Anul XIII Numărul 7 (199) 24 aprilie 2012

Sfântul Gheorghe a trăit în timpul îm-păratului Diocleţian, în jurul anului300, originar fiind din Capadocia.Părinţii, îndeosebi mama, îi asigură oeducaţie creştină deosebită, iar tatăl îiinsuflă pasiunea armelor. Frumos, in-teligent, bine făcut şi de o politeţe rară,este primit de împăratul Diocleţian înslujba sa, ulterior fiind numit tribun.Împăratul Diocleţian, după cumdatează istoria, declanşează în acea pe-rioadă o cruntă persecuţie împotrivacreştinilor, dar Gheorghe condamnăplin de curaj măsurile crude cu care

sunt trataţi fraţii lui în credinţă. Căzând în dizgraţia împăratului,este torturat îndelung. În timpul suferinţei, cu ajutorul harului luiDumnezeu, el nu a cedat tentaţiilor bogăţiei, puterii sau populari-tăţii de care se putea bucura. El a împărtăşit biruinţa la toate caznele

la care a fost supus datorită credinţei lui neclintite, mărturisind cutărie pe Hristos Cel înviat, fără cea mai mică teamă de consecinţe.După multe tentative eşuate de a-l omorî, este decapitat. Suferinţelesale au un mobil profund, spiritual, împlinind ceea ce a spus Mân-tuitorul: „Vă vor da în sinagogi şi veţi fi bătuţi pentru numele Meu,dar vă voi da înţelepciune ca nimeni să nu vă poată sta împotrivă”.Sfântul, adesea reprezentat ca un tânăr cavaler atacând un balaurpentru a salva o tânără, este un simbol al biruinţei asupra puterii în-tunericului. Adesea este invocat ca simbol al neatârnării de puterilemalefice şi ca un vestit distrugător de idoli. De fapt, în jurul aces-tor virtuţi îşi desfăşoară Sfântul Gheorghe viaţa sa, iar dragosteafaţă de Dumnezeu este mobilul faptelor sale deosebite.Sfântul Gheorghe este un imitator fidel al lui Hristos prin faptul că şi-a dat viaţa din dragoste pentru credinţa sa, împlinind în el cuvinteleSfântului Apostol Pavel: ”Dar cele ce îmi erau mie câştig, acestea

le-am socotit pentru Hristos pagubă. Ba mai mult, eu pe toate lesocotesc că sunt pagubă, faţă de înălţimea cunoaşterii lui HristosIisus, pentru care m-am lipsit de toate şi le privesc drept gunoaie,ca pe Hristos să dobândesc” (Filipeni 3,7-8). De fapt, aceştia suntsfinţii, coparticipanţi ai lui Dumnezeu, raze din sfinţenia Sa infi-nită. Deci, sfinţenia este înfăptuită în noi de Dumnezeu, cu con-diţia participării faptelor şi străduinţei noastre.Biserica îl cinsteşte ca pe „un purtător de biruinţă”, care a biruit defiecare dată punându-şi încrederea în Biruitorul Iisus Hristos, Carele-a spus ucenicilor săi: „Îndrăzniţi căci Eu am biruit lumea”.În concluzie, putem şi noi să-l numim, după cum l-au numit şi alţii,„o adevărată primăvară duhovnicească care ne înrourează exem-plificându-şi cuvântul prin faptă, dătătoare de forţa vieţii şi a bi-ruinţei în veci”. Mircea STURZA

SSăărrbbăăttoorriillee PPaassccaallee aauu ffoosstt îînn--ttrreeggiittee,, llaa GGiirroocc,, dduuppăă ddaattiinnăă,,

ddee RRuuggaa ccoommuunneeii,, eevveenniimmeennttccaarree aa aadduunnaatt llaaoollaallttăă llooccaall--nniiccii,, ddaarr şşii nnuummeerrooşşii iinnvviittaaţţii..AAuu ffoosstt ddoouuăă zziillee ddee ssăărrbbăă--ttooaarree,, ccuu aarrttiişşttii ddee vvaallooaarree,,mmuuzziiccăă ppooppuullaarrăă aauutteennttiiccăă,,aannttrreenn şşii ddiissttrraaccţţiiee ppee mmăăssuurrăă..

Învierea DomnuluiGiroc Chişoda

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Încet, dar sigur, tânăra solistă de muzi că popu-lară Doriana Talpeş îşi croieşte drum prin vadulsinuos şi plin de meandre al folclorului autentic,de valoare, din Banat. La o vârstă când alţii abiase încumetă să bată la porţile cântecului popular,Doriana Talpeş îşi lansează cel de-al doileaalbum: “Ăl mai bine-i în Banat”. Solistă dejacunoscută şi reporter de nădejde la TeleviziuneaRomână – Timişoara, Doriana Talpeş dă, încăodată, dovada că valoarea nu aşteaptă vârsta. Joiseara, tânăra solistă şi invitaţii ei au reuşit săumple până la refuz Sala Capitol a FilarmoniciiBanatul din Timişoara. Şi cei prezenţi nu au avutce să regrete: timp de două ore s-au bucurat de unprogram de dansuri şi muzică populară de ex-cepţie, plus noul album oferit cu multă genero -zi tate de solistă tuturor celor prezenţi în sală.

Pe lângă sărbătorita zilei, pe scenă alături de Do-riana au urcat o serie de artişti consacraţi dinBanat, dintre care amin tim: Felicia Stoian, FlorinPistrilă, Ghiţă Călţun Brancu, Maria Milu-Sorescu, Dumitru Stoicănescu, Dumitru Teleagă,Carmen Popovici-Dumbravă şi Liliana Laichici. Spectacolul a fost întregit şi de prestaţia unor in-strumentişti emblema tici pentru folclorul local:Cristi Bălteanu, Cristi Ianoşigă, CostelMoldovan, Florin Iova, Liţă Baniciu, MarianTodor, Marius Cârnu, Mihai Nicola, MirceaArdeleanu, Mircea Ardeleanu junior, Ovidiu Lupşi Sorin Dumbravă, precum şi de prezenţadansatorilor de la Ansamblul Timişul al Casei deCultură Timi şoara. Prezentarea spectacolului a apar -ţinut Feliciei Stoian şi Danielei Băcilă.

V. TOMOIAGĂ

Valoarea nu aşteaptă vârstadetalii în pagina 5

Sărbătoarea Învierii Domnului a fost prăznuită cu marecinste de către credincioşii din Giroc şi Chişoda, care înNoaptea Sfântă au venit într-un număr impresionant să ialumina venită de la Ierusalim şi să ia Paştile bucuriei Învierii lui Hristos. detalii în pagina 4

Acest album ne dovedeşte că atunci cândexistă seriozitate şi talent, când ştii să îţialegi colaboratorii, poţi să încerci să teridici la valoarea creatoare a înaintaşilornoştri. Printr-o diversitate ritmică,melodică şi tematică, albumul vine să în-tregească paleta valorică a cânteculuipopular bănăţean, putând fii un exemplupentru şi mai tinerii interpreţi. Albumulîncheie încă o etapă în demersul Dorianeica solist păstrător şi continuator al valo-rilor noastre spirituale. Sunt convins căşi cele care vor urma vor face saltul cali-tativ, inerent unei munci continue şi bineorganizate. Felicităi, Doriana!.

Gelu STAN

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Concursurile Naţionale „Fiiinteligent la matematică” şi„Comunicare.ortografie.ro”sunt organizate de Asociaţia In-teligenT în parteneriat cu Mi-nisterul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului şi Edi-tura Nomina. Concursurile seorganizează pentru elevii cla-selor II-VI. În acest an, fazanaţională s-a desfăşurat în pe-rioada derulării programului„Şcoala Altfel”, unul destul desolicitant, deoarece pe parcursulunei singure săptămâni uniielevi au participat la ambeleconcursuri.Concursurile şcolare sunt din-totdeauna piatra de încercare aelevului care doreşte să atingăperformanţa şi excelenţa. Estemomentul de confruntare, darşi de glorie, al elevilor şi al pro-fesorilor care i-au pregătit. Maimult, este şi bucuria familiilorelevilor, a comunităţii de careaparţine şcoala. A participa laun concurs înseamnă a învăţasă accepţi că te poţi încadra

într-una din cele două catego-rii: cei care pierd sau cei carecâstigă. Pentru un copil,această lecţie poate fi maiuşoară sau mai grea; totul de-pinde de modul în care estesusţinut de cei care îl educă şi îiformează mentalitatea de luptă-tor, de învingător.La clasa a IV-a situaţia este ur-mătoarea: matematică – Anto-nia Pup, 94 de puncte din 100,Cristiana Pepu, 90 de punctedin 100, Mihai Gabor, 66puncte din 100; comunicare-ortografie: Antonia Pup, 8,60puncte din 10, Raluca Popa,8,40 puncte din 10, Karina Bă-descu, 7,65 puncte din 10.Dragi elevi, vă felicit pentru re-zultatele obţinute şi pentru pre-formanţa de a reprezenta cusucces şcoala la această com-petiţie disputată între multeinstituţii de învăţământ din ju-deţul nostru.Succesul înseamnă a continuacând ceilalţi renunţă.

Înv. Georgeta BARNA

Vreau la Olimpiadă! GGâânndduurrii ddeesspprree OOlliimmppiiaaddăăOlimpiadele la care am participatîn acest an şcolar, respectiv ,,FiiinteligenT la matematică’’ şi ,,co-municare.ortografie.ro”, au fost cu

siguranţă mari pro-vocări pe care mile asum şi le con-sider lecţii deviaţă din caream ce învăţa.

Subiectele pro-puse pentru pro-

bele scrise au fostinteresante, cu grade diferite de di-ficultate. Nu am întâmpinat greu-tăţi în rezolvarea subiectelor,deoarece m-am pregătit intens înfiecare zi, lucru pe care nu îl re-gret.Rezultatele primite după concursm-au încurajat să particip şi în ur-mătorii ani şi m-au făcut foarte fe-ricită, deoarece ambele au fostapropiate de punctajul maxim.Dacă ar fi să o iau de la capăt cupregătirea, aş fi cu siguranţă maiatentă, deoarece atenţia este, pen-tru mine, o abilitate pe care poţi săo dobândeşti prin efort şi, mai ales,prin pasiunea pe care o investeştiîn munca ta.Pe această cale, îndemn toţi copiiisă participe, să se pregătească, camai apoi să se bucure de rezulta-tele obţinute la olimpiadele şi con-cursurile naţionale.

Antonia PUP, clasa a IV-a

Eu sunt KARINABĂDESCU şi amfost la primamea Olimpiadăde comunicare şiortografie. La în-ceput am avutmulte emoţii, dar dupăce doamna mea, înv. GeorgetaBarna, ne-a încurajat, eu şi cole-gele mele am intrat în săli cu spe-ranţă şi încredere. Su pra veghetorulne-a explicat ce avem de făcut,apoi am început lucrarea.Mi-a plăcut foarte mult la aceastăolimpiadă, deoarece am învăţat sămă cunosc mai bine. Sunt mândrăde punctajul obţinut!

Mă numesc RALUCAPOPA, sunt elevă în

clasa a IV-a la Şcoa -la din Chişoda. Îmiplace să citesc şi săscriu compuneri, de

aceea m-am înscris laconcursul de limba ro-

mână. Pentru mine mai importantăa fost motivaţia pe care am simţit-omereu. Fără entuziasm şi fără do-rinţa de a participa şi de a învingenu aş fi reuşit. Mulţumesc doamnei învăţătoare!

Sunt MIHAI GABOR, elev înclasa a IV-a la Şcoala din Chişoda,şi am participat laconcursul ,,Fii in-teligenT la ma te-matică''. Am trăitemoţiile compe-tiţiei alături deelevii veniţi dintot judeţul pentru a-şi măsura cunoştinţelede matematică. Cei mai mulţi spuncă rezultatele pe care le-au obţinutau fost pe măsura muncii depuseşi că indiferent de notele cu care seîntorc acasă, rămân cu amintirifrumoase. Mulţumesc mamei şi doamnei învă-ţătoare pentru susţinere!

Mă numesc CRIS-TIANA PEPU şiiubesc matema-tica. Matematicaeste, după părerea

mea, una dintre pu-ţinele materii pe care

trebuie să le înveţi cu adevăratpentru că ai nevoie de ea în fiecarezi şi datorită căreia ne este dezvol-tată gândirea, respectiv logica.Învăţând matematica, înveţi săgândeşti. (Grigore Moisil)

Rezultate excelente ale elevilor chişozeni

Din nou… „Canguraşul

Matematician”Suntem deja obişnuiţi ca, în fiecare an,elevii din ciclul primar de la Şcoala cuclasele I-VIIII Giroc să participe laConcursul Internaţional de MatematicăAplicată „Canguraşul Matematician”.Acesta este un concurs lansat de Mi-nisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretu-lui şi Sportului, împreună cu Fundaţiapentru Integrare Europeană Sigma şiInstitutul pentru Dezvoltarea Evaluăriiîn Educaţie.Şi în acest an, pe 17 februarie 2012,elevii din clasele I, a II-a şi a III-a, îm-preună cu doamnele învăţătoare ZorinaCiolac, Iudita Monea şi Bianca Câm-peanu, au păşit în lumea interesantă amatematicii, dezlegând problemelepropuse de prietenul lor, CanguraşulMatematician.Fiecare s-a străduit în felul său şi iatăcă au sosit şi rezultatele binemeritatepentru munca lor.La clasa I, cinci elevi au obţinut califi-cativul „EXCELENT”: Luana Kerekes,Ioana Forţ, Diana Dunea, Bogdan Câm-peanu şi Cristiana Petcu, patru elevi auobţinut calificativul „FOARTE BINE”şi trei elevi, calificativul „BINE”.La clasa a II-a, trei elevi au obţinut ca-lificativul „EXCELENT”: Ania Cio-târlă, Alexandru Ruja, Daria Georgiu,opt elevi calificativul „FOARTEBINE” şi patru elevi, calificativul„BINE”.La clasa a III-a, doi elevi au obţinut ca-lificativul „EXCELENT”: RalucaGherban şi Darius Blig, şapte elevi auobţinut calificativul „FOARTE BINE”şi trei elevi calificativul „BINE”.Ne bucurăm pentru aceste rezultate, îifelicităm pe concurenţi şi sperăm ca laanul să fie cel puţin tot aşa sau chiarmai bine. În continuare, în luna mai,vom păşi în lumea „Poveştilor Cangu-rului”. (A.B.)

Festivalul „Vetre străbune”, organizatde Şcoala nr. 27 Timişoara şi Inspecto-ratul Şcolar Judeţean Timiş, îşi propune

să promoveze în rândul elevilor folclo-rul autentic. De aceea, în data de 31martie, elevii Şcolii cu clasele I-VIIIGiroc au reprezentat cu cinste tradiţiilelocale, participând la faza zonală a fes-tivalului, desfăşurată în Timişoara.Alături de alte 25 de şcoli din Timişoara

şi comunele periurbane, elevii giroceniau prezentat în concurs un dans mixt, undans de fete şi un solist vocal. Dansul

mixt din pusta Banatului a adus pescenă 18 perechi de dansatori, acompa-niaţi de orchestră, apoi fetele au pre-zentat în faţa juriului dansul ardelenesc„Crihalma”, fiind admirate pentru rit-micitate şi pentru paşii executaţi cu măiestrie.

Ambele formaţii dedansuri au obţinutpremiul I, califi-cându-se pentru eta -pa judeţeană afestivalului. De ase-menea, solista Lore-dana Sur, cu melodia„Mi-s bănăţană cufală”, a obţinut pre-miul I, promovând şiea în etapa judeţeană.Mulţumim, pe această cale, domnuluiprofesor Victor Jicheran şi doamneiIleana Szabo pentru coregrafia şi muncadesfăşurată cu elevii de la Ansamblul„Ghiocelul”, iar dansatorilor le dorimmulte succese la viitoarele concursuri.

Prof. Melentina COSTA

Participare meritorie la „Vetre străbune”

Un mare campion, în vizităla şcoala din Chişoda

Miercuri, 4 aprilie2012, elevii şi das-călii şcolii dinChişoda au avut bu-curia reîntâlnirii cumarele campion lamotociclism, dom-nul Ionel Pascotă.Domnia sa le-a pre-zentat celor prezenţi în sala multifuncţională a şcoliilungul şi anevoiosul drum al devenirii unui mare cam-pion. Elevii au ascultat cu interes povestea vieţii mare-lui sportiv, au pus întrebări, cărora domnul Pascotă le-arăspuns cu plăcere, şi, desigur, toţi cei prezenţi au pri-mit autografe cu dedicaţii de la sportivul cu care Giro-cul, Banatul, ţara, se mândresc. Acest moment deosebit din săptămâna „Şcoala altfel”a fost imortalizat printr-o fotografie de grup, avându-ica oaspeţi de seamă, pe lângă sportivul numărul unu alGirocului, pe domnul primar Iosif Ionel Toma şi pedomnul viceprimar Ionel Popazie.

Prof. Gabriela VLASIE

La Grădina Zoologică…Marţi, 3 aprilie, elevii clasei a VI-a de la Şcoala cu clasele I-VIII„Iosif Ciorogariu” din Chişoda, împreună cu d-na dirigintă Geor-gina Ianculescu, au vizitat Grădina Zoologică din Timişoara.Obiectivele propuse au fost ca şcolarii să identifice animalele şiparticularităţile alcătuirii corpului acestora şi să observe compor-tamentul lor în condiţii de captivitate specifice grădinii zoologice.Animalele au putut fi observate în toată splendoarea lor, dar urşiile-au oferit un adevărat spectacol, copiii fiind de-a dreptul fasci-naţi de aceştia. Contactul direct cu animalele ne face mai buni,mai responsabili. Nu trebuie să uităm că, pentru a ne exprima într-adevăr dragostea faţă de animale şi faţă de natură, nu avem ne-voie de cuvinte, ci doar de atitudini, care se învaţă încă dincopilărie.Copiii au strâns multe informaţii utile, s-au bucurat de tot ce le-aoferit această ieşire, singurul regret fiind faptul că timpul a trecutfoarte repede şi a trebuit să se întoarcă la Chişoda.

Prof. Marieta DENEŞ

3DIALOG CU CETĂŢENII

Îi sfătuim pe locuitorii comuneinoastre ca atunci când tra-versează drumurile publice să ofacă perpendicular pe axulacestora, numai prin locurilemarcate corespunzător: trecerede pietoni şi/sau semafor pen-tru pietoni. Înainte de a traversaasiguraţi-vă temeinic, uitându-văîn partea stângă şi apoi în ceadreaptă pentru a observa dacăputeţi traversa în siguranţă.Traversarea se facepe la colţul străzii,după ce v-aţi asigurat(chiar şi de mai multeori) că puteţi faceacest lucru în deplinăsiguranţă, atât pentrudumneavoastră, cât şipentru ceilalţi partici-panţi la trafic.Atenţie, în lipsa indi-catoarelor ce vă per-mit să traversaţi (trecerea depietoni şi/sau semafor)PIETONII NU AU PRIORITATE.După coborârea din mijloacelede transport în comun, aşteptaţiplecarea acestora din staţie şiapoi traversaţi, respectând regu-lile de circulaţie menţionate an-terior. Nu traversaţi în fugăstrada. Circulaţi numai pe trotua-re, iar în lipsa acestora, pepoteci laterale sau pe parteastângă a drumului public, câtmai aproape de marginea sa.Nu traversaţi strada prin faţasau spatele altor vehicule par-cate pe stradă. În acest caz exis-tă posibilitatea ca ceilalţiconducători auto să nu vă ob-serve şi, astfel, să vă expuneţiunui risc major.

Pentru că a venit primăvara,reamintim tinerilor, în special,că este interzisă folosireapatinelor cu rotile sau a skate-board-ului pe parte carosabilă adrumurilor publice. Folosiţi în-totdeauna casca de protecţie.Folosiţi pistele special amena-jate sau parcurile pentru acestgen de activităţi. Nu vă agăţaţide alte vehicule aflate în mers(autoturisme sau mijloace de

transport în comun).În ceea ce-i priveştepe biciclişti, reamin-tim părinţilor că mi-norii care nu auîmplinit 14 ani nu audreptul de a circulacu bicicleta pe dru-murile publice intenscirculate. Bicicliştiitrebuie să poarte în-

totdeauna echipamentul core-spunzător: casca de protecţie,vesta reflectorizantă, două dis-pozitive luminoase instalate pebicicletă (unul cu lumină albăîn partea din faţă şi unul cu lu-mină roşie în partea din spate)+ dispozitive fosforescente(“ochi de pisică”) la nivelulroţilor. Biciclişti, învăţaţi prin-cipalele reguli de circulaţieprivind prioritatea, schimbareadirecţiei de mers, depăşirea,etc. Copiii sunt sfătuiţi săapeleze la părinţi sau profesoripentru a fi îndrumaţi şi spri-jiniţi.

Şef Serviciu Poliţie Locală,jr. Daniel SGURĂ

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agri-cultură (APIA) informează crescătorii de ani-male că, în perioada 9 aprilie - 18 mai 2012,sunt aşteptaţi să depună cererile de solicitarea primei pe cap de animal speciileovine/caprine din cadrul plăţilor naţionale di-recte complementare - sectorul zootehnic.Pentru a beneficia de prima pe cap de ani-mal, solicitantul trebuie să se prezinte la cen-trele judeţeane/locale ale APIA cuurmătoarele documente: copie de pe buleti-nul de identitate / carte de identitate / codulunic de înregistrare / certificatul de înregis-trare; dovada înscrierii în evidenţa APIA cucod unic de identificare pe numele solicitan-tului (atribuitde către APIAîn RegistrulUnic de Identi-ficare), dacăeste cazul; do-vada contuluibancar activ.Pot depunecerere de platăcrescătorii careîndeplinesc cu-mulativ urmă-toarele condiţii: sunt înscrişi în RegistrulNaţional al Exploataţiilor al ANSVSA; suntînscrişi în evidenţaAgenţiei de Plăţi şi Inter-venţie pentru Agricultură cu cod unic deidentificare (Registrul Unic de Identificare);solicită cererea pretipărită la centruljudeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Inter-venţie pentru Agricultură; cererea trebuie săfie vizată de asociaţiile crescătorilor deovine/caprine legal constituite, viză care atestăefectivele de ovine/caprine pentru care sepoate solicita primă; efectivul din exploataţiesă fie de minimum 50 de capete femele deovine/25 de capete femele de caprine, careau împlinit vârsta de minimum un an până la

31.03.2012; efectivul de femele ovine /femele caprine pentru care se solicită primasă fie menţinut în exploataţie la adresamenţionată în cerere pe perioada de retenţiepână la data de 20 august 2012; animalelepentru care solicită primă să fie înregistratein RNE şi identificate după cum urmează:identificate cu o crotalie auriculară simplă şio crotalie auriculară electronică, ambeleconţinând acelaşi număr unic de identificarea animalului în cazul animalelor născute în-cepând cu data de 01.01.2010, identificate cudouă crotalii auriculare simple, ambeleconţinând acelaşi număr de identificare a ani-malului, în cazul animalelor născute înainte

de 01.01.2010.Depunerea cererilor se poateface individual, prin reprezen-tant legal (cu procură notarială)sau prin intermediul reprezen-tantului asociaţiilor crescătorilorde ovine/caprine legal constitui-te, conform art. 2, alin. (21) şialin. (22), din Ordinul nr.67/2012, cu acordul scris al so-licitantului.Cererile pot fi completate şi on-

line prin accesarea site-ului www.apia.org.ro,pentru producătorii agricoli care solicităprima pe cap de animal pentru un efectiv maimare de 500 capete femele ovine/caprine.După tipărire, cererea vizată de asociaţiilecrescătorilor de ovine/caprine legal constitui-te se depune la Centrele Judeţene ale APIA.În conformitate cu prevederile art. 2, alin. 23,pe site-ul www.apia.org.ro, va fi afişată listadefinitivă cu asociaţiile crescătorilor deovine/caprine care îndeplinesc condiţiile pre-văzute de art . 2 alin. (2 1) şi au depus docu-mentaţie necesară conforn alin. (22) laCentrele Judeţene aleAPIA sau aMunicipiu-lui Bucuresti.

Insp. Maria HANEŞ

Se preiau cereri pentru prima pe cap de animal Sfaturi pentru pietoni şi biciclişti

Art. 121 din Constituţia României pre-vede că autorităţile administraţiei pub-lice prin care se realizează autonomialocală în comune şi oraşe, sunt consi-liile locale şi primarii aleşi, în condiţiilelegii.Consiliul judeţean este autoritatea ad-ministraţiei publice pentru coordonareaactivităţii consiliilor comunale şi orăşe-neşti, în vederea realizării serviciilorpublice de interes judeţean.Alegerea autorităţilor administraţiei pub-lice locale din România (consiliul local,primar, consiliul judeţean, preşedinteleconsiliului judeţean) este reglementată,în principal, prin Legea nr. 67/2004 re-publicată, cu modificările şi completă-rile ulterioare.Data desfăşurării alegerilor pentru au-torităţile administraţiei publice locale afost stabilită prin Hotărârea de Guvernnr. 140 din 13 martie 2012, în ziua de10 iunie 2012.În conformitate cu prevederile art. 29alin. (1) din Legea nr. 215/2001 republi-cată, cu modificările şi completările ul-terioare şi ţinând cont de numărulpopulaţiei existente la data de 1 iulie2011 în comuna Giroc, prin Ordinul Pre-fectului nr. 106 din 22 martie 2012, nu-mărul consilierilor locali pentruConsiliul Local al comunei Giroc a foststabilit la 15.Pentru organizarea şi desfăşurarea ope-raţiunilor electorale a fost înfiinţat Bi-roul electoral de circumscripţie nr. 49

Giroc, cu sediul în str. Semenic, nr. 54,cam. 3 (sediul primăriei). Programul bi-roului este zilnic între orele 9.00 –15.00.Prin Dispoziţia Primarului comuneiGiroc nr. 53 din 06.04.2012 au fost de-limitate şi numerotate secţiile de votare,după cum urmează:Secţia 1 – Şcoala cu clasele I – VIIIGiroc. Aici votează cetăţenii cu domi-ciliul pe str.Bega, str. Bîr-zava, str. Câmpu-lui, str. Dunărea,str. Gloria, str.Şcolii, str. Mun-citorilor, str. Rod-nei, str. Bicaz, str.Apicultorilor, str.Cerna, str. Crişu-lui.Secţia 2 – Cămi-nul culturalGiroc. Aici vo-tează cetăţenii cudomiciliul pe străzile: Aleea cu plopi,str. Carpaţi, str. Eroilor, str. Mureş, str.Naturii, str. Preot David Voniga, str. Se-menic, str. Timiş, str. Trandafirilor, str.Prutului, str. Putna, str. Jiului, str. Bis-trei, str. Nistrului, str. Satu Bătrân, pre-cum şi cetăţenii din loc. Giroc fărăadresă menţionată în listele electoralepermanente.Secţia 3 – Calea Timişoarei, fosteleunităţi militare. Aici votează cetăţenii

cu domiciliul în cartierele noi din zonă:Calea Timişoarei, str. Aştrilor, str. Mer-cur, str. Visului, str. Uranus, str. Jupiter,str. Venus, str. Saturn, str. Neptun, str.Pluto, str. Marte, str. Cosmos, str. Gân-dului, str. Satelitului, str. Daliei, str.Magnoliei, str. Garofiţei, str. Lămâiţei,str. Macilor, str. Lalelelor, str. Busuio-cului, str. Rozelor, Int. Begoniei, str.Crinului, str. Ghioceilor, str. Brânduşei,

str. Iris, str. Nar-cisei, str. Orhide-ea, Int. Zambilei,str. Muzicescu,str. Krypton, Int.Omega, str.Omega, str. Gos-podarilor, str.Planetei, str. Ce-rului, str. Rache-tei, str. Cometei,str. Constelaţiei,str. Gării, str.Vântului, str.Ecoului, str. Vişi-

nului, str. Dimineţii, str. Destinului, str.Cupidon, str. Speranţei, str. Infinitului,B-dul Soarelui, B-dul Sudului, B-dulAviaţiei, str. Luminii, str. Teiului, str.Clopotului, str. Florenţa, str. Inocenţei,str. Arţarului, str. Alunului, str. Castani-lor, str. Frasinului, str. Parcului, str. Pla-tanilor, str. Galaxiei, str. Răsăritului, str.Aviatorului, B-dul Planişte, str. Recol-tei, str. Lanului, str. Holdelor, str. Mi-riştei, str. Brazilor, str. Amurgului, str.

Zenitului, str. Apusului, str. Atomului,str. Constelaţiei, str. Calea Lactee, str.Meteoritului, str. Stelei, str. Lunei, str.Orion, str. Ursei, str. Pepinierei, str. Flu-turelui, str. Lăcustei, str. Buburuzei, str.Albinei, str. Cărăbuşului, str. Poeniţei,str. Cosaşului, str. Salcâmului, str. Vio-relelor, str.Albăstrelelor, str. Petalei, str.Anemonei, str. Crizantemei, str. Frun-zei, str. Ficusului, str. Bujorilor, str.Margaretei, str. Spicului, str. Ogrin-dova, str. Lostriţei, str. Sirenei, str. Som-nului, str. Ştiinţei, str. Viilor, str. Pinului,str. Cireşului, str. Independenţei, str.Curcubeului, str. Urseni, str. Salviei,Halta Semenic.Secţia 4 – Şcoala cu clasele I – VIII”Iosif Ciorogariu” Chişoda. Aici vo-tează cetăţenii cu domiciliul pe str.Azur, str. Lacului, str. Orizont, str.Crângului, str. Someş, str. Cooperatori-lor, str. Nicolae Firu, str. Izvor, str. Ar-moniei, str. Izlaz, str. Oituz, str.Caraiman, str. Erou Iosub Constantin,str. Serelor, Stadion Chişoda.Secţia 5 – Casa Naţională Chişoda.Aici votează cetăţenii cu domiciliul pestrăzile:Aleea cu plopi, str. Primăverii,str. Retezat, str. Fagului, str. Păcii, str.Stejarului, str. Bucegi, str. Oltului, str.Nucului, Calea Şagului şi cetăţenii dinloc. Chişoda fără adresă menţionată înlistele electorale permanente.

Secretar, Valentina BERARIU

ALEGERI LOCALE 2012

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Învierea DomnuluiGiroc ChişodaSărbătoarea

ÎnvieriiDomnului -omare„Trecere”

Denumirea de Paşte provine de la ter-menul iudaic „pesah”, care înseamnătrecere. Aşadar, vorbim despre o mare„trecere” care a avut o însemnătate deo-sebit de mare atât pentru iudei, cât şipentru creştinii de mai târziu.Radiografiind în trecere Vechiul Testa-ment, ne aducem aminte de momentulîn care poporul iudeu, prin Moise şiAaron, ca trimişi ai lui Dumnezeu, afost eliberat din robia egipteană. Acestfapt se datorează unui miracol menit săîl convingă pe faraonul Egiptului nudoar să îi elibereze, ci chiar mai mult,să îi alunge în grabă pe iudei din patriasa. Este vorba de momentul în careDumnezeu trimite îngerul morţii să iaviaţa fiecărui întâi născut al Egiptului,de la cel mai mărunt animal până la fiulîntâi născut al faraonului. Doar întâinăscuţii iudeilor au fost feriţi de moarte,deorece aceştia primiseră poruncă de laDumnezeu, prin Moise, ca fiecare iudeusă junghie un miel, iar cu sângele lui săungă pragul uşii. Acesta va fi semnulpentru îngerul morţii ca să nu ia viaţanimănui din casa aceea.Speriat de cele ce se întâmplă în popo-rul său, de numărul mare de morţi dintr-osingură noapte, şi mai ales îndurerat demoartea copilului său, faraonul Egiptu-lui hotărăşte eliberarea iudeilor chiar înacea noapte, grăbindu-le foarte tare ple-carea. Ca urmare, fiecare familie deiudei îşi ia în pripă cele câteva lucruripe care le avea, împreună cu pâinile dinaluatul care încă nu apucase să dos-pească. La puţin timp după ce părăsescţara Egiptului, iudeii constată cu mirarecă sunt urmăriţi de oştirile egiptenepentru a fi capturaţi din nou. Însă acestmoment îi găsise într-un loc nepotrivit.În faţă aveau întinderea adâncă a MăriiRoşii, iar în spate se vedeau venind ar-matele egiptene. Acesta este momentulîn care Dumnezeu intervine din nou înviaţa iudeilor şi le oferă o cale de scă-pare despărţind în două Marea Roşie,ajutându-i să treacă de cealaltă parte. Înurma lor oştirile egiptene sunt înghiţitede apele mării care s-a închis în urmaiudeilor.Aceasta este marea trecere sau „pesah”-ulcare a schimbat viaţa iudeilor, oferindu-le un nou început. Un nou drum al vie-ţii pus sub semnul libertăţii naţionale şireligioase, un drum care va fi mai de-parte aflat sub grija Dumnezeului sal-vator. Un moment care va fi celebrat şirememorat an de an sub forma celei mai

mari sărbători evreieşti – Paştele iudaic.Şi dacă Moise a fost acela care cu pute-rea lui Dumnezeu a trecut sau a mutatpoporul iudeu de la robie la libertate şide la moartea spirituală la credinţa înDumnezeu, la câteva mii de ani mai târ-ziu, acest lucru a fost săvârşit în depli-nătate de către Fiul Omului.Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, omdeplin şi Dumnezeu deplin, prin moar-tea pe cruce şi învierea Sa, a adus liber-tatea pe care omenirea o aştepta şi ocăuta încă de la căderea în păcat a pă-rinţilor Adam şi Eva. Dacă prin cădereaîn păcat a primilor părinţi omenireaşi-a pierdut libertatea de a trăi în veşni-cie alături de Dumnezeu, şi a căzut înrobia morţii, iată că prin jertfa Mântui-torului întreaga omenire a devenit li-beră, putând ajunge în slava luiDumnezeu, iar moartea care l-a robit peom a fost omorâtă de însuşi Dumnezeu.Mântuitorul a purtat şi a trecut omeni-rea la un alt nivel spiritual. El este Celcare a făcut marea trecere spre nemu-rire, spre nerobire şi spre fericirea veş-nică şi împăcarea omului cuDumnezeu. Prin jerfa pe cruce şi prinînvierea Sa, Hristos a întins mâna spreoameni spre a-i ridica împreună cu Elde-a dreapta Tatălui. Totul depinde defiecare om în parte, dacă în aceastăviaţă va dori să Îl ia de mână pe Hristosşi să meargă împreună cu El spre mareatrecere, la nemurirea din lumina luiDumnezeu.Această mare trecere a omenirii de laîntuneric la lumină şi de la moarte laviaţă, prin învierea lui Iisus, o sărbăto-resc şi o rememorează toţii creştinii înmarea sărbătoare a Paştilor.O sărbătoare care a fost prăznuită cumare cinste şi de către credincioşii dinGiroc şi Chişoda, care în noaptea de În-viere au venit într-un număr impresio-nant să ia lumina venită de la Ierusalimşi să ia paştile bucuriei Învierii Dom-nului. Un număr mare de credincioşi afost prezent la biserică şi în zilele ur-mătoare ale Sărbătorilor Pascale, sprea-L slăvi pe Dumnezeu şi pentru a-Imulţumi pentru toate cele ştiute şineştiute pe care ni le-a dat.Şi pentru că este vremea mărturisirii,vom mărturisi până la Înălţarea Dom-nului, dar şi până la a doua venire, căcicu adevărat,

HRISTOSA ÎNVIAT!Preoţii Traian şi

Dragoş DEBUCEAN

5DIALOG CU CETĂŢENII

Sărbătorile Pascale au fost întregite, la Giroc, după datină, de Ruga comunei, eve-niment care a adunat laolaltă localnici, dar şi numeroşi invitaţi. Au fost două zilede sărbătoare, cu artişti de valoare, muzică populară autentică, antren şi distrac-ţie pe măsură.Ruga a fost deschisă, tot după obicei, cu muzică de fanfară. Formaţia condusă deIonel Pascotă senior a interpretat mai întâi „Hristos a înviat”, iar apoi imnul na-ţional, „Deşteaptă-te, române!”. Preotul paroh Adrian Chermeleu a adresat par-ticipanţilor creştinescul „Hristos a înviat” şi le-a urat acestora distracţie plăcută.A urmat apoi cuvântul primarului comunei, domnul Iosif Ionel Toma, care a alespentru acest moment să se îmbrace într-un costum popular tradiţional din Giroc.Edilul a mulţumit şi el celor prezenţi, le-a urat două zile de distracţie, adăugândcă Ruga de la Giroc este mai mult decât o sărbătoare a comunităţii de aici, deve-nind, în ani, un adevărat eveniment cultural. Hora de Rugă a fost deschisă de An-samblul „Ghiocelul”, care a realizat un adevărat arc peste timp, evoluând, pe rând,cei mai mici dintre dansatori, apoi tinerii şi seniorii. După care, pe scenă a urcatprimul solist invitat la Ruga din acest an – Florin Pistrilă. Au urmat Andreea Voica,Zorica Savu, Nicu Novac, precum şi Cristi Ghiţoaica. Acompaniamentul a fost asi-gurat de taraful condus de Dean Galetin, taraful Ansamblului “Ghiocelul”, dirijatde prof. Adrian Scorobete, precum şi de formaţia lui Nicu Novac.Girocenii au dansat şi au cântat împreună cu soliştii, dând frâu liber distracţiei,care a durat până târziu în noapte. Aglomeraţie a fost şi în celelalte puncte deatracţie de la Rugă, cum ar fi tarabele cu bere şi grătare ori locurile de distracţie,un parc fiind deschis pe strada Naturii, iar un altul chiar în centrul comunei.A doua zi, spectacolul a început tot la orele serii. Au urcat din nou pe scenă AndreeaVoica şi taraful condus de Dean Galetin, Mariana Deac, Florin Pistrilă, NicuNovac, Geta Negrean, Otilia Haragos şi Mitică Negrean. Acompaniamentul a fostasigurat de taraful Ansamblului “Ghiocelul”, de formaţia lui Nicu Novac, precumşi de taraful dirijat de Mitică Negrean. Şi în această zi platoul de la Căminul Cul-tural din Giroc a fost neîncăpător pentru mulţimea de oaspeţi prezenţi la Rugă.Distracţia a fost din nou cuvântul de ordine, girocenii dovedind că ştiu să cinsteascăaşa cum se cuvine sărbătoarea localităţii. Un lucru demn de remarcat, şi în acestan, a fost acela că Ruga a atras la Giroc numeroşi tineri, care s-au comportat exem-plar, semn că tradiţia acestei sărbători locale va fi dusă mai departe.

Mariana Deac:Pot spune că Ruga de la Giroc reprezintă omanifestare culturală extraordinară. Atâttimp cât se organizează aceste rugi estefoarte bine pentru tradiţia poporului românşi aş vrea să-i mulţumesc în mod specialdomnului primar Iosif Ionel Toma, care mi-a făcut o mare bucurie când m-a invitat aici,să particip la o sărbătoare atât de importantăpentru comuna Giroc. Muzica populară au-tentică nu va pieri niciodată, pentru că ro-mânul este cel care ştie să pună la loc decinste tot ce are mai frumos şi mai de preţlăsat moştenire de la cei care au fost înainteanoastră. Nu putem să ne uităm tradiţiile, mu-zica şi portul, pentru că asta ar însemna să nerenegăm părinţii, să ne renegăm trecutul. Iaracest lucru ar fi foarte grav. Cântecul de dra-goste vine la mine, ca să vorbesc ca în Banat,dintr-un suflet păcimaş. Eu am pretenţia cătrăiesc tot ceea ce cânt, pentru că absolut fie-care cântec îl trec prin filtrul sufletului şi nupot face nimic pe acest pământ, în aceastăviaţă, dacă nu simt. La începutul întâlniriimele cu girocenii am avut emoţii. Am avutimpresia că mă vor copleşi, dar fără acesteemoţii nu aş reuşi să dau ceea ce este maibun în sufletul meu, în mintea şi în voceamea. Eu trebuie să văd oamenii atunci cândcânt, să văd ceea ce ei aşteaptă de la mine şide aceea am avut la Giroc acest repertoriu:pentru că asta am simţit că vrea şi publiculde la mine. Pot spune că Ruga de la Giroc afost una extraordinară.

Nicu Novac:Folclorul se situează încă pe un loc foartebun şi nu va muri niciodată. Acest lucru seîntâmplă cu prisosinţă în Banat, unde se maipăstrează obiceiurile şi tradiţiile. E adevăratcă mai sunt şi influenţe care doresc să tragăîn jos folclorul, dar nu cred că se va reuşi.Rugile ajută şi nu ajută la perpetuarea fol-clorului. Ajută pentru că se ţine Ruga – unlucru foarte important - lumea vine la joc,vine să se distreze, dar tradiţia nu se mai păs-trează. E un lucru frumos când Ruga începecu dansatori în costume populare, alături deconducătorii localităţii şi ei în costume po-pulare, ca aici, la Giroc. Dar în multe părţinu se mai păstrează tradiţia. La Giroc Rugadin acest an a fost una foarte frumoasă. Îmiplace că lumea se distrează. Revin şi spun căfolclorul nu va muri şi dau exemplul Giro-cului: am văzut aici foarte mult tineret. Auînceput tinerii să vină la Rugă, să joace, ceeace e foarte important. Noi, interpreţii, amcăutat ca în repertoriul nostru să abordămmelodii care să le placă şi lor, tinerilor.

Marius Cârnu:La ora actuală, cu toate că există o anumitătendinţă spre o abordare să-i zic aşa mai mo-dernă, eu sper că totuşi se va reveni la fol-clorul autentic, al bunicilor noştri. Locuitoriidin satele şi comunele timişene trebuie săţină cont de averea pe care ne-au lăsat-o sprepăstrare bunicii şi străbunicii noştri. Rugilecontribuie la păstrarea tradiţiei, însă nu pestetot aşa cum ar trebui, pentru că se simte uncurent mai comercial în aceste manifestări.Sper, însă, ca, încet-încet, lucrurile să-şi re-vină la normal. La Ruga de la Giroc au fosttot timpul muzică bună şi artişti de valoare,datorită şi oamenilor de aici, şi în special da-torită primarului Iosif Ionel Toma, care ştiusă aprecieze valorile tradiţionale autentice.

Andreea Voica:Pentru mine, folclorul este însăşi viaţa mea!Multă lume se teme că folclorul va dispărea,însă acest lucru mi se pare eronat. Se simtecă, de câţiva ani încoace, lumea s-a întors în-apoi la folclor. Eu merg prin multe sate timi-şene şi constat cu plăcere că nu există Rugăfără muzică populară, fără ansamblu de dan-suri – de la copii de grădiniţă şi până la ado-lescenţi. La fel şi dansurile – brâul bănăţean,specific Banatului de munte, care a devenit omodă, se dansează oriunde. Rugile cred căajută la reînvierea tradiţiilor şi la perpetua-rea lor. Rugile adună laolaltă foarte mulţi ti-neri, ceea ce nu poate decât să ne bucure.Tinerii nu mai merg la discoteci, ci vin larugă, să cânte şi să joace. Ultima oară amfost la Ruga giroceană în urmă cu patru-cinciani, dar vin des să cânt în această localitate.Anul acesta a fost ceva minunat faptul căpeste o sută de oameni, în frunte cu domnulprimar, au purtat costume populare.

Zorica Savu:M-am născut într-o familie de oameni simpli,de la ţară. Mama mea cânta, la fel şi bunica,am ascultat foarte multă muzică populară.De aici şi dragostea mea pentru cântec, pen-tru folclor, pentru ceea ce înseamnă tradiţie.Iubesc foarte mult folclorul şi tradiţia popu-lară şi mă străduiesc din răsputeri să nu seşteargă aceste obiceiuri. Îmi cresc şi copiii înacelaşi spirit al dragostei pentru folclor. Ru-gile păstrează tradiţia, însă în unele locuri seţin tot mai rar. Un exemplu pozitiv l-a dat, laRuga de la Giroc, domnul primar Iosif IonelToma. M-a impresionat când l-am văzut îm-brăcat în port popular, lucru pe care nu l-amvăzut la alte rugi. Eu vin la Giroc pot spunenici prea des, dar nici prea rar. Colaborezfoarte bine cu Ansamblul „Ghiocelul” şi neajutăm reciproc.Pagină realizată de Vasile TOMOIAGĂ

DDeesspprree rruuggăă,, ffoollcclloorr,, ttrraaddiiţţiiii şşii...... RRuuggaa ggiirroocceeaannăă

6 DIALOG CU CETĂŢENII

Drumul de la Las Vegas până la MareleCanion străbate în majoritate o regiunedeluroasă, de deşert. Un deşert de piatră, pecare de-a lungul celor câteva sute de kilo-metri parcurşi nu întâlneşti nici un fel deformă de vegetaţie şi nici culturi agricole.Aşezările umane sunt la distanţe foarte mari,dar, pe măsură ce ne apropiem de parculnaţional ce cuprinde şi Marele Canion, începsă apară pâlcuri izolate de arbuşti din familiaconiferelor, care treptat se transformă în pă-dure. La intrarea în parc circulaţia rutierăeste întreruptă de un punct de control undese încasează taxa pentru vizitarea parcului.La câteva minute distanţă intrăm într-o par-care capabilă să primească un număr impre-sionant de maşini şi, cu toate acestea,parcarea numeroaselor autoturisme este oproblemă. În parcare sunt magazine pentruprocurarea de suveniruri, restaurante,hoteluri şi grupuri sanitare, iar mai multepoteci amenajate prin parcul de pe margineacanionului ne îndreaptă spre obiectivul pen-tru care ,,am alergat" de la San Franciscopeste 1.300 de kilometri. Spaţiul de vizitareamenajat pentru turişti este împrejmuit debalustrade care împiedică aventurarea unoradintre ei spre ,,văgăuna" care, pe cât este despectaculoasă, pe atât este de periculoasă.Marele Canion se regăseşte aproape integralîn Parcul Naţional cu acelaşi nume, unuldintre cele mai impresionante din SUA.Străbătut de râul Colorado, de milioane deani, Marele Canion este considerat unul din-tre cele mai bune exemple de eroziune aterenurilor aride din lume. Imensul canion

are 446 de kilometri lungime (aproximativdistanţa Timişoara - Drobeta Turnu Severin,dus-întors) şi 1.200 de metri adâncime.De-a lungul cursului său are o serie de marilacuri de acumulare şi baraje, adevărate rezer-voare de apă potabilă, servind şi la produce-

rea curentului electric.Impresionant este barajul Hoover, un barajgravitaţional în arc, realizat din beton armat,ce închide defileul Black Canyon la graniţadintre statele Arizona şi Nevada. Având oînălţime de 221de metri, a fost cel mai înaltbaraj din lume timp de 22 de ani. Cons-trucţia barajului a dus la formarea lacului deacumulare Mead, care este unul dintre celemai mari lacuri artificiale din lume.Marele Canion este recunoscut pentru prive-liştile fantastice pe care le oferă: stânci colo-rate ce străjuiesc văile abrupte şi platouriameţitoare. O experienţă inedită este Sky-

walker, o platformă din sticlă ce se află la oînălţime de peste 1.200 de metri deasupraMarelui Canion, în partea de vest a acestuia.Mulţi corbi croncăneau sau pluteau în aer,netemători de oameni. Sunt cei mai vechilocuitori ai acestor locuri. Netemătoare de

oameni erau şi cele-lalte vieţuitoare.Veveriţele se lasă fo-tografiate, aşteptândparcă o nucă sau oalună, iar în momen-tul când eşti pe calesă le atingi te lasă cu,,ochii-n soare",aventurându-se sprelocurile unde noi nuavem acces. Respec-tul pentru măreţia şifrumuseţea naturii,ca şi regulile decomportament im-

puse şi strict respectate, au făcut ca acestevieţuitoare să fie prietenoase cu vizitatorii.Deşi Marele Canion se află în Arizona, careeste un imens deşert, aici clima este totaldiferită. Este, de fapt, un amestec de maimulte tipuri de climă, de la cea a deşer-turilor, la cea a vegetaţiei abundente, aşacum se vede pe fundul său. Acolo este uncuib de verdeaţă, udat de râul Colorado,numit “Grădinile indiene”, oaza naturalăpopulată de indieni. Excursioniştii mai cu-rajoşi fac drumul până acolo pe jos, alţiicălare pe catâri, pe cărarea numită “Îngerulstrălucitor”. Dar muntele este destul de

înşelător şi, anual, Marele Canion cere untribut de trei-patru vieţi omeneşti, aşa cumaflăm din informaţiile pe care ni le oferă lo-calnicii. Când îi vedeam pe unii cât de aven-turoşi se duceau pe marginea prăpastieipentru o poză, mă gândeam că numărul detrei-patru victime pe an nu e mare deloc.Una dintre ultimele victime ale canionului afost o româncă, constănţeanca Ioana Ho-cioată, în vârstă de 24 de ani, aflată de zeceani în SUA, absolventă a Universităţii dinArizona, specializarea matematică şi biolo-gie, urmând ca peste puţin timp să-şi susţinădoctoratul în matematică. Era instructor dealpinism, specialistă în escaladarea MareluiCanion. Tânăra, împreună cu un coleg, es-calada Marele Canion, când a suferit un ac-cident şi a căzut în gol de la aproximativ 100de metri. Potrivit presei americane, cel cares-a alertat a fost soţul ei, Andrew Holycross,profesor la Mesa Community College dinArizona. El s-a îndreptat spre punctul de în-tâlnire de pe traseu, dar nu l-a găsit decât pecolegul soţiei lui. Constănţeanca nu foloseacorzi de susţinere în escaladări pentrutraseul respectiv. După o vizită de câteva orene despărţim de una dintre cele mai mari mi-nuni ale naturii, cu mulţumirea că Dum-nezeu ne-a purtat paşii prin locuri desprecare, nu cu mult timp în urmă, nici măcar nuîndrăzneam să visăm, nu înainte de amulţumi rudelor noastre, George şi Lidia,care, sacrificându-şi timpul şi nu numai,ne-au oferit această surpriză.

Prof. Octavian GRUIŢA

JJuurrnnaall ddee ccăăllăăttoorriiee Spectacolul Marelui Canion

Biserica Creştină, aşa după cum ştim, îşi are „certi-ficatul de naştere” la Cinzecime şi a avut un parcursistoric „sinuos”, nu cum era de aşteptat, un „drum ca-n palmă”, adică neted şi fără efectuarea de „ruteocolitoare”. Râvna Apostolică a Creştinismului Au-roral nu s-a dovedit a fi îndestulătoare pentru„Reuşită”, deoarece „sociologia Ispitei”(1) devenioperantă în Temporalitate, fapt ce determinănenumărate „opriri pe traseu”, schimbări de macazfără instaurarea unei „Civilizaţii ale Iubirii” (2) caresă aibă o „Călătorie” în Veac ferită de orice Rătăcire.Evanghelia, „Arhiva Sfântă”(3) a Bise ricii lui Hris-tos, „prea simplă” pentru o Lume Întortocheată, nu aputut rămâne până la Capăt, pentru OmenireaDecăzută „traiectoria vie a Religiosului”(4), decât pe„Alocuri”, Ea a avut „şansa”a fi „Împlinită şi În-treagă”(5) .„Privitorii” (necreştinii), dar şi cei „implicaţi” înCreştinismul Istoric au volens-nolens un anunit„reprezentaţionalism mental”(6) asupra „Religiei luiIisus”, plăsmuită în funcţie de percepţia Fiecăruia,Aceasta fiind clasată drept un „joc de sumă zero”(7), pentru că nu se „proiectează” ca o Imagine Uni-formă; în ciuda acestor „deficienţe” nu i se resimte„cultura recunoaşterii”(8) valorii Celuilalt (Străin depa ra digmele evanghelice, dar cu o Anumită Cre din -ţă), Omul Failibil, chemat şi el la cunoaşterea Ade-vărului. O succintă „schizanaliză”(9) scoate la ivealăun „nou” prometeism – aşa cum Adam a vrut să se„descurce” numai de Unul Singur (10) – în „Interio -rul Bise ricii”(11), unde ne „împiedicăm” în sciziu-nile: „Biserica Noastră” şi „Biseri ca Voastră”.Dumnezeu – Unul „nu există decât în măsura în careeste pentru Toţi” şi purcede „în direcţia Tuturor”(12).Unitatea Bisericii (13) nu intră în ordinea Posibilului;cel puţin deocamdată, fiindcă în „teatrul de război”încă se confruntă „sângeros” Aroganţa Apusului,Apostazia Răsăritului şi „Devălmăşia” Protes-tantismului (14). Ecumeniştii „de serviciu”,nu îşi„julesc genunchii” în Rugăciunea Dragostei Înfrăţiteci polemizează „noncordial” cu Vorbe Ascuţite într-un„Sanctuar al Vrăjmăşiei”, aşa încât Creştinismul(„beştelitul”) căzut „în apucăturile rele” ale Omului,are un „Viitor Nesigur”. Mântuitorul ne-a luat O Datăpentru Totdeauna de pe Drumul Obişnuit (15) şi ne-a pus „De o Parte” de „Restul Lumii Deicide”, iar„Aleşii” s-au reîntors în Punctul Vulnerabil şi dintr-unexces al „concordiei imposibile” au pus „Pisica şiCâinele în aceeaşi cuşcă”(16).

NOTE1. Corina Bistriceanu Pantelimon, Ispita sinelui însocietatea modernă, în „Analele Universităţii dinCraiova. Seria Filosofie”, nr. 20, 2007, p. 232.2. Mihail Neamţu, Povara libertăţii. Antiteze, para-digme şi biografii moderne, Iaşi, Editura Polirom,2009, p. 15.3. Stilianon G. Papadopoulou, Teologie şi limbă.Teologie experimentală. Limbă convenţională,Traducere de Constantin Băjău, Craiova, EdituraMitropoliei Olteniei, 2007, p. 16.4. Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istoriepolitică a religiei, Traducere de Vasile Tonoiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2006, p. 5.5. Ghelasie Gheorghe, Trăirea mistică a Liturghiei,Ediţie îngrijită de Florin Caragiu, Bucureşti, Edi-tura Platytera, 2009, p. 250.6. Angela Botez, Introducere în filosofia mentalu-lui. Tematică şi reprezentanţi, în „Revista deFilosofie”, nr. 5-6, Editura Academiei Române,1996, p. 375.7. John O. Caputo, Gianni Vattimo, După moartealui Dumnezeu, Traduce re de Cristian Cercel, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2008, p. 102.8. Anton Carpinschi, Cultura recunoaşterii, Iaşi,Editura Fundaţiei Academice AXIS, 2008.9. Gülles Deleuze, Félix Guattari, Capi talism şischizofrenie (I) Anti-Oedip, Traducere de BogdanGhiu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.10. Teofan Meda, Etosul ortodox, etos al fru-museţii, Sibiu, Editura Agnos, Sfânta MănăstireCrasna, Prahova, 2007, p.17.11. Mirel Bănică, Locul celuilalt. Ortodoxia înmodernitate, Bucureşti, Editura Paideia, 2007, p.118.12. Alain Bodiou, Sfântul Pavel. Întemeierea uni-versalismului, Traducere de Andreea Lazăr, Cluj-Napoca, Editura Tact, 2008, pp. 90-96.13. Christos Yannaras, Adevărul şi unitatea Bise -ricii, Traducere de Ignatie Trif şi Uliniuc IonuţDumitru, Bucureşti, Editura Sofia, 2009, passim.14. Philotheos Pharos, Înstrăinarea EthosuluiCreştin, Traducere de Gabriel Mândrilă, Bucureşti, Editura Platytera, 2004, passim.15. Gabriel Liiceanu, Despre seducţie, Bucureşti,Editura Humanitas, 2007, p. 61.16. Dan Puric, Despre omul frumos, Bucureşti,2009, p. 57.

Viorel Dorel CHERCIU- va urma -

Autocefalia – constricţia eclesialităţii la ideologizarea Etnicului (1) “Şcoala altfel” la Gura Râului şi nu numai...O excursie minunată

„Dacă te uiţi de undeva de sus, apaiese dintre munţi şi acel loc sea-mană cu o gură”. Aceasta a fostprima explicaţie pe care ne-a dat-onenea Mitică, gazda noastră minu-nată de la Pensiunea „Maria” dinGura Râului, în Mărginimea Si-biului.Ne-am pregătit pentru această ex-cursie din săpămâna „Şcoala alt-fel” elevii din clasa a II-a,împreună cu doamna învăţătoare,de foarte mult timp. Am număratnerăbdători zilele până când vom porni la drum.Şi iată... Sâmbătă, 31 martie, ne-am întâlnit în Gara de Nord Timişoara, am urcatîn tren, am străbătut foarte mulţi kilometri şi am ajuns la Sibiu. Acolo ne-a aştep-tat gazda noastră, nenea Mitică, şi ne-a dus cu microbuzul în acel loc minunat dinMărginimea Sibiului, numit Gura Râului. La pensiunea unde am fost cazaţi, tantiChivuţa ne-a aşteptat cu un sirop delicios de brad, preparat cu apă de izvor.După ce ne-am instalat în camerele pregătite special pentru noi, am făcut şi primadrumeţie prin sat. Am urcat pe munte, am făcut concursuri, am adunat piatră decremene cu care am făcut scântei, apoi ne-am întors „acasă”, am servit cina şi ne-am adunat într-o cameră unde am citit povestea de „Noapte bună”.Dimineaţa, când ne-am trezit, ningea ca în poveşti. Când razele soarelui începeausă topească stratul de zăpadă, noi deja eram în drum spre Alba Iulia. După ce amtrecut de porţile cetăţii, am admirat cu răsuflarea tăiată ceremonia de schimbare agărzii, cu soldaţii îmbrăcaţi cu straie de sărbătoare şi caii de paradă militară. Am vi-zitat apoi Muzeul Unirii şi Catedrala Reîntregirii Neamului Românesc, unde am po-menit momentele importate din istoria poporului român şi despre care vom vorbişi în clasele mai mari, la orele de istorie.În drumul de întoarcere, am vizitat Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiu. Acestaeste muzeul care are cele mai multe icoane pe sticlă din ţară. Aşezământul a fostfondat de preotul Zozim Oancea, iar picturile au fost donate de oamenii din sateledin împrejurimi.Seara, la focul de tabără, am făcut fiecare cocoloaşe de mămăligă cu brânză pe carele-am pus pe grătar, iar apoi le-am mâncat cu multă poftă, că doar erau făcute de noi.Am mai ascultat o poveste de „Noapte bună” şi ne-am retras fiecare in camera sa.În a treia dimineaţă am pornit cu microbuzul spre Sibiu. Am vizitat Grădina Zoo-logică, apoi oraşul vechi cu turnul dulgherilor şi Turnul olarilor, am trecut pestePodul Minciunilor, am spus fiecare câte o minciunică, am cumpărat câteva suve-niruri şi ne-am întors la pensiune.Am servit masa, ne-am făcut bagajele şi am pornit spre trenul care ne aducea acasă.Eram puţin supăraţi că trebuie să părăsim aceste locuri minunate, dar unora dintrenoi ne era şi dor de cei de acasă.Ne-am luat „La revedere” de la gazdele noastre minunate şi, în tren, în drum sprecasă, am povestit despre locurile minunate pe care le-am vizitat. Ne-au aşteptat îngară părinţii, nerăbdători şi ei să le spunem despre aventura noastră de la Gura Râu-lui, dar cred că acest lucru s-a întâmplat doar a doua zi, pentru că am fost rupţi deoboseală.Am continuat programul „Şcoala altfel” marţi, cu jocurile distractive împreună cuClubul „Cerino”, au urmat apoi, miercuri, jocurile în aer liber de la „Paradisulverde” din Giroc, joi am făcut o călătorie imaginară cu avionul, în timpul vizitei laAeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara, şi am încheiat săptămâna prinatelierele de pictură pe ceramică „În aşteptarea Iepuraşului”.Ne-am simţit bine în această săptămână şi am învăţat „altfel” multe lucruri interesante.

Prof. pentru înv. primar, Iudita MONEA

7DIALOG CU CETĂŢENII

File de istorie giroceanA

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; Octa-vian GRUIŢA, Ileana SZABO, Gabriel TOMESCU,Codruţa TOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cul-

tură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

De-a lungul timpului, una dintre principalele ocupaţiiera ţesutul lânii. În gospodăria ţărănească, ţesăturiledin lână răspundeau unor necesităţi multiple şi va-riate, ca împodobirea interiorului sau îmbrăcămintea.Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolu-lui XX, toate operaţiile se desfăşurau în cadrul gos-podăriei. Tunsă primăvara, lâna era spălată, opărită,clătită la râu şi uscată la soare, iar apoi scărmănată.Pieptănatul lânii avea drept rezultat obţinerea firelorlungi şi aspre, toarse ulterior, din care se făceau şubeşi oprege, iar din cele scurte şi moi se făceau panta-loni. Vopsitul lânii se realiza cu coloranţi vegetali, încare predominau culorile negru, roşu, albastru şi ca-feniu. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi,mai intens, după Primul Război Mondial, coloranţiivegetali încep să fie înlocuiţi cu cei chimici. Princi-pala categorie a textilelor confecţionate din lână(având urzeala din cânepă sau bumbac) o constituieţesăturile destinate organizării interiorului. Pieselecele mai bine realizate din punct de vedere artisticsunt cilimurile. Acestea sunt compuse din două foi şise folosesc pentru acoperirea paturilor, a meselor sausunt puse pe perete. Dintre ornamente predomină celede factură geometrică: rombul cu cârlige, cu coarne,jumătăţile de romburi, x-urile, zig-zag-urile, triun-ghiurile. Puternic stilizate apar şi motive zoomorfe,cai sau cocori. Există cilimuri şi cu ornamente florale.Nici unul dintre motivele amintite nu apare singur pesuprafaţa covorului de sine stătător. Ornamentele segrupează în nenumărate combinaţii, sunt pline de fan-

tezie şi ingeniozitate. În ceea ce priveşte compoziţiadecorativă, amintim chenarul, care este culoare defond a piesei şi are un colorit şi un ornament deosebitefaţă de câmpul central.Un alt fel de ţesături sunt ponievile, folosite la aco-peritul paturilor sau la diferite ceremonii (înmormân-tări, nunţi, botezuri). Există două tipuri de ponievi.Prima variantă o formează piesele la care verigilealese prin ridicarea firelor de spetează alternează cu

suprafeţele simple „pânziu”, cu motive geometricedenumite pufle. Cea de-a doua variantă este confec-ţionată în tehnica scoarţelor. La acestea, vârstele deculoare roşie sau vişinie delimitează benzi cu aspectdantelat, fiind alcătuite din motive geometrice înscări, cu nuanţe de roz, alb, verde şi galben. În zilelenoastre, locul ponievilor şi cilimurilor care înfrumu-seţau interiorul caselor bănăţenea fost luat de modele mai noi,cum ar fi bisericile, barba popii,penele şi bujoarele.Girocul a avut numeroase cusă-toare şi ţesătoare care, datorităsimţului lor artistic, erau căutatede locuitori din alte sate pentrua le coase costume pentru săr-bători ori pentru a le confecţionaponievi. Le amintim aici peMinca Loica, Persida Drăgan şiFloare Aga.Ţesăturile ponievilor, şcierguri-lor (adică, prosoapelor), precumşi cusătura hainelor femeilor gi-rocene au un mesaj ce a permispolisemantizarea simbolului înfuncţie de stările şi trăirile indi-viduale sau colective, folosindu-se derivate ale sem-nului de bază – la naştere, la cununie, laînmormântare.Paleta exprimării este curată şi derivă dintr-un singur

semn fundamental: Coarnele Ber-becului (berbecul tânăr). Alătura-rea a două coarne ne sugerează,într-o formă abstractă, acţiunea decuplare, de fecundare, în urmacăreia se naşte noul berbec. Acestsimbol, în plan existenţial, estesemnul virilităţii, al împerecherii,al vieţii în sine şi al trăirii ei înplan inter-individual.În plan inter-familial, zestrea fete-lor era prezentată având cusăturipe perne, prosoape, cotrânţe sauorice alt obiect textil.Aceste cusă-turi exprimă bucuria, dorinţa, spe-ranţa împlinirii. Elementelemetamorfozei surprinse în culturagiroceană se pot împărţi în douăcategorii: cele aplicate de femei

pe ţesături şi cusături şi cele executate de bărbat pelemn şi zid.Se poate spune că femeia este identificarea interioarăcare cuprinde două laturi: cea sentimentală şi cea re-prezentativ materială. Identificarea interioară senti-mentală era reprezentată pe ornamentaţia spăcelului,pe cea a ştergarelor, cotrânţei, conciului, brâului, iarcea materială pe feţele de masă, perini şi ponievi.Alături de simbolurile totemului pe aceleaşi obiecte,

întâlnim şi elemente ornamentale de prezentare a fi-losofiei existenţialiste, „arborele” îmbrăcând formeabstracte sau cauforme specifice tehnicii de ţesere şiavând două simbolistici: a vieţii şi a morţii.Arborele, ca simbol, este plasat în locuri vizibile şiputernic exprimative, cum sunt mânecile spăcelelor,pe cotrânţe în forme foarte frumos stilizate, datorate

ingeniozităţii artistice, cât şi spaţiului-suprafaţă limitat.Elementul decorativ-delimitativ este un semn de sinestătător, având o semnificaţie specifică, fiind prezentpe toate obiectele ţesute, pe ponievi, cotrânţe, pro-soape, brâuri. Este simbolul ce uneşte şi separă, înacelaşi timp, în mod antagonic, viaţa şi moartea.Ornamentica deosebită, care constituie chintesenţa re-prezentării filosofiei simbolistice româneşti este sem-nul-ornament X – Lumea De PeAcest Tărâm, semn alasigurării trăirii în viaţa de aici. X – viaţa veşnică, esteun element subtil şi plin de semnificaţie.Un alt element ornamental cu o profunzime filosoficăegală cu cea a lui X şi care ne introduce în filosofiaexistenţei totemice este semnul-ornament Lumea PeCelălalt Tărâm, Moartea, semn al unirii individului custrămoşii, semn al asigurării trăirii în viaţa de dincolo,al întoarcerii la rădăcina comună. Se găseşte repre-zentat pe cotrânţele de jale şi pe ponevile de pe patu-rile bătrânilor, este tabu şi nu o vom găsi decât încimitir.Realizarea ţesăturilor nu s-a făcut oarecum sau dupăgustul fiecărei ţesătoare. La baza confecţionării lor astat tradiţia pe care au impus-o şi au urmărit-o ţesă-toarele mai în vârstă, chemate să le îndrume pe cele ti-nere în alegerea tehnicilor de lucru, în alegereamodelelor. În acest mod, formele acceptate de comu-nităţile rurale au rezistat perioade îndelungi trans-formărilor, exprimând în acest fel continuitatea lor.

Material preluat din monografia“Giroc - arc peste timp”, realizată de

prof. Octavian GRUIŢA, prof. Ion MURARIUşi Marius MATEI

Ţesături: cilimuri şi ponievi

8 DIALOG CU CETĂŢENII

IIooaannaa ZZaahhaarriiaa33 aannii,, GGiirroocc

LLuuccaa IIuulliiaann MMaaxxiimm22,,66 aannii,, GGiirroocc

PPaattrriicc GGaabbrriieell SSppeerrnniiaacc22,,66 aannii,, GGiirroocc

AAnnaammaarriiaa şşii SSeebbaassttiiaann RRaaddoossllaavv66,, rreessppeeccttiivv 22aannii,, GGiirroocc

În atenţia părinţilor din Giroc şi ChişodaAdresăm rugămintea ca părinţii care trimit fotogra i ale copiior pentru rubrica “Ba, al meu e mai frumos!” a ziarului nostrusă ne furnizeze şi următoarele date: ziua, luna şi anul naşterii, numele şi prenumele copiilor, precum şi un număr de telefonde contact. Redacţia

Şcolile din Comuna Giroc au făcut deja primiipaşi în alfabetizarea şahistă, încă din 2008. Esteun proiect complex, iar progresul acestuia se da-torează multor factori favorabili, precum recep-tivitatea demonstrată de către copiii girocenipentru sportul minţii, dar şi sprijinul familiilor,al conducerii unităţilor şcolare (prof. MelentinaCosta şi prof. Marieta Deneş), al cadrelor didac-tice (Boris Babici, Georgeta Barna, Zorina Cio-lac, Bianca Cîmpeanu, Sorin Ersegean, IuditaMonea, Liviu Râmneanţu etc.), al conducerii gră-diniţelor (coordonator Lenuţa Terteci) al educa-toarelor (Laura Gherban, Simona Leontescuetc.), al Consiliului Local din Giroc, al primaru-lui Iosif Ionel Toma, precum şi al personaluluidin primărie. Deşi domnul consilier Adrian Urşică a adusaceastă iniţiativă în Giroc, domnul primar a adop-tat campania şahistă ca pe un proiect de suflet,trecând peste diferenţele de partid, iar rezultatelese văd. Datorită domnului primar, clubul de şahare un mic spaţiu amenajat, unde se pot ţineantrenamentele în orice zi şi la orice oră. Domnul

Toma a mers până la a se angaja, la şedinţa dinfebruarie 2012 a C.L. Giroc, că va sponsorizapersonal participarea performerilor giroceni laCampionatul Mondial Şcolar din acest an, dacănu se vor găsi alte soluţii.Domnul primar nu este singurul Mecena al şahu-lui girocean. Restaurantul Biofresh de pe stradaEugeniu de Savoia, din Timisoara, a susţinut, în2011, cu mici sume de bani, ascensiunea fraţilorParaschiv. Hotelul Trio, prin implicarea doamneidirector Ofelia Marincu, a asigurat spaţiul de jocpentru etapa giroceană din Cupa Satelor Timi -şene la şah, ediţia 2011 şi de asemenea se implicăîn organizarea unui Trofeu al Girocului, la şah,cu participare naţională, în august 2012.Succesele şahiste ale copiilor giroceni, desprecare citiţi mai mereu în ziare, se datorea ză unuinumăr mare de oameni şi îmi cer scuze tuturoracelora care ne-au susţinut şi care n-au fostmenţionaţi aici. Îi rog să se considere ca atare, decâte ori numele Girocului apare alături de o cupăsau o medalie la şah.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Girocul, mai rapid decât Uniunea Europeană Şah în luna lui MarteÎntre 10 şi 11 mar-tie la Reşiţa s-adesfăşurat TrofeulCaraş-Severin laşah, ediţia a II-a.Concursul a fostdedicat copiilor şijuniorilor cuvârste până în 14ani. Au participat38 de jucători, dinjudeţele Caraş-

Severin, Timiş,Arad şi Hunedoara.De la Clubul de ŞahGiroc au participat5 jucători, 4 fiindpremiaţi. Chi şo -zeanul Robert Matişa ocupat locul II înclasamentul generalşi locul I la catego-ria B14. GemeniiPaul Paraschiv şi

Alexandra Paraschiv din Giroc au ocupat locul I la categoriaB10, respectiv F10. Denis Alboni din Chişoda a ocupat loculII la B12.În ziua de 24 martie la Timişoara, a avut loc Cupa Mediatorla şah - seniori, senioare şi juniori. Au fost reprezentatecluburi din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş-Severin şiDolj. În turneul principal, unde au evoluat 50 de jucători, se-niori şi juniori, giroceanul Robert Matiş a ocupat locul 10 înclasamentul general, dar locul I la categoria B14 (juniori 13-14 ani).

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Una rece, altacaldă pentru

FC ChişodaFotbaliştii din Chişoda şi-aumicşorat avansul în faţa ocupanteilocului trei din Divizia D, CFRTimişoara. În ultimele etape, fot-baliştii din Chişoda au mai redusturaţia motoarelor, iar ceferiştii auajuns la trei puncte în spateleechipei noastre. Să recapitulăm,pentru conformitate, faptul că înjocul derby pentru locul secund,disputat la Chişoda, FC şi CFR auterminat la egalitate, 1-1, scor decare s-a bucurat ocupanta primuluiloc, CSM Lugoj, care pur şi simpludefilează prin campionat. În ultimaetapă, disputată weekendul trecut,FC Chişoda a spulberat BanatulNerău, acasă, cu un set la unul (6-1).Ordinea în clasamentul Diviziei DTimiş arată astfel: CSM Lugoj - 70de puncte, FC Chişoda – 60, CFRTimişoara – 57. Să mai amintim căînaintea partidei cu CFR, pe sta-dion s-a păstrat un moment dereculegere în memoria fotbalistu-lui Ionuţ Oprescu, de la FCChişoda, decedat în în urmă cupuţin timp. (A.B.)

Formaţia FC Giroc, angrenată în Campionatul Judeţean,în cea mai echilibrată dintre seriile acestui eşalon, a reu-şit o nouă victorie. De data aceasta succesul a venit încompania celor de la FC Bazoş, echipă care până acum acondus, cot la cot cu Belinţul, seria. Jocul de la Giroc s-aîncheiat cu 1-0 în favoarea băieţilor lui Orlando Trandu,care alcătuiesc o echipă din ce în ce mai omogenă şi caretinde, iată, să devină redutabilă. Şi oaspeţii din Bazoş auavut şansele lor, însă apărarea noastră a funcţionat per-fect. FC Giroc a acumulat deja 12 victorii în acest cam-pionat, rămânând pe locul cinci al clasamentului, cu 38de puncte. Pe primul loc a trecut Belinţul, cu 53 de puncte,urmată de FC Bazoş, cu 50 de puncte. (A.B.)

FC Giroc schimbă liderulîn Seria a III-a

Ghinion în Ungariapentru Ionel PascotăMotociclistul girocean a suferit un accident,

însă este în afara oricărui pericol

Cea de-a doua etapăa Dunlop RomanianSuperbike, desfăşu-rată duminică pe cir-cuitul Panoniaringdin Ungaria, a fostuna cu ghinion pen-tru motociclistul Io -nel Pascotă. După

evoluţia de vineri, când a reuşit cel mai bun timp al cursei, la celde-al treilea viraj al primei ture a categoriei 600 cmc Supersportde duminică Pascotă a pierdut aderenţa roţii din spate şi a căzutpe pistă la peste 200 de kilometri la oră. A avut totuşi noroc,pentru că cei 43 de sportivi care au luat startul alături de el, şicare îl urmau în momentul incidentului, au reuşit să îl ocoleascăpe pistă.Chiar dacă iniţial nu a acuzat probleme, pilotul s-a deplasat pen-tru investigaţii medicale la Bucureşti. „Sper să mă refac cât mairepede pentru a fi apt pentru Bulgaria”, a declarat campionuldin Giroc. În 20 mai, pe circuitul din Bulgaria se va desfăşuraCampionatul European de Est, unde sportivul Ionel Pascotă vaconcura tot la clasa 600 cmc dacă problemele medicale prici-nuite de accidentarea de duminică nu vor fi unele majore. De-butul noului sezon competiţional a fost pentru Ionel Pascotăunul excelent, deoarece acesta a reuşit să se claseze pe primulloc la prima cursă de la Serres, în Grecia. (A.B.)