CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 2 (351) 31 ianuarie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Competiþia Subofiþerul/Soldatul Anului în ForþeleTerestre Române, care a ajuns la a cincea ediþie ºi a du-rat patru zile, s-a desfãºurat în perioada 14-18 ianuarieîn garnizoana Dej. În concurs au fost înscriºi 30 de mili-tari, 15 soldaþi-gradaþi profesioniºti ºi 15 maiºtri militari

ºi subofiþeri. Aceºtiaau fost testaþi în 7probe de concurs:teoreticã, practicã,educaþie fizicã mili-tarã (3.000m, flotãri,abdomene), tragerecu armamentul indi-vidual...

Subofiþerul/Soldatul Anului 2012, înForþele Terestre Române

O competiþie sportivã este întotdeauna un bun prilejsã întâlneºti oameni de la care înveþi ce înseamnã spiri-tul de echipã, competitivitatea constructivã ºi determina-rea. Dialogul cu cei celuptã, împreunã sau in-dividual, pentru a re-prezenta unitatea dincare fac parte la stan-darde cât mai înalte ºi,de ce nu, ºi pentru pres-tigiul personal, a fostmereu o plãcere. Spor-turile de iarnã sunt maidificil de practicat, pã-rerea mea...

LECÞIA DE ISTORIE

Tratatul de pace de la San StefanoDupã cãderea complexului de fortificaþii otomane de

la Plevna, în timpul rãzboiului ruso-româno-otoman din1877-1878, armata românã a primit sarcina de a scoate

din luptã puternicul grup alarmatei otomane aflat încetatea Vidin, din nord-vestul Bulgariei de azi. Ar-matei române îi revenea,astfel, o sarcinã destul dedificilã, atât din cauza soli-delor fortificaþii din zonã,cât ºi din cea a condiþiilornefavorabile de iarnã...

Olduvai Gorge este o regiune africanã unde au fostfãcute numeroase descoperiri spectaculoase, care spriji-nã ipoteza cã Africa a fost lea-gãnul omenirii. Descoperirilede aici au dus la concluzia cãmediul în care s-a dezvoltatspecia umanã a suferit schim-bãri rapide, într-o perioadãscurtã de timp, iar acest feno-men, cred oamenii de ºtiinþã, adeterminat direcþia evoluþieiomului ºi în special dezvolta-rea capacitãþilor mentale alespeciei noastre.

La capitolul Personal Best

De ce este specia umanã atât de inteligentã?

MOZAIC

Am plecat de pe bãncile ºcolii într-o garnizoanã curenume din Oltenia, ºi anume Pleniþa. Din acel prim

moment, de-a lungul cari-erei mele, am trecut prinmai multe garnizoane ºiunitãþi militare, îndepli-nind funcþii ce au plecatde la cea de comandant depluton, grup cercetare,companie, pânã la cea deofiþer de operaþii la nivelbatalion, brigadã ºi divizieºi comandant de batalion.Fiecare etapã, fiecare pasparcurs pe treptele...

KAKI 100%

Perseverenþa, primul pas Perseverenþa, primul pas al luptãtorului completal luptãtorului complet

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C 2/2013

TOKYO - Rachetele nord-coreene capabile sã atingãcoasta de vest a SUA. Rachetele purtãtoare nord-coreene suntcapabile sã fie lansate la o distanþã de 10.000km, ceea ce lepermite sã atingã coasta de vest a Statelor Unite ale Americii,se menþioneazã într-un raport al Ministerului japonez al Apã-rãrii, din care presa de la Tokyo a publicat fragmente. Potrivitdocumentului, programul nord-coreean de rachete a avansat laun „nivel superior” ºi constituie „un motiv serios de îngrijorarepentru comunitatea internaþionalã”. Se subliniazã de asemeneacã, pentru Japonia, Coreea de Nord este o „ameninþare majo-rã”. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluþie în ca-re condamna lansarea recentã a unei rachete cu satelit de cãtreCoreea de Nord, exprimând suspiciunea cã aceastã lansare pu-tea sã fi fost un test cu rachetã balisticã, capabilã sã fie echi-patã cu focos nuclear. În plus, au fost înãsprite sancþiunile îm-potriva Coreii de Nord, în special a fost extinsã lista de organi-zaþii ºi persoane care intrã sub sancþiunile economice impusemai devreme. Autoritãþile RPDC au rãspuns deja la noua rezo-luþie, ameninþând cu creºterea puterii militare a statului ºi con-tinuarea dezvoltãrii programului lor nuclear. WASHING-TON - Pentagonul se pregãteºte sã autorizeze participareafemeilor militar la lupte. Pentagonul se pregãteºte sã autori-zeze formal participarea femeilor la lupte, validând o situaþiecu care acestea s-au confruntat în conflictele fãrã linie de frontdin Irak ºi Afganistan, relateazã AFP. La mai puþin de un andupã abolirea legii americane care obligã militarii homosexua-li sã îºi pãstreze secretã orientarea sexualã sub pedeapsa exclu-derii din armatã, ridicarea interdicþiei de a participa la lupteconstituie o nouã schimbare majorã de concepþie. Decizia se-cretarului Apãrãrii a fost luatã la recomandarea militarului cucel mai înalt grad din armata americanã, generalul MartinDempsey. Cei doi oficiali „vor anunþa renunþarea la aceastã re-gulã care exclude femeile militar din lupte”, a declarat un ofi-cial de rang înalt din cadrul apãrãrii, sub acoperirea anonima-tului. De la regula instituitã în 1994, femeile, în numãr de204.714 în armatã (în afara celor în rezervã ºi din garda naþio-nalã), reprezentând 14,5% din efective, nu puteau participa lalupte. Concret, o femeie nu poate, în prezent, sã facã parte din-tr-o secþiune a infanteriei sau sã conducã un tanc. Dar multedintre ele au fost mobilizate de-a lungul deceniului trecut înIrak ºi Afganistan, conflicte fãrã linie de front, în faþa unui ina-mic care se amestecã în populaþia civilã. Femeile, care pot fiinfirmiere sau ofiþeri de informaþii, s-au confruntat, prin urma-re, cu luptele. Astfel, începând din 2001, au murit 144 de fe-mei, dintre care 79 în luptã, potrivit datelor oferite de Pentagonîn februarie 2012. Decizia lui Leon Panetta „reflectã realitateaoperaþiunilor militare din secul XXI”, a declarat senatorul CarlLevin, preºedintele puternicei Comisii a Apãrãrii. În opinia co-legului sãu democrat Mark Warner, „este normal sã se recu-noascã realitãþile luptei militare moderne” ºi rolul femeilor„care ºi-au demonstrat competenþa ºi curajul în numeroaserânduri”. Într-un prim pas cãtre ridicarea interdicþiei de a parti-cipa la lupte, secretarul Apãrãrii a permis, în 2012, femeilor sãocupe 14.000 de posturi care le erau inaccesibile anterior, cacel de membru al echipajului de lansare multiplã de rachetesau operatoare radar de artilerie. Femeilor le era însã interzissã facã parte din forþele speciale sau din secþiunile de infante-rie formate din câteva zeci de bãrbaþi. Majoritatea funcþiilordin forþele aeriene ºi din marinã le sunt deja accesibile femei-lor, iar riscurile de a se afla în situaþii de luptã în acest caz suntslabe. Femeile pot servi la bordul submarinelor americane dela 1 ianuarie 2011, sub rezerva unor zone adecvate unde sã lo-cuiascã. Dar o treime din posturile forþelor terestre ºi ale puº-caºilor marini sunt rezervate bãrbaþilor. ªefii de State Majorevor avea termen pânã în ianuarie 2016 sã ridice excepþii la no-ua regulã. MOSCOVA- Rusia va furniza Chinei 36 deavioane de vânãtoare pe distanþe lungi Tu-22M3. Moscovaa acceptat sã furnizeze Beijingului 36 de avioane de vânãtoareTu-22M3, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, relateazã Busi-ness Insider, cu referire la resurse internet chineze. În prima,Moscova va livra 12 aparate, iar restul de 24 vor fi furnizateulterior. În armatã chinezã acestea vor intra sub denumireaH-10. Tu-22M poate fi utilizat pentru atacul dinspre mareasupra unor þinte la altitudini joase, ceea ce face ca radarulsã-l detecteze cu greu. Conceput în perioada Rãzboiului Rece,avionul de vânãtoare sovietic, cu aripi cu o geometrie variabilãºi cu razã lungã de acþiune, Tu-22M este unul din precursoriiavioanelor din zilele noastre cu tehnologie stealth. China inten-þioneazã sã modernizeze aceste avioane vechi, în special înceea ce priveºte raza de acþiune care îi va permite sã devinã oameninþare gravã la adresa mai multor sisteme moderne. Busi-ness Insider subliniazã faptul cã, dacã împreunã cu acesteavioane Rusia va furniza Chinei ºi rachete de croazierã super-sonice antinavã de clasa XX-2 (AS-4 Kitchen, în clasificareaNATO), aceasta va duce la o schimbare semnificativã a echili-brului strategic în regiune. Potrivit unor surse, forþele aerieneale Rusiei dispuneau de 70 de avioane Tu-22M3, iar marinarusã avea în dotare alte 83 de aparate de acest tip. În 2011, toa-te avioanele Tu-22M3 au fost aduse sub controlul armatei ae-rului. În august 2008, în timpul conflictului din Osetia de Sud,un grup de Tu-22M3 a bombardat depozitele de muniþii ale ar-matei georgiene, aeroporturi ºi defileul Kodori. (P.I.)

Competiþia Subofiþerul/SoldatulAnului în Forþele Terestre Române,care a ajuns la a cincea ediþie ºi a du-rat patru zile, s-a desfãºurat în perioa-da 14-18 ianuarie în garnizoana Dej.În concurs au fost înscriºi 30 de mili-tari, 15 soldaþi-gradaþi profesioniºti ºi15 maiºtri militari ºi subofiþeri. Aceº-tia au fost testaþi în 7 probe de con-curs: teoreticã, practicã, educaþie fizi-cã militarã (3.000 de metri, flotãri,abdomene), tragere cu armamentul in-dividual de infanterie, o probã la lim-ba englezã, una de prezentare în faþacomisiei de evaluare, dar ºi o probãsurprizã, care a constat în aruncareagrenadelor de mânã de exerciþiu ºialergarea în teren variat.

În urma rezultatelor obþinute, ca-poralul clasa a III-a Ovidiu Hordouan(Batalionul 811 Infanterie „DragoniiTransilvani” din Dej) a fost desemnat„Soldatul Anului 2012 în Forþele Te-restre Române”. Pe locul secund s-aclasat caporalul clasa a III-a VictorDanilov (Batalionul 2 Infanterie„Cãlugãreni”), iar pe ultima treaptã apodiumului a urcat caporalul clasa aIII-a Tudorel Trifu (Batalionul 2 In-fanterie „Cãlugãreni”).

În ceea ce priveºte titulatura de„Subofiþerul Anului 2012 în ForþeleTerestre Române”, aceasta a fost adju-decatã de sergentul Cãlin Bumb (Ba-talionul 317 Cercetare „Vlãdeasa”).Pe locul al II-lea s-a clasat maistrul

militar clasa a III-a Ioan Beudean (Ba-talionul 55 Apãrare Antiaerianã „So-meº” din Dej) , iar pe locul al III-lea,sergentul-major Andrei Mihalache(Batalionul 151 Infanterie „Rãzbo-ieni”).

De menþionat cã aceastã competi-þie este planificatã, organizatã ºi eva-luatã în totalitate numai de cãtre subo-fiþeri.

Fundaþia Sfântul Mare MucenicGheorghe „Purtãtorul de Biruinþã”,reprezentatã de cãtre domnul colo-

nel(r.) Iulian Boeru, a recompensat fi-nanciar câºtigãtorii primelor trei lo-curi ale fazelor pe cele trei divizii, pre-cum ºi pe câºtigãtorii CompetiþieiSubofiþerul/Soldatul Anului în ForþeleTerestre.

Cupele transmisibile ale com-petiþiei din anul 2012 au luat drumulClujului, tronând la sediul comanda-mentului Diviziei 4 Infanterie „Gemi-na”.

Colonel Ion PAPALEÞ

Subof i þe ru l/So ldatu l Anu lu i 2012,Subof i þe ru l/So ldatu l Anu lu i 2012,în For þe le Teres t re Româneîn For þe le Teres t re Române

Data de 1 februarie a fiecãrui an ne reaminteºte no-uã, militarilor Armatei române, cã sãrbãtorim ZiuaIntendenþei Militare. De-a lungul timpului, personalulcare a lucrat sub semnul acestei arme a fost deopotrivãresponsabil de tehnica de specialitate pentru desfãºu-rarea procesului de hrãnire ºi echipare, de carburanþiiºi lubrifianþii necesari, de materiale de stat major, im-primate, furnituri, rechizite de birou, de alte materialeutilizate la pace, dar ºi de stocurile necesare în situaþiide crizã sau în stare de rãzboi.

Militarii din întreaga Armatã românã aniverseazã astfel152 de ani de la înfiinþarea Intendenþei militare, momentmarcat la 1 februarie 1861, prin Înaltul Ordin de zi nr. 29al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, atunci când s-aupus bazele acestei arme. Aprovizionarea structurilor mili-tare cu tot ceea ce este necesar ducerii luptei, „serviciile”cum era denumitã mai demult aceastã activitate, reprezin-tã acum o parte a logisticii armatei, fiind o componentã in-dispensabilã oricãror acþiuni militare, în conþinutul cãroraintendenþa nu a dispãrut, prezenþa sa regãsindu-se în con-ceptele promovate de noua abordare a Strategiei Logisticiidin Armata României.

Numai cine nu a îmbrãcat haina cazonã nu ºtie ce în-seamnã intendenþa într-o structurã militarã. Prezenþa sa sesimte 24 de ore din 24, fie cã este o zi obiºnuitã, de dumi-nicã sau sãrbãtori legale ori religioase. Intendentul, fie elofiþer sau subofiþer, este cel care vine primul în unitatepentru a organiza cazarea, hrãnirea, dar este ºi cel carepleacã ultimul, fiind acela care, dupã cum se spunea înºcoala militarã, „dã stingerea”. Cam aºa poate fi caracteri-zat militarul unei structuri de logisticã. Îmi reamintesc cu

mare plãcere, cu câtã satisfacþie în suflet, îºi fãcea datoriaadministratorul (un om mic, într-o structurã militarã foarteimportantã) sau plutonierul de companie, cum îl numeamnoi, elevii, în ºcoalã. Când intram în magazia de subunitatea acestuia, în afara ordinii caracteristice unui bun gospo-dar, gãseam ºi tot ceea ce era nevoie, de la bocanci, þinutecomplete aºezate frumos pe rafturi, pânã la eterna lãdiþã acomandantului, nelipsitã la instrucþia de zi cu zi. ªi în pre-zent, logistica face eforturi deosebite pentru a þine pasul culuptãtorul, cu dotãrile de tehnicã nouã, cu adaptãrile lacâmpul actual de luptã, prin modernizarea diferitelor poli-goane la cerinþele zonelor de conflict.

Intendenþa în sine este un concept vital în sfera militarãde activitate, înglobând mai multe domenii, respectiv: pro-iectarea, testarea, achiziþionarea, depozitarea, întreþinereaºi repararea tehnicii, a echipamentelor specifice, asigurareadistribuþiei alimentelor ºi articolelor de îmbrãcãminte.

În aceastã situaþie deloc uºoarã, cu un cadru legislativrestrictiv ºi cu bugete de crizã, nu se poate concepe o acþiu-ne militarã fãrã existenþa sprijinului material, fãrã implica-rea personalului cu responsabilitãþi în asigurarea oportunãa efectivelor cu produse ºi materiale ce þin de resortul in-tendenþei. Toate acestea presupun o pregãtire profesionalãde excepþie, dar, în acelaºi timp, ºi dãruire. În condiþiilerãzboiului modern, este necesar ca reforma sistemului lo-gistic a Armatei române sã continue; ea trebuie sã evolue-ze, þinând cadenþa cu tehnica ºi echipamentul nou apãrute.

În acest moment aniversar, celor care cu mândrie înca-dreazã structurile de logisticã, le urãm putere de muncã ºiun cãlduros LA MULÞI ANI!

Lt.col. Tudorel PAPUC

Ziua In tendenþe i m i l i ta reZ iua In tendenþe i m i l i ta re

La comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, s-adesfãºurat competiþia „Omul anului”, etapa pe Divizia 1Infanterie. Aceasta a fost organizatã pe patru secþiuni:„Imaginea ºi vizibilitatea armatei”, „Credinþã ºi altruism”,„Instrucþie ºi luptã”, „Sãnãtate ºi sport”.

În urma deliberãrilor ºi dupã parcurgerea ºi analizareatuturor materialelor prezentate, comisia de jurizare a stabi-lit urmãtorul clasament: „Imaginea ºi vizibilitatea arma-tei”: locul I - plutonier Marian-Valentin Roºioarã (Grupul2 EOD); locul al II-lea - caporal Constantin Frimu; „Cre-dinþã ºi altruism”: locul I - Dragoº-Vasile Dobra (Brigada

2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”); locul al II-lea -Gianina Sãndulescu; „Instrucþie ºi luptã”: locul I - locote-nent George-Cristian Olteanu (Brigada 2 Infanterie „Rovi-ne”); locul al II-lea - plutonier Cornel Dinu (Brigada 2 In-fanterie „Rovine”); locul al III-lea - caporal Gheorghe Niþu(Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”); „Sãnãtate ºi sport”:locul I - cãpitan ªtefan Cristian Mihai (Divizia 1 Infanterie„Dacica”); locul al II-lea - cãpitan Constantin Rãdoi (Bri-gada 1 Mecanizatã „Argedava”); locul al III-lea - caporalCãtãlin Diculescu (Regimentul 61 Apãrare Antiaerianã„Pelendava”). Militarii clasaþi pe locul I au participat, îndata de 17 ianuarie, la etapa pe Statul Major al ForþelorTerestre. (P.I.)

Omul anu lu i 2012Omul anu lu i 2012

ACTUALITATEAPE SCURT

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013 Pagina 3

O competiþie sportivã este întotdeauna un bunprilej sã întâlneºti oameni de la care înveþi ceînseamnã spiritul de echipã, competitivitatea

constructivã ºi determinarea. Dialogul cu cei ce luptã,împreunã sau individual, pentru a reprezenta unitateadin care fac parte la standarde cât mai înalte ºi, de cenu, ºi pentru prestigiul personal, a fost mereu o plãcere.Sporturile de iarnã sunt mai dificil de practicat, pãrereamea, deoarece se desfãºoarã în condiþii climaterice nuprea favorabile. Astfel, într-o atmosferã ce se juca cunervii noºtri, ba era frig de crãpau pietrele, ba ieºeasoarele vestind, parcã, primãvara, loturile sportive aleunitãþilor subordonate Diviziei 1, s-au întâlnit în vede-rea stabilirii celor mai buni în ale schiului.

Discuþie în termeni favorabiliPentru mine, ocazia a fost numai bunã sã mai aflu

ce gânduri, preocupãri ºi speranþe de viitor au oameniinoºtri. Nu ºtiu de ce atenþia mi-a fost captatã de capo-ralul Emilia ENACHE. O fi fost din cauza faptului cão femeie pe schiuri stârneºte întotdeauna admiraþie saupoate pentru cã este caracaleancã de-a mea. Absolven-tã a Colegiului Naþional „Ioniþã Asan” din Caracal, în2006, nu a stat prea mult pe gânduri ºi s-a înscris ime-diat la facultate. În anul terminal de psihologie, cu toa-te cã nu a avut pe nimeni în familie care sã fi lucrat înarmatã, atrasã fiind de ordinea ºi disciplina sistemuluicazon ºi, de ce sã nu fim sinceri, de siguranþa locului demuncã, a luat decizia de a urma Cursul de formare asoldaþilor-gradaþi profesioniºti. Decizia i-a uimit pe toþidin familie. Cea mai micã ºi cea mai determinatã din-tre surori, la doar 21 de ani, a vãzut în instituþia milita-

rã o ºansã ex-traordinarã dea veni în aju-torul pãrinþilor,care ºi aºa osprijiniserã fi-nanciar pânã înacel moment.„Respectul areun rol esenþialîntr-un sistemde valori ºi astaeste ceea ce amgãsit în viaþacazonã – relaþiibazate pe res-pect. Dintot-deauna am fosto fire indepen-dentã cãreia i-aplãcut sã se

descurce singurã. Dupã pãrerea mea, nu eºti pe picioa-rele tale dacã nu câºtigi un ban al tãu. Mi-ar fi plãcutsã profesez în domeniul în care am absolvit facultatea,dar în ziua de astãzi este tot mai greu sã îþi gãseºti unloc de muncã. Aºa cã, la data respectivã, acela a fostmodul în care am vãzut eu lucrurile. M-am simþit înstare, în primul rând, sã fac faþã provocãrilor impuse desistemul militar.” Acomodarea nu a fost una dificilãdeoarece era dinainte o fire organizatã, disciplinatã, ho-tãrâtã sã facã ceva în viaþã. Primele douã atribute mi-au fost confirmate de modul în care a rãspuns întrebã-rilor mele, fãrã sã sarã de la o idee la alta, fãrã sã sepiardã în detalii sau sã dea pe lângã subiect.

În spatele unui chip luminos, zâmbitor, se ascunde ofire sociabilã care ºtie sã traseze clar limitele conversa-þiei. Lucreazã în sânul familiei Batalionului 45 Comu-nicaþii ºi Informaticã, despre care afirmã cã are un co-lectiv bine închegat. „Relaþia cu colegii este una foartebunã, ne înþelegem de minune, iar pe plan profesionalne ajutãm reciproc. Avem de învãþat unii de la alþii. Înmai puþine cuvinte – imi place colectivul în carelucrez.”

Este conºtientã de importanþainstrucþiei în teren, aºa cã indife-rent cã este exerciþiu, tragere saucompetiþie sportivã, pe ea o gãsimacolo, în linia întâi. Este foarte ho-tãrâtã sã înveþe cât mai multe, sãnu existe taine în vreun domeniucare þine de meseria ei ºi, dacã sepoate ºi pe lângã, cu atât mai bine.Având ambiþia ca ºi trãsãturã decaracter, indiferent de locurile pecare s-a clasat, a participat ºi deaceastã datã, pentru a treia oarã, laun concurs militar. Are în spateexperienþa unei Spartachiade ºi aunui concurs de orientare, desprecare afirmã cã sunt trãiri plãcute,de pe urma cãrora a avut multe deînvãþat. Cu fiecare activitate princare trece simte cum se mai adau-gã ceva la bagajul de cunoºtinþeavut ºi cum învaþã sã priveascã lu-crurile din mai multe perspective.ªi-a dezvoltat o gândire amplã,sportivã, aspect trãdat de modul cum punea problemaîn tot ce discutam. Vede mai întâi avantajele în fiecaresituaþie, ce are de câºtigat ea ca om ºi militar, dar ºiunitate pe care o reprezintã, ºi nu se poate abþine sã nu-ºi compare rezultatele personale. Exact cum un sportivse raporteazã la cele de tip „personal best” ºi de-abiaapoi urmãreºte sã vadã ce au fãcut ºi ceilalþi competi-tori. „Eºti ºi mai mulþumit de tine dacã atunci cândaduni, ai mai multe locuri fruntaºe ocupate, decâtînfrângeri onorabile”, afirmã cu un surâs în colþul guriicompetitorul Emilia.

Dupã ce am trecut în revistã toate câte i s-au întâm-plat în cei 26 de ani de viaþã, nu m-am putut abþine sãnu o întreb dacã are ceva regrete. Mi-a rãspuns atât deprompt, încât pentru moment am crezut cã avea rãs-punsul pregãtit dinainte de parcã ar fi ghicit ce urma sãzic. „Nu am regrete. Toate se întâmplã cu un scop, ni-mic nu este întâmplãtor. Mai ales cã nu sunt o fire caresã se hazardeze în necunoscut. Fiecare decizie estegânditã aºa cã, dacã aº putea sã dau timpul înapoi, nuaº schimba nimic. ªi din situaþiile mai puþin plãcute amavut ce învãþa. Fiecare experienþã, cu învãþãmintele ei.Important este sã înveþi din greºeli, sã nu le repeþi ºi sãºtii sã le faci faþã cu fruntea sus. Bineînþeles cã un rolbenefic l-a avut ºi faptul cã am familia alãturi de mineîn tot ce întreprind ºi mã bucur de suportul lor moral ºide sfaturile unor oameni mai trecuþi prin viaþã decâtmine. În concluzie, sunt mulþumitã de viaþa mea de pâ-nã acum.”

A dat dovadã de atâta determinare ºi personalitateîn rãspuns, încât mi-a fost parcã fricã sã întreb ce gân-duri de viitor are, dar eram ºi nerãbdãtor sã aflu la ce seaºteaptã o persoanã integrã cum este ea. „În primulrând, trebuie sã fiu sãnãtoasã sã le pot face pe toate.Dacã am sãnãtate, pot sã lucrez, dacã lucrez, am situa-þia financiarã necesarã sã îmi întemeiez o familie, dacãam bani, pot sã îmi continuu studiile, dacã pot asta, amºanse sã avansez ºi uite aºa, printr-o înºiruire de ter-meni favorabili, sunt încrezãtoare cã voi reuºi în viaþã.”

În viaþã nu este locpentru pãreri de rãu

A fost pentru prima datã când am vãzut un sportival Regimentului 30 Gardã „Mihai Viteazul”, în persoa-na sergentului-major Florin BADEA. Nu am avut cumsã trec peste aspectul atletic ºi privirea serioasã ce trã-da o vastã experienþã în competiþii ºi, nu ºtiu de ce, omulþumire de sine. În vârstã de numai 26 de ani, semândreºte deja cu peste cinci ani de viaþã cazonã ºi nu-meroase participãri la concursuri sportive militare.

A luat decizia de a intra în armatã, în 2007, fãrã sãaibã vreo viziune clarã asupra a ceeace presupune meseria de militar.Prima impresie ºi contactul iniþial cuuniforma le-a avut la Caracal, în pe-rioada de formare ca soldat-gradatprofesionist. Toate impresiile ºi trãi-rile anilor fãrã grade pe epoleþi aufost umbrite de emoþiile survenite cupropunerea de a intra în rândul cadre-lor militare. Avansarea în corpul sub-ofiþerilor a fost marcantã ºi o priveºteca pe o mare realizare. Pentru a fipregãtit sã facã faþã situaþiilor nepre-vãzute, dar mai ales sã profite deanumite avantaje pe care le-ar puteaîntâlni, a decis sã se înscrie laFacultatea de ªtiinþe ale Comu-nicãrii.

Am putut citi în ochii lui sinceritatea cu care spuneacã este mulþumit de colectivul unitãþii din care faceparte. Este înconjurat de colegi sãritori, dispuºi mereusã se ajute între ei, pe al cãror umãr gãseºti întotdeau-na un punct de sprijin. Relaþiile bazate pe respect ºi bunsimþ vin în completarea tabloului ce reproduce viaþa înregiment. Cu toate cã face ceea ce îi place, într-o at-mosferã mulatã pe caracterul lui, viaþa de militar are ºidezavantajele ei. Nu se poate abþine sã nu lase privireaîn jos la rememorarea impactului pe care l-a avut ale-gerea lui asupra familiei. Distanþa considerabilã dintreCorabia, localitatea natalã, ºi Bucureºti nu i-a mai per-mis sã îi viziteze des pe cei dragi. Acest aspect, la cares-a adãugat ºi faptul cã nu putea tot timpul sã le rãs-pundã la tele-fon sau sã steacu orele devorbã cu ei, aufãcut ca ade-vãrata perioadãde acomodarecu armata sãfie simþitã maimult de cãtrecei apropiaþi.„Cu timpul,lucrurile s-auschimbat. Auînþeles cã deaici îmi câºtigexistenþa, mã-nânc o pâine,cum ne expri-mãm noi, ro-mânii. Vãzândcã sunt mulþu-mit de mine ºide ceea ce fac, au acceptat, ajungând chiar sã mã spri-jine în carierã. Mã bucur de tot suportul lor. Nu cãînainte lucrurile ar fi stat altfel, dar simþeam în glasullor dorinþa de a mã avea permanent acasã, chiar dacãasta însemna sã renunþ la militãrie.”

Pe mãsurã ce discutam, am observat cã vede numaibeneficiile serviciului, evitând cu rafinament întrebãri-le despre dezavantajele materiale. De aici, eu trag osingurã concluzie: este o fire optimistã, încrezãtoare înforþele proprii ºi în ºansa ei. Aspiraþiile profesionalesunt dintre cele mai înalte, iar, pe plan familial, îºidoreºte foarte mult sã aibã o soþie ºi un copil cãrora sãle povesteascã „toate prin câte a trecut tati în armatã”.

Primul contact cu competiþiile militare l-a avut în2008, iar de atunci a participat la schi, orientare, patru-lã de varã ºi de iarnã, pentatlon ºi altele, cu alte cuvintecam la tot ce se putea. Rezultatele nu au fost întotdea-una dintre cele mai meritorii, dar asta nu l-a împiedicatnici o secundã sã continue sã lupte pentru imaginea luiºi a Regimentului 30 Gardã. Faptul cã practicã diversetipuri de sport reiese ºi din constituþia lui.

Ultimul aspect al interviului – regretele. Care regre-te? A mãrit ochii a uimire, a dat din cap ºi a spus, sur-prins parcã de întrebare: „Dacã aº da timpul înapoi...nimic. Nu aº schimba nimic. În viaþã nu este loc de pã-reri de rãu. Ce a fost a fost, optimist spre viitor!”

Ce ar mai fi de adãugat când þi se dã un rãspunscare nu lasã loc de interpretare? Din punctul meu devedere, nimic. Prin urmare, m-am concentrat mai de-parte pe competiþia pentru care fãcusem deplasareapânã la Predeal.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

L a c a p i t o l u l L a c a p i t o l u l P e r s o n a l B e s tP e r s o n a l B e s t

Festivalul Olimpic al Tineretului European

Peste 1.500 de sportivi din 45 de þãri sunt aºteptaþi sã ajungã la Bra-ºov, la Festivalul Olimpic al Tineretului European. Este cea mai marecompetiþie sportivã organizatã în România, dupã Universiada din anii ‘80.Festivalul va începe pe 17 februarie, iar organizatorii nu mai au mult delucru.

La Predeal, Fundata, Râºnov ºi Poiana Braºov s-au desfãºurat compe-tiþiile naþionale ºi internaþionale. Acestea s-au constituit într-un ultim testînainte de începerea festivalului. Bazele sportive unde se vor desfãºuracele opt probe din cadrul Olimpiadei pentru Tineret sunt deja pregãtite ºiomologate. La patinoarul din Poiana Braºov, lucrãrile de modernizares-au terminat pe 25 ianuarie. Cu o sãptãmânã înainte de începerea festi-valului olimpic, totul o sã fie pus la punct.

- DDoommnnuullee ggeenneerraall ddee bbrriiggaaddãã,, mmaarreeaa uunniittaattee llaa ccoo-mmaannddaa ccããrreeiiaa vvãã aaffllaaþþii aaffiiººeeaazzãã bbooggaattee ttrraaddiiþþiiii ddee lluuppttã㺺ii oo pprreezzeennþþãã sseemmnniiffiiccaattiivvãã îînn tteeaattrreellee ddee ooppeerraaþþiiii.. CCuummppuutteeþþii ccaarraacctteerriizzaa îînn aacceesstt mmoommeenntt BBrriiggaaddaa 22 IInnffaannttee-rriiee „„RRoovviinnee””??

- Încã de la primele cuvinte, aº dori sã vã mulþu-mesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiþi de a re-veni în faþa cititorilor publicaþiei „Curierul Armatei”.

Într-adevãr, Brigada 2 Infanterie „Rovine” moºte-neºte o bogatã tradiþie de luptã rodatã, atât în Primul,cât ºi în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, dar ºi în tea-trele de operaþii din Angola, Albania, Balcani, Irak ºiAfganistan. Acest parcurs memorabil, fãurit de-a lun-gul timpului, are o mare rezonanþã istoricã ce reverbe-reazã puternic în inimile noastre în orice moment, darmai ales la ceas aniversar: trebuie sã amintim faptul cã,în acest an, la 1 aprilie, marea unitate craioveanã sãrbã-toreºte 130 de ani de existenþã, fiind purtãtoarea tradiþi-ilor de luptã ale Diviziei 2 Infanterie, ce a fost înfiinþatãla 1 aprilie 1883. Prin tãria armelor, a inimilor ºi carac-terelor militarilor sãi, unitatea a fost scut ºi pavãzã încalea celor care au râvnit la acest pãmânt românesc, în-scriind în Cartea de Istorie a neamului frumoase ºi im-presionante pagini. Ostaºii sãi au strãbãtut în cele douãrãzboaie mondiale un lung ºi glorios drum de luptãpentru eliberarea teritoriului naþional ºi redarea demni-tãþii noastre ca stat suveran. Iar, în teatrele de operaþiimai sus menþionate, militarii craioveni au servit ºi ser-vesc în continuare interesele României, ale Alianþei ºiale umanitãþii, respectându-ºi cu onoare sarcinile încre-dinþate. Misiunile îndeplinite cu succes au dus renume-le scorpionilor olteni în atenþia conaþionalilor, dar ºipeste hotare. Este un renume câºtigat cu multã muncã!Prin activitãþile pe care le desfãºurãm, prin sudoarea depe terenurile de instrucþie, prin misiunile care stau înfaþa brigãzii, trebuie sã facem în aºa fel încât sã nemenþinem standardele ºi chiar sã le îmbunãtãþim.

- AAþþii ppã㺺iitt ccuu îînnccrreeddeerree ººii aaþþii ppaarrccuurrss ppee rrâânndd ttooaatteettrreepptteellee iieerraarrhhiieeii mmiilliittaarree.. CCuumm îii ppuunnee aammpprreennttaa îînn-ttrreeaaggaa eexxppeerriieennþþãã aaccuummuullaattãã ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii aassuu-pprraa ssttiilluulluuii ppeerrssoonnaall ddee ccoonndduucceerree??

- Am plecat de pe bãncile ºcolii într-o garnizoanã curenume din Oltenia, ºi anume Pleniþa. Din acel primmoment, de-a lungul carierei mele, am trecut prin maimulte garnizoane ºi unitãþi militare, îndeplinind funcþiice au plecat de la cea de comandant de pluton, grupcercetare, companie, pânã la cea de ofiþer de operaþii lanivel batalion, brigadã ºi divizie ºi comandant de bata-lion. Fiecare etapã, fiecare pas parcurs pe treptele ierar-hiei militare, ºi-a pus amprenta asupra formãrii mele caofiþer ºi m-a definit ca personalitate. Însã, dacã fac oscurtã introspecþie, o experienþã foarte importantã pen-tru mine a fost aceea de ºef de stat major al Elementu-lui de Comandã ºi Control – Zabul, pe o perioadã de ºa-se luni, în teatrul de operaþii din Afganistan.

Toate acestea au devenit repere la care adesea mãraportez ºi mi-au conferit capacitatea de a-mi ascultasubordonaþii, de a le analiza opiniile ºi de a lua deciziaoptimã. Mã bazez în tot ceea ce întreprind pe încredere,care neapãrat trebuie sã fie reciprocã: un bun coman-dant trebuie sã câºtige încrederea subordonaþilor ºi, înacelaºi timp, trebuie sã dovedeascã, sã arate cã are în-credere în ei. Este un angrenaj ce contribuie la îndepli-nirea obiectivelor care stau în faþa oricãrei structuri mi-litare.

- NNee aaffllããmm llaa îînncceeppuuttuull aannuulluuii ddee iinnssttrruuccþþiiee,, pprriilleejjooppoorrttuunn ppeennttrruu aa eennuummeerraa pprriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee ccaarreessttaauu îînn ffaaþþaa mmaarriiii uunniittããþþii ppeennttrruu aannuull 22001133..

- Anul 2013 vine în faþa brigãzii cu multe provocãri,principalele obiective fiind direcþionate cãtre menþine-rea capacitãþii operaþionale a unei companii de infante-rie destinate ca rezervã strategicã pentru zona Balcani-

lor, dar ºi cãtre pregãtirea a douã structuri de valoarebatalion ºi respectiv companie, care, la sfârºitul acestuian ºi începutul anului 2014, sã fie în mãsurã sã executemisiuni ISAF, în teatrul de operaþii din Afganistan.

Nu trebuie sã uitãm nici celelalte structuri ale brigã-zii care, bineînþeles, au ca principal obiectiv instrucþia,pentru a fi în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile peteritoriul naþional sau în afara acestuia. Dacã în anul2012, vârful de lance a fost reprezentat de exerciþiul„Furia Oltului”, în care am jucat rolul principal cu toa-te responsabilitãþile adiacente, consider cã, în cursulacestui an, exerciþiul „Muºcãtura de Viperã” reprezin-tã o altã provocare pentru noi.

- „„LLuupptt aaccoolloo uunnddee mmii ssee cceerree ººii îînnvviinngg aaccoolloo uunnddeelluupptt!!”” eessttee oo ssiinnttaaggmmãã ccaarree aa ddeevveenniitt,, pprriinn pprriissmmaa pprroo-cceessuulluuii ddee pprreeggããttiirree,, uunn ssttiill ddee vviiaaþþãã ppeennttrruu mmiilliittaarriiiioolltteennii.. CCee ccaalliittããþþii llee ppuutteeþþii aattrriibbuuii ooaammeenniilloorr ddiinn ssuubb-oorrddiinnee ººii uunnddee ccoonnssiiddeerraaþþii ccãã „„ssee ppooaattee ººii mmaaii bbiinnee””??

- Procesul de instrucþie ce graviteazã în jurul exerci-þiilor la care am participat, pe care le-am executat ºi,mai ales, în jurul celor ce urmeazã sã le executãm, aconfirmat, an dupã an, faptul cã militarii olteni sunt oa-meni determinaþi, în marea lor majoritate fiind uniþi înjurul obiectivelor care le stau în faþã.

Bineînþeles, ar fi loc ºi de mai bine ºi consider cãsintagma „Instruieºte-te aºa cum vei lupta!” nu trebuiesã reprezinte doar niºte vorbe în vânt. Noi, toþi militarii,trebuie sã înþelegem cã, numai îndeplinindu-ne atribu-þiile, ne putem realiza obiectivele. Dacã acþionãm cutoatã energia, cu perseverenþã ºi pasiune, cu dragoste ºidevotament, sarcinile ce ne revin vor fi îndeplinite laparametri de performanþã ºi profesionalism.

- ÎÎnn aacceessttee zziillee,, aauu ppaarrttiicciippaatt llaa iinnssttrruuccþþiiee ººii ddooiiooffiiþþeerrii ffrraanncceezzii.. VVãã rruuggããmm ssãã nnee ddeettaalliiaaþþii ddiinn ppuunnccttuulldduummnneeaavvooaassttrrãã ddee vveeddeerree sscchhiimmbbuull ddee eexxppeerriieennþþãã ccaarreeaappaarree îînn mmoodd iinneevviittaabbiill..

- Participarea la instrucþia structurilor brigãzii a doiofiþeri francezi a reprezentat o bunã oportunitate de ane exprima reciproc experienþa în acest domeniu. Deºitineri, cei doi ofiþeri, studenþi francezi, au fost selecþio-naþi din rândul celor mai buni militari pentru a urmacursurile ªcolii Militare Interarme de la Saint-Cyr. Înurma timpului petrecut împreunã cu militarii craioveni,au rãmas plãcut impresionaþi de faptul cã avem un lim-baj comun ºi cã pot dialoga cu noi, atât în limba engle-zã, cât ºi în limba francezã. Limbajul comun a trecut ºidincolo de aparenta barierã lingvisticã. Caracterulpractic-aplicativ al instruirii militare, dublat de metodemoderne de pregãtire, a asigurat, pe parcursul acestorzile, formarea, specializarea ºi perfecþionarea luptãto-rului complet, fie cã este român sau francez, în plenitu-dinea dimensiunilor sale.

- NNuu ppuutteemm ssãã ttrreecceemm ppeessttee pprriinncciippiiuull llaa ccaarree vvããrraappoorrttaaþþii oorrii ddee ccââttee oorrii lluuaaþþii oo ddeecciizziiee ssaauu ccaarree vvãã iinn-ssuuffllãã ppuutteerree ddee mmuunnccãã aattuunnccii ccâânndd eessttee nneevvooiiee.. CCaarreeeessttee aacceell mmoottttoo aall vviieeþþiiii ddee mmiilliittaarr ddee llaa ccaarree nnuu aabbddii-ccaaþþii nniicciiooddaattãã??

- Îmi doresc ca întreaga mea activitate sã fie carac-terizatã de perseverenþã ºi corectitudine. Perseverenþaare ca primã consecinþã creºterea competenþei profesio-nale, iar corectitudinea ne conferã încredere în forþeleproprii, pentru a ne pregãti ºi instrui la standardele ce-rute de o armatã modernã.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul general de brigadã Dorinel DUICAN, comandantul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”

Perseverenþa , p r imu l pas a l lup tã toru lu i comple tPerseverenþa , p r imu l pas a l lup tã toru lu i comple t

Ne-am informat pentru dumneavoastrãTricou camuflaj flauºat, cu mânecã lungã

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

Educaþie ºi formare: 1984 – Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova;1987 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãl-

cescu”, Sibiu;1989 - Curs avansat pentru ofiþerii de arme/specialitãþi

militare, Fãgãraº;1992 - Curs de de stat major pentru ofiþerii de arme/spe-

cialitãþi militare, Fãgãraº;2000 - Academia Forþelor Terestre – completare studii,

Sibiu;2003 - Curs de limba francezã, Sibiu; 2007 - Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”,

Facultatea de comandã ºi stat major, Bucureºti; 2010 -Titlul de doctor în ªtiinþe Militare ºi Informaþii,

Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”, Bucureºti;2011 – Colegiul Naþional de Apãrare, Universitatea Na-

þionalã de Apãrare „Carol I”, Facultatea de comandã ºi statmajor, Bucureºti.

Experienþã profesionalã: 1987-1990 - Comandant pluton la Regimentul 31 Meca-

nizat;1990-1993 - Comandant grup cercetare

la Batalionul 121 Cercetare; 1993-1995 - Ofiþer 4 în statul major la

Batalionul 121 Cercetare;1995-1998 - Comandant pluton cercetare

la Batalionul 121 Cercetare;1998-2001 - ªef Birou Pregãtire pentru

Luptã (ºi cu protecþia difuzãrii informaþiilor)la Batalionul 121 Cercetare;

2001-2002 - Ofiþer 2 în compartimentuloperaþii ºi instrucþie la comandamentulBrigãzii 2 Mecanizate;

2002-2004 - Ofiþer 3 în compartimentulplanificare ºi conducere acþiuni militare lacomandamentul Brigãzii 2 Infanterie Meca-nizatã;

2004-2005 - ªef al biroului planificareacþiuni militare ºi instrucþie din S3 – operaþiiºi instrucþie la comandamentul Brigãzii 2 In-fanterie Uºoarã;

2005-2007 - Ofiþer student la U.N.Ap.;2007 - Ofiþer 2 în biroul instrucþie la Cor-

pul 1 Armatã Teritorial;2007-2009 - Comandant al Batalionului 495 Infanterie;2009-2011 - ªef operaþii ºi instrucþie la comandamentul

Brigãzii 2 Infanterie; 30 septembrie 2011 - comandant al Brigãzii 2 Infante-

rie.

Experienþã internaþionalã: 2010-2011- ªef de stat major al Elementului de Co-

mandã ºi Control (Commbined Team Zabul) – Afganistan.

Distincþii ºi decoraþii:2002 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15

de ani de activitate;2002 - Medalia naþionalã „Serviciul Credincios” cls. a-

III-a;2007 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20

de ani de activitate;2008 - Emblema de onoare a Forþelor Terestre;2011 - Medalia NATO non-article V; 2011- Emblema de merit „În Slujba Pãcii” cls. a-III-a.

Odatã cu venirea se-zonului rece, sponsorulnostru ne propune o ga-mã largã de echipamentmilitar adecvat. În acestnumãr al ziarului, ne-am gândit sã vã prezen-tãm tricoul camuflajflauºat, cu mânecãlungã, din bumbac100%, cu epoleþi. Esteun produs comod ºi decalitate, similar echipa-mentului militar al ar-matelor din þãrile mem-bre NATO. Preþul deachiziþie pentru tricoulcamuflaj flauºat este de52 RON (TVA inclus).

A trecut ºi Anul Nou, s-au dus ºi primele zileale lui ianuarie, a început ºi anul de in-strucþie ºi... a venit o nouã misiune: garni-

zoana Predeal a fost în perioada 21-25 ianuarie, gazda pri-mitoare a Concursurilor aplicativ-militare de iarnã pentruunitãþile de instrucþie - etapa finalã pe Divizia 1 Infanterie„Dacica”.

Cu ordinul de serviciu semnat, încã de duminicã seara,mi-am ghiftuit bagajul cu cele mai groase ºi cãlduroasehaine (plus, minus câteva articole din blanã!) pentru a mãintegra în peisajul hibernal prognosticat de Victor Slav, laPro TV. Luni a debutat cum nu se poate mai bine dinpunct de vedere termic pentru o zi autenticã de iarnã, faptcare mi-a permis mie ºi plutonierului-major Bogdan Todi-riþã de la Batalionul 313 Cercetare sã ajungem în condiþiioptime la Predeal. Printre povestioarele absolut necesareînlãturãrii monotoniei unei cãlãtorii în doi, nu am putut sãignor iluzia olfactivã ce îmi nãucea nasul, ºi anume un mi-ros de vin fiert, cu iz de scorþiºoarã, în care se lãfãie soli-tarã o felie de portocalã sau de mãr, la gândul pârtiei aglo-merate cu schiuri performante ºi costume termice a cãrorcoloraturã ar fi fãcut gelos ºi un papagal Alexander. Îmivenea sã cânt ca Pavarotti de fericire? Dar, iluzia s-a topitrepede când am început sã citesc desfãºurãtorul concur-surilor: trei probe: de biatlon, de ºtafetã ºi de patrulã, cutoate detaliile, mai mult sau mai puþin tehnice, foarte bine

puse la punct. Cufundat în lectura de naturã balzacianã,nici nu mi-am dat seama când am ajuns la destinaþie.

Am fãcut cunoºtinþã cu toate loturile participante, careajunseserã deja, ºi ne-am cazat apoi la cãminul de garni-zoanã. În jurul orei 17:00, a avut loc o ºedinþã tehnicã lacare au participat toþi ºefii de loturi ºi comisia de organi-zare, condusã de maiorul Marius Popa de la Divizia 1 In-fanterie „Dacica”, în cadrul cãreia s-au discutat problemelegate de organizare, cazare ºi hrãnire.

Marþi, 22 ianuarie, a început cu festivitatea de deschi-dere, dupã care a urmat prezentarea loturilor. A fost destultimp alocat ºi pentru recunoaºterea traseelor repartizatefiecãrei probe în parte, dar ºi pentru acomodarea pe pâr-tie. Când am auzit eu de acomodare, m-am gândit sã faco plimbare prin împrejurimi. De mic copil am aflat eu cãfrate cu românul este... codrul! Aºa cã m-am abãtut un picde la cãrarea ce ºerpuia bãtutã de paºi cunoscãtori ºi...ºi-am dat cu ochii de niºte urme distincte lãsate pe zãpadãde cineva sau ceva... Cu siguranþã, nu era biped! Num-am putut abþine sã nu mã gândesc la locul naºterii me-le, adicã la Caracal, unde îmi venea sã mã trimit singur!Mai mult, singura zicalã care îmi zãngãnea în cap ºi caredeja se probase a fi adevãratã, era despre cele trei ceasuri

rele ale unei zile de marþi. Am unechipament destinat zonelor mun-toase, achiziþionat pentru Himala-ya; am bocanci din goretex, cu tal-pã ce nu alunecã nici mãcar pegheaþã; am o geacã windproof, denu simþi nici cea mai micã adiere,dar... nu am genunchii la mine!Este greu sã te deplasezi în terenaccidentat fãrã pic de antrenamentde specialitate. Am crezut în ino-cenþa mea cã, dacã urc ºi cobor dintroleu în fiecare dimineaþã în dru-mul meu spre serviciu, este deajuns. Ei bine, nu este! Am fãcut,totuºi, câteva fotografii pentrua-mi argumenta memoriile ºim-am întors hotãrât la cãmin. Încãnu se terminase ziua de marþi. Emai bine sã fii prevãzãtor!

Ploaia intrã în Spam, Zãpada vine în Inbox!Ziua de miercuri a fost una urâtã din punct de vedere

meteorologic. De când am deschis ochii, la primul þârâitde alarmã, aºa cum îmi stã în fire, am vãzut pe geamdoar... ceaþã! Baba Dochia îºi fãcea de cap, aruncându-ºihainele ponosite, înfãºurându-ne în valuri lãptoase! Acumar fi momentul sã vã mãrturisesc cã mai cunosc încã douãbabe: Baba Sanda, de la care luam borº când eram maimic pentru o ciorbã acrã fãcutã de mama, ºi... BabaNovac, pe care l-am cunoscut în clasa a V-a...

Ceaþa ne-a sabotat pânã în jurul orei 11:30, când ne-aîngãduit sã începem proba de biatlon. La start s-au alini-at loturile sportive cu militari din Brigada 1 Mecanizatã,Brigada 2 Vânãtori de Munte, Brigada 2 Infanterie, Regi-mentul 30 Gardã, Batalionul 45 Comunicaþii ºi Informati-cã ºi Batalionul 49 Apãrare CBRN. Proba a constat îndeplasarea pe schiuri pe o lungime de maxim 6 kilometri,pe parcursul cãruia s-au executat douã trageri cu arma debiatlon, calibru 5,6mm, la distanþa de 50 de metri, din po-ziþia culcat nerezemat ºi din picioare, ambele trageri asu-pra discurilor cu diametrul de 11cm, situate pe panourimetalice. Concurenþii au plecat pe traseu, însã nu a trecutmult, ºi a început sã plouã. Mãrunt, dar îndeajuns sã seformeze o peliculã de gheaþã ce a ridicat unele problemeparticipanþilor. Pe feþele celor care se aflau pentru primaoarã la un asemenea concurs se vedea oboseala. Cu apa-ratul de fotografiat pregãtit, îi surpindeam atunci când ter-minau o turã ºi plecau spre urmãtoarea. Nu acelaºi lucruîl pot afirma ºi despre cei „cu state vechi” pe traseelemontane sau despre mine care sprijineam un brad, nãduºitsub povara propriei greutãþi... La finalul biatlonului, cla-samentul a arãtat astfel: locul I - Brigada 2 Vânãtori deMunte; locul al II-lea – Brigada 2 Infanterie; locul al III-lea – Regimentul 30 Gardã. Ultimul loc, dar primul dincoadã, mi-a revenit mie!

Am crezut cã asta a fost tot ºi ne putem întoarce la cã-min. Dar, nu era sã fie aºa! A început proba de ºtafetã.Aici, echipele au fost formate din câte 4 militari. Fiecareconcurent al ºtafetei a parcurs un traseu în lungime de 5kilometri ºi a executat douã trageri în aceleaºi condiþii cala proba de biatlon. Timpul de parcurgere a traseului afost mãsurat de la comanda „Pleacã!” ºi pânã la trecerealiniei de sosire a ultimului schimb al ºtafetei. ªi la aceastãprobã, locul I a fost câºtigat de cãtre lotul sportiv alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte. Pe locul al II-lea s-a clasatBrigada 2 Infanterie, iar locul al III-lea i-a revenit Regi-mentului 30 Gardã.

Cele 30 de minute de mers pe jos de la locul de desfã-ºurare a probelor ºi pânã în camera de cãmin m-au epuizat

aproape total. Am mâncat, am fãcut o baie fierbinte ºi amadormit la primele cuvinte ale unui film subtitrat în rusã!Se pare cã site-urile cu subtitrãri una promit ºi alta oferã!Ce mai?!!! Rusa? C`est ne pas une probleme!

Ultima probã...Ultima mea cãdere... în trombã!Joi, 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române!

M-am înviorat de dimineaþã cu un ceai made în China dinnu ºtiu ce rãdãcini de buruieni (Doamne, apãrã ºi pãzeº-te!), am fredonat în gând „Hora Unirii” ºi am plecat pen-tru cã se dãdea startul probei de patrulã. Când am vãzut înce constã, nu am putut decât sã fac o înºiruire de excla-maþii!!!. S-a parcurs pe schiuri un traseu de aproximativ15 kilometri, pe durata cãrora, cei 7 componenþi ai patru-lei au trebuit sã acþioneze pentru executarea unor momen-te obligatorii: tragerea cu arma de biatlon, din poziþia cul-cat nerezemat asupra discurilor, dispuse la distanþa de 50de metri; aruncarea grenadelor de mânã de exerciþiu ofen-sive (de cauciuc, fãrã focos), din poziþia în picioare,într-un cerc cu diametrul de 3 metri, situat la distanþa de25 de metri de aliniamentul de aruncare; trecerea printr-oporþiune de teren contaminat, cu o lungime de 400 de me-tri, cu masca contra gazelor pe faþã. ªi toate acestea con-tratimp ºi cu o raniþã de cel puþin 10kg în spate!

În gând, am încercat sã îmi compun o imagine a meaapropiatã de cea a lui Bear Grylls, când încearcã el sã su-pravieþuiascã prin locurile alea în care nu ai ce cãuta, ºitot ce mi-a ieºit, cu toatã imaginaþia mea debordantã, afost o... focã pe schiuri! Am clipit, m-am trezit ºi am fo-tografiat clasamentul de la finalul probei de patrulã: loculI, Brigada 2 Vânãtori de Munte; locul al II-lea, Brigada 2Infanterie; locul al III-lea, Brigada 1 Mecanizatã. (Pre-miul pentru impresia artisticã mi-a fost atribuit pentru în-cercarea de a aluneca sinuos printre nãmeþi. Nu ar fi fostnimic important de comentat dacã schiurile nu ajungeaucu 1 minut ºi 30 de secunde înaintea mea! Iosefini, þi-amdat clasã! Asta e magie!)

Despre organizarea concursurilor aplicativ-militare deiarnã am stat de vorbã cu locotenentul Ciprian Smârcea,de la Brigada 1 Mecanizatã, membru în comisia de orga-nizare, care a declarat: „Anul acesta, am avut o organizarefoarte bunã. Poate mai bunã decât cea a anului precedent.Clubul sportiv aplicativ-militar Bucegi, din Predeal, ne-apus la dispoziþie o locaþie ce aparþine primãriei, cu condi-þii prielnice desfãºurãrii unor astfel de concursuri. Nu amîntâmpinat nici cele mai mici probleme pe parcursul celorcinci zile petrecute în garnizoana Predeal”.

Vineri a avut loc festivitatea de premiere. Clasamentulgeneral a urcat pe primul loc al podiumului Brigada 2 Vâ-nãtori de Munte, urmatã de Brigada 2 Infanterie, ºi res-pectiv, de Brigada 1 Mecanizatã. O noutate la aceastã edi-þie a concursurilor aplicativ- militare de iarnã a reprezen-tat-o participarea lotului sportiv al Regimentului 30 Gar-dã „Mihai Viteazul”, proaspãt sosit în Divizia 1 Infante-rie, care s-a prezentat foarte bine, ocupând locul al III-leala proba de biatlon ºi la cea de ºtafetã. În final, putem sãspunem ºi despre cei care nu s-au clasat printre primii cãau avut voinþã, dorinþã ºi putinþã, dar lipsa de experienþãºi-a spus cuvântul. Dacã stãm sã analizãm lucrurile ºi dinalt unghi de vedere, fiecare concurent a avut de câºtigat,chiar ºi cei care nu au urcat pe podium. Mândria ºi onoa-rea de a participa într-o competiþie le conferã tuturor sta-tutul de învingãtor!

În ceea ce mã priveºte, drumul înapoi spre garnizoanaBucureºti a fost liniºtit, în aceeaºi companie plãcutã aplutonierului-major Todiriþã. Am ajuns acasã, m-am dez-hãimurat de cele cinci kilograme de haine windproof,waterproof, bulletproof ºi încã multe alte proof-uri ºi treinopþi la rând am visat cã sunt propriul meu model de în-vingãtor! Aºa pãþeºti dacã te uiþi prea mult la Discovery!Noroc cã Rãducu al meu, de un an ºi patru luni, mã tre-zeºte la realitate!

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.2 (351) din 31 ianuarie 2013

D e v e g h e î n . . . m a r e a c u z ã p a d ã !D e v e g h e î n . . . m a r e a c u z ã p a d ã !

Dupã cãderea complexului de fortificaþii otomanede la Plevna, în timpul rãzboiului ruso-româno-otoman din 1877-1878, armata românã a primit sar-cina de a scoate din luptã puternicul grup al armateiotomane aflat în cetatea Vidin, din nord-vestul Bul-gariei de azi. Armatei române îi revenea, astfel, osarcinã destul de dificilã, atât din cauza solidelor for-tificaþii din zonã, cât ºi din cea a condiþiilor nefavo-rabile de iarnã: zãpada, gerul etc.

Încã din timpul rãzboiului, s-a pus problema cetã-þii Vidinului ºi a teritoriului din jurul sãu. Astfel,Rusia a oferit þãrii noastre acest teritoriu în speranþacã va atenua efectul pecare îl va avea asupraRomâniei viitoarea pier-dere a Basarabiei, pe ca-re diplomaþia rusã plã-nuia sã o anexeze. Darde acest teritoriu s-aarãtat interesatã ºi Ser-bia. În felul acesta, aparîntre cele douã stateunele fricþiuni care, pemãsurã ce se apropiautratativele de pace de laSan Stefano, chiar aumai crescut în intensita-te. În final, nu s-a ajunsla un conflict deschissau la ruperea legãturi-lor diplomatice, deoare-ce nici unul dintre cele douã state nu a câºtigat terito-riul respectiv.

Un rol important în gestionarea ºi chiar soluþiona-rea acestui diferend l-a avut ºi familia Catargiu. Înacea perioadã, în România se afla ºi o rudã apropiatãa ministrului român de atunci, de la Belgrad, LascãrCatargiu (1823-1899), ºi anume, colonelul GheorgheCatargiu, aflat în misiune specialã din partea cneazu-lui Milan al Serbiei pe lângã þarul Rusiei. ColonelulCatargiu era unchiul cneazului dupã mamã. În aceas-tã calitate, el a trimis numeroase rapoarte la Belgradîn care se referea adesea ºi la relaþiile dintre cele do-uã state. În iunie 1877, colonelul Catargiu transmiteacã ar fi foarte important ca România sã coopereze cuSerbia, adãugând totuºi cã forþele Serbiei sunt insufi-ciente pentru a þine în loc armata turcã dislocatã laVidin ºi pe Timoc. Aceeaºi idee de cooperare a co-respuns, probabil, proiectului de trecere a Dunãrii înregiunea Vidinului de cãtre armata românã, precumºi recunoaºterilor fãcute de statul-major român însectorul acesta la 3-4 iulie 1877.

Dupã cãderea Plevnei, comandamentul supremrus al forþelor de pe frontul dunãrean arãta cã trupeleromâne care opereazã în partea de vest a Bulgarieivor începe supravegherea ºi împresurarea oraºelorBelogradcik ºi Vidin. Se menþiona în continuare cãs-au dat dispoziþii ca trupele române sã trimitã o bri-gadã de cavalerie cu o baterie spre Belogradcik ºi sãþinã legãtura cu ruºii ºi cu sârbii. Vidinul constituiacea mai puternicã fortãreaþã a Turciei din vest, arma-ta românã având o sarcinã grea în acest sens. Înacelaºi timp, oficialii sârbi dãdeau ºi ei dispoziþii ar-matei în vederea ocupãrii unor poziþii în zona Vidi-

nului. Astfel, din Þarigrad, trimisul Serbiei, K.N.Hristic anunþa cã Poarta primise o telegramã carearãta cã din Belgrad au pornit spre Vidin 50 de carecu muniþii. Cooperarea dintre armatele românã ºisârbã s-a putut observa încã de la reintrarea Serbieiîn rãzboi. La 14/26 decembrie 1877, Milan îi telegra-fia prinþului Carol al României cã vor acþiona în co-mun în direcþia Vidin, arãtându-se bucuros cã arma-ta sârbã „va putea întinde o mânã frãþeascã vitejilorsoldaþi ai alteþei-voastre”. Totuºi diplomaþia sârbãera neliniºtitã din cauza zvonurilor care dãdeau Ro-mânia drept viitoare posesoare a Vidinului. De

aceea, ministrul de exter-ne al Serbiei, Jovan Risti-ci a încercat sã câºtigebunãvoinþa ministrului deexterne al Austro-Ungari-ei, Andrassy, motivândcã o extindere a Românieispre sud ar aduce-o lagraniþele Serbiei, fapt cear putea constitui o vii-toare sursã de neliniºte.În schimb, preluarea decãtre Serbia a acestor zo-ne ar pãstra graniþa, multmai sigurã de pe Dunãre,între cele douã state. Înschimb, ministrul românde externe M. Kogãlni-ceanu arãta cã armata ro-

mânã este cea care trebuie sã aibã onoarea de a ocupaVidinul, tocmai datoritã grelelor sacrificii din ultime-le ºase luni..

Neînþelegerile dintre cele douã state pe tema Vi-dinului au început în luna decembrie 1877. Kogãlni-ceanu chiar îi comunica lui Lascãr Catargiu sã încer-ce sã mai tempereze elanul sârbilor spre Vidin. Deasemenea, guvernul român îl înºtiinþa pe agentulsârb la Bucureºti, Milan A. Petronievici, cã o brigadãsârbã a pãtruns printre liniile româneºti la Belograd-cik, ameninþând cu retragerea agentului român de laBelgrad. La 28 decembrie 1877/10 ianuarie 1878,Carol a avut o întrevedere cu Petronievici în care ºe-ful statului român i-a comunicat necesitatea respec-tãrii zonelor de demarcaþie dintre cele douã armate.Sârbii, în schimb, învinuiau partea românã cã ar fiîncercat sã facã rechiziþii în perimetrul armatei lor.În privinþa zonei de demarcaþie, Petronievici afirmacã a aflat la Bucureºti despre decizia Statului MajorGeneral ca românii sã opereze pânã la Timoc.

În aceastã privinþã, decisivã a fost atitudinea Aus-triei, care, dorind sã se extindã spre Bosnia ºi Herþe-govina, încerca sã reorienteze atenþia Serbiei de laacestea spre alte zone precum Vidinul. În felul aces-ta, Austria s-a opus cu vehemenþã cedãrii Vidinuluicãtre România, fapt reliefat ºi din indicaþiile primitela Viena de ministrul român de acolo. Pentru a liniºtipartea sârbã, Kogãlniceanu i-a transmis lui Catargiusã îl informeze pe Ristici cã Ducele Nicolae a fost celcare a propus României sã ocupe Vidinul ºi Belo-gradcikul. Bineînþeles cã era vorba despre o ocupaþiepe timp de rãzboi, ºi nu una definitivã.(O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013Pagina 6

Tra ta tu l de pace de la San S te fanoTrata tu l de pace de la San S te fano

L ã c o m i a p â n t e c e l u iL ã c o m i a p â n t e c e l u i

Car tea d in v i t r i nã

Nopþi înflãcãrateNopþi înflãcãrate

Disney Live! Mickey’s Magic Show - Sala Palatului, 13-17februarie 2013

Cele mai îndrãgite personaje ºi cele mai impresionante mo-mente de magie din lumea Disney vor ajunge în premierã la Bu-cureºti într-un spectacol care va încânta ºi va emoþiona copiii detoate vârstele. Feld Entertainment, producãtorii spectacolelorDisney On Ice, aduc publicul într-o lume în care magia Disneycapãtã un cu totul alt înþeles, în cadrul uneia dintre cele mai am-ple producþii, Mickey’s Magic Show. Maestrul Magician, însuºiMickey Mouse, va uimi publicul cu trucurile sale de iluzionism,alãturi de Zâna cea Bunã din povestea Cenuºãresei, de Pãlãrie-rul Nebun din Alice în Þara Minunilor, dar ºi de Michael Bar-ron, unul dintre cei mai talentaþi tineri iluzioniºti ai momentului.Magia va fi completatã de prezenþa Prinþesei Belle (Frumoasa

ºi Bestia), alãturi de Al-bã ca Zãpada, precum ºide prietenii lui Mickeydin Toontown: MinnieMouse, Donald Duck ºiGoofy. „Acest specta-col unic poartã pãrinþii ºicopiii într-o lume cu ade-vãrat magicã”, declaraKenneth Feld, producã-torul spectacolelor Dis-

ney Live! ºi al celui mai de succes spectacol de iluzionism dintoate timpurile, Siegfried & Roy . „Vom conduce publicul într-ocãlãtorie fabuloasã alãturi de personajele Disney, în care specta-torii vor fi martorii unor impresionante numere de iluzionism cele vor tãia respiraþia”. Copiii pânã la vârsta de 12 ani inclusiv be-neficiazã de bilete cu preþ redus. Accesul copiilor în salã se facedoar însoþiþi de cãtre un adult, pe baza unui act valid ce stabileºtevârsta lui: certificat de naºtere, carnet de elev, paºaport. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Pentru întreþinerea existenþei sale psi-ho-fizice, omul are nevoie de anumite bu-nuri, pe care trebuie sã ºi le procure ºi pecare le consumã sau de care se foloseºte.Instinctul de conservare este menit sã asi-gure satisfacerea regulatã ºi promptã aacestei nevoi.

Dar, la om, nevoia fireascã poate dege-nera în excese, în abuzuri, în ceea ce senumeºte patima lãcomiei. Întreþinerea vie-þii este asiguratã îndeosebi prin consuma-rea unor anumite alimente, prin hrãnireaorganismului. Instinctul de conservare,prin senzaþiile de foame ºi sete, îndepli-neºte tocmai rolul de a garanta satisfacereaacestor nevoi continue ale organismului.Dar, dacã la celelalte vieþuitoare acest in-stinct funcþioneazã normal, fãrã devieri, laom, ca un efect al libertãþii sale, foamea ºisetea pot degenera în pofte nesãþioase, înlãcomie a pântecelui ºi în beþie. Cândacestea pun stãpânire tiranicã pe fiinþaumanã, duc la urmãri dezastruoase atâtpentru individul care le are, cât ºi pentrusemenii sãi.

Lãcomia pântecelui este o poftã nemã-suratã de mâncare ºi bãuturã ºi satisface-rea ei mai mult decât este necesar, cu avi-

ditate, numai pentru desfãtare, este împo-triva bunei rânduieli.

În cartea „Învãþãtura de credinþã creº-tinã ortodoxã”, apãrutã în 1952, sub în-drumarea vrednicului de pomenire PreaFericitul Patriarh Justinian, lãcomia estefoarte bine definitã ca „pofta nestãpânitãde a mânca ºi de a bea peste mãsurã”. Subformã normalã, pofta de mâncare este foa-me fireascã, care are rostul de a stimulaalimentarea organismului, fiind, deci, pusãdirect în slujba instinctului de conservare.Sub formã morbidã, foamea deviazã în aºanumitul delir famelic. Spre a evita confu-zia cu alte forme ale lãcomiei, cum esteaceea privind alte bunuri materiale, maipotrivit este sã denumim aceastã patimã calãcomia pântecelui.

Astfel, îmbuibarea prin consumareaalimentelor „înainte de vreme sau mai desdecât se cuvine” are nevoie de precizarea:„fãrã pricini binecuvântate”, pentru cãsunt cazuri de forþã majorã (rãzboi, cala-mitãþi etc.), când mâncarea înainte de vre-me este o mãsurã sfãtuitã de prudenþã; saucazul unor anumite boli, când medicul neprescrie sã mâncãm mai des, ca dietã cura-tivã. De aceea, exegeþii în domeniu propun

urmãtoarea formulare a felurilor în careputem pãcãtui prin îmbuibare:

a) dacã mâncãm înainte de vreme saumai des decât se cuvine sau este nevoie,fãrã pricini binecuvântate;

b) mâncãri prea scumpe ºi prea alese; c) mai mult decât este nevoie ºi mai

mult decât îngãduie sãnãtatea; d) cu prea multã lãcomie; e) mâncãruri pregãtite cu prea mult ra-

finament.Rãutatea lãcomiei stã în aceea cã, mân-

carea ºi bãutura, care sunt mijloace de a neîntreþine viaþa, sunt prefãcute în însuºiscopul vieþii.

Lãcomia dã naºtere la:1. slãbirea puterilor intelectuale în aºa

fel încât ne împiedicã sã ne rugãm ºi sãfacem alte fapte de evlavie;

2. plãcere desfrânatã sau poftã fãrã rân-duialã ce sunt aþâþatã ºi alimentate îndeo-sebi de lãcomia pântecelui;

3. limbuþie, ce este adesea produsã dinlipsa de cumpãtare. Lipsa de frâu a guriiduce ºi la lipsa de frâu a limbii, care poaterosti cuvinte ofensatoare, lipsite de cuvi-inþã;

4. glume necuviincioase care pot ieºi

dintr-o gurã fãrã strajã ºi dintr-o minteameþitã de bãuturã, pricini de smintealãpentru sine ºi pentru alþii;

5. trândãvie care este produsã adeseade îmbuibarea cu mâncare.

Beþia este abuzul cu voinþã de bãuturialcoolice, numai din plãcere, pânã la sus-pendarea violentã a uzului raþiunii, cu ne-putinþa imediatã de a-l redobândi. Beþiaeste de douã feluri: deplinã ºi nedeplinã,când produce numai o întunecare a raþiuniiºi o slãbire a controlului asupra puterilorsufleteºti. Beþia deplinã este pãcat demoarte, precum spune Sfântul Apostol Pa-vel: „Nici furii, nici lacomii, nici beþivii nuvor moºteni împãrãþia cerurilor”. Beþia ne-deplinã este în sine un pãcat uºor, ce poatedeveni, însã, un pãcat de moarte.

Deprinderea de a bea des bãuturi alco-olice chiar pânã la beþie duce la stârnireaunei pofte permanente de a bea. Alcoolicse numeºte omul dedicat cu totul beþiei.Alcoolismul produce rele nespus de mari.Prea multã bãuturã ruineazã corpul, dupãcum prea multã apã devasteazã moara, iarprea multã ploaie distruge ogoarele.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

Ce-ai zice dacã ai afla cã logodnicul tãu nu este cine pretinde?Logoditã cu fermecãtorul ºi seducãtorul Greg Anders, Sara Shawaºteaptã cu nerãbdare cãsãtoria. Data a fost fixatã, florile coman-date, chiar ºi rochia de mireasã este gata. Dar, cu trei sãptãmâniînainte de nuntã, Greg primeºte un telefon ºi pleacã fãrã nici oexplicaþie.

Douã zile mai târziu, în Edilean apa-re un bãrbat care pretinde cã este frateleprietenei ei. Motivul pentru care MikeNewland este aici, este mult mai abs-cons. El este un detectiv sub acoperire ºimisiunea lui este de a se folosi de Sarapentru a pune mâna pe una dintre celemai sinistre criminale, care este ºi mamabãrbatului cu care Sara urmeazã sã secãsãtoreasca. Dar Mike habar nu are cesurprize are pentru el misiunea aceasta.Vechi secrete din familiile lor ies laivealã ºi, în timp ce Mike ºi Sara începsã se cunoascã mai bine, el nu se poateîmpiedica sã nu-i împãrtãºeascã secretedespre el însuºi, de nimeni altcineva ºtiute pânã atunci. Iar Saraîºi deschide inima în faþa lui, cu lucruri pe care nu ar fi pututniciodatã sã i le spunã lui Greg. Lucrând sã dezlege douã mistere,dragostea crescândã dintre ei începe sã îi împingã pe cãi pe carenu ºi le-ar fi imaginat niciodatã. (O.M.)

www.cartinoi.ro

Cuvintele pãtrate nu in-trã în urechile rotunde.

Cuvintele sunt, desigur,cel mai puternic drog folo-sit de omenire.

Jocul de cuvinte e unpistol descãrcat la ureche,

nu o panã menitã sã gâdileintelectul.

Cuvintele sunt cãrãrilefaptelor.

Cuvintele bine gânditeau rãdãcina în tãcerea adân-cã.

Cuvântul rostit trebuiesã fie asemenea diamantu-lui, mic, dar de mare preþ.

Cât timp nu ai vorbit,cuvântul a stat în putereata, de îndatã ce l-ai rostit, elte þine sub puterea lui.

Printre lucrurile celemai de preþ pe care le posedsunt ºi câteva cuvinte pe

care nu le-am spus nicioda-tã.

Cuvântul de pe limbã,cel mai greu de pronunþat ºide pus la locul potrivit, este„eu”.

Istoria te face temut, darnu puternic.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

De ce este specia umanã atât deinteligentã?

Olduvai Gorge este o regiune africanã unde aufost fãcute numeroase descoperiri spectaculoase,care sprijinã ipoteza cã Africa a fost leagãnul ome-nirii. Descoperirile de aici au dus la concluzia cãmediul în care s-a dezvoltat specia umanã a suferitschimbãri rapide, într-o perioadã scurtã de timp, iaracest fenomen, cred oamenii de ºtiinþã, a determi-

nat direcþia evolu-þiei omului ºi înspecial dezvoltareacapacitãþilor menta-le ale speciei noas-tre. Olduvai Gorgeeste o vale îngustãla marginea esticã aCâmpiei Serengetidin Tanzania; înaceastã zonã, sãpã-turile realizate înanii 1950 de Louisºi Mary Leakey audus la consolidareateoriei originii afri-

cane a speciei umane. Cercetãri mai recente suge-reazã cã acest mediu a fost unul foarte variabil, mo-dificându-se considerabil de-a lungul timpului, laintervale destule de scurte, ceea ce a impus strãmo-ºilor omului eforturi adaptative care au cãlãuzitdezvoltarea sa mentalã.

Specialiºtii au gãsit, de asemenea, o corelaþie în-tre schimbãrile climatice din Olduvai Gorge ºi tem-peratura de la suprafaþa apei oceanice la tropice.Amploarea schimbãrilor ºi ritmul lor rapid, carei-au uimit pe cercetãtori, i-au forþat pe strãmoºiiomului sã se adapteze pentru a supravieþui. În doar10-100 generaþii, aceºti hominizi au trecut de la si-tuaþia în care aveau la dispoziþie doar copaci, la ceaîn care aveau doar ierburi, iar regimul lor alimentara trebuit sã se modifice în consecinþã. Cantitatea încare se gãsea hrana, tipurile de hranã, modul în careea putea fi procuratã s-au schimbat, iar aceste mo-dificãri ar fi putut declanºa mecanisme evolutiveprin care organismele sã le facã faþã, au explicatcercetãtorii. Asemenea evoluþii ar fi putut avea carezultat creiere mai mari, capacitãþi cognitive spo-rite, modificãri ale locomoþiei ºi chiar schimbãri so-ciale referitoare la modul în care membrii grupuluiinteracþionau unii cu ceilalþi.

Aceste fluctuaþii ale mediului au coincis cu operioadã-cheie în evoluþia umanã, când exista dejagenul Homo ºi apãruserã primele unelte.

De ce în spaþiu nu plânge nimeni?Astronauþii pot plânge, desigur, doar sunt oa-

meni! Cu toate acestea, în condiþii de gravitaþie ze-ro, lacrimile nu curg, aºa cum se întâmplã pe Pã-mânt, ci se acumuleazã în jurul globului ocular. Dinacest motiv, a plânge în spaþiu poate fi o acþiunedureroasã, dupã cum o descrie Chris Hadfield, as-tronaut ISS. Întrebat fiind pe Twitter dacã astro-nauþii pot plânge în spaþiu, acesta a rãspuns: „Ochiiproduc lacrimi, dar ele rãmân în ochi ºi formeazã ominge lichidã. De fapt, ele încep sã usture puþin. Înspaþiu, lacrimile nu se varsã”.

Teoretic, plânsul nu ar trebui sã fie dureros. Dinpunct de vedere evolutiv, el este considerat a fi unact cu efect paliativ. Prin urmare, lacrimile ar tre-bui sã calmeze ºi nu sã provoace durere. Totuºi, în

condiþii de gravitaþie zero, vederea poate fi afecta-tã. Una dintre explicaþii ar putea fi aceea cã atuncicând oamenii petrec mult timp în microgravitaþie,fluidele încep sã se deplaseze spre cap. O altã vari-antã ar fi cã spaþiul provoacã „uscarea” ochilor,motiv pentru care apariþia bruscã a lacrimilor ar pu-tea produce usturime.

Din fericire, dacã lacrimile apar la bordul navei,astronautul ºi le poate înlãtura cu o bucatã de mate-rial sau poate aºtepta pânã devin suficient de maripentru a ieºi singure din ochi. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013 Pagina 7

Tableta Ipad nu mai e lamodã? Apple pare sã fi

redus producþiaLansatã fãrã prea mare fanfarã

cãtre finalul anului trecut, tabletaiPad 4th gen pare sã nu aibã suc-cesul modelelor de altã datã. Fiedin lipsa unei promovãri agresive,sau concurenþa fãcutã de frãþiorulmai mic ºi mai portabil - iPad Mi-ni - producþia tabletei iPad cu e-cran Retina Display pare sã fieacum în regim de avarie, dacã ne luãmdupã activitatea unuia dintre furnizoriide subansamble.

Potrivit unor surse din industrie,citate de agenþia de ºtiri Reuters,Sharp Corp, furnizor important de e-crane pentru tableta Apple iPad, ºi-aredus producþia de panouri cu diago-nalã 9,7 inch la nivelul minim necesarpentru pãstrarea în stare de funcþiona-re a liniilor de producþie, aflate în fa-brica Kameyama din centrul Japoniei.

Situaþia actualã a fost atinsã dupã o re-ducere gradualã a ritmului de produc-þie cãtre finalul anului 2012, pe mã-surã ce Apple ºi-a întors atenþia cãtregestionarea inventarului de subansam-ble deja existent.

O clarificare a situaþiei ar puteaveni pe 23 ianuarie, când Apple va dapublicitãþii raportul privind rezultatelefiscale pentru intervalul Q1 2013.

Tomb Raider nu va aveademo ºi nici online sau season

passVeºti proaste pentru cei care spe-

rau sã poatã încerca Tomb Raider îna-inte de lansare. Karl Stewart, globalbrand manager pentru Tomb Raider, aconfirmat faptul cã jocul nu va benefi-cia de o versiune demonstrativã, po-vestea fiind atât de importantã pentruproducãtori, încât nu vor sã o frag-menteze de dragul unui demo.

De asemenea, Karl Stewart a adãu-

gat ca Tomb Raider nu va face uz deun sistem de tipul Online Pass pentrua permite accesul la componenta mul-tiplayer a jocului. Jocul nu va folosinici atât de popularul sistem SeasonPass pentru accesul la viitoarele pa-chete DLC.

Metoda Online Pass a fost primadatã folositã de Electronic Arts ºi con-stã în deblocarea componentei multi-player/online prin intermediul unuicod aflat în toate exemplarele noi (si-gilate) ale jocurilor. Deþinãtorii copii-lor second hand sunt nevoiþi sã achi-ziþioneze un nou astfel de cod pentrua accesa multiplayer-ul, costul uneiastfel de tranzacþii situându-se în ju-rul unei sume echivalente cu 10$.

Tomb Raider va relata povesteaoriginilor eroinei Lara Croft, aceastafiind doar o tânãrã ieºitã de pe bãnci-le ºcolii, nevoitã sã dea piept cu pri-ma aventurã a vieþii sale. Pe lângã

povestea ce va sta la baza campanieisingle player (scrisã de RhiannaPratchett), noul Tomb Raider va fi pri-mul titlu al seriei care va oferi o com-ponentã multiplayer.

Tomb Raider va fi lansat pe 5 mar-tie 2013, pentru PC, Xbox 360 ºiPlayStation 3.

Office 2013 mai are câtevazile pânã la lansare

Dupã multiple beta-uri ºi versiuniPreview disponibile de aproximativun an, Office 2013 o sã poatã fi însfârºit achiziþionat de cei interesaþi.

Data de 29 ianuarie este momentul încare Microsoft va începe sã comer-cializeze cea mai nouã versiune a pa-chetului Office. Respectiva zi, îna-inte de a fi confirmatã de mai multesurse din interiorul Microsoft, a fostfãcutã publicã pentru prima datã pe opaginã a magazinului online canadi-an Future Shop. Deºi formularea ini-þialã fãcea referire la un abonamentpentru Microsoft Office 365, ulteriors-a demonstrat cã Microsoft va lansatoate versiunile de Office 2013 în

exact aceeaºi zi. La capitolul preþuri,au existat speculaþii de câteva luni, în-sã acum se confirmã ºi detaliile legatede aceastã particularitate a noii suiteOffice. Un abonament pe un an laOffice 365, care vã va permite sã ac-cesaþi toate programele pe care le ºtiþidin populara suitã de aplicaþii de bi-rou, va fi disponibil la 99 dolari.

Roccat Ryos - tastaturãmecanicã de gaming cu taste

iluminate individualROCCAT Ryos este prima tastatu-

rã de gaming care oferã iluminare in-dividualã a tastelor, permiþând creareade efecte complexe obþinute prinaprinderea selectivã a fiecãrei taste.Echipatã cu procesor ARM dual-core,tastatura poate afiºa funcþiile tastelor,bare de sãnãtate în jocuri sau rula ma-

cro-uri complexe pentru obþinerea deefecte vizuale deosebite. Comenzilepersonalizate cu ajutorul SDK-ului in-clus pot fi stocate în memoria flash atastaturii, în cantitate de 2MB. Seriade tastaturi ROCCAT Ryos este pre-gãtitã pentru lansare în primul trimes-tru al acestui an ºi vine echipatã cu pa-tru key switch-uri CHERRY MX dife-rite (negru, maro, roºu ºi albastru).

Din pãcate, preþul de vânzare nu afost dezvãluit. (O.M.)

www.playtech.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

O tânãrã intrãîntr-un magazin

de cosmetice ºi începe sã studieze cuatenþie rafturile cu parfumuri.

- Aº putea sã vã ajut? întreabã ser-viabilã vânzãtoarea.

- Aº dori ca bãrbatul meu sã îmiacorde mai multã atenþie. Aveþi cum-va un parfum care miroase ca un com-puter?

☺- Trebuie, neapãrat sã-mi comand

câteva rochii noi.- Bine, zice soþul, dar toate dulapu-

rile sunt pline de rochiile tale!- ªtiu, dar pe toate mi le-au vãzut

vecinii!- În cazul acesta, ar fi mai bine sã

schimbãm cartierul, ar fi mult mai ief-tin!

☺Douã blonde aºteaptã autobuzul în

staþie.- Ce numãr de autobuz aºtepti? în-

treabã una dintre ele.- 9, rãspunde cealaltã.- Eu aºtept numãrul 3, spune prima

blondã. La un moment dat, în staþieapare autobuzul 39.

- Ce bine, mergem împreunã aca-sã! spune aceasta.

☺Un pensionar îºi sunã fiul:- Trebuie sã-þi spun cã eu ºi cu ma-

ma ta divorþãm, 45 de ani de mizeriemi-au ajuns!

Fiul rãspunde derutat:- Tatã, dar despre ce vorbeºti?Tatãl continuã:- De un timp nu ne mai suportãm ºi

m-am sãturat sã discutãm despre acestsubiect, sun-o pe sora ta ºi spune-i.

Apoi bãtrânul închide telefonul.Dupã ce aflã, fiica speriatã îºi sunãtatãl ºi îi spune:

- Nu se poate aºa ceva, mâine ve-nim acasã sã discutãm!

Bãtrânul închide telefonul ºi îispune soþiei:

- Gata, am aranjat, de Crãciun vinsigur, ce le mai spunem sã vinã ºi dePaºti?

☺Într-o benzinãrie, un programator

se uitã derutat la pompe ºi murmurã:- 95?... 98?... 95!... 98!... Vãzân-

du-l pierdut, un angajat al benzinãrieise apropie ºi îl întreabã:

- Cu ce vã pot ajuta? Cu o razã de fericire în privire, rãs-

punde: - Benzinã XP sau Vista aveþi?

☺-ªtii, Emile,am auzit cã la toamnã

va pleca spre Lunã un nou echipajuman, care va include pentru primaoarã ºi un copil.

-Fericitul! Pleacã tocmai când în-cepe ºcoala...

☺M-am bãgat astãzi în seamã cu o

blondã:- Ce zici, frumoaso, vii cu mine la

petrecerea de Revelion? - Sigur cã da, când?

☺Tatãl întrebã fiul:-Andrei, dacã ai avea 10 lei ºi Bog-

dan þi-ar lua 5 din ei, ce ar rezulta?- O bãtaie de toatã frumuseþea.

www.bancuri.ro

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 2 (351) din 31 ianuarie 2013Pagina 8

Ziua de 17 ianuarie a fost una încãrcatã de emoþiepentru militarii din compunerea Echipei de asistenþã mi-litarã tip batalion sprijin logistic, rotaþia a II-a. Pe o vre-me surprinzãtor de caldã pentru jumãtatea lunii lui Ge-rar, în cazarma Batalionului 117 Sprijin Logistic, cei 10ofiþeri, 2 maiºtri militari, 13 subofiþeri ºi 4 soldaþi-gra-daþi profesioniºti ºi-au luat „La revedere!” de la familiiºi de la toþi cei care i-au sprijinit în pregãtire, urmând ca,patru zile mai târziu, sã ia drumul Afganistanului. Într-oatmosferã înãlþãtoare, la ora 11:00, a început ceremonia-lul cu introducerea Gãrzii de Onoare în formaþie pentruca, la nici cinci minute, sã fie salutaþi cu respect de cãtredomnul general de brigadã Marius Harabagiu, coman-dantul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”.

Înainte de a continua, trebuie sã ne familiarizãm pu-þin cu misiunile echipei ºi cu modul de formare ºi instru-ire. Aceasta a executat activitãþi specifice de pregãtirepentru operaþionalizare (în perioada septembrie 2012 –ianuarie 2013), astfel încât, în momentul dislocãrii înteatrul de operaþii, sã fie în mãsurã sã consilieze forþeleANA ºi sã le sprijine în procesul de instrucþie. Din dis-cuþia cu ºeful de stat major al B.117, locotenent-colonelGheorghe Costea, am aflat cã, în cele aproape cinci lunide pregãtire, militarii ºi-au creat o bazã solidã de cunoº-tinþe, noi deprinderi ºi automatismele necesare sã rãs-pundã prompt la apariþia situaþiilor neprevãzute, fãcândreferire, în special, la contactul cu forþele insurgente.Rolul instruirii detaºamentului MAT-CSS a fost ºi sãpermitã adaptarea militarilor la noile cerinþe ale misiuniiîn timp scurt, fãrã sincope, iar armonizarea cu procedu-rile specifice partenerilor de coaliþie sã fie cât mai rapi-dã. Bineînþeles cã acest lucru a fost posibil ºi datoritãfaptului cã 17 dintre cei 29 de oºteni sunt, fie la a doua,fie la a treia misiune.

Din interior, perioada premergãtoare pãrãsirii terito-riului naþional, se vede astfel: „Pregãtirea a fost dificilãdacã e sã o comparãm cu ce executãm zi de zi în cadrulprocesului de instrucþie. Am avut de lucru la capitolulrãbdare ºi pedagogie, deoarece mulþi dintre noi a trebuitsã trecem de la stadiul de executanþi la cel de mentori,de profesori supraveghetori. Ne-am pregãtit, de aseme-nea, sã facem faþã unui mediu ostil ºi lucrului în condiþiide presiune. Ne vom desfãºura activitatea pe douã pla-

nuri, consilierea ºi asigurarea protecþiei echipei pe careo compunem. Ca în orice structurã nou înfiinþatã, fiecarea venit cu bagajul de bune sau de rele. Ce conteazã cuadevãrat este cã am reuºit sã ne debarasãm de cele nefa-vorabile, lãsând loc trãsãturilor care au fãcut ca aceastãechipã sã fie una unitã, iar atmosfera din cadrul ei propi-ce desfãºurãrii activitãþii. Un plus a fost faptul cã 60%dintre ei nu se aflã la prima misiune, pregãtirea psihicãfiind, astfel, facilã. Încurajãrile lor i-au fãcut pe ceilalþisã se simtã protejaþi, iar povestirile i-au familiarizat cuimplicaþiile unui teatru de operaþii, astfel încât sunt con-vins cã, odatã ajunºi acolo, nu mã voi confrunta cu pro-bleme de acomodare. Suntem optimiºti, entuziaºti, ceeace este un lucru bun pentru cã, dacã vom întâlni altceva,vom avea de unde scãdea standardele.” Aºteptãrile ºitoate celelalte aspecte au fost descrise prin prisma co-mandantului Echipei, locotenent-colonel Sorinel Ena-che.

Programul de pregãtire al detaºamentului s-a desfã-ºurat pe trei etape. Prima a fost cea la nivel naþional, încadrul cãreia, pe lângã parcurgerea programului de in-strucþie aprobat, militarii au avut întâlniri cu cei întorºirecent din Afganistan, care au îndeplinit funcþii similareîn cadrul aceleiaºi Echipe. Aceastã întrevedere a avutloc în scopul realizãrii unui schimb de experienþã bene-fic ºi activ ºi creãrii unei imagini asupra provocãrilorspecifice misiunii de acest tip ºi modului de remediere aacestora.

A doua etapã a fost marcatã de experienþa dobânditãla JMRC Hohenfels. În zilele petrecute în Germania, da-toritã contactului cu militarii din celelalte armate ale co-aliþiei, au avut ocazia sã se acomodeze, mai mult cei caresunt la prima experienþã cu mediul militar multinaþional.Au profitat de baza materialã pusã la dispoziþie pentrua-ºi perfecþiona deprinderile practice ºi pentru a realizacorecþiile necesare. Relaþionarea cu militarii de alte na-

þionalitãþi a reprezentat momentulperfect sã-ºi îmbunãtãþeascã vo-cabularul în limba englezã ºi sãse familiarizeze cu limbajul ope-raþional pentru a face ca discuþiilecurente sã decurgã fluent ºi fãrãprobleme de înþelegere din parteavreunei pãrþi.

Cea de-a treia ºi ultima etapãa pregãtirii Echipei se va executaîn Afganistan. Prin grija partene-rilor de coaliþie, militarii vor în-vãþa care sunt cele mai noi TTP-uri folosite de insurgenþi, IED-uride tip „new entry” ºi metodele decontracarare, luând astfel contactcu problematica recentã specificãteatrului de operaþii.

Din alocuþiunea comandantu-lui Echipei MAT-CSS aflãm:„Ne-am început demersul undevaîn luna septembrie. Perioada depregãtire parcursã a presupusmari eforturi pe toate planurile,începând de la cel fizic ºi terminând cu cel psihic. Suntconvins cã a fost greu ºi pentru dumneavoastrã, dragi fa-milii. Vorbesc în numele întregii echipe când spun cãv-am simþit aproape tot timpul(…). Pregãtirea premergã-toare misiunii ne-a pus bazele necesare pentru a ne înde-plini sarcinile cum se cuvine. Nu sunt departe de adevãrcând afirm cã am avut parte de sprijinul tuturor eºaloa-nelor în lunile de formare. Ca orice învãþãcel, ºtiu cã ammai ºi greºit, motiv pentru care ne cerem scuze pe aceas-tã cale dacã v-am supãrat cu ceva. Consider cã evaluareafinalã spune totul despre cât de pregãtiþi suntem ºi nespalã din greºeli.”

La capitolul ajutor, Batalionul 117 Sprijin Logistic aavut o contribuþie masivã. Cu toate cã detaºamentul nueste integral compus din militari din unitatea menþionatãanterior (este reprezentatã prin 5 specialiºti pe diferitedomenii), cu mic cu mare au pus umãrul la pregãtirea ºiinstruirea Echipei. Au dat dovadã cã spiritul de întraju-torare ºi colegialitate specific Brigãzii 1 Mecanizate nu

se pierde odatã cudistanþa. Au pus ladispoziþia MAT-CSS toate facilitã-þile avute pentruca aceasta sã exe-cute totul în con-diþii dintre celemai bune. Dinpunct de vederelogistic, unitateade sprijin a între-prins toate mãsuri-le pentru asigura-rea materialelorprevãzute de nor-me, astfel încâtmilitarii sã aibã ladispoziþie toatematerialele în vo-lum complet. Nu a

fost nevoie sã li se facã prea multe precizãri în acest sensdeoarece batalionul a mai fost implicat în construirea,instruirea ºi dotarea unei astfel de echipe (fostul OMLT-CSS). Au fost realeºi sã se ocupe de toate acestea ca orecunoaºtere a profesionalismului de care au dat dovadãanterior, iar, pentru ei, gestul este un prilej de mândrie ºiapreciazã încrederea pe care eºalonul superior o are încolectivul batalionului.

Dacã mai exista vreun dubiu referitor la plecarea înAfganistan a celor 29 de militari, citirea Ordinului demisiune de cãtre reprezentantul Statului Major General,locotenent-colonel Mihail Turcu, a trasat clar liniiletemporale ºi spaþiale: „Echipa de asistenþã militarã, tipbatalion sprijin logistic, rotaþia a II-a, va participa în pe-rioada ianuarie-august 2013 la operaþii ISAF sub coman-dã NATO(…), în provincia Zabul, pentru sprijinirea gu-vernului Republicii Islamice Afganistan, în procesul demenþinere a securitãþii, stabilitãþii ºi de extindere a auto-ritãþii guvernamentale(…). În data de 21 ianuarie, detaºa-mentul va fi dislocat în teatrul de operaþii Afganistan cuo aeronavã C-130 Hercules.”

În timpul serviciului religios, militarii detaºamentu-lui au primit binecuvântarea preotului, lucru ce le dã în-crederea cã, prin ajutorul lui Dumnezeu, se vor întoarcesãnãtoºi acasã.

Prin alocuþiunea sa, domnul general de brigadã Ma-rius Harabagiu i-a fãcut sã fie mândri cã fac parte dinbrigada bucureºteanã, responsabilizându-i totodatã:„Încheiaþi astãzi un ciclu început în urmã cu 6 luni, încare a fost parcursã o pregãtire complexã ce v-a asiguratcunoºtinþele ºi deprinderile necesare în vederea îndepli-nirii misiunii în teatrul de operaþii Afganistan. RolulEchipei MAT-CSS este unul important în economia for-þelor angajate de NATO în educarea Armatei NaþionaleAfgane, în special în contextul predãrii responsabilitãþi-lor de securitate în mâinile afganilor, lucru ce va avea

loc în 2014. Prin participarea dumneavoastrã la misiunea NATO-

ISAF, România îºi respectã angajamentele asumate încalitate de stat membru NATO, iar Armata românã, for-þele terestre, Divizia 1 ºi Brigada 1 demonstreazã profe-sionalismul ºi capacitatea dumneavoastrã de a educa oaltã armatã.

În anul 2011, când brigada a participat la misiuneadin Afganistan, le ceream subordonaþilor sã-ºi facã dato-ria. Astãzi, acum, aici, vã cer acelaºi lucru. Nici maimult, nici mai puþin. Drumul parcurs în ultima perioadãnu putea fi îndeplinit fãrã sprijinul familiilor, cãrora lemulþumesc pentru efortul pe care l-au fãcut. Vã rog sãfiþi în continuare alãturi de ei, pentru a-ºi putea îndepli-ni misiunea care este deosebit de grea ºi de importantã.

Vã mulþumesc pentru tot, vã doresc succes în misiu-ne ºi vã rog sã reprezentaþi cu cinste, atât Brigada 1, câtºi Armata românã ºi România.”

În semn de mulþumire pentru încrederea acordatã ºipentru vorbele încurajatoare, militarii detaºamentului audefilat exemplar, dând onorul cum se cuvine.

Gânduri ºi aºteptãriNu puteam pãrãsi garnizoana Negoieºti fãrã sã aflu ºi

ce au trãit oamenii din formaþie, cei care pleacã ºi îºi la-sã în urmã familiile.

L-am abordat pe cãpitanul Bogdan Nãstase deoareceva rãspunde de consilierea ºefului Operaþiilor din Bata-lionul ANA, sarcinã deloc strãinã lui pentru cã a avutaceeaºi misiune ºi în 2010, iar acum „sunt curios sã vãdcât a evoluat”. Mai are în spate ºi experienþa Irakului,iar când trebuie sã facã o comparaþie între cele douã tea-tre de operaþii afirmã: „Irakul are un nivel de alfabetiza-re mult mai ridicat. Acesta este un aspect care face camisiunea pe teren afgan sã fie mai dificilã. Este o provo-care din punct de vedere metodic sã scãdem atât de multnivelul. Avem de-a face cu oameni care de-abia ºtiu sãscrie. Încurajator este faptul cã sunt receptivi, simþind cãsingurul nostru scop este sã-i ajutãm ºi sã-i învãþãm.”Despre echipã afirmã cã s-a închegat pe parcurs, iartrendul a fost permanent ascendent, ajungând acum sãafirme cu mâna pe inimã cã „suntem gata pentru misiu-ne!”. Cât despre bãieþelul de numai 7 ani pe care îl lasãîn grija mamei, este convins cã nu va duce lipsã de nimicîn aceastã perioadã, în timp ce soþia... s-a obiºnuit. A tre-cut deja prin douã astfel de experienþe. Aºteptãrile de laaceastã misiune sunt dintre cele mai optimiste, ca ale în-tregului detaºament de altfel.

Privite prin prisma subofiþerului, lucrurile nu stau de-loc altfel. Plutonierul Adrian Ilie, consilier de mentenan-þã, mecanic conductor la pace, mizeazã pe experienþa dinIrak (2008-2009) când afirmã: „Sunt convins cã diferen-þele dintre cele douã þãri sunt destul de mari. Pornind dela condiþiile climaterice ºi pânã la natura conflictelor cucare ne vom confrunta, Afganistanul este în mod cert unteritoriu mai ostil. Cu toate acestea, maturizarea, nu nu-mai profesionalã, survenitã cu participarea la misiuneadin Irak, mã determinã sã cred cã voi face faþã cu brio ºivoi încheia misiunea mulþumit cã i-am învãþat ºi pe alþiiaºa cum ºi pe mine m-au iniþiat instructorii români în alearmei.”

Perioada de pregãtire de la Hohenfels a fost mai multdecât beneficã, dacã ne gândim cã atunci a avut ocaziasã se antreneze pe ºi cu tehnica ce o vor deservi în Afga-nistan. Baza materialã mult mai bogatã ºi contactul cuceilalþi militari ai coaliþiei i-au dat încredere în forþeleproprii ºi în reuºita misiunii. Despre Echipã are numaicuvinte de laudã, spunând cã, atunci când lupþi pentruaceeaºi cauzã, sã-þi aperi imaginea de bun instructor, demilitar pregãtit ºi sã-þi reprezinþi þara cu mândrie, estefoarte uºor sã formezi un colectiv unit.

Dupã ce i-am ascultat pe rând, pe fiecare cu gânduri-le ºi speranþele lor, aºtept sã confirme, iar, dupã cum îiºtiu pe militarii Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, nuvom fi dezamãgiþi.

M.m.IV Monica DEACU

MAT-CSS, un nou detaºament , aceeaº i m i s iuneMAT-CSS, un nou detaºament , aceeaº i m i s iune