VLADIMIRESCU · într‐o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățească, pe câmpia Românească! 24 IANUARIE 1859: MICA UNIRE ‐ Unirea Principatelor Române sub Alexandru

e‐mail: [email protected] l internet: www.primariavladimirescu.ro l facebook: Primăria Vladimirescu Oficial

Ziar de informare a cetățenilor comunei

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUAnul XII

23 IANUARIE 20178 pagini l Tiraj: 5.000 exemplare 316săptămână de săptămână

Se distribuie GRATUIT în localitățile Vladimirescu, Horia, Mândruloc și Cicir (conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) și H.G. 1723/2004)

HORA UNIRIIversuri de Vasile Alecsandri

Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română,

Să‐nvârtim hora frăției, pe pământul României!

Iarba rea din holde piară! Piară dușmanii țară!

Între noi să nu mai fie, decât flori si armonie!

Măi muntene, măi vecine, vină să te prinzi cu mine,

Și la viață cu unire și la moarte cu‐nfrățire!

Unde‐i unul, nu‐i putere, la nevoi și la durere.

Unde‐s doi, puterea crește și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de‐o mamă, de‐o făptură si de‐o seamă, Ca doi brazi într‐o tulpină, ca doi ochi într‐o lumină.

Amândoi avem un nume, amândoi o soartă‐n lume.

Eu ți‐s frate, tu mi‐ești frate, în noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire, să‐l secam dintr‐o sorbire, Ca să treacă drumul mare,

peste‐a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare, într‐o zi de sărbătoare,

Hora noastră cea frățească, pe câmpia Românească!

24 IANUARIE 1859: MICA UNIRE ‐

Unirea Principatelor Românesub Alexandru Ioan Cuza

Editorial Alexandru Ioan CuzaUNIFICATORULPrincipatelor Române

Prin alegerea sa, la 24 ianuarie 1859, ca domnitor al Țării Românești, după ce a fost alesși domnitor al Moldovei, ALEXANDRU IOAN CUZA a devenit primul om care a domnitpeste cele două provincii istorice. În scurta sa perioadă de domnie, Alexandru Ioan Cuzas‐a remarcat prin multele reforme în domeniile sociale și economice, reușind prin acesteasă crească nivelul de trai și de cultură a populației.

În paginile 4 și 5, puteți citi un articol despre “culisele” înfăptuirii Micii Uniri (așa cummai este cunoscut actul de la 24 ianuarie 1859)Continuare în pagina 2


DIN ACTUALITATEA COMUNEI 23 Ianuarie 2017Pagina 2

NOI ÎL VREM PE CUZA DOMN!

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unani‐mitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”,Ulterior deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza și în ȚaraRomânească. Această propunere fiind acceptată în unanimitate.

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de PoartaOtomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris.Însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși încele două Principate să fie persoane separate. NR. Nota bene pen‐tru diplomații români.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, AlexandruIoan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unireapolitică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fostconsolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol deHohenzollern‐Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie1866, Principatele Unite încep să se numească, oficial, România,pentru ca la 1 decembrie 1918 să se înfăptuiască Marea Unire aTransilvaniei cu România, creându‐se actualul stat.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (între anii 1859‐1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne.Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlamentunic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale:adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secu‐larizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltăriimoderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național uni‐tar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859. Marea Unire a avut locla 1 decembrie 1918 în Alba Iulia dată la care românii de pretutin‐deni sărbătoresc Ziua Națională.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA! DOUĂ MII DE ANI PE DRUMUL

ÎNCEPUT ÎN ANUL 1859, IANUARIE DOUĂZECIȘIPATRU

A consemnat pentru Dumneavoastrăprimarul comunei,

IOAN CRIȘAN

Urmare din pagina 1

24 IANUARIE 1859: MICA UNIRE ‐ Unirea Principatelor

Române sub Alexandru Ioan CuzaAsociația pentru Sănă tate, Edu cație și

Familie organizează «Expo‐SĂ NĂ TATE2017», eveniment care se va desfășura în salaCăminului Cultural din comuna Vladi ‐mirescu, în perioada 5‐7 februarie 2017.

Evenimentul reprezintă o campanie depromovare a sănătății populației. Până înprezent a fost implementat în sute de locali‐tăți din România, având un mare impactasupra persoanelor care au participat la des‐fășurarea acestui proiect.

Proiectul «Expo‐SĂNĂTATE» se adre ‐sează nevoii de cunoaștere a principalelorboli cu care se confruntă societatea și caresunt modalitățile de prevenire și vindecare.

Cu această ocazie vor fi oferite gratuiturmătoarele servicii: analize medicale, testede evaluare a stării de sănătate, precum șiconsiliere medicală.

Dintre analizele și măsurătorile oferitegratuit, amintim: tensiunea arterială, pulsoximetrie, indicele de masă corporală, pro‐centul de grăsime corporală, glicemia șicolesterolul sanguin.

Expoziția de sănătate va fi deschisă pu ‐blicului după următorul program:

‐ duminică, 5 februarie 2017: între orele14:00‐19:00

‐ luni, 6 și marți, 7 februarie 2017: întreorele 15:00‐19:00.

Organizatorii vă sfătuiesc să evitați amânca cu cel puțin 3 ore înainte de efectua‐rea analizelor de glicemie și colesteroldeoarece va compromite valorile obținute.

Mai multe informații despre proiecteleAsociației puteți găsi pe pagina de internet:www.asef.ro.

EXPO‐SĂNĂTATEO campanie de promovare

a sănătății populației

Asociația pentru Sănă tate,Educație și Familie propunecampania «Împre ună pentru osănătate mai bună», care sedesfășoară la nivel național înce‐pând cu anul 2004 în colaborarecu Institutul de Sănă tatePublică Bucureşti (ISPB) şiEditura “Viaţă şi Sănătate”.

Scopul acestei campanii esteinformarea și educarea populațieicu privire la un stil de viață sănă‐tos pentru a preveni afecțiunimoderne precum boli cardiovas‐culare, diabet, cancer, pornind dela descoperirea cauzalității și aconștientizării factorilor de risc.

Ce este Asociația?Asociația Pentru Sănătate,

Educație și Familie este o organi‐zaţie non‐guvernamentală, uma‐nitară, independentă, apolitică,non‐profit, înfiinţată în 1999,prin sentinţa civilă nr.259/01.11.1999 a Curţii de ApelBucureşti secţia patra civilă

având ca scop să contribuie labunăstarea fizică, mentală,socială, şi spirituală a socie‐tăţii acordând asistenţă infor‐maţională, sanitară, socială,morală şi umanitară celor înnevoie şi desfăşurând acţiunieducative pentru dezvolatareaunui mod de viaţă sănătos şiechilibrat şi a unor relaţii defamilie armonioase (Statut,art.6)

În activitatea sa, organizată lanivel naţional, ASEF colaboreazăcu medici şi agenţi de sănătatepublică instruiţi de Institutul deSănătate Publică Bucureşti şidesfăşoară activităţi în partene‐riat cu: Minis terul Educației,Cercetării și Tineretului,Ministerul Sănă tății șiFamiliei ‐ Institutul deSănătate Publică, AgențiaNa țio nală Antidrog șiDirecțiile de Sănătate PublicăJudețene.

Obiectivele Asociației1. Promovarea educaţiei în pri‐

vinţa sănătăţii, a principiilor desănătate fizică, mentală, social‐relaţională şi spirituală în vedereadezvoltării trăsăturilor pozitiveale personalităţii umane princampanii naţionale, organizareade expoziţii, seminarii şi confe‐rinţe.

2. Educarea în spiritul valorilorfamiliei urmărind stabilitatearelaţională, emoţională atât din‐tre soţi cât şi dintre părinţi şicopii

3. Combaterea comportamente‐lor dăunătoare sănătăţii (alcoo‐lism, tabagism, consum de dro‐guri) şi sprijinirea celor caredoresc să renunţe

4. Promovarea unei conduiteresponsabile faţă de mediulambient

5. Acordarea de asistenţă sani‐tară, socială şi morală.

Lansarede carte

Miercuri, 25 ia ‐nuarie 2017, la Casade Cultură din loca‐litatea Vla di mi res ‐cu s‐a lansat cartea“Viață. Meș teșug.Cântec ‐ O jumătatede secol de rapso‐die”, scrisă deMaria Aiftincăi,pro mo vator al fol‐clorului și al tradi ‐țiilor popu lare ro ‐mâ nești autentice șicurator al Mu zeuluide Et no gra fie șiFolclor ‐ Co lecția«Maria Aif tincăi».


DIN ACTUALITATEA COMUNEI23 Ianuarie 2017 Pagina 3

Mihai Eminescu a fost un poet, proza‐tor și jurnalist român, socotit de cititoriiromâni și de critica literară postumădrept cea mai importantă voce poeticădin literatura română.

S‐a născut la 15 ianuarie 1850 (înBotoșani) și a decedat la 15 iunie 1889, la

București, fiind îngropat la CilitirulBellu.

Stimați cititori,În cursul anului 2016 am avut ocazia

ca în îndeplinirea obligațiilor funcției deprimar să cunosc aspecte din societateanoastră cu care noi societatea însăși, tre‐buie să recunoaștem, nu ne putemmândri. Pentru a nu se crede că mă con‐sider în afară sau pe o altă treaptă o spuntare: sunt parte a societății și funcția de pri‐mar mă obligă să recunosc vinovăția celorcare se numesc conducători. Mai mici saumai mari.

Am citit statistici privind tineretulnostru:

‐ Știți că, oficial, (statistica nu minte,eventual nu se publică tot adevărul!) sta‐tistica constată faptul că în Romania pro‐centul populației analfabete se ridică la17‐19%?

‐ Când am venit prima oară în Arad,de la țară, prin anii 1970, în holul CEC‐ului (Banca statului și azi) existau pen‐sionari care completau documentul de

depunere sau de retragere de bani dincont. Pentru analfabeți. DA au fost și‐atunci analfabeți! Dar în nici zece ani audispărut aproape complet!

‐ Astăzi, după ce în 25 de ani dedemocrație, cu schimbarea prevederilorlegii învățământului în fiecare an, decătre fiecare ministru, avem moderniza‐re în școli. Iar cu toate astea, școalaromânească are produsul egal cu... 17%rebut! Că nu putem spune că manipula‐rea tabletei este super. Dar ia lăsațiabsolvenții o oră ‐ numai o oră! ‐ fărătabletă! Dați‐le exerciții simple de mate‐matică!

‐ Concluzia după test? În multecazuri, instruim roboți. Și parcă‐parcăuităm să‐i facem să gândească. Sau ceicare sunt cu putere de decizie... o fac cuintenție.

‐ Toată lumea decizională spune:Învățământul pe primul plan. Copiii suntinvestiția cea mai importantă. Instruirea lorviitorul națiunii.

‐ Eu aș mai zice, precum conu‘ Iancu:BRAVO, NAȚIUNE! Sau precumArghezi: Una vorbim și alta… fumăm.

Pentru că la întocmirea bugetului

guvernele au tăiat de la învățământ șiștiință, și dat, da, au dat mult, undeva...unde se plătește cu voturi, că ce să‐i faci,nici ăștia nu‐s vinovați că‐s săraci! CaSfânta Vineri! Da, dar și guvernele suntîn păcat, că o dau la‐ntors. Apropo, cumli se spune la cei care păcătuiesc...mințind? Oare că‐s săraci cu duhul?

Vorba cântecului: Să ne judeceEminescu. Citiți‐i articolele din vremealui. Făce‐ți‐vă că nu vedeți titlurile! Nu‐iașa că pot fi publicate chiar și azi, și suntla fel de mare actualitate?

*****Eminescu nu a scris numai la ziar,

Eminescu a scris și poezii. Ca nimenialtul. A fost cel mai mare poet român. Afost, este și va fi cel mai mare. De aceea,începând cu acest număr, vom continuacu scrieri ale oamenilor de seamă aineamului românesc. Nu de alta, dar tre‐buie ca cei care uităm să ni‐i reamintim,iar cei care nu știu nimic despre ei să leurmeze exemplul. Că recunoaștem saunu, în ziua de azi oamenii OAMENI,adică elita neamului stă deoparte. Și nu‐ibine. Nu‐i bine să ne fie frică.

Primar, IOAN CRIȘAN

DOINADe la Nistru pân’ la Tissa

Tot Românul plânsu‐mi‐s’a, Că nu mai poate străbate

De‐atâta străinătate.Din Hotin și pân la MareVin Muscalii de‐a călare,

De la Mare la HotinMereu calea ne‐o ațin;

Din Boian la Vatra‐DorniiAu umplut omida cornii,

Și străinul te tot pașteDe nu te mai poți cunoaște.

Sus la munte, jos pe valeȘi‐au făcut dusmanii cale, Din Sătmar pân’ la Săcele

Numai vaduri ca acele.Vai de biet Român săracul!

Îndărăt tot dă, ca racul, Nici îi merge, nici se ‘ndeamnă,

Nici îi este toamna, toamnă, Nici e vara vara lui, Și‐i străin în țara lui.

De la Turnu ‘n DorohoiCurg dușmanii în puhoi

Și s’așeaza pe la noi.Toate cântecele pier, Sboară paserile toate

De neagră străinătate;Numai umbra spinului

La ușa creștinului.Își desbracă țara sinul,

Codrul ‐ frate cu Românul ‐De secure se tot pleacăȘi isvoarele îi seacă ‐Sărac în țară săracă!

Cine‐au îndrăgit străinii, Mânca‐i‐ar inima câinii, Mânca‐i‐ar casa pustia, Și neamul nemernicia!

CÂND AMINTIRILE...

Când amintirile‐n trecutÎncearcă să mă cheme,Pe drumul lung şi cunoscutMai trec din vreme‐n vreme.

Deasupra casei tale iesŞi azi aceleaşi stele,Ce‐au luminat atât de desÎnduioşării mele.

Şi peste arbori răsfiraţiRăsare blânda lună,Ce ne găsea îmbrăţişaţiŞoptindu‐ne‐mpreună.

A noastre inimi îşi jurauCredinţă pe toţi vecii,Când pe cărări se scuturauDe floare liliecii.

Putut‐au oare‐atâta dorÎn noapte să se stângă,Când valurile de izvorN‐au încetat să plângă,

Când luna trece prin stejariUrmând mereu în cale‐şi,Când ochii tăi, tot încă mari,Se uită dulci şi galeşi?

DIN STRĂINĂTATE

Când tot se‐nveseleşte, când toţi aci se‐ncântă,Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,Un suflet numai plânge, în doru‐i se avântăL‐a patriei dulci plaiuri, la câmpii‐i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,E inima mea tristă, ce n‐are mângâiere,E sufletu‐mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioarăScăldată în cristalul pârăului de‐argint,Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,Dormind cu un aer de pace, liniştiri,Ce respirau în taină plăceri mai naturale,Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,În valea mea natală, ce undula în flori,Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,Pierzându‐şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia‐nfloritoare,Ce zilele‐mi copile şi albe le‐a ţesut,Ce auzi odată copila‐mi murmurare,Ce jocurile‐mi june, zburdarea mi‐a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,Concertul, ce‐l întoană al păsărilor cor,Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,Născut‐acolo‐n mine şoptiri de‐un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de‐aş fi încă o datăÎn patria‐mi iubită, în locul meu natal,Să pot a binezice cu mintea‐nflăcăratăVisările juniei, visări de‐un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare‐n omenire,Prin vinele vibrânde gheţoasele‐i fiori,Acolo m‐ar adoarme în dulce liniştire,În visuri fericite m‐ar duce către nori.

MIHAI EMINESCU


SPECIAL 23 Ianuarie 2017Pagina 4

Unirea Principatelor Române,cunoscută ca Mica Unire (MareaUnire fiind considerat actul de la 1Decembrie 1918), a avut loc la jumă‐tatea secolului al XIX‐lea, prinunirea statelor Moldova și ȚaraRomânească, sub numele Princi ‐patele Unite ale Moldovei și ȚăriiRomânești. Unirea a fost legată depersonalitatea lui Alexandru IoanCuza și de alegerea sa ca domnitoral ambelor principate, la 5 ianuarie1859 (în Moldova), respectiv la 24ianuarie 1859 (în Țara Românească).Procesul, bazat pe puternica apro‐piere culturală și economică întrecele două țări, a început în 1848,odată cu realizarea uniunii vamaleîntre Moldova și Țara Românească,în timpul domniilor lui MihailSturdza, respectiv GheorgheBibescu.

Deznodământul Războiului Cri ‐meii a dus la un context europeanfavorabil realizării unirii. Votulpopu lar favorabil unirii în ambelețări, rezultat în urma unor adunăriad‐hoc în 1856, a dus la Convențiade la Paris (1858) o înțelegere întreMarile Puteri, prin care se accepta ouniune mai mult formală între celedouă țări, cu guverne diferite și cuunele instituții comune.

La începutul anului 1859 liderulunionist moldovean AlexandruIoan Cuza a fost ales ca domnitor alMoldovei și Țării Românești, actcare a adus cele două state într‐ouniune personală. În 1862, cu aju‐torul unioniștilor din cele două țări,Cuza a unificat Parlamentul șiGuvernul, realizând unirea politică.După înlăturarea sa de la putere (în

1886), unirea a fost consolidată prinaducerea pe tron a principelui Carolde Hohenzollern‐Sigmaringen, iarConstituția (adoptată în acel an) adenumit noul stat ROMÂNIA.

Deciziile adoptate prin tratatul depace de la Paris (18/30 martie 1856),prevedeau intrarea PrincipatelorRomâne sub garanția colectivă aputerilor europene, revizuirea legi‐lor fundamentale, alegerea Adu ‐nărilor ad‐hoc care să exprime atitu‐dinea românilor în privința unirii,integrarea în granițele Moldovei atrei județe din sudul Basarabiei(Cahul, Bolgrad și Ismail), trim‐iterea în Principate a unei ComisiiEuropene cu misiunea de a propunebazele viitoarei lor organizări, lib‐ertatea navigației pe Dunăre, ș.a.

Importanța Divanurilor ad‐hocAlegerile pentru Divanurile ad‐

hoc au fost marcate de mari tensiu‐ni. Dacă în Țara Româneascămajoritatea covârșitoare a opinieipublice susținea ideea Unirii, înMoldova lucrurile se arătau maicomplicate. Partida unionistă,reprezentată de personalități caAlexandru Ioan Cuza, MihailKogălniceanu, Mano lache CostacheEpureanu, Anastasie Panu, avea înfața ei opoziția separatiștilor mol‐doveni (Nicolae Istrate, ideologulmișcării separatiste, Gheor gheAsachi, Costache Ne gruzzi, etc).Aceștia doreau men ținerea sepa‐rării, moti vându‐și opțiunea prinposibila decădere a Iașilor și aMoldovei, odată cu mutarea capi‐talei la București, ceea ce s‐a șiîntâmplat după 1861.

Având de partea lor sprijinul

UNIREAPRINCIPATELOR

ROMÂNEPrimul pas spre

formarea României Mari

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a văzut lumina zilei la 15 ianuar‐ie 1850 (Botoșani) și a decedat la 15 iunie 1889 (București). A fost un poet,prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară pos‐tumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, fiind recep‐tiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poeticeoccidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.Mihai Eminescu a fost activ în societatea politico‐literară Junimea, și a lucrat caredactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primulsău poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.Manuscrisele poetului Mihai Eminescu (însumând 46 de volume, cu aproxima‐tiv 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, înședința din 25 ianuarie 1902. A fost ales post‐mortem (la 28 octombrie 1948)membru al Academiei Române.

PERSONALITATEA LUI EMINESCUCea mai realistă analiză psihologică a lui Mihai Eminescu i‐o datorăm lui Ion

Luca Caragiale, care, după moartea poetului, a publicat trei scurte articole peaceastă temă: În Nirvana, Ironie și Două note. După părerea lui Caragiale,trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul că avea un tempera‐ment de o excesivă neegalitate. Viața lui Eminescu a fost o continuă oscilareîntre atitudini introvertite și extravertite.

Așa l‐am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momentebune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu‐se cunimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aciapoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându‐i; nepăsător ca unbătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericităpentru artist, neferi cită pentru om! ‐ spunea Caragiale.

Criticul Titu Maiorescu, cel care l‐a sprijinit moral și material pe parcursulîntregii vieți dar mai ales după tragicul moment al declanșării bolii sale, s‐aocupat de poezia sa în două dintre articolele sale, Direcția nouă în poezia șiproza românească (1872), în care va analiza doar cîteva poezii publicate înrevista Convorbiri literare pînă în momentul tipăririi articolului, este vorbadespre Venere și Madonă, Mortua Est și Epigonii, revenind ulterior, dupămoartea poetului, asupra întregului set de poezii publicate antum în studiulEminescu și poeziile sale, publicat la scurtă vreme după moartea sa prematură.

În portretul pe care i l‐a făcut poetului în studiul Eminescu și poeziile sale(1889), Titu Maiorescu accentuează trăsăturile introvertite ale lui Eminescu,care, de altfel, erau dominante. Maiorescu a promovat imaginea unui visătorrupt de realitate, care nu suferea din cauza condițiilor materiale în care trăia,indiferent la ironiile și laudele semenilor, caracteristica lui principală fiindseninătatea abstractă: Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalita‐tea lui Eminescu este o așa covârșitoare inteligență, ajutată de o memoriecăreia nimic din cele ce‐și întipărise vreodată nu‐i mai scăpa (nici chiar înperioadele bolnave declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui și fărănici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce și le însușise și le aveapururea la îndemână. În aceeași pro porție tot ce era caz individual, întâmpla‐re externă, convenție socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obștească șichiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă ‐ a spus TituMaiorescu.

Viața lui Mihai Eminescu a fost o suprapunere de cicluri de diferite lungimiformate din avânturi alimentate de visuri și crize datorate impactului cu reali‐tatea. Ciclurile puteau dura de la câteva ore sau zile, până la săptămâni sauluni, în funcție de importanța întâmplărilor, sau puteau fi chiar de mai lungădurată când erau legate de evenimentele care i‐au marcat viața în mod semni‐ficativ, ca legătura cu Veronica Micle, activitatea politică din timpul studenției,participarea la întâlnirile Junimii sau ziaristica de la Timpul. Dăm ca exemplucaracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie:Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cât te iubesc, tot așa – uneori – te urăsc; teurăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că‐mi închipuiesc că râzi cu altul,pentru care râsul tău nu are prețul ce i‐l dau eu și nebunesc la ideea că te‐arputea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. Teurăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m‐ai nebunit,te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura meaavere. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n‐amnici a te arăta nimănui și liniștit nu aș fi decât închizându‐te într‐o colivie,unde numai eu să am intrarea.

sursa: wikipedia.ro

MIHAI EMINESCU:OMUL ȘI POETUL

SPECIAL


23 Ianuarie 2017 Pagina 5

marilor puteri antiunioniste (Aus ‐tria și Imperiul Otoman), precum șipe cel al caimacamului (locțiitoru‐lui domnesc) Todiriță Balș (înlocuit,după moartea sa, de NicolaeVogoride, aspirant la tronul Mol ‐dovei), separatiștii au reușit, într‐oprimă fază, să câștige alegerile pen‐tru Divanul Ad‐hoc din Moldova (la19 iulie 1857). În dorința de a‐și rea‐liza visul de domnie, Vogoride a fal‐sificat listele electorale de reprezen‐tare în Divanul ad‐hoc, prin înlocui‐rea listelor electorale ale unioniștilorcu cele ale antiunioniștilor. Aceastămanevră făcea ca numarul reprezen‐tanților celor care nu împărtășeauidealul de unire sa fie majoritar înDivan.

În luna mai 1857, EcaterinaVogoride a sustras o parte din core‐spondența secretă purtată de soțul eicu rudele din Constantinopol. Înacele scrisori, lui Vogoride îi era pro‐misă domnia dacă ar fi reușit săzădărnicească unirea Moldovei cuMuntenia, falsificând alegerile pen‐tru Divanul ad‐hoc.

Cu ajutorul lui Costache Negri,scrisorile compromițătoare au fostpublicate în ziarul unionist L’Etoiled’Orient (care apărea la Bruxelles),traduceri ale scrisorilor apărând lascurt timp și în Moldova. Când sul‐tanul Abdülmecid, cu asigurărileAustriei Imperiale, nu a anulatalegerile, ceilalți supervizori (Im ‐periul Francez, Imperiul Rus, Prusia șiRegatul Sardiniei) au rupt relațiilediplomatice cu Imperiul Otoman în4 august.

Au avut loc noi alegeri, astfel încâtla 22 septembrie 1857 s‐a adunatDivanul Ad‐hoc al Moldovei careera favorabil unirii, iar la 30 septem‐brie cel al Valahiei, și prin documen‐tele redactate, au fost puse bazelefuzionării celor două principate.

În 7 și 9 octombrie 1857 sunt ela ‐borate Rezoluțiile prin care se cerea:

‐ respectarea drepturilor Princi ‐patelor și îndeosebi a autonomiei lorîn cuprinderea vechilor lor capitu‐lații încheiate cu Înalta Poartă în anii1393, 1460, 1511 și 1634;

‐ unirea Principatelor într‐un statsub numele de România;

‐ prinț străin cu moștenirea tronu‐lui, ales dintr‐o dinastie domnitoaredintre cele europene și ai cărui moș‐tenitori să fie crescuți în religia țării;

‐ neutralitatea pământului Princi ‐patelor;

‐ puterea legiuitoare încredințatăAdunării Obștești, în care să fiereprezentate toate interesele nației.

Toate acestea sub garanția colecti‐vă a puterilor care au subscris trata‐tul de la Paris.

Întrunite în capitala Franței pen‐tru a lua în discuție cererile celordouă Divanuri ad‐hoc (10/22 mai ‐7/19 august 1858), puterile europeneau adoptat Convenția de la Paris:

‐ Principatele își păstrau autono‐mia sub suzeranitatea Porții și subprotecția celor șapte puteri;

‐ se adopta denumirea de Princi ‐patele Unite ale Moldovei și Vala ‐hiei, fiecare având instituții proprii;

‐ se înființau instituții comuneprecum Comisia Centrală de laFocșani (care elabora proiectele delegi de interes comun), Înalta Curtede Justiție și Casație, armata;

‐ se prevedeau principii de organi‐zare și modernizare a viitorului stat(separația puterilor în stat, desființa‐rea privilegiilor de clasă, egalitateaîn fața legii, drepturi politice pentrucreștini, libertatea individuală);

‐ dreptul de vot ramânea cenzitar.După încheierea Convenției de la

Paris, care avea să joace rolul uneiveritabile Constituții a Principatelor,au urmat alegerile pentru AdunărileElective, care urmau să îi desemnezepe cei doi domni.

ALEGEREA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

În Moldova a fost ales în unani ‐mitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderulunionist Alexandru Ioan Cuza,reprezentantul Partidei Naționale.Reprezentanții acestei grupări (ceavea ca obiectiv unirea Moldovei cuȚara Românească) au oscilat ovreme între a avea un candidat al lorși a‐l susține pe Grigore Sturza, fiulfostului domnitor Mihail Sturza (șiagent al Rusiei). Acesta, susținut deRusia prin intermediul bancheruluievreu Șmul Rabinovici și agentuluipanslavist polonez Nieczuka Wierz ‐biczki (care a adus la Iași câteva sutede mercenari), viza și el unirea celordouă țări, dar sub domnia sa și subforma unui stat‐marionetă care săfacă jocurile Imperiului Rus.

Cu două zile înainte de votul pen‐tru alegerea domnitorului, unioniș‐tii au înțeles jocul lui Sturza și auhotărât să‐l respingă și să desemne‐ze un candidat al lor. După disputeaprinse, a fost acceptat comandantulmicii armate moldovene, AlexandruIoan Cuza (care nu participase laîntâl nire). La adunarea propriu‐zisă,Cuza a fost prezentat drept variantăde compromis între conservatoriifiloruși și liberalii pro‐occidentali(francofili). Oamenii lui Sturza aufost surprinși să constate că acestaeste respins și în schimb adunarea îlvotează în unanimitate pe Cuza.

Întrucât în textul Convenției nu sestipula ca domnii aleși în cele douăPrincipate să fie persoane separate,liderii unioniști au decis ca alesulMoldovei să fie desemnat și în ȚaraRomânească. Acolo însă, Cuza erasusținut doar de liberali, în timp ceconservatorii dețineau 46 din cele 72mandate. În această situație, liberaliiradicali au inițiat, prin intermediultribunilor, o vie agitație în rândulpopulației Capitalei și al țăranilordin împrejurimi. O mulțime de

peste 30.000 oameni s‐a aflat înpreaj ma Adunării. Unul dintre tri‐buni, I. G. Valentineanu, nota căpoporul era gata „să năvălească înCameră și să o silească a proclamaales pe alesul Moldovei”.

Într‐o ședință secretă a Adunării,deputatul Vasile Boerescu a propus,la 24 ianuarie 1859, alegerea luiAlexandru Ioan Cuza, aceasta fiindacceptată în unanimitate. Astfel s‐afăcut primul pas către definitivareaUnirii Principatelor Române. Țărileau intrat de atunci într‐o uniune per‐sonală. Conceptul era cunoscut laacea vreme, dar nu însemna nimic înce privește o unire politică. Orien ‐tarea unionistă a domnitorului afăcut însă ca acesta să acționeze peparcursul următorilor doi ani în sen‐sul dorit.

RECUNOAȘTEREA INTERNAțIONALĂ A UNIRIIPRINCIPATELOR ROMÂNE

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859reprezenta primul pas pe caleaînfăptuirii statului național românunitar. Impusă sub o puternică pre‐siune populară, cu deosebire laBucurești, alegerea ca domn al ȚăriiRomânești a lui Alexandru loanCuza avea să‐și găsească o confirma‐re deplină la marea manifestare pri‐lejuită de sosirea alesului națiunii încapitala munteană.

Cea mai stringentă problemă erarecunoașterea internațională aalegerilor. Faptul împlinit la 24 ia ‐nuarie 1859 era considerat de PoartaOtomană și de Austria drept o încăl‐care a Convenției de la Paris.Situația creată în cele două Prin ‐cipate urma să facă, de altfel, obiec‐tul unei noi Conferințe internaționa‐le, care se deschidea la Paris, la 26martie/7 aprilie ‐ 25 august/6 sep‐tembrie. Misiuni speciale, condusede persoane apropiate lui Ale ‐xandru I. Cuza, au vizitat capitaleleMarilor Puteri garante și au reușit săcâștige sprijin pentru cauza româ‐nească.

Încă în a doua ședință a Con ‐ferinței (1/13 aprilie), Franța, Rusia,Anglia, Prusia și Sardinia aurecunoscut dubla alegere. ImperiulOtoman și Austria însă tergiversau;mai mult, se află că se punea la caleo intervenție militară peste Dunăre.Alexandru Ioan Cuza răspunseenergic. La 20 aprilie, la Florești(între Ploiești și Câmpina), armatamoldo‐munteană era concentratăspre a face față oricărei situații.

După alte amenințări, sub presiu‐nea celorlalte puteri garante, PoartaOtomană a acceptat oficial, odată cuAustria, în a treia ședință a Con ‐ferinței de la Paris (25 august/7 sep‐tembrie), să recunoască, la rândul ei,dubla alegere.

Astfel împlinită recunoaștereasituației de fapt, impusă la 24 ianua‐

rie, obiectivul imediat următor eraacceptarea de către puterile garantea Unirii depline. Fără a aștepta ver‐dictul altor reuniuni internaționale,Alexandru Ioan Cuza a trecut la uni‐ficarea aparatului de stat, reme ‐diind din mers consecințele hotă ‐rârilor adoptate prin Convenția de laParis.

Raporturile cu acele puteri garan‐te care se arătau ostile unirii sau carejucaseră, în trecut, un rol importantîn viața Principatelor (Rusia, în anii“protectoratului”) au fost bazate,încă din primii ani ai domniei luiAlexandru Ioan Cuza, pe res ‐pectarea neștirbită a autonomieițării nou‐constituite.

Astfel, prezența militarilor oto‐mani va fi categoric interzisă, iarPoarta va fi obligată, în vara anului1860, să renunțe la pașapoartele salesolicitate călătorilor români, în maimulte situații supușii Imperiuluifiind reținuți pentru că au produsdiverse neorânduieli. Austria, vehe‐ment dușmănoasă, a trebuit săaccepte că legile statului român suntvalabile și pentru locuitorii cezaro‐crăiești aflați aici cu afaceri.Maghiarii și polonezii, care voiau sărămână în Principate sau să tranzite‐ze spre alte regiuni, sunt protejați deguvern și de domn în spiritul drep‐tului la azil politic, oferindu‐li‐se laplecare chiar mijloacele necesare.

Franța, apoi Rusia, Italia și Prusiaerau de acord cu unirea deplină.Alexandru Ioan Cuza aștepta ho ‐tărârea Conferinței de la Cons tan ‐tinopol convocată în acest scop.Cum era de așteptat, încă din primaședință Poarta a cerut dreptul deintervenție în Principate, în cazulunor noi încălcări ale Convenției dela Paris, iar Austria a admis unireadoar pe durata domniei lui Ale ‐xandru Ioan Cuza. La începutullunii noiembrie 1861, firmanul Uni ‐rii era prezentat, dar în condiții con‐siderate, în țară, inacceptabile.

Fermitatea lui Alexandru IoanCuza, reacția energică Camerelor șia guvernelor, poziția intransigentă alui Costache Negri și atitudineafavorabilă a majorității Marilor Pu ‐teri garante și‐au făcut în cele dinurmă efectul. La capătul Con ferinței,Poarta a elaborat un nou firman(4/16 decembrie 1861), prin care arenunțat la condițiile anterior solici‐tate, Austria păstrându‐și, însă,vechea poziție.

Șirul de reforme inițiate de Cuzași venirea mai apoi pe tronulPrincipatelor Unite a domnitoruluiCarol I, care se bucura atât de spri‐jinul Franței, cât și cel al Prusiei, afăcut ca actul de la 1859 să fie ire‐versibil. Din anul 1866, potrivitConstituției (promulgate la 1 iulie),Principatele Unite încep să senumească, oficial, ROMÂNIA.

sursa: wikipedia.ro


DIN ACTUALITATEA COMUNEI 23 Ianuarie 2017Pagina 6

VÂNZĂRI ‐ CUMPĂRĂRI ‐ ÎNCHIRIERI316@ Vând 2 parcele de teren, în Vla di mi rescu; tel.

0730‐333.161.316@ Vând fân în loc. Mândruloc; tel. 0741‐963.019.316@ Vând garsonieră (cu diferite îmbunătățiri), în

Vladi mirescu, pe str. Gării, bloc G40, la etajul 3; tel.0741‐051.455.

316@ Vând baloți de lucernă (1.000 bucăți),neplouați, depozitați în fânar, cu 10 lei/bucata; tel.0758‐671.704.

316@ Vând 2 locuri de casă a câte 500 mp fiecare,aproape de Primărie, cu 8.500 euro parcela; tel. 0758‐671.704.

316@ Vând 2 locuri de casă în Cartierul Casa Prima(ambele de câte 400 mp), cu 8.000 euro parcela; tel.0758‐671.704 (persoană fizică).

316@ Vând: mască de chiuvetă pentru bucătărie,chiuvete de bucătărie simple (cu 1 sau 2 cuve), dulă‐pioare suspendate sau ca mască de chiuvetă, supor‐turi de prosoape și alte accesorii pentru baie, covoarepersane (de diferite mărimi) și o masă joasă (tip bar);tel. 0740‐032.719.

316@ Cedez garaj cu 15 mp teren în Arad (str.Călărașilor, Cart. Aurel Vlaicu), bloc Z‐31 (cauză dedeces); tel. 0257/514.048.

314@ Vând camionetă Iveco Daily (anul fabricației:1998), punte dublă spate, cu bas culare pe spate; tel.0741‐105.524.

314@ Vând cărbune (lignit) de ca litate superioară,bun pentru sobe și centrale termice, în Vladi mirescu,str. Oct. Goga 12; tel. 0746‐818.063 sau 0747‐272.224.

314@ Vând canapea extensibilă și covor 3x2 metri;tel. 0751‐033.359.

314@ Vând convector pe gaz mare (tip turbo) șiinstant pe gaz (1 litru pe minut); tel. 0752‐134.583.

OFERTE DE SERVICIU@ EXECUT diferite lucrări de confec ții metalice de

orice tip: porți, garduri, terase și balustrade; tel.0722‐587.943.

@ TRANSPORT lemne de foc, ba last, nisip, sort; tel.0742‐493.438.

@ SPĂLĂTORIE AUTO cu spălător nou, pe str. V.Milea. Spălăm covoare cu apă caldă, cu ridicareaacestora de la domiciliu; tel. 0749‐784.656.

@ TRANSPORT balast, nisip, sort și lemne de foc;tel. 0742‐493.448.

@ ASCUT mașini de carne (ciur) și cuțite; tel. 0748‐379.860.

@ ÎNGRIJESC la domiciliu persoa ne cu han dicapsau familie; am 13 ani de experiență în domeniu și nuam vicii; tel. 0741‐679.157.

@ EFECTUEZ lucrări de confecții metalice: porți,garduri, etc; tel. 0723‐587.046.

@ EXECUT construcții la roșu, la cheie, acoperișuri,zidărie, transport balast, sorturi, moloz, lemne; tel.0742‐493.438.

@ SPĂLĂTORIA AUTO de pe str. Progresului 108,vă oferă: spălări covoare, camionete, tapi țerii, la pre ‐țuri interesante; tel. 0749‐784.656.

@ CONFECțIONEZ îm bră că minte pen tru bărbați,femei și copii; confecționez lenjerie de diferite mo ‐dele; execut retușuri îmbră căminte și călcat produsede îm brăcăminte și lenjerie; tel. 0728‐128.902.

@ TEHNICIAN confecții îm bră căminte ini țiez per‐soane în ve derea executării și confec țio nării pro‐duselor de îm bră căminte, în termen relativ scurt; tel.0730‐474.078 sau 0728‐128.902.

@ TRANSPORT moloz, balast, nisip și lemne; tel.0743‐939.748.

@ TRACTĂRI AUTO la cele mai mici prețuri; tel.0742‐132.230.

@ EXECUT diferite lu crări de confecții lemnoase deorice tip: terase, mese pentru baruri, porți, garduri,copertine; tel. 0746‐961.532.

@ TRANSPORT: nisip, balast, lem ne; tel. 0740‐985.310.

@ OFER servicii de reparații radio‐TV; tel. 0745‐210.268.

@ TRANSPORT mate riale de construcție (ni sip, ba ‐last) și lemne de foc; tel. 0724‐266.318 sau 0745‐216.984.

@ TRANSPORT nisip, sort, lemne de foc, mo bilediverse; tel. 0742‐132.230.

@ EXECUT lucrări de între ținere gazon: scari fi care,aeri sire, fertilizare, stropiri; tel. 0740‐183.395.

MICA PUBLICITATE

AVANTAJE:‐ TRANSPORT ASIGURAT‐ CONDIțII ATRACTIVE DE SALARIZARE‐ MAJORARE SALARIALĂ DUPĂ EVALUAREA COMPETENțELOR PROFESIONALE‐ SPOR DE SALARIU, ÎN FUNCțIE DE VECHIME‐ TICHETE DE MASĂ PLĂTITE CHIAR DIN PRIMA ZI DE LUCRU‐ BONUS DE PRODUCTIVITATE‐ SPOR DE NOAPTE‐ ORE SUPLIMENTARE PLĂTITE CU 200%l Asigurare medicală suplimentrară la Medlife Genesis, cu un set de analize și consultații gratuite.l Pregătire profesională și avansare, pe baza pregătirii și performanțelor.CV‐urile se pot depune la sediul firmei: Arad, Platforma FNC, str. Agricultorilor nr 1 A, la nr. de telefon:

0257/202.515; 0730‐65.75.69, 0742‐29.32.21 sau la adresa de e‐mail: [email protected]

Voestalpine AutomotiveComponents Arad

ANGAJĂM:CU STUDII SUPERIOARE:‐ MANAGER DE PROIECT

‐ INGINER CALITATE

CU STUDII MEDII ȘI EXPERIENȚĂ:‐ CONTROLOR CALITATE

‐ ȘEF DE SCHIMB; REGLOR‐ OPERATOR PRESE

CU CALIFICARE:‐ SCULER‐MATRIȚER

‐ LĂCĂTUȘ ‐ STIVUITORIST ‐ MANIPULANT

CU MINIM 8 CLASE:‐ OPERATOR ASAMBLARE

Anunț de mediu de la SC Rompetrol Gas SRL

Informare publică de mediu pentru trimestru I 2017 pri‐vind consecințele activității firmei Rompetrol Gas SRL –Punct de lucru Vladimirescu. Rompetrol Gas este divizia decomerț cu gaz petrolier lichefiat (GPL) a grupuluiRompetrol. În Vladimirescu, pe str. Jandarmeriei nr. 9, estesituat Punctul de lucru “Stație de îmbuteliere și distribuțieGPL”.

Rompetrol Gas s‐a preocupat permanent de îmbunătățireaserviciilor prestate, în vederea satisfacerii cerințelor privindprotecția mediului. Ca urmare a acestei preocupări, manage‐mentul a implementat și certificat sistemul integrat de mana‐gement calitate – mediu – sănătate și securitate în muncă.Acestea demonstrează grija permanentă pentru mediu șiconștientizarea și instruirea personalului pentru a mențineun nivel zero de incidente.

Nu au fost consemnate neîndeplniri ale condițiilor impuseprin Autorizația de Mediu deținută. În urma monitorizăriiefectuate de‐a lungul timpului, s‐a demonstrat că RompetrolGas, punct de lucru Vladimirescu, prin activitatea sa, nupoluează apele, aerul sau solul.

Rompetrol Gas ‐ Punct de lucru Vladimirescu se încadrea‐ză în categoria instalațiilor cu risc major, din punct de vedereal accidentelor, în care sunt implicate substanțe periculoase,conform Legii 59/2016, datorită cantității mari de substanțepericuloase vehiculate.

În plan local, SC Rompetrol Gas SRL, împreună cu cele‐lalte entități de pe platforma fostului Combinat Chimic dinVladimirescu, au elaborat planuri de intervenție pentru toatetipurile de accidente/incidente menționate, în care sunt sta‐bilite mijloacele și modul de alarmare și de semnalizare, pre‐cum și responsabilitățile diferitelor categorii de personal, înscopul minimizării efectelor acestor incidente.

Informații suplimentare despre problemele de mediu pot fiobținute la sediul Punctului de lucru Vladimirescu (str.Jandarmeriei nr. 9), telefon 0372‐780.608, persoană de contactPașca Cristian (șef Punct de lucru).


SPORT23 Ianuarie 2017 Pagina 7

La terminarea meciului jucat duminică,11 septembrie 2016, pe arena proprie,suporterilor echipei Mure șana Mân drulocnu le vedea să‐și creadă ochilor: echipa lorde suflet a învins ‐ și încă la un scor cate‐goric (5‐1) ‐ pe concitadina CS Real Horia,de la care luase zece goluri cu nici o săp‐tămână în urmă, într‐un meci de pregătirepentru noul campionat!

Totuși, după acest meci, Mureșana esteadusă rapid cu picioarele pe pâmânt deVoința Macea, care‐i servește un sec 3‐0,dar după un joc “ciudat”, în care numaitea ma de a face mai mult i‐a privat pe mân‐drulocani de un rezultat favorabil.

A urmat al doilea 5‐1 pe teren propriu,în compania arădenilor de la OlimpiaBujac, după un joc dominat categoric deechipa antrenată de Ciprian Ceh șiDumitru Covaci, pentru ca în etapa a IV‐a,deși învinsă (cu 5‐1) de Victoria Zăbrani II,echipa din Mândruloc să câș tige “la masaverde”, cu 3‐0, pentru că adversarii aufolosit un jucător care nu avea drept de joc.Eh, mare noroc a avut echipa și cu persoa‐na de la A.J.F. Arad care a avut... mintealimpede și a sesizat greșeala celor de laZăbrani! După care, însă...

Ei bine, după care a urmat o serie de numai puțin de 5 (cinci) înfrângeri consecu‐tive (0‐4, “acasă”, cu Pilu, 0‐2, tot “acasă”,cu Livada, apoi 1‐4 la Peregu‐Mare, 1‐4,din nou pe “iarba verde de acasă”, cuCitizens și, în final, 2‐3 la Sânpaul, cuCermei II, dar după un meci cu ghinionpentru ai noștri), care au coborât echipa

taman pe locul 7 (din 10 echipe), cu 9puncte.

Să mai spunem că Mure șana Mândrulocare doi “integraliști”: portarul An tonNicola și atacantul An drei Miron, ambiibifând toate cele 810 minute ale turului. Lacapitolul marcatori, primul loc este ocupatde Muntean (cu 8 reușite), urmat de Miron(cu 4 reușite), C. Tobă și Rujescu (ambii cucâte un gol), plus alte trei goluri obținute la“masa verde”. În continuare, vă prezentăm“oglinda” meciu rilor echipei MureșanaMân druloc, în cele nouă etape ale turului...

l Etapa I: Mureșana Mân druloc ‐ CSReal Horia 5‐1 (4‐1): Miron (2, 6 și 18) și C.Tobă (11), respectiv Rotariu (15). Au jucatpentru Mureșana: A. Nicola ‐ Covaci, Ianto,C. Tobă (46, Muntean), Vesa (78, Ochiș),Miron, Ceh (73 (Tă nasie), S. Nicola, Io ‐vescu (57, L. Rus), Chipcea, Sîrb.

l Etapa a II‐a: Voința Macea ‐ Mure ‐șana Mândruloc 3‐0 (2‐0): Șoltesz (10) șiCojocaru (40 și 80). Au jucat pentruMureșana: A. Nicola ‐ D. Covaci, Ianto,Chipcea (64, L. Rus), C. Tobă (46, Ceh),Vesa, Miron, Muntean, S. Nicola, Iovescu(79, N. Pop), Sîrb.

l Etapa a III‐a: Mureșana Mândruloc ‐Olimpia Bujac Arad 5‐1 (3‐1): Muntean (8,30, 42, 89 și 90), respectiv Moș (10). Aujucat pentru Mureșana: A. Nicola ‐ A. Tobă,Ianto (75, C. Tobă), Popi, Vesa, Miron, Ceh(85, Ochiș), Muntean, S. Nicola, Iovescu(80, L. Rus), Sîrb.

l Etapa a IV‐a: Victoria Ză brani II ‐Mureșana Mân dru loc 5‐1 (3‐1): Fărău (9),

Tincu (15), Hodan (38), Krasztl (55 ‐ din 11m) și Mereuță (71), respectiv Muntean (40)‐ meciul a fost omologat cu scorul de 0‐3.Au jucat pentru Mureșana: A. Nicola ‐ A.Tobă, Popi (63, Ochiș), Ceh, Vesa, Miron,Muntean (77, N. Pop), C. Tobă, S. Nicola, L.Rus (63, Tănasie), Sîrb.

l Etapa a V‐a: Mureșana Mândruloc ‐Frontiera Pilu 0‐4 (0‐0): Buruiană (51 și57), Ienciu (54) și Al. Mocan (88). Au jucatpentru Mureșana: A. Nicola ‐ D. Covaci,Ianto, Popi, Ceh, Miron, Muntean, C. Tobă,L. Rus, Sîrb, A. Tobă.

l Etapa a VI‐a: Mureșana Mândruloc ‐Șoimii Livada 0‐2 (0‐0): Apostol (64) șițițirig (80). Au jucat pentru Mureșana: A.Nicola ‐ C. Tobă, Ceh, Vesa, Miron, Mun ‐tean (81, N. Pop), Popi, L.Rus, Sîrb, Wener,A. Tobă.

l Etapa a VII‐a: Viitorul Peregu‐Mare ‐Mureșana Mândruloc 4‐1 (1‐0): M. Du ‐mitru (13 și 52), Kindris (77) și Szabo (79),respectiv Miron (57). Au jucat pentru Mu ‐reșana: A. Nicola ‐ A. Tobă, Tănasie (46,Muntean), Popi, Ianto, Vesa (77, N. Pop),Miron, C. Tobă, Iovescu (57, Ceh), L. Rus(74, Ochiș), Sîrb.

l Etapa a VIII‐a: Mureșana Mândruloc‐ Citizens of Arad 1‐4 (1‐3): Muntean (19),respectiv Pârv (13, 19 și 21) și Cserneczki(66). Au jucat pentru Mureșana: A. Nicola ‐Ochiș (46, D. Covaci), Popi (46, Rujescu),Ceh, Vesa, Miron, Muntean, N. Pop (39,Iovescu), L. Rus, Ianto, A. Tobă (46, C.Tobă).

l Etapa a IX‐a (ultima din tur): Gloria

Lunca‐Teuz Cermei II ‐ Mureșana Mân ‐druloc 3‐2 (2‐2): Tipel (1 și 33) și Dabija(90), respectiv Muntean (19) și Rujescu(37). Au jucat pentru Mu reșana: A. Nicola ‐D. Covaci, Ochiș, Miron, Muntean, Ianto,Ceh, Popi, Iovescu, L. Rus (71, N. Pop),Rujescu.

C. IACOB

Retrospectiva sezonului de toamnă în Liga 6 (Seria A):MUREȘANA MÂNDRULOC: 9. 3. 0. 6. 17‐22 9p

De la un debut în forță, la revenirea în postura “echipei de pluton” !

PREZENțA JUCĂTORILORECHIPEI MUREȘANA

MÂNDRULOC ÎN TURULEDIțIEI 2016/2017

(postul în echipă, vârsta, numărul de meciuri disputate ‐ în paranteză cele începute ca titular ‐

și numărul de goluri marcate):1. Nicola Anton (portar, 31 ani) 9 (9) ‐ 0G2. Miron Andrei (atacant, 29 ani) 9 (9) ‐ 4G3. Muntean Gheorghe (atacant, 28 ani) 9 (7) ‐ 8G4. Ceh Ciprian (mijlocaș, 36 ani) 9 (7) ‐ 0G5. Ianto Iosif (mijlocaș, 24 ani) 8 (7) ‐ 0G 6. Sîrb Adelin (fundaș, 27 ani) 7 (7) ‐ 0G7. Vesa Răzvan (fundaș, 19 ani) 7 (7) ‐ 0G 8. Popi Cătălin (atacant, 25 ani 7 (7) ‐ 0G 9. Rus Lucian (mijlocaș, 37 ani) 9 (6) ‐ 0G

10. Tobă Cătălin (mijlocaș, 19 ani) 8 (6) ‐ 1G11. Tobă Alin (fundaș, 19 ani) 6 (6) ‐ 0G12. Iovescu Paul (mijlocaș, 19 ani) 6 (5) ‐ 0G13. Covaci Dumitru (fundaș, 44 ani) 5 (4) ‐ 0G14. Nicola Silviu (mijlocaș, 23 ani) 4 (4) ‐ 0G15. Ochiș Adrian (fundaș, 23 ani) 6 (2) ‐ 0G16. Chipcea Claudiu (mijlocaș, 34 ani) 2 (2) ‐ 0G17. Rujescu Claudiu (mijlocaș, 27 ani) 2 (1) ‐ 1G18. Pop Natanael (fundaș, 19 ani) 6 (1) ‐ 0G19. Tănasie Florentin (mijlocaș, 21 ani) 3 (1) ‐ 0G20. Wener Levente (fundaș, 28 ani) 1 (1) ‐ 0GMedia de vârstă a lotului: 26,60 ani

Echipa C.S. MUREȘANA MÂNDRULOC, în fotografia de prezentare de dinaintea primului meci din toamna anului trecut, când a întâlnit pe CS Real Horia

ULTIMA PAGINĂ

COORDONATOR EDIțIE: IOAN CRIȘAN (primarul comunei Vladimirescu)

Redacția: MIHAI MAG (viceprimar), DOINA GROZAV(Secretariat Primărie), prof. DANIELA RUS (director ȘcoalaGimnazială Vla di mirescu), DIANA GIURGIU (director Casa deCultură Vladimirescu).

Tehnoredactare: CLAUDIU IACOB.

211 Secretariat212 Primar213 Contabil‐Șef214 Arhitect‐Șef215 Urbanism216 Stare Civilă217 Agricol218 Casierie219 Viceprimar220 Finanțe221 Social222 Secretar Juridic223 Pază224 Salarii

INTERIOAREPRIMĂRIE

Arad, Str. Episcopiei nr. 39Tel.: 0357/407.246 Fax: 0357/407.245

e‐mail: [email protected]: ADRIAN DUMITRU

Tipărit la:Compania de Producție Tipografică ClujISSN 1842‐9947

Serviciul PublicComunitar Local pentru Evidența

PersoanelorVladimirescu:

0257/515.270

Vladimirescu ‐ Săptămână de săptămânăPUBICAțIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU

Se distribuie GRATUIT în localitățile Vladimirescu, Horia, Mândruloc și Cicir ‐ conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) și H.G. 1.723/2004 ‐

l Adresa: Str. Revoluției nr. 4, Localitatea Vladimirescu, Cod poștal: 317405, Județul Arad. l Telefon: 0257‐514.902, 0257‐514.101; fax: 0257‐206.280. l E‐mail: [email protected] Site web: http://www.primariavladimirescu.ro. l Facebook: Primăria Vladimirescu Oficial

23 Ianuarie 2017Pagina 8

Deși spuneam, în articolul despreechipa de Speranțe a CS WestarArad (apărut în numărul trecut alZiarului de Vladimirescu), că șanse‐le acesteia de calificare pentru tur‐neul final din această primăvară,deși există teoretic, sunt destul demici, iată că tinerii voleibaliștiau venit să‐mi infirme temerile,dovedind că atunci când existăse rio zitate și o bună pregătire,succesele nu mai sunt doar o“fata morgana”!

Dacă anul trecut, în lunadecembrie, scriam că C.S. WE ‐STAR ARAD a reușit să scrie opagină de istorie în voleiul juve‐nil, la categoria Minivolei, reu ‐șind să se califice la faza semifi‐nala pe țară, la sfârșitul săptă‐mânii trecute, în localitatea Ștei,gazda celui de al Treilea (șiultim) Turneu preliminar, a ve ‐nit rândul celor mai măriceisportivi de la clubul arădean, ceidin categoria Speranțe să îșijoace ultima carte pentru a puteaaccede în faza superioară.

În cadrul Grupei F din Cam ‐pionatul Național de volei ‐ Ca ‐te goria Speranțe (ediția2016/2017) au participat echipeleCSȘ Avram Iancu Ștei (jud.Bihor), CSȘ Caransebeș (jud.Caraș‐Severin) și CS WestarArad (jud. Arad). Așa cum v‐amprezentat în articolul respectiv, dupădisputarea primelor două Turneepreliminare, clasamentul grupei seprezenta astfel: pe locul 1. CSȘCaransebeș ‐ cu 9 puncte, pe locul 2.CS Westar Arad ‐ cu 5 puncte și pelocul 3. CSȘ Avram Iancu Ștei ‐ cu 4puncte.

Tot în acel articol mai spuneam căultimul Turneu avea să fie găzduitde localitatea Ștei și că mai mult casigur lupta pentru clasarea pe locul2 (care duce și el la faza superioară a

competiției) se va da între echipeleWestar și Ștei. Și exact așa a și fost...l În primul meci al zilei, volei ‐

baliștii de la CSȘ Caransebeș, dejacalificați la turneul final, nu le‐audat nici o șansă gazdelor de la CSȘAvram Iancu Ștei, pe care le‐au

învins cu 3‐0 (pe seturi: 25‐21, 25‐17;25‐14), după un meci în care primeledouă seturi au fost ceva mai echili‐brate, ultimul pecetluind, foarte clar,valoarea liderilor că rășeni.l În al doilea meci al zilei, li derul

grupei, CSȘ Caransebeș a întâlnitechipa arădeană CS Westar Arad. Afost un meci important pentru eleviiantrenorului Iosif Wecker, chiardacă nu acesta era cel decisiv pentrucalificarea mai departe. A fost o dor‐ință a arădenilor de a reedita victo‐

ria din turneul de la Vladimirescu,dar emoțiile acestui turneu, dar șilipsa de concentrare în momentele‐cheie ale partidei au înclinat balanțavictoriei către cărășeni, care s‐auimpus cu 3‐1 (pe seturi: 25‐19, 23‐25,25‐18, 25‐17). După cum se poatevedea, meciul s‐a jucat “pe muchiede cuțit”, mai ales că tine rii voleibal‐iști arădeni le‐au smuls liderilor unset.l Și a venit al treilea meci al zilei,

în care CSȘ Avram Iancu Ștei (cu 4

puncte înaintea acestui meci)întâlnea pe CS Westar Arad (cu5 puncte). În ciuda tensiuniiemo ționale în care urma să sejoace acest meci, bine instruițiși așezați pe teren (dar și dor‐nici să facă uitată înfrângereadin meciul precedent), voleiba‐liștii de la CS Westar Aradaveau să obțină victoria cu sco‐rul de 3‐0 (pe seturi: 25‐16, 25‐18, 25‐17), după un joc în carejucătorii noștri au dat dovadăde multă stăpânire de sine și deaten ție în faza de apărare.

Cu această victorie și califi‐care C.S. WESTAR ARAD maiscrie o pagină de istorie în acestsport, fiind prima echipă devolei la categoria Speranțe carereușește să facă pasul cel mareal calificării din grupa prelimi‐nară!

La Ștei, echipa a fost formatădin următorii jucători: RoșcaRăzvan, Vlacis Omar (căpitanulechipei), Filipan Alin, CîmpanAlexandru, Brade Ale xan dru,Burzo Andrei, țîrlea Ale xan ‐

dru și Grecu Raul.Prof. Iosif Wecker, antrenorul,

echipei CS Westar Arad, dorește șiprin intermediul ziarului local deVladimirescu să le mulțumeascăjucătorilor, galeriei care a făcutdeplasarea, dar și celor care sprijinăactivitatea acestei echipe (Pri măriași Consiliul Local Vladi mi rescu, pri‐marului Ioan Crișan, în special) pen‐tru că numai așa s‐a putut realizaaceastă performanță a calificării!

C. IACOB

S‐a scris o nouă filă de istorie în voleiul juvenil arădean:ȘI ECHIPA DE SPERANțE A C.S. WESTAR ARADS‐A CALIFICAT PENTRU TURNEUL SEMIFINAL!

Munca neobosită și plină de sacrificiu de sine a antrenorului IOSIF WECKER a dat roade, iar anul acesta două echipe sunt calificate pentru turneul final al Campionatului Național de Volei masculin

Echipa de Speranțe a CS Westar Arad (antrenor prof. Iosif Wecker) care a realizat performanța calificării la turneul final din luna martie (de la stânga la dreapta): Roșca

Răzvan, Vlacis Omar (căpitanul echipei), Filipan Alin, Cîmpan Alexandru (pe rândul de sus),respectiv Brade Alexandru, Burzo Andrei, Țîrlea Alexandru și Grecu Raul (pe rândul de jos)

Clasamentul final al Grupei Preliminare F:1. CSȘ Caransebeș .................... 6 5 0 0 1 15‐4 (464‐361) 15p2. CS Westar Arad .................... 6 2 1 0 3 10‐11 (441‐467) 8p3. CSȘ Avram Iancu Ștei ........ 6 1 0 1 4 5‐15 (373‐450) 4p

Documents

VLADIMIRESCU · într‐o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățească, pe câmpia Românească! 24 IANUARIE 1859: MICA UNIRE ‐ Unirea Principatelor Române sub Alexandru