fosttr dat de Magi, Irod va declan agroaznicul episod al ucideriipruncilor, din care Pruncul Iisusscap datorit visului dreptuluiIosif.Iat pe scurt istoria Na teriiMântuitorului Iisus Hristos, a

rb torii noastre din fiecare an,Cr ciunul. Acest Praznic ne umplesufletul de o negr it bucu-rieduhovniceasc , pentru c aceast

zi reprezint împlinireaduin elor i n dejdilor pe care

Dumnezeu le-a dat oamenilor dela început, ca îndemn i c uzpe drumul ce duce spre mântuire.Ascultând istorisirile minunatedespre cele petrecute în noapteasfânt a Na terii, sim im în inimilenoastre o tainic chemare de aporni pe urmele magilor de la

rit, cu ochii a inti i spresteaua c uzitoare, spre Bet-

leem, unde s-a n scut Hristos.Acolo, în pe ter , în ieslea cea

rac , Pruncul nou n scut a venitpe p mânt s sfin easc pe om,

-l fac s la dumnezeiesc.Hristos a coborât din ceruri, pentruca noi s -i ie im întru întâmpinareprin tr irea virtu ilor care duc lades vâr ire. Noi trebuie s avem,

adar, mereu în inimile noastrefiorul sfânt, tr it de magii care aumers s se închine Mântuitorului,aducând daruri Celui ce S-a f cutom, pentru ca noi s neîndumnezeim prin credin a ifaptele noastre.Taina Na terii Domnului nostruIisus Hristos, ca ar tare a iubirii ibun ii lui Dumnezeu pentruoameni, ne aduce mult lumin isperan în suflet, ne îndeamn lao lucrare neîncetat de c utare abinelui în tot locul i în tot timpul.Ast zi, când foarte adesea iubireai bun tatea din inimi este

înlocuit cu ura i r utatea, cândfaptele rele se înmul esc, cândfoarte mul i s cesc, EvangheliaNa terii lui Hristos ne cheam penoi, cre tinii, care purt m numelelui Hristos, la mult rug ciune ipriveghere, la mult aten ie imult lucrare a faptelor bune.

Mircea STURZA

„Am reg sit Biserica din minecu oarecare întârziere”

Biserica din noi

Iosif-Ionel TOMA

O tem de o mare generozitate abordat în aceast edi ie, în prag de s rb tori, de Iosif-IonelToma – jurist, ortodox practicant, George Lân – poet, gazetar i Dan Sgâr – filosof.

Praznicul luminat al Na teriiD o m n u l u inostru IisusHristos neaduce amintede milostivirealui Dumnezeupentru neamulomenesc, când a trimis pe Fiul

u s ne r scumpere din p catulstr mo esc i s ne preg teascpentru primirea r scump rii.Tat l ceresc i-a iubit Fiul mai multdecât orice i totu i, când a fost încauz r scump rarea noastr , aîng duit ca El s se smereasc i

sufere chiar moartea pe cruce.Se cuvine, deci, ca noi, luândseama la o atât de mare jertf ibun voin care ni s-a ar tat, sne silim a r spunde cu recuno -tin i cu dragoste ca fii ai acesteimilostiviri.Dumnezeu ne-a d ruit ce a fostmai de pre , a a încât i noi trebuie

-I r spundem cu ce avem maide pre : iubirea curat a sufletului.

iubim pe Dumnezeu din toatinima i din tot sufletul, pentru cEl este Tat l nostru al tuturor i prinEl suntem ceea ce suntem Deasemenea, se cuvine s iubim ipe semenii no tri în acea i m surîn care ne iubim pe noi în ine, c cito i suntem fii ai lui Dumnezeu ifra i între noiFie ca Domnul nostru Iisus Hristos

g seasc în l ca ul sufletuluinostru acea i bun voin i m ri-nimie pe care le-a g sit în s la ul

storilor.Pacea i bun voirea pe care Elle-a adus în lume s se întemeiezeadânc în inimile noastre i aletuturor oamenilor i s rodeascbun în elegere i pace deplin pe

mânt.

Preot Paroh Adrian Chermeleu

Apar inem Bisericii pentru c neconfrunt m cu problema vie ii ia mor ii.Rela ia personal , rela ia dedragoste cu obiectele, cu materia,cu persoanele celorlal i este axul,centrul sensului vie ii, a „noului“pe care experien a eclesial l-aadus lumii. E speran a c existun mod de existen care poateînvinge moartea într-o experiena eliber rii de timp i de spa iu, dedecrepitudine i de moarte. Iarpentru Biseric , aceast sperane temeluit pe prioritatea rela ieide dragoste. Iubindu-l, a adar, peDumnezeu, printr-un subtil rico-eu vom putea iubi lumea in

robuste ea, plenitudinea i nevi-nov ia ei primordial .Dar, ne vom gr bi s observ m,nu putem iubi decât ceea ce emuritor, ceea ce e sortit smoar . Nu putem iubi zeiive nici, zeii nemuritori. Po i ste temi de ei, dar nu s -i iube ti.Nu poate fi iubit decât ceea ce e

muritor, ceea ce e croit pe rân-duiala noastr . Fiin a care, al -turi de tine, îmb trâne te odatcu tine. Iubirea noastr cea detoate zilele – iubirea pentru ofemeie sau pentru un b rbat –const în a îmb trâni împreuni a te emo iona de ridurile ce se

incrusteaz pe chipurile lorodat cu trecerea vremii. Acestae felul nostru de a iubi. Astfelstând lucrurile, înainte ca –anticipând neloial – lucrurile sajung din ce în ce mai departe i sse confunde într-un fel de uniunemistic i apoi în iubirea luiDumnezeu, vom fi dezam gi i deperspectiv pentru c nu putem iubiabstrac ii, nici fiin e care nu au nimicîn comun cu noi, nemuritoare iabsolute fiind. Singura moartea,limita, finitudinea, caren a ddimensiune real , existen ial iprofund ac iunilor mele, vie ii înîntregul ei.Atunci, cum putem pune problemaiubirii lui Dumnezeu? i, dup o

reflec ie îndelung i complicat amrealizat, fericit i perplex, c -l putemiubi pe Dumnezeu pentru c El i-aasumat tortura, supliciul si moartea.Dumnezeu a murit omene te iumil, în trup; pentru aceasta îl putemiubi pe Dumnezeul nostru, IisusHristos. Pentru c a preluat în El,

jertfelnic i cu dragoste, toat exas-perarea i problematica condi ieiumane, excedându-m de povara eiexisten ial-ontologic i întinzându-mi o mân ...

i-am descoperit mai târziu – îlputem iubi pe Dumnezeu pentru c

omul a fost de la început constituit cafiin deiform , cu natura de a-l primipe Dumnezeu i de a-L reconstituidup aceea prin propriile puteri.Nucleul cel mai l untric, cel maipersonal i mai apropiat al omului eîn acela i timp proprietatea Altcuiva,a lui Dumnezeu: în acest sensputem spune împreun cu FericitulAugustin: „Deus est interior intimomeo“ (Dumnezeu ne este mai intimdecât ne suntem noi nou în ine). iatunci nu ne r mâne decât str -duin a de a men ine i extinde închip organizat chipul lui Dumnezeudin noi – „omul ascuns al inimii“ –prin maxima realizare a conformit iisale cu originalul. Preeminen a fiin eiumane se descoper cu adev ratnumai dup descopeririea acesteifilia ii divine. E ti, ai o identitate, când

ti permanent ceea ce e ti, i nuti a a decât în Dumnezeu, când

sim i c ai r cinile în transcendenti c e ti cuplat la ceva mai înalt.

Vom observa de aceea, cu uimire, Dumnezeu e limita noastr i nu

noi în ine!Nu putem iubi al i dumnezei. În altereligii, dup cum se tie, nu existdragoste, exist tot felul de tehnici:tehnica evad rii, tehnica ataraxiei,dar nu exist iubire! Or, iubirea nueste ataraxie, nu este evadare, ci unlucru cat se poate de ferm, concret iviu fa de aproapele, i, printr-oextensie implicit , fa de lume, înîntregul ei. E o iubire care- i ianoima, puterea i anvergura dinprototipul treimic, Dumnezeul trinitar,care exist ca iubire. Iubirea nu e ocalitate moral a lui Dumnezeu, cimodul Lui de existen . Or dac prinmodul nostru de via reu im s -iînapoiem aceast de-nest vilit icurat dragoste, arhitectura noastrinterioar va primi forma f cusur aunei Catedrale la care însu iDumnezeu a contribuit jubilând.

Dan SGÂR

Biserica din noi

Biserica din noi

Dar înainte de toatelumineaz -ne calea Doamnei ajut -ne s îngenunchem

car o dat pe s pt mânîn Biserica proiectat geneticîn fiecare din noi.

George LÂN

„Iube te i f ce vrei!” – F. Augustin

Nu exist cre tin pe acestmânt care s nu se bucure i nu se preg teasc cu emo ie

pentru a întâmpina Sfânta S r-toare a Na terii Domnului

nostru Iisus Hristos i Anul Nou.Primi i colindul, ascultând cudragoste pove ti despre magiicare au str tut distan e inco-mensurabile, pentru a vesti clipacea de tain .Respectând sfânta porunc adatinii str bune, transmit caldeur ri de fericire tuturor aceloracare, cu gânduri frumoase, pri-

mesc cu sufletul deschis aceste evenimente. doresc ca to i îngerii din cer s se adune în jurul caselor

dumneavoastr , spre binecuvântarea a teptat , iar sub falniculbrad de Cr ciun s g si i s tate, împliniri, bel ug, în elegere icur enie sufleteasc .De asemenea, în aceste momente, s ne îndrept m gândurilebune spre cei nevoia i care nu se pot bucura de daruri i de omas îmbel ugat , rugându-L pe Bunul Dumnezeu s îi înt reascspre a putea g si mângâierea Lui.Iar la cump na dintre ani, când trupul vechi al timpului r mâne înurm i primim unul nou, odat cu trecerea în anul 2009, razadumnezeiasc s ne lumineze gândurile, s ne purifice sim urilei s ne schimbe întreaga fiin astfel ca aceast cale, ce trebuie o parcurgem în noul an, s fie vegheat de stelu e luminoase i

norocoase, iar sufletele noastre s vibreze într-o armonie perfectcu pacea i iubirea, deopotriv . rb tori fericite!

Primarul dumneavoastrIosif-Ionel Toma

E vremea colindelor, vremeabucuriei, când minunea Na teriiMântuitorului cuprinde sufletele ile înnobileaz .Fie ca taina sfânt a Na teriiDomnului Isus Hristos s vaduc bucuria i emo iaCr ciunului prin speran a unuiviitor mai bun! La mul i ani!

FLORIN HULU ,subinspector, eful poli iei

comunei Giroc

Fie ca magia s r-torilor cu clin-

chet de clopo el imiros de brad s

aduc multbucurie i fericireal turi de cei dragi. rb torifericite!

La mul i ani!

prof. Marieta Denedirector coala „IosifCiorogariu“ Chi oda

Mesaj de s rb toarea Na terii Domnului

În pragul s rb torii Na terii Domnului ne este greu s nu ne adu-cem aminte de Cel care a venit în aceast lume plin de p cat,

scut fiind în frigul iernii i în staul de oi. Nu este altul decât IisusHristos fiul lui Dumnezeu. Tat l L-a trimis pe Acesta în lume, s iatrup p timitor de om, s vin printre oameni i s propov duiascCuvântul divin, s fie b tut, r stignit i omorât, dar pentru ca maiapoi s învie. Toate acestea au fost f cute din dragostea nesfâr ita lui Dumnezeu pentru noi oamenii.În aceast s rb toare a bucuriei Na terii Domnului nostru IisusHristos, omenirea întreag are parte de o permanent reamintire afaptului c omul nu este singur în aceast lume, ci îl are mereulâng el pe Hristos. Acel Hristos care a tr it al turi de oameni, aplâns pentru ei dar mai presus de toate le-a oferit cel mai mare dar,acela al mântuirii i al fericirii ve nice. A adar, s ne bucur mîmpreun cu magii de la r rit i cu p storii, i s cânt m cu îngerii,

rindu-L pe Cel ce a venit s mântuiasc lumea întreag . S nebucur m de faptul c Iisus Hristos ne-a deschis por ile raiului i cîn fiecare Sfânt Liturghie ne cheam s ne întâlnim cu El prinîmp rt anie.

a cum steaua magilor a luminat staulul în care S-a n scutPruncul, a a s lumineze Hristos inimile noastre i precum s-aubucurat îngerii a a s se veseleasc sufletele noastre de venirea înlume a pruncului Iisus Hristos.

rb tori fericitei un c lduros La

mul i ani,

Cu ocazia s rb torilor deiarn , v urez un Cr ciunfericit i un An Nou cu multeîmpliniri. Hristos s-a n scut

i La mul i ani!

Fie ca Na terea Domnului s v luminezesufletele i casa, s ave i parte de s tatei fericire, iar Anul Nou s v aduc bel ug i

împliniri. La mul i ani!

Viceprimar,Ionel Popazie

prof.Octavian

Grui ,directorul

coliiGiroc

Pr. Traian Debucean

Mesaje de S rb tori

SOCIAL nu crede i c a devenit o

obi nuin pentru mine în a vcere ajutorul. Acum, îns , vreau

încep prin a v spune o po-veste, povestea unui lupt tor,unul cum nu am v zut decât înfilmele acelea la finalul c rorasuntem cu ochii în lacrimi, de fe-ricire, de mil , de respect, deumanitate…Lupt torul meu, eroul din filmulpe care nu tiu cum s îl nu-mesc, are zece ani, e frumos,brunet, în ochii negrii cu aceastr lucire a copil riei, a inoce-

ei. Îl cheam Sebastian, esteun copil plin de via , ager la pri-vire, atent, cu memorie bun .Dar ursitoarele din filmul meu

nume au hot rât pentru el nu va putea merge, alerga,

vorbi, nu va putea s le spunrin iilor lui cât de mult îi iube-

te, nu va putea s îi stâng înbra e, nu va putea s fie maresportiv sau recitator, nu va putea

mearg cu tat l la pescuitsau s se joace cu copii din ve-cini.Filmul este unul despre suferi-

, despre puterea de a spera,despre dorin a de a tr i ca noito i i mai ales despre putereade a face bine. Scenariul lui afost scris de ursitoare în ziua de10 octombrie 1999, când a venitpe lume eroul nostru principal,Sebastian Pavel, un membru alcomunit ii noastre. Na terea nua fost una normal i drumul luispre lumin a fost greu i a pro-dus hemoragie cerebral . A fostafectat partea frontal a creie-rului care coordoneaz vorbireai locomo ia.

La vârst fraged , p rin ii lui Se-bastian au observat c nu st înpozi ia ezând, nu poate articulacuvinte. Au f cut investiga iilenecesare i au primit un dur, du-reros i nemilos diagnostic: pa-

ralizie cerebral cu tetraplegie,retard sever în achizi ii psiho –motori. Acesta a fost momentulîn care familia Pavel a început

lupte, mai puternic, a a cumnu au crezut c o vor puteaface. Au g sit puterea de aspera, de a crede c fiul lor vaputea merge, va putea s ur-meze cursurile unei coli, s sejoace cu copii, c nu va sta înpat o via întreag .În casa familiei Pavel nu existzi în care s nu cânte muzica,

nu i se spun b iatului unbanc nou, în care s nu râd ,chiar dac p rin ii nu î i dauseama dac în elege sau nu,dac se bucur sau a a reac io-neaz el. Sebastian poate recu-noa te litere, pe care i le indicmamei cu pumnul, poate legapu ine cuvinte (de i le pronungreu), poate acum s descle -teze pumnii, poate s indice r s-punsul prin mi carea capului.Dar lista lucrurilor pe care Se-bastian nu le poate face estemult mai lung . Nu poate sta înpozi ia ezând deoarece nu aremusculatura coloanei dezvol-tat , nu poate vorbi, nu poate s

i foloseasc picioarele i nicimâinile (are degetele încle -tate). Îi place s se uite la televi-zor, îi place s asculte muzic ,

î i asculte p rin ii cum îi spunpove ti.Pentru c nu poate vorbi a reu it

g seasc un limbaj deosebit,cu ajutorul c ruia se poate în e-lege cu p rin ii. E greu de cre-zut, dar în elegerea din privire înfilmul nostru e cât se poate dereal . Da, se în elege cu cei dinjurul lui, pu ini la num r, din pri-viri, indic dac vrea sau nuceva, direc ia, obiectele. E im-presionant s vezi un copil dezece ani imobilizat într-un c ru-cior cu rotile care prin privire î i

poate transmite nu mil , nu p -rere de r u, ci lumin , str lucirei speran .

ruciorul pe care îl are acumSebastian este unul mic, carenu mai corespunde cu nevoilelui,cu greutatea, nu mai are po-zi ia corespunz toare în el. Amuitat s v spun c micul erounu poate sta în c rucior decâtdac sp tarul este reglat într-oanumit pozi ie i dac estebine ancorat cu ni te centuripentru a nu se pr bu i.

i acum am s v explic de ceam nevoie de dumneavoastr .Ursitoarele au scris scenariul,

a cum au considerat ele, darnu au tiut c în acest pui de omexist o putere enorm de alupta, de a spera i de a face lu-cruri despre care medicii nu aucrezut c sunt posibile. i înacest fel, ursitoarele noastre auavut surpriza ca scenariul lor sfie modificat chiar de personajulprincipal.Sebastian i familia lui au avutputerea de a lupta cu boala, sin-guri, pân acum, când au ne-voie de noi, de cei ce le în elegdrama, suferin a i care încmai simt c pot face ca filmulnostru s aib un alt final. Micul

lupt tor a crescut, acum e maimare i are drumuri multe de

cut spre centrele de tratament,spre coal (unde asist extremde cuminte la cursuri) sau chiarla plimbare. C ruciorul lui a

mas mic i nu mai corespundecu nevoile lui. Dar costurile unui

rucior nou sunt foarte mari inu pot fi acoperite de familiaPavel, oricât de mult ar dori s ofac . Au nevoie de 5.000 europentru a cump ra un scaun spe-cial, cu sp tar reglabil, cu cadrude plastic pentru sus inerea co-loanei i cu centurile specialepentru sus inerea în pozi ie nor-mal .

i pentru c lumea îmi spune csunt o optimist incurabil vreau

v m rturisesc c eu încmai cred în oameni, în puterealor de a face minuni, în putereade a schimba soarta/scenariul.Eu înc mai cred în dumneavo-astr i v rog s îmi ar ta i cacum, în prag de s rb toare,acum când îi strângem pe ceidragi lâng brad, când desfa-cem, cu emo ie în suflet, ca-douri, c putem s fim al turi decei afla i în nevoie. Vreau ca îm-preun cu dumneavoastr sfacem minuni. Vreau s facemun efort, s v al tura i demer-sului nostru, s oferi i o nouans acolo unde medicina a

spus c este imposibil.

Oana ZANFIR

PS: Familia Pavel a deschisun cont în lei la BRD-GSG, Su-cursala Timi oara: RO36BRDE 360S V398 7960 3600,unde dvs. pute i s face i do-na ii. P rin ii eroului meu potfi g si i la: 0720-400.818 i0356-105319.

Prima ac iune a Serviciului Social al Prim riei

Un c rucior pentru Sebastian Pavel Subven ii ialte ajutoarepentrunevoia iicomunei

Pentru sezonul rece (1noiembrie 2008-31martie 2009) Prim riaGiroc a acordat sub-ven ii pentru înc lzireacu lemne la un num rde 210 persoane, învaloare total de43.369 lei. În timp cepentru înc lzirea cugaz au fost aloca i25.214 lei, lunar, la unnum r de 236 abona iai Eon-gaz.Au fost distribuite aju-toare de la PrefecturaTimi , constând în f ini zah r, la 86 persoa-

ne, pensionari CAP ibeneficiari de ajutor so-cial.Cu ocazia s rb torilorde Pa ti i Cr ciun, aufost distribuite 616 pa-chete persoanelor cuvenituri mici, iar dindona ii i sponsoriz rifamiliile cu situa ie ma-terial precar au primithaine, juc rii i alteproduse.

Oana Zanfir

Surprinz tor sau nu, cele douli de sport gemene, din Giroc

i Chi oda, dar i inaugur rilelor, petrecute la dou s pt mânidistan , au o serie de elementecomune.

Subliniem c ambele s li suntrodul efortului conjugat al Con-siliului Local i Prim riei Giroc.Dezbr ca i de oalele politice, cai în alte rînduri când a cerut-o

interesul, executivul i legisla-tivul comunei i-au dat mâna înbeneficiul colerilor din celedou comunit i i au disponibi-lizat peste un milion de europentru construc ia lor. Neobi -nuit de frumoase, prin compara-ie cu suratele lor construite prinprogramul N stase, s lile noas-tre au fost proiectate de acela iarhitect – Carmen Nicorici – iexecutate de acela i construc-tor: Termogaz Brad. Din exteriorseam ca dou pic turi deap , dar sala din Giroc benefi-ciaz , în interior, de o mic tri-bun , la etaj.

Spuneam, dintru început, c imomentele de inaugurare auavut destule elemente comune.La amândou ceremonia a fostfixat sâmb , începând cu ora11, la amândou , din prezidiu au

cut parte primarul Toma, vicelePopazie, arhitectul, construc-torul, reprezentantul Inspec-toratului colar i directorulcolii. Ambele s li au fost sfin ite

de preo ii parohi i la t ierea

panglicilor fondul sonor a fostasigurat de Fanfara girocean ,condus de Ionel Pascot .Mîndri de aceste superbe obiec-tive, la inaugurarea lor au par-ticipat, în num r mare, fo ti iactuali înv tori i profesori,elevi i fo ti elevi, p rin i, invita i,angaja i ai Prim riei Giroc, con-silieri locali amd. La ambele s-a

strat un moment de reculegereîn memoria regretatului profesor

Ioan Mihai T tucu, ce a slujittimp de treizeci de ani în celedou coli din comun . La am-bele s-au acordat diplome icupe efilor de la jude , de la Ins-pectoratului colar, arhitectului,constructorului, directorilor decoli, dasc lilor i fo tilor dasc li,

sportivilor, consilierilor, fo tilorconsilieri, viceprimarului, pri-marului Toma i vl starului pro-fesorului disp rut.

În partea de desf tare artistic ,elementul comun a fost Grupulde fluiera i din Chi oda, instruitde celebrul Aurel Dorin Cuibaru.La Giroc acestuia i s-a ad ugatun grup de foarte tineri dansa-tori, prin i în hor . În timp ce laChi oda i-au urmat majoretele,clasa local de percu ie instruitde profesoara Alina Cuibaru-Jumug , i grupul Splash, per-cu ioni ti, invita i de la Liceul„Ion Vidu”.Ca elemente comune, maiad ug m co urile imense plinecu mingi împ ite fr te, la

final i protocoalele din finalulfiec rui final. i, în sfâr it, înfinal, o apreciere. Primarul Tomane-a obi nuit, de ani buni, cu felde fel de anivers ri i inaugur ri,toate cu taif i cu etichet . ide aceea, în ultima vreme, nu lemai ocolim.

George LÂN

P.S. Sala de sport din Chi odapoart , de la inaugurare, nu-mele regretatului sportiv idasc l Ioan Mihai T tucu.

Au fost inaugurate „Gemenele din Giroc i Chi oda”

ezarea neolitic de la Chi odaezarea neolitic de la Chi oda

Veche este situat la cca 2 km sudde municipiul Timi oara i la 1 kmest de oseaua Timi oara-Re a, înpunctul numit de localnici „Livezi”.Vestigiile au fost descoperite pe omovil natural care, în momentulactual, datorit locuirii, se înal cucca 4 metri deasupra zonei încon-jur toare. A ezarea a fost iden-tificat în anul 1976, cu ocazia unorcercet ri de suprafa , iar primelecercet ri au fost efectuate în anulurm tor de c tre O. Radu. Datoritrezultatelor deosebite, acestea aufost continuate în anii 1978-1981,stabilindu-se stratigrafia a ez rii idescoperindu-se o serie de com-plexe de locuit cu un bogat inventarceramic, litic i osteologic.În aceste campanii, au fost s patease sec iuni, care au reliefat c

stratul de cultur are o grosime, înmedie, de 2 m, unele complexe dinnivelul inferior coborând pân laadâncimea de 3 m. Cele trei straturide locuire, numerotate de jos în suscu cifre arabe, se prezint astfel:1. Strat relativ sub ire, din carecoboar bordeie în care a fostdescoperit ceramic fin , lucratdintr-o past bine fr mântat , cunisip în compozi ie, ars la cenu iu,cenu iu-închis sau negru, asociatcu idoli cu masc pentagonal itriunghiular . Acest strat este întâlnitnumai în zona central a tell-ului.2. Al doilea strat, gros de cca 1 m,con ine platformele unor locuin e desuprafa , supraarse datorit unorincendii violente. Ceramica desco-perit în acest strat sufer otransformare, în sensul c paletacoloristic evolueaz spre ro cat, cutoate c specia neagr cenu ie,

formele i decorurile din stratulanterior se p streaz .3. Stratul superior, cu o grosime decca 0,40 m, continu tipul locuin elorde suprafa , dar podinele acestorasunt mult mai sub iri i mai slab

strate. Ceramica neagr icenu ie se reduce cantitativ icalitativ, f când loc unor vase deculoare ro ie sau c mizie, fslip lustruit.În anul 1980, sondându-se prindou sec iuni (S5 i S6) zonaperiferic de nord-est i nord a

ez rii, a fost pus în eviden unan cu profil triunghiular, cu o

deschidere la coronament de 6,80m, iar în partea inferioar de 0,5 m icu o adâncime de 3,50 m fa denivelul actual al solului. Datoritdimensiunilor sec iunilor, late de 2 mi amplasate pe o singur latur aez rii, ne este dificil în acest

stadiu al cercet rilor, s afirm m cacesta circumscrie a ezarea. Deasemenea, nu a fost surprins un altelement de fortifica ie adiacentan ului (val, palisad ).

Umplutura an ului de ap rarecon ine mult cenu , c rbune ichirpici, comasate într-un strat grosde 50 cm, dispus oblic în profilultransversal, fiind adiacent cu taluzulaflat spre interiorul a ez rii.Deoarece cele mai masive locuin eincendiate se g sesc în nivelul 2, iarlocuirea acestui nivel – spredeosebire de cea corespunz toarestratului superior (3), care se extindeîn zona interioar acestuia, emitemipoteza c acest element defortifica ie ar putea apar ine stratului2. Uneltele sunt confec ionate dinpiatr i os. Dintre cele din piatramintim lame, r zuitoare, topoare

lefuite i, începând cu primul nivel,perforate.Uneltele din os sunt reprezentate destr pung toare, ace, spatule, har-poane.Ceramica este deosebit deimportant pentru încadrarea cro-nologic i cultural a a ez rii.

a cum am men ionat i cu ocaziaprezent rii stratigrafiei, ceramicaprimului strat se caracterizeazprintr-o factur foarte bun , ars lacenu iu, cenu iu-negru i negruornamentat cu pliseuri. Al turi deaceasta au fost descoperite ifragmente ceramice ornamentalecu incizii i vase cu fa uman ,analoge celor de la Par a I iîncadrate în grupul Bucov IIb –IIIa. Aceste fragmente au ap rut înasociere cu idoli cu masc pen-tagonal ceea ce, coroborat cuaspectul ceramicii ne sugereaz unorizont Vinca C1 contemporan cuBucov IIb.În stratul 2 – caracterizat de locuin ede suprafa – ceramica evolueazspre culori ro cate, f a sedesprinde de caracteristicile stratuluianterior, pentru ca în ultimul s

predomine o ceramic ro cat . Înacest strat au fost descoperitefragmente ceramice de culoarecenu ie-neagr provenind de la uncastron ornamentat în interior cupliseuri dispuse „în parchet” i careîl putem cronologiza cu faza C2,poate D1, a culturii Vinca.În concluzie, din studiul materialelorde la Chi oda Veche – „Livezi”desprindem urm toarele:1. A ezarea, prin cele trei straturi alesale, se plaseaz la orizont cro-nologic Vinca C –D.2. Paraleliz m primul strat cu VincaC1 – Bucov Iib, iar pe cel mijlociucu Vinca C1-C2 – Bucov III.3. Materialele din stratul superior,prin pliseurile dispuse în interiorulvaselor i prin buzele îngro ate alecastroanelor, pot fi paralelizate cufaza Vinca C2, poate i D1.

Sisteme de fortifica ie

Cercet rile arheologice efectuateîntr-o serie de al iuni vinciene târziidin Banat au cunoscut, cu miciexcep ii, o extindere limitat , deregul , la zona central a a ez rilor.Aceast modalitate de a abordacercetarea unui sit ne-a privat defoarte multe informa ii i detaliiprivind sistemele de fortifica ie,aflate, de obicei, la marginea a e-

rilor.În zona supus aten iei noastre,singura locuire protejat de ame-naj ri de fortifica ie este cea de laChi oda Veche. Aici, în sec iunile nr.5 i 6 a fost surprins, în partea denord i nord-est a tell-ului, un ande ap rare. Acesta, cu un profiltriunghiular, are o adâncime, m su-rat de la nivelul actual, de 3,5 m, o

deschidere la coronament de 6,8 m,iar în partea inferioar se îngus-teaz la 0,5 m. La interior nu a fostconstatat existen a valului sau aaltor elemente de fortifica ie(palisad ). Absen a valului, cât i aoric ror indicii de împr tiere a

mântului scos cu ocazia s riian ului au determiat-o pe autoarea

cercet rilor s considere c lutulexcavat cu acel prilej a fost folositla construirea locuin elor sau mode-larea ceramicii.

mântul de umplutur al an uluicon ine, la partea inferioar , cenu ,chirpici i materiale ceramice, iar însec iunea nr. 5, mult cenu i

rbune, care formeaz un stratgros de 0,5 m, dispus oblic iadiacent taluzului aflat spre interiorulzonei ap rate. Peste acesta este unstrat care denot o umplere lent , încare au fost descoperite materialeceramice tipice pentru nivelulsuperior. Deoarece nivelul 2 secaracterizeaz prin locuin e cuplatforme groase i chirpici ceva maimasiv, materialele din an aucorespondente tipologice în acestnivel, iar locuirea cores-punz toarenivelului superior se extinde în afarazonei fortificate – existând chiardovezi ale umplerii an ului la acestorizont – consider m c an ul deap rare apar ine nivelului 2.Datorit caracterului s turilor,restrâns la sectorul de nord-est altell-ului, nu putem preciza dacsistemul circumscria a ezarea, saudac an ul era continuu orisegmentat pentru a l sa locuri deacces.

Prof. Dr. Florin DRA OVEAN,arheolog

Clementina i Emilian Frunz suntbucovineni din Ige ti, Cern i, itr iesc împreun de 62 de ani.Mamaia a împlinit 87 de ani, iartataia – 88 i s-au c torit la

andra, în 1946. O c snicie cât ovia lung de om, tr it în armonie,ai c rei protagoni ti sunt i acum,limpezi, frumo i i tandri, dincolo degreut ile prin care au trecut.Emilian Frunz a r mas acas , laIge ti, dar în ’44, ca premilitar, estedus la Râmnicu S rat, de unde, învagoane de animale, este pa a-portat la Frunzariu (Olt). Încor-poreaz la Regimentul 57 ArtilerieGrea, în acela i an, este trimis pefront i dup patru luni este l sat smearg acas . Î i revede p rin ii,dar nu st mult i pleac înBoto ani, la Vârful Câmpului, iar deaici la Bucure ti. Auzind c mul idintre cons tenii s i s-au refugiat la

andra, în ’46 ia drumul Banatului.Aici se c tore te cu Clementina,cea care îi va r mâne aproape pânla adânci b trâne e, i toamna,Dumnezeu îi blagoslove te cu ofeti . B rbatul munce te cu caii, înagricultur , femeia ine gospod riai vede de fat . Dar de Rusalii, în

’51, sunt ridica i i du i în B gan.Satul era înconjurat de armat i s-au ascuns în grâu. Pân la amiaz ,când au în eles c , practic, nu ausc pare.Obi nui i cu ideea c vor împ rt isoarta celorlal i, s-au întors acas

i fac bagajele. În agita ia cares-a creat, au reu it totu i, s ia cu ei

ru a cu cai, un porc i o vac ,angarale de trebuin i fata. Au fostîmbarca i în vagoane i au merstimp de o s pt mân , suprave-ghea i de solda i români. A fost câtpe ce s fie debarca i la Fete ti, dars-au r zvr tit c au animale întransportul de dinainte.Au ajuns la Perie i i au fost du i încâmp la Fundata. Erau trasategr dinile i existau t bli e cunumerele de cas . Pe al lor nu or

-l uite niciodat , pentru c acoloau stat 22 de ani: era num rul 15!Ca s nu doarm sub cerul liber, au

cut mai întâi o colib , pe scheletde trunchiuri de salcâm, cu acoperide paie. Cu casa nu s-au gr bit,pentru c nu tiau cât vor r mâneacolo. Se sculau diminea a,mergeau la f cut chirpici, azi pentrucoal , mâine pentru prim rie,

poimâine pentru al ii, dar nu au luatlucrurile în serios. Pân când, într-obun zi, a venit cineva important i

le-a spus c vor r mâne pe locmult vreme i atunci au dat zor. Auprimit lemn, u i i geamuri i i-auridicat o c sut cu o camer ,buc rie i hol, acoperit cu trestie.Au f cut grajd cum se cade, auplantat pomi i vreo 500 de butucide vi de vie. Mamaia î i aminte te

aveau 1001, Alb de Buz u,Negru B tut, cu ciorchini mari de 30– 40 de centimetri i c în anii buni

ceau la 2500 de litri de vin.Dar oamenii nu prea aveau timppentru gospod riile lor. Erau sco i lamunc for at, la fermele de stat(cultur mare i vie), i erau pl ti ivai i-amar, cu 18 lei pe zi lumin .Se descurcau foarte greu, cât s numoar , de azi pe mâine.. La începutse aduceau alimente, dar cu timpulau fost uita i. Trebuiau s sedescurce, de i aveau voie s circuledoar pe o raz de 15 kilometri. Dartinere ea i s tatea le-au fostaliate. Marea problem era, îns ,apa. Era s rat (nu o beau nicianimalele), i pentru b ut se aduceacu cisterna, iar mai apoi se aduceadin Bra ul Borcea i se turna undeerau fântâni cu tuburi. Nici cuînc lzirea nu o duceau mai bine. Înburicul B ganului nu erau lemnei f ceau focul cu ciulinii rostogoli i

de vânt, la calea ferat , într-ocuptori oarb . Doctorul, deportati el, era din Varia . Dar nu le-a

putut salva b iatul, ce a murit la treiluni. Au venit pe rând, fetele:Cornelia, în ’56, i Aurica, în ’58,încât, u urel, le-a mai venit inima la

loc.La Fundata au r mas pân în 1972.Se puteau întoarce mai iute, dar s-au obi nuit acolo i le-a fost greaplecarea. În cele din urm s-auhot rât i au venit la Chi oda. Aucump rat p mânt i au durat casde piatr i c mid . Femeia lucra

la colectiv, iar b rbatul, de 55 de ani,s-a angajat la Fabrica de ciorapi, canecalificat, unde a lucrat apte ani,pân la pensionare. Acum stau cu onepoat , sunt omeni i ca la carte ise bucur de patru nepo i i de cincistr nepo i.Le-am c lcat pragul, neanun at, i i-am g sit prin i într-o discu ie. Auvenit repede, c musafirii nu trebuie

sa i s a tepte. Conducerea apreluat-o tataia Emilian, vesel,vorb re , superb povestitor i hâtruca orice oldovean. Mamaia, mai

ezat i mai exact , nu a

intervenit decât în câteva rânduri, cusfial , ca s nu se strecoare gre eli.I-am g st armonio i, limpezi i de-adreptul frumo i. Cu fa a ars desoare i p rul alb, prins în basma,bunica purta or i, a ezat , sesprijinea cu amândou mâinile într-un toiag scurt. Sufer acum cupicioarele din cauza cizmelor decauciuc pe care le-a purtat întinere e mai mereu. Bunelul,zdrav n ca ursu, purta pantalonipan , c ma în carouri i pulovergros, cu model. Ochii i se ros-togoleau incredibil, mai ales atuncicând o d dea pe glum . Areoare ce probleme cu respira ia izice c , din când în când, nu î isimte picioarele, dar las impresia

n-ar fi ale lui, tiind c „se vindecde-ndat ”. Dac la vreme bea vinulîn loc de ap , acum de-abia dacmai bea un pahar de bere.Dup felul cum respirau, cu mine defa , am sim it c au mers împreuntoat via a, ca ceasul. Au maischimbat i ceva vorba mai aprige,dar nu s-au certat i nu s-au b tutniciodat . Cred c le-a fost cuadev rat drag unul de cel lalt i,dup cum se bag în seam iacum, pare c povestea nu s-aîncheiat înc . Mi-au confirmat-o,înainte de toate, trimfii de lân (rozi gri-alb strui), pe care, sunt sigur,

nu i-a împletit draga lor de nepoat .

George LÂN

Portret în doi cu B gan...

La ase luni dup ce a tre-cut pragul celor aptezecide ani, maestrul PetruChira a fost s rb torit aca-

, în Chi oda natal , la 5decembrie ac.Recunoscându-i valoareaartistic i apreciind imen-sele servicii de imagineaduse comunei, de-a lun-gul a treizeci de ani, la ini-iativa primarului Toma,

prietenul nostru Chira afost recompensat de Con-

siliul Local Giroc cu Titlulde Cet ean de Onoare.Dup tradi ie, chi ozeanulnostru a primit însemnele –Diploma i Placheta pentrufapte culturale deosebite –din mâna primarului IosifIonel Toma, principal pro-motor i sus in tor al valo-rilor i fenomenului cultu-ral girocean, la CasaNa ional din Chi oda. Laceremonie au fost prezen i:viceprimarul Ionel Popazie,consilierii Ionel Moise iIoan Jivi, Mihai Junea &Puiu Simedru, de la RadioTimi oara, Ioan Murariu,Silvestru tevin, SeverLaz r, prieteni de la Giroc,colegi de la Cenaclul Ri-dendo, precum i prieteni,colegi, neamuri i vecinidin Chi oda.

În partea a doua s-a lansat„Cot ri a cu duminici“,volum selectiv de epi-grame, semnat de Petru

Chira, sus inut financiar deConsiliul Local Giroc i în-grijit de George Lân . De-spre performan ele artis-tului Chira i despre a sa„Cot ri cu duminici“, pecare ne-a d ruit-o cu totdragul, au vorbit, la superla-tiv, universitarul GheorgheSeche an i profesorulIoan Murariu.

Ioana VÂLCEANU

P.S. Dublul evenimentrb torit la Chi oda, ce

l-a avut în centrul aten ieipe maestrul Chira, de-monstreaz , înc o dat ,

în comuna noastrvalorile sunt pre uite irespectate. În fapt, o co-munitate care d Cezaru-lui ceea ce este aCezarului nu face decât

se respecte pe sine.

Devenit Cet ean de Onoare, Petru Chiraa lansat „Cot ri a cu duminici”

O expozi ie retrospectiv pos-tum , din anul 2002, la Giroc,îngrijit de Ion Murariu i„cuvântat ” de regretatul DeliuPetroiu, avea s aduc la luminopera acestui fiu al Giroculuipentru care via a, „ispr vit ” lanumai 62 de ani, a fost oneîncetat confruntare cu îngus-timea vremurilor i frumosul necu-prins al picturii sale. Al picturii sale,

pentru , se va vedea, Ioan Agaa pictat mai mult pentru sine – nua expus, cum se obi nuie te pe la... case de pictori, pe la tot soiul demanifest ri mai mult sau mai pu incolective, ba nici expozi ii perso-nale parc n-a avut vreme s ipun la cale, prea ocupat fiind cuo exemplar carier de dasc l înale desenului i, fire te, fa desine, ve nic înv cel în ale picturii.Poate de aceea, n-a avut inimpentru „ismele” timpului, a c utatmereu adev rul i poeziapeisajului, i-a privit cu aten ieprietenii i cunoscu ii, a pus omân de flori într-o glastr i... astaa fost! Nu pu in, pentru c , la urmaurmei, aici st firescul în art ,gesturile exterioare nefiind defelrelevante pentru calitatea unuiartist. Îns , din nefericire, suntabsolut obligatorii atunci când cau ifie i o brum de noto-rietate... Eibine, Ioan Aga nu a c utat-o! S-amul umit cu prea multul pu in allumii sale interioare, fapt pentrucare, acum, are o oper !

De o rar autenticitate pentruaceste vremuri în care freneziileneputi ei umplu, fain-frumos,simezele... Tocmai de aceea, ia

-l scoatem în lume pe pictorulnostru – ve i vedea cu cât bucurieva fi primit pictura sa!

Traian ABRUDA

IOAN AGA - un destin singular

Pre-Facere

Zise-scrise Dumnezeuîntr-o Carte de Recorduri :

niciodat i mereunu M -nchipui Tat l Vostru ! –

îns doar a a se cade,îns doar Acela-s Eu...

Adio

Drum bun i poft mare !La Umblare. La Uitare.

… i-atât de mult se dep rtaseîncât în gura-I plin

doar Ceruri mai z ream.

Dou poeme de Traian Abruda

În regim de obsesie

Galbenul opalescent al lanului de rapirubinul cire elor de Chi oda

i limpedeochiul triunghiular ce vegeteaz

la grani a dintre regnuri.

Lumin i spa iu f ecou.

În regim de obsesie multiplicat în sinemoartea visând la via .

me a bunicii

Simplitatea i toat smerenia eide criotoreas respectat în satcu str mo i aciua i illo tempore

pe valea aspr a S eiau înflorit aprioric în biochimia mea

de hibrid mo tenind în sinteztrei fundamentale Provincii

dragostea pentru adev r i frumosi c me a de mireas a Bunicii

magic împestri at cu m rgele furnicilirismul i lenea

Boto aniul tat lui meuaproape nimic din falai str lucirea Banatului

în care mie mi-a fost h zit deschid ochii

iar dumneaei s se sting .

An de ancând la mormin i în Chi oda

mor ii dau de pomanîmbrac c me a alb de in

îngenunchez în mijlocul caseii în vreme ce beau primul

pahar cu vin ro uaerul arde cu flac de magneziu

i în vreme ce disparal doilea i al treilea

pielea mi se face de gâsc .

Atrase de magne i invizibilirgelele ies docile din lada de zestre

i rânduite pe infinite traseeurc i pe locurile de odinioar

în toat splendoarea lorrujele i bujorii învie.

În ap rarea mea

Simt cum cinevaîmi pip ie constant jugularacum mi se umezesc palmele

de emo iebujorii de mai fântâna g inile h uce

i cire ul în floareaduc argumente în favoarea triste ii.

Îmi vine s urlunu m mai v d

alergând material printre voinici aplecat deasupra hârtiei.

În ap rarea meaa r rit în mine un arbore.

Opt grame de suflet

Ca într-o org prmordialspaima uier destabilizator

în fibrele mele delicate de nichelfug cu gândul departe

strig îns incontestabile faptelepentru care acum opt grame de suflet

teapt tem toare s fie puse la zid.

Scoboram uluitor de rapidîn bezna portocalie

nici de rug ciune nu mai era timptrupul deja se f cuse rân .

Patru poeme deGeorge Lân

BANCURI, BANCURI...UMOR

Ba, al meu e mai frumos!

Denis, 6 luni, Giroc

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participareeste de apte ani.

Redac ia

interceptate de Daniel Ilie

Auzind despre gravitateaîmboln virii cu SIDA, un tîn r de20 de ani î i întreab tat ldespre modul în care se poatelua SIDA. R spunsul tat lui:- P i prin contact sexual i prinmucoas ...- Auzi, da' de la o mucoas de16 ani po i lua SIDA?

Este timpul alegerilor pentrufunc ia de pre edinte al lumii, iartu ai drept de veto, adic votul

u ar decide cine s fie ales.Iat i detaliile despre cei treicandida i:Candidatul A are leg turi cuni te politicieni corup i i sebazeaz pe conjunctia astrelor.A avut dou rela ii extra-conjugale. Fumeaz foarte multi bea între 8 i 10 pahare de

martini pe zi.Candidatul B a fost dat afar dinfunc ie de dou ori, doarme pînla amiaz , a fumat opiu întinere e i bea un sfert de litrude whisky în fiecare sear .Candidatul C este sportivmedaliat i erou de r zboi. Estevegetarian, bea bere ocazionali nu a avut niciodat rela ii

extraconjugale.Dintre ace ti trei candida i tupentru cine ai opta?Alege i apoi cite te r spun-surile de mai jos.Candidatul A este FranklinD.Roosevelt.Candidatul B este WinstonChurchill.Candidatul C este Adolf Hitler...

Seara, Ion i Maria se preg tescde culcare. Ion iese afar s se

ureze. Se întoarce pestecîteva minute cu pantalonii uzi.Maria îl întreab :- Plou ?- Nu, bate vîntul.

Un b trînel intr într-unmagazin:- Naftalina sub form de bileave i?- Da!- Vreau i eu 2 pungi.Dup o or vine din nou:- Naftalin sub form de bileave i?- Da!- Mai vreau i eu 4 pungi.

Dupa alt or vine din nou:- Naftalin sub form de bileave i?- Da!- Vreau tot stocul.Vînz torul:- M i mo ule, cred c ai ogr mad de molii acas ...- Nu, am numai una.- i pentru o molie iei tot stocul?Mo ul, tremurînd:- P i ce s fac, taic , dac nu onimeresc?

Doi bebelu i la cre :- Tu ce e ti, b iat sau fat ?- B iat.- Dar de unde tii?- Dac iese infirmiera î i ar t.Iese infirmiera, la care acesta î iridic p turica:- Uite, am osetu e albastre.

eful î i trimite subalternul îndelega ie în Brazilia.- Ce Brazilia? Acolo nu g se tialtceva decît fotbal i curve!- Ce zici? Dar nevast -mea edin Brazilia, r spunde eful.- Da? i la ce echip a jucat?

Femeia de serviciu merge lapoli ie s fac reclama ie: cicar fi fost violat . Poli tii oîntreab :Femeia de serviciu merge lapoli ie s fac reclama ie: cicar fi fost violat . Poli tii oîntreab :- Povesti i-ne ce s-a întamplatexact.- S vede i c sp lam pe jos ideodat a ap rut un b rbat înspatele meu. M-a atacat de laspate.- i nu a i încercat s fugi i?- Dar cum s fi fugit? La dreaptaperete, la stînga perete, în spate

rbatul, iar în fa numai cesp lasem pe jos...- Povesti i-nece s-a întamplat exact.- S vede i c sp lam pe jos ideodat a ap rut un b rbat înspatele meu. M-a atacat de laspate.- i nu a i încercat s fugi i?- Dar cum s fi fugit? La dreaptaperete, la stînga perete, în spate

rbatul, iar în fa sp lasemdeja pe jos...

Madrigal

Au slujit acest domeniuCu d ruire i încrân-

cenare.Sunt scriitori, amici de

geniu,Dar i Cet enii de

Onoare.

Pur invidie ...

Au intrat în Galeria deOnoare

Pentru excelen îndomeniu.

Murariu-treaz i de-anpicioare,

Chira – r stignit. C estegeniu!

Miraj

Nu pot lipsi de la regal, sunt, tiam, inegala-

bilE musai s v fiu egali tot a a de respectabil.

va e expediate de Petru Chira

Trei r va e lui Petru Chira i Ion Murariu

expediate de George LÂN

CARTE DE VIZIT

Sunt un oarecare, Chira,Peste care zburd anii.Pâinea mi-o câ tig cu mira,Iar cu lira doar du manii.

LA ANII MEI

Pe jum tatea cea de susCunun anii mi s-au pusDar baiul este, din p cate,Cu cealalt jum tate.

LA 70 DE ANI

Progresând, cu mult elan,Într-o conjunctur nou ,Am mai câ tigat un an

i-am pierdut vreo aiz -nou .

ANONIMUL

O persoan f nume,Existent omene te,Care r ce te-n lume,Pân când se reg se te.

OAPTA

Este o meteahn veche,Bârf la o cot -naltCe o spui la o ureche.

n-aud i cealalt .

HORTICULTORUL

Foarte mul i sunt de p rere din flori, la ani târzii,

Dumnealui face avere,Iar nevast -sa copii.

CONTABILUL

Eu n-a dori s -i fac afront,rerea mea nu mai conteaz .

Dar de un lucru ine i cont:Nu-l credita i când „debiteaz ”.

CHEFLIUL

Îl z re ti din dep rt ri,Dup ce-a gustat din toate.Merge doar pe trei c ri

pe-a patra nu mai poate.

TR I BINE!

Constrâns mereu de circumstan e,Sloganu’ sun -anevoios,

ci verbul ne mai d speran ,Îns adverbu-i de prisos.

UNUI MEDIC CHIRURG

De felul meu sunt om de bine,Din tagma celor s to i,

n-am ajuns nicicând la tine,Nici s m tai, nici s m co i.

UNOR A A-Z IPROFESORI

Moroc nos i indispus,În fa a-acestor filosofi,M-aplec ca un smerit supus

-mi leg iretul la pantofi.

UNUI MEMBRU DE ONOARE

Te-ntreb, acuma, cu stupoare,Dup minunile ce-ai scris:

ti cumva membru de onoareSau numai membru propriu-zis?

LA PRE URILE ACTUALE

Am vrut s -mi cump r un sicriu, v d cum stau în el, de viu. uit la pre , m trec fiori,i, frate, azi s nu mai mori.

EXPLICA IE

Un soi ciudat de aventurNe ine ast zi dezbina i.Eu nu ma las de b utur ,Ea nu se las de b rba i.

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a8 secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.Colectivul de redac ie

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Oana ZANFIR, Vesna RADIN

– social, Ioana VÂLCEANU – economic, Laura DUMBRAV – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.798, 0744-543.371; e-mail primariagiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068 Timi oara, str. Brându ei, nr. 17

0256.422.247; 0722.328.672

Dorin Cuibariu – muzicianul cu trei fe eJazz, folclor i muzic simfonic

Dorin Cuibariu este feciorulmaestrului Aurel DorinCuibaru, dar nu are nici uncomplex din acest punct devedere. Din contr , cu genamuzical fidel transmis , facemuzic înc din gr dini .

A început cu pianul din clasa adoua, îns dintr-a cincea trece laclarinet, ca elev al Liceului „IonVidu“, pe care îl termin în ‘89.Din acela i an este student laAcademia de Muzic „GheorgheDima” din Cluj, unde, la clasaprofesorului Ioan Goil , apro-fundeaz , timp de cinci ani,tainele aceluia i instrument.Cânt folclor de mic. Îcepe cufluierul c ruia îi urmeaza tara-gotul, clarinetul i saxofonul. Oface i acum din pl cere i,relativ, ocazional, îns , spre deo-sebire de l b trân, nu s-acantonat în acest gen. Înc dinliceu se înroleaz în aripa tâna Ansamblului „Timi ul“, în careucenice te pân ce pleac laCluj. Acolo face parte dinorchestra Ansamblului studen-esc „M orul“, condus de

Dumitru F rca , al turi de careparticip la numeroase spec-tacole, turnee, înregistr ri i fil-

ri, în ar i în str in tate.Înregistreaz la Studioul RTVCluj, TVR Bucure ti, Electre-cord, i ca solist la Perpignan(Fran a) i Studioul de Radio din

Oslo (Norvegia).

Între 1991-1995, colaboreaz ,împreun cu tat l s u, cumaestrul Gheorghe Zamfir într-oserie de concerte, al turi de„L utarii“ din Chi in u.Cum spuneam, Dorin nu arecomplexe în fa a tat lui s u, dara fost marcat de acesta. Maes-trul i-a fost primul i cel maiimportant impuls în capitolulfolclor, a fost chiar reperul dupcare i-a ales meseria.Dar s ne întoarcem în 1994,anul în care î i încheie studiile laCluj. În toamna aceluia i an seîntoarce acas i se titularizeazca dasc l de clarinet la „IonVidu“. Dup un an îi face cuochiul Filarmonica i se mut cubaza acolo, ca artist instru-mentist în partida de clarinet,îns r mâne profesor cola-bo-rator.Dinamic i dornic s î i valorificetoate valen ele muzicale, din ‘94începe colaborarea cu câ ivajazzmani filarmoni ti, reuni i inOld dixieland band, cu carecânt i acum. Fundamentul

mâne, îns , muzica simfonici Filarmonica. În 13 ani, face o

mul ime de turnee în str in tatei de înregistr ri audio & video.

În 2004, cu Eugen Mor ri –vioar i Andreea Groszmuk –pian, fondeaz Trio „Charisma“,o forma ie cameral al c rui

repertoriu, ce gliseaz de lapreclasic la contemporan, esteprezentat în concerte, turnee ipe un CD.Dar prietenul nostru mai cola-boreaz i cu Trio „Contraste“. Înformula de baz intr SorinPetrescu – pian, componist,aranjamente orchestrale, creie-rul artistic i managerial al for-ma iei, Doru Roman – percu ie iIonu Bogdan tef nescu – flaut(Bucure ti). Pentru anumitegenuri de muzic , locul celui dinurm este luat de DorinCuibariu, dar uneori, se cânt înpatru i Trio-ul devine Ansamblul„Contraste”.Cel mai important proiect al lorse deruleaz , cu succes, depatru ani, pe proiec ia peliculeimute „Tabu“ a lui Murnau, unde„Contraste“ cânt live.

i ca s nu uite c a început cufolclorul, chi ozeanul nostruevolueaz al turi de „Virtuozii

Banatului“, la TVR Timi oara, înemisiunea Debut 50 plus, i s -iacompanieze pe cei maiimportan i soli ti de muzicpopular din ar .Din anul 2000 înfiin eaz ,împreun cu tat l s u,Ansamblul instrumentalBANATICA, un mini taraf alc tuitdin patru instrumentisti: DorinCuibariu - taragot, saxofon;Dorin Cuibariu jr. - clarinet,saxofon sopran, caval, fluier,ocarin , al turi de al i doi colegila ambal i contrabas), împre-un cu care a realizat un com-pact disc i câteva turnee înFran a i Germania. Cel maiimportant proiect în aceastcomponen a fost o stagiune de17 spectacole de teatru, cupiesa “Visul unei nop i de var ”de W. Shakespeare, pus înscen de marele regizor românSilviu Purc rete, unde rea-lizeaz o parte din coloanasonor a piesei, pe muzic deVasile irli, un alt b ean deseam care actualmente estedirector artistic al faimosului parcde distrac ii Euro-Disneyland dinParis. În aceast componenau participat la câteva concerteîn Germania unde au cântatîmpreun cu un alt numecunoscut al românilor, Gina

tra cu, ce tr ie te lâng Köln-Germania.Dorin împline te de Cr ciun 38

ani i ca solist instrumentist, înforma ii camerale i orchestresimfonice a concertat într-o seriede s li importante: BeethovenHalle (Stuttgart), Filarmonica dinDortmund, Centrul Cultural „TituMaiorescu” (Berlin), Auditorium(Barcelona), TV Espaniol (Madrid),Concert Gebouw (Amsterdam),Dr. Anton Philips Zale (Haga), SalaCongreselor (Maastricht), DenGrote Zaal (Rotherdam).De pe b trânul continent nu i-ausc pat decât Regatul Unit alMarii Britanii, Ucraina, Grecia,Turcia, Rusia i rile baltice, dara avut ansa s -l asculteTaiwanul.Via a lui tumultuoas se împarteîntre repeti ii, concerte, turnee i,

i ghicit, familie. Are un feciora ,Andrei, de trei ani i o lun ,pentru care, din aceast toam-

, î i face timp i îl recupereazde la gr dini . Cum poveste te– mândru foc – l mic este superfain, supertalentat i i se potri-ve te orice instrument. Îi placemuzica la nebunie i, sigur, ne„m nânc “ pe amândoi (n.n. –pe t tic i pe bunic!). Din pricinalui, turneele îi par acum prealungi. Din pricina lui i-au crescutaripi în ultima vreme. Ca i tat l

u, Dorinel are voca ia familiei.Ceea ce-i mare lucru la un artist.

George LÂN

Îndr gostit de tehnic , în gene-ral, dar hobbyst cu ma inile,Dacian Marinescu, a ales pro-fesiunea optînd pentru aceastorbit .

mas f sprijin prin dispari iatat lui, în vreme ce era elev deliceu, reu te s se desprindde anturajul care nu prevesteamulte lucruri bune, se înscrie laFacultatea de management înproduc ie i transporturi, dincadrul Politehnicii. Termin în2001 i, dup un an, se anga-jeaz la prim rie, la sec iatransporturi.În 2002, Consiliul local Girochot te înfiin area S.C.„Giroceana“, S.R.L., specializat

în transporturi, la care este unsdirector. În 2006 „Giroceana”preia i re eaua de ap i canal.

Marea satisfac ie a tîn ruluidirector este c firma a crescutsub ochii s i. Noi r mânem la

ideea c au crescut împreun .Cre te num rul de angaja i, dela 18 la 26, câ i num înprezent. Se construiesc, prininvesti ia prim riei, garaje icorpul administrativ, se doteazatelierele i se extinde parcul dema ini i utilaje.Ambi ios i tenace, a g sitîntotdeauna solu iile potrivitechiar i pentru problemele ce

reau nerezolvabile. Marelemerit al s u (cre terea de carevorbeam) este c a reu it sfac din „Giroceana“ o ade-

rat echip . Îi plac oamenii, îirespect , tie totul despre ei ifamiliile lor i se d peste cap sle rezolve problemele. Este

prieten i frate cu to i i se simteîntre ei ca în familie. Dar ei tiu

prietenul i fratele lor ine laseriozitate, la punctualitate, lacuvîntul dat i nu dau cu gre-itorul. Atent la ce se întîmpl în

jurul s u i ordonat pîn lapedanterie, cu mult bun gust,herr director a tras o rînduial lafirm ca la neam în pais. Nusuport , îns , plafonarea i nicimonotonia i atunci aduce înpeisaj, tot timpul, cîte un elementnou: o inscrip ionare haioas , unchef sau un fotbal cu b ie ii.Deschis la tot ce este nou iadept al tehnologiilor moderne,Dacian cump tot ce aparedespre electronic i ma ini i

nu scap nici o expozi ie deprofil.În rest, vorba unui prieten,Dacian este un om normal. Îiplac plimb rile relaxante i s

toreasc . Îi plac filmele imuzica, are foarte mul i prietenibuni cu care se ajut . Viseaz lafamilie, la copii, viseaz s î iîmplineasc toate dorin ele deom normal, f s sar în vreunfel calul.Ajuns la vîrsta lui Cristos,prietenul nostru are sufletul capita cald i o voca ie rar : s î iajute semenii.

George LÂN

Schi de portret: Dacian Marinescu