CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 3 (352) 15 februarie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Instrucþia colectivã este cu totul diferitã de cea indi-vidualã, prin prisma acþiunilor desfãºurate în comun. Înaceste situaþii, nu mai conteazã abilitãþile fiecãruia, ciînþelegerea noþiunii de muncã în echipã.

Dupã parcurgereaetapei de instrucþie ni-vel grupã, care s-aefectuat prin desfãºu-rarea pregãtirii milita-re generale, tactice ºide specialitate, a douãexerciþii tactice în te-ren (STX) ºi a unuiade antrenament...

Batalionul 313 CercetareTrageri în poligonul Cãþelu

În ziua de 7 februarie 2013, la comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, s-a desfãºurat autoevaluareaactivitãþii pe anul 2012, în prezenþa ºefului Statului Ma-jor al Forþelor Terestre, general-locotenent Sorin Ioan, acomandanþilor marilorunitãþi ºi unitãþilor su-bordonate diviziei, aconsilierilor coman-danþilor pe probleme-le maiºtrilor militari ºisubofiþerilor, precumºi a personalului cufuncþii de conduceredin comandamentulstructurii...

LECÞIA DE ISTORIE

Execuþ ia d in Dea lu l Furc i lo rExecuþ ia d in Dea lu l Furc i lo rÎn aceastã lunã, se împlinesc 229 de ani de la execu-

þia prin tragere pe roatã a lui Horea ºi Cloºca, doi dintreconducãtorii rãsculaþilor iobagi din 1784. Horea a fost

arestat, prin trãdarea pãdura-rului Anton Melzer din A-brud pentru 300 de florini, înziua de Sfântul ªtefan (27decembrie) 1784.

Dupã rãscoala iobagilorromâni conduºi de Horea,Cloºca ºi Criºan s-a radicali-zat ºi mai mult poziþia nobi-limii care a declanºat...

Oamenii de ºtiinþã care studiazã biodiversitatea ma-rinã din Marea Japoniei au fost martorii unui evenimentneobiºnuit: mai mulþi delfini s-au adunat pentru a-ºi aju-ta un tovar㺠muribund sã supravieþuiascã.

Este pentru prima da-tã când un grup de del-fini a fost observat întimp ce încerca sã ajuteun alt delfin adult. Cincidelfini au fost observaþiîn timp ce formau o plutãcu corpurile lor, în încer-carea de a menþine la su-prafaþã un delfin bolnav.

Obiec t iv i ta te , ex igenþã Obiec t i v i ta te , ex igenþã º i p ro fes iona l i smº i p ro fes iona l i sm

10 de l f in i s -au s t rãdu i t 10 de l f in i s -au s t rãdu i t sã sa lveze un pr ie ten! sã sa lveze un pr ie ten!

MOZAIC

Îndeplinirea obiectivelor Diviziei 1 Infanterie „Da-cica” depinde de efortul pe care îl depune personalul ceo încadreazã. Atât timp cât fiecare persoanã îºi îndepli-

neºte sarcinile sta-bilite prin fiºa pos-tului, obiectivelemicrostructurilorºi structurilor, dela cel mai mic pâ-nã la cel mai marenivel ierarhic, vorfi îndeplinite. Dinperspectiva funcþi-ei pe care o ocup,se vede mai bine...

KAKI 100%

Iniþiativa, premisa dezvoltãriiIniþiativa, premisa dezvoltãriisistemului militarsistemului militar

La 4 februarie 1923, în prezenþaRegelui Ferdinand, a Reginei Maria, aministrului de rãzboi, general Gheor-ghe Mãrdãrescu, precum ºi a altor per-sonalitãþi militare ºi ecleziastice, a avutloc inaugurarea oficialã a PalatuluiCercului Militar, eveniment semnifica-tiv pentru Armata României Întregite.Regele Ferdinand arãta în încheiereacuvântãrii þinute cu acest prilej: „Iubi-rea faþã de armatã, pe vitejia cãreias-a clãdit idealul naþional, este o che-zãºie cã în acest aºezãmânt va domniveºnic spiritul de camaraderie. Nu nu-mai garnizoana din Bucureºti trebuiesã se bucure de acest Palat, ci toatãarmata românã”.

Palatul Cercului Militar Naþional,monument istoric ºi de arhitecturã, esterealizat în stil eclectic, cu o monumen-talitate specificã academismului fran-cez, ºi face parte din seria importantãde monumente de arhitecturã care s-auridicat în Bucureºti în a doua jumãtatea secolului XIX ºi începutul secoluluiXX ºi care au dat capitalei numele de„Micul Paris”. A fost proiectat în 1899de arhitectul român Dimitrie Maimaro-lu ºi construit din iniþiativa ºi princontribuþia financiarã a ofiþerilor din

garnizoana Bucureºti.Cele 26 de sãli ºi saloane somptu-

oase dispuse de la subsol pânã la etajultrei sunt destinate activitãþilor oficiale

ºi protocolare, evenimentelor culturale,balurilor, sesiunilor de comunicãri,lansãrilor de carte, forumurilor acade-mice ºi de business, aniversãrilor. Spa-þiile de la etajul patru sunt destinatecursurilor organizate de Cerc. La etajulunu sunt spaþiile administrative, iar înîncãperile dinspre Bulevardul Regina

Elisabeta funcþio-neazã sãlile de ex-poziþii ºi BibliotecaMilitarã Naþionalã.Interioarele, înce-pând cu sãlile de lademisol (Bizantinã,Norvegianã ºi Go-ticã) ºi continuândcu Holul de Onoare(Salonul Fondatori-lor) spre impunã-toarea Salã de Mar-murã sau spre Sala

Maurã, sunt înnobilate cu lucrãri de ar-tã, mobilier, candelabre ºi stucaturi.Sala de Marmurã este o capodoperã înstil eclectic ale cãrei coloane corinticede marmurã albã susþin o boltã amplã,bogat ornamentatã cu motive florale ºigeometrice, dominate de elemente sim-bolice militare. Douã cariatide ºi doi

atlanþi susþin în capetelesãlii cele douã balcoanede orchestrã. Este de no-tat faptul cã de fiecaredatã, la 25 octombrie, deZiua Armatei, PalatulCercului Militar Naþionalîºi deschide porþile publi-cului larg.

Dupã anul 1990,acesta cunoaºte o nouãperioadã fastã în evoluþiasa, redevenind o institu-þie de prestigiu a ArmateiRomâniei ºi a urbei, undeau fost organizate saugãzduite, anual, zeci deactivitãþi protocolare,

cultural-artistice, ºtiinþifice ºi recreati-ve. Numeroase manifestãri, printrecare simpozioane, seminarii, conferin-þe, congrese naþionale ºi internaþionaleau reunit, în ambientul palatului, per-sonalitãþi de prestigiu ale lumii, toateaceste acþiuni contribuind la consolida-rea legãturilor dintre militari ºi societa-tea româneascã, la afirmarea Româ-niei ºi a armatei.

Cercul Militar Naþional are caobiective susþinerea activitãþilor deprotocol ºi de reprezentare din ArmataRomâniei; promovarea imaginii publi-ce ºi consolidarea prestigiului armatei;conservarea, protejarea, transmiterea,promovarea ºi punerea în valoare a tra-diþiilor, culturii ºi patrimoniului mili-tar, a valorilor care aparþin moºteniriiculturale, tezaurului naþional ºi univer-sal.

Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C 3/2013

MOSCOVA - Brazilia vrea sã cumpere armament anti-aerian rusesc. Ministerul brazilian al Apãrãrii intenþioneazãsã discute despre achiziþionarea unor sisteme de apãrare antia-erianã ruseºti cu ocazia unei întâlniri pe care o va avea cu pre-mierul Dmitri Medvedev, aºteptat în þara sud-americanã în a-ceastã lunã, potrivit unui comunicat de presã dat publicitãþiide minister, preluat de RIA Novosti. „Suntem interesaþi de a-chiziþionarea a trei baterii de rachete Panþir-S1 ºi a douã bate-rii de rachete Igla”, a declarat generalul Jose Carlos De Nardi,ºeful Statului Major interarme brazilian, citat în comunicatulrespectiv. Aceastã posibilã achiziþie de armament rusesc va fidiscutatã în timpul vizitei pe care Medvedev o va efectua înBrazilia la sfârºitul lui februarie, a adãugat De Nardi. Un e-ventual acord, dacã va fi semnat, va presupune construirea u-nei fabrici în Brazilia ºi transferul de tehnologii, a mai spus el.Bateriile Panþir-S, produse de compania publicã KBP, sunt unsistem de rachete mobil în componenþa cãruia intrã un radar ºiun senzor electro-optic, douã tunuri cu proiectile de 30mm ºipânã la 12 rachete cu razã scurtã 57E6. Scopul sãu este anihi-larea a diverse þinte care zboarã la micã altitudine. Versiuneade export a sistemului, Panþir-S1, a fost vândutã în EmirateleArabe Unite, Siria ºi Algeria. WASHINGTON - Deciziileprivind atacurile cu drone „nu sunt luate uºor”. Secreta-rul american al Apãrãrii Leon Panetta a declarat cã deciziilede a ataca potenþiale þinte teroriste cu drone „nu sunt luate u-ºor”, relateazã Associated Press. Panetta a spus cã persoanelecare autorizeazã atacurile cu drone se asigurã cã „acestea seconcentreazã pe cineva care este o ameninþare directã la adre-sa SUA”. Într-un interviu difuzat de NBC, el a vorbit despreun „proces complicat” de stabilire a þintelor, de analizare a ce-rinþelor legale ºi de limitare a daunelor colaterale. Întrebat de-spre resentimentele cauzate de atacurile cu drone, Panetta aspus cã SUA „au acordat întotdeauna atenþie acestor chesti-uni”. Dar „trebuie sã foloseºti tot ceea ce poþi” împotriva ina-micului, a mai afirmat el. ªeful Pentagonului a mai declaratcã, atunci când a devenit directorul CIA, a realizat cã lua „de-cizii de viaþã ºi moarte”. LONDRA - Hamid Karzai ºi AsifAli Zardari s-au angajat sã încheie în 6 luni un acord pri-vind pacea în Afganistan. Preºedintele afgan Hamid Karzaiºi omologul sãu pakistanez Asif Ali Zardari s-au angajat, laLondra, sã încheie un acord privind procesul de pace în Afga-nistan, în termen de ºase luni, ºi ºi-au exprimat sprijinul faþãde proiectul creãrii unui birou politic taliban în Qatar, infor-meazã AFP. „Pãrþile s-au angajat sã ia toate mãsurile necesarepentru a atinge obiectivul încheierii unui acord privind paceaîn urmãtoarele ºase luni”, se menþioneazã într-un comunicattransmis de Downing Street, dupã discuþiile la care au parti-cipat cei doi lideri împreunã cu premierul britanic David Ca-meron. „Preºedintele Karzai, preºedintele Zardari ºi prim-mi-nistrul (Cameron) au afirmat cã sprijinã deschiderea unui bi-rou la Doha pentru negocieri între talibani ºi Înaltul Consiliupentru Pace în Afganistan, ca parte a unui proces de pace con-dus de Afganistan”, se menþioneazã în text. „Ei le-au cerut ta-libanilor sã ia mãsurile necesare pentru deschiderea unui birouºi sã participe la dialog”, scrie comunicatul. Preºedinþii celordouã þãri vecine au decis de asemenea „sã ia mãsurile nece-sare pentru a consolida coordonarea eliberãrii talibanilor reþi-nuþi în Pakistan, pentru a sprijini procesul de pace ºi reconci-liere”, se afirmã în comunicatul Agerpres. BRUXELLES -NATO cere þãrilor europene sã nu reducã bugetele pentruApãrare. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmus-sen, le-a cerut statelor europene sã nu foloseascã retragereaforþelor combatante ale NATO din Afganistan ca o scuzã pen-tru a-ºi reduce cheltuielile militare. „Trebuie sã construim peceea ce am obþinut în teatrele de operaþiuni, cum ar fi cel dinAfganistan, ºi nu este vorba despre bani, aºa cum unii ar pu-tea percepe acest lucru ca fiind un dividend post-ISAF (ForþaInternaþionalã de Asistenþã pentru Securitate în Afganistan)”,a spus Anders Fogh Rasmussen, la cea de-a 49-a Conferinþãde Securitate de la München, transmite AP, preluat de Mold-pres. ªeful NATO a avertizat cã orice reduceri ale bugetelorpentru Apãrare vor duce la o mai mare insecuritate în viitor.„Într-o perioadã de austeritate, aceasta pare o opþiune atracti-vã. Dar ar fi o opþiune greºitã”, a afirmat Anders Fogh Ras-mussen. Acesta a adãugat cã, din 2001, cota SUA în cheltuie-lile de Apãrare ale NATO a crescut de la 63% la 72%, în timpce majoritatea statelor europene ºi-au redus bugetele pentruApãrare. SEUL - Coreea de Nord ameninþã cu transfor-marea zonei demilitarizate în una militarã. Coreea de Nord(Republica Popularã Democratã Coreea) a ameninþat cã ar pu-tea pãrãsi complexul mixt Kaesong (Coreea de Sud) pentru atransforma într-o zonã militarã regiunea demilitarizatã exis-tentã între cele douã þãri surori, în Peninsula Coreea, dacã Se-ulul aplicã sancþiuni asupra obiectivului, un simbol al destin-derii, informeazã AP ºi Yonhap. Acest anunþ intervine în con-textul escaladãrii tensiunilor în regiune ca urmare a anunþuluiRepublicii Populare Democrate Coreea privind efectuareaunui nou test nuclear, al treilea dupã cele din 2006 ºi 2009.Anterior, Coreea de Sud a indicat cã va efectua inspecþii la onavã încãrcatã la Kaesong, conform ultimelor decizii ale Con-siliului de Securitate al ONU, în urma lansãrii în luna decem-brie a unei rachete balistice nord-coreene. (P.I.)

Instrucþia colectivã este cu totul di-feritã de cea individualã, prin prismaacþiunilor desfãºurate în comun. Înaceste situaþii, nu mai conteazã abili-tãþile fiecãruia, ci înþelegerea noþiuniide muncã în echipã.

Dupã parcurgerea etapei de in-strucþie nivel grupã, care s-a efectuat

prin desfãºurarea pregãtirii militaregenerale, tactice ºi de specialitate, adouã exerciþii tactice în teren (STX) ºia unuia de antrenament în teren(FTX), meseria armelor pentru mili-tarii sosiþi la Batalionul 313 Cercetare„Burebista”, în decembrie 2012, ca-pãtã dimensiuni noi prin crearea uneiimagini mai clare ºi mai bine structu-rate asupra a ceea ce înseamnã in-strucþia specificã.

În acest sens, în data de 6 februa-

rie, militarii din compunerea compa-niilor Cercetare în Dispozitiv, 1 Cer-cetare ºi Sprijin au executat ºedinþe detragere în poligonul Cãþelu. Pentru ceiexperimentaþi ºi cu vechime în sistem,activitatea a decurs fãrã emoþii ºi a re-prezentat un bun prilej pentru exersa-rea ºi îmbunãtãþirea unor calitãþi fãrã

de care nici unul dintrenoi nu ne-am putea numiun „bun militar”. Însã,asupra personalului nouîncadrat în unitate a avutun impact mai mare, de-oarece a fost prima activi-tate de acest tip la care auluat parte activ. Reliefãmfaptul cã pentru aceºtiaeste o mândrie faptul cãau avut ocazia sã le de-monstreze comandanþilornemijlociþi cã au abilitãþi-le necesare sã facã faþãprovocãrilor armei ºi suntdemni de toatã încrederea.

Prin prisma funcþiei pecare o ocup (n.r. psihologul unitãþii),apreciez aceste activitãþi ca fiind unprilej optim pentru îmbunãtãþirea coe-ziunii echipei, începând de la nivelgrupã ºi ajungând pânã la nivel bata-lion. Pe lângã aceasta, este ºi o ocaziepropice dezvoltãrii performanþelor detrãgãtor ºi realizãrii reglajului arma-mentului, familiarizându-i, în acestfel, pe pionii principali cu puºtile ce îivor derservi ºi pe care le vor deservipe viitor în procesul de instrucþie. Ori-

ce militar cu rezultate foarte bune la oastfel de activitate este mai mândru,devine mai motivat, dorind sã fie ºimai bun ºi, cu cât este mai apreciat, cuatât devine mai ambiþios. În concluzie,rezultatele merituoase obþinute, atât înteren, cât ºi la alte activitãþi de pregã-tire colectivã, ajutã la clãdirea unorperformanþe pe termen lung ºi la îm-bunãtãþirea unor caracteristici ale per-sonalitãþii celor care se bucurã de ele.De asemenea, mai putem evidenþiafaptul cã, în cazul unor astfel de situa-þii, îºi face simþitã prezenþa ºi spiritulcompetitivitãþii care, la rândul lui, esteun factor puternic pentru dezvoltareacalitãþilor de trãgãtor prin motivaþiade a te ridica deasupra colegului maibun.

La aceastã activitate s-a remarcatvizibil, prin atuuri de bun trãgãtor,soldatul Andreea–Cãtãlina Buzatu, cutoate cã este nou-sositã din promoþie.Aceasta a dovedit din nou bãrbaþilordin jur cã genul feminin nu este delocun impediment pentru obþinerea per-formanþelor într-un sistem militar,considerat o „organizaþie masculinã”.

Deºi cercetaºul, prin definiþie, evi-tã lupta, scopul lui fiind „de a vedeatot ºi a nu fi vãzut niciodatã”, putemconcluziona ca militarii sunt pe o pan-tã ascendentã în pregãtire, iar, la sfâr-ºitul acestei perioade, vor fi în mãsurãsã contribuie în mod decisiv la obþine-rea informaþiilor necesare desfãºurãriiacþiunilor militare.

Locotenent Iustin CHIÞU

Batalionul 313 CercetareBatalionul 313 Cercetare

Trageri în poligonul CãþeluTrageri în poligonul Cãþelu

„Orizontului Militar”,care îºi trage rãdãciniledin „Scutul Patriei”, lacei 65 de ani de existenþãºi neobositã trudã în a-iînfãþiºa armatei din Tran-silvania adevãrata imagi-ne, în a-i scoate la ivealãstrãdaniile, în a-i aºterne

pe hârtie gândurile, în a-izugrãvi suferinþele sau îna-i þine în vârful peniþeinãdejdile, îi dorim viaþãlungã ºi sã aibã pe maideparte lumina scânteii dehar spre a sluji cum secuvine Oastea românã.

LLaa mmuullþþii aannii!!

Orizontul MilitarOrizontul Militar , , l a c e a s a n i v e r s a rl a c e a s a n i v e r s a r

ACTUALITATEAPE SCURT

Palatul Cercului Militar Naþional

90 de ani de existenþã

Rezultatele etapei pe Divizia 1 Infanterie a concursului Omul Anului 2012 austabilit dosarele care au luat drumul Statului Major al Forþelor Terestre pentru areprezenta marea unitate în faza urmãtoare a competiþiei faptelor. Am avut com-petitori la patru dintre cele cinci secþiuni ºi, indiferent cât de altruiste ºi pline dedevotament faþã de instituþie au fost acþiunile unora, numai cei ale cãror demer-suri s-au evidenþiat în mod deosebit au avut emoþii în data de 17 ianuarie. Aceas-ta a fost ziua în care membrii comisiei de la ni velul SMFT s-au adunat sã analize-ze ºi sã stabileascã, dupã criterii bine definite din timp, imaginea unui clasamentmerituos pentru categoria de forþe din care facem parte.

Pentru o redare obiectivã ºi crearea imaginii neutre a unui podium incontesta-bil, lucrãrile au fost analizate doar de cãtre juriu, fãptaºii aºteptând cuminþi în uni-

tãþile lor recunoaºtereameritelor unor acþiuni decare nu ºtiu câþi am fi ca-pabili. S-a evitat în acestfel factorul carismã/ milãºi s-a punctat doar faptaîn sine, fãrã vreun pic deimplicare afectivã.

Dovadã asupra faptu-lui cã aceastã întrecere avitejiilor a fost tratatã cuseriozitate, atât de cãtresemnatari, cât ºi de cãtrejuriul Diviziei 1, stã loculînscris pe fiecare diplomãa militarilor noºtri. Secþi-unea Credinþã ºi altruisma fost dominatã de cãtrecaporalul Dragoº Dobradin Batalionul 33 Vânã-tori de Munte, care ºi-adevansat principalul com-petitor ºi anume, preotul

militar Petru Pop al Batalionului 612 Artilerie Antitanc. A meritat onoarea unuiloc întâi deoarece, cu toate cã pe timpul executãrii unei misiuni în Afganistan, îndata de 23 septembrie 2012, a fost rãnit de un IED, nu s-a sustras de la îndeplini-rea misiunii, solicitând personal sã nu fie repatriat. Astfel, dupã trecerea perioa-dei de recuperare, a revenit în cadrul structurii din care fãcea parte. Pentru viaþalui ºi pentru recunoaºterea de care s-a bucurat în rândul colegilor, trebuie acum sãmulþumeascã echipamentului de protecþie care l-a þinut departe de rãni majore.Nici la capitolul Imaginea ºi vizibilitatea armatei nu ne-am lãsat mai prejos ºi,chiar dacã pe diploma plutonierului-major Marian Roºioarã, încadrat la Batalionul96 Geniu, scrie locul al II-lea, este un câºtigãtor deoarece nu mulþi sunt capabilisã struneascã un câine specializat în detectarea materialelor explozive ºi într-unþinut ostil cum este Afganistanul. Datoritã rezultatelor deosebite pe care le-a obþi-nut împreunã cu MAX, patrupedul inteligent ce i-a þinut loc de coleg de misiune,echipa din compunerea Grupului 2 EOD a fost solicitatã sã mai petreacã încã ºaseluni fãcând ce ºtie ea cel mai bine. Imediat dupã acesta, în clasament, a venit lo-cotenent-colonelul Daniel Dan, reprezentantul Batalionului 32 Infanterie. Pentrucã mai avem de lucrat la Sãnãtate ºi sport, cãpitanul Cristian Mihai a primit aldoilea punctaj din concurs, fiind devansat de sublocotenentul Ionuþ Cuþuhan, untânãr ºi ambiþios ofiþer al Batalionului 812 Infanterie. Medicul nostru a ieºit înevidenþã în momentul în care a salvat viaþa unui coleg înþepat de un scorpion, pepãmânturile aride ale Afganistanului. Nu s-a pierdut cu firea ºi a reacþionatprompt, dând dovadã de profesionalism, iar rezultatul acþiunilor sale este recu-noaºterea veºnicã a celui care trãieºte datoritã lui. Trecem repede peste Instrucþieºi luptã, pesemne cã mai avem de studiat regulamentul concursului. Cât despreÎnvãþãmânt, ºtiinþã ºi artã militarã... nu facem obiectul! Diplomele premianþilorDiviziei 1 le-au fost înmânate acestora de cãtre ºeful SMFT, general-locotenentSorin Ioan, cu ocazia desfãºurãrii autoevaluãrii marii structuri.

Aºteptãm cu nerãbdare sã vedem ce fapte din anul acesta se vor înscrie în ur-mãtoarea ediþie a concursului Omul anului.

M.m. cls.IV Monica DEACU

În ziua de 7 februarie2013, la comandamentul Di-viziei 1 Infanterie „Dacica”,s-a desfãºurat autoevaluareaactivitãþii pe anul 2012, înprezenþa ºefului Statului Ma-jor al Forþelor Terestre, gene-ral-locotenent Sorin Ioan, acomandanþilor marilor unitãþiºi unitãþilor subordonate, aconsilierilor comandanþilorpe problemele maiºtrilor mi-litari ºi subofiþerilor, precumºi a personalului cu funcþii deconducere din comandamen-tul structurii.

În deschiderea activitãþii,comandantul Diviziei 1 Infanterie, general-maior Nicolaie Dohotariu, a prezentat obiec-tivele prioritare pe care structura le-a avut peparcursul anului trecut. Urmãtorul moment aaparþinut ºefilor de secþii ºi compartimenteindependente care au evidenþiat, cu realismºi obiectivitate, modul de îndeplinire a sarci-nilor din domeniul lor de responsabilitate.Ca urmare a lipsei resurselor bugetare, dincele prezentate, a reieºit faptul cã activitãþileau fost redimensionate. Au rãmas prioritarepregãtirea ºi participarea la misiuni în afarateritoriului naþional, dezvoltarea capacitãþiide conducere la nivel tactic ºi menþinerea ni-velului de operaþionalizare atins. Pe parcur-

sul activitãþii, chiar dacã resursele bugetarenu vor creºte semnificativ, au fost formulateo serie de propuneri menite sã îmbunãtãþeas-cã ºi sã creascã nivelul performanþelor struc-turilor comandamentului, dar ºi al procesuluide instruire.

ªeful Statului Major al Forþelor Terestrea þinut sã mulþumeascã la finalul activitãþiide autoevaluare pentru rezultatele obþinuteîn anul 2012, atât personalului comanda-mentului, cât ºi tuturor celor ce încadreazãmarile unitãþi ºi unitãþi subordonate, preci-

zând apoi, câteva lucruri: „Anul ce tocmais-a încheiat a fost unul foarte dificil ºi credcã ºi 2013 va fi la fel, dar mã bazez în con-tinuare pe capacitatea dumneavoastrã de re-acþie ºi de intervenþie. Limitãrile sunt critice,dar existã ºi o parte pozitivã a acestui aspect:sunt similare cu cele identificate la nivelulSMFT-ului. Rezultã de aici cã ºtim ce avemde fãcut ºi cã acþionãm în aceeaºi direcþie cutoþii(...). Aº vrea sã luaþi la cunoºtinþã de mo-dul cum gândim ºi acþionãm noi la nivelulSMFT-ului vis-a-vis de situaþia realã. Avemîn vedere trei planuri, respectiv: restabilireaºi repunerea în funcþiune a tehnicii, sisteme-lor, materialelor, etc., dar ºi completarea sto-

curilor; dezvoltarea ce-lor fiabile; moderniza-rea a tot ceea ce se poateºi permite acest lucru,dar ºi înlocuirea tuturormijloacelor depãºite fi-zic ºi moral. Problemeapar atunci când acestedirecþii sunt abordateconsecutiv; am avea ne-voie de foarte mulþi anipentru repararea mijloa-celor ºi a tehnicii. Aºa-dar, nu putem decât sãle abordãm simultan.

La capitolul discipli-nã, cred cã trebuie sãacþionãm în aºa fel încâtsã creãm o stare de opi-nie la nivelul subofiþeri-

lor ºi subunitãþilor, pentru a reduce numãrulabaterilor soldaþilor-gradaþi profesioniºti.Este nevoie de mai multã iniþiativã, din par-tea fiecãruia, în urma cãreia sã rezulte o efi-cientizare a procesului de lucru, concomitentcu un fenomen de simplificare inerent. Estenevoie de mai multã energie pentru a evitarutina ºi blazarea.

Luând în considerare toate cele spuse, nuîmi mai rãmâne decât sã vã mulþumesc!”

Colonel Ion PAPALEÞ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013 Pagina 3

A glomeraþie mare pe Lipscanii vechi; þãraniiîncovoiaþi sub povara cobiliþelor încãrcatecu fructe strigau cât îi þineau plãmânii pen-

tru a ademeni clienþii. Cârciumile se revãrsau în plinãstradã agãþându-se de ochii trecãtorilor cu fleicile ce sfâ-râiau în fumul grãtarelor abia aprinse. În ciuda sfârºituluide octombrie, soarele era generos, iar berãriile înþesate cumuºterii.

Printre lustragiii ºi þigãncuºele care vindeau porumbcopt, îºi croia drum cu greu un copil la vreo zece–unspre-zece ani, lung ºi slab, învelit într-o hainã devenitã gri dinnegrul decolorat ºi purtat excesiv, aºezatã peste o perechede pantaloni cu tivul descusut, pentru a adãuga lungime.Ochii cãprui licãreau vii, parcã desprinºi de obrazul palid.Se grãbea. Vânduse toate ziarele primite în zorii zilei dela redacþie. Se dãduserã repede, semn cã se întâmpla cevaimportant în oraº. Îl mãcina cã nu ºtia sã citeascã. Ciuliseatent urechile la domnii cu pãlãrie ºi baston care-i cumpã-rau foile ce-i înnegreau mâinile de cernealã ºi aflã cã azi,31 octombrie 1869, se deschide marea garã, prima garãdin România, pe dealul Filaretului. ªtia cã la 7 septembriese plimbase însuºi Regele pe drumul de fier ce ajungea laGiurgiu. Tare departe de Mahalaua Þigãneºti, unde cres-cuse el, trebuia sã fie oraºul acesta, port la Dunãre ºi tareimportant.

În graba sa, lãsã în urmã strãduþele înguste ºi ºerpuite,podite cu bârne sub care se scurgeau murdãriile târguluiºi pentru care mahalagiii din jur fuseserã obligaþi, prin le-

ge, sã-ºi priponeascã porcii deoarece scobeau pededesubt.

Þinu calea în jos pe lângã Dealul Mitropoliei,fãcând la stânga pe strãduþele Cãtunului Filaret,care îºi desfãºura furnicarul de bucurii ºi tristeþi

amestecate cu grijile sãrãciei, fãrã a visa cã, peste o jumã-tate de veac, cãsuþele sale din chirpici cu garduri prin careputeai trece nestingherit aveau sã fie înlocuite de întregplatoul pe care, astãzi, este aºezatã Fântâna Zodiac. Fãcuapoi la dreapta ºi îºi încetini pasul luptând cu panta învârful cãreia, ca un premiu, se ridica noua clãdire albã ceavea sã schimbe pentru totdeauna destinul podgoriilor,mlaºtinilor ºi mahalalelor din jurul ei. Sufocat de efort, seopri în faþa gãrii ºi sorbi din ochi faþada pe care stãteauimpunãtoare Orologiul, Stema Þãrii ºi iniþialele: C.F.R.

Intimidanta alãturare îl forþã sã-ºi descopere capulproaspãt tuns, trãgând pãlãria, oricum prea mare pentruel, ºi lãsând tâmplele sã-i pulseze emoþia sub lumina sfâr-ºitului de octombrie. Mulþimea pestriþã îl împiedicã sã pã-trundã în interiorul clãdirii. Se consolã repede; va aveasuficient timp pentru asta în zilele ce vor urma. κi gãsi unloc de-a lungul ºinelor ºi, în scurt timp, când orologiularãta orele 10:45, prima garniturã pornea în sunet de corn,sunet care avea sã rãmânã semnalul plecãrii trenurilor dingarã pentru multã vreme.

Maºinãria vie, cãreia lumea îi spunea locomotivã, tre-cu prin faþa sa pufãind cãrbunele transformat într-un fumgros ºi înecãcios, trãgând dupã ea vagoanele din fier rece,pe geamurile cãrora se vedeau chipurile importante aleprimilor pasageri: membri ai guvernului, reprezentanþi aiCorpului diplomatic ºi autoritãþile localitãþilor ce urmausã fie traversate de noua legãturã feroviarã. Cu toþii vor a-junge în gara Giurgiu la orele 12:30. Spre ei se aruncau cu

flori ºi se strigau urale.A trecut ºi ultimul vagon, a dispãrut ºi sunetul de fiare

prinse în miºcarea impusã de legile unei fizici pe care ointuia, dar nu o putea cuprinde. Mulþimea de gurã-cascãse împrãºtie ºi ea în cele patru zãri ale oraºului construitanapoda, fãrã viziune, dupã cum a avut fiecare nevoie.

Rãmas singur în liniºtea cãii ferate, pieptul i se umplude lacrimi. Le dãdu voie în cele din urmã sã rãsufle prinochii curioºi. A simþit acum, mai mult ca oricând, linia in-vizibilã ce punea fiecare om la locul lui. Ar fi vrut sã fieîn trenul acela, între oamenii care nu îºi potoleau foameacu merele furate de la târgoveþii din Lipscani ºi nici frigul,înghesuindu-se lângã fraþii mai mari care-l primeau cughionturi. Ar fi vrut sã înþeleagã minunea care fãcea posi-bilã miºcarea atâtor roþi ºi ºuruburi, despre care pricepeacã va schimba categoric lumea în care trãieºte.

Mintea lui de copil încercat de greutãþile mahalaleipricepea cã întunericul în care se zbãtea se va risipi cum-va. Nerãbdarea fãcea ca fiecare secundã sã fie importan-tã. Va învãþa sã citeascã.

A doua zi l-a gãsit tot în Lipscanii vechi printre coºu-rile cu mãrfuri, având ziarele pe mânã ºi strigând: „LuaþiAlbina, articol important în Românul, Federaþiunea pu-blicã ancheta de la minister...”, numai cã dupã ultima foa-ie vândutã nu s-a mai repezit în fugã spre odãile reci pecare le numea acasã.

Cu pãrul ºaten la vedere, strângând tare pãlãria înpumnii mici ºi cu privirea înflãcãratã de o sete pe care nuputea s-o defineascã, a convins un seminarist de la redac-þie sã-l înveþe literele.

Trenul vieþii lui fusese pus în miºcare; purta în sufletbiletul spre o viaþã mai bunã.

Plutonier Ioana RAICU

P r i m u l t r e nP r i m u l t r e n

Omul anu lu iOmul anu lu i , compet i þ ia fapte lo r, compet i þ ia fapte lo r O b i e c t i v i t a t e , e x i g e n þ ã O b i e c t i v i t a t e , e x i g e n þ ã º i p r o f e s i o n a l i s mº i p r o f e s i o n a l i s m

Toate restructurãrile organizatorice care se im-plementeazã de ceva vreme încoace se resimt în moddirect în cadrul Compartimentului Personal, com-partiment responsabil de soluþionarea problemelorce pot apãrea pe aceastã linie. Cel mai în mãsurã sãne prezinte un punct de vedere documentat este ºefulG1-Personal al Diviziei 1 Infanterie.

- Planificarea, organizarea ºi executarea oricãreiactivitãþi nu ar fi posibile fãrã cea mai importantãvariabilã a ecuaþiei, resursa umanã. Dacã ar fi sãnuanþãm aceastã idee, am atinge conotaþii filosofice,însã, în realitate, ce înseamnã resursa umanã în„desfãºurãtorul” cu activitãþi ale Diviziei 1 Infante-rie „Dacica”?

- Îndeplinirea obiectivelor Diviziei 1 Infanterie„Dacica” depinde de efortul pe care îl depune perso-nalul ce o încadreazã. Atât timp cât fiecare persoanãîºi îndeplineºte sarcinile stabilite prin fiºa postului,obiectivele microstructurilor ºi structurilor, de la celmai mic pânã la cel mai mare nivel ierarhic, vor fi în-deplinite. Din perspectiva funcþiei pe care o ocup, sevede mai bine faptul cã imaginea diviziei depinde încea mai mare mãsurã de imaginea difuzatã de fiecarepersoanã în parte. Pe baza acestui raþionament, trebu-ie sã fim conºtienþi de urmãtorul aspect: fiecare indi-vid în parte reprezintã imaginea la o scarã mai micã aîntregului ansamblu, iar activitatea lui influenþeazã înmod direct rezultatele colectivului.

- Prin prisma funcþiei pe care o ocupaþi, cumcaracterizaþi activitatea personalului din Divizia 1,din perspectiva raportului ofiþeri-mmaiºtri mili-tari/subofiþeri?

- Raportul este unul normal, ofiþerii fiind „capul”,iar subofiþerii fiind „coloana vertebratã” a armatei.Totuºi, în aceastã perioadã confuzã a tranziþiei, încondiþii de reformã prelungitã a societãþii, în general,ºi implicit a armatei, austeritatea a produs o amplifca-re a contradicþiei între corpurile de cadre militare.Sunt mulþi subofiþeri care îndeplinesc funcþii de co-mandã/conducere la nivelul microstructurilor ºi care,din cauza menþionatã mai sus, nu beneficiazã de in-demnizaþia de comandã prevãzutã de legea salarizãriiunitare. De asemenea, mulþi subofiþeri îndeplinesc devreme îndelungatã, prin cumul, atribuþiile unor func-þii de ofiþeri neîncadrate, fãrã a avea dreptul sã fie îm-puterniciþi pe acestea.

Existã mai multe contradicþii ºi în cadrul corpuluisubofiþerilor. Astfel, subofiþerii formaþi pe filierã di-rectã se simt nedreptãþiþi prin faptul cã, în legea sala-rizãrii, nu existã diferenþieri ale soldei bazate pe nive-lul de pregãtire postlicealã, în comparaþie cu cei de pefilierã indirectã, care sunt absolvenþi ai studiilor me-dii. Cred cã aceste inadvertenþe nu tind sã devinã an-tagonice, îndeosebi datoritã înþelegerii de cãtre toþiactorii a dificultãþilor obiective prin care trece þara,dar ºi a metodelor manageriale adoptate de cãtre co-mandanþi la nivelul fiecãrei structuri militare în parte.

- Ce rol au iniþiativa ºi implicarea directã în re-zolvarea anumitor probleme, atât la nivelul ofiþeri-lor, cât ºi la cel al maiºtrilor militari ºi subofiþerilor?

- Numai cei cu iniþiativã pot face lucrurile sã semiºte. Când iniþiativa este pozitivã, acestea se miºcãîn sensul bun ºi creeazã premisele dezvoltãrii siste-mului militar. De aceea, cred cã rolul fiecãrui coman-dant/ºef este sã stimuleze aceastã trãsãturã în rândul

subordonaþilor. Iniþiativa se bazeazã ºi pe încredere.Dacã n-ai încredere în subordonaþi ºi nu empatizezicu aceºtia, pierzi la rându-þi încrederea lor, ceea ceeste deosebit de nociv în climatul organizaþional.

- În urma restructurãrilor ºi schimbãrilor impli-cite apãrute în timp, s-aa constatat faptul cã, în esen-þã, preluarea anumitor sarcini noi presupune unefort de adaptabilitate. Acest fenomen a avut un pro-ces predictibil sau a înregistrat unele hopuri sau ca-renþe mai mult sau mai puþin intuite?

- Restructurãrile bine gândite sunt necesare pentruîmbunãtãþirea sistemului militar. Acestea însã gene-reazã ºi multe probleme de ordin social. Te adaptezimult mai uºor când restructurarea nu-þi afecteazã ne-gativ familia sau statusul social. Dacã militarul nu în-þelege sensul schimbãrii, adaptarea este deosebit degrea. Pe de altã parte, dacã restructurarea se face peun teren arid, aceasta nu-ºi poate atinge scopul.

- Legat de cele spuse anterior, cum mai aratã evo-luþia profesionalã, având ca punct de reper „Ghidulcarierei militare” ?

- Dupã cum se cunoaºte, în anul 2011, prin Hotã-rârea Guvernului nr. 106/2011, s-a aprobat noul Ghidal carierei militare, iar în anul 2012, Instrucþiunileprivind recrutarea, selecþia, formarea profesionalãºi evoluþia în cariera militarã în armata Românieiaprobate prin ordinul ministrului Apãrãrii naþionalenr. M30/2012. Din pãcate, nu toþi au înþeles cã preve-

derile privind formarea profesionalã au fost impuse înprimul rând de nevoia de aliniere la prevederile Legiieducaþiei naþionale nr.1/2011. Sunt de acord cã noileprevederi au puncte slabe, însã punctele forte suntmai importante. Principala acuzaþie pe care aº face-oeste cã „schimbã regula în timpul jocului”, dar aureuºit sã stabileascã modalitãþi ºi reguli clare de par-curs în cariera militarã pentru cadrele militare în ac-tivitate, bazate pe principiul „Cine are carte are par-te!”

- Activitatea în cadrul secþiei dumneavoastrã sedesfãºoarã în flux continuu, ceea ce presupune o pu-tere de muncã, un spirit de echipã ºi o determinareextraordinare. Cum reuºiþi sã aveþi alãturi o echipãatât de bine închegatã, pe care sã vã bazaþi în oricemoment?

- Printr-un management participativ ºi, cum arã-tam ºi la una dintre întrebãrile precedente, prin încre-derea în subordonaþi ºi apropierea faþã de ei. Mã bu-cur cã aþi remarcat coeziunea secþiei ºi mã simt binecând aprecierea vine din exterior. Climatul organiza-þional este primordial pentru îndeplinirea obiectivelorîntr-o structurã. Nu suntem destul de stresaþi dupã ceplecãm din unitate? Dacã te gândeºti cã petrecem celpuþin un sfert de zi împreunã, nu este mai eficient sãdezvolþi relaþiile de muncã ºi sã eviþi pe cât posibilconflictele?

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul colonel Gabriel-Leonard Vîlcu, ºeful Personalului la Divizia 1 Infanterie „Dacica”

Iniþiativa, premisa dezvoltãrii sistemului militarIniþiativa, premisa dezvoltãrii sistemului militar

Ne-am informat pentru dumneavoastrãTricou camuflaj flauºat, cu mânecã lungã

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

Educaþie ºi formare1977-1981 - Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”,

Breaza;1981-1984 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de In-

fanterie, „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu;1989 - Curs avansat pentru ofiþeri de infanterie; 1996 - Curs de stat major pentru ofiþeri de infanterie;1996 - Curs de perfecþionare pe linie de mobilizare;2001 - Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlces-

cu”, Sibiu;2003 - Curs intensiv de limba englezã, nivel începã-

tor;2005 - Curs intensiv de limba englezã, nivel interme-

diar;2006 - Master în cadrul Facultãþii de Management,

specializarea Managementul resurselor umane - A.S.E.;2006 - Curs postuniversitar de conducere, echivalat în

urma absolvirii cursului de master;

2009 - Curs postuniversitar de per-fecþionare-conducere în domeniul man-agementului resurselor umane;

Experienþa profesionalã1984 - ªeful transmisiunilor, în ca-

drul unui batalion de infanterie la Reg-imentul 34 Mecanizat;

1985 - Comandant pluton mitraliereantiaeriene la Regimentul 34 Mecan-izat;

1989 - Comandant pluton infanteriela Regimentul 34 Mecanizat;

1989 - Comandant companie infan-terie la Regimentul 34 Mecanizat;

1992 - Ofiþer 3 în Biroul cu pregã-tirea psiho-moralã ºi culturã la Regi-mentul 34 Infanterie Marinã;

1995 - Ofiþer 3 în Biroul evidenþãefective ºi completare la Batalionul 342Infanterie;

2000 - Ofiþer 2 în cadrul Birouluimobilizare ºi completare efective lacomandamentul Brigãzii 34 Mecan-

izate;2000 - Ofiþer 2 în Compartimentul Operaþii ºi Instruc-

þie la comandamentul Brigãzii 34 Mecanizate;2001 - ªef Birou Personal la Batalionul 341 Infan-

terie;2003 - ªef Personal ºi cu protecþia personal ºi securi-

tate industrialã la Batalionul 341 Infanterie;2004 - Ofiþer 2 în Biroul personal la comandamentul

Corpului 1 Armatã Teritorial „Ioan Culcer”;2004 - Împuternicit ºef Birou personal ºi mobilizare la

comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial;2005 - ªef Birou personal ºi mobilizare - Secþia per-

sonal la comandamentul Corpului 1 Armatã;2008 - ªef Birou ofiþeri - Secþia personal la comanda-

mentul Diviziei 1 Infanterie;2009 - Împuternicit ºef G1-Personal la comandamen-

tul Diviziei 1 Infanterie;2010 - ªeful G1-Personal, la comandamentul Diviziei

1 Infanterie „Dacica”.

Odatã cu venirea se-zonului rece, sponsorulnostru ne propune o ga-mã largã de echipamentmilitar adecvat. În acestnumãr al ziarului, ne-am gândit sã vã prezen-tãm tricoul camuflajflauºat, cu mânecãlungã, din bumbac100%, cu epoleþi. Esteun produs comod ºi decalitate, similar echipa-mentului militar al ar-matelor din þãrile mem-bre NATO. Preþul deachiziþie pentru tricoulcamuflaj flauºat este de52 RON (TVA inclus).

PrologPlânsetul înãbuºit ºi sincopat al alarmei telefonului

pãrea sã rãzbatã din adâncul unei conºtiinþe cârlionþate cemã trezea la realitatea dimineþii de 5 februarie, fix la ora06:30. Neavând o formã sportivã desãvârºitã, mi-am urnitcu prudenþã capul ºi, peste colþul de pernã ce îmi blocaperspectiva, am iscodit nehotãrâtã „deºteptãtorul”.Unealta lui Cronos se uita mustrãtor la mine. Am coborâtcu greu din patul ce pãrea cât un eºafod, pentru cã am pof-ta de somn a unui bolovan bine educat sã înfrunte veºni-cia! Am pus ochii pe frigiderul meu cu aspect saharian ºiam mâncat un sandwich pus acolo cu o searã înainte. Câtspirit organizatoric! A urmat apoi o serie de activitãþi derutinã ºi, în sfârºit, am plecat spre garã.

Trenul InterRegio, model vechi, cu compartimente,mi-a oferit cele mai confortabile trei ore, dacã aducem îndiscuþie mijloacele de transport în comun. S-a nimerit capartenerii mei de drum sã fie destul de interesanþi: o fostãprofesoarã de matematicã, acum pensionarã, cu rude înafarã, tocmai în Canada, un domn, ºef de proiect cu fon-duri europene pentru C.F.R., ºi un tânãr roºcovan care nua scos nici o vorbã. În ciuda acestui fapt, conversaþiilem-au aruncat imediat în Analiza matematicã, Trigonome-trie ºi în povestiri despre cum se trãieºte dincolo. Dupã ceam luat BAC-ul, am aflat ºi din ce cauzã, pe ruta feroviarãBucureºti Nord-Constanþa, existã acele întârzieri ce punla grea încercare rãbdarea oricãrui muritor. Multe între-bãri, însã, au rãmas fãrã rãspunsuri: un ridicat din umeri

ºi un þuguiat de buze... O fi de bine, mi-am zis în gând!La un moment dat, mi-am aruncat privirea pe geam:

prin faþa ochilor se perindau înºiruite case, loturi de pã-mânt parcelate, grãdini, pomi, staþii, oameni ce cãrau debagaje sau care fumau la foc automat o þigarã, cu un piciorpe scara trenului oprit pentru câteva zeci de secunde. To-tul impersonal ºi, totuºi, atât de familiar! Cu doar 10 mi-nute întârziere, am ajuns în Craiova. Soarele strãluceaaristocratic, fãcându-mã sã-mi parã rãu cã îmi luasem pemine cea mai groasã hainã de iarnã.

Drumul de la garã la cãminul de garnizoanã nu estelung, dar e destul de încâlcit: un ade-vãrat labirint modern de blocuri, maimari, mai mici, mai noi, mai vechi, unpasaj suprateran ce te dominã, sensuriunice ºi, în sfârºit, parcarea din faþahotelului. M-am cazat, mi-am desfãcutbagajele ºi am început sã mã pregãtescpentru ziua urmãtoare, când avea sã sedesfãºoare LFX-ul cu tema grupa deinfanterie în apãrare, la Batalionul 20Infanterie „Dolj”.

Quod erat demonstrandum!Dimineaþa zilei de 6 februarie m-a

fãcut sã mã bucur de geaca mea ceagroasã. Frig, un pic de ceaþã ºi mulþinori ce acopereau soarele, care nu avrut sã semneze condica de prezenþã.Cu un ARO, am ajuns în poligonulBalta Verde, unde tragerea începusedeja. Pentru început, zgomotul eraasurzitor, dar, încet-încet, m-am obiº-nuit, trecându-l pe un plan secund. Îndepãrtare, se zãreau aburii de zori aiJiului ce trimitea înspre noi valuri di-fuze de ceaþã. Pe toatã lãþimea poligo-nului, militarii olteni îºi ocupaserã po-ziþiile în locaºurile de tragere, sau în afara acestora, iartrei transportoare îºi jucau rolul fãrã cuvinte, executândmiºcãri la comandã.

Nu era pentru prima datã când vedeam aºa ceva, daremoþiile au pus stãpânire pe mine, fiind impresionatãacum de fiecare detaliu, hiperbolizat prin filtrul proprieiexperienþe. Tuburile cartuºelor zburau, cãzând în colbul

ce acoperea pãmântul îngheþat, þintele se ridicau în aºtep-tarea loviturii, fumul de la gura þevii mitralierei de7,62mm se risipea dupã numai câteva secunde, privireahotãrâtã a sniper-ilor camuflaþi înpoziþiile de tragere ºi, nu în ulti-mul rând, atitudinea comandanþi-lor de plutoane care dominau cum-va scena complexã a exerciþiului.Prin staþie, ordinele se succedau curepeziciune: Alpha... Bravo... Iar,totul se derula conform unui planbine pus la punct, în care nu erapermisã nici o ezitare, nici o gre-ºealã, nici o abatere, fie ea cât demicã. Serie dupã serie, cele 30 degrupe de infanterie, aproximativ300 de militari, îºi aºteptau mo-mentul oportun pentru a-ºi demon-stra profesionalismul.

Într-un moment de respiro,acela când se roteau grupele, co-mandantul Companiei 1 Infante-rie, cãci despre ea este vorba, cãpi-tan Mihai Ioniþã, cu o personalitatebine conturatã, ce transmitea hotã-râre, încredere ºi siguranþã, a sub-liniat cu un highlighter verbal, aproape oratoric, cele maiimportante aspecte ale LFX-ului: „Este un exerciþiu com-

plex, prin care sunt testate toate calitãþile militari-lor acumulate pe timpul pregãtirii în etapa grupã,de la condiþia fizicã, pânã la cele legate de abilitã-þile formate pe timpul instrucþiei tragerii cu arma-mentul de infanterie sau cu ocazia exerciþiilor tac-tice. Ca finalitate, se urmãreºte ºi crearea aceleicoeziuni în cadrul grupei, între militari, între co-mandanþii de grupã ºi cei de plutoane, coeziuneabsolut necesarã pentru îndeplinirea misiunilorprimite”. Experienþa la comanda companiei, atât înþarã, cât ºi în teatrele de operaþii, îi permite domnu-lui cãpitan sã identifice în mod oportun toate defi-cienþele constatate la antrenamentele specifice, ast-fel încât, chiar ºi în cele mai dificile momente aleducerii luptei, atunci când zgomotul armanentuluiacoperã ordinele comandantului de grupã, misiuneasã fie dusã la bun sfârºit, fãrã a pune în pericol vie-þile militarilor din subordine. În ceea ce priveºtemotivaþia... „Nu este greu sã-i motivez pe oameni,pentru cã ei sunt deja motivaþi. ªtiu de ce ºi pentruce ºi-au ales, ca meserie ºi ca stil de viaþã, carieraarmelor. ªtiu ce au de fãcut, iar rezultatele nu în-târzie sã aparã. Avem subofiþeri ºi soldaþi-gradaþiprofesioniºti nou-veniþi în cadrul companiei, decare ne preocupãm sã-i introducem în echipã, ast-

fel încât sã se creeze acea legãturã indispensabilã înde-plinirii activitãþilor zilnice sau a ordinelor primite spreexecuþie.”

Provocãri cu 7,62mmLa finalul exerciþiului, undeva în spatele aliniamentu-

lui de tragere, am stat de vorbã cu comandantul grupei aII-a din Plutonul 2 Infanterie, plutonier-major MãrinicãAnghel. Trecusem înainte ºi pe la punctul de alimentarepentru luptã, unde se numãraserã cartuºele, iar acumtransportoarele se retrãgeau din poziþiile ocupate preþ de

câteva ore. Motoarele au fost oprite ºi nu se mai auzeaudecât ultimele indicaþii, probabil cu caracter administra-tiv. Vocea puternicã a comandantului de grupã, m-a fãcutsã apãs aproape instinctiv butonul roºu pentru înregistrareal reportofonului: „Un bun comandant de grupã trebuiesã demonstreze, în primul rând, cã este un camarad pecare te poþi baza întotdeauna, dar ºi un foarte bun peda-

gog. Trebuie sã îþi cunoºti subordonaþii, sã le accepþiproblemele ºi sã încerci sã le rezolvi. Într-un astfel de cli-mat, în care spiritul de echipã este omniprezent, bazân-

du-te pe o metodicã adaptabilã fiecãrei situaþii în parte,poþi sã transmiþi mai departe acele cunoºtinþe care dauun plus de valoare procesului de instrucþie. Pentru cã, înþarã, prin antrenamentele executate în poligoanele pusela dispoziþie, noi acumulãm cunoºtinþele necesare în tea-trul de operaþii, unde apare un aspect caracteristic aces-tuia, elementul-surprizã. Niciodatã nu ºtii cu ce te veiconfrunta ºi, tocmai de aceea, noi trebuie sã fim întot-deauna pregãtiþi”.

Etapa de tragere s-a încheiat aici, în poligonul BaltaVerde. A fost un segment important al pregãtirii generale,al pregãtirii pentru luptã, pentru operaþia de apãrare. ªefulcompartimentului Operaþii ºi Instrucþie al batalionului,maior Daniel Mohora, care a fost ºi conducãtorul tragerii,a subliniat importanþa unor astfel de exerciþii: „LFX-ul re-prezintã o încununare a instrucþiei desfãºurate în ultime-le douã luni. Acum a fost momentul în care fiecare a pu-tut sã-ºi demonstreze nivelul pregãtirii profesionale. Fie-care comandant de pluton ºi-a evaluat grupele din subor-dine, urmând ca, în funcþie de rezultatele obþinute, sã setreacã la urmãtorul nivel de instruire, etapa pluton”.

Aºii din mânecãAm plecat din poligon, cu imaginea militarilor craio-

veni dispuºi în poziþiile de tragere, insuflând viaþã ºi lã-sând amprente de voinþã unui loc, care de altfel este aridîn aceastã perioadã a anului. M-am oprit la comandamen-tul Batalionului 20 Infanterie „Dolj”, unde am stat de vor-bã cu domnul locotenent-colonel Cãtãlin Jianu, coman-dantul unitãþii. „Ceea ce aþi vãzut astãzi reprezintã doaro micã parte din ceea ce facem noi în poligoanele de in-strucþie ºi de tragere, zi de zi. Activitãþile sunt multiple ºidiverse. În mai puþin de o lunã, efective importante dinunitatea noastrã vor participa la exerciþiul MRE COIN,ce va avea loc la Joint Multinational Readiness Center,din Hohenfels, Germania. Apoi, în luna mai, aºteptãm undetaºament aparþinând US Marines Force, alãturi decare vom participa la exerciþiul BLACK SEA ROTATION

FORCE 13. Mã mândresc cu ceea ce

pot face militarii batalionu-lui, cu nivelul lor de instrui-re, cu spiritul de echipã decare dau dovadã, cu rezulta-tele care se constatã pe tim-pul acestor exerciþii. Amrealizat un corp al subofi-þerilor foarte competent ºifoarte bine pregãtit. Adevã-raþi leaderi, extraordinarispecialiºti, aceºtia sunt înmãsurã sã execute misiunicu grad ridicat de dificultateºi sã substituie lipsa ofiþeri-lor, în mod special coman-danþii de plutoane. De ase-menea, provocãrile actualele-am minimizat printr-omai bunã organizare a re-surselor umane ºi materiale.Am iniþiat un proces de pla-nificare a acestora foarte ri-guros, prin care intenþionezsã obþin rezultate maxime,cu resurse minime.

Acestea sunt atuurile care vor converge la realizareaobiectivelor propuse pentru acest an ºi la îndeplinirea,ca de fiecare datã, a misiunii Batalionului 20 Infanterie”.

Am plecat din Craiova, având clar definite în mintenoþiunile de profesionalism, eficienþã ºi exemplu perso-nal, adevãrate repere la care ne putem cu toþii raporta.

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.3 (352) din 15 februarie 2013

Motivaþie ºi abnegaþie, atuurile infanteriºtilor craioveniMotivaþie ºi abnegaþie, atuurile infanteriºtilor craioveni

Dincolo de valenþa sângeroasã, de armã folositã înluptã, sabia are o simbolisticã deosebitã fiind reprezenta-rea forþei lucide a spiritului, care cuteazã sã tranºeze oriceproblemã importantã. Astfel, cel ce o poartã trebuie sã ai-bã calitãþile necesare pentru cã este chemat sã facã dova-da hotãrârii, a forþei ºi determinãrii în egalã mãsurã, sabiaîn sine transmiþând acest mesaj de putere ºi autoritate. Sãnu uitãm cã sabia, ca simbol al puterii, este prezentã ºi înBiblie. Îngerul care pãzea porþile Raiului dupã izgonirealui Adam ºi a Evei este reprezentat purtând o sabie cudouã tãiºuri, iar Arhanghelul Mihail, conducãtorul cetelorîngereºti în lupta cu demonii, apare în numeroase icoanepurtând o sabie, ca de altfel mulþi alþi sfinþi militari. Înceea ce priveºte simbolistica hotãrârii ºi luãrii deciziei, sãnu uitãm de soluþia aleasã de Alexandru Macedon în re-zolvarea nodului gordian, respectiv tãierea lui cu sabia,iar în cazul lui Damocles, vigilenþa, alerta permanentã.Totodatã, suveranii acordã titlul nobiliar în cadrul uneiceremonii ce implicã atingerea umerilor cu sabia, semn alautoritãþii. De asemenea, lama ºi garda se îmbinã în for-mã de cruce, semn al conjuncþiei ºi armoniei.

Astãzi, aceste sãbii, denumite „de ceremonie”, suntspecifice gãrzilor de onoare din întreaga lume, dar se a-cordã ºi ofiþerilor absolvenþi ai instituþiilor militare de în-vãþãmânt, fiind simbolul puterii, al autoritãþii ºi al decizi-ei, în fapt virtuþi inerente calitãþii de ofiþer. Aceste semni-ficaþii reprezintã motivul pentru care sabia a rãmas ca ele-ment de armament în þinuta militarilor din gãrzile deonoare, dar ºi ca atestat al absolvirii unor forme de învã-

þãmânt superior militar. Profesia militarã presu-

pune un grad înalt de exper-tizã, care îi distinge pe mili-tari de toþi civilii. Parafra-

zând expresia lui Harold Lasswell, aceºtia îºi desfãºoarãactivitatea într-un domeniu special „managementul vio-lenþei”, prin urmare, funcþia principalã a armatei ca insti-tuþie, dar ºi a fi-ecãrui militar,este aplicareaviolenþei în si-tuaþii ºi condiþiiclar stabilite ºireglementate,fapt ce presupu-ne cultivarea ºid e z v o l t a r e aunor înalte cali-tãþi profesionaleºi virtuþi mora-le. Astfel, la ab-solvirea ºcoliimilitare, proce-sul de însuºire aacestor virtuþisunt simbolicreprezentate ºi atestate de sabia de ceremonie.

Societatea contemporanã, excesiv de raþionalã ºi teh-nologizatã, resimte acut lipsa mitului, a lucrurilor ce tran-scend cotidianul, fapt pentru care producþiile cinemato-grafice ce spun poveºti, de la „Rãzboiul stelelor” la „Stã-pânul inelelor”, înregistreazã succese fulminante. Aºa seexplicã revirimentul sabiei, al elementelor de panoplie ca-

valereºti, cât ºi prezenþa militarilor la ceremonii, dând o-norul cu sabia, ce are un impact atât de mare asupra pu-blicului.

Poate cã atunci când privim militarii Regimentului 30Gardã „Mihai Viteazul” dând onorul sau defilând cu sabiade ceremonie, pãstrãm în minte doar frumuseþea imaginiiºi nu ne gândim la toate aceste semnificaþii ºi valenþe, darsuntem tentaþi sã le atribuim acele calitãþi specifice profe-

siei.Sabia tip Solingen (lider mondial în

asigurarea cu sãbii de ceremonie) cu lamaneascuþitã, bogat ornamentatã, prinsã cudragon, a devenit un element caracteristicuniformei militare de protocol. Acest mo-del a fost realizat de cunoscuta firmã ger-manã în anii '30, iar la regiment au fostdistribuite începând cu anul 1968. Cu olungime de 1.040mm, lama cu o lãþime de20mm, sabia are un mâner în formã de capde leu, cu garda din 3 ramuri ºi dragonterminat cu un ciucure. Militarii unitãþiiexecutã, în cadrul misiunilor de ceremoniiºi onoruri militare, miºcãri prevãzute înRegulamentul instrucþiei de front.

Desigur, admirând ºi aplaudând defila-rea militarilor Regimentului 30 Gardã„Mihai Viteazul” sau exerciþiul detaºa-

mentului drill-team, vom privi eleganþa miºcãrilor execu-tate cu sabia de ceremonie ºi vom realiza faptul cã estemai mult decât un obiect, este un simbol al unor timpuridemult apuse ºi mereu prezente.

Carmen NEGOIÞÃFoto: plt.adj. Marian MIHÃESCU

În aceastã lunã se împlinesc 229 de ani de la exe-cuþia prin tragere pe roatã a lui Horea ºi Cloºca, doidintre conducãtorii rãsculaþilor iobagi din 1784.Horea a fost arestat, prin trãdarea pãdurarului AntonMelzer din Abrud pentru 300 de florini, în ziua deSfântul ªtefan (27 decembrie) din anul 1784.

Dupã rãscoala iobagilor români conduºi deHorea, Cloºca ºi Criºan s-a radicalizat ºi mai multpoziþia nobilimii care a declanºat reacþii violente ºirãzbunãtoare faþã de iobagi. Rãscoala a agravat crizaîn care se afla societatea medievalã din Transilvania,într-o Europã în care a fost abolit, în general, siste-mul servituþii persona-le. Rãzbunarea nobili-mii a fost pe mãsura le-gilor dezonorante ale a-cestei þãri, iar masacre-le s-au þinut lanþ întoate localitãþile impor-tante: Deva, Hunedoa-ra, Orãºtie, Aiud, Tur-da, Cluj, Alba Iulia,etc. Informat de execu-þiile în masã a iobãgi-mii rãsculate, împãra-tul Iosif al II-lea a doritsã evite genocidul carese contura în Transil-vania ºi de aceea a numit imediat o comisie de anche-tã condusã de cãtre contele Anton Iankovich, ºefulTablei Regeºti din Buda, de generalul Papilla, co-mandantul Regimentului românesc de graniþã dinBanat, de secretarii acestora, ºi Erckhard interpretulpentru limba românã, ºi alþii, cu scopul de a cercetacauzele rãscoalei ºi de a le afla chiar din gura iobagi-lor români. Au oprit execuþiile ºi condamnãrile lamoarte date de tribunale, urmând ca acestea sã fie a-probate de împãrat. La 10 ianuarie 1785, Iosif al II-lea a trimis contelui Iankovich o scrisoare personalãprin care împãratul i-a dat ultimele instrucþiuni. Se a-corda clemenþã pentru mulþimea iobagilor rãsculaþi ºio pedeapsã exemplarã pentru conducãtori: „sã se deaun exemplu rãsunãtor, ei sã fie purtaþi în lanþuriprin locurile unde s-au comis cele mai mari sãlbãti-cii ca sã fie arãtaþi ca pildã poporului de rând..., iarapoi sã fie executaþi într-un chip spectacular într-olocalitate importantã unde sã se poatã strânge câþimai mulþi supuºi”. Horea ºi Cloºca au fost prinºi,prin trãdare, la 27 decembrie 1784, iar în dimineaþade 2 ianuarie au fost arãtaþi populaþiei din Alba Iulia,fiind închiºi în cetate în celule separate, la porþile aIII-a ºi a IV-a. Ordinul împãratului mai prevedea canici o autoritate din Transilvania sã nu fie lãsatã sãparticipe la comisia de anchetã sau sã ia legãtura cucapii rãscoalei. Criºan a fost prins la 30 ianuarie ºiîntemniþat în vechiul corp de gardã, o clãdire azi dis-pãrutã. Conformându-se ordinului împãratului conte-le Iankovich l-a pus în practicã ºi, la 5 februarie 1785Horea, Cloºca ºi Criºan au fost transportaþi în lanþuri,în care speciale pe malul stâng ºi drept al Mureºului,de la Alba Iulia la Deva ºi înapoi timp de douã sãptã-mâni pentru a fi arãtaþi poporului toate acestea subpaza unui detaºament de patruzeci de husari ºi trei-zeci de infanteriºti conduºi de opt ofiþeri.

EExxeeccuuþþiiaaEExxeeccuuþþiiaaPrin aceastã execuþie publicã la care au fost obli-

gaþi sã asiste câte trei bãtrâni ºi trei tineri din fiecaresat al celor patru comitate cuprinse de rãscoalã, s-aurmãrit exercitarea unor presiuni psihologice asupraîntregii iobãgimi române din Transilvania, conforminstrucþiunilor împãratului: „ca sã fie de exemplu ºioroare”. Dupã izvoarele cunoscute au fost aduºi cuforþa la execuþia lui Horea, Cloºca ºi Criºan la AlbaIulia între trei ºi ºase mii de iobagi români. Execuþiaa avut loc în 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor dinAlba Iulia. O descriere amãnunþitã a acesteia se aflã

în scrisoarea lui IosifGabri, profesor la Institu-tul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia,trimisã unui prieten alsãu la Roma, la 2 martie1785.

„Dupã cum prevedeasentinþa întocmai aºa, îndimineaþa zilei de 28 fe-bruarie pe la ceasurilenouã ºi jumãtate, Horeaºi Cloºca au fost aºezaþiseparat pe câte un carspecial, fiecare fiind în-soþit de câte un preot

schizmatic (ortodox). Este cu neputinþã sã descriuconvoiul ºi mulþimea care a fost de faþã. Ei au fostînsoþiþi de un escadron de cavalerie din Toscana înþinutã de paradã, cu mare pompã, de aproximativtrei sute de pedestraºi orãºeni ºi de haiduci. Batali-onul pedestraºilor i-a încadrat într-un careu, iar cã-lãreþii s-au aºezat la cele douã aripi. Eu, prin bunã-voinþa unui locotenent de cavalerie, am stat cãlareîntre batalionul în formã de careu ºi cavalerie ºi,astfel, am vãzut de la început execuþia ºi parada,cum vãd aceastã foaie de hârtie din faþa mea. În a-farã de nobili ºi oameni mai deosebiþi din comitateau trebuit sã fie de faþã mulþi oameni proºti ºi astase poate aprecia din faptul, cã din fiecare sat al ce-lor patru comitate au trebuit sã ia parte dupã o greaporuncã, câte ºase oameni proºti, trei bãtrâni ºi treitineri, prin urmare a trebuit sã fie cel puþin cinci miide oameni. În timp ce Cloºca era frânt cu roata,Horea era legat ºi þinut în picioare de doi ucenici aicãlãului ca sã vadã ce moarte cumplitã ºi prin cechinuri groasnice trebuia sã moarã ucigaºul sãutovarãº. Dupã ce s-a terminat execuþia lui Cloºca ºiau dat leºul la o parte, pe Horea l-au urcat în patulsãu ºi l-au legat; în vaiete au început sã-i sfarme pi-cioarele cu roata, iar dupã patru lovituri, din porun-ca domnului Eckhard, au început sã-i loveascã piep-tul ºi, astfel dupã opt, nouã lovituri a murit. N-ammai voit sã vãd ºi despicarea lor în bucãþi, mi-am în-tors calul ºi am venit în cetate...”.

Horea ºi Cloºca au fost însoþiþi la locul de exe-cuþie de Nicolae Raþiu, parohul bisericii ortodoxe dinMaierii Bãlgradului (Alba Iulia) care le-a dat ultimabinecuvântare. Nici el nu a rezistat psihic sã asiste laaceastã barbarã execuþie, a leºinat ºi a fost transpor-tat acasã cu o cãruþã. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013Pagina 6

Execuþ ia d in Dea lu l Furc i lo rExecuþ ia d in Dea lu l Furc i lo rCar tea d in v i t r i nã

O zi grea O zi grea

Schimb de soþii - 22 februarie 2013, Palatul Naþional alCopiilor, ora 19:30

O piesã cu adevãrat delicioasã, despre cãsnicie ºi fericireaconjugalã, în care Aurel Baranga înveleºte drama cuplului plicti-sit într-o comedie de tip farsã. Personajul principal, compozitorulCristofor Bellea, fire autenticã de artist, se îndrãgosteºte de soþiaactriþã a prietenului sãu, un dascãl timid, ºi, evident, cade în plasafarselor, regretând în final rãtãcirile sale sentimentale. Textuleste bogat în situaþii comice, iar personajele au consistenþã.

Autorul, observator fin al mecanismelor vieþii ºi al imprevizi-bilului ei, ºtie cã în universul banal ºi totuºi subtil al cuplului, ba-lansul stãrilor ºi sentimentelor este delicat ºi instabil. El emite a-vertismentul, semnalul de alarmã.

RICCHI E POVERI - 26 februarie 2013, Sala Palatului,ora 20:00

Autori a zeci de hituri care au animat fiecare petrecere din Ro-mânia anilor ’70–’90, Ricchi e Po-veri vin sã reaminteascã celebre-le lor melodii – Mamma Maria,Chesara, Voulez-vous danser,Dimmiquando, Parla con cuore ºimulte altele. Trioul format dinFranco Gatti, Angela Brambati ºiAngelo Sotgiu a cunoscut con-sacrarea la celebrul Festival de laSan Remo, ediþia 1970. De ladebut formaþia a vândut peste 20de milioane de discuri ºi a scos19 albume de studio. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Lec þ ia de i s to r i e

Desigur, povestea lui Bin Laden este subiectul general al cãr-þii, însã paºii conturãrii poveºtii autorului sunt la fel de capti-vanþi. Noile informaþii ale lui Owen privitoare la atacul de laAbbottabad adaugã un element nou faþã de ceea ce s-a relatatanterior. Nu existã o ilustrare mai bunãa faptului cã luptãtorii SEAL sunt neier-tãtori ºi pragmatici. Gândesc rapid. Seadapteazã la orice situaþie cu care seconfruntã. Fac ceea ce trebuie sã facã.„Fãrã nici o îndoialã, cartea este un im-portant document istoric. Sã ne gândimdoar ce-ar fi însemnat sã avem o relata-re a ultimelor minute ale lui Hitler înbuncãrul sãu. O zi grea este durã ºi con-vingãtoare prin relatarea antrenamente-lor, a execuþiei ºi a evenimentelor ime-diat ulterioare misiunii Bin Laden, exe-cutatã de Team Six din Forþele SpecialeSEAL ale marinei americane. Mark Owen, un fost membru altrupelor de Forþe Speciale ale Marinei Statelor Unite, cunoscutesub denumirea SEAL Team Six, a fost unul dintre primii care autrecut pragul camerei de la etajul trei al ascunzãtorii teroristului,unde a fost martorul morþii lui Bin Laden. Numele lui MarkOwen ºi numele celorlalþi luptãtori SEAL menþionaþi în carte, aufost schimbate pentru siguranþa lor. Kevin Maurer a relatat opera-þii ale forþelor speciale timp de nouã ani. A fost ataºat la ForþeleSpeciale, în Afganistan, de ºase ori, a petrecut o lunã în anul2006 cu unitãþi de operaþii speciale în estul Africii ºi a fost ataºatla Forþele Statelor Unite din Irak ºi Haiti. (O.M.)

www.cartinoi.ro

Sabia de ceremon ie : Sab ia de ceremon ie : s i m b o l s a u a t e s t a t ?s i m b o l s a u a t e s t a t ?

Iartã-þi întotdeauna duºmanii: ni-mic nu-i enerveazã mai tare.

Tot ce vreau este ºansa de a de-monstra cã banii nu mã pot face feri-cit.

O idee originalã? Nu poate fi greude gãsit. Trebuie sã fie plin de aºa ce-va prin bibliotecã.

Viteza nu a omorât pe nimeni.Oprirea bruscã e cea letalã.

Un politiciantrebuie sã poatãprezice ce se va în-tâmpla mâine, peste

o sãptãmânã, peste o lunã, peste unan. Dar sã-ºi poatã explica apoi de cenu s-a întâmplat aºa.

În prima mea zi la Bucureºti, cine-va m-a întrebat dacã ºtiu unde esteParcul Libertãþii. Nu ºtiam. Mi-a re-plicat: atunci te deranjeazã dacã te je-fuiesc aici?

Oamenii se exprimã greºit cândspun cã opera nu mai este ca odinioa-

rã. Pãi, tocmai asta este problema ei!Fetele nu vor decât bãrbaþi, iar

când i-au gãsit, încep sã-ºi doreascãtotul.

N-aº zice cã am fost cel mai bunmanager din branºã, dar am fost în top1!

Americanii vor zdrenþãroºi care sãse înjunghie în cap, pe scenã. ªi cândse trezesc cu o gaºcã rãsãritã ca noi,care ne dãm cu deodorant, nu mai ºtiuce sã creadã.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

20 de miliarde de mamifere sunt ucise anual de pisici!

Pisicile sunt foarte populare pe Internet, fiind i-mortalizate în numeroase clipuri video în care acesteacântã la pian, trag apa la toaletã sau fac diferite gium-buºlucuri ºi în articole în care se relateazã cazurile u-nor feline care cãlãtoresc sute de kilometri pentru a-ºiregãsi stãpânii. O nouã cercetare datã publicitãþii de oechipã de oameni de ºtiinþã din Statele Unite aleAmericii relevã un aspect puþin cunoscut despre acest

animal de com-panie: pisicilesunt mai letaledecât ºi-ar fi în-chipuit cineva.

De-a lungulistoriei, instinc-tul ucigaº alpisicilor a fostdocumentat pemai multe insu-

le ale planetei. Pisicile care însoþeau oamenii ce colo-nizau aceste insule decimau fauna localã, statisticilearãtând cã felinele au provocat dispariþia a 33 de spe-cii la nivel global. Pânã acum, însã, impactul lor asu-pra unui întreg continent nu fusese documentat. Pen-tru a obþine date despre efectul pisicilor asupra fauneila nivelul SUA, cercetãtorii de la SCBI (SmithsonianConservation Biology Institute) ºi de la US Fish andWildlife Service au efectuat o metacercetare asupra a21 de studii care studiau efectul pisicilor asupra me-diului. Analiza cercetãtorilor a relevat faptul cã nu-mãrul victimelor pisicilor era mult mai mare decât secredea pânã acum, felinele ucigând de 4 ori mai mul-te pãsãri decât se estima în trecut.

De asemenea, pisicile fãceau numeroase victimeîn rândul mamiferelor, printre victime numãrându-seveveriþele, iepurii, ºoarecii, chiþcanii ºi rozãtoareledin sub-familia Arvicolinae. Cercetãtorii au subliniatcã pisicile fãrã stãpân ucid de trei ori mai multe ani-male decât pisicile domestice, dar afirmã cã stãpâniicelor din urmã pot depune eforturi sporite pentru alimita impactul animalelor de companie.

10 delfini s-au strãduit sã salveze un prieten

Oamenii de ºtiinþã care studiazã biodiversitateamarinã din Marea Japoniei au fost martorii unui eve-niment neobiºnuit: mai mulþi delfini s-au adunat pen-tru a-ºi ajuta un tovar㺠muribund sã supravieþuiascã.

Este pentru prima datã când un grup de delfini afost observat în timp ce încerca sã ajute un alt delfinadult. Cinci delfini au fost observaþi în timp ce formauo plutã cu corpurile lor, în încercarea de a menþine lasuprafaþã un delfin bolnav. Pânã acum, cetaceele sã-nãtoase au mai fost surprinse având un comportamentasemãnãtor, însã niciodatã nu s-au vãzut cazuri încare un grup sã ajute un individ matur. De exemplu,la mijlocul secolului XX, un delfin cu bot gros, dincaptivitate, ºi-a ridicat cu spatele puiul pânã lasuprafaþa apei. Chiar ºi delfinii cu bot gros aflaþi însãlbãticie au fost surprinºi în timp ce încercau sã îºitinã puii în viaþã. Cu toate acestea, exemplele de pânãacum nu au surprins niciodatã mai mult de un adultîncercând sã salveze un pui.

Acum, Kyum J Park de la Institutul pentru Cerce-tarea Cetaceelor din Ulsan, Korea, a raportat un inci-dent în care 10 delfini obiºnuiþi (Delphinus capensis),au încercat sã salveze viaþa unui alt exemplar adult.

În timpul unei misiuni de monitorizare a apelor,cercetãtorii au întâlnit un grup de delfini comuni, al-cãtuit din mai bine de 400 de indivizi, care era urmatde aproximativ 500 de pãsãri marine din specia Calo-nectris leucomelas. Atât cetaceele, cât ºi pãsãrile seaflau în cãutarea hranei. Un grup mic de delfini s-a în-

depãrtat derestul grupu-lui ºi s-a în-dreptat sprevasul în carese aflau oa-menii de ºti-inþã. În mijlo-cul grupuluise afla undelfin rãnitcare era con-

dus de tovarãºii lui, ce îl ajutau sã îºi menþinã echili-brul. Cinci delfini din grup s-au aliniat ºi au format oplutã pentru a susþine delfinul rãnit pe spatele lor.Unul dintre delfinii ce formau pluta s-a întors cu par-tea inferioarã spre suprafaþa apei pentru a-l þine maibine pe muribund, în timp ce un altul ºi-a folosit spa-tele pentru a-i menþine capul la suprafaþã.

În ciuda eforturilor, delfinul rãnit nu a supravieþu-it. Totuºi, chiar ºi dupã ce exemplarul a murit, mem-brii grupului au continuat sã interacþioneze cu corpullui încercând sã îl readucã la viaþã. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013 Pagina 7

Nexus 7 cu ecranul Full HD ºi o versiune în alb

pentru Nexus 4Linia de produse Google Nexus se

pregãteºte de o micã revizie, gânditãsã atragã mai multã atenþie asupra ga-mei de telefoane Nexus 4 ºi sã facãdin tableta Nexus 7 un produs pur ºisimplu irezistibil. Lansatã în luna iuliea anului trecut, tableta Nexus 7 a câº-tigat rapid popularitate, chipsetulquad-core Nvidia Tegra 3, ecranul HDcu tehnologie IPS ºi preþul ce porneºtede la 199 dolari fiind argumente sufi-cient de convingãtoare pentru un nu-mãr mare de utilizatori interesaþi în a-chiziþionarea unei tablete Android.Disponibil ºi el pe piaþã de câtevaluni, Nexus 4 este un smartphone cepare sã fi depãºit cu mult volumul devânzãri estimat de Google ºi partene-rul LG, cererea pentru el fiind atât demare, încât deficienþele de aprovizio-nare a stocurilor nu au fost nici acumrezolvate. Chiar ºi aºa, ambele produ-se vor primi mici revizii în perioada a-cestei primãveri.

Deoarece actualul parteneriat în-cheiat între Google ºi Asus pentru re-

alizarea tabletei Nexus 7 a fost unulsatisfãcãtor pentru ambele companii,urmãtoarea versiune a tabletei Nexus7 va fi produsã tot de Asus. Cât despreNexus 4, reprezentantul seriei GoogleNexus de telefoane Android va avea ºio versiune în carcasã albã, adresatãcelor care considerã prea banalã vari-anta neagrã a telefonului.

Crysis 3 – douã noi trailerepentru multyplayer

Odatã cu lansarea versiunii beta alui Crysis 3 (poate fi descarcatã pentrutoate cele trei platforme majore prinintermediul Xbox Live, PlayStationNetwork sau Origin), Electronic Artsºi Crytek au oferit ºi douã noi traileredespre componenta multiplayer din a-cest joc.

Primul dintre acestea este dedicatversiunii beta, cu detalii despre modu-rile de joc incluse, iar cel de-al doileaeste ceva mai generic, referindu-se laîntreaga experienþã multiplayer dinCrysis 3.

Acþiunea din Crysis 3 se va desfã-ºura în interiorul aºa-numitului NewYork City Liberty Dome, o structurãgiganticã creatã de Cell Corporationîn locul vechiului oraº, unde junglaeste pe cale sã ºteargã ºi ultimele sem-ne ale civilizaþiei umane. Crysis 3 fo-loseºte cea mai nouã versiune a moto-rului grafic CryEngine 3 ºi va fi lansatpe 22 februarie 2013 pentru PC, Xbox360 ºi PlayStation 3.

Tabletele Surface Pro vin cu mai puþin spaþiu

decât ne aºteptamTabletele Surface Pro, mult aºtep-

tatele soluþii Microsoft cu Windows 8,vor fi lansate oficial în luna februariecu mult mai puþin spaþiu decât ne-amfi aºteptat. Cu toate cã tabletele Sur-face Pro vor fi disponibile în douã va-riante, cu 64 ºi 128 GB de spaþiu, utili-zatorii vor avea acces la o cantitate despaþiu mult mai micã decât atât. Unreprezentant al companiei le-a comu-nicat celor de la The Verge valorile re-ale pentru fiecare dintre variante. Încazul tabletei Surface Pro cu 64GB,utilizatorii vor avea acces la 23GB, întimp ce, în cazul variantei de 128GB,spaþiul disponibil va fi de 83GB. Apa-rent, restul spaþiului în valoare de41GB va fi ocupat cu instalarea de

Windows 8, o partiþie de restaurare asistemului la starea iniþialã ºi alte câ-teva aplicaþii preinstalate. Pentru câþi-va GB de spaþiu în plus, acelaºi repre-zentant al companiei a afirmat cã utili-zatorii vor putea ºterge partiþia de re-cuperare dupã ce au creat un stickboo-tabil cu întregul conþinut al aces-teia. Indiferent de motiv, faptul cã dela prima pornire rãmâneþi, în cazul va-riantei de 64GB, cu 36% din spaþiulpromovat pe ambalaj, nu este o miºca-re bunã din partea Microsoft.

Din fericire, spaþiul de stocare peSurface Pro poate fi extins, atât princarduri micro SDXC, cât ºi prin inter-mediul unor hard disk-uri externe saualte dispozitive USB 3.0.

Sony anunþã primele saleproiectoare laser

Dupã ani buni în care tehnologiiledin proiectoare nu s-au schimbat sem-nificativ, Sony înlocuieºte ºi el lãmpi-le clasice cu sisteme de iluminare la-ser. Acum ºi Sony promite niºte mo-dele revoluþionare ce vor ajunge la pri-mii utilizatori în vara acestui an. Ma-gia noilor modele vine dintr-o sursã deiluminare intitulatã Laser Light Sour-ce Technology. Trecând peste faptulcã Sony se aruncã la termeni precum,,primul proiector 3LCD laser din lu-me”, specificaþiile sunt cu siguranþã

impresionante. Vorbim despre unmodel cu o rezoluþie nativãWUXGA–1920x1200 ºi o luminozita-te specificatã de 4.000 lumeni. În con-diþiile în care nu trebuie sã vã faceþigriji pentru schimbarea sursei de ilu-minare, un astfel de aparat reprezintãun upgrade semnificativ la aproapeorice proiector deþineþi în inventar. Înpracticã, înlocuind lãmpile din proiec-tor cu o sursã de luminã laser, ca-litatea imaginii proiectate este îmbu-nãtãþitã substanþial. Imaginile suntmai luminoase, contrastul mai bun ºidistribuþia culorii mai uniformã.

www.playtech.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

În timpul celuide-al Doilea RãzboiMondial, pe o clãdiredin Londra a fost li-

pit urmãtorul afiº: „Înrolaþi-vã în ar-matã, la paraºutiºti. În ziua de azi emai periculos sã traversezi stradadecât sã te arunci cu paraºuta.” Subafiº cineva adãugase: „Mi-ar plãceasã mã înrolez, dar biroul de recrutãrie de cealaltã parte a strãzii!”

☺- Cum îi merge noului tãu frãþior,

Popescu? întreabã învãþãtoarea.- Lui îi merge foarte bine, dar mã

tem cã mama are de gând sã-l vândã.- Cum aºa?- Pãi, în fiecare zi îl cântãreºte.

☺Un oltean gãseºte un puºti la colþ

de stradã vânzând ceva în grãmã-joare mici. Îl întreabã pe puºti cu unaer sever:

- Mã, ce faci tu aici?- Vând sâmburi de mãr domnule!- ªi la ce sunt buni ãºtia?- Fac minte, domnule!- Bine dã-mi ºi mie de 2 lei.Ia sâmburii ºi pleacã mestecân-

du-i. La un moment dat, se opreºte ºise întoarce la bãiat, luându-l la rost:Mã, ºmechere, cu 2 lei cumpãram unkil de mere ºi aveam mai mulþi sâm-buri!

- Vezi, nene, nici nu ai mâncatbine sâmburii ºi þi-a ºi venit mintea!

☺Socrul mare se întoarce obosit de

la câmp, intrã în casã ºi, în capulscãrilor, îºi întâlneºte ginerele.

Fãrã multe cuvinte, socrul ridicãmâna dreaptã, o îndoaie sub formaliterei „S”, roteºte palma din înche-ietura mâini ºi se uitã întrebãtor la

ginere.Acesta, fãrã un cuvânt, ridicã

ambele braþe ºi gesticuleazã ca ºi so-crul.

ªi acum traducerea gesturilor:Socrul: E acasã vipera?Ginerele: Sunt acasã amândouã!

☺Un oltean, inginer agronom, ºco-

lit la Bucureºti ºi în strãinãtate, sedestãinuie reporterului de la TV cumult nãduf în glas:

- Anul trecut, am semãnat varzãpe 5 hectare, dar au mâncat-o omi-zile. Anul acesta am semãnat 10hectare ºi iar au mâncat-o omizile!

- ªi ce mãsuri aþi luat? întreabãreporterul TV.

- Anul viitor, o sã punem varzãpe 20 de hectare. Sã se sature bleste-matele!

www.bancuri.ro

S unt binecunoscute profesiona-lismul ºi dãruirea de care daudovadã militarii Regimentu-

lui 30 Gardã „Mihai Viteazul” în înde-plinirea misiunilor încredinþate. De-alungul celor peste 150 de ani de existen-þã, þara s-a bizuit pe iubirea de neamdusã pânã la sacrificiul suprem al celorcare, sub flamura Drapelului de Luptã,au slujit poporul român. Flacãra nestin-sã a mândriei de a fi gardist, transmisãde înaintaºi, este veºnic aprinsã în sufle-tul nostru, dar parcã niciodatã nu amfost mai onoraþi de apartenenþa noastrãla aceastã unitate emblematicã a Arma-tei României ca pe timpul pregãtirii ºiexecutãrii misiunilor din garnizoaneleFocºani, Iaºi, Oradea, Predeal, Putna,Craiova, Brãila, Sibiu, Alba Iulia...

De ce? Simplu: dacã militarii suntaceiaºi, frumoºi, îmbrãcaþi în þinutã mo-zaic de culori ºi tunºi drastic (De, ca lagardã!), mijloacele auto cu care ne-amdeplasat la misiune au fost noile autobu-ze din dotarea unitãþii. Moderne, de unalbastru intens, ele au atras atenþia tutu-ror locuitorilor localitãþilor prin care am

trecut, având autocolanteleaplicate - imagini semnifi-cative ce surprind Garda deOnoare, muzica militarã,personalizate cu denumireaunitãþii ºi cu însemnul he-raldic. Am fãcut sã se în-toarcã toate capetele pe un-de am trecut, de la bãrbatulmatur care recunoºtea mili-tarii, pânã la tânãra care auitat sã muºte din covrigul proaspãtcumpãrat, cu ochii þintã la noi!

Deplasarea în misiuni s-a executat înconformitate cu regulile de circulaþie pedrumurile publice, dar majoritatea auto-mobiliºtilor ne-au acordat, galanþi, prio-ritate, plãcut surprinºi de apariþia noas-trã ºi de noutatea imaginii.

Iatã cã imaginea Armatei poate fipromovatã ºi într-un mod inedit, însãspectaculos ºi cu un impact deosebit, iaracest lucru a fost fãcut, ca de atâtea ori,de Regimentul 30 Gardã „Mihai Vitea-zul”.

Carmen NEGOIÞÃFoto: plt.adj. Marian MIHÃESCU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 3 (352) din 15 februarie 2013Pagina 8

Am fãcut sã se în toarcãAm fãcut sã se în toarcãtoate capete le . . .toate capete le . . .

IdeileCa oamenii ºi ca pãsãrile, se nasc ideile. O idee poate fi o casã, poate fi o pâi-

ne, o ºcoalã sau un oraº, o idee poate fi chiar ziua de mâine. Ideile se nasc ºi potmuri la fel ca oamenii.

Ele trãiesc pe pãmânt, dar trãiesc ºi în vãzduh. Pentru cã ele merg pe jos sauzboarã, hrãnindu-se cu azurul nesfârºit al imaginaþiei.

Orice idee nouã atestã participare!Ideile noastre, ideile acestui anotimp generos al României, sunt drapelele. Dato-

ria minþilor noastre este sã câºtige înãlþimea la care fluturã incendiarele lor flamuri.Datoria armelor noastre este sã vegheze neîntinarea lor. Datoria mâinilor noastreeste sã le poarte în primele rânduri. Datoria inimilor noastre este sã batã în ritmullor etern.

CCããccii eellee, iiddeeiillee,, aauu nneevvooiiee ddee ccoommbbuussttiiaa mmiirraaccuullooaassãã aa iinniimmiilloorr,, ccuumm sseemmiinnþþee-llee aauu nneevvooiiee ddee ccããlldduurraa ppããmmâânnttuulluuii dduullccee aall ppaattrriieeii !!

Carmen NEGOIÞÃ

În perioada 04-16.02.2013, Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” a executat, cu o parte din forþe, ºianume Compania 1 V.M. ºi Compania Stat Major, tabãrade instrucþie la munte, pe timp de iarnã, la cabana militarãPrislop aflatã într-un veritabil peisaj alpin. Aceastã imagi-ne plasticã este completatã de crestele sãlbatice pline dezãpadã ce se ridicã semeþ din Valea Ghimbavului.

Se executã raportul ºi inspecþia de dimineaþã. Subuni-tãþile sunt în formaþie ºi aºteaptã ultimele precizãri pentrua putea pleca în poligonul Prislop. Se aud ordine scurte, sefac ultimele verificãri ºi ajustãri ale echipamentului. Laun moment dat, o comandã scurtã strãpunge aerul înghe-þat al dimineþii, iar subunitãþile se întorc la dreapta ºi în-cep deplasarea spre locul care, timp de douã sãptãmâni, leva fi casã, locul unde vor aprofunda ºi pune în aplicare cu-noºtinþele acumulate de-a lungul timpului, iar cei mai noivor primi botezul primei tabere.

Marºul de 30 de kilometri pe care îl executã pe jos nuîi sperie, el face parte din pregãtirea lor, pregãtire carede-a lungul timpului a fost confirmatã ºi apreciatã în oricespaþiu ºi timp unde Batalionul 30 Vânãtori de Munte„Dragoslavele” s-a aflat.

Haltele de pe traseu dau ocazia militarilor sã îºi ajus-teze echipamentul, sã bea un ceai sau o gurã de apã caapoi sã porneascã mai departe.

Scopul marºului a fost atins. Toþi militarii au ajuns lacabanã în acelaºi timp, chiar dacã cei mai noi au fost laprimul marº. Ajutorul dat de cãtre „veteranii” acestordeplasãri pe timpul executãrii lor ºi, aici ne referim la aju-tor fizic ºi psihic, a dus la îndeplinirea obiectivului pro-pus, acela de a nu renunþa nimeni, de a nu da înapoi nicio-datã, indiferent de limitãrile apãrute. Niciunul nu se supã-rã când se opreºte sã ajute un coleg la cãratul unui rucsac

sau al unei perechi de schiuri, pentru cã „novicele” se aflãîn dificultate ºi nu mai poate. Este învãþat ºi sfãtuit cumsã-ºi drãmuiascã forþele pentru a putea rezista acestui test

de anduranþã. Remarci-le fãcute „în bâzã”,cum spun ei, nu fac de-cât sã impulsioneze ºisã ambiþioneze „novi-cele” pentru a-ºi depãºicondiþia ºi a reuºi, cupuþin ajutor. Spiritul deechipã este cel carepredominã printre mili-tari în general, ºi înspecial printre vânãto-rii de munte, deoareceei, mai mult decât ori-cine, trebuie sã se baze-ze pe colegul care îlasigurã de la manºã, pecolegul care îl are înstânga sau în dreapta.Spiritul de echipã faceca militarii sã fie un tot,sã funcþioneze ca unansamblu de mecanis-me bine uns, fie pe te-renul de instrucþie, fiepe cel de luptã. Ele-mentul principal înconstrucþia unei subu-nitãþi bine instruite îl constituie realizarea coeziunii, acestlucru fiind liantul care face diferenþa, atât pe câmpul deluptã, cât ºi în poligoanele de instrucþie, este elementulcare iþi dã puterea sã continui, ºtiind cã întotdeauna existãcineva care sã te ajute, sã te sprijine în momentele dificile.

Odatã ajunºila cabanã, activi-tãþile de cazare,depozitare a ma-terialelor se facrapid. Pe platou,companiile se ali-niazã, se împartpe plutoane ºi în-cep deplasareaspre locurile deinstrucþie.

Plutonul cer-cetare se îndreap-tã spre zona undemilitarii îºi vordesfãºura pregã-tirea în urmãtoa-rele douã sãptã-mâni. Totul de-curge natural, seformeazã patrule,se întinde harta,se scoate busola,se stabileºte ºi setraseazã itinera-

riul. În momentul începerii deplasãrii, doar semnele suntcele care mai vorbesc. Totul pare, la prima vedere, o joacãde copii mari, dar militari cunosc prea bine faptul cã o sin-

gurã miºcare greºitã, un singur pas fãcut strâmb îi poatecosta pe camarazi viaþa într-o situaþie realã. Sunt uniþi ºiai impresia cã îºi citesc unii altora gândurile, miºcãrilecelui din faþã sunt identice cu cele ale celui din spate.Spiritul de echipã ce îi însoþeºte este cel care, de-a lungulantrenamentelor, instrucþiei, tragerilor a fãcut sã fie o le-gãturã strânsã între ei. Odatã ajunºi în zona destinatã pen-tru instrucþie, o parte dintre militari ocupã posturi de ob-servare, alþii fac scheme, în timp ce restul încep construc-þia unui bivuac. Totul pare natural, de la modul în care facun nod, pânã la mersul pe schiuri. Toþi par a se fi nãscutîn acea sãlbãticie ce dãinuie împrejurimile.

O activitate importantã din programul de instrucþie asubunitãþilor, aflate în tabãrã la cabana Prislop, a consti-tuit-o exerciþiul tactic cu trageri de luptã desfãºurat decãtre structurilor de cercetare ale batalionului. Cercetareaeste o armã „mutã”, una în care discreþia ºi liniºtea în carese fac toate capãtã un alt înþeles, unul pe care doar inami-cul îl cunoaºte cu adevãrat ºi care se traduce prin fiori recipe spate. Dupã doar câteva ore, bivuacul este gata ºi poateadãposti ºi camufla plutonul fãrã probleme.

Se lasã seara, iar focul îngropat pe lângã care stau cer-cetaºii abia dacã se zãreºte. Flãcãrile jucãuºe, care totuºireuºesc sã rãzbatã, joacã pe feþele lor tinere ºi zâmbitoare,dar în acelaºi timp dârze ºi pline de ambiþie.

Liniºtea este sfâºiatã de vocea comandantului de plu-ton care ordonã ieºirea din situaþie ºi pregãtirea pentru de-plasare. Doar ce întorci capul ºi toþi au deja schiurile înpicioare. Totul se face în liniºte, în jur atmosfera fiind tul-buratã doar de susurul pârâului pe lângã care trec, ce pa-re cã îi însoþeºte în drumul lor, dar ºi de fâºâitul schiuri-lor pe zãpada îngheþatã.

Maior Gabriel BIÞÃ

Batalionul 30 Vânãtori de MunteBatalionul 30 Vânãtori de Munte

SSSS pppp iiii rrrr iiii tttt dddd eeee eeee cccc hhhh iiii pppp ãããã llll aaaa ssss uuuu pppp eeee rrrr llll aaaa tttt iiii vvvv