Unirea Principatelor

Române24 ianuarie

1859 Alexandru Ioan

Cuza (1859-1866) a fost unul dintre conducătorii cei mai importanţi ai românilor

Harta Europei în timpul lui Cuza

Trupe ruseşti au înaintat prin Moldova şi Ţara Românească spre Turcia 1853 – 1854 având pretext eliberarea Locurilor

Sfinte (Ierusalim şi Bethleem)

Teatrul de luptă dunărean

Imperiul Rus

Imperiul

Otoman

Imperiul

Austriac

Teatrul de luptă caucazian

Contraatac în Marea Baltică

Armatele Turciei, Angliei, Franţei şi

Sardiniei au contraatacat, declanşând

războiul numit “Războiul Crimeii”

1853 - 1855

În acest război au fost utilizate arme şi tehnici de luptă moderne, deosebit de distructive, la care s-a adăugat şi clima

deosebit de aspră.

Rãzboiul Crimeii( 1853-1856) a fost un rezultat al contradicţiilor dintre Marile Puteri şi a avut importante consecinţe pe plan european:

Înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent; Problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã.

Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele Române ieşeau de sub protectoratul rusesc şi intrau sub garanţia colectivã a Puterilor semnatare ale actului internaţional.

Franţa susţinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin;

Pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;

Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã.

Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii româneşti.

Atunci s-a decis ca românii să hotărască soarta uinirii ţărilor lor prin vot prin organizarea

Adunărilor ad-hoc în 1857

Înfaptuirea unirii:

1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iaşi si Bucureşti, prin care se cere opinia poporului român în legatură cu unirea;

1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-au reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor şi au hotărât să accepte o unire formală a Ţarilor Române, sub numele de “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”;

1859 - s-au organizat alegeri în Ţările Române : - la 5 ianuarie, la Iaşi, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza;

- la 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost ales domn al Ţării Româneşti, tot Alexandru Ioan Cuza.

La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti românii au infaptuit o unire adevarata si nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

STATUL NAŢIONAL ROMÂN

1859 2011

Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I) - n. 20 martie 1820 în Galaţi/Bârlad -România

- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, fondatorul României moderne,

domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866).

Graniţele Principatelor Unite

Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani;

Noul stat national s-a numit România, având capitala la Bucureşti(1862);

A realizat numeroase reforme: reforma agrară(1864), prin care aproape 500 000 de

ţărani au primit câte o bucata de pamant in proprietate;

S-a dat legea învăţământului care prevedea ca învăţământul primar devenea gratuit si obligatoriu in Romania;

S-au înfiintat primele universităţi : la Iasi(1860), la Bucuresti(1864);

Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii, la modernizarea activitatii judecatoresti;

1866 – Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si murind departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui Cuza odihnesc in biserica “Trei ierarhi” din Iasi.

În prezent Alexandru Ioan Cuza şi-a găsit somnul de veci în

biserica Trei Ierarhi din Iaşi

Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa Elena Cuza

ELENA ŞI ALEXANDRU IOAN CUZA

Hora Unirii

Hai să dăm mâna cu mâna Cei cu inima româna, Sa-nvârtim hora fratiei Pe pamântul României!

Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Între noi sa nu mai fie Decât flori si armonie!

Mai muntene, mai vecine Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire Si la moarte cu-nfratire!

Unde-i unul nu-i putereLa nevoi si la durere Unde-s doi puterea creste Si dusmnaul nu sporeste!

Amândoi suntem de-o mama De-o faptura si de-o sama,Ca doi brazi într-o tulpina Ca doi ochi într-o lumina.

Amândoi avem un nume, Amândoi o soarta-n lume. Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Peste-a noastre vechi hotare,

Si sa vada sfântul soare Într-o zi de sarbatoareHora noastra cea frateasca Pe câmpia româneasca!

Vasile Alexandri

BIBLIOGRAFIEhttp://images.google.com/imagesNicoleta Dumitrescu, Mihai Manea,…, Istoria Românilor – Manual pentru

clasa a XII, ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2002

 

http://

ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_drapelului_na%C8%9Bional_al_Rom%C3%A2nie/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Rom%C3%A2niei

i