EVA1\GEL1APOPULARA

MELP1112AA

NOULUI TESTAMENTU.

TRADUSA DUPX ORIGINALUL ELENESCU, SI INSOcITX DE

ARGUMENTE SI DE REFLEXIUNI MORALE

de

GENADIE,EPISCOPUL DE ARGE§U.

BUCURESCI 1868

TYPOGRAPIA an WEISS, STRADA BATISTE NRO. 46.

SAT

.

nth

www.dacoromanica.ro

EVANGELIAPOPULARA.

www.dacoromanica.ro

SANTA EVANGELIEDE LA

www.dacoromanica.ro

DEFFENSIUNEA MEA CATRE CEI

CE ME CRITICI, PRE MINE

ACESTA ESTE.

Paul. 1 CorL c. 9: 3.

www.dacoromanica.ro

ARGUMENTU.

Evangelia este una si aceeasi. darscrisa de patru Evangelisti, in differitetimpuri si in differite locuri. Evangeliaeste istoria nascerii, a vietei, a mortii, ainvierii, si a inaltarii la ceru a Domnu-lui DumnOeu si MOntuitorului nostru Ii-sus Christos. Intr'ensa aflamu: Anteiu,disdursurile Mantuitorului nostru, astufeluprecum au fostu rostite de dtnsul; doc-trina Area slintO si prea perfecto ce ellua predatu omenilor, pentru a'i Invota shcumisco pre Unut adevtratul amine lenintru o fiinta si in trei hypostase (Than.17 : 3), si sh-lu servtsco cu spiritul sicu aclevtrul; datorfile dare Dumnecleu sidare apropele, a carora observatiune orecomando cu denadinsul discipoli for sei;pedepsele si recompensele vietei fiitore;si t6te acestea intru un gradu de evident&si de forts, ne mai vec,lutu pone aci. Al lu

www.dacoromanica.ro

VIII

doilea, aflamu admirabila descriere a mi-racolelor salle, In care se vede stralucindudiving sa putere si multa bunatate, acestemiracole fiindu numai bintfacatore eatreomenirea suferinda. La miracolele Dom-nului nostru trebue sa clamu o mare at-tentiune, candu citimu Evangelia; ca-ci a-cata este callea pre carea Dumne4eu aalles'o de a arata Omenilor, ea Iisus esteMessia cellu promis. Al lu treilea, in E-vangelie vedemu viata cea exemplars aMantuitorului nostru, zelul seu, suppune-rea sa fara reserva .la vointa Tata lui seu,iubirea sa de omenire, blandetea sa, umi-linta sa. sinceritatea sa, curatia sa, rab-darea sa, si curagiul cellu mare de a pro-paga adeverul. Tole aceste sacre virtutice stralucescu in viata sa, sunt reunite inmOrtea sa, si ac6sta in gradul cellu maiinaltu. In fine. Evangelia unesce la is-toria mortii lui Iisus Christos, pre aceeaa invierii si a inaltarii salle la ceru, caresunt fundamentele credintei si alle spe-rantei nOstre. De aci dar resultg, ca E-vangelia fiindu partea cea mai de cape-

www.dacoromanica.ro

Ix

tenie a Nouhii Testamentu, on -ce Chres-tin e datoru sa o cumisca Mu se va pu-tea mai bine.

Cellu denteiu care a scris Evangeliaeste santul Evangelistu Matteiu, fiiul luiMfeu; Galileenu cu nascerea, ludeu cureligiunea, Vameu cu professiunea, duocum insui ne spune (c. 9 : 9). Ellu semai numia i Levi, dupa cum ne spuneMarcu (c. 2 : 14, 15) i Luca (c. 5 :27-29). Din momentul ce Matteiu afostu chiematu de lisus, ellu nu sa maidespartitu de densul pene la mOrtea lui,§i prin urmare ellu a fostu marturu ocu-lar la tote cute a descris in Evangelie:ensa acesta am fi fostu prca pucin, ddcaSanta' Spiritu nu venea sa-lu inspire, §isa-lu conduca spre totu adeverul (Ioan. c.16 : 13).

' Evangelistul Matteiu a scris EvangeliaIn limba ebraica pentru Ebreii cei ce cre-clussera in Christos, la opt ani dupa inal-tarea Domnului nostru; §i, duo, cum sacrede, Evangelistul loan a tradusu-o dinebreesce in elenesce.

www.dacoromanica.ro

SANTA EVANGELIA

DE LA MATTEIU.

CAP I.

Gonealogia lui Lens Christos: Miraculosa sa conaeptinne einaseere din Maria fecienii.

1. Cartea neamului lui Iisus Christos , fi-iului lui David, fiiului lui Abraam.

2. Abraam a nascutu pre Laae ; er Isaaca nascutu pre Iacob ; er Jacob a nascutu preluda §i pre fratii lui.

3. Ear Iuda a nascutu pre Fares §i Zaradin Thamar ; er Fares a nascutu pre EFrom;Or Esrom a n'iseutu pre Aram.

4. Ear Aram a nascutu pre Aminadab ; erAminadab a nqseutu pre Naasson; er Naas-son a nascutu pre Salmon.

5. Ear Salmon a nascutu pre Booz dinRachab ; or Booz a nascutu pre Obed dinRuth; Or Obed a nascutu pre Iesse.

6. Ear Iesse a nascutu pre David Impe'ra-tul ; Or David impe'ratul a nascutu pre So-lomon din muierea lui Uria.

7. Ear Solomon a nascutu pre Roboam ;Or Roboam a', nascutu pre Abia ; er Abiaa nascutu pre Assa.

8. Ear Assa a nascutu pre Iosafat; Or Jo-safat a nascutu pre Ioram ; Or Ioram a nas-cutu pre Ozia.

www.dacoromanica.ro

2 EVANGELIA CAP L

9. Ear Ozia a nascutu pre Ionatham ; erIonatham a nascutu pre Achaz ; er Achaz anascutu pre Ezechia.

10. Ear Ezechia a nascutu pre Manage ;er Manasse a nascutu pre Amon ; er Amona nascutu pre Iosia.

11. Ear Iosia a nascutu pre Iechonia sipre fratii lui, la stramutarea in Babilon.

12. Ear dupa stramutarea in Babilon, Ie-chonia a nascutu pre Salatiel ; er Salatiel anascutu pre Zorobabel.

13. Ear Zorobabel a nascutu pre Abiud ;er Abiud a nascutu pre Eliachim; er Eliachima nascutu pre Azor.

14. Ear Azor a nascutu pre Sadoc ; erSadoc a nascutu pre Achim; er Achim anascutu pre Eliud.

15. Ear Eliud a nascutu pre Eleazar erEleazar a nascutu pre Mattan er Mattan anascutu pre Iacob.

16. Ear Iacob a nascutu pre Iosef barba-tul Mariei, din carca s'a nascutu Iisus cellu ccsa dice Christos.

17. A§a dar tote generatiunile de la A-braam pea la David, generatiuni patru-spre-dece ;Si de la David IAA la stramutarea inBabilon, generatiuni patru-spre-dece; gi de lastramutarea in Babilon pea la, Christos, ge-neratiuni patru spre-dece.

18. Ear nascerea lui Iisus Christos aka afostu : ca logodita fiindu mama lui Maria enIosef, mai nainte de a se aduna ei, s'a atlatuavendu in pantece din Spiritul Santu.

www.dacoromanica.ro

CAP I. DE LA MATTED/. 3

19. Ear Iosef barbatul ei dreptu fiindu, qine vrendu sa o vIdesciti, se decisse a se des-face de densa Intru ascunsu.

20. Si acestea cugetandu ellu, eta angerulDomnului i se arata fn vis, clicendu : Iosefe,fiiul lui David, nu to teme a lua la slut"pre Mariam muierea ta; ca-ci ce s'a nascutuIntrensa din Spiritul Santu este.

21. Si va nasce fiiu, §i vei cilium numelelui Iisus ; ca-ci acesta va mantui pre popo-rul sea de pecatele lor.

22. Ear acestea tote s'au facutu, ca sa seplinesca ceea ce s'a lis de la Domnul prinprofetul ce 4ice :

23. Eatta Feciora in pantece va avea, §iva nasce fiiu, §i vor chiema numele lui Em-manuel, care interpretandu-se, este : Cu notDiunne(jeu".

24. Deci sculfindu-se Iosef din somnu, fticadupa cum ii comandasse angerul Domnului ,§i luti la sine pre muierea sa.

25. Si nu o cunoscea pre densa, pene cea nascutu pre fiiul ei cellu anteiu nascutu; §ia chiematu numele lui Iist1F.

REFLEXIUNI.Genealogia raportatg de Evangelistul Matteiu in

capitulul acesta servesce a demonstra , cg lisus setrggea din patriarchal Abraam gi din impgratul Da-vid, dupg cum a fostu promis Dumneq.eu acestorsiinti bgrbati (Gen. 22, 18. Ps. 131, 11) ; er istoriaconceptiunii li a nascerii Mgatuitorului ne invatg, ciellu s'a ngscutu din feciera Maria intiun mode cu to-tal miraculosu, prin operatia nen Santului Spirita, dupg,

www.dacoromanica.ro

4 EVANGEL IA CAP I.

cum a fostu prqis Drunnegeu prin gura marelui seu

profetu Isaia (c. 7, 14).Deci amenduo acestea probkg peng la evidentg ,

cg Iisus este Messia , tart' carele avea a fi binecu-vgntate tote natiunile pamesntului, qi cg in personasa s'au implinitu tote promissiunile lui Dumneq.eu §inemincinosele oracule ale Vechiului Testamentu. A-costa dar no obliggalu priiml ca pro Mantuitorul§i Dum-ne4eul nostril ; a ne suppune cu siuceritate la ceresca sadoctring, pi a mulpini. Parintelui cerescu, ca a bine-voitu a ne da de Rescurnperittnru din tirania Pe'ca-tului pre imicul sea Fiin (16n. c. 3, 16) , carele s'anitscutu din familia lui Day d dupg trupu (Rom.1, 3), pi este presto tote Dumne4eu bine cuventatuin seculi, amin (Rom. 9. 5).

CAP II.

Venirea Magilor in Ierusalorn : Erod consulta pre archiereipi pre Carturari: Magii se inching cu daruri pruncului Iisusin Betleem, pi se intOrna iu jirre for: Santa tamilie fuge inEgiptu : Erod ucide pre top pruncii din Betleem: Santa fa-milie se reintorna in pamentul lui Israel, pi se stabileve in

cetatea Nazaretu.

1. Ear deca se nAsca Iisus in BetleemulIudeei, in lui Erod imp6ratul, 6ttA Ma-gi de la resarituri veniril in Ierusalem, cli-cendu :

2. Unde este celu ce s'a nascatu imp6ratualu Iudeilor ? ca-ci am v6lutu steoa lei la re-WW1, §i am yonitu s& ne inchithimu lui.

www.dacoromanica.ro

CAP U. DE LA NIATTEIII. 5

3. Audindu dar Erod imperatul, se turburl,si totu Ierusalemul cu densul.

4. i convocttndu pre toti Archiereii si Clr-turarii poporului, se informa de la demi :unde este sa, se nasa Christos ?

5. Ear ei disserg care densul : in Betle-emul Iudeei ; ca -ci asa este scris grin pro-fetul :

6. i to Betleeme, din terra Iudei, nicicum nu esti mai micu intre cApeteniile luiIuda ; ca-ci din tine va esi un Duce, careleva paste pre poporul men Israel'.

7. Atunci Erod biteascunsa chiemAndu preMagi, se inform& cu scumpetate de la densidespre timpul in care se aratasse steoa.

8. i trimitendu-i in Betleem, disse : du-cendu-v6 , cercetati cu scumpetate desprepruncu, si decrlu yeti afia, dati'mi de scire,ca si eu venindn, sa, me inchinu lui. .

9. Ear ei audindu pre imperatul. purees-sera. i ettg steoa, pre care o vedussera laresaritu, mergea inaintea lor, pen6 ce, ye-nindu, stette deasupra unde era pruncul.

10. Deci vedendu sttlol, se bueurarA bu-nk mare forte.

11. i intrandu in casd, vgdurg, pruned enMaria mama lui ; si cec;lendu, se inchinarAlui. i deschidendu-si thesaurele salle, ii. offe-rill daruri, auru, si th6mie, Si smirn5,

12. i luandu insciintare in vis de anu seinturna catre Erod, pre alts, calle se dussergin terra lor.

13. Lar dupg, ce se dusserg ei, ettg ange-

www.dacoromanica.ro

6 EVANGELIA CAP II.

rul Domnului se arata in vis lui Josef, 41.--

cendu : sculandu-te, ia cu tine pruncul ci premama lui, Si fugi In Egiptu, .i fii acolo penecandu voiu (lice tie ; ca-ci vrea Erod sh, cau-te pruncul, spre a'lu perde.

14. Ear ellu sculandu-se, luh cu sine prun-cul ci pre mama lui *tea, ci se dusse InEgiptu.

15. i fu acolo pone la m6rtea lui Erod;ca sh se plinesch ceea ce s'a his de la Dom-nul prin profetul ce dice : Din Egiptu amuchiematu pre ifiiul meu".

16. Atunci Erod, alendu ca s'a batjoco-ritu de Magi, se menia, forte ; ci trh,mitendaucisse pre toti pruncii cei din Betleem ci dintote hotarele lui, de la duoi ani ci mai jos,duph timpul ce aflasse de la Magi,

17. Atunci s'a plinitu ceea ce s'a Os prinprofetul feremia ce slice ;

18. Voce In Rama se aucli ; lamentare,Si plangere, ci bocetu multu: Rachel plange prefii sei, ci nu vrea sh se console, ca -ci nu suntu".

19. Ear duph, ce murl Erod, etth ingerulDomnului in vis se arata lui Iosef in Egiptu,licendu :

20. Sculandu-te ia cu tine pruncul ci premama lui, ci to -du In phmentul lui Israel ;ca -ci au muritu cei ce cauta sufletul prun-cului.

21. Ear ellu sculhnduse, luh cu sine pruncul ci pre mama lui, ci veni in pamentul luiIsrael.

22. Aflandu ensa 4 Archelau impera-

www.dacoromanica.ro

CAP Jr. DE LA MATTEIU. 7

tesce preste Iudeia, in locul lui Erod tatilluiseu, se temit a se duce acolo ; §i luandu In-sciintare in vis, se dusse in pArtile G-alileei,

23. i venindu, locul intro ua cetate nu-mit'a Nazaret ; ca 0', se plinesca ceea ce s'aIis prin profeti, cA, Nazarenenu se va chiema.

REFLEXIUNI.

V. 1-12. Dumne4eu promissesse prin gura pa-triarchului Jacob (Gen. 49, 10), a sceptrul impgrg-tiei nu se va ridica de la descendentii lui Iuda, pengclindu va veui ilo, adecg Messia. Acestu timpu a-steptatu de tote natiunile lumii sosisse ; cg-ei Erodimpgratul Iudeei nu era cu nascerea Iudeu, ci Idu-meu ; §i prin urmare, nu mo§tenitoru, ci usurpatoruallu thronului lui Iuda. De aceea li Magii intrebarg,nu de usurpatorul ci de cello ce s'a ngscutu 1mpg-ratu alu Iudeilor. De ad dar lone se intelege tur-burarea cea mare a lui Erod, §1 a totulor curtesani-lor sei. Prin venires Magilor de la resgritu, Dum-ne4eu a voitu a face nascerea Fiiului sett illustrg,§i a insciinta pre Iudei, cg Messia cello asteptatud'atatia seculi era acum intro denli. Magii, ca en-noscgtori qi adoratori de stelle , farg condu§i spre cg-utarea Sorelui dreptatii (Ion 1, 9) printeag stea mi-racubisg. Apesta insemna, ca gintele pggane curenduavea a fi admisse in allianta lui Dumneleu. Res-punsul ce Archiereii §1 Cgrturarii Iudeilor detterg luiErod, probesa din destnl, a ei se alit' atunci inasceptarea lui Messia, qi ca Belau prea bine ca Be-tleemul avea a fi local nasccrii bale. Acosta ti condamng §i mai multu ; ca-ci possedtindu ei, §i oracu-

www.dacoromanica.ro

8 EVANGELIA CAP n.

lele pofatilor, ¢i tradiunea nationalg , nu voirg aface nici mar un passu spre egutarea acelluia, dupga caruia venire stvpinau de atatea sute de anni ; pecandu Magii , flindu conduli numai de lue6rea uneistelle, nu gregetaig de a face o cgletorie atatu dedepg.rtata gi peuibilg, spre a se iachina cu daruriunui impgratu strginu, a earnf traditiuno viitor leera ancg necunoscute. Dar Chrestinii, can passed& olaming multu mai mare, qi de caw Iudeii, 11 do cattyMagii, cautg el 6re cu mai mull g ard6re pe ChriAosMantuitorul lor? 0 da ! multi flu cautg ; Jar ca Erod,spre ucide, or nu ca Magii, .spre a'lu adorn.0maginile ce aceqt1 btraini fgcura pruucului Iisus, in-chinandu-i se ea unui Duranesleu, II presentandu-i da-ruri ca unui Impgratu, ne obligg pro not suppulii qimoqtenitorii impgrgtiei salle sal offerimu crediqg maicurate de catu aural, laude 11 multgrairi mai odo-rose de catu thhmiea, qi devotamenta mai lipiciosudo catu smirna.

V. 13-23. Din fa arnica purtare a lui Erod cantoMagi, qi din neomen6sa neilere a innocentilor pruncidin Betleem, se vede lamttritu, ca perfidul crucial

acesta principe a pus in lucrc.re tote mi4l6cele pu-tinci6se, pentru a ridica vista pruucului lisus, qi

ca astu-felu Domnul qi Mantuitorul lumii a fostuexpus chiar de la nascerea sa la celle mai mari pe-ricule ; CCCA ce dovedia do atunci, ea impsergtia lni

nu va fi din lumea acOsta, qi ca ellu era ngscutupentru a sufferi. Cu tote ca Erod pusesse iu jocutOtg fgcgria qi crugimea de care era capable, sprea'qi ajunge la barbarul s'eu scopu ; ansg a totu-pre-vqatorul Dumneden, prin insciintarile ce dette maignteiu Magilor, qi apoi lui Josef, nimici silintPle ti-

§i

a'lu

qi

www.dacoromanica.ro

CAP 111 DE LA MA TTEM. 9

ranului fII catu dupa martea lui, Mess:a se inturtalin Palestina pentru a implini profotiile profetilor qi

divin3 sa rnissiune. De aci no invetam, ea tote sfor-tPle tiranilor nu potu Impedeca nici ;A data exccu-t3rea §i realisarea proiectelor lui Dumnecleu, nisi va-Oma pro aceia ce ellu ii favoresce.

CAP III.

Ministerul Precnrsorului Than, Botezul Domnulni Iisus.

1. Earn In qillele acellea Beni Ioan Botezn,-torul predicAndu In desertul ludeei,

2. Si dicendu : penitenciati-ve ; ca, -ci s'aappropiatu Inaperntia cerurilor ;

3. Ca-ci acesta este cellu predis de Isaiaprofetul, care dice Vocea cellui ce strign Indesertu gntiti callea Domnului, drepte faces icararile lui."

4. Ear Ioan acesta avea vestmentul sea deperi de dmiln, si cingntOre de curea Inpre-jurul midlocului seu ; er nutrimentul sell eralocuste miere selbatica.

5. Atunci esia la densul Ierusalemul,totn. Iudeea, toti cei de pre Tanga Iordan ;

6. i se botezau de la densul in Jordan, con-fessandu-si pecatcle Tor.

7. Vedendu ensn, pre multi din Farisei SiSadducei venindu la botezul seu, disse for :pui de viper,), sine v'a arbitatu sn fug defiitorea urgie ?

8. Faced dar fructe demne de penitents

..

§i

§i§i

1

www.dacoromanica.ro

10 EVANGELIA CAP III.

9. Si nu vi s6 pail a putea, (Ace in sine-v6 : tata avem pre Abraam ; c11-ci Iicu vol,ca. pote Dunmeqeu din petrele acestea sa ri-dice fii lui Abraam

10. Acum securea §i zace la rad6cina po-milor ; §i totu pomul care nu face fructebune, se tail, §i in focu se aruneg.

11. Eu ensa ve botezu cu apa, spre pe-nitenta ; er celu ce vine dupg, mine, mai tarede catu mine este, a caruia incaltaminte nusum demnu a o tinea ; acela v6 va botezacu Spiritu Santa i cu focu.

12. Elu a §i luatu venturatorea in Diana,spre a '§i curati aria : aduna-va, graul in gra-narul seu ; er paiele le va arde cu focu ne-stingibilu.

13. Atunci veni Iisus din Galileea la Ior-dan catre Ioan, spre a se boteza de la densul.

14. Ear Ioan 'i se opunea, gicendu : enam trebuinca a m6 boteza de la tine, §i tovii la mine ?

15. Si respuNendu Iisus, 4isse catre den-sul : lassa acum ! ca-ci a§a, sa cade noue saimplinina totg, dreptatea. Atunci tin Lassa.

16. Si boteza ndu-se Iisus, e§1 indata dinapa ; §i etta, 'i se deschissera cerurile , §i

pre Spiritul lui Dumne4eu descendendu caun columbu, §i venindu preste densul.

17 Eatta §i voce din ceruri, licendu : a-cesta este Fiiul meu celu iubitu, intru carelebine am voitu.

REFLEXIUNI.

V. 1-12. Din partea iinteia a acestui capitolu a-

ve-qa

www.dacoromanica.ro

CAP TTI. DP LA MATTIPIL 11

flamu, ca mai nainte de a se manifesta Messia inpublics, loan BotezAtorul fu trilmis de Dumnedeu,dupg cum fusesse pre4is prin profered Isaia, ca eh'prepare pro Iudei prin Botezul penitentei pentru aputea priimi mai pro urmg Botezul celu cu SpiritnlSantu qi Cu focu alu lui Messia. Prin agera vocea Precursorulni, Dumneleu vol a insciinta pre Iudei,ea timpul celu atatu de doritu alu impgrgtiei lui Mes-sia era scum la uqg ; dar ea acea itnpgrgtie nu va fitimprtralg qi buries* dupa cum le plticea lor a credo,ci spiritualg qi moralg. Din acestu punctu de vedereloan declara netedu ludoilor, ea privilegiul cu careei se fain, de a deseende din credinciosul Abraam,nimicu nu 'i va scutl de urgia lui Dumneleu ce eragata a egclea pi este cei necredinciosi depravati;ca Messia lnasbe scum Venturgtoirea, adecg autoritateamessiang, in mans ca sa allegg pre adevseratii fii ailui Abraam, qi sa introducg in Biserica sa, er precei sterpi de credinia qi de faptele lui Abraam sa

taig din tulpina abramicg, sa spulbere pre facaa totu pamentul, spre a fi arqi in qiva cea de apoien focul celu nestinsu ; ca in locul for va adoptapre gintele pagans cello Impetrite, care prin credintain Christos vor devenl fii ai lui Abraam. De aci darne invgtamu, ca precum Iudeilor color lipsiti de ore-dinta qi de faptele lui Abraam, nimicu nu be a folo-sitn tidal de a se numl fii ai acelui Patriarchu, totuasemenea qi Chreetinilor celor necredincioqi qi depravati, nimicu nu To va folosi mgretul nume de Chres-tinn (Mat. 7, 21); ca-ci precum la anteia sa venire,cunoscgtorul do inimi Christos, pre adeveratii 1 ai

lui Abraam i-a allesu dintre cei falqi, qi i-a admisuin Biserica sa, totu a. a qi la a doa sa venire, pre ado-

si

si

si

'i

www.dacoromanica.ro

12 EVAN(E1 TA CAP ITT.

verat:i Chrestini ii va allege dintre cei facarnici,precum allege pgstoral oile dintre capre, ii va binecnvgnta, $i i va introduce in impgracia cut ggtitg fordo la fundatiunea lumii (Mat. 25, 31-46 ; er preeel rei si nemilostivi ii va blestema, sii va trgmite infocal cella ne,tinsu, undo va fi plansul si scrisaituldint:lor. Feresce ne Damn°, de local acella !

V. 13 27. Asnpra istorioi relativg is botezul Dom -nulni nostru Elms Christos sa cade Fa nbservaieu,ca mai nainte de a 'si incept) mtnistern1 in-greinariisalle, Dumnecleu a voitu ca ellu sa soboteze do Pre-cursorul sea; ca cerurile 'i se deschisserg, si SantulSpiritu se pogori asupra lui in formg visibilg ; si caprin vocea cereseg fu declaratu de Fiiu iubitu alalui Dumne4eu. Acestea tete s'au fgentu, pe de ugparte, ca sa eundscg loan, ea. Iisus este Mossia cellapromis de a mgntul neamul omenescu, si sa 51u mar-

turisescii in publicu de Fiin alln lui Dumnecleu (loan1, 31-34) ; er pe de alts, ea lisus botezandu-se,a abolitut Botezul lui loan cella cu apg fiitil, iertareapgcatelor, si a instituitu pre allu sea cella distribuitorde darurile Scintului Spiritu, si eurgtitorn de pecate.Acesta dar no obligg pre not cei rengscuti din apgsi din Spiritu de a nagrturisi pro Christos de Fiiualu lui Dumnelen si a respecta en multg pietateSacramental Santulni Botezu, prin care not amu pri-imita darurile Sintului Spiritu , dupg messura eredincei, si suntemu eonsacrati de fii ai lui Dumneqen,si mosteni ai iropergtiei salle.

www.dacoromanica.ro

CAP rv. DE LA MATTEIU. 13

CAP IV.

Istoria tentatiunii lni Iisus. Modal cu care elu a inceputuministerul sea in Gulileea, predicftndu penitenp., allegftndn

Apostoli, operandu miracole.

1. Atunci lisus fu condus In desertu deSpiritul, spre a fi tentatu de Diavolul.

2. Si ajunandu patru -4eci de dille si pa-tru-deci de nopti, dupg, aceea a flam6nlitu

3. Si apropiindu -sc tentatorul , disse : deesti fiiulu lui Dumnedeu, di, ca petrele aces-tea, sa se faca

4. Ear ellu respunpudu, disse : scris este:Nu nu mai cu pane va trai omul, ci cu totucuventn1 purees din gura lui Damnediu".

5. Atunci 11 lu transports Diavolul fn SantaCetate, Illu pusse pre aripa templului ;

6. ySi ii disse : de esti fiiul lui Dumnedeu,aruncA-te jos ; ca scris este : Ca angerilorsei va ordona pentru tine , si pre maul tevor ridica, ca nu candu-va sa ti impedici de'okra piciorul tea".

7. disse catre densul lisus : erasi scriseste : Nu vei testa pre Domnul Dumneqeultea ",

8. Ear illu t ansporta Dia\ olul intr'un munteinaltu forte, si Ii arlta, tote imp6ratiile lumii,

gloria lor ;9. Si Ii disse : pre tote acestea tie he voiu

da, dem, di4endu, te vei Inchina mie.10. Atunci La's fi disse : pei dinaintea

mea, Sitano 1 ca scris este : Domnului Dam-

si

pint.

§i

1i

www.dacoromanica.ro

14 EVANGELIA CAP IV.

nedeului tea to vei tnehina , si nu mai pre(Musa' vei adora".

11. Atunci flu lassil, Diavolul ; si ettl an-geri se apropiara, si ii serviau.

12. Si audindu Iisus , ca Than s'a pus lainchisore, se retrasse in Galileia.

13. Si lassb,ndu Nazaretul, ducendu-se, local in Capernaum, cetate maritima, pe eon-finele lui Zabulon i Neftalim.

14. Ca sa, se plinesca ceea ce s'a 4is prinIsaia profetul, ce dice :

15. ,I)Amentul lui Zabulon , si piimentullui Neftalim, cal a niarii, dincolo de Iordan,Galileia gintelor :

16. Poporul celu ce zace intru 1ntune-recu a vedutu, luminA mare ; si celor ce zacuin laturea si in umbra mortii laming a resa-ritu lor".

17. De atunci a Inceputu Iisus a predica,§i. a dice : penitentiati-ve , ca s'a apropiatuImperAtia cerurilor.

18. Si amblandu Iisus pre lang6, mareaGalileei, velit doi fra0 , pre Simon care silice Petra, si pre Andrein fratele lui, arun-elindu reteoa in mare, ca erau pescari ;

19. Si lisse for : veniti dup.' mine, si yevoiu face pescari de omeni.

20. Ear ei indat6 lasandu retelele, urmarg,dap& densul.

21. Si Inaintandu de acolo, vedit a4i duoifrati, pre lacob alu lui Zebedeu, §i pre Ioanfratele lui, In vas en Zebedeu taVil lor, re-parandu-si retelele, si ii chiema.

www.dacoromanica.ro

CAP IV. DH LA MATTEITI. 15

22. Ear ei Indata 16,ssandu vasul §i pretatal lor, urmarl dupl densul.

23. Si incuniura Iisus prin tots Galileia,invata,ndu fn sinagogele for , §i predicanduEvangelia ImpOratiei , §i InsInatosindu tOtiibola §i tots neputinta in poporu.

24. ySi se resprindi fama lui in tot), Siriai addussera la d6nsul pre toti cati erau in

suferince, fiindu coprin.,i de differite bole §ichinuri : demoniaci, lunatici, §i paralitici ; §i

ii Mai siinAto§i.25 i urmara dupri, densul glote mite,

din Galileia, din Decapole, din Jerusalem, dinIudeia, §i de dincolo de Jordan.

REFLEX IUNI.

V. 1-11. Asupra tentatiunii Domnula nostru Ii-sus Christos trebue mai antaiu sa observarnu in genere, ca Satana, tentandu pre Iisus in desertu, voiaa so asigura dem elu este Fiiul lui Dunmeiieu, adecgMessia; gi ca Dumnei1eu pertnisse acesta tentatiane,pentru ca Diavolul, convingendu-se de acestil veri-tate, sa respecte in viitoru puterea lui Iisus (Mat. 8,29); qi pentru a se vedea, ca Iisus era veuitu inlame spre a distruge imp 6racia Diavolului. Ear inpaste din acesta istorie putemu cullege, ca simticiu-nea carnii §i orgoliul mintii au instil arrnele, cu cafenevequttil Satan, prin ve'lutul balaitru, a attacatuachiu,

scos din fericirea paradisului pre Adam celu ve-care a ascultatu mai multu de insinnarile ten-

tatorului, de catu de cuventul Creatorului ; ca tutucu stele acme a attacatu gi pre Adam celu Non,inaintea caruia ensa remasse invinsu gi ruqinatu ; ca

gi

www.dacoromanica.ro

16 EVAN GE LIA CAP IV,

tots Cu aceleasi arme Ong asigqi attacg si pre fie careadorator alu lui Christos , sub differite forme ; darea not ensg , dupg exemplul Algutuitorului nostru ,

sa cede sa respingomu departe de la not on -cetentatiune, si mai alles pre acelea, care aru tirade ane induce in neincrederea in Dumneqeu, in sume-tia puterilor nostre, si in nesgti6sa iubire de gloriacea desartd a luraii acesteia; Ban care ne -era de-turna dela adoratia adev&atului D tmneleu, si do lafidolitatea ee ii daturimu. Modal en care Dom-nul nostril a respinsn tentatinnile lui Satan, serviu-du-se tote d'auna cu passagiuri din Santa Scripturg,ne invatg, ea numai priu esa-ta cunoscintg gi apli-carea cuventului lui Dumnecleu vomu peon, nimicitrite tentatiunile trupesci si sufletosci. Cade se dartotulor Crestinilor, si mu alles clerictlor, a meditatzi a stud-a Dumneledsca Script leg en multg plica-tiune, pentru a putea avea la i idemang mitntuitdreleei precepte In or'-ce imprejurare.

V. 12--14. Dupg ce lisps egI triumfgtoru dinlupta tentatiunIlor ; dupg ce se informg, ca loan Pre-cursorul sex.% i1i finisse ergtoria ministeriului seu,pus fiindu la inchisdre d'n ordinal Tetraretialui Erod,se retrasso in Gralileia, nu dor temenclu se pentrusine cellu ce se nascusse sa mita pentru lame, ci casit ne erste noug exempla de prudintg, sa preferimumai bine a ue retreat) dinaintea celui reit do citusal dame ocasio a so face si mai reu.

V. 15 16. lisus fu silitu a pgrits1 Nazaretul incare vietuisse din eopilgrie, pentru necredinta corn-patriotilor sei (Luc. 4, 16 30), si so dusse do sestabill in Caperuaum, ai egrui locuitori ziiceau in in-tnnereeul idelatriei gi in umbra mortii Vecatului, ca

www.dacoromanica.ro

CAP IV. DE LA MATTEIID, 17

sa arate prin acesta, ca. patria unui pXstoru, unuipredicatoru evangelicu, este acolo, uncle intunereculnesciintei si allu necredintei este mai grossu. Fo-rice de populii pre earii i-a luminatu lumina cea marea Evangeliei lai Christos; dar vai de aceia ear; flirtin miglocul acestui oceanu de huninii cer6seX inchiduochii mintii, vietaescu tot p'Aganesce!

V. 17. Din lectura acestui versetu aflame, a Dom-nul nostru a inceputu a predica Evangelia sa tancu acelleii cuviute .ca Precursorul seu : poertiti-vg, efts'a apropiatu impeirgtia cerurilor. Din acesta ne in:viitamu, ea pocginta, adecX totala pArasire de peeate,si santenia vietei, a fostu si va fi totu d'auna con-ditia, firii de care nimeni nu se pots face discipolallu lui Christos, sau sa intro intru impgAtia ccru-rilor (1 Cor. 6, 9-10).

V. 18-22. Allegerea ee Domnul nostru facit, chic-mindu nisce pescari spre a face dintrensi Apostollisi predicatori ai lumii, este forte remarcabilii ; acestaprobezil pea; la evidenta, cit marele succes ce avu

mai la urtnI predicatiunea bur, nu provenia de lademi, ci dela cellu ce lisesse eiltre densi : veniti duprimine, si ve. voiu face pescari do dmoni. Docilitatea.emit a pesearilor la enventul lui Iisus, no rusinkaforte multu pre noi, earl nici ua data no voimu sa-laminima fairA murmur.

V. 23-25. In fine vindecarile patimelor corporals,en care Tisus insocia divini'e salie iuvataturi, tindeana arlLta ca ellu era tramisu do la Dumneq.eu (Ion11, 52); a doctrine sa era cerOseI (Hem. 12 49 50);si ca ellu era veuitu in lume pentru indoitid bine,spiritual si corporal allu 6menilor.

2

si

www.dacoromanica.ro

18 EVANGELIA CAP V.

CAP Y.

Capul acesta si celle duo urmittore coprindu adinirabilul dis-cursu, intitulatu oratiunea de pe munte, pentru, el Iisus arostit'o de pe tin munte in presenta nou-allesilor sei disci-poli si a poporului ce urma dupg densul. In partea oratiuniicoprinsii in capul acesta, Iisus aratrt: 1. Ca ce felu de dis-positiuni sa cade sa aibit cello ce voesce sit se fats discipolellu seu ; 2. Ca discipolii sei trebue sit fie modelu de pnrtaresi de intelepcinne pentru cei-l-alti 6meni; 3. Ca ellu n'a ve-nitu as abol6sa, legea, ci sa o perfectioneze; pentru acestapi cerre de is discipolii sei o moralitate multu mai perfectilde catu a Fariseilor; ellu l'amuresce as6sta prin explicatia

unor precepte din lege, arAtendu adeve:ratul for inteles.

1. VNendu dar glote/e , se sul in munte ;§i §e(jondu ellu, se apropiarg la densul disci -polii sei.

2. i deschiqenduli gura, ii inveta preden§i, cliandu :

3. Fericiti cei umili cu spiritul, ca acellora,este impa'atia cerurilor.

4. Fericiti cei ce se intristeza, ca aceiase vor consola.

5. Fericiti cei blan4i, ca aceia vor mo--tent pa'mentul.

6. Fericiti cei ce flAna6n4escu §i inseteztide dreptate, ca, aceia se vor s6tura.

7. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.8. Fericiti cei curati cu inima , ca, aceia

vor vedea pre Dumnecleu.9. Fericiti facaorii de pace, ca aceia fii

lui Dumnegeu se vor chiema.10. Fericiti cei persecutati pentru drep-

tate, ca acellora este imp6r4ia cerurilor.

www.dacoromanica.ro

CAP V. DE LA MATTED:T. 19

11. Fericiti yeti fi, candu ye vor insultasi persecuta, si vor dice totu cuventul feu,contra vostra, mintindu, pentru mine.

12. Bucurati-ve si shltati, ca plata \rostramulth, este in ceruri ; ca-ci asa au persecutatupre profetii cei mai 'nainte de voi.

13. Voi sunteti sarea phmentului Or decasarea Ski va perde puterea sa, cu ce se vashra ? de nimicu nu mai e bung, de catu ase arunca afarh, si a se chlca de Omeni.

14. Voi sunteti lumina lumii. Nu pote sh,se ascundh, cetatea de-asupra muntelui push;

15. Nici aprinde cineva luminare, si o punesub modiu, ci in candelabra, luminezh to-tulor cellor din cash,.

16. Asa sa lumiueze lumina vOstra Ina-intea Omenilor, ca sa vadh faptele vostre cellebane, sh..glorifice pre Tathl vostru cella dinceruri.

17. Nu socotiti ca am venitu sa, abrogu,legea, sau profetii ; nu am venitu sa abroguci sh, plinescu.

18 Ca-ci adeveru dicu voile : pone ce vatrece cerul pamentul, o iota sau un punctunu va trece din lege, pea ce tote se vor face.

19. Acella dar care va viola unul din a -ceste comandarnente mai mici, si va invhtaastu-felu pre Omni, mai mica se va chiemaintro imperatia cerurilor ; er cellu ce va facesi va, acella mare se va chiema tiaraimprTAtia cerurilor.

20. Ca-ci dicu voue, ch, de nu va intrecedreptatea vostra, pre a Chrturariler si a Fa-

si

invg,ta,

i

si

si

www.dacoromanica.ro

20 EVANGEL/A CAP V.

riseilor, nu veti intra intim ImperAtia ceru-film...

21. Ati auqitu ca s'a dis celor vechi : sanu ucidi; si ca celu ce va ucide, culpabiluva fi judecatii.

22. Ear eu (lieu voile: ca totu celu cc semenie pre fratele sea WI cuventu, culpabiluva fi judedtii; er celu ce va dice frateluisell; rack 1 culpabilu va fi Sinedriului; er celuce'i va dice : nebune ! culpabilu va fi la Geenafocului.

-

23. Deci, de 'ti vei aduce darul teu la al-taru, §i acolo iti vei aduce aminte, ca, frateleteu are ceva asupra ta;

24. Lassa acolo darul teu inaintea altaru-lui, si du-te, anteiu impaca te cu fratele teu,si venindu, offeresce-ti darul.

25. AcordezI-te curendu cu adversarul tenpen esti cu densul pre calle, ca nu candu-va sa te predea adversarul judeatorului, sijudeatorul sa te predea scrgentului, si siifii pus lx inchimire;

26. Adeveru lieu tie: nu vei esi de acolo,One nu vei aquita celu dupa urma quadrantu.

27. Ati auIitu ca s'a disu color vechi: sanu comi,i adulteriu; ..

28. Ear eu (lieu you'd: ca on tine cautaspre femee pentru a o pofti, a comis deja a-dulteriu cu densa intru inima sa.

29. Ear deo, ochiul teu celu dreptu tesmintesce, scotelu, silt' lepedd dela tine ;ca- ci mai de folo..in este tie, unul din membri

www.dacoromanica.ro

CAP V. DE LA MATTEM. 21

tei A se pkcla , de catu totu corpul teu sa,se arunce In Geenna.

30. i dem mama to cea dreptg, te smin-tesce, taie-o, §i o lep6dA de la tine ; ca-ci maide folos este tie, unul din membri tei sa seper4a, de catu totu corpul teu sa, se arunceIn Geenna.

31. S'a gis ana: ca, cellu ce va voi sa '§ilasse muierea sa , sl'i dea carte de despAr-tire ;

32. Ear eu 4icu vou6: ca cellu ce '§i vaLassa muierea sa, afara de cuventu de forni-catiune, o face sa, comita adulteriu ; §i celluce va lua pre cea lassatI, comite adulteriu.

33. Earg.§i a'ti au4itu ca s'a qis cellorvechi : nu vei sperjura , ci vei aquita Dom-nului jurAmintele talle ;

34. Ear eu 'lieu vou6 : nu jurati nici cum ;nici pre ceru, ca, este scaunu alu lui Dum-ne4eu ;

35. Nici pre pAmentu , ca este asternutualu piciarelor lui ; nici pre Ierusalem, ca este.cetate a Marelui Impe'ratu ;

36. Nici pre capul teu nu jura, ca nu potiunu firu de peru albu sau negru sa faci.

37. Ci fie cuventul vostru, aka a§a, nu nu ;er prissosul acestora de la celu Reu este.

38. AO au4itu ca s'a Os : °chiu pentruochiu, §i dinte pentru dinte ;

39. Ear eu (lieu you'd : nu ve oppuneti eel -lui reu ; ci de te va ptilmui cineva prestefalca dreTtg, Intorcel lui §i pre ceealan.

www.dacoromanica.ro

22 EVANGELIA air V.

40. i cellui ce vrea sa se judece cu tine,ca is vestmentul, lassal §i cama§a.

41. i cellu ce to constrInge sa mergi omill de locu, mergi cu densul duo.

42. Cellui ce cerre de la tine, din ; ce-lui ce voesce a se imprumuta de la tine, nu'iIntorce dosul.

43. AO auditu ca s'a disu : sa iubesci preapropele teu, §i sa urasci pre inimicul tea ;

44. Ear eu oicu vou6 : iubiti pre inimiciivostri , binecuventati pre cei ce ye blestemIpre voi, bine faceti cellor ce ve urascu prevoi, §i v6 rugati pentru cei ce v6 super, §iv6 persecut/ ;

45. Ca sa, ve facet" fii ai Tatglui vostrucellui din ceruri ; ca-ci, pre sorele seu fllu re-sare preste cei rei §i preste cei buni, §i pimapreste drepti §i preste nedrepti.

46. CA-ci deca veti iubi pre cei ce ve iu-bescu pre voi, ce platI yeti avea ? au nu §ivame§ii aceea§i facu ?

47. i dem salutati pre fratii vostri cemai multu faceti ? au nu §i paganii asemeneafacu ?

48. Fiti dar voi perfecti, precum Tat ,lvostru cellu din ceruri perfectu este.

REFLEXIUNI.V. 1 12. Scopul Mantuitorului in oratiunea de

pre munte este in genere de a instrui pre Apostoliisei, §i printranlii pre toti Chrestinii, despre cele maide capetenie datorii ale Chrestinismului: trebue darsa o meditamu cu multa luare amintc i aplicatiune,

§i

si'ti

www.dacoromanica.ro

CAP V. DE LA MATTEJU. 23

qi sa ne regulamu viata dupa divinele precepte intrensa copriuse.

Omul fiindu imagine a lui auntie 4eu, care este supre-ma fericire, se nasce on dorinta de a fi fericitu ; dar las-satu de sine, ellu cauta fericirea awl() undo nu esteea, qi de aceea coi mai multi dmeni cadu in mor-mentu lark sa o fi ajunsu. In fericirile coprinse inacestu capitul, Vaul i Cuventul lui Dumneqeu, carea venitu in lume sa lumineze pre omu , arata in ceconsista adev6rata fericire, uncle trebne sa o cautecineva , qi care Bunt semnele characteristice , dupecare se vor tundsce discipolii sei , adecii adevseratiiChrestini. Characterul for este de a fi, fara viclequgu,penitenti, blanch, amatori de dreptate mai presus detote, compatimitori, sinceri pacifici ; de a suferi enbhrbatie gi perseverenta pentru causa dreptlitii, in-sultele, caloroniile , persecutiunile , de la omeiiii ceiuritori de dreptate de adeveru. In fine Iisus de-clara, ca, cei ce vor vietui dupa regulele acestea, vorfi recompensati en adeferata fericire, qi in lumea a-cesta, dar mai alles in ceealalta,. undo fericirea nuincetea',. Veqi dar, iubite cititorule, de ai in rea-litate characteristicilo de mai sus ; si &tea cumva nube ai, grabesce-te a ti le agonisl; ca-ci fara de den-sole in zadar to falesci cu numele de Chrestinu.

V. 13 16. Profetii Vechiului Testamentu erautramigi catre ua singura natiune a fiiloru lui Israel :Iisus Christos, 4icandu Apostolilor sei: Voi sunteti sa-rea pamentului... Voi sunteti lumina lumii! le

Boum de la inceputu, ea are sa'i tramita la tote na-tiunile prtmentului , spre a la lumina cu predica E-vangeliei, a be curati de corruptiunea i1i putrequ-

nea Ocatului prin exempla! vietei lor. Ascultatigi

gi

www.dacoromanica.ro

24 EVANGELIA CAP V.

Episcopi I ascultati preoti ! ascultati cuvgutul Dom-nului I Voi suuteti sarea cea more% a pgmentului!Voi sunteti lumina cea spiritual' a lumti 1 Deci aqasfi, lumineze lumina intelepciunii qi a moralitittli ydstre inaintea Omenilor, ca sti, yap, faptele vostre cellobune, §i sa mgr6sert pre Tatgl vostru cellu din ceruri , imitgndu-vg intru acestea! Dar un Episcopu, nnPreotu, fgrri, sciinta cuventului Evangeliei , fail mo-ralitate in putire ce altu este ? de alit uii saredessgrati 0 imputitg , carea de nimicu situ nu maie bung, de catu a 6 aruncatg afarg din stima +gine-nilor, li despretuitg ? Dar mut ce suut Episcopii qiPreotii dare ceilalti Chrestiui, aceeaqi Bunt 0 Chres-tinii cgtre ceilalti 6tneni necrestini , sare moral' 0luming spiritualg : Astufelu dar sa lumineze luminaiutelepciunii li a moralitatii vdstre, Chrestitillo, tea-inter' Omenilor, ca ea yap. faptele v6stre cello bune,qi sa mgrescg pre Tatgl vostru cellu din ceruri, ca.rule ca Si sa cade sg, vg asemgnati cu intelepciuneaqi cu virtutea.

V. 17 20. Pgcatul este abominatie ivaintea luiDumnedeu ; legea este organul de condamnatiune apgcatului. Iisus dar declarg discipolilor sei, ca ellun'a venita sit dispenseze pre dmeni de observarealegii, ci din contra, ellu insuqi sa itnplinescg Ong lacellu mai mien preceptu allu ei ; qi ca ei, dem nuvor practice dreptatea intr'un modu -multu mai per-fectu de catu Fariseii .qi Cirturarii, cari erau stimatide cei mai santi dmeni in Israel, nu vor putea 6 disci-poll ai sei. Elul le mai dice, ca ei nu trebue rig semgrginescg ca Fariseii a invilta numai pre al ii saimplinescg legea, ci sa. o implinescg ei mai gntgiu ,ca sa pdtg avea dreptul sa invete apoi qi pre eV

www.dacoromanica.ro

CAP V. DE LA MATTEIU. 25

ea o implinesc5. Eattil principals datorie a unuiEpiscopu, a unui preotu ; dar nn mai pucin a u-nui magistratu, a unui superioru, a unui profesoru, aunui *into de familie.

V. 21-48. Explicatiunea ce Domnul nostru a datacellor mai de apetenie precepte morale alle legii vechine invatA, ca Dumnelou definde §i pedepsesce ri-guros, nu numai crimele cell' vgdite qi pecatele coleexpres condamnate de lege, ci ellu condan2ug ase-menea i cugetele, si poftele eelle desfrenate, cari inochii omenilor se pant, a fi iunocente. AfarI de a-drifa observatiune generali, qi care este de ua mareimportantti, afittimu Lica. patru instructiuni speciale :

Cea d'gntilin este, ea mgnia, iujuriile, ba chiarvorbele de despretu aruucate din urirt contra april-pelui, aunt totu' alit de condamnabile inaintea lui

Durum leu, ca omorul ; ca-ci adessea attiugerea des-pretuitUre produce supi5rare, superarea produce mgnie,mgnia produce torts, certa produce baae, hiltaea'Ate produce °morn., care e crime da mai detesta-bilk inaintea lui Dumne4eu. Mtintnitorul dar ne in-vata, ca de a uri pre cineva, din contra nottrebue sa lueramu din tote puterilo nestre spre aavea pace cu toti amenii,. qi ca nu ne este permisdo a offeri darurile si ruggeiunele nostre inaintea luiDumne4eu, dece nu mai anteiu ne vomu impiica cucei ce vomu sci ca au ceva asupra nostril.

A duoa iustructiune privesce iufriinarea poftelorucarnale. §i inprivinta acesta cerescul Dana ne in-vata, ea tale desfrgnate aunt totu ale de cul-pabile inaintea lui Dutnneleu, ca adulteriul eon-somatu, pentru ca acesta an este de catu resultatulacelora, ¢i ea un Cbrestin, peutru a nu ajunge la

si

departs

poftele

vi

vi

gi

www.dacoromanica.ro

26 EVANGELIA CAP V.

faptg, trebue mai gateiu si nu priimeseg in inimgpoftele cele illicite : mortifice simturile,

scot ochiul, taig mina ; adecg , sa renunte laamiciile gi contacturile persinelor gi color mai de a-prope, candu acelea s'aru face ocasiune de smin-telg gi de cAdere. Ear pentru aceea ce privesceviata conjugalg, Mgntuitorul adaogg, ca sacra legg-turg a moritagiului, pentru on -ce altu motivu nu pot°fi ruptg, de citu numai pentru motivul de adulteriu ;oi ca despgrtirile co se facu subt alto pretexte, auntfo,rte culpabile ivaintea lui Dumuqeu, qi Vitemritdresocietatii.

A treia instructiuue concerne juilmentul. Doctrinelui lisus Christos asupra acestui articol este, ci Chres-tinul nu trebue sa jure nici cum ; ci si, se mgrgi-nescg numai simplu a afirma, sau a nega, printr'unAga sau Nu: snag, candu vice, Aga ! si fie ma ; gi

cindu lice, Na! si fie nu. A ! citu de departs deacestu divinu comandamentu aunt acei Chrestini, cari.cu cea mai mare uourintg, qi chiar pentru bagatele,se jurl pre Dumneleul lor, pre viata lor, pre sufle-tul lor, pre oehii lor, pre legea lor; oi mai cu semi,aceia, sari jurg prin tribunale pe nedreptu pentru ugmosching platg, oi prin acesta vendu dreptul apr6pe-lui, oi illu bgrgcescu.

A patra instructiune privesce resbunarea. Aeupraacestui punctu Mgntuitorul ne invatg, ca trebue si neabtinemu de la on -ce felu de resbunare ; oi mai bines sufferimu injuriile gi nedreptgtirile, de citu si in-tdreemu reu pentru reu : mai bine al renuntinin ladreptul nostru, eindu nu va fi chipu de intelegere,de cater 81 ne judecimu cu fii nedreptatii gi ai pe-riciunii.

se-gi sa -gi

se-gi

www.dacoromanica.ro

CAP VI. DE LA MATTEIII. 27

Dupg acestea Fiiul lui Dumneleu, ridicaudu-se maipre suede totg Slosofia omenescg, ne comandg sit

iubimu, nu numai pre cei co ne iubescu pre noil cipre cei ce ne urascu qi ne persecutg pre noi, ca prinacesta sa ne asemnigmu lui Dumneleu tatglui nostru,carele resare serele sea binefgcgt6112, i preste ceirei ca qi preste cei buni, atIapg cu phie, qi terrine eel-lui nedroptu ca §i pre a celui dreptu. In fine ellu a-daogg, ci perfectiunea Chresting consist intru a imita pre Dumnecleu In iubire'qi in binefacere.

CAP VI.

In capitulul acesta Iisus instruesce pre discipolii sei desprelimosinA sau milostenie, despre rugaciune, despre ajunu saupostn : elu le comAndA de a se feri la aquitarea acestor actereligiose de ipocrisie si de ostentatiune ; cttci altminteri nupotu spera recompense de la Durnneftu.. 2. Ellu le defindede a aduna comori pre pAmentn, si ii exorta a se repausaasupra Provedinpi, si a cAuta mai anteiu imperalia lui Dum-ueOeu pi dreptatea lui, atunci trebuinci6sele vietei li se

vor da cu prissosu.

1. Luati a minte milostenia vostrA sa, nuo faceti 1naintea omenilor spre a fi vdquct deden0 ; dr de nu, platA nu avert dela TatAlvostru cellu din ceruri.

2. Candu dark faci milostenie, nu trompe-ta 1naintea ta, precum facu facarnicii in sina-goge §i to strade, pentru a fi laud* de 6-meni : adeveru 4icu vou6, 4 0 iau plata lor.

qi

pi

www.dacoromanica.ro

28 EVANGELIA CAP VI.

3. Tu ensa candu faci milostenie, sa nuscie stinga ta ce face drepta ta.

4. Ca al fie milostenia ta intru ascunsu ;§i Tata ten cellu ce vede intru ascunsu, acellava resplati tie la aratare.

5. i audit to rogi, nu fii ca facarnicii; can,le place in sinagoge §f in unghiurile strade-lor sa se rOge standu, ca sa, fie veduti de 6-meni : adeveru voue, ca i§i iau plata lor.

6. Ear to candu to rogi, inta in camarata, §i incuindu u§a ta, roga'-te Tatalui teueellui intru ascunsu; §i Tata' teu cellu ce ve-de intru ascunsu, va resplati tie la aratare.

7. i rugandu-ve, nu vorbiti multe, pre-cum facu paganii ; ca li se pare, ca In multalor vorbire vor fi au4iti.

8. Deci nu ve asem6nati lor ; ca ci Tealvostru scie de ce aveti trebuinta, mai naintede a cerre voi dela densul.

9. Astufel dar sa v6 rugati voi: Tatal vos-tru, carele esti In ceruri, santesca-se nume-le ten.

10. Vie ImpOratia ta, faca-se voea ta pre-cum in ceru §i pre pamentu.

11. Pima nostra cea spre fiinta da-ne-onoug astaqi :

12. i ne erta noue gre§alele nostre, pre-cum ertanm §i not grqitilor nostri :

13. i nu ne duce pre not to tentatiune,ci ne delibera,de cellu Reu. Ca a ta este im-pera'tia, §i puterea, §i marirea, In seculi, amin.

14. Ca de yeti erta 6menilor gre§alele lor,va erta i vou6 Taal vostru celu cerescu ;

(lieu

www.dacoromanica.ro

CAP VI. DE LA MATTEIU. 29

15. Ear de nu yeti erta omenilor gresalelelor, nici Tatgl vostru nu va erta gresalelev ostre.

16 i candu ajunati, nu ve faceti tristi cafagarnicii : desfigurezg, fegele, ca sa, separg omenilor ca ajunezti: adeveru lieu von6,ca f i iau plata lor.

17. Ear to dada ajunezi, ungeli capul sispa;leti faga.

18. Ca sa, nu to arati omenilor ajunandu,ci Tatalui tea celui intru ascunsu ; Tatglto u celu ce vede tntru ascunsu, va resplatitie la argtare.

19. Nu ve adunati voue comori pre pg-mentu, unde moliile, §i rugina le stria,, siunde furii le sapg si le furs.

20. Ci ve adunati voue comori in ceru,uncle nici moliile nici rugina le stria, si un-cle furii nu le sapg, nici le fun ;

21. Ca uncle este comora vostra, acolo vafi §i inima vOstra.

22. Lumingtorul corpului este ochiul : decideo, ochiul tea va fi curatu, totu corpul tenva fi luminatu;

23. Ear deco, ochiul t6u va fi turbure, totucorpul tea va fi intunecatu. Deci dedi, luminacea dintru tine este intunerecu, ifitunerecn1(Ire catu va fi ?

24. Nimenea nu p6te servi la duoi Dornni ;sau pre unul va uri si pre cellaltu va

iubl, Sall de anal se va lipI §i pre cellaltu vadespretul. Nu putf-ti servi lui Dumnedeu i.

lui Mamona.

§i

ca igi

ca -ci,

www.dacoromanica.ro

30 EVANGELIA CAP VI,

25. Pentru acesta 4icu voue : nu. v6 ingrijitlde sufletul vostru, ce veti raanca §i ce veti bea ;nici de corpul vostru, cu ce v6 veti Imbraca.Au nu este sufletul mai multu de catu nutri-mentul, §i corpul de eau vestmentul ?

26. Cautati la passerile cerului, ca nu se-rOna, nici secera, nici aduna In granare , §iTatal vostru cellu cerescu le nutresce : au nudifferiti voi cu multu de catu acestea ?

27.. Dar cine din voi Ingrijindu-se , poteadaogl staturei salle unu cotu ?

28. i pentru vestmentu ce ye ingrijiti ?luati aminte la crinii terrinei, cumu crescu :nu se ostenescu, nici torcu ;

28. Si 4icu voue, ca nici Solomon, in totsgloria sa, nu se Imbraca ca unul din acestia.

30. Deci dem pre erba campului, care as-ta4i este, §i mine In coptoru se arunca, Dam-ne4eu astu-fel o imbraca, au nu mai vfrtospre voi, pucinu credincio§ilor ?

31. Deci nu ye fugrijiti, clicendu ; ce vomumanca, sau ce vomu bea, sau cu ce ne vomuimbraca ?

32. Ca-ci pre tote acestea paganii le cauta;er Tatal vostru cellu cerescu scie ca avetitrebuinta, de tote acestea.

33. Ci cautati mai anteiu impe'ratia, luiDumnecleu §i dreptatea lui, §i acestea tote sevor adaoge voue.

34. Drept aceea, nu ye Ingrijiti pentru ma-ne ; ca-ci cea de mane se va Ingriji de allesalle : destul este ()Mei reutatea ei.

www.dacoromanica.ro

CAP. VI. DE LA MATTEM. 31

REFLEXIUNI.

Din partea gntaia a acestui capitul aflamu, ca mi-lostenia, ruggeiunea, si postul , sunt trei datorii forteimportante in Religiune, si cum ea not Cbrestinii alcade sa le implinimu cu sinceritate, ea* scopu dea dobgndl resplatrx, nu de la Omen', ci de la Durn-necleu, care vede ascunsurile inimei. La ac6stg ob-servatiune generalg sa cede sa adilogimu celle urmg-Ore. In ceea ce privesce ajunul eau postul, in legeavechie ug singta Ali in anu era dPstinatg postuluipublicu, elioa expiatiunii, in care nu era permis nicia manta nici a bea: ad ensit nu este vorba de a-cestu postn communu , ci de nisce posturi voluntariice'si impuneau devotii Israeliti , si la care FariseiifAceau un mare abnsu de Pgegrnicie, ca si la milos-tenie i la ruggciune, exagerfindu t6te nu mai ca sa,fie lgudati de 6meni : cfi_ci, cfiudu dh ate ng setivgmilostenie, cluta sa, o des cu mnitg fanfaronadg ,

namai acolo unde se aflau ameni multi adunati , cavap, §i stimeze de milostivi : efindu se ruga,

.i in sinagoge , ba finch' si in respfintiile stradelor,,se ruga cu multg ostentatiune, i standu in piciOre,ergsi cu scopu de a'i vedea Omenii , a'i crede depioi: candu posteau, iii desfigurau fecele artificial-mente, ca sa se parg, 6menilor palitli si ligniti ca deug lungg si asprg. postire ; in scurtu , ei fgceau totenu mai pentru ochii Omenilor, de la can trggeau nupucinu profitu material cu acestg masa- de pietate.De aceea darg Domnul nostru declarg, eg, ei luauplata de la dmeni si de la Dumneq.ea n'aveau aastepta, de cfitu osendg pentru amggitorea forIn contra acestor abusuri farisaice Domnul nostru ordong

qi

sg'i

§i

fgcgrnic re.

gi

igi

www.dacoromanica.ro

52 EVANGELIA CAP VI.

discipolilor sei, qi noug Chrcstinilor, de a ne feri for-te multu le ipocrisie §i de vanaglorie la implinireaacestor acte religiose, adducendu-ne a minte ca sun-temu pururea in presenta lni Pumne4eu celui ce yede tote faptele nostre, ba anal si cugetele inimei nOstre,

Ear in privinta rugaciunii in special, Domnul nos-tru ne ordong sa nu vOrbimu multe .catre Dumnel.euTatgl nostru , pentru ca ellu scie de ce avemutrebuintA, mai nainte de a cerre noi de la densul. Ru-ggeiunea fiindu celu mai dinteiu actu ally adoratieidivine, Fiiul lui Dumneleu ne a forniulatu gi mode-lul, prin care ne invata cum sa no rugamu Tataluinostru celui din ceruri ; qi find -ca suplica ne a fg-cut'o insu'§i Flint cellui ce are a o priimla se intelege, caellu a coprinsu intrensa tote ce trebue sal cerrem a,totu ce privesce la gloria lui Darnnuleu la ferici-rea nostra in genere.

In acOsta formula, intitulatg --Ruggeinnea Domn -scg, numindu noi pre Durnneqeu t itg alma nostru,recun6scemu neapgratu, ca noi toti Chrestinii suntemufrac', ca prin urmare noi trebue sit ne iubimusa ne ajutamu until pre altul ea fratii. .

Noi cerremu sa ne ajute s5 fimu atatu de virtuoli,yn catu prin faptele 'Astro celle sante sa se marescitArea santu nutnele Tatglui nostru celui din ceruri,

Noi chiemainu pre Dumneqea sa impgratesca prinFiiull seu in i'nimele nostre, ca sa putemu implini vo-ea lui cu aceea§i docilitate, cu care o implinesca an-gerii in certiri, farg cea mai mica intarliere, sau a-batere.

Noi cerremu dela Tatal no3tru collu cerescu sa noden Ca mien fii pitnea, adecg subsistent% vietei, aprea pntea face tote mai voea lui.multi'

ni

ni 1i

www.dacoromanica.ro

CAP VI. DE Lit MATTEIL 33

Si fiiindu ea meritul ruggeiunii consist in pacesconsciintei , noi asiguramu pre Dumne4eu despre a-c6sta, qi cerremu, ea atatu nnmai sit ne erte elu nouiSgreplele nostre , pre cittu vomu erta noi celor cene gre§escu none.

Dar dupg tote acostea recuu6scemu indatg ca amupromis lueruri cam cu grew de implinitu pentru slii-biciunea nostrg , §1 de aceea ne rugamn lui Damao-qeu sa uu pet mite de a cildea noi in tentatiune , cieln, Atot-puternicu §i Tata bine voitoru, sit nedelibere do celn Reu.

Apoi la finitul ruggeiunii, pentru a face qi mai in-tolesg ceresca doctring a impAciuirii , Domnul nostrudeclar liimuritu , ca Boca noi nu vomit erta 6meni-lor greplele lor, nici Dumner,leu Tatgl nostru nu vaerta none gresalele nostre. Acestg conditiune decisi-vg nu esta impossibilg , de Ore-ce Autorul ei a jus-tificat'o prin slue instill restignitu pro crime , cu pi-rouele in mani rti in pici6re , cu Iancea In costs, , cucorona do spini pro cap.! , cu otetul cu ferea Inbuzo, rugb.ndu-se chiar pentru restiguitorii set, iicendu : Parinte ertg lo lor, ca nu sciu ce facu.

Cole ce urmOzg dupit v. 19 34 nu aunt de catunun comentaru , un desvoltare practicg a celor co-prinse mai sus. Preotii i Cgrturarii lui Israel, petimpul venirii Dommilui nostril Iisus Christos , ajun-sesserg in atata corruptiune ii degradare, in catu i§iperdusserg ii increderca in Dunme4e6sca Provedintg,

pusesseril totg speranta numai in Mamona, ido-lul avaritiei, pro care ilu admit cu inima gi cu su-fletul, de in face lumii se prefaccau a fi adoratoriicei mai zeloli ai lui Dumnegeu; gi en cittu mai multu

voiau a esploata buns creilintil a poporului in profi-8

ca

tai

4i-

§i hi

ci

nn,

pi

www.dacoromanica.ro

34 EVANGELIA CAP VI.

tul lor, pre atAtu mai multu exagerau actele extori-ore ale cultului divinu , duph cum se vedu descrisein acestu capitol , qi duph cum Domnul nostru ni leva descoperi qi mai multu in alto locuri ale Evange-liei sale. Din acestu punctu de vedere dull IisusChristos licea diseipolilor sei cam intr'acesta chipu :

Findu ca nimeni nu TR° servi la dol dornni , nicivoi nu veti putea servi li lui Dumneleu qi .lui Ma-mona, dupre cum facu Fariseii; ci d6ea void A fitidiscipoli ai mei i adoratori ai lui Dumneqeu , voitrebue s1 hicrati cu sinceritate la propagarea Evan-geliei §i a cultului diviuu, i sA nu vg ingrijiti de a-gonisele materials, be.. nici chiar de nutrimentu li deimbrrichminte , ci O. aveti tot increderea iu Orin-tam provedinth a lui Dumnecleu ; caci (Idea elu in-grij6sce pang §1 de niece phssiirele te se vendu cat6duo intr'un banu, qi de plantele cele efemere, cu a-tfttu mai multu darn va ingriji de voi fii sei , i la-boratorii Evangeliei sale.'

Au4iti, Episcopi I au4iti, preoti ! aufli, boeri 1 au-liti toti Crestinii ; autliti cuventul Domnului ! Nu vgadunati vouh comori pre primentu : nu vg Inchinatvitelului de aura; ci vg inchinati lui Dumne(leu, carea fAcutu coral qi pamentul, qi tote bunurilelumii pen-tru trebuintele adoratorilor sei : Chutati mai iinteiuimphrAtia !Lai Dumnecleu qi droptatea lui , qi acesteatote se vor adaogo vouh. g'

www.dacoromanica.ro

CAP VII. DE LA MATTEItt. 35

CAP VII.In aceatu capitul lima vorbesco despre judeeittile cele te_merarii ; despre prudenta cu care trebue a se propune doc-trina Evangeliei ; despre eficacitatea rugrteiunii : elu prescrieregula equitritii, fi lridelDllit a intra grin porta cea strimtii ,si a se feri de inviltritorii cei faisi : elu declarii, c/ nu tollchti invecii numele seu vor intra intro imperiitia cerurilor;qi printeug similitudine Gonchide, eft nimicu nu foiosesce cui-va de a mill cuven'ul seu, deco nu va pune in lucrare ce-

le co Rude.

1. Na judicati, ca sa nu fiti judicati ;2. Caci cu judicita cu care yeti judica ,

yeti fi judicati, si cu m6sura cu care veti me-sura, se va mesura voile.

3. Si pentru ce vedi fuscelul edit din o-chiul fratelui tau, 6r barna cea, din ochiul toilnu o iai a minte ?

4. San cum vei putea, dice fratelui telt :

lassa, sa scotu fuscelul din °chilli ten, pe canduetta, barna este In ochiul tett?

5. Facarnice, scote antein barna, din ochi-ul ten, si atunci vei putea vedea sa scoti fus-celul din ochiul fratelui tem.

6. Nu dati cele sante canilor, nici aruncatimArggritarii vostri inaintea porcilor , ca nucandu-va sa le cake in piciorele for , si In-torcendu-se, sa, ye sfasie pre voi.

7. Cerreti, si se va da voce; clutati, si vetiafla ; bateti , si se v'a deschide voce.

8. Ca totu celu ce cerre ia, si celu ce can-t, aft, si celui ce bate 'i se va deschide.

9. San tine este dintre voi omul, care, de'iva cerre fiiul seu pane, au dory ii va da petra?

www.dacoromanica.ro

36 EVANGELIA CAP VII.

10. de va cerre pesce, au doa ii va daserpe?

11. Deci deo, voi rei fiindu, sciti a da daribune fiilor vostri , cu crau mai multu Tata'vostru celu din ceruri va da cele bune celorce cerru de la densul.

12. A,sa dar, tote cite voiti sa, ve faca voceemenii, faceti si voi for asemenea; cad aces-ta e,te legea i preetii.

13. Iutrati prin 'Arta cea strimtii; cadlargrt este porta , si spatiosa este calea careduce in perlare , si multi sunt cei ce irrtraprintrensa.

14. Caci strimta este porta, §1 anevoiosacalea care duce in via a, §i pucini stint cei ceo af16.

15. Niti-v6 de profep cei mincinu§i, Ca-li inu catre voi in vestminte de of , er pedin intru sunt lupi

16. Din fructele for ii Yeti cun6sce. Au(lora cullege tine - va sti uguri din spini, sausmochine din ciulini?

17. Astu - fel , totu pomul bunu producefructe bune; er pomul celu reu produce fruc-te relo.

18. Nu pote pornul bunu sa produca fruc-te role, Did pomul celu reit sit produca, fruc-te bune.

19. Totu pomul ce uu face fructe bum, setaie, in focu se aruncli.

20. Asa dar dup. fructele for ii veti cu-nosce.

21. Nu totu cclu cemi dice mie , Dome,

i

N

ritpitori.

§i

www.dacoromanica.ro

CAP VII. DE LA MATTElt 37

Mane, va infra Intru 1p6rAtia cerurilor, eicelu ce face voea Tat Alai meu celui din ceruri.

22. Multi vor slice mie in qioa aceea : Dom-ne, Domyie , au nu cu numele ten amu pro-fetisatu , §i cu numele tcu demoni amu scos,§i cu numele teu puteri multe amu facutu ?

23. i atunci voiu marturisi for ; ca, niciun data nu v'amu cunoscutu pre voi : depAr-tati-v6 de la mine, lucrAtori ai fait de legii!

24. Aqa darn, totu celu ce aude aceste cu-vinte ale mele, si le face pre ele, asenanna-lu-voiu bArbatului Inteleptu, carele §%-a edificatucasa pre petra.

25. i ckla ploea , §i venia torentele , §i

suflarg venturile, §i lovirI in casa aceea, §inu cAqii; pentru cn. era 1ntemeiatn, pre para.

26. $i totu celu ce aude aceste cuvinte alemele, §i nu le face pre ele, asemena - se - vabArpatului neinteleptu , carele ci - a edificatucasa pre n;sipu.

27. ploea , §i venire torentele,suflarn venturile , §i lovirA In casa aceea , §i

§i cAderea ei fu mare.28. i fu dada terminA, Iisus cuvintele a-

cestea, se spnim'entarn, glotele de doctrina sa.29. Pentru ca, ii invata pre denci ca celu

ce are autoritate, §i nu ca Ciirturarii.

REFLEXIUNI.

V. 1-5. Din lectura acostoru versete aflAmu, eftnimicu nu este mai leans, de ciitu a critics gi a o-gndi gregalele aprOpelui; dar cA nimicu nu este mai

i caclii §i

cap;

www.dacoromanica.ro

38 EVA NGLLIA CAP VII.

anevoe , de catu a observe, a'qi indrepta nescinepe'catele sale. Noi criticamu oAndimu cu multg as-prime greialele altora; or pro ale ndstre nici ug datanu voimu sa le re visuimu. Noi observamu cu microscopul tale mai mici greqale ale altora; dar pe'catelendstre amu voi sa nu fie de nimenea observate : en-sg In zadar ; caci cu me'sura cu care me'suramu notaltora, totu cu aceeaqi qi altii ne mesdrg noue, ba An-a cu virfu indes3atg. Noi osrindimu pre altii ade.sea pentra bagatele , pe candu pdte ca Is not amuggssi mai multu de lucru. Noi ridemu ade3sea de micigreqale ale altora, qi nu plangemu mai bine de pha-tele ndstre.

Sa fie dre critica greqalelor aprdpelui un semnu cane ddre inima de indreptarea lui ? Dar atunci natu-raiment° am trebui sa ne ddrg inima mai anteiu deindreptarea ndstre, qi prin urmare ne amu indreptamai gnteiu pre not inmine. racarnice, slice lligutuitorul ,

scote mai gnteiu barna din ochiul ten, ca as poivedea apoi sa scoti gunoiul din ochiul fratelui ten !

V. 6. Textul acestui versetu coprinde ug lectiunede prudintg calm Apostoli qi dare tati predicatori;Evangeliei , amu careia incomes este , ca nu trebue asimbie cu sacra doctring a Evangeliei pre dmenii ceicarnali qi profani, earl in loon da a se converti qi ase indrepta, vor dobgndi numai ocasie de a batjo-cori tole sante, qi a persecute pe seniagtorii cuven-tului lui Dumnegeu.

V. 7-11. Miintuitoral ne asigurg , ca ruggeiuneacatre Dumnelou are a infalibilg eficacitate totu de-auna candu este insocitg de zelu qi do perseverantg,qi candu cineva cerre lucruri adeve'rate i drepte; emulgmuresce acdsta prin comparatiunea ce face intro

qi

qi

gi

www.dacoromanica.ro

CAP ITIL DE LA MATTBA 39

Dumnellea si intro unu p'grinte do familie , care niciug data nu refuse copiilor sei luorurile cele nee essarii

V. 12. Nimicu mai lgrauritu, nimicu mei lesne 'deinteles de catu acesta, ea coca ce voimu sa ne fa-cg noug altii, aceea sg facemu qi not altora. Mgn-tuitorul declarg, cg in acesta se resume totg doctrinelegii si a profetilor. *i in adev0r, acesta este resu-matul a tatg morale Crestinh , de a face not altoraaceea ce voimu sa ne fach mug altii , qi a nu face

altora aceea ce nu voimu sg ne facg noug altii ; a-cesta dictezg ii ratiunea.

V. 13 14. Domnul nostru ne indemng sa pgrg-alma mica corruptiunii cea bgtutg de cei mai multi,

sa intramu pre calea virtutii cea chlcatit do preapucini; argtandu-ne, cd cea dinteiu, de qi comodg inaparintg , dar duce in petiare suflateseg qi trupeseg,er cea dupg urmg, de si incomodg, der duce ie via[aeterng.

Vecli , iubite Iectoru, de cum va vei fi mergenducu gleta cea neredg pre calea necredintei si a do-prevatiei, intdrcete cfitu mai curendu, intrg en cospucini qi intelepti pre calea virtutii qi a pietgtii, ca-m to va duce cu securitate in viata eterng.

V. 15 23. Elms poruncesce discipolilor sei de ase feri de invgigtorii cei mincinoqi qi iuteressati, sarispecula cu Religia, Regula ce be dg de a'i distingoeste, de a'i -examine dupg faptele ci conduita lor ;cad un impostoru nu pets avea ug purtare totu de-auna conformg preceptelor Evangeliei , precum unadeVeratu discipolu alu Evangeliei nu pet° avea deordinar as purtare contralicgtdre doctrinal precop-telor ei. Domnul nostru, conchipndu, adauge, ca obinu va recuudsce nici ug data de discipoli ai sei pre

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

40 EVANCIELIA CAP VII.

aceia, can cu gum spunu ca suet Crestini, er cu fap-tele dovedescu ca suet pggani , lucrgtori ai fArg delegii. Mare numAru din Crestinii de astgli va trebuisa se infioreze de adistA drisptil sentintg !

V. 24 29. In fine Deus Mgntuitorul nostru Li-chee oratiunea sa de pre munte prin comparatiuneaa duo case edificate, una pre p6trit alta pre nisipu,sti prin care ne invatg; ca in deriertu nude cineva cu.vOntul Evangeliei sale, deal nu puce in lucrare celece a auclitu predicindu-i-se; qi ca aceia cari scapg. dinvedere acSstg datorie esentialg, nu voru Wee. stAruiin bine, nici rosista la tontatiuni. Apt darg acestasimilitudine concbilet6re ne aratg destul de liimuritnusul ce trebue sa facemu de doctrine Evangeliei ingenero in parte do mAntuitorele instructiuni co-priuse in capitolttl acesta cele duo procedento

CAPIn acestu capitol Evangelistul raportezit mai multe miracoleoperate de Haus Christos : Elu vindedi pre unu leprosu, presorvitorul nnui Sutasu, pre sticra lui Petrn : respunde nnuiCarturaru, si nnui discipol ale see : domolesce 115 tflupestit,

dui demoniaci.

1. i descendendu elu de pre munte, ur-malt dupA densul glote multe.

2. 1i ettA unu leprosu, venindd se Inchina,lui, clicendu : Mune, de vei vol poti sa m6curacesci.

3. Ear Iisus tinyndu mama, se attinse dedensul, clicendu : voescu, curaIesce-te! i In-data se cur 4I lepra lui.

§i in

qi deliberg

l

, qi

VIII.

www.dacoromanica.ro

CAP VIII. DE LA MATTERS'. 41

4. Si fi disse Iisus : vedi , nimenui s'a nuspui; ci pass de to aratA preotului , gi offe-resce darul care a comandatu Moise , intrurp Arturie lor.

5. Si intrfindu Iisus In Capernaum, se apro-pia la densul unu Sutagu, c,licendu :

6. Domne, domesticul meu zace in casa pa-raliticu, greu chinuindu- se.

7. Ear Iisus disse lui : eu venindu , fluvoiu Tiil deca.

8. Si respundendu Sutagal, disse : Domne ,nu sum demnu' ca sa intri subt acoperemen-tul meu; ci di numai uit vorbl, gi se va vin-deca domesticul meu.

9. Caci gi eu omu subalternu sum, avendusub comanda mea mi!itari ; gi dicu acestuia :mergi, gi merge; gi altuia : vino, gi vine; giservitorului meu : fa acesta, gi face.

10. Si audindu Iisus, se mirk gi disse ce-lor ce urma dupA densul : adeveru dicu vou6,nici in Israel atata credinta, n'amu aflatu !

11. EarAgi dicu voile, ca multi de la reg.-rituri gi de la appussuri voru veni , gi vorugedea la mask cu Abraam, cu Isaac, gi cu Ia-cob, in imperAtia cernrilor ;

12. Ear fii imperAtiei se voru scote in in-tunerecul celu mai dinafarA : acolo va fi plan-sul gi scrignitul dintilor.

13. Si disse Iisus Sutagului : passl, gi pre-cum ai credutu fie tie. Si s'a vindecatu do-mesticul seu In ora aceea.

14. Si venindu Iisus in casa lui Petru, W-O pre socra lui zAcendu, gi apprinsA de friguri.

www.dacoromanica.ro

42 EVANGELIA. CAP VIII.

15. i se attinse de mina ei , §i o Lassafrigurile; §i se scula, §i servia lor.

1E. Ear dupg ce se flat sera, addussera ladensul pre multi demoniaci; §i scosse spiritelecu cuventul, si pre toti cati erau plitima§i iivindeca.

17. Ca sa se plinesca ceea ce s'a 4is prinprofetul Isaia , care (lice : Elu infirmitatilenostre a luatu, §i morburile a purtatu."

18. 1$i vecIendu Iisus glote multe in giu-rul seu, comanda sa tred de ceea parte.

19. i apropiindu-se unu Carturaru , clisselui : InvItatorule, urma-voiu tie on uncle veimerge.

20. Ear Iisus 4isse lui : vulpile au vizu-nii, §i passerile cerului cuiburi; car fiiul omu-lui nu are unde sa'§i piece capul..

21. Earn altul din discipolii sei clisse lui :Domne, permite'mi Anteiu sa me ducu sa im-mormentezu pre tatIl meu.

22. Ear Iisus 4isse lui : urmeza mid 1 §i.

Lassa pre moll sa'§i ingrepe pre mortii lor.23. i intrandu elu in vas, urmare, dupO

densul discipolii sei.24. i eta furtung tare se ridicA, in mare,

In catu vasul se acoperia de valuri ; or eludormia.

25. i apropiindu-se discipolii sei, flu des-teptarI, clicendu : Domne, mantuesce - ne, aperimu !-

26 i clisse lor : pentru ce sunte(i frico§i,pucin credincio§ilor ? atunci sculandu-se, cer-tA venturile §i marea, §i se fact linisce mare.

,

www.dacoromanica.ro

CAP VIII. DPI LA MATTEIff. 43

27. Ear omenii se mirara qicdndu : ce felude omu este acesta, ca venturile, si mareaasculta de densul

28. i venindu elu de ceea parte, In coprin-sul Gherghesenilor, flu intimpinarA doi Indra-citi esindu din mormenturi, furiosi forte , Ineau nimeni nu putea trece pre acea tale.

29. i Indat6 strigarl, clichdu : ce ai cunoi, Iisuse, fiiul lui Dumneleu? ai venitu aicimai nainte de timpu sa ne turmentezi?

30. i era departe de densi ua turmA ma-re de porci pascendu.

31. Ear dracii flu ruga pre d6nsul, ;Uchida :d6ca ne scoci , da - ne voe sa ne ducemu inturma de porci.

32. i cjisse for : mergeti ! Ear ei esindu,se dussera In turma de porci. i eta se preci-pita tots turma de porci de pre termure In ma-re, si se limed In ap6,.

33. Ear pastorii fugira, si venindu In ceta-te, anunciarA tote, si tole despre cei

34. i etta tota cetatea esi intru Intimpina-rea lui Iisus; si v6lendu-lu, flu rugarI sa es6din coprinsul lor.

REFLEXIUNL

V. 1 4. Fiindu ca in eapitulul acesta se inceperecitul miracolelor lui Iisus Christos, sa cade mai rin-teiu in genera sa observiimu aceste miracolo. Intren-sole descoperimu pe de ug parte puterea cca nerniir,ginitil a lui Iisus Christos, care vindeca totu felul debole cu singuru cuventul qi en attingerea ; pe do

indraciti.

qi

gi!

,

www.dacoromanica.ro

44 EVANGELIA CAP VIII.

altg parte, bungtatea si iubirea sa do 6meni , fiinduca, aceste miracole nu erau do e'en binefaceri. Sco-pul acestoru miracole era mai cu osebire de a con-vinge pe dmeni, ca Iisus era trgmis dela Dumne4eu,i de a'i ingagia sa'lu asculto si sa credit intrensul :

acesta era rti cause, ca elu nu fgcea miracole de catunumai in faverea acelora, cari credeau ca elu le Vo-te face.

Mara de acesto reflesiuni generale , pre care trebuo sa le avemu totu de auna inaintea ochilor canducitimu Evangelia , sa cade sa observe= si in parteasupra vindecarii loprosului , ca Iisus 'I a vindecatuin consideratia credintei si a ruggciunii sale. De adnot putemu cullege , ca Domnul nostru mgntuesce qideliberil pre aceia, cari se adresseet la densul cu in-credere qi Catre acestea , deca Iisus aordonatu leprosului de a se duce sa se arate lapreoti, qi sa offerescg aceea ce era prescris de lege,n'a face° pentru altu ceva, ci de a'i convinge cumca, acestu omu era acum in adeveru vindecatu, qi caei sa nu'lu p6tg acusa do transgresoru alu legii JulMoisoi Lepra cea spirituals eau moralg este mitamai grew de vindecatu do catu cea corporalg ; predense nimica altu nu o p6te vindeca de catu cuventul lei Christos, coprinsu in Evangelic, dar si lepro-sul acesta trebue sa voescg §i elu a se prirgsl de re-tele sale obiceiuri , atunci cuventul Domnului esteinfalibilu.

V. 5-13. Istoria Sulagalui care cone de la BensChristos vindecarea servitorului sett , este mai cu o-sebire vrednicg de Insemnatu pentru umilinta qi ad-mirabila credintg a acestui omu. Elu nu se credeapre sine vrednicu de a priiml pre Iisus in case sa;

Cu

gi

=Meld.

www.dacoromanica.ro

CAP VIII. DE LA BilATTEIV. 45

dar avea convictiune fdrte tare, ci Domnul nostrii,firg si se ducg acolo , putea vindece pre servito-rat sea printr'unu singuru cuventu cu aceeagi losni-ro , on care gi elu insugi , ea oficieru , eta ascultatudo soldatii suppuli sub comanda sa. Lauda ce Dom-nal lisus fgei credintei Sutagului icendu, ci o astu-felu de credintg taro nici in Israeliteni n'a aflatu, neobligil pre not Crestiuii de a da mutts attentinne asupra acestui loco alu Evangeliei, gi a imita frumosulexempla de umilintg gi de credintg alu Sutagului. LaEteestit ocasiune Hans pre lice, ei multi voru vent dola resgritu gi de la appus, gi se voru /vela la ban-cloud messianu en credinciosul Abraam ; dr fii

pilriitiei se voru sedte afarg. Acosta insemna, eft pg-ginii voru vent din tote pattile lumii , gi voru iutrain allb.uta aceeptandu doetrina Evangeliei, orcR Ituleii, pentru necrediuta tor, volt' fi leptidati intru intunereenl nesciintei gi alu periciuuii; acesta s'agi realisatu eutindu dupg aceea.

V. 11 17. Reflexiunea ce Evangelistul face asu-pra vindocirii sdcrei lui Petra gi a mai mutter in -drileiti gi pgtimagi, raportindu:acesta oracolu alu luiIsaia : Elu neputintele nOstrs a luatu , gi Welt) apurtatu"; ne aratg scopul totulor miracolelor lui IisusChristos. Elo tindeav a convinge pre dinenii cei no-credinciogi , cit Iisus era adeveratul Mintuitoru celupre4is do profeti, gi ca elu a venitu in lame numaipentru bincle dmenilor, , de a'i libora de suferinteletrupesci , gi mai cu osebire de pecatele tor, din careisvoriscu tete misorlile trapesci. Sticra lui Petra,Indatil ce se attinse mina Mtintuitorului de densa, sescald, gi servia tor. Slibiciunea ornenirii are trebuin-tg, ca gut eiu lisus Christos si se appropie do pecg-

s

im-

diving,

www.dacoromanica.ro

46 EVANGELIA CAP VIII'.

tosu, apace ca de mAng, attingandulu cu gra-tia sa, pentra a'lu urni din tina in care zace; darapoi ferice de acela care, attinsu astufelu, scie a con-rcspunde la divina grade a Jul Iisus Christos, pringrabnicil pgrilsire a relelor sale deprinderi , prinpracticarea faptelor bune !

V. 18 22. Respuusul ce Iisus date CArturaruluicare promitea a urma dup'1 clOusul , ii da sa intele.

cA, 1anga d6usul elu nu trebuea sa se astepte laavantagiuri lumesci , nupA cum credea elu, ci la sii-racie si neavere. Co do cArturari de acestia innume-lit Christos astadi intre discipolii sei ! A.ceea cc disseIisus nnuia din discipolii sei, ,, de a Masa pre mortistest ingrepe pre mortii insemna, ca aceia pre,care elu ii chiamA de a fi discipoli ai sei, trebue si-tu urmeze fitett intArdiere , .1 fie gata a pAriissi.tote , chiar si pre parinti si frati , cAniu acestia nuvon mai da semen 3e viatit spirituals, si de con-ve'l tire.

V. 23 27. In miracolul ce lisus Christos Men,doinoliudu rut tuna mArii, avemu a observe : pe do oparte , puterea cea supranaturalA a Domuului uostru,care cu cuventul sea calmA venturile si marea ; erpe do alto , fries Apostolilor provenitii din lipsa decredintii. Acestu evenimentu dar, care tindea a con-firma credinta lor, trebue of fortifice pre a ndstrA, qieh ne inspire o perfect5, incredere in bun1lateaputerea Domuului si Al5ntuitorului nostru Iisus Chris-tos; Ii tottrd'auna, cAndu no aflamu inviforatt de va-lurile vietel, sa -alergamu cu credintg atre densul, sisa strigAmu cu cAldurg : Ddmne , mAntuesce-ne , caperimu!

V. 28 34. Din istoria acestoru doi demoniac' ne

sale

i

gg,

qi

lot",

1i

www.dacoromanica.ro

CAP WIT. DE LA MATTEIO. 47

invgtame, ca pang la venirea lui Iisus Christos, Dia-volnl esercita puterea sa asupra dmenilor; der ca Ii-sus era venitu pentru a'i ridica puterea , si a'i dis-truge imperiul.

Despre coca ce se inte'mpla porcilor co se preci-pitarg in mare, dupg co intrarg demonii intransi dinpermisiunea lui Iisus , sa cede sa observamu , catesta perdero fu o probg o pedepsil pentru

acelui tinntu. Domnul nostru vol a argta prin a-cesta, ca acei doi nenorociti erau in adeveru posse-dati; ca elu are putere a comauda demonilor, , si caaceste spirite role nu se potu attinge niei de croaturele cele mai despretuite firs permisiunea lui Dum-neleu. Tote acestea tindeau a couvinge pro &perildespre divine autoritate a lui Iisus Christos ; a'i in-stru" despre scopul venirii sale, a'i indupleca saadmitg doctrine sa cea cerOscg. Dar &mg miserabiliilocuitori din Gherghesa, In locu sa appretnescg saadmire mgrimea facerii de bine cab° cei doi neno-rociti dmeni , ei regretarii atatu de menu perdereaporcilor , in eatu allungarg din tinutul for pro bine.fa'atorul omenirii. Multi si din Crestini preferg maibine a vietul cu patimele for cele dobitocesci, de

catu a priimi pro Christos Dumneqeu in case su-fletuhti prin impgrasirea cu DemuqeescilePaine.

§i locni-torii

§i

§i

for

a.

www.dacoromanica.ro

48 EVANGELIA CAP IX.

CAP IX.vindecii unu paraliticu : chiamit pre Mattein la ineir-

cinarea de Apostol : respunde celor ce se scandalisau cft elumAnca cu piicatosii , jai aceloia ce ilu intrebau , pentru cediscipolii sei nu ajunezii, ea ai lni Ioan Botezitorul. Dupaeaceea vindecti pre o femee paimalli de curgerea sAngeluiinviazil pre o tingrA : deliberii pre unu indracitu mutu :exorta pre discipolii sei de a ruga pre Dumneclen sa trruni-

trt predinatori nmi multi pentru propagarea Evangeliei.

1. intrindu in corabie, trech si veni incetatea sa.

2. i ettA addussera la ddnsul unu para-liticu pus pre patu; i vedelidu Iistls credin-ta tor, disse paraliticului : cuteza, fiiule, ertd-se tie pecatele tale.

3. Si kVA, unii din Carturari dissera in si-nele : acesta blasfema.

4. i vedo`ndu Iisus cugethrile tor, disse :

pentru ce cugetati voi rele in inimele v6stre?5. Caci ce este mai lune a dice : 6rta-se

tie pgcatele; sau a dice : scold-te §i umbla ?6. Dar ca sa vedeti , eh fiiul omului arc

autoritate pre pdmenta a erta Ocatele; atunci(lice paraliticului : ScOld-te ! ridica i pate],to dt la casa ta.

7. i scullindu-se, se duse la casa sa.8 Eard glotele ve'endu, se mirara, §i glori-

ficau pre Dumnedeu, celu ce da o putere ca a-.cesta omenilor.

9. trecenudu Iisus de acolo, vOdli pre unuomu a nume Matteiu, ed6iidu la vama , §i

disse : urm6zd'mi I §i elu sculhndu-se, :Annadupd

Iisus

si

densul.

si

$i

www.dacoromanica.ro

CAP IL DE LA MATTED,. 49

10. i fu pe candu §edea elu la masa incase, si etta multi vamesi §i pecatosi veniudu,sequra la masa cu Iisus si cu discipolii sei.

11. i veclendu Fariseii, clissera discipoli-lor sei : pentru ce cu vamesii si cu pecatosiimaninca invatatorul vostru ?

12. Ear lisus atuAndu, gisse for : nu au tre-buinta de medico cei sanatosi, ci cei bolnavi.

13. Ci mergeti de afiati ce insemneza aceea :Misericordie voescu, si nu sacrificiu". Ca-cin'amu venitu sa chiemu pre cei drepti, ci precei pe'catosi la penitents.

14. Atunci se apropiara la densul discipo-lii lui Than, qicendu : pentru ce not si Fari-seii ajunamu multu; er discipolii tei nu aju-Lieza ?

15. Ear Tisus qisse for : au -dory potu nun-tasii sa se Intristeze pre catu timpu mirelese Oa cu densi ? Ensa vor vein Mille, candumirele se va lua de la densi, si atunci vor ajuna.

16. i nimeni nu carpesce petecu nou lavestmentu vechiu ; ca-ci carpitura peteculuidestrarna din vestmentu, si ruptura mai marese face

17. Nici pune cineva vinu nou in fele vechi;er dem nu, folele plesnescu, si vinul se varsa,si Miele se perdu : ci punu vinu nou In felenoui, si anAnduo se conserve,.

18. Acestea vorbindu elu catre den§i, ettaunu superioru ( de sinagoga. ) venindu, se in-china lui, gicendu : ca fiica mea acum muri;ci venindu,% pune-ti mana preste (Musa, si vafi- vie.

4www.dacoromanica.ro

60 EVANGELIA CAP I.S.

19. i sculandu - se Iisus , se dusse dupadensul cu discipolii sei.

20. i etta o muiere patimasa de curgereasangelui de doi-spre4ce ani , apropiindu-sedinapoi , se attinse de marginea vestmentu-lui sell.

21. Ca 4icea In sine, numai de me voiu at-tinge de vestmentul sea , me vein mantui.

22. Ear Iisus Intorcendu-se, §i veclendu-o,ilisse : cuteza, fiica", credit*, to to a mantu-itu. i se vindeca, muierea din ora aceea.

23. i venindu Iisus In casa superiorului,§i vecjendu pre fluerari , §i pre poporu sgo-motandu.

24. pisse for : plecati de aici; ca-ci copi-la n'amuritu, ci dorme. i I§i rideau de Omni..

25. Ear dupa ce se scOsse afar% glota, in-trandu, o apuca de mana, §i se scula copila.

26. i se respandi fama acesta In totu lo-cul acela.

27. i inaintandu de acolo Iisus , urmara,dupa, densul doi orbi , strigandu §i qicendu :miluesce-ne, fiiul lui David !

28. i intrandu In cask se apropiara, la den-sul orbii ; §i 4isse for Iisus : credeti ca, pociuface acesta ? Dissera lui : a§a, Domne !

29. Atunci se attinse de ochii lor, qicendu :dupa, credit*, vostra faca-se voa!

30. i se deschissera ochii for ; §i le co-manda cu rigore Iisus, dicendu : vedeti , ni-menea sa nu scie I

31. Ear ei e§indu, flu divulgara In totu lo-cul acela.

www.dacoromanica.ro

CAP !X. DE LA MATTEIg. 51

32. Si pe candu e§ia ei, etta addussera ladensul pre unu omu surdo-mutu Indracitu.

33. Si scoOndu-se dracul, vorbi surdo-mu-tal. Si se mirarti glotele, gicendu : ca nicidata nu s'a v6qutu astufelu in Israel!

34. Ear Fariseii diceau : cu domnul demo-nilor scote pre demoni.

35. Si incungiura Iisus prin tote ora§ele qisatele, Invatandu in ginagogele lor, §i predi-candu Evangelia imp6ratiei, §i vindecandu Vita,bola §i tota, neputinta in popul.

36. Si v6dendu glotele , i se fact mild de(164, ca' erau obosici §i respanditi ca oile cen'au pastoru.

37. Atunci qisse discipolilor sei : seceriqueste multu , er lucratori

38. Rupp dar pre domnul seceri§ului, cash scota lucratori la seceri§ul

REFLEXIUNI.

V. 1-8. Doue reflexiuni sa °ado sa facemu asu-pra vindecarii paraliticului Anteia, ca Douanul nos-tru o facit in consideratia credintei acestni nenoro -citu, acelor ce ilu presentarg pre patu; ceea ce neface a vedea , ca numai printr'o sincerg credintg ,printeun umilu recuisu In Iisus Christos, putemu do-banal efectul gratiei sale, A don, ca de dre ce lisusChristos avea , nu numai puterea de a vindeca bole-le, dar qi autoritatea de a erta Ocatele , not trebuesa'lu privimu ca Mantuitoru qi judecgtoru alu nostru,

sa ne punemu in stare de a dobandi de la (Must:ertarea pgcatelor prin credintil qi penitentg, adec#t pg-rasire de pgcate. La omu este do o potriva cu ne-

pucini.

s6u.

qi

a

ei

pi

www.dacoromanica.ro

52 XVANGELIA CAP IX.

/manta, si de a Vice ertg-se tie ptIcatele, si de aVice ridicgti patul tett si umblg ; la Dumnelen siuna alta suet de o potrivg cu. putintg. Cgrturariiconsiderau pre Iisus de unu simplu omu, si de ace -en eft blasfemg, adecg iii insusesce calititti di-vine, candu Visse paraliticului ertg- se tie pgcate/etale ; dar dupg co ii Visse , ridicii ti patul teu si to

till la case to , ii euventul indatg deven1 faptii, ore-Vurg celu pucinu atunci Carturarii intrensul ? ba nicicum. Acosta se iutemplg Ong astil Vi cc cei ingeu-fati pentru sciinta lor. Fericiti dar cei simpli cu spi-ritu/, ca acelora este impgrgtia cerurilor !

V. 9 -13. Evangelistul ne spune acl modul Co Ca-re elu insusi a fostu chiematu la inalta missiune deApostol, cum elu indatg imi pgrisl odiosa meseriede vamesu , si se feed discipol al lui Iisus Christos.Din acesta ne invgtan3u , ca on candu auslimu preIisus chiemandu-ne la sine prin vocea Evangeliei sa-le, noi do_ indatg trebue aft pgrgsimu relelo nostre

si se nu ne mai inturnitmu la densele, pro-cum nici Matteiu on s'a mai inturnatu la vamg , ci

se remgnemu pururea langa Mgntuitorul nostru, fg-cendu numai ceea ce ne poruncesce elu in Evange-lia sa. Din respunsul date de Domnul nostru invi-diosilor Farisei , cari eisea unu punctu de acusaredin aceea cg elu mance en vamesii §i cu pgatosii ,noi ne fnvatamu, ca Iisus Christos a venitu in lumesit mgntuescg pre pgcgtosi , chiemftndu-i la poegintg,si eft prin urmare, fgrg pocgintit nimeni nu pate man-ca la masa lui Christos , nimeni nu se va putea im-pgrtgqi de fericirea promisg de densul.

V. 14-17. Asupra aceator versete cede sa ob-servimu, oft (16ca Iisus Christos nu suppuuea pre dis-

qi

qi

o-

biceind.

oft

dr

qicenu

www.dacoromanica.ro

CAP II. DE LA MATTEL f. 53

cipolii sal la ajungri regulate ca acelea ale discipo-lilor lui Ioan Botezgtorul , acdsta nu era pentru cadoctrina sa asupra acestui articolu differia de aceeaa Precursorului seu , nici pentru ca elu condamnapostal, ca-ci elu 1-a recomandatu prin instill exem-plul sell ti prin preceptele sale, exorrandu pre die -cipolii sei a vietui in mortificarea carnii, si nu inimbuibarea pintecelui; ci a fgcutu acdsta pentru ace-Iasi cuventu , ca si elu insusi nu ducea o via asade retrasg si asprg ca a lui Lan Botezgtorul, de drece missiunea sa era de a umbla din locu in locu, sia vent in contactu cu totu falai de dmeni. Cu ace-seg. ocasiune Domnul nostru asem'Cing presenta veniriisale cu qilele de veselie ale unei nunte, compargndu-se pre sine cu mirele, si pre discipolii sei cu amiciimirelui. Pre chtu timpu, dice, este mirele cu densi,iutristarea nu pdte avea locu : va veal eusg timpuandu mirele se va lua dela densi , insemnandu tim-pul restignirii sale , si atunci vor posti, spre semnude intristare. Catre acestea Iisus considerg pre disci-polii sei ants neintgriti de a putea sa resiste la a-semenea probe aspre. Pentru a face acestg teorie nisiinteligibilg, elu aserniing doctrina sa cu petecul nou,si cu vinul nou celu plinu de putere, si pre discipo-lii sei cu vestmentul vechiu , si cu fdlele vechi , carinu potu resista anti; la disciplina Legii noug mai na-inte de a fi regenerati prin venirea Sintului Spiritu,si One atunci elu obtemperezg disciplina dupg slg-biciunea lor.

V. 18-26. Din vindecarea acestei femei co sufe-ria de doi-spre - piece ani de patima emoragiei , ve-demu , ca Iisus Christos vindeca bdlele cele mai in-vechite si mai incurabile , prin care lgssa a se strg-

www.dacoromanica.ro

54 EVANGELIA CAP IX.

vedea divine sa autoritate ; dar pe de altg parte nutrebue sa scgpfimu din vedere li profunda umilintg,qi puternica credintg a acestei femei, cares, necute-zfindu a cerre d'adreptul viudecarea patimei sale, eraAug forte incredintatg , ca, de se va putea attingemicar numai de vestmentul seu; negrelitu se va vin -does ; ceea ce i s'a rii fgcutu dupg cum a creiutu.Din mgreta laudg ce Domuul nostru Mir credintei a-cestei fericite femei, ne inviitfimu, el on tine allergyla densul cu umilintg , tli cu neindoitg credintg, In-grelita dobiludesce efectele misericordiei sale.

Invierea fetei superiorului sinagogei din Capernauureste pentru not fine/ o gartntg mai multu despre invierea mortilor, pre care o confessfima in penultimalarticolu alu Simbolulni Credintei ndstre. Recap deaid, iicea Idgutuitorul cfitre cei se plIngea rli se tgo-guia ; ci-ci copila n'amuritu, ci ddrme ! Necredincioliridean de cuvintele Domnului, precum ridu pang as-tittli; er credinciosul Wit vgq.5 pre fiica sa sculfindu-se din morti ca din somnu. Necredincio§ii, li vii fi-indu, aunt morti neingropati; er cei ce credu in Chris-toe, de vor li muri , vii vor fi ; caei mdrtea for nueste de cfitu unu somnu de repaosu pentru viata e-terng.

V. 27-31. Miracolul se Iisus facir, inviindu dinmorti pre flies mai marelui Sinagogei , a incuragiatupre acei doi orbi de a cerre en .stiiruintil lumina o-chilor de la celu ce slisesse la inceputu : sa fie la-ming 1 Si fu laming. Din intrebarea Domnului Iisui,tii din respunsul orbilor , se vede lgmuritu , ca ori-dada cerremu ceea de la densul , trebue sa avemucredintg neindoitg in puterea as cea Madre de bi-ne, li atunci efectul misericoediei sale este infalibilu.

www.dacoromanica.ro

CAP IL DE LA MATTEM 55

V. 32-34. Dumneleu nu obosesce nici o datg dea face bine omenirii sufferinde; dar invidia satanianu scie a respecta ceea ce este de foloe. Pe ofindumultimea poporului se mire de puterea cea Dame-qeescg a lui Iisus, Fariseii invidioli calificau puterealui de drgcescg. Iubite cititorule , nu to associa 04batjocoritorii, ci cu admiratorii bine-facerilor In! Dam-nefpu !

V. 35-38. Evangelistul terming until capital epu-indu-ne , ca Iisus Cbristos incungiura pretntindenea,predicaudu Evangelia, ci vindecandu pre cei bolnavi.Elu adaogg, ea hires fu mi@catu de comp/Muhl+, vs-Ond pre popul setosu de cuvental lui Dumne4eu (jilipsitu de predicatori, Hindu ea Fariseii :ii Ciirturarii,de care Palestina era acoperitd, nu se ocupan de Oitade interessele lor. Ac6sta flicA pre Miintuitorul Bain-demne pre discipolii sei de a raga pre Dumne4en ,ca as scdtg predicatori multi la lucrarea cea mare aconvertirii dmenilor, qi la restabilirea impgriitiei sale.Asti mai multu de cats on - ctindu Biserica ndstrgeste lipsitg de predicatori al cuventului hi! Dumne-4eu : at ruggmu dar din sufletu pre Domnul semiplui , ca Ea destepte qi la not pre luergtorii cei cadormu dull fined din cause. lipsei de scdle proprii pen-tru a face predicatori li nu meseriaqi.

www.dacoromanica.ro

56 EVANGELIA CAP X.

CAP X.Prima missiune acelor doi-sprellece Apostoli. Iisus le ditinstrucflunile necesarii la aquitarea apostolatului : Elu le re-comandi saracia, prudinfa , fitbdarea , deplina incredere inDumneOeu : le preclice persecupunile ce aveau a intimpina;dar ii asigurii despre proteclinnea lui Dumnmlen, qi promite

a recompense pre cei ce ii vor admits pre denqi.

1. i chiemindu Iisus. pre cei doi - spre-dece discipoli ai sei , le dette putere asupraspiritelor necurate, ca sa, le scota pre ele, si

sa, vindece totA bola si tag neputinta.. 2. Ear numele celor doi - spre-dece Apos-toli, acestea sunt : celu d'Inteiu Simon caresi dice Petru, si Andreiu fratele sett ; Iacobal lui Zebedeu, si Ioan fratele sell;

3. Filip, si Bartolomeu ; Toma, si Matteiuvamesul; Taco]; al lui Alfeu , si Lebbeu celusupranumitu Taddeu ;

4. Simon Cananitul, si Iuda Iscariotul, ca-re 1-a si tradatu..

5. Pre acesti doi-spre-dece i - a tramissus, si le a comandatu, dicendu : in calea pa-ganilor nu mergeti, si in cetatea Samariteni-lor nu intrati ;

6. Ci v6-duceti mai virtos titre oile celeperdute ale casei lui Israel.

7. Si ducendu-v6, predicati, qicendu : ca s'aapropiatu impe'rAtia cefurilor.

8. Pre bolnavi vindecati-i, pre leprosi cu-rati-i, pre cei morti Inviati-i , pre demoni sco-teti-i; in dar ati luatu, in dar dati.

9. Nu v6 approvisionati de aur,, nici de ar-gintu, nici de aiming, in branele vostre ;

U-

www.dacoromanica.ro

CAP E. DE LA MATTER,. 57

10. Nici de traista pre tale, nici de douevestminte, nici de incalceminte , nici de bas-ton ; ca-ci vrednicu este lucratorul de nutri-mentul seu.

11. Si In on -care cetate, sau satu, yeti in-tra, cercetati tine este vrednicu Inteensa ,

si

acolo remane0 Ong audit yeti esi.12. Si intrandu in casa, urati-i pace.13. Si (led casa va fi vrednicn, sa vie pa-

cea vostrA preste densa; er deca nu va fi vred-nick paces vostra la voi Intorne-se.

14. Si deca cineva nu ve va priiml , niciva asculta cuvintele vostre , esindu din casa,sau din' cetatea aceea, scuturati pulberea depre piciorele vostre.

15. Adeveru lieu von, : mai supportabil vafi pamentului Sodomei si Gomorei In dioa ju-dicatii, de catu cetatii aceleia.

16. Eattn, eu tramitu pre voi a pre nis-ce of in mi4loculu lupilor; fiti dar Intelepti ca

simpli ca columbii.17. Feriti-y6 de omeni; ca-ci ve vor pre-

da la tribunale , si In sinagogele lor vn vorbiciul.

18. Si yeti fi dusi Inaintea domnilor si aImperatilor pentru mine, 1ntru marturie for sigintelor.

19. Ear cindu ye vor da pre voi, nu v6Ingrijici, cum, sau ce yeti vorbi; ca-ci se vada von, in ora aceea ce sa vorbiti.

20. Ca nu yeti fi voi cei ce yeti vorbi, ciSpiritul Tatalui vostru, celu ce va vorbi In voi.

21. Si va da frate pre frate la marte, si

www.dacoromanica.ro

58 EVANGELIA CAP X.

tats, pre fiiu ; si se vor rescula copii asupraprintilor, si ii vor mart.

22, i vett fi uriti de tet,i Dehtra nu alemeu er cola ce TA. rdbda 0116 finitu a-cela, se va mantra.

23. i candu ye vor persecuta Intru o ce-tate, ftigiti in alta ; ca.ci adeveru dicu Trod,nu yeti fini tote cetatile lui Israel, pone canduva vein Fiiul omului.

24. Nu este discipolul mai pre sus de in-vdtatorul scu, nici servul mai pre sus de dom-nul

25. Destul este discipolului sa devie ca in-vdtAtortil seu, si servul ca domnul seu. Decapre domnul casei 1-au numitu Beelzebub , encatu mai multu pre casnicii sei ?

26. Deci nu ye temeti de densi; ca-ci ni-mica nu este acoperitu, care sa nu se desco-pere; si accunsu, care st, nu se dea pe facd.

27. Ceea ce spuiu voa, la intunerecu, spu-neti la lumind ; si ceea ce auditi la urechie,predicati de pre case.

28. 1 nu ye temeti de cei ce ucidu tru-pul, er sufletul nu potu salu ucigd; ci ye te-meti mai virtos de celu ce pote sa, perdd sisufletul si trupul in G-eenna.

29. Au nu se vendu done vrabii intr'unbanu ? i nici una dintr'ensele nu va cddeapre pdmentu fora voea Tatalui vostru.

30. Ear ai vostri si perii capului toti suntpunier*.

31. Nu ye temeti dark; voi differiti Areamultu de vrabii.

la ,

sett.

;

www.dacoromanica.ro

CAP X. DE LA MATTED,. 59

32. Deci totu celu ce me va confessa premine tnaintea omenilor , confessa - voiu si eupre densul tnaintea Tatalui meu celui dinceruri.

33. Ear pre celu ce me va denega thain-tea omenilor, denega-voiu si eu pre densul Ina-intea. Tatalui meu celui din ceruri.

34. Nu socotiti ca amu venitu sa puiu pa-ce pre pamentu; n'amu venitu sa puiu pace,ci sabie.

35. Ca amu venitu sa despartescu pre fiiude tatal ski, si pre fats de mama sa, si preunroll de socra sa.

36. i inimicii omului vor fi casnicii sei.37. Celu ce iubesce pre toil sau pre ma-

la mai multu dearth pre mine, nu este vred-nicu de mine ; si celu ce iubesce pre fiiu sauflica mai multu decatu pre mine, nu este vred-nicu de mine.

38. 1i celu ce nu is crucea sa si sa, ur-meze dupa mine, nu este vrednicu de mine.

39. Celu ce'si conserva sufletul, perde-si-lu-va; er celu ce'qi va perde sufletul pentru mi-ne, afla-si-lu-va.

40. Celu ce ve priimesce pre voi, pre mi-ne me priimesce; si cell ce me priimesce premine, priimesce pre celu ce m'a tramis premine.

41. Celu ce priimesce profetu, in nume deprofetu, plata, de profetu va priimi ; si celuce priimesce un dreptu, in nume de dreptu,plata dreptului va priirni.

42. i celu ce va adIpa pre until din acesti

www.dacoromanica.ro

60 EVANGELIA CAP X.

mici cu un pachar de apit rece numai, in nu-me de discipol; adeveru lieu vol , nu'§i vaperde plata sa.

REFLEX IUNI.

Din tectura aeestui capitol aflimu, ea Iisus Chris-tos a alles dintre mai multi discipoli doi - spre tleceApostoli, pentru a'i face marturi ai vietei , ai predi,catiunilor, , si ai miracolelor sale; pentru ai tramite,mai gnteiti in Palestina , apoi in tdtg lumea , saanus e Evangel', si sa facg acelegi binefgegtere mi-racole ca densul in favdrea omenirii sufferinde.Asa darg , pentru ca Domnul nostru alles i i-atrgmis sa lumineze pre cei dintru intunerecu cu lu-mina Evangeliei, si pentru ca numele for s'au con-servatu in cartile sacre, de aceea memoria for sa ca-de sa, fie totu d'auna presentg in mintea nestrg , casa imitfimu virtutile lor, si sa ne psetrundemu de ce-resca doctring' ce ne au Ifissatu in nemuritdrele forscrieri.

Iisus Christos defense atunci Apostolilor de a pre-dice Evangelia la pggfini si la Samariteni, ci numaila fii lui Israel, pentru ca timpul ants nu era venitu,candu Apostolii aveau a fi trAmisi la tote natiunileIumii. Elu le defense ancg de a nu se ingriji nicicum de cele 1,rebuinci6se vietei , ci numai de propa-garea Evangeliei, pentru cuventul, ca lucrgtorul celuharnicu este vrednicu de plata sa. De aci sa intelege,ca datoria unui pgstoru este de a nutri turma ceacavgntAtere cu pfinea cuventului lui Dumneq.eu ; si

a turmei, de a intretine pe pgstora dupg meritul sett.Din instructiunile ce Domnul nostru dette Aposto-

1-

-

gi

gi

www.dacoromanica.ro

CAP X. DE LA MATTEId 61

lilor sei afiamu, ca acei ce predicg Evangelia trebuesit o facg cu desintessare, cu prudintit, cu zelu q i cucuragiu, farg a se teme de 6meni , ba nici chiar dom6rte. Catre- acestea Mantuitorul ne invatg , ca doetrina sa va fi priimita numai de 6menii cari au onimit bung, qi un spiritu docilu qi pacificu; ca la per.sone do memenea characteru trebue a se attaqa pre-dicatorii Evangeliei; ca eandu din nenorocire intimping6meni cari nu voescu a'i priiml, nici a asculta cu.vtmtul lui Dumueleu , ei trebue sit se retragg , lgss

sandu respunderea is impetrirea for ; qi ca acei carivor respinge astufelu offertele gratiei lui Dumne4eu,vor fi pedepsiti in qioa judicatii mai aspru de catuSodomitenii qi Gomorenii

Din aceste divine instructiuni not putemu cullegemai multe reflexiuni de sufletu folositore, qi mai alespre cele urmgtore : ea acei cari professezg credintaqi pietatea evangelicg sunt adessea uriti qi perseett.tati sub differite pretexte ; dar ca. Dumne4eu ii asistaqi'i intgresce : ca nu trebue sa ne temernu de 6meni,cari cu totg rgutatea for nu potu ucide de eatu trn.pul celu muritoru ; ci ca trebue sa ne tememu deDumnecleu, care 'Ate arunca qi trupul Qi sufletul infocul celu nestinsu alu Geennei : ca Chrestinii trebuesa profeseze pe facg credinta for inaintea dmonilor,chiar qi cu pericolul vietei for : ca ea ocasia predi-catiunei Evangeliei se vor ridica turburari qi desbi-nari intro 6meni din partea color ce nu vor voi saadmitg. religia Cresting; dam ca aceia vor fi pedepsiticu orbire eterng : Ca 6menii trebue sa fie gate a renuncia la totu ce voru avea mai scumpu in lame,pentru a imbrkila Ohrestinismul : §1 in fine, ca Dom.nul nostra promite a recompense cu abundantg pie-

www.dacoromanica.ro

62 EVANGELIA CAP IL

tatea §i caritatea acelora, cari vor priiml asista prediscipolii i predicatorii Evangeliei sale.

Aceste nemineindse promissiuni aunt de naturit ane anima sa confessamu cu sinceritute qi curagiu Ban-ta ndstra Religiune arestinX, ca sa ne facemu partagi qi primilor Ohrestini, cari au sigilatuca sangele lor confesiunea credintei lor.

CAP Xl.Lan Boteziltorul trAmitendu doi din discipolii sei la Iisus,ea sa -lu intrebe de este elu Messia , Domiiulu nostru , sprea-i convinge despre adsta , face mai multe miracole in pre-senpt lor. Vorbesce apoi despre nature fi excelenta InsArci-nttrii lui roan : Se plange de impetrirea ludeilor, cari n'auvoitu a pro6ta nici de ministerul lui loan, nici de tau seu ;qi deplange ceteple Galileei, ca nu an voitu a se cohvertl lapredicapunile si miracolele sale : Elu multumesce lui Dum-neOeu, cA dmenii. cei simpli si umili adman doctrina sa, p ecIndu cei ce treceau in lume de invi4ap luminap o res-pingeau ; si invite pre top cei obosip de sarcina piicatelor

pentru a-i usura de densa.

1. fu ca dupg, ce fini Iisus de a da or-dine celor doi-spre-clece discipoli ai sei, tre-ca de acolo, pentru a trivIta §i a predica incetatile lor.

2. Ear Ioan , aflandu in prinsore faptelelui Christos, tramitendu doi din discipolii sei,

3. pisse lui : to esti Celu ce vine , saupre altul vomit astepta?

4 i respum)endu Iisus, qisse lor : duck-du - v6 , anunciati lui Ioan cele ce auditi §ivedeti :

si

Apostolilor

gi

ySi

www.dacoromanica.ro

CAP XI. DE LA MATTEIrr. 63

5. Orbii revedu, schiopii umbin , leprosiise curatescu, surdii audu, mortii se scold, sisnracilor li se predica, Evangelia ;

6. fericitu este celu ce nu se va smintiint ru mine.

7. i duandu - se acestia, incept' Iisus adice glotelor despre Than : ce ati esitu sa ye-deti in desertu? Trestie clatindu - se de.

ventu ?8. Dar ce ati esitu sa vedeti ? Omu im-

bracatu in vestminte moi? Dara cei ce Aor-ta cele moi in carele impe-ratilor sunt.

9. Dar ce ati esitu sa vedeti ? Profetu ?Adeveru dicu von , si mai multu de catuprofetu;

10. Ca-ci acesta este despre care s'a scris :

Eatta eu tra,mitu pre angerul meu inainteafecei tale carele va prepara calea ta inain-tea ta."

11. Adeveru dicn von, nu s'a sculatu in-tro cei nascuti din muieri mai mare de catuIoan Botezatorul ; er celu mai micu In im-pe'ratia cerurilor , mai mare de catu d'ensuleste.

12. lei din ciilele lui Ioan Botezntorul po-ne acum, Imp6ratia cerurilor se silesce, si si-litorii o rapescu pre densa.

13. Ca-ci toti profetii si legea pen' la Joanau profetatu.

14. i deco, voiti a accepts, acesta este Elin celu ce are sa vie.

15. Celu ce are urechi de auditu, audn.16. Cui tub, voiu asem6na acesta gene-

,

www.dacoromanica.ro

64 EVANGELIA CAP V.

ratiune ? Asemeuea este copiiloru ce sedu inpiap, si striga catre socii Tort

17. Si clicu : citntat'amu vog, de bucurie ,

dintaitu; cantat'amu voit de intrista-re, si n'ati plansu.

18. Ca a venitu Than, nici mancandu, nicibendu; si qisserI , dracu are.

19. Veni fiiul omului mancandu si bendu;gisserg, : etta omu mancltorn si de vinu

b'eutoru , amicu alu vamesilor si alu p6cato-silor ; si s'a justificatu Intelepciunea de catrefii acestei (generatiuni),

20. Atunci inceph a Imputa cetatilor , Incare se McusserI cele mai multe puteri alesale, ca nu se penitenciassera.

21. Vai tie, Chorazin! vai tie Betsaida!ca dem in Tir si in Sidon s'aru fi facutupnterile cele ce s'au flcutu In voi, de multucu sacu si cu cenusa s'arn fi penitenciatu.

22. Ensa qicu volt : Tirului si Sidonuluimai supportabil va fi In qioa judicatii, decatu voa.

23. Si to Capernaum, care 0116 la ceru teai fnMOtu, p6n6 la infernu te vei umill; ca-cid6ca in Sodoma aru fi facutu puterile celece s'au facutu In tine , pea asta i aru firemas.

24. Ensa Om voa, ca pAmentului Sodo-mei mai supportabil va fi In 4ioa judicatii, decatu tie.

25. In acelasi timpu , respumlendu Jisus ,clisse : marturisescu - me tie Tata, Domne alucerului si alu pg.mentului, ca ai ascunsu ace-

si n'a,ti

s'

si

www.dacoromanica.ro

CAP XI. DE LA MATTERS. 65

stea de catre intelepti si priceputi, gi le aidescoperitu prunciloru.

26. A§a, Tats! Ca astu-felu a foitu bu-navointa Inaintea ta.

27. Tote iniT sunta date mie de catre Ta-talii meu; §i nimeni nu cunosce pre Fiulu,fair numai Tatalu; nici pre Tatalu nu cu-nosce cineva, far& numai Fiuln, §i caruia voe-see Fiiulu a descoperi.

28. Venici catre mine toti cei osteni4i §iinsarcinati, §i eu ye voiu odihni pre voi.

29. LuatT asupra vostra. jugul meu, §i yeinvatati de la mine, ca. Wanda sum §i umilucu inima, §i vei afla odihna suffletelor vostre.

30. Ca jugulu mea este bunu, §i sarcinamea este u§orii.

REFLEXIUNI.

V. 1-6. Asupra acestoru versote sit cado sa observamu, ea cleat loan BotezAtorul trImisse pre discipolii sei sit intrebe pre Iisus de este elu Alessia

sau nu, an trebue ea ne incbipuimu ca elu an scia,sau se indoia dospre ar6sta ; an do multu elnflu aratasse poporului la Ionian, licendu: Stta mie-lulu lui Dumnedeu, celu ce ridica pgcatul lumii ; qi

lista chiar aci mai la vale flu declarg de profetu.loan emit facie ac5stA intrebare Domnului nostru, nupentru a se convinge, pre sine al pre discipolii sei,cari aveau o stimil multu mai mare do fuvAtAtorullor, de catu de Deus Christos, ai antia discipoli trebuea a deveni si ei mai pe urma Domuul nostru,filudu intrebatu de danqi, fart a la reapuude directu

ca -ci

5

www.dacoromanica.ro

66 EVANOELIA CAP XI.

ea ela este cola ce va sa vie, adecg Messia, se mai-Carol a face cateve miracole in presence lor, pentru aconvinge, se nu se sminteseg de Dumne4e6sca lui in-josire candu ilu vor vedea restignitu pre truce.

V. 7-15. Dupg ce plecarg solii lui Ioan, DomnulIisus se pusse a vorbi despre caracterul gi missiuneaPrecursorului sou in termenii cei mai lgurlgtori. Po-.pulul alergasse altg data cu mita sete in pustia Ior-danului, ca sa audg pre loan, gi Domnul nostru iiintreba acorn, ce idee gi-an formate ei deep e acestu omuextraordinaru? Dupg ce le spusse, cg ei n'au tre-buitu sa astepte a vedea in persona lui loan unuomu slabu gi nestatornicu, precum este o trestle agi-tabila de tote venturile, sau unu omu molaticu gidelicatu, precum stint luxuriogii cei din palaturile im-p6ratilor; ci unu profetu de unu caracteru tare gi ne-mutabilu, representantu alu spiritului gi alu puteriilui Elia, zelosu a converts pre p6cgtogi.

V. 16-19. Prin similitudinea copiiloru, Domnulnostru demonstra forte lamuritu impetrirea Iudeilor,cars n'au voitu a profits nici de ministerul lui loan,asemgnatu cu canteculu de jale, sub pretextul, eaviata lui era prea asprg ; nici de alu sou, asemi.inatucu cantecul de bucurie, sub pretextul, ca viaca an eraprea indulgentg; astufelu, in catu inlelepciunea co-piiloru oseudea nebunia pgrincilor. De ad ne in-v64gmfi ca pre 6menii cei necredinciogi gi corruptinimica nu-i p6te convinge, nimica nu-i pot° satisface,pentru care gi remanu totu- d'auua neconvertici, fiinduca 1626dg cu dispretii tote millocele ce Dumne4euintrebuint6zg spre a-i vena.

V. 20-24. Amenintfirile ce Domnul nostru faceaacelor ingrate cetati, iu care elu predicaese gi fgcusse

r

www.dacoromanica.ro

CAP XL DE LA MATEIU. 67

atitea semne qi minuni, 1i care Ia atgta mar de pre-be Dumneleesci, nu voisserg a se converti, neinsciinOzg, ca pop6rele, carora Dumnecleu Ie aratgmai multsi favore, §i care nu voescu a profita a seindrepta, vorii fi in fine pedepsito ca cea mai marerig6re. Feresce-ne, DOInne, do asemenea ingrati-tudine, ca sa nu cademu subt o asemenea urgie!

V. 25 27. Domnulu nostru multgmesce lui Dum-neq.eu Tatglui sea, pentru eft 6menii cei simpli qi

smeriti priimescu en bucurie doctrine Evangeliei sale,pe efindu cei mari qi invgtati at lumii o respingu cudespretu. De aci ne invatatnii, ca pentru a se pu-tea cineva suppune la preceptele Evangeliei trebuesa aibg o inimg dreptg, simplg, si as re-nunte la falqa intelepciune a lumii. Celu mai maremisteru, din cats ne a descoperitu fiinl lui Dumne-OCU, este acela, de a cun6sce pre unul adevgratulDumneq.eu celu in trei Hypoatase, qi a-lu adora cuspjritul qi cu adevgrul.

V. 28-30. Christos chiamg la sine pro tots ceiobosill de sarcina cea grea a pgcateloru, care ap-pang consciinta, ggrbovesce sufletul catre Infernu,promitendu-le oclihng. Elu ti iudemng a arunca ac6-

sarcina, care obosesce qi sufletul §i trupul, §i sit

is asuprg-le jugul celu tutoru alu Evangeliei sale,care adduce impacare consciintei, qi orlihng eterngsufletului. Nimicu mai upru, decgtu a vietul cinevadupg preceptele Evangeliei, bine-intelose; erg ince-legendu-le reu, ajunge Ia extremitati oner6se. Multise falescu a se numl Chrestini, dar nu voescu a'siumill superba cerbice sub jugul preceptelor Evange-liei, de aceea cadu in mormentu sdrobiti de sar-cina viciilor, pe care o lassg moltenire ormagilor for

it.-

gi

gi

stA

gi

nmili, qi

www.dacoromanica.ro

68 EVANGELIA CAP XL

qi cbiar a ecinilor. lubito cititcrule, priimesce cubucurie ins ita0a, gi suppune'ff voin(a sub jugul celumien alu Evangeliei, 121 vei afle nespusg mgnggere,si in lumea acOsta si in ccealaltg

CAP XII.Discipolii smolgu spice intro Of de SfunbAtit : lisua vindecapre until en retina uscata" intr'o Of de SambAttl: Elu respnu-de la acusalia ce i so filet8 ca sc6te pro draci cu domnuldracilor, cum ti la ccrreroa do. a face min semnu : Elu ex-

!ilia clue Bunt rudelo sale cele mai do aprdpe.

1. in acelu timpu mergea "ism sambataprin sem6nAturi ; era discipolii sei flarnenclis-gerA, incepura a smulg3 spice §i a manca.

2. Enna Fariseii veqtndu, gissera cAtre don-sulu : eta discipolii tei facu aceea ce nu estepermisu de a face Sambata.

3. Earn, elu Oise loru: n'aci cititu, ce a fa-cutu David canda a flamenclitu, elu ci cei ceerau cu densulu ?

4 Cum a intratu in casa lui DumnecIeu,ci a mancaM panile prese»tatiunii, pre careale =Inca nu era lui permisu, nici celoru ceerau cu densulu, ci numai singuri preotilof u ?

5. Sau n'ati cititu in lege, ca. Sambata Preo-tii in templu profaneza Sambata, i neculpa-bili suntu ?

6. Si lien voA, cA. (cineva) mai mare decatu templulu este all.

7. Si de 41 fi cunoscutu ce insemneza (a-ceea) ; misericordte voescit, 4i nu sa,crificiu";nu 4i fi condatunatu pre innoceqi.

§i

www.dacoromanica.ro

CAP XII. DE LA WATERT. 69

8. CA-ci Domnu este alu sambetei Fiiulomului.

9. $i trecend de acolo, vent in sinagoga lor.10. $i ettA era, unu oraa avendu rni,na. us-

catit ; §i flu intrebarl qicendu este ore per-mis sambAta a vindeca ? Ca sa. -lu VAIL acuia.

11. Ear elu gisse lora : tine aru fi fntrevoi omul, care aru avea o Ole, i deca a-cesta ar cgdea sAmbIta to gropI, au nu ar ap-puca-o, si ar ridica-o ?

12. Dail omulu catu de multu differs, deoie 1 Deci este permis de a face bine sambIta.

13. Atunci dice omului futinde-ci mama$i o intinse. $i deveni sanAtOsa, ca ceealalta.

14. Ear Fariseli qinclu, se sfatuirA ca al-la pdr41.

15. Iisus ensg cunoseendu, pled de acolo ;§i urmarA dupA densul glOte multe, §i ii vin -deck pre toti.

16. $i be comanda, cu severitate de a nu'Idivulge.

17. Ca sa se plinescA ceea ce s'a qis prinIsaia profetul ce dice :

18. Eatta, pruncul meu, pre care amu al-les ; iubitulu meu, Intru care a binevoitu su-fletul meu : pune-voiu Spiritul meu preste den-sul, §i va anunta judicata, gintelor.

19. Nu va disputa, nici va striga, nici va,anclt cineva in piete vocea sa.

20. Trestle ft-MAI uu va sdrobi, §i mucufumegAndu nu va stinge, One cAndn va scotein triumfu judicata.

21. $i Intru numele sett gintele vor spera."22. Atunci se adasse la densul nnu demo-

si

I

www.dacoromanica.ro

70 EVANGELIA CAP III.

niacu orbu mutu; i flu vindeca, In catuorbulu §i mutul, si vorbi i audi.

23. Si se spaimantau tote glOtele, qi-ceau: nu cum-va este acesta fiiul lui David ?

24. Ear Fariseii audindu, dissera : acestanu scote pre demoni, de catti In puterea luiBeelzebul, capetenia demonilora.

25. Ear Iisus cunoscendu cugetarile lor,qisse dtre densi : tea Imp6ratia, despartindu-se In pArti adverse, se ruineza; i tota ceta-tea, sau casa, despartindu-se In parti adver-se, nu va sta.

26. Si deca Satana pre Satana scote, asu-pra sa inSU§i s'a revoltatu ; cum dar va staImp6ra4is, lui ?

27. Si deca eu scotu pre demoni In pute-rea lui Beelzebul , fii vostri Intr'acui ti vorscote ? Pentru acesta ei vor fi judicittoriivostri.

28. Ear deca eu In puterea Spiritului luiDumnedeu scoju pre demoni , deci tmpe'ratialui. Dumnecleu a ajunsu preste voi.

29. Sau, cum p6te intra cineva in casa ce-lui tare , i vasele lui a le prada , deca numai anteiu va lega pre celu tai e, atunci tiva prada casa ?

30. Celu ce nu este cu mine , in contramea este ; §i celu ce nu adunA cu mine, ri-sipesce.

31. Dreptu aceea dicu voa, : totu p6catuli blasfemia se va erta 6menilor ; er blasfe-

mia (contra) Spiritului nu se va erta lor.32. i celu ce va dice cuventu reu contra

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

CAP XII. DE LA MATEIU. 71

Fiiului omului, se va erta lui ; er celu ce vadice contra Spiritului Santa , nu se va ertalui, nici in seculul acesta, nici in celu fiitoru.

33. Ori faceti pomul bunu, §i fructul seubunu; on faceti pomul putredu, §i fructul seuputredu; ca-ci din fructu se cunosce pomul.

34. Progenii de vipere , cum veti puteavorbi bune, rd. fiindu ? Ca.-ci din abundantainimei vorbescc gura.

35. Omul celu bunu, din comora cea bung,sate cele bane; er omul celu reu, din come-ra cea rea, note cele relle.

36. Si dicu voa, ca pentru totg, vorba de-§arta ce vor vorbi omenii , vor da cuventupentru densa in 4ioa jadica ii.

37. Ca-ci din cuvintele tale te vei justifi-ca, §i din cuvintele tale te vei condamna.

38. Atunci respunsera unii din arturari §idin Farisei, dicendu : invatItorule, vremu dela tine sa vedemu semnu.

39. liar elu, respundendu, ciisse for : gene-ratiunea rea §i adultery semnu cauth, ; darsemnu nu se va da ei , de catu semnul pro-fetului Iona.

40. Ca,- ci precum a fostu Iona in 'Ante-cele balenei trei dile §i trei nopti, a§a va, fi

fiiul omului in inima pgmentului trei Mile §itrei nopti.

41. Birbati Nineviteni se vor scula la ju-dicatg cu generatiunea acesta, §i o vor con-damna ; ca au facutu penitentg la predicatialui Iona; si ettg aici mai multu de ca.tu Iona.

42. Regina de la miad6,-di se va- scula la

www.dacoromanica.ro

72 EVANGELIA CAP XII

judicata cu generatiunea acesta, si o va con-damna ; ca a venitu de la marginile Omen-tului, ca sa auqa Intelepclunea lui Solomon ;si etta aici mai multu de catu Solomon.

43. Si candu spiritul celu necuratu va esidintr'unu omu, se preumbla prin locuri asi-de, cautandu repaus, si nu afla;

44. Atunci dice : inturna-m6-voiu in casamea, de unde am esitu; si venindu, o afla de-sartii, maturata, si Infrumusetata.

45. Atunci se duce si is cu sine alteseptespirite mai relle de catu densul, si intrandu,locuescu acolo ; si se face ultima stare a a-celui omu mai rea de catu cea dinteiu. Astu-felu se va face si acestei generatiuni

46. Si anti vorbindu elu glotelor, etta ma-ma sa gi fratii sei sta, afara , cautandu sa-ivorbesca.

47. Si. plisse bre - tine titre densul : ettamama to si fratii tei stau afara , cautandusa-ti vorbesca.

48. Ear elu , respunlendu , clisse celui ceii spusesse : tine este mama mea ? Si tinesunt fratii mei ?

49. Si intincIendu - si mina spre discipoliisei, clisse : etta mama mea si fratii mei.

50. Ca-ci celu ce face voea Tatalui meucelui din ceruri , acela Ind este frate , slru ,§i mama.

REFLEX1UNI.

V. 1. 8. Fariseii acusX pre discipolii lui Iisns ,

pentrn ea smulgea spice tuts' o di do sfirabgtg , (&i%

retie.

www.dacoromanica.ro

CAP XII. DE LA MATER/. 73

a considera fornea ce u pressa gi care este primaobligatiune ce Dumueleu a data omulni pentru in-tretinerea existentei sale, pre candu ei nu ggssea pen-tru del* nici unu scrupul de a smulge in bite qilelebucgtica de pane din gura orfannlui gi a veduvei(Mat, 23, 11-33). Astufelu pang astg-cli falsii devotistrecdrg tgntarul gi inghitu cgmila; osgndescn pre al-

pentrn bagatele , gi chiar pentru lucruri pertnisede lege (Dent. 23, 25 ), pe cfindu nits mise-ricordia gi iubirea cfitre aprdpc.le.

V. 9-13. Dupg ce Fariseii farg ruginati de Dom -

nul nostru pentru- acusatia ce adduceaa discipolilorsei pentru violarea sfimbetei, intrfindu cu densul insinagoga localg, gi veendu act unu omu en o mAnnscatg, intrebarg pre Mantuitorul do este permisbAta a vindeca , cu intentiunea , ca d6ca va afirma,sfiu potg gi pre densul acusa de violgtorn ala sfim-betel, pentru a-lu descredita in ochii poporului Dom-nul nostru ensg, puindu-le intrebarea pentru o die coar Wes sambgtg in vre o gropg , addusse naturalmente conclusia , ea on catu mai multu differg omulde die , cu atatu mai multu este permis sambas dea face bine in favdrea lui : dar a vindeca este a fa-ce bine; deci a vindeca esfe permis sambIta. Atun ciMAntuitorul comanda pgtimagului BA intinqg mina ceauscatA, gi indatg devout sgrigt6sii ca gl ceealaltg ; OrFariseii , in loco de a so converti, egindu afarg , sesfAtuirg sa ueigg pre binefgcgtorul ouienirii. Falsiidevoti Ong candu nu gi potu ajunge la scopusub masca religinnii , nu au nici unu scrupu a seserve gi de miglocele cele mai violento.

V. 14 21. Thins se retrage dinaintea persecutin-nii farisaice, peutru ca and nu era timpul de a se

,

ei-iusi

satn-

asta-li,

iii

www.dacoromanica.ro

74 EVANGELIA CAP an

da la morte, li pentru a arhta discipolilor sei, a e-ste bine totud'auna a se retrage nescine dinaintea pe-ricolului. Iisas vindeel pre toti cati urmarti duph den-sul Cu credinth, qi le porunci de a nu-lu face cunos-cutu, pentru a nu voia ea prin nuoele sale bine-faced A mai irrite li mai multu furia persecatorilorsei, on speranta ca &Sr se vor -intone fli se vor vin-deca gi ei. Evangelistul ne spline, ca acesth blandh§i prudinte purtare a lui Messia a fostu deja preli-sh de profetu Igaia, qi ca Domnul nostru a implinitucu exactitate qi acestl profetie ca si pre tote celeprivitdre la persona sa. In acestg sublime profetie ve-demu lhmuritu prudence, blhndetea , Ili nemrirginitarhbdare a Domnuiui nostru , catre omenirea slIbithde bola piicatului , li intunecath de orgoliol mintii.Ems Christos nu voesce a sdrobi de tots o trestiedeja frante, ci mai bine a o indrepta la loco, qi a-ivindeca rupture; nici voesce a stinge de totu unumueu de luminare , 'care 'Ana fumegh duph ce i s'astinsn flachra, cu speranta eft dor se va apprinde dinnou &Sea va eufla intrensul. Astufelu prea bunul Mu-tuitoru totu mai astepta intorcerea Color resvrniti,pre catu timpu Audi mai vedea o schintee de ere-dinth la poporul de jos. Totn astufelu astepth e-luOne asth-cli pre toti cei infumurati de seiinth li in-tunecati la credinth, ca sa se intarch, qi sa-i vindecegi pre (164; ca-ci Dumnepu nu voesce mortea pg-chtosului, ci sa se intarch gi sa fie via.

V. 22 37. Duph ce Domnal Iisus vindeca pretoti patinnqii ce solicitau ajutorul sou, apoi se ad-dusse la densul unu omu care era iii orbu qi mutu.Starea acestui nenorocitu era din cele mai deplorabile :elu nici nu vedea pentru a se conduce singur catre Ii-

www.dacoromanica.ro

CAP. XI. DE LA MATEIU. 75

sus Christos; nici nu putea vorbi, pentru a- si puteacerre vindecarea. Astufelu este trista stare a unui pg-egtosu ineatenatu de mai multe viciuri : elu nu vedepre Dumnegeu si binefacerile lui, de care se impgr-tgsesce in fie - care momentu , orbitu fiindu de pati-mele sale; nici an pote vorbi, ea sa multum6seg luiDumneleu, sg-lu r6ge a-i ajuta ea scape vin gels-via pgcatelor. Iisus , veqendu trista stare a acestuiorbu mutu, flu vindeegyArg lutgrcliere, in ..,-catu ochiilui indatg vNurg pre Creatorul lor, limba lui se des-legg spre lauda lui Dumnelpu. Glotele se minuna rg,si impreung en cela vindecat recunoseurg in pers6 nalui Iisus pre fiiul lui David, pre Messia celu astep-tatu; 6r Fariseii , orbiti .de invidie la ()dig sufletului,flu acusarg indatg, el scate pre demoni cu Beelze-bul, egpetenia demonilor : acesta ensg dovedea , egreutatea lor era necorigibilg, pentru el calificau pu-terea Sgutului Spiritu de paters diavoleseg. Din a-cestu exempla vedemu, ea 6menii cei corrupti or-biti de patimele lor resistg en ritenacitate One si lamiq16cele cele mai puternice ce Dumneqeu iutrebu-intezg pentru a invinge impetrirea inimei lor. De a-coca Domnul nostru declarg , el on -care altu pecatueste possibilu de a se erta 6menilor, , pentrn el esteen putintg do a se poegi de densul; Or blasfemia con-tra Santnlui Spiritu nu se va erta lor, nici in lum eaacesta, nici in ceealaltg, pentru ea &Au cineva a-junge la acestu gradu de dementie, este cu neputin-tg de a mai pricepe ce va as 4icA pocaintg si in-dreptare. Vedemn acestu adeveru realisandu - se dinnenorocire pane fn lioa de astg - ; ca ci toti aceiCrestini, cari injure (i batjocorescu Cu nerusinare ma-iestosul nume aln lui Dumnecleu, si totu ce este santu

si

gi

www.dacoromanica.ro

76 EVANGELIA CAP XI.

Qi voneratu in Religiet, eA in locu de a se indreptainaintezg totu spro mai reu , ineatu qi la mortea fornu voescu a se impgrtgql cu Dumneleescilo Tain e ,

ci moru ca dobitocele cele necuvgntgtOre.Ori faceti pomul burnt , qi fructul seu va tat* sA

fie balm: on faceti pomill p Itredu, gi fructul sea vacAta sft fie tofu /hared ; ca-ci din fructu se cundsce

Intelesto este ceiu urtngto u : Diavolul fi.indu tau, faptele lui nu pots fide citu vatemAtOreomenirii. Durnneq. in lilt) It bunu, trite fapteie saleaunt spre bins e omenirii. Dar faptele lui Lens Chris -toy an fostu tete spre binele omenirii : deci faptelelid tiros Christos en puteau proveni do la Diavolul,ci de la Dumnegeu. lnima Fariseilor Siudunatg de rgutate, gura for dar nu putea vorbi ade%e-rul, nu voiau a recnnOsce pre Betts Christos_ din fap-tele lui de fiiu alu lui David, do Messia celu anun-ciatu de profeti; ca-ci din prissosinta inimei vorbes-ce gura. Do ad ne invAtiimu, el omul celu bunu serecomandg din cuvintele sale, qi eft miglocul de a IAbine - regula este, de a- qi reg da mai Anteiu inima,pentru cg dupl dense se regulezg qi cuvintele qifaptele.

V. 38 45. Nirnica mai absurdu de catu acestAoerrere a cerbiloqilor Farisei. Dupg atdtea miracolece Domnul nostru fgcusse in presents lo, precum p e rnutia vorbi, pre orbi a vedea, numai Fariseii ramAses-serg orbi de bungvoe, qi cerrea sa vaclg unu semnude la densul, ca cum prin acesta era sA se convinggdespre divina sa missiune, aeeia cari din atatea qi a-tAtea semne qi minuni, tote mai presus de legile na-tarei, nu se patusserg convinge, pentru eft nu vois-serg De acees, .i Domnul nostru refusa de a be sa-

pnmill.

invent-

www.dacoromanica.ro

GAP XII. DE LA MATEIU. 77

tisface malitiosa si absurda cerrere; dar indirectu, siadressandu-se catre altii, declara, ca pentru niece as-semenea obstinati alto aemnu numai este, de catuname' semnul invierii sale din morti, de ti prevedea,ca si pre acesta vg4endultt totu nu voru credo. §ide aceea slice mai jobu, ca Ninevitenil s'au conver-titu la predicatia lui Iona, si regina de Sava, aulindutntelepciunea lui Solomon, pe rand ei au remasla predicatia stepAnului lui Iona ti a lui Solomon.De aci ne invgtamu, ca pre 6rnenii cei necrodinciotigi corrupti uimicu nu'i pike convinge; §1 Dumneqeu,candu a flicutu inutilmente totu ce era necessariupentru a invinge tenacitatea gi impetrirea lor,ate= ii abandon in obstinatia lot u. §i decaexempluM Ninevitenilor ti alu reginel de Savaosgod ea pie Iudeii cei necredincioli, co au 6re a as-tepta Chrestinii cei ce nu voescu a se amendaiuti septa de p6catele ]or, (luau Dumnecleu a revga-satu asupra for Iota avutia gtatiiloru sale? Prinsiioil itudinea spiiitu]ui t3ecuratu, Dumnul nostru in-se tuna relele ce aveau a cadea asupra ludeilor caddupg sate fgcusse elu pentrn a-i state din necredintaloru, in locu de a se converts, devenian din ce in cetotu mai lei. Acosta ne ca cei ce nu se Eii-lescn a enrage in inima for giatia lui Dumnerleu, de-vinu locasul color mai necurate viciuri, Ve4i, iubitecititorule, sa nu cumva sa pati,nesci o astufelu deperdere irrep trabilg !

V. 46-60. Din respunsul lui Thum Christos catrecelu ce-i aunuciasse ca mama sa fratii soi stau a-farg, viendu sA'i v0116401, putemu deduce, ca dato-ria unui predicator evangelicu este, de a predica e-vangelia necoutenitu, ti in biserick ti afarA din bi-Baia( on undo aru afla amateri de a asculta cuveu-

slurp

toNlta,

gi

i

www.dacoromanica.ro

78 EVANGELIA CAP. XIII.

tnl lui Durnne4eu, gi nu de a'li picnic) timpul in con-versatii sterile, fie chiar si cu pitrincii fratii sei; gi

ca Ieeitura cea spirituals, dintre unu predicator gi

anclitorii sei, trebue se Co multu mai puternia gi

mai stimati, de catu legAtura cea de range cu ru-dele sale, and acestia nu facu parte din anditorulusett la predica Evangeliei.

CAP XIII.Dorutml nostru propune parabola semeniitorului , si pe urmao explica discipolilor sei Propune apoi mai multe parabo-le : a neghinei; a griluntelui de mustaru; a aluatului; a comoreiascunse; a mArgriritarului de multu prep; a mrejei : Exertii prediscipolii sei de a profits. de aceste instructiuni, si se duce in pa-

tria sa Nazaret, unde prea pucini creOurii intrensul.

1. In aceeasi qi, esindu Iisus din cask se-4a longg, mare.

2. i se adunarA la densul glote multe, ineatu fu nevoitu a intro, sa, s64a intr' un vas,si totu poporui sta pre -ermure.

3. le vorbi for multe in parabole , qi-ceou : Eattit a esitu sem6natorul sa semene.

4. i sem6ntindu elu , unele equra 16110tale; venira passerile, si le mg,ncara.

5. Ear allele ealurA pre locuri petrOse, un-de nu aveau plim6ntu multu; indatg, rea-

neavendu addneime de pamentu :

6. Dar resdrindu s6rele, se pg,lirg.; si pen-Ira ea nu aveau raacina. se useara.

7. Ear allele au caqut in spini; ereseu-rA spinii, si le innecara.

pi

3i

1igirt ,

ssi

www.dacoromanica.ro

CAP XIII. DE LA MATED:L 79

8. Ear altele cadura pre pamentu bunu; sidettera fructu, una o suta, alta Besse -deci,alta

9.. Celu ce are urechi de auditu, auda !10. i apropiindu-se discipolii, dissera lui.

pentru ce vorbesci for in parabole?11. Ear du respundendu, disse for : pen-

tru ca von s'a datu a cunOsce misterelep6rntiei cerurilori er acelora nu s'a datu.

12. Ca- ci celu ce are, i se va da, vaprissosi; 6r celu ce nu are, si ceea ce arese va lua de la densul.

13. Pentru acesta vorbescu for in parabole,ca vedOndu nu ve'du, si audindu nu audu, niciIntelegu.

14. i se Implinesce la, thInsi profetia luiIsaia, care dice : , Cu audul yeti aucli, darnu yeti Intelege ; cu ochii yeti privi, darnu veti vedea :

15. Pentru ca s'a Ingrasatu inima acestuipopul, cu urechile greu au auditu, ochiisi-au fnchis, ca nu cumva sa yap, cu ochii,si cu urechile sa aucla i cu inima sa, pri-cepa, si sa, se Word, vindecu."

16. Ear ai vostri fericiti sunt ochii, ca, v6du;urechi!e vOstre, ca audu.17. Ca-ci adeveru dim von, ca multi pto-

feti i drepti au doritu sa vada cele ce vcdeti,n'an v6dutu; auda cele ce audit", si

n'au auditu.18. Voi dark ascultati parabola sem6nato-

rului.19. Dela, tae celu ce aude cuventul Wiz

§i

trei- cleci.

1m-

§i-i

§i

§i §i

§i sa-i

§i

§i §i sit

www.dacoromanica.ro

80 EVANGELIA CAP XIII.

peratiei, si uu-lu 1ntelege, vine Viclenul, sirapesce ceea ce era semi-inatu in inima lui ;acesta este cea sem6nata longs tale.

20. Ear cea sem6nata in locuri petrose, a-cesta este celu ce aide cuvOntul, si cu bucu-rie 1ndata 11u priimesce :

21. Dar nu are rad6cina in sine, ci e.tepentru pucinn timpu ; si candu se face strim-torare sau persecutiune pentru cuventu, In-data, se smintesce.

22. Ear cea semenata intre spini, acestaeste celu ce aude cuventu'; dar grijile lumiiacesteia, si amagirea avutiei Inneca cuOntul,si fara fructu remane.

23. Ear cea semeuata in paniAntul cel bunu,acesta este celu ce aude cuveutul si-1u lute-lege ; acesta produce fructu, si face : una osuta, alta sOsse-deci, si alta trei-deci.

24. Alta, parabola propusse lor, dicendn:asem6natu-s'a ImOratia cerurilor omului cea sem6n,at;. emOn(a bursa, in terrina sa.

23( $1 pre candu dormiau omenii a venituinamicul seu, si a s6manatu neghine litregran, si s'a dus.

26. i candu creset erba, si Licit fructu,atunci se aratara si neghinele.

27. i apropiindu-se servii stepanului ca-sei, dissera catre densul : domne, au nu se-mOnta buns, ai semenatu In terrina to ? deunde darn, provinu neghinele?

28. Ear elu disse for unu 0111U inamicua facutu acesta. Ear servii dissera vo-esci dar sa ne ducemu si sa, le cullegemu ?

lui:

www.dacoromanica.ro

CAP /CUL DE LA MATEM 81

29. Ear elu glisse ; nu ! ca nu cumva, cul-legendu. neghinele , sa smulgeti impreuna cudensele si gram.

30. Lassati-le sit cresca imprettua pen6 lasecerisu ; si la timpursecerisului voiu dice se-ceratorilor : cullegeti anteiiu neghinele, .i le-gati-le in snepi, sere a le arde; er grain a -dunati-mi-lu in granaru.

31. Alta parabola propusse lor, qicendu :

asemenea este imp6riitia cerurilor graunteluide install', pre care luandu-lu omul, 1-a se-mOnatu in terrina sa.

32. Care de 0 este mai micu de eau toteseinintele; dar citudu va cresce, este mai ma-re de catu tote legumele, si devine arbure, ineau passerile cerului vino si se incuibeza inramurile. lui.

33. Alta parabola mai spusse for : aseme-nea este impOratia cerurilor cu aluatul , precare luandu-lu femeea, 1-a ascunsu In trei mes-suri de Mina., 136116 ce s'a dospitu

34. Pre acestea tote le a vorbitu Iisus inparabole glotelor , fara parabola nu vor-bia for ;

35. .Ca sa se plinesca ceea ce s'a, qis prinproFetul ce (Ace : Deschide-voiu in parabo-le gura mea, exprima-voiu lucruri ascunse dela inceputul lumii."

36. Atunci lassttudn glOtele , veni In casaIisus; si se apropiara la dhsul discipolii sei,dicendu : explicit non. parabola uegbinelor er-rinei.

37. Ear elu respund6ndu , 4isse for : celu6

tots.

gi

www.dacoromanica.ro

EVANGETAA CAP am.

ce semeng seine* cea bunk este Fiiul 0-mul ui ;

38. Ear terrina este lumea; or sementa ceabunk, acestia sunt fii imp6rAtiei; or neghine-le stint fii cclui Rea ;

39. Ear inamicul celu ce a semenata aces-tea este Diavolul; Or secerisul este finitul lu-mil; or seceratorii sunt angerii.

40. Deci pi ecum se cullegu neghinele ,

se ardu cu focu , astufela a fi la finitul lu-.mii acesteia.

41. Triimite- va Fiiul Omului pre Angerij.sei, vor cullege din imreratia sa tote scan-dalele, si pre lucrAtorii fan,' de legii,

42. vor arunca in coptQrul celu Info-catu : acolo va fi plansul scrishitul dintilor.

43. Atunci drertii or strIluci ca soreleIntru impOratia Tatalui lor. Celu ce are u-rechi de au4itu, auda I

Earasi, asemenea este Imp6r.atia cera7rilor Cu o com6r5, ascunsa in terrink pre ca-re aflandu-o un °mu , a tinut secrete ; §i debucuria ei -se duce, si tote cate are le vinde,§i cumpOra terrina aceea.

45. asemenca este Imp6rAtia cern,-rilor ()mini negotitoiu ce cauta mlirgaritarebune.-

46. Care, dupg, ce a aflatu eau mIrgiiri-taru pretiosu, ducendu-se, v6nda tote cate a-yea, si flu cumpera.

47. Eari4i , asemenca este ImpOratia ceru-rilor unei retele aruncatis. In mare, $i de totufelul adunanda;

§i

Eareisi,

82

$i

www.dacoromanica.ro

CAP nil. DE LA MATBIU. 83

48. Pre care , dup6 ce se umple , o scotupre calm e, i seclondu, allegu pre cele bunein vase, er pre cele putrede le mina afar,.

49. Astufelu va fi la finitul lumii : cvi-vor fingtrii , §i vor desparti pre cei rei dinmi4locul celor drepti.

50. vor arunca in coptorul celu info-catu; acolo va fi plansul scrisnitul dintilor.

.51. Dice lor Iisus : intelcs-ati acestea to-te ? RespunserI lui : asa, Domne 1

52. Ear elu 4isse lor . pentru acesta, totuarturarul in.vAtatu in imperAtia cerurilor,semenea este omului stepanu de casZi , carescote din comora sa nou6 vechi.

53. Si fu candu termini Iisus prabolele a-cestea, pleca de &Nilo.

54. Si venindu in patria sa, ti InvAta predemi in sinagoga lor, in catu se mira ei, §igicea t de unde (tine) acestuia fntelepciuneaacesta §i puterile ?

55. Au nu este acesta fiiul lemnafului? annu mama sa se chiama Maria ,. fratii sei,Iacob si lose si Simon si Iuda ?

56. Si sororile sale an nu sunt tote la noi?De uncle lui dart tote ace3tea ?

57. Si se sminteau tutru densul. Ear Iisus4isse lor ; nu este un ptofetu desprecuitu, fa-r fn patria sa qi in familia sa.

58. Si nu Each acolo puteri multe , pentrunecredinO, lor.

si -i

§i

$i

awed

si

a,

www.dacoromanica.ro

84 EVANGELIA CAP E11I.

REFLEX1UNI.V. 1-23. Aci se eade mai Anthill sa facemu eke-

va observatiuni generale asupra parabolelor, cu careDomnul nostru, dela acestu capitul inainte, incepe ain011 intelesul predicatiunilor sale. Lan precuisOrulMilittuitorului anunciasse Jude ilor , eft lui

Duinne4eu bate la usg , ca Messia este aprOpe dea iutra in possessin atributiunilor sale (Mat. 3, 12) cDomnul nostru mai pe urmg, incependu-si ininisteritilseu, le declaia, ca, acum impgrgtia lui Dumnegeu e-ste in mi41ocul lor. Fariseii si Cgrturarii, avari gi am-

formasserg o idea conformg cu dorintelelor despre impgrglia lui Dumneleu , identicg cu lin-periltia lui Mesgia, ca ddecii ea are sit fie o impgra-tie lumescg, de la care ei au sit traga marl avanta-giuri lumescii pentru satisface" ambitia lor; ac6s-ta idee predomina chiar pro stud din disci-polii sei (Mat. 16 , 22 : 23. C. 20, '20 : 41). In o-ratiunea de pre munte, 'isms descrisesse lArnuritu ca-litatea lui Durnnecleu, si argtasse ca ce felude dispositiuni trebue sa aibg aceia ce vor aspira dea intra, intrensa ; acestea ensg nu plgceau Fariseilor

Carturarilor aspiranti la lumesca impgrgtie a luiMessia, si incepurg a conspira in contra propagandeilui lisus. In Jerusalem, h prima sa serbare a -Pas-celui (I6n. 2, 13-25), Domnul nostru se manifos-tasse mai -positivu in fapte si in cuvinte, ca elu esteMessia; dar ea imp'grgtia sa nu va fi lumescg, ci spi-ritual; moralA : ac6sta ingspi si mai multu uraFarisellor in contra so. La a doa serbare a Pascelui(16n. cap. 5), lisus Christos demoustrg si mai pe fa-gA en fnpta si cu cuventul, ca. elu este Messia celupromis do a Iambi ingrAtia lui Dumne4eu pre pit-

impiiirgtia

§i

bitig) i§i

al ifal§g i

impilrittiei

qi

11

www.dacoromanica.ro

CAP XIII. DE LA MATIEU. 85

mentu; dar ca aspirantii la avantagiuri lumesci qi e-goista , do an vor renunta la acesttia, nu vor puteafi adwisi iutrensa : acesta appriuse qi mai mulCu con-tra lui ura Fariseilor, can de mai uainte incepusserIa o insufla qi in popul, qi bail atom hotfirir4 ca oncu co chipu sa - In p&p"; ca -ci ei vedeau, ca dempropaganda lui fins se va lAti, nu numai ca an vorvedea realisfindu-se illusoriile for avantagiuri din lu-mesca impilrittie a ltii Messia, dar isi vor perdu chiarsi realele iuteresse , de care se bucurau actualmente.Acosta dar viliteudu Domnul nostru, si vreallu a rescumpilra Vele , pentru ca momenta] de a se da presine la morte find: nu sosisse, a lopta nun modu nonde a predita Evangelia imptirfitlei lui Dumneqea, preacela in pilde sau parabola mai multu sau mai pu-oinu umbrase.

0 parabelA este expunerea unoi doctrine moralesau religiose ; subt imaginea until obiectu naturalusau a unui evenimentu trassu din viata ordinarA :

astufelu , . ca parabolele Domnulni nostru an continunici o trAssurfi, care sa fie in nine impossibilA, dems'aru lua naratiunea in sensul litteralu; numai se in-templii, eke o data, ca la finitul parabolei, dupg exem-plulu Vechitilui Testament (Isaia, 5, 7), elu trace dola imagine la lucrul representatu; acesta sa observemai du osebire in Evangelia de la roan, ve4i cap.10 qi 15.

Pentrn a intelege 6 parabola, nescine trebue maifinteiu ball face o idee exact# de istoria racontatfi,luata in sensul litteralu , fad a se preocupa de sen-sul spiritualu, sau de aplicatiune; dupfi aceea sficau-te, care este punctur centralu, okra care se raporte-zfi tote comparatiunea, ferindu - se de a da am6nun-

www.dacoromanica.ro

86 tIvANGELIA CAP X M.

telor unu inteles mai multu sau mai pucinu fortatu ;gi atunci va vedea, ca fie-care ttassarA plrticular a a

chiar §1 cea do mai pecinii import antA,aft locul seu naturalu in craws ideilor, AstufelapAtrunsil o parabotA, atunci piSte neacine profita tli dointelesul spiritualu, deducenda do ad yi aplicatiuneapractia.

Tote parabolele rostite de Doran@ uostru tractzAdespre impArAtia lui llumnecleu, IdenticA cu impArA-tia Lai Messia sau Bisurica ChrestinA, care dintrn

fiindu o impratie ideialA, interiorX , se manifes-tea apoi in exteriot u ca realitate- eternA. Aeoita e-ste cheia secretului parabolelor evangelice. Aceste pa-rabole , cAtu do simple §i' evidente ni se parn arum,ele itnplineau atunci uuu indoitu scope : de a invelladeverul de Afro Fariseii §i CArturarii -cei orbit; depatima invldlei, §1 seto§i de sane, fiindu ea erau cutotul impetriti (v. 13); 4i de a furnl sufietelor celorand debile, dar sincere, imagini familiars, ca-re, inprimar du so afundu in spirittil lor, , sa to a jutea intelege tutu mai bine adeal-ttl auclitu, pre car e laluceputu nu-la putusserA digosta.

In parabola sem6natorului, Domani nostru ne in-vatA, cum, este admis ctiventul 1ui Dumneq.eu de cA-tre aceia, carora Ii se predicA. Elu vorbesce ad des-pre patru categorii de 6meni : Cei d'Anteiu stint a-ceia, asupra carora predicatiunea Evangeliei tau facenici o impressiune , inima for fiindu cn total impe-tritA; acestia stint asemAnati en calea cea batutA, decare sementa semAnatA nu se pots priude. Cei de adoa categerie aunt aceia, cari priimescu gustit in:vItAtura Evangeliei , dar cari, dupii ce Blau ingagiatcu bncurie a professiona Chrestinismul , fare a - fi

'n-ttin

vii

si

i

.

td

www.dacoromanica.ro

CAP II/. D10 LA MkTEIII 87

formatu o idee lamuritg deRpre densul , flu abandongindata ea se vedu expugi la seri - o ten tatiune skin

persecutiune pentrn adevern gi dreptate ; acesti># sentasemgnati en locurile cele petrdse asupra cfirora se-menta sem6natA, de gi resare, dar neavendu rade:lingadfincg , la cea d'a'ntaiu lovitura de sere se pales catgi se usucg. Cal de a tieia categorie sent aceia, in acfirora inimg cuventul lei Durnneqeu se inneeg, gi re-mane nernditorn, din can ta inbirei d avuli '1i a gri-jilor vietei , intocma precurn gi settle It& cc cade in-tre spini. In fine, eel do a patra categoric stint ace-ia, cari audu priimscu cu s'nceritate cuventul in-tro inimg bung, in care ere linta in Christos prihderadgeini adfinci , gi produce fapte buue fu abundantggi perseverarrtg; acestia Bunt comparati .cu pgmentulcelu bunu , in care semintcle sem6nate ,produce unamai multn, alta mai pucinu , dar uc le nici una nuremane fata fructu.

De aci ne inviltamn , ca servitorii altarului , cariBunt succesori ai Apostohlor, stint datori sa predicecnventul lui liumuqeu totu d' atina la serviciul di-vinu ; dar ca sa ntt se per4g trei parti din cuventulpredicatu, trebue de timpuriu sa preggtescg inirna au-ditorilor printr' o solidg catehisare a doctrinei ores-tine. Coln ce voesce sa semene ceva, mai anteiu pre -parii locul : da petrels la o .parte, desradgcineza ma-rgcinii, pgmentul, gi apoi senagna ; totu aga tre-bne cultivatg gi inima crestinulai , chiar din copilg-rie, printr'o cresting educatiune gi o solidg catehisa-tiune, gi atunci cuventul predicatu de 'pe amvonu onse va mai perde in drumu , in petrigu , gi In mg-rgcini.

Aceea ce Mantuitoral a 4is catre diacipolii sei, mai

,

ci

erg

,

www.dacoromanica.ro

88 EVANGHLIA CAP 1111.

nainte de a ie explioa aeesta parabola, ue constringesa recundscemu. catu do fericiti suntomu noi Cresti-nii de a ns invredinicl sa, fimu instruiti de, iusugi Fi-iul lui Dumneleu despre acesto veritati , gi do a a-yea asupra misterelor imieratiei ltli Dumne4eu lu-mini, pro care tad chiar profetii, nu le posso3au; ca-ci tote eke a descoperitu Christos Apostolilor sei, eini le an descoperitu nog.

Acosta dar este unu nopretuitu avantaglu pentrunoi, gi trebue sa profitamu cu recunoscinta, ca ea nucridemu in crime ludeilor, cari pentru impetrirea foran fostu condamnati la eternu intunerecu.

V. 24-30. In parabola neghinelor, , Domnul nos-tril ne inratg, ca,' iu Biserica sa stint uni, can en cx-teriorul se arata a fi buni Crestini ; dar candu vinela fapte , ale nit stint de catu neghine , adeca , holegi Inane in ris de cele sante , uta neimpacata co.'treaprOpele, calomnie, rapird ,..yradare , tradare, ucidereetc. Domnul nostru permite Ansa, ca ei sa vietuescapintre Crestinii cei adeviirati in Biserica sa 1)6116 laclioa cea do apoii dar atunci elu va tramite pre au-genii sei, von despartl dintre Crestinii. cei bard,gi -i vor arunca in coptorul cola do foeu , pentru a-gipriiml acolo eterna resplata a facarniciei lor.

V. 31 -43. In parabola grauutelui de mugtaru, giin aceca a aluatului, Domnul nostru arata, ca Bise-rica sa, de ql la inceputir forte mica, compuindu-senumai din discipolii sei gi din caters femei mirono-site, area ensa currendu a cresco gi a se IV prestefaca a tote parnentul. Noi suntem fericiti de a vedeaastgqi prelicerea Zantuitorului bine implinita; gi amufi g1 mai fericiti candu amu vedea ca gi fii celuiRau se Impucineza din Biserica lui Christos, tran-

,

www.dacoromanica.ro

CAP VII. DE LA MATBIII. 89

sformandu - se in fii ai irnp6rXtiei lui Dumnedeu.V. 44 46. Similittidinea comorei ascunse, si a-

ceea a InKrgitritarului dt multu pretn, tindu a ueca nimicu nu este mai prctiosu si mai excelontu

de caul doctrine Evangeliei, si roligia CrestinA cc e-mug diutrensa ; §i ca, caodu nun omu va ayea foil -circa de a o afla , adecl de a fi iniciatu in °lemon-tele acestei doctrine ceresci , atuuci elu se VA sill caon en co prettt sa-si insusdga tote cotnora cea ne-stimatI a doctrinei Domnului nostru Iisus Christos.

V. 47 52. Iu parabola recoloi sau mrejot arun-catii in mare , Donmul nostru liguroz1 er BisericaChresting ; care priimesce do o potrivA tli pre ceibuni §i pre cei rei in sinul ci penii Ia. i1ioa cea deapoi; dar atunci elu va eerie socotolg color rei,

ca, a statu ftt mina for do a se face buni, n'auvoitu, In lumen acesta Dumnet1ou a portmcitu , cacei buni si cci rei sa victutisa impteung : pe de oparte, ca cei rei sa so ameliorcze prin exemplul co-lor buni , si coi buni, prin sufforintele de la cci rei,sa so fedi i r mai buni ; er pe de alta, ca vietuinduimpreuna cci rei cu coi buni, sa so justified drepta-tea lui Dtanneden, chndu resplati. fie-caruia dupAfaptele sale.

Acuma sa to intrebu si ea_ pie tine , iubite citito-rule, inteles-ai tote, cite ai cititu pease' acl? Si duce%et respunde ca si Apostolii, ca le-ai inteles , atunciiti voiu spune, Ca to ai deja o avutie bunicia decunoscinta noului si vechiului Tostamentu, care to vaduce in itnpiltitia corului, dem o vei pane in /gill-catie, si nu o vei Linea ca o avutie de mans martit

V. 53-58. In fine Evangolistul ne invatX, ea B-atts se dusse in Nazaret, patria copilXriei ci a vietei

a-

rite,

penstru si

r'a

www.dacoromanica.ro

90 ..ZVANGELIA OAF VII.

sale privet , ca Ea reverse si acolo lumina invXtAtu-rei sale , si bina-facerilo minunilor sale , spre semuude recunoseintii, dar ingratii 'Ai comp ttrioti, loonde a so fall cu compatriotul lor, $i a profita maimoltu de cam altii de b:nefacerile sale, of se passe-rit a se intreba unul pre attul cu ironie : 63tu fa-ciorn ala lui Iosef lemnarul , de uncle o fi sciinduelu atata calks De unde ac63til intelepciune mai presus de omu in gura 6stui feciora alu nnui poncetl-tenu alu 1, ostru din cdi mai de 'eau! De unde a-tata Otero de vindecari mai pre sus de logile na-turei, la gstu oinu ci nu scie a nAnul de catu teslasi bards ! Ce ! adeca au scimu not pe mama -sa pe-fratii sei, eine sent, si cum it chiam.l? Do undo daratata treba mare la densnl ? Ac6sta ingratil purtatea compatriotilor sci, facii pre Mantuitorul sa-i

cliccludu-1 rat inclignatiune , ca ac6sta sit im-templl. cam totuloauua, ca on -ce profetu, on -ce omufolositoru patrioi si societatii, nicairi sit ou fie mai des-pretuitu, do eatu in patria sa, chiar in familia sa,numai din causa invidiei, rare an scie a preferl cotede folds. Do ad putemu cullege, ca, ornenii maitotu-d'auna despietuesca favorile .ce Dumneqeu le a-cordl , si avanta ;i.irite cale mai pretiase , ca.tdu aces-.tea snot comnne , ii candu potu profita de dansele

ostenell ; d.tr ca Dumneleu , candu veil() note,conoscinta lor, ii privezii do densele, precum vedemuca s'a int6mplata la nenorocitii Nazareteni, din causanecredintei lor, provenitX din dispretu.

fn

para-66861,

fare

qi

yi

www.dacoromanica.ro

CAP XIT. DE LA MATEIU. 91

CAP X1V.Istoria mortii lui Ivan Botezatorul: Miracolul prin careItst sen cinci pftui a saturatu cinci mii de omeni: lints pi PetrumnblA pre deasupra marii Bolnavii din Genesaret se vin-

deck, attingendu se de marginea vestmintelor lui Lane.

1. In acelu Limp aflaErod Setrarchul faimalui lisus ,

2. 5i 4isse ministrilor se4 : acesta este, loanBotezatord; elu s'a sculatti din morti, gipentru acesta puterile lucreza intrdnsul.

3. Ca-ci Erod prindendu pre Joan, 1-afostulegatu gi pus in inchisore, pentru Erodiada,muierea tui Filip fratelui s6u.

4. Pentru ca Ioan ii dicea : nu 'ti se cadesa o ai pre deusal

5. yrendu elu ucide, se temp depoporu, ca-ci ca pe un profetu 11 avea predensul.

6. Ear candu se celebra dioa nascerii luiErod, a jucatu fata Erodiadei In miqlocu, gia plAcutu lui Erod, .

7. In catu cu jurArdntu a promis ea dea-i da on ce va cerre.

8. Ear ea, de mai nainte inyAlatA fiindude mama sa, a dis ; da.--mi aci pre tipsie ca-pul lui Ioan BotezAtorul.

9. i s'a intristatu imp6ratul ; dar ensApentru considergia jurrimintelor, gi acelor cegedeau cu dOnsul la mash, a c-nnandatu sa ise dee.

10. i trAmitendu, a tAiatu ca,pul lui Ioanin inchisore.

:

Si a-la

www.dacoromanica.ro

92 EVANGELIA CAP XIV.

11, i s'a addus capul lui pre tipsie, sis'a datu fetei ; §i 1-a dus mamei sale.

12. apropiindu-se discipolii sei, au ridi-catu corpul, si 1-au immorn.Ontatu ; si ve-nindu, an anunciatu lui lisus.

13. Dcci afla,ndn lisus, s'a dus de acolocu unu vas in locu dcscrtu deosebi. Ear g16-tele afltindu, s'au dus clop, d6nsul pedestri,din cetati.

14. e§indu (din vas) list's, glOrdmultn, si i se facia mila de disi, si vindecapre bolnavii lor.

15. i cAndu fu catre sera, se apropiaritla densul discipolii sei, qic6ndu : deserts estelocul, si Ora acum inaintatI; congediaa, glo-tele, ca sa "se duc5, prin sate, si salt CIUTI-pore loru-si bucate.

16 Ear Ii ,us plisse for : nu an trebuintaa se duce; d4i-le voi stt mAxance.

17. Ear ci qisserd .lui r nu avemu aici dectttu cinci phni si doi pcsci.

18. Ear elu 4isse : adduceti-mi-le Inca.comandbdu sa seo glOtele pre or-

ba , si lubondu pre cele 'cinci pain si pre ceidci pesci, clutandu spre ecru, 1e binecuventia;si frIngendu, le dette discipolaor, §i discipoliiglotelor.

20. i mancarA toti, si se sdturard. i ri-dicara renfdfla farImAturilor, done-spre-lececopri plinc.

21. Ear cei ce mancased, erau barb* ca1a cinci mii, afar de femei §i de copii.

22. indat5, Iisus constrinse pre discipolii

i

19. i

Ei

,

www.dacoromanica.ro

CAP XDr. DE LA MATEIU. 93

sei sa intro in vas, §i sa tree, inainte dedensul de ceea parte, penZ va congedia elupre poporu.

23. i congediindu pre poporu, se sul inmunte sa se roge deosebi. sera facendu-se,singuru era acolo.

24. Ear .vasul era acum in mi0oculinvaluindu-se de valuri ; ca-ci ventul era c )1,-trariii.

23. Ear in a patra vigilie a noptii se dussectitre (164 lisus, dmblandu pre deasnpra maiii.

26. i vNendu-1u discipolii pre deasupramclii amblandu, se turburara, 4icendti, ca fan-toma este; §i de fried sti igara.

27. i indata, le vorbi Iisus, qicendu : en-tezati; cu sunt, nu ve teme0

28. Ear Petru respunclendu-i, qisse : Don-ne,. de esti tu, comanda-mi sa viu hi tinepre apa,

29. Ear elu ii qisse: vino! Si deEcendenduPetru din vas, ambla pre apa, venindu catre Iisus.

30. Ve4endu &Lisa ca, ventul este tare, setemii; §i incepenilu a se afunda, striga, di-cendu : 'Donne, mantuesce-m6 I

31. i indata Iisus tinclendu mina, ilu§i ii clime : pucin-crediliciosule, pentru

ce te-ai indoitu?32. i. intrandu ei in vas, inceta ventul.

-33. Ear cei ce erau in vas, venindu, seinchinara ltii. , clicendu : adev6ratu flu!, luiDumnscleu esti.

34. i. trecendu dincolo, venira fn Omen-tul Genisaretului.

!

a-Twit,

marli,

www.dacoromanica.ro

94 EVANGELIA CAP UV.

35. i recunosdndu-1u omenii locului a:-celuia , tramissera In totu coprinsul aceca, §iaddussera, la densul pre toci

36. rugau, ca numai de margineavestmentului sa se attinga; §i, caci se at-tinserit, se vindecarr.

REFLEXIUNI.

V. 1 12. Asnpra morlli Botez'atorului Ivan sttcade mai 5nttlin sa observamu in genera , ca Dum-necleu a volt'', ca acestu Bantu bArbatn , care anun-ciasse apropierea lui Messia, sa mor.1 de o morte

spre a face prin acesta cunoscutuca imp6rAtia Messia nu va fi timpuralii

lumesci, si ca sit le rApesca motivnl de a se scan-daliaa, candu Mans' Messia Christos se va de la mer-te de cruce pentru causa imp6rAtiei lui Dumneclen,adecA pentru adeveru qi dreptate. Cate acestea sacade sit observamn Qi in parte , ca aceca ce a oca-sionatu martea Botezgtorului Ioan a fostu : pe de oparte, zelul celu mate alu acestui nou DIX , caremustra en iudi sn31a criminala lli incostiosa insecirea lui Erod cn Erodiada muierea fratelui seu Filip ;er pe de alai parte, ula colt neimpEicat4 ce acestAmniere impudica, purta asupra samtulni profetu cum

gi affemeeata conpllicere ce Erod avit catre derma,de a-i satisface neomenesa rti norminata cerrero. Deacl,noi putemu college ilistructiunile urtuXtere : An-

Oh% ea predicatorii Evangelici ali. each sit mustre enzelu gi farA sfialI tote cAlehrile de legea lui Damns-cleu, chiar cftudu prin acesta gi - ar attrage argia Qipersecutitmea ac lura co on voceeti a tutelege ado-

violenta, 10 Itulei-lor, lui

bolnavii.flu

a la

di

,

www.dacoromanica.ro

CAP XIV. DE LA MATEIU. 95

verul. Al doilea , ca patimele trupesci imbath stratade tare 'fro omeni, in caul ii impingu a comite cri-,mele cele mai enorme. Al treilea, ch relele tole maimarl pots results din nisce jurnninte nesocotite, dinruflinea ambit-6sg, §i din complhcerea ce aru face ci-neva unoru pers6ne corrupte viciose.

V. 13 = 22. Miracolul celor cinci pftni are acestado particularu, It s'a falcutu in presenta a mai mul-te mji de dmeni, cari au fostu i marturi =tied,pgrtali ai resultatulni acestui miracolu. Acestg cir-cumstantii ridich on -ce contestatiune din gura necre-dinciosului, qi probezh. tofu odatii divine putere a Ini"iihus Christos , cum nemAlginite sa bungtate, decare fu animatu care acein poporu piosu ce urmadupg densul pftn6 in loeuri pustii , pentru a senutrl cu diviva sa inviitaturh, nitAndu cu totulu a seinglij1 de nutrimentul celu malorialtt, De eel ne in-

gtama , ca cei ce tumezi lui Cbristos en credintasinceritate, dobiindescu ea abundentg, atIttu uutii-

montul celu moralu alu sufletului, catu qi pre celumaterialu alp truptilui.

V. 23 33. §i acestu mimed ce facit Hsu, urn-blftndu pro de asupra mirii ca, pre uscatu, candu ve-al in ajiitorul dincipolilor sei amenintati de valuri ,este inert o probg incontestalailg despre diving sa pu-tere, despre feibintea iubire co avea e'ttre disci-polii sei. Cu ac,estil ocasiune lisus perrnisA) lei Pe-ton de a umbla elu pe deasupra apei , en inten-tiunea de a fortiflea credinta acestui Apostol, si dea asigura yi pre ceilalti discipoli ai sei, ca, In viitoruel vor 'mites face cele , mai extraordinare miracole,demi se vor increde in cuventul see, gi ea nisi unupericolu nu-i va putee invinge, deca credinta lvr va

O.

gi

qi

yi

gi

pi

www.dacoromanica.ro

96 EVANGELIA CAP XIV.

remanea neclatita, gi nu se vor 1'1(101 ca Petra in o-casiunea acesta. De ael putemu cullege mai cu ose-bire dame instructiuni :.una, ea discipolii lui Christos,adeca adev6ratii Chrestini, de ti cute o data, pentrulamurirea credintei lor,, ajungu a cadea in veri-nnupericol, ca Apostolii iu aceita furtuuti; day Dumneleuvine in ajutorul for tocma la timpu, Ti nu'i Lassa ase affunda : ceealaltii , ca precum zelul i credintafacura pre Petru sa umblo pro de asupra apei , er

impucinandu-i credinti, ilu facu a se affunda;asemenea si pre noi, uumai lipsa hnpucinatea ere-

ne face sa ingenunchemu in faca tentatiunilorsi a pericolelor.

V. 34-36. In fine afia,nu, ea bolnavii cei din ti-maul Genisaretului avea o credinti atatu de tare invindecatorea phtee a lui Iisus Christos , in ..catu e-you convinsi , ca uumai attingendu se de margineavestmentului sea, negrelitu se vor vindeca ; si cuffs'au attinsu , toti s'au vindecatu , adaoge Evangolis-tnl. noi suntemu bolnavi , mai cu osebire la su-fletu veniti dara, sa ne apropiemu la Christos cucredinta; si prin drumneqeesca Impartasire, sa ne at-tingemu, uu numai de marginea vestmentului seal ,

ci de instill dumne4eescal trupu si sange, si faa in-doela ne vomu vindeca noi.

CAP XV.Fariseit acusii pre discipolii lui Iisus, cA calca trAditiuneabetranilor: Iisus acusi pre Farisei, el catea legea lui Dum-neOeu; ti declarii, a an ce intro in guru, ci ce lase dingars spurcii pe omu. Dula aceea, Iisus vindecfi pre fataChanarisencei si pre mai multi bolnavi, satura mai muitnde patru mii de Omani numai en fdpte pani tti cu pncini

pesciqiori.

'1. Atunci venire la Iisus Clarturari 9i Fa-riseii cei din Ierusalem, licendu :

dittei

§i

vi

trite,qi

-

:

qi

www.dacoromanica.ro

CAP. XV. DE LA. MATER'. 97

2. Pentru ce transgresseza discipolii teitraditiunea betranilor ? Ca-ci nu-si spala ma-nile candu manilla pane.

3. Ear elu respundendu, disse. for : pentruce si voi transgressati comandamentul lui Dum-nedeu pentru traditiunea vostra?

4. Ca-ci Dumnedeu a comandatu, dicendu :onorez1 pre tatal si pre muma to ; §1 : celuce va vorbI de reit pre tata sau pre mama,en morte se va pedepsi.

5. Ear voi diceti : destul e sa dica cinevatatalui sau mamei sale : daru (am facutu luiDumnedeu) aceea cu care teasu fi pututu as-sista ; si numai e datoru a onora pre tatalsett, sau pre mama sa.

6. Si ati anulatu comandamentul lui Dum-nedeu pentru traditiunea vostra.

7. Ika,rnicilor,, bine a profetatu desprevoi Isaia, dicendu :

8. Se apropie de mine poporul acesta cugura lor, si cu buzele me onora ; er inimafor departe este de la mine.

9. In desertu ensa me onora, propaganduinvataturi, comandamente omenesci."

10. i chiemandu la sine multimea, dissefor : ascultati si intelegeti :

11. Nu ceea ce intra, in guru spared preomu ; ci ceea ce esse din gura, aceea, spurcapre omu.

12. Atunci apropiindu-se discipolii sei, dis-sera care densul : scii ca Fariseii, audinducuventul, s'au scandalisatu ?

13. Ear elu respundendu, disse : 00, planta,7www.dacoromanica.ro

98 EVANGELIA CAP XV.

pre care n'a plantat'o total meu celu cerescu,se va desradkina.

14. Lassati-i ! Conducatori orbi sunt or-bilor ; er orbu pre orbu de va conduce, ame'n-doi cadu In grOpa.

15. i respunOndu Petru, qisse dare den-sul : explica noa parabola acesta.

16. Ear lisus disse : anca §i *voi neintele-gatori sunteti ?

17. Au nu pricepe0 , ca totu ce intra ingura, In pAntece se duce, §i in local secretuse desarta ?

18. Ear cele ce essu din gui a, din inimapurcedu, §i .acelea spuica pre omu.

19. Ca-ci din inima essu cugetari rele, u-cideri, adulterii, fornicaOuni, fuitisaguri, mar-turisiri mincin6se, blasfemii.

20. Acestea sunt care spurcii, pre omu ; era manta cu manile nespalate nu spurca pre omu.

21. i eOndu de acolo Iisus, plec inTirului §i ale Sidonnlui.

22. i ettA o femee Chananee, din confi-nele acelea e§indu, striga catre qi-cendu : miluesce-me, Domne, fliule al lui Da-vid ! fiica mea reu se Indracesce.

23. Ear elu nu'i respunse o vorba. i a-propiindu-se discipolii sei, ilu rugau. Clicendu :delibera-o pre (Musa, ca strig4 In urma nostril.

24. Ear elu respundendu, qisse : nu sumtramis, de catu numai catre oile cele perduteale casei lui Israel.

25. Ear ea venindu, se inchinft lui, dicendu:Domne, ajutit-ini I

densul,

www.dacoromanica.ro

CAP XV. DE LA MATER!. 99

26. Ear elu respunddndu, disse : nu estebine a lua panea fiilor, si a o arunca cateilor,

27. Ear ea disse ; asa, Donne ! dar si ca-teii maninca din faramaturile ce cadu dinmasa domnilor lor.

28. Atunci respun4end Iisus, disse catre(Musa : o femee, mare este credinta to 1 fietie precum voesci. i s'a vindecatu fiica ei dinora aceea.

29. i plecandu de acolo Iisus, veni lbngamarea Galileei ; si suindu-se in munte, sedeaacolo.

30. se anropiara la densul. glate multe,avendu cu sine ologi, orbi, muti, ciungi, sialti; aruncara la piciorele :lui Iisus,ii vindeca ;

31. In cat' se mirau glotele, vedendu mutivorbindu, ciungi sanatosi, ologi umblandu, siorbi vecl6ndu; si glorificara pre Dumnedeullui Israel.

32. Ear Iisus chiemandu. la sine pre dis-cipolii. sei, disse : mila mi-este de poporu, ca,acum de trei dile m6 astepta, si nu au cesa mb,'nince ; si a-i congedia flamendi nu voescu,ca nu cum va sa slab6sca pre tale.

33. dissera lui discipolii sei: de undesa .avemu not in locu desertu atatea pani, incatu sa se nature atata poporu ?

34. i dice for Iisus : Cate pani aveti ?Ear ei dissera : septe, si pucini pescisiori.

35. comanda glotelor sa secia, pre pa-mentu.

36. i luandu pre cele qepte pani si pes-

§i-i §i

www.dacoromanica.ro

100 EVANGELIA CAP XV.

cii, multumindu , frtmse, si dette discipolilorsei, er discipolii glotelor.

37. i m'ancara toti, si se s6turara; si ri-dicara remasita farnaturilor, septe cosniteAline.

38. Ear cei ce malcassera erau patru milde barbati, afara de femei si de copii.

39. i congediindu glotele, se sul in vas,si veni la hotarele Magdalei.

REFLEXIUNI.

V. 1-11. Din respunsul ce Iisus Christos detteFariseilor putemu cullege mai cu osebire instructiunileurmgtdre: 1° CA acarnicii fact' a consista Religia §ipietatea numai In datorii exteridre, qi In observanteinventate de dentli, pre care ei le observg cu mu-pulositate, li condamng cu severitato pro aceia carinu le observg ca denqi; dar nu aflg nici nun scrupulde a cgica fgrg, mustrare de cugeta datoriilo cele maiessentiale, qi poruncile lui Dumneleu cele Mai ex-presse. 2° CA datoria copiilor cAtre p'grinti este cutotul inviolabilg, qi nimicu nn-i pits scuti de la Im-plinirea ei eitre denqi, rii a ei sunt mai cn osebireobligati a-i asista la bgtrinete gi In nevoe. 3° Cit nutrebue sa intortocbeze cineva intelesul leg ii lui Dam-neqen in favdrea interessului sett. 4° CA Dumnecleunu priimesce cultul acelora, can ilu ouorg numai cugura, qi nu qi. cu inima; qi a eln voesce a fi ser-vitu astu-felu dupg cum insue a ordonatu In Sacrasa Scripturg, qi nn dupg precepts omenesci contrariilegii sale.

V. 12 -20. Din respunsul Domnului nostru darediscipolii sal no invAtAmn: 1° Ca fgcarnicii se pre-

*www.dacoromanica.ro

CAP XV. DE LA MATEIU. 101

facu a se smintescu , einda audu unit adeveru cenu le convine, cu scope de aface pre cei simpli sanu priimescg acelu adeveru. 2° Cit fAcarnicii santorbi, qi nu voescu s g cundscg adeverul, qi ca cei ce-iascultg pre (Milli an nenorocirea de a cgdea impre-ung cu denqi in intunecata grdpg a minciunei. 3° Canu bucatele ce intrg in gurg spurcg pre omu ; ci re-Iele cugetari ce purcedu din inimg, qi vorbele celeinjuriose pentru maiestatea lui Dumneleu qi pentrudemnitatea aprdpelni, qi faptele cele murdare qi ne-demne de tin Crestinu, acelea profanikg pre omu,ilu facu culpabilu qi abominabin inaintea lui Dumne-1eu tii a dmenilor.

V. 21-28. Asupra stgruitorei ruggciuni a Chana-neei of cade sa observgmu, cg Domani nostru refusg,la inceputu de a asculta ruggeiunea acestei femei, nunumai pentru cg, ea era pgggng, qi ca timpul chic-mgrii gintelor pgggne at-mg nu era sositu ; ci mai cusemg pentru a excite tii mai multu zelul qi credintaei. Dupg ce ensg Mgntuitorul vq.0 tenacea perseve-ranfg, profunda umilintg a femeei, care nu se des-curggitt nici dupg ce fu aseme'natg en &Anil ; atuncielu, ne mai putendu a se oppune acestei piose vio-linte, se grgbi a recompense neclgtita credintg a uneimame duidse, anunciindu-i vindecarea fiicei ei. Doaci ne invgtamu, ca ruggciunile fgcute inaintea luiDumneleu, au o mare eficacitate; ca dem Dam-neleu pare a nu ne auli dela inceputu, acesta o facepentru a ne incerca aria credintei, qi pentru a ne faceoft recunbscemu qi mai bine ticgloqia nOstrg ; dar ca,cleat nol nu slgbimu a-lu raga cu ferbinte15, elu neacordg in fine bine facerile sale cu multg libera-litate.

qi

www.dacoromanica.ro

102 EvANGELIA. CAP XV.

V. 29-39. Iu miracolele ce Domnul Christos maiMet', vindectinau unu mare numeru de bolnavi, qisaturandu mai niultu de milt mit de dmeni cu qeptepftni qi pueini pesci, not des-operimu probe nou6despre omniputinta qi bunAtatea sa ; qi narratiunea a-cestau minuni trebue sa ne destepte a Nude preDumneleu, imitandu pre marturii acestor miraeoie,ca sa Itutrnu o recompense mai mare de catu denqi ;

Mantuitorul dice, eh mai forieiti sant cei ce nuau vNutu au crequtu.

CAP X VI.Iisus refusii somnul cerrntu de Farisei: sfatuesce pre disci-polii sei de a se feri de doctrina Fariseilor pi a Sadduceilor :eln intrebti pre discipolii sei, ca ce felu de opiniune au 6-menii si mai ales ei despre densul: Petru confessi pre Ii-sus de Christos fiinl lei Dumnecleu : Iisus declarii, ea pre a-cesta confessiune va edifice Biserica sa. Iisus pentruprima era discipolilor sei, ca elu trebue sa mdra si a in-vieze: Petru flu indemng a nu face nun ca acesta: Iisuscent' pe Petru cu asprime, si indemna pre discipolii sei de

a-lu urma pre calea crucii.

1. Si apropiindu - se Fariseii si Sadduceii,tentandu - lu , flu rugard st le arate serum)dill ceru.

2. Ear ellu respungendu, cisse for : seracendu-se, cliceti : seninu va fi, a se rosascecerul ;

3. i diminOta : astd-Eli tempests, a se ro-sasce cerul posomoritu. Facarnicilor ! faca ce-rului cumisceti a o distinge; dar semnele tim-purilor nu puteti?

4. Generatiunea perfidd si aaulterd semnu

si

grata

fd-

cd-ci

www.dacoromanica.ro

CAP XVI DE LA MATEM. 103

semna nu se va da ei, fari numaisemnul profetului lona. Si lassandu-i, s'a dus.

5. Si trecendu de ceea parte, discipolii seiuitasserti sa is pane.

6. Ear Iisus disse for : vedeti §i ve luatia minte de alluatul Fariseilor i alu Saddu-ci ilor.

7. Ear ei cugetau in sine, dicendu, et pa-ne n'amu hyttu.

8. Ear Iisus cunoscendu, disse for : ce cu-getati in sine-ve, pucin credincio§ilor, ca, n'atiluatu pane?

9. Ailed nu intelegeti , nici ve adduceti aminte de cel cinci pani ale celor cinci mii ,

atte ce§uri ati luatu?10. Nici de cele §cIpte pani ale celor pa-

int mii, st cite couri ati luatu ?11. Cum nu intelegeti, ca nu pentru pane

amu voA s i ve feriti de alluatul Farisei-h r §i alu Sadduceilor ?

12. Atunci pricepurA, ca, nu le a dis sa seferesca de alluatul panii, ci de doctina Fa-riseilor §i a Sadduccilor.

13. Si N enindu Iisus in *tile Cesariei luiFilip, intieba pre discipolii sei, dicendu : ci-ne-mi dicu ornenii ca sunt eu Fiiul omului ?

14. Ear ei disserg : uni loan Botezatorul;er alti Eli ; er alti Ieremia , sau unul dinprofeti.

15. pisse for : dar voi tine mi diceti casunt eu?

16. Si respundendu Simon Petru, disse:Tit esti Christos, fiiul lui Dumnedeu celui vitt.

cauld,..si

i

is

www.dacoromanica.ro

104 EVANGELIA CAP XVI.

17. Si respundendu Iisus, plisse lui : feri-citu esti, Simone, fliul lui Iona; ca trupul sisangele null au descoperitu tie, ci Tatal;:meucelu din ceruri.

18. Si en dicu tie, ca to esti Petru, si preacesta petra, voiu edifica Biserica mea, si por-tile infernului 'nu o vor invinge pre densa.

19. i voiu da tie cheile imperatiei ceru-rilor ; si on ce vei lega pre pameutu va filegatu in ceruri ; si on ce vei deslega pre pa-mentu, va fi deslegatu in ceruri.

20. Atunct defense discipolilor sei, ca ni-menui sa nu spue., ca elu Iisus este Christos.

21. De atunci a inceputu list's a arata discipolilor sei, ca sa cade lui a se duce In Ie-rusalem, si multe a patimi de la batrani sidela arhierei si dela carturari, §i a fi omo-ritu, si a treiadi a invia.

22. Si luandu-lu Petru la o parte, incepita-lu inderetna, dicendu : cruta-te, Domne ! nuva fi tie acesta.

23. Ear elu Intorcendu-se, 4isse lui Petru :pei dinaintea mea, satano 1 smintela imi esti ;ca, nu cugeti cele ale lui Dumnedeu , ci celeale omenilor.

24. Atunci 4isse Iisus discipolilor sei : devoesce cineva sa, vie dupi mine, lepede-se desine, si ie crucea sa, si urmeze-mi mie.

25. Ca-ci cine va voi mantuesca, su-fletul seu, perde-lu-va pre densul ; erva 'perde sufletul seu pentru mine, afla-lu-vapre densul.

26. Ca-ci ce folos aru avea omul, de aru

e-§i

eine-ti

www.dacoromanica.ro

CAP LVI. DE LA MATEM 105

dobandi lutnea tots, er sufletul '§i 1-ar perde?Sau ce va da omul chimbu pentru sufletul sea?

27. Pentru ca va veni Fiiul omului , in-cungiuratu de gloria tatalui seu, cu angeriisei ; §i atunci va resplati fie-caruia dupe fap-tele sale.

28. Adeveru, 4icu vor, sunt uni din eei cestau aici, cari nu vor gusts mortea, IAA cevor vedea pre Fiiul omului venindu intru Ira-paraIia sa.

REFLEXIUNI.

V. 1-4. Evangelistul ne invatrt , ca FariseiiSadduceii, cei dinteiu sofisti, cei dupX items materia-listi, de v&;lusserA pre Iisus Christos fticendu eta-tea miracole; din care s'aru fi pututu convinge, caMessia celu asteptatu era scum entre derqi, totuliens6 mai cerurA sa to arate i unu semnu din ecru ;ceea ce Domnul nostru cu dreptu cuventu refuel dea face. Candu Dumneleu a data destule probe des-pre veritatea Evangeliei, dmenii ants totu nu vo-escu a se convinge; atunci ei nu trebue sa mai as-tepte, ca Dumne0.eu va totu face la miracole,.pentrua invinge o asemenea impetria necredintg.

V. 5-12. Intelesul avertismentului ce Dna dettediscipolilor sei, de ase ferl de alluatul Fariseilor qialu Sadduceilor, este; ca ei trebuia neaperatu s& seferescX de formalista doctrine a Fariseilor, cad tineaunumai la traditinnile talmudice, cum tinu Oda* astl- ;

qi de cea materialistil a Sadduceilor, cad negau in-vierea mortilor i nemurirea sufletului, care sunt ba-sale doctrinei evangelice. Din a cestu avertismentu uoine inviitamu, 61 in matelle de religiune sit cade ea

7*

Qi

gi

t

www.dacoromanica.ro

106 EVANGELIA CAP xvi.

ne ferimu Cu aceeeli precautiune, de superstitie i-

pocrisie, ea de &mtimintele atee §i rnaterialiste, careabbrutisezg pre omu ; ch-ci amendoue aceste doctrinestint con trarii planului divinu, qi doctrinei Evangelieilui Cbristos.

V. 13 -20. Din intrebarea ce nits facu discipo-lilor sei, qi din solemn' respuusu atu lui Petru, cum

din cele adaose de Domnul nostru, sh vedo la-muritu, ca credinta Clnesting este §i remane interne-latit pre acestg confessiune apostolieg : Tu esti Chris-,tosfilul lui Dunmegeu Willi jiu. Acestii confes-shine e datoru on ce Crestinu se* o face* cu bucurie ;se* o justifice cu fapta , §i elder cu piricolul vieteisale.

V. 21-28. Spuindu Iisus discipolilor sei, ea elutrebue se* sufet e §i se* mdra in Jerusalem, qi PetruIndgrgtnandu-hi dela ackita , Domnul nostru earthen asprime pre Petru, care, fiind plinu de prejuditiileIudeilor, nu putea crede, c1 Messia, dela care ei as-teptau impgrgtie §i avantagiuri lumesui, va trebul se*mdrg chiar mai nainte §i de a li se realise aspiratiu,nile. Petru ricunoscusse pro lisus de Messig, dar encgnu intelegerea divinul planu alu mgntuirii neamuluiomenescut §i de a. ceea Ilu indemna se* nu se dea ladatimg §i la mOrte. Domnul .nostru dupe* ce infrunta cuasprime pre Petru, numindu -lu Satang qi smiutelg:inturnandu-se apoi catre'.eei-lalti diseipoli, le 4.isse ,ca §i ei, dice voescu a fi diseipoli ai sei, trebueneapgratu se* se expue la suferinte qi la morte; caeinumai puinduli cineva anfletul pentru credinta, pen-tru care vielu insuqi i§i va pone sufletul,:va putea amgutul sufletul, care este mai pretiosu de catu tote* lumeaacesta. Iubite ettitorule, nu to omoti moralicesce, dem

0

0

gi

www.dacoromanica.ro

CAP XVI. DE LA MATEIU. 10 T

snesei sa veli to pre Christos venindu pre norii ce-rului, ca sa to chieme intru imp6rAcia sa.

CAP XVII.Istoria transfiguratiunii : venires lui Elia: vindecarea until

lunaticu: didrachmele pliitite prin miracolu.

1. i dupe 's4sse lile lu'a cu sine Iisus prePetru, si pre Iacob, -si pre Ioan fratele lui,si ii condusse In munte inaltu deosebi ;

2. Si se transfigure inaintea for ; si stra-luci faga sa ca sorele, er vestmintele sale de-venira albe ca lumina.

3. Si eta i se aratara Moise si Elia, con-vorbindu cu densul.

4. Si respun4endu Petru, plisse lui Iisus :Domne, bine este a fi not aici ; de voesci,sa, facemu aici trei colibe : tie una, lui Moiseuna, si lui Elia, una.

5. Ana vorbindu elu, RCA nuoru luminosuii umbri ; si etta, voce din nuoru, qicendu :acesta este Fiiul meu celu iubitu, intru carelebine am yoitu ; pre densul ascultati-lu.

6. Si aucindu discipolii, caciura pre fegelelor, si se temura forte.

7. Si apropiindu-se Iisus, se attinse de den-§i, §i clisse : sculati-v6, si nu v6 temeti.

8. i ridieandu-si °dui, pre nimeni nu v6-qua, de catu pre Iisus singuru.

9. Si dessuindu-se ei din munte, Iisus lecomanda, qicendu : nimenui g nu spuneti ceati ve4utu, pea candu Fiiul omului vainvia din morti.

www.dacoromanica.ro

108 EVANGELIA CAP xvii.

10. 1ntrebara discipolii sei,pentru ce dara 4icu carturarii, ca Elia trebuesa vie anteiu ?

11. Ear Iisus respunyndu, 4isse for : Inadeveru Elia, vine Anteiu, §i va restabill tote ;

12. i 4icu voa, a Elia a ci .venitu, §inu '1 au recunoscutu, ci au facutu lui cateau voitu : totu astu-felu §i Fiial omului vapatiml dela den§i.

13. Atunci 1ntelessera, discipolii, ca despreloan Botezatorul le 4issesse.

14. i venind ei catre glota , se apropiala densul unu omu, ingenunchindu inaintea lui.

15. i 4icendu Domne, fie-ti mils de fiiulmeu, ca este lunaticu, §i reu patimesce ; ca-cide multe on cade in focu , §i de multe onIn apa.

16: i Pam addus la discipolii tei, c1 n'aupututu sa-lu vindece.

17. i respunqendu Iisus, clisse 0 ! gene-ratiune necredinciosa §i perversa! pene canduvoiu fi cu voi ? pene and voiu supporta prevoi ? adducetimi-1u into.

18. i flu certa pre elu Iisus, §i e§1 din-trensul demonul ; §i se vindecb, copilul din oraaceea.

19. Atunci apropiindu-se discipolii la Ii-sus de osebi, clissera : pentru ce not n'amupututu scetemu ?

20. Ear Iisus 4isse for : pentru necredintanOstra ; adeveru vol : de yeti aveacredinta ca grauntele de muctaru, veti ()icemuntelui acestuia : muta-te de aid acolo ! §i

sa-lu

4icu

flu diceride:.

:

:

ca-ci

www.dacoromanica.ro

CAP XVII. DE LA MATEIU. 109

se va muta ; §i nimicu nu va fi IRA cu ne-putintil .

21. Ensd neamul acesta nu esse, de catunumai prin rugaciune §i ajunu.

22. Si inturnindu-se ei in Galileia, dissefor Iisus : Fiiul omului se va da In manileomenilor ;

23. Si ilu vor omort ; §i a treia di va in-via. Si se intristard forte.

24. Si venindu ei In Capernaum, se apro-piard la Petru perceptorii didrachmelor, §idisserd : Invdtgtorul vostru nu pldtesce didrach-naele ?

25. Dice : bada ! Si candu intra In case,Iisus 41u preveni, dicendu : ce ti se pare, Si-mone ? imperatli pdmentului dela tine iau im-posite seu censu ? dela fii lor, sau dela straini?

26. Petru ti dice : dela strAini. Iisus iidisse : aka dard fii sunt liberi.

27. Dar ca sa nu-i scandalisimu, ducendu-te la mare, aruncd undilh, §i pre celu d'd,n-teiu pesce ce se va prinde, scotelu ; §i des-chidendu-i gura, vei afla un stateru ; pre a-cela ludndu'lu, ddlu for pentru mine §i pen-tru tine.

REFLEX IUNI.

V. 1-13. Iisus Cbristos se transfigure cu pucinuinaiutea mortli sale in presenta a trei din discipoliisoi, pentru ale fortifica credinta, gi a-i premunl con-tra scandalului ce modem sa le aru fi pututu cause.Infacilarea lui Moise qi a lui Elig , cari appgrurg a-tunci, insernna, ca Iisus Christos era acela, pre a

www.dacoromanica.ro

110 EVANGEMA CAP XVII.

caruia venire an fostu prolissu-o legea si pro -

fe4ii, si ca elu era mai mare de catu cei mai esce-lenti dintre profeti. Acestg argtare a for probeza an caca acesti santi bgrbati existau .1i dupg merte, si nuerau nimiciti dupg cum barfiau Sadduceii; si ca prinurmare, pentru 6menil cei buni mai este o altg. viatgeterng dupg acbstg vremelnicg. Vocea cc Dumnecleufact sa se /nip din ceru la acestg ocasiune, neinvatg, a liens este fiiul lui Dumnepa ; ca elu estesinguru, pre carele trebue sg ascultamu, caruia da-torimu o perfectg suppunore. Aceea ce Domnul nos-tru (Beso discipolilor sei, ca Joan Botezatorul era a-cela Elig preqis de profetul Malachia 5), trebuesa ne inspire celu mai naae respects catre demnapersdng a santului Precursoru, i c atre autoritateaministerului sea.

V. 14-21. In istoria lunaticului vedemu pe de oparte, ca Iisus Christos era imbrgcatu cu o puterediving, la care nimicu nu putea resista, si:ca elu eraplInn de conpgtimire cgtre cei din sufferinte ; er pede alai parte descoperimu, ca din causa lipsel decredintg Apostolii nu putusserg mite acelu demouu,

dupg declaratia Mantuitorului , prin credintgferbinte, pe care eta o asem Zing en qualitatea mustarului, putemu muta si muuti , er far de credintanici o faptg bung nu putem servirsi.

V. 22 -23. Discipolii Domuului nostru , auclindudespre mertea invgtatorului lor, , so intristarg forte:not snag trebue sa ne intristamu si mai multu, dadavedemu ca atatia crostini iaviati prin m6:te a luiChristos devinn prin faptete for victims ale in )rt iiaufletesci.

V. 24-27, Domnul Iisus pe de o parte demons%

qi

',(4,

gi ed,

www.dacoromanica.ro

CAP XVIL DE LA MATED/. 111

lui Petru, cg, elu. este Fiiul lui Dumnedeu, qi pe dealtX parte, prin miracolul pescelui, ilu in tgresce inacesta credintii.

CAP XVIII.Diseipoli intr6lig pre lisus, tine este mai mare in imp6.rlitiacerurilor? Elu le propune de modelu un copilu innocentu.Tints deplftnge lames pentru scandaluri, aratii ca elu avenitu sit miintm5scii ceea ce era perdutn. Oea cea retAcitii:corecpuneafrateseg, autoritatea Bisericei: puterea rneiciuniiin commun: a erta gresala apropelni totu d'auna candu isi

va cerre ertacinne: parabola celor doi datornici.

1. In acea ord se apropiaA discipoliidiendu : eine ore este mai mare in 1m-

p6ratia cerm ilor ?2. i chiemAndu Iisus un copilu, flu pusse

in midlocul ]or,3. i plisse adevOru 4icu voa, de nu v6

yeti conyerti, i sa deven4i ca copii, nu yetiintra in imp6r6tia cerurilor.

4. Acela dal* care se va umill ca copilulacesta, acela este celu mai mare in imp6raVacerurilor.

5. i acela, care va priimi pre an aseme-nea copilu In numele meu, pre mine m6 prii-mesce.

6. Ear acela, care va scandalisa pre unuldin acesti mici cari credu In mine , mai a-vantagios ti este sa i se attirne de gruma4uo pets de morg, sa se afunde In luciul

7. Vai lumii pentru scandaluri 1 ca -ci nu e

pi

laIisus,

§i

www.dacoromanica.ro

112 EVANGELIA CAP MIL

cu putinta a nu veni scandalurile ; dar vaiomului aceluia, prin care vine scandalul.

8. Ear deca maim to sau piciorul teu tesmintesce, tae-le, §i le arunca dela tine ; ca-cimai avantagios iti este sa intri in viata schiopusau ciungu, de catu doue mani sau doue pi-ciere avendu, sa fii aruncatu in focul celu e-ternu.

9. deca ochiul tea te smintesce, scote-lu,§i-lu arunea dela tine; ca-ci mai avantagiosiii este cu un ochiu sa intri in viata, de catudoi ochi avendu, sa fii aruncatu fn geennafocului.

10. Vedeti, sa nu despretuiti pre veri-unuldin acesti mici ; ca-ci lieu vod, ca angeriifor in ceruri neincetatu vedu faca Tataluimeu celui din ceruri.

11. Ca a venitu Fiiul-omului sa mantuescaceea ce era perdutu.

12. Ce vi se pare ? deca un omu aru aveao suta de oi, §i s'aru retaci una dintrensele ;au nu, lassandu pre cele noue -1eci i noue,sa, duce pre munti , §1 cauta pre cea reta-cita.

13% deca, .se va int6mpla o afle, a-deveru qicu von, ca se bucura de densa maimultu de catu de cele noue-cleci §i noue cenu s'au retncitu.

14. Astu-felu nu este voea Tatalui meucelui din ceruri, ca sa se per 41 unul din a-cesti mici.

15. Deci, deca fratele teu va gre§i tie,passa, §i certa-lu intro tine §i intre clu sin-

i

sa

www.dacoromanica.ro

CAP IVUX. DE LA MATER!. 113

guru : de to va asculta, aT castigat pre fra-tele teu ;

16. Ear de nu va asculta, ia cu tine tunapre until s.au doi, ca prin gura a doi 'mu treimarturi sa stea tote cuventul.

17. Ear de nu va asculta de del*, spuneBisericei ; §i de nu va asculta nici de Bise-rica, fie-ti ca un pagann §i vame§u.

18. Adeveru qicu vol ; on cate veti legspre pamentu, vor fi legate in ceru, §i on Ca-te veti deslega pre pamentu vor fi deslegatein ceru.

19. Eara§i dicu voa, ca deca doi dintre voise vor uni pre pamentu pentru on ce lucruvor avea sa cerra, se va face for dela. Tatalmeu celu din ceruri;

20. Ca -ci unde sunt doi sau trei adun4iintru numele meu, acolo sunt in, midlocul lor.

'21. Atunci apropiindu-se la densul Petru,disse : Name, de cate on va gre§1 mie fra-tele men, §i voiu erta lui ? pene de §epte on ?

22. vice Iisus Ini : nu dicu tie pene do§epte on , ci pone de §epte-deci de on cateOpte.

23. Pentru acesta asemenea este Impera-ia cerurilor, omului imp'eratu, care vrit sa, iasocotelg servilor sei.

24. i incependu elu a lua socotela , i seaddusse unul ce'i datorea dece mii de talanti.

25. i neavendu elu sa, platesca , domnulset' a ordonatu sa se venda elu , §i muierealui, §i copii, §i tote cate avea, Si sa se pla-tesca.

8

,

www.dacoromanica.ro

114 EVANGELIA CAP xviir.

26. Dar prosternendu-se servul , se inchinalui, dicendu : d6rano, IngIduesce-m6, si-ti voiuplat' totu.

27. i miscandu-se de compatimire domnulservului aceluia, '1 a liberatu, si datoria i-aertatu.

28. Deci esindu servul acela, intimpina preun Impreuna-servu cu densul, care Ii da,toriho sua de denari ; si apucandu-lu, flu sugru-ma, dicendu : platesce'mi ce'mi esti datoru.

29. i prosternendu-se celu ImpreunA servucu densul la piciorele sale, flu rugs, qicendu :ingaduesce-m6 , si-ti voiu pall totu.

30. Elu ensa nu voia ; ci ducendu-se , flupusse la Inchisore, pea va plan datoria.

31. Deci vedendu conservii sei cele petre-cute, se Intristarg forte ; si ducendu -se , de-nunciard domnului for tote cite se pettecus-sera.

32. Atunci chienandu - lu domnul sea , Ii4isse : servu malinu 1 tots, datoria aceea ti-am ertatu-o, pentru ca m'ai rugatu.

33. Nu s'a cadea siii fie si lie mill decelu Impreunti cu tine servu, precum mi-a fostusi mie milA de tine ?

34. i m6niindu-se domnul sett, flu detteexetutorilor , pene dada va Inapoia totu ceii era datoru.

35. Astufelu si Tata' meu celu cerescu vaface vol, dem nu yeti erta din inima fle-carefratelui sell gresalele lor.

www.dacoromanica.ro

CAP XVIII. DE LA MATEIU. 115

REFLEXIUNI.

V. 1-6. Din lecture acestoru versete ne invgtamu :1. ca pentru a intra cineva in impe'rglia cerurilor, sacerre as fie umilu ti farg ambitie ca un coplu inno -mutt'. 2. Ca intro Crestini trebue sa predomine ace-eati egalitate ti deferratg, care se vede la copii ceiinnocenti. 3. Ca trebue sa facemu nu mare casu deadev'eratii discipoli ai lui Christos, chiar eandu aces-tia aunt ti pucin considerati in ochii lumii. 4. CaCrettinii cei buui stint forte scumpi Inaintea lui Dum-neleu, pentru care sa cads sa i onoramu ti sa -i con-solamu ; ca -ci Angcrii lor raportkg lui Dumne* intrite 4ilelo on6rea salt despretul cc ei priimescu dela?mull pentru Christos , ti ca Dumneleu va pedepsicu multg asprime pre cei ce-i amgraseu pre anti, sauii smintescu din credinta ti devotamentul lor catreDumne4eu.

Aceste 'consideratiuni sent de naturg a incuragiapro credincioti, ti a-i umplea de o mare cousolatiunein sufferintele lor.

V. 7-14. Domnul nostru lisus Christos neca scandalurile Bunt un mare reu in lume; ea nu

este ea putintg ea ele sa nu se intemple ; ea Dum-ne4eu nu este causa lor, ci ea ele provinu numai,dinrgutatea dmenilor, ca autorii lor vor fi pedepsiti ent6tg asprimea *nagniei lui Dumne4.eu. Da ad dar re-sultg, ca Crestiuii trebue sa se fer6seg rat' multg lua-re a minte de a comite psOcatal, prin care s'aru scan -dalisa cineva, ti s'aru impueina credinta in Chris-tos; ca-ci celu ce smintesce pre un crediucios, lint re-tgcesce pentru a se perde prin pastii , ti Fiiul omu-.lui a venitu, ca sa mgatuOseg ceea ce era perautu.

qi

lova.tfi,

www.dacoromanica.ro

116 EVANGELIA CAP XVIII.

Ve 4i dar, iubito cititorule, Ca prin purtarea to sa tofad pricing: de indreptare , er nu de clidere fratelniten, pre care fleas I-a rescumperatu cu scumpu An-gelo sea !

V. 15 20. Din lecture acestoru versete aflamu,ca Rata differinte, este intre doctrine lui Christos qiintro practice lumii , cat6 este intro luminX qi introIntunerecu; ca -cl inima ma carnalI a omului ilu im-pinge a divulge gregale altuia rii aigi resbnna contralor, er Domnul nostru deffende li una §1 alts. *i de-parte de a publica indatI gre§ala altuia comise. con:tra nestrii , Iisus ne recomandA sa incercama anteiuintro patru ochi a ne reconcilia cu celu ce ne a o-fensatu, far sa mai scie cineva. *i deca vom puteaisbuti de a convinge Re agressorul sa-gi cunesa gre-eels , qi sa o repare, ettg am aqtigatu un sufletupentru viata eterniC; er de nu vom patea isbuti numaiIntro patru ochi, atunci Mentuitorul ne ordonI a la-Amu cu sinene ancX una eau done persdne respecta-bile, ca prin pluralitatea sfaturilor sa-lu putem con-vinge sa se Indrepteze, sau celu pucin sa avem peurmg marturi, ca din partene ne am Implinitu dato-ria fretescA. *i deca va fi atatu de inreutiititu , incats nici de sfatuirile mai multora nu va asculta sase Indrepteze, atunci trebue sa-la denuntamu Biseri-cei, tided comunitatii fratilor ; §1 deca va fi atatu denerulinatu, catu as nu ascultenici de Bisericg, atuncist, rapemn . cu dense' ori-ce comunicatie , rii ea Inprivimu ca sliginu on total de societatea Cresting,Eatta, resumatul doctrinai Evangelice, cum am trebula se resolve processele qi neintelegerile intro Ores-tini; dar catu de departs aunt ei col 4i de acesteporunci mXntuitere !

www.dacoromanica.ro

CAP XVIII. DE LA MATEIU, 117

V. 21-35. Petra lila avendu iniwa earnalg ,intrebg pre lisus Christos, deca pene do cepte ontrebue sa erte pre fratele ee i-are gregi. Acestunum6ru lui Petru se prea forte mare : ensg Domnulnostru ii respunde, ca atata nu e destul, ci cg trebueBA lu erte de qepte-4eci 'de on caw gdpte , adecg,totu d'auna candu fg1 va cere ertgeiune , gi va argtacain a. Mantuitorul Christos lilmuresee pen5 la evi-dentg necessitates de a erta gregalele aprdpelui, prinsublime parabolg a neinduratului servu, cantle dom-nul seu fi erta o datorie forte mare , pe candu elunu voia sa erte collegului seu de servagiu o datoriede prea pucing insemngtate , gi peutru care domnulseu me'niindu-se , flu dette pe mane executorilor co-lor mai aspri. Apoi in ultimul verset, Domnul nos-tru deelarg curate ca gi Dumneleu tots as emeneava face cu noi, decg nu vom erta din inimg fie-caregregalele apropelai.

CAP XIX.Fariseit intrebit pre Iisus, de este permis bilrbatului a sedesprirti de muierea sa pentru fie-ce motivu. Iisus le res-punde, ca, casiltoria nu se pot° desparti, de catu numai pen-tru motivu de adulteriu. liens binecuvintkii pre oopii. Untengru avutu consultil, pre lisus, ca ce trebue ea, fad, pentruase mantui Domnul nostru ii dise impargi avuti a laadraci. Acestu respunsu iutristttndu prea multu pre teller u,Iisus declarg, ca iubirea de avutii impeded pre multi 6menide a se miintui ; gi promite Apostolilor sei cari 1/sass erg,tote pentru a urma dupe densul, cif la regeneratiune vor ge-dea pre doue-spre-dece thronuri, gi vor judica pre cele doue-spre-dece semintii ale lui Israel, care nu vor fi voitu sit ttr-

meze lui.

1. fu Candu fini Iisus cuvintele acestea:

www.dacoromanica.ro

118 EVANGELIA CAP 11X.

se scula dip Galileia si veni in hotarele Iu-deei dincolo de Jordan.

2. i urmara dupa ansul glote unite , siII vindeca acolo.

3. se apropiara la Onsul Fariseii, ten-tandu-lu, si qicendu-i: este ore permis omu-lui allunga pre muierea sa pentru fie-cemotivu ?

4. Ear elu respuncjendu , 1isse for : n'aticititu, ca celu ce a creatu (pre omu) din In-ceputu, barbatu si femee i-a creatu pre densi?

5. a : Pentru acesta va Wm, o-mul pre tatal si pre mama sa, si se va lippide muierea sa, si fi am6ndoi intru unsinguru trupu."

6. Incatu numai suet doue, ci un singurutrupu : deci, aceea ce Dumne4eu a conjugatu,omul sa nu desparta.

7. pissera lui: pentru ce dar Moise a co-mandatu sa-i dea carte de despartire, si sa oallugnge ?

8. pisse for : pentru invirtosarea inimeiv6stre v'a permis Moise sa v6 allungati mu-ierile ; 4r de la inceputu n'afostu asa.

9. Dreptu aceea ()in yea, ca celu ce-si vaallunga pre muierea sa , afara de motivu defornicatiune, si va lua pre alta, comite adul-teriu.

10. pissera catre densul discip olii sei :deca astufelu este causa barbetului cu muie-rea, iiu este avantagiosu a se insura.

11. Ear elu ciisse for : nu top incapu cu-ventul acesta , ci numai aceia , carora li s'adatu.

clis

von

sSi

§i

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII. DE LA MATERL 119

12. Pentru ca sunt fameni, cari din pantecelemamei for s'au nascutu asa ; sunt fameni, caride ()meta s'au castratu, i sunt fameni, cari ei1118.130 s'au privat pentru Imperatia cerurilor.Celuce 'Ate Incapea, Incapl.

13. Atunci se addusser5., la densul niscecopii, ca sa-si pue manile preste densi,se roge ; 6r discipolii ii certarA.

14. Ear Iisus plisse : lAssati copii, i nu-iopriti de a veni la mine. ; chi a unora caacestora este Imperacia cerurilor.

15. Si puindu-si manile preste densi , sedusse de acolo.

16. Si kVA,' ore tine apropiindu-se , gisselui : InvWtorule bune , ce bine voiu face,ca sa. am viap eternA ?

17. Ear elu lisse Jul : ce Imi 4ici bunu ?nimeni nu este bunu, farg, numai unul Dum-nedeu. Ear de voesci sa intri In viap, ob-servg comandamentele.

18. pice lui : care? Ear Iisus 4isse : a-cestea ; sa nu uciqi ; sa nu comiti adulteriu ;sI nu furl ; sa nu mArturisesci minciung ;

19. 01161.1 pre tatal teu i pra mama to ;iubesce pre apropele tett ca pre tine Insuti.

20. Pisse lui tenerul : pre tote acestea le-am observatu din copilaria mea ; ce and Imilipsesce ?

21. Pisse Iisus lui : de voesci sa fii per-fectu, passl, vinde-ci averile, distribuescesgracilor , vei avea. comOrg In ceru ; vinode urmezI mie.

22. Ear tenerul au4indu cuventul, se dusseintristatu ; ca -ci. era forte avutu.

si sa

:

gi

si

si9i si

www.dacoromanica.ro

120 EVANGELIA CAP XIX.

23. Ear Iisus disse discipolilor sei : ade-'Ora clicu von, ca anevoe va intra celu avutuIntim imp6ratia cerurilor.

24. Si ernsi dim von: mai lesne este ca-mila sA, trecn, prin urechia acului , de catucelu avutu sA, intre intru Imp6rntia cerurilor.

25. Si auclindu discipolii sei , se spa'imen-tarn forte, qicendu : dart cine pate sA, semantuescti, ?

26. Si cnutandu spre densi Iisus, ciisse for :la omeni acesta este cu neputintn, er la Dum-nedeu tote stint cu puling.

27. Atunci respundendu Petru, clisse catredonsul : ettn not am lAssatu tote, si am ur-matu tie ; ce ore va fi not.?

28. Ear Iisus tpse for : adeveru dim von.,ca voi ceice ati urmatu mie, ]a regrenerati-une, candu va sedea Fiiul-omului pre thro-nul gloriei sele, veti sedea si voi pre done-spre-4ece thronuri, judicandu pre celle doue-spreqece semintii ale lui Israel.

29. Si tau celuce va fi lassatu case , sausurori, sau tats, sau mama, sau muiere, saucopii, sau terrine, pentru numele meu, insutituva lua, si viata eternn va mosteni.

30. i multi din cei mai dinteiu vor fi ceimai din urmn, si cei mai din urmt vor fi ceimai dinteiu.

REFLEXIUNI.V. 1-12. Din aceea ce Domnul nostru Vice asu-

pra subiectului despArtirilor asniciei ce pre atunciran in usu la Iudei agamu In ..enere cft multe lu-cruel , care p6n6 atunci erau tolerate, din causa gros-

e-

www.dacoromanica.ro

CAP XIX. DE LA MATIIIU. 121

solanitatii acelui poporu cerbicosu, la Crestini nu maitrebue a fi tolerate, pentru ca ei trebue sa fie multumai luminati , tai pentru ca Dunmeqeu i a chiematupre denF,d la o mai mare santitate perfectiune amoridor ; tir in special ne invatatnu, ca prin divinainstitutiune a rnaritagiului bArbatul ti muicrea suntconjugati pe viata, qi ca nimica altu afara de adulte-riu, nu !Ate autorisa divortiul. De ac,i dar sit vede16muritu, ca dessele qi mai ncmotivatele despartiri cestint in usu asta-4i la Crestinii nostri, sunt eu totulcondamnate de Deanna noqtru Iisus Christos.11iIntuitorul adaogii, ca Evangelia sa chiamit pre a-lumnii la o mare castitate conjugala ; chia.r sevor giissi null dintre Crestini , cari vor renuncia cututul la maritagiu, ca en mai naultg independents salucreze la propagarea Evangeliei. Eatta deja origi-nen qi scopul monachale.

V. 13-15. Din binecuv&Itarca ce Domnul nostrildate copiilor ce-i furs presentati , no ins-Atli:nu, eh,elu iubesce pre copii pentru innocenta lor, i pentrnca ei aunt speranta Bisericei sale. Felice de aceiprink call printr'o hurt educatie cresting, vor sci apr( senta pre copii for lui Christos, er nu lumii celeideqatte qi viciurilor ei ! Catre acest' a Daus a voitua ne arata, ca pentru a fi admiqi iu imigratia ceru-rilor, trebue sa ne asemgnamu copiilor, cu simplita-tea, cu blandetea, qi cu innocenta.

V. 16 26. Din intrevorbirca lui Iisus cti acelutiugru avutu ne invAtamu , ca pentru a intra cinevain viata eternt trebue neapgratu sa implinesca coman-damentele lui Dumneleu , qi sa fie anca dispus doa-qi distribui ,i avutia la saraci, candtt va vrea sa a-jungg la culmea perfectiuttii crestine. Intristarea ce

9

Li

,

si cfi

cietei

ei

www.dacoromanica.ro

122 EVANGELIA CAP XX/.

a cestu tineru argta , candu respunsul Domnuluilistts, probeza din destul, ca at atiile pgraentesci im-pedicg pre multi Crestini de a urma cu sinceritatepreceptelor Evangeliei, gi mai ales pre cei tineri,candu sunt mai mult simticiune de catu ratiune ; doaceea Iisus declarg discipolilor sei, ca cei bogati forteAMMO se vor decide de a imbrgeiqa Crestinismul,§i chiar le arti fi cu neputiutg , decii nu le urn veuiin ajutor puterea lui Dumneleu. Este emit forte deobservatu la respunsul tiuerului avutu. Muth 'list'sii recomanda pre tale mai do cepetenie comanda-mente sau pornnci din Decalogu , elu respunso cufranchetg ,,pre tote acestea le amu pazitu din copi-lgria mea , ce ancg imi lipsesce ?" Tinerii Ore din4ilele n6stre, avuti neavuti, putearau ei lice ? pretote acestea le amu pgzitu din copilgria mea ; ce lugimi lipsesce ? Vai ! for le lipsesce tote.

V. 27-30. Apostolii propuindu-se pre sine caexempla de abuegatiune qi de docilitate, qi iutrebandupre Stepauul despre s6rta for , elu ii asigurg , a-tatu ei, catu qi toti cei ce vor lassa, pgrinti, rudenii,bunuri pgmentesci, pentru a so face urmgtori- ai sei,in lumea Rasta vor lug, insutitu , qi in ceealaltg vormostenl vista eterng. Apostolilor le daancg visupremulprivilegiu , ca la innoirea lumii sit q64g alaturi cudeusul pre doue-spre-lece thronuri , §i sa judice preconfratii for Israeliti, cari pane atunci nu vor venisa imbreciqe4e Crestinismul. In intrebarea lui Petru,Domnul nostru ve46 un spirit de egoismu , un spiritde anteietate i qi spre potoll, (pee in ultimul ver-setu, ca multi din cei dinteiu vor fi pe urma, qi dincei dupe urma vor fi anteiu , argtandu cu acesta, camarital vier ce vor imbeicifla Chrestinismul nu vine

amp

i

a

a-lu

www.dacoromanica.ro

CAP XX. DE LA BLATERL 123

din faptele lor, de are fi catu debune , ei din gra-tia lui Dunmerleu. Parabola urmabre lImuresee maibine acestrt doetrinit

CAP XX.

Iistts propune parabola lucrrttorilor, cari , ducendu-se sa lu-craze in vie la diverse ore din Ali, luarrt top acelavi salariu .Iisus preqice din nou tn6rtea qi inviorea sa: Elu respundeSilor lui Zebedeu, cari solicitau cele d'Anteiu ranguri in im-

pe'riltia sa: Elu dd vederea la doi orbi.

1. Ca-ci asemenea este imper4ia cerari-rilor omului stepanu de cast, care a e§itudessu de dimineta sa tocmesca lucratori inviea sa.

2. i invoindu-se cu lucratorii cite un de-naru pe li, i-a tramis in viea sa.

3. i e§indu pe la ora atreia, ve4ii prealtii standu in piata, fara lucru ;

4. i acelora le 4isse : mergeti §i voi invie, §i ce va fi cu dreptul voiu da voa. Earei se dussera.

5. Eara§i eOndu pe la ora aOssea §i anoa, Wit asemenea.

6. Ear pe la a un-spre-clecea, ora elindu ,

afla pre altii standu fail, lucru, §i plisse for :pentru ce ati statu aici OM 4ioa fait lucru?

7. pissea lui: pentru ca nimeni nu ne-atocmitu. Pisse for : mergeti §i voi In vie ,§i ce va fi cu dreptul yeti lua.

8. Ear sera tacendu-se, lisse domnul viei

www.dacoromanica.ro

124 EVANGEL IA CAP XI.

curatorului seu: chiamA pre lucrAtori, i da-le plata, Incependu de la cei mai dupd urmdp6nil la cei d'anteiu.

9. i venindu cei de la ora a un-spre-qc-cea, luard cite un denaru.

10 Venindu si cei d'Anteiu, credeau ca vorlua mai M111111; §i ei tote cite tindenaru.

11. ti5i landu, murmurau contra stepanu-lui casei,

12. ldidndu : ca cesti mai dupa urmd o sin-gurd ora lucrard, si ii fiic41 de o potrivdcu noi, can amu purtatu greutatea qua §iarsura.

13. Ear elu respunclendu, 1isse unuia din-tre d6nsi : amice, nu to nedreptAtescu ; au nuto ai invoitu cu mine pe un denaru?

14. Ia'ti al ten, si passd ; ca voescu cestuimai dupd 'Irma sa dau ca §i tie.

15. Au dord nu'rni este permis sa facu cevoescu intro ale mele? On este ochiul ttitreu, pentru ca eu sum bunu ?

16. Astufelu vor fi cei mai dupd urmaanteiu, si cei anteiu pe urtud ; ca-ci multisunt chiernati, erd, pucini

17. i suindn-se lisus In Ierusalem, luadeosebi pre cei doi-spre-dece discipoli precale, 4isse for :

18. Eattd ne suirnu la Ierusalem, si Fiiulomului se va da archiereilor si arturarilor ,

si -lu vor condamna la morte;19. vor da pdganilor, spre a-lu bat-

si Nail,

§i

allesi.

www.dacoromanica.ro

CAP XX. DE LA MATER". 125

jocorl, §i a-lu biciul, si a-lu restignI; §i atreia di va Invia.

20. Atunci se apropia la Masai mama fi-ilor lui Zebedeu cu fii sei, InchinAndu-se , §i

cerrendu ore-ce de la densul.21. Ear elu disse ei ce voe,ci? Vice lui :

di ca sa §ega acesti doi fii ai mei, unul d'adrepta ta, §i altul d'a stanga ta , Intru Im-Inaperatia ta.

22. Ear Iisus respundendu, disse: nu scitice cerreti. Puteti bea paharal pre care euvoiu bea, §i cu botezul cu care eu me botezua v6 boteza? pissera, lui : putemu.

23. Si (jisse lor: in adeveru pallarul meuilu veti bea, §i cu botezulu cu care eu mebotezu v6 yeti boteza; dar pre a §edea d'adrepta mea §i d'a stanga mea, nu este alumeu ada, ci color ce s'a gatitu de la Tatalmeu.

24. Si audiudu cei qeee se indignax pen -tru cei doi frati.

25. Ear Iisus chiemandu'i la sine, gisse :sciti ca domnii paginilor ii impila pre den-§i, §i eIpeteniile for ii maltrateza.

26. Intru voi ensa nu va fi asa : ci celucevoesce a deveni mare Intru voi, fie voI ser-vitoru ;

27. Si celu ce voesce tare voi a fi

teiu, fie voaservu.28. Precum Fiiul-omului nu a venitu sa

an-

www.dacoromanica.ro

126 EVANGELIA CAP XX.

i se serv6scg, ci s'a servesca, §i sali dee su-fletul sou rescump6rare pentru multi.

29. i qindu ei din Ierichon, merse dupOdensul glotti multa.

30. i eta, doi orbi ce §edeau 1Snga tale,auclindu ca, Iisus trece, strigarg, oicendu: mi-luesce-ne, Domne, fiiul lui David!

31. Ear glota fi certa ca sit tacit; ei ensamai tare striga, qicendu: miluesce-ne, D6mne,fiiul lui David!

32. standu Iisus, ii chiema, §i 4isse :ce voiti sa 0 facia

33. Pissera lui: Domne, ca sa se deschiciaochii nostri.

34. Ear Iisus, miscatu de compltimire, seattinse de ochii lor: §i indatI velura ochiilor, §i mersera, dupa densul.

REFLEXlUNI.

V. 1-26. Din adsta parabola, qi mai ales dinconclusiunea ei, coprinsa in versetul 16, credomucfi s'a lamuritn liana la evidenta intelesul ultimuluiversetu alu capului precedontu. Scopul Domnului no-stru in acesta parabola fu do a domoll spiritul de e-goismu manifestatu in discipolii sei, qi de a'i invata,a gloriosele promissiuni ce elu dedesse atat in fa-v6rea lor, catu qi a tutulor odor ce vor accepta chic-marea sa, nu erau pretu de meritu, ci grade divina ;qi c9 prin urmare, departe de a fi geloqi, ei trebueaea simpl cea mai mare bucurie, ca Domnul viei le-a facutu on6rea de a'i chiema pre danqi mai finteiula colaborarea mantuirei nemului omene3cu,

hSi

§i

www.dacoromanica.ro

CAP. RIC. DE LA MATEXU. 127

not Clues darg, cari suntemu ehiemati priu Ba-teau, dessu de diminetg, din pruncie, ea cade sa lu-cramu virtatea in viea Domnului Christos ca sa pu-tome fi resplgtiti, in ken de un denaru, en viata e-terng ; sa avemu laudahila ambitie fie-care de a fi

numerati, nu intro cei multi qi de rondo, ci introcei pueinr alcli.

V. 17-28. Acum timpul saferintelor preqiubitu-lui nostru Mantuitoru se apropiasse, gi 6ttil indrep.tat pagii &Aire Ierusalem, uncle trebuia sa se juughiede Pasce Mielul lui Dumneq.eu cola co ridicg pees-tele lumii. Si fiindu pre tale, incepA a prepara ini-ma discipolilor sei, anuntandu-le din nou patimele,mortea qi invierea sa. Acum ara fi ereclutu on tinea ac6sta era prea de ajunsu pentru a le note dincapu delarta sperantg despre o impergtie lum6scg alui Messia : ensg discipolii nu se puteau beg des-face de acea illusie ca-ci Evangelista' neadduce dreptu probg recentg, pre doi dintre denqii,pre Jacob gi pre loan, cad, indatg dupg ce Mh'ntui-torn' fin' de a le spune, ca scum merge sa mOrg pretruce, ea niece sirup la aceste cuvinte atatu de clareiincepurg prin mama for a solicita gnteele ranguri inimpergtia negregitu de 'Magi vissatg. Domnul nostru,pentru a le risipi illusiunea, le spuse mai anteiu, canu sciu ce terra; dupg aceea ii intreba in termenipuck figurati, den potu scurge cupa sufferintelor qia mortii sale. Si farce a se mai gandl, ei respunserg,ca potu. Dar vai! catu de pucinu intelegea ei ate ncamgreciunea acelui pahar, de care se infiora gi in-suqi Dumnelen-Omul, Iisus Ohristos : ensg pens as-triqi &ilea promitu tots, num ti ajungg lascopu. liens apoi le declarg limpede, ca de qi in a-deveru ci var sufferl martirinl pentru dragostea sa,

si

Vi -a

Iudaica;

sa -si

www.dacoromanica.ro

128 EVANGELIA CAP XX

dar ensa a le acorda cererea nu este cu putintil. Pede o parte ca, o asemenea precum sio in-chipuia oi, nn esista in planulli sett; er pre de alta,ca in imp'egtia sa, locurile de mai sus, solicitate dedengi, nu se dan gratis si pe balk, ci se iaii de ccimai silitori la propagarea Evangeliei , cci Dumno-rleu uni ca

si laacestia le a gat:tu, gi ca, prin ur-

mare elo stint dispositia lor, decd vor vol a Bi-le procnra prin labere.

Si Hindu ca cei-lalti lece discipoli, migcati do ge-losie, se indignara contra lui Jacob gi a lei Ioan,Domnnl lisps plisse catre toti ca a se inalta prestoaltil, si a invite pre cei mai de jos, este in usu lastepanitorii ginteloru pagane ; er intro urmagii sei nuva fl aga ; ci din contra, cola ce va vol sa conducepre coilalti, sa so stimeze pre sine, nu ca stepanitornci ca servitoru alu lor. Si pentru a intipari gi mai a-dancn acesta doctrine sublime in inimole discipolilorsei, Lens se adduce de esemplu insugi pro sine, qicendu ca gi Fiiul- Omnlni n'a vonitu ca sa-i servescalei altii, ci ca sa servesca ela altora, gi sit gi dea su-fletulii rescump6rare pentru multi. Sublime doctrine ;dar cats de pneini sunt cei ce o intelegu I Sublime,lectiune; dar catu de pucini sunt cci ce o practiceza.

V. 25 34 Orhii strigara cu ferbintela din ce incc mai tare, si Domnul ii auql pre clang', gi be lu-mina ochii; gi ei iiiqura pre facatorulii 'Grit de bine,ilu iubirg, si mersera dupe damn]. De ce dre nustrigamu gi not din intunereculii celu snfletescu, ca-tre Christos lumina cea adevilrata, carea lutninezapre totu omul ce vine in lume ? Dar vai ! Orb ireasufletului este singura orbire, de care nici o data nuno plangemu, nici ceremu vindocare.

imperatie,

pentru

www.dacoromanica.ro

CAP XXI DE LA MATEIU 129

CAP XXI.Iisus intro cu triumfa in Tema lem: Al lune, din Temp lupre speculantii ce ilu profanau: Respunde Patiseilor, earlerau prey pentru ca pruncii ilu acclarnau:Blestemil smocbinul ceu neroditoru, care sit 0 weft: Res-punde color ce ii cerea cuventn despre antoritatea sa. Pro-pane dou'e parabole: uua, a celor doi iii, earl tura trimisf invie de total lor; alto, a Vierilor, earl ucissera iinteitt pre

servitorii, npoi pre fiitil stepAnului viei.

1. ySi candu se apropiara de Ierusalem,venira la Betfage catre muntele olivilor, a-tunci Iisus tramisse doi discipoli,

2. picendu-le : mergeti to satul celu dina-intea Indata yeti afla asina legata,i manzul cu densa ; deslegandu-le, adduceti-

le mie.3. Si 'fleca tine -va v6 va dice ceva, spuneti,

ca Domnul are trebuintA de densele ; si Inda-ta le va trAmite.

4 Ear acestea tote s'au facutu, ca sa, heplinescg, ceea ce s'a dis prin profetul, ce dice:

5. piceti fetei Sionului : Otta imp6ratultea vine la tine blandu, i seciendu pre asinasi manzu fiiu alu celei de sub jugu."

6. Mergendu darn, discipolii, si facendu pre-cum le comandasse Iisus,

7. Addussera asina mauzul, si pusserapre densele vestmintele lor, i flu asedara dea-supra lor.

8. Si cei mai multi din poporu asternuravestmintele lor pre tale; era altii taiau ra-muri din copaci,Si asterneau pre tale.

9. Eara gldtele, cei ce mergea inainte

Fi

si

vOst:1, si

§i

si

www.dacoromanica.ro

130 EVANGE LTA CAP XXI.

cei ce venia pie urmi, striga, dicendu; Osannafiiului lui David : binecuventatu celu ce vineintru numele Domnului: Osanna intru inaltimi.

10. i intrandu elu in Ierusalem, s'a cutre-muratu OM cetatea, dicendu : tine este a-cesta ?

11. Earl glotele diceau : acesta este Iisusprofetul, celu din Nazaretul G-alileei.

12. i intra Iisus in templul lui Dumne-deu, si scosse afara pre toci cei ce vindeausi cumperau in templu ; qi mesele schimbato-rilor de bani, si scaunele celor ce vindeaucolumbi le resturna,,

13. i plisse for : scris este : Casa meacask de rugaciune se va chiemk ; dr voi acifacutu-o pesters talharilor."

14. i se apropiara la densul orbi si schio-pi in templu, *i ii vinded.

15. Ear archiereii si carturarii , vedenduminunile ce facusse, si pre copii strigandu intemplu si qicendu : °sauna fiiului lui David;se indignara,

16. i 4isserg, lui : aucli ce qicu acestia?Ear Iisus lisse for : asa! Nici o data n'aticititu, ca din gura pruncilor si a color cesugu ai perfectionata lauds ?"

17. Si lassandu-i, esi afara din cetate inBetania, si masse acolo.

18. Ear dimineta inturnandu-se in cetate,i se fa'cu fem.

19. Si v6dendu un smochinu longa tale ,

veni la densul, si nimicu nu afla inteensul,fail numai foi ; si ii dise : in etern fructu din

www.dacoromanica.ro

CAP XXI. DE LA MATEIU 131

tine sa nu se mai fact. i indata se usca §mochinul.20. i vedendu discipolii, se mirara, qicendu:

cum indata se usca smochinul !21. i respundendu Iisus, disse for : ade-

veru dicu voa, de yeti avea credinta, §i nuve yeti indoi, nu numai aceea a smochinuluiyeti face, ci §i muntelui acestuia de yeti dice:ridica-te §i to arund in mare, se va face ;

22. i tote on eate veti cerre in rugaciune,de yeti credo veti luA.

23. i venindu elu in templu, se apropia-ra la densul cand invata, archiereii §i batraniipoporului dicendu : cu ce autoritate faci acestea?§i tine a datu autoritatea acesta ?

24. Ear Iisus respundendu, disse for : in-treba-voiu §1 eu pre voi un cuventu, pre ca-re de mi-lu veti spune, voiu spune §i eu velacu ce autoritate facu acestea.

25. Botezul lui Joan de unde era? din ceru,sau de la dmeni ? Ear ei cugeta intru sine,dicendu : de vomu dice din ceru, va dice not :pentru ce dart n'ati credutu lui ?

26. Ear de vomu dice, de la omeni, ne tememude gldta ; ca, toti au pre Ioan ca pre un profel u.

27 i respunclendu, dissera lui Iieus : nuscimu. pisse §i elu for : uici eu nu spuiu votcu ce autoritate facu acestea.

28. Dar ce vi se pare ? Un omu avea doifeciori ; §i venindu la celu denteiu, disse : fiiule,mergi de lucreza asta-di in viea mea.

29. Ear elu respundendu, disse : nu voescu ;pre urma 6110, ctindu -se, s'adus.

30. Venindu §i la celu de alu doilea, disse

i

'ti

www.dacoromanica.ro

132 EVANGELIA CAP. XXI.

asemenea. Ear elu respundendu, disse : euDomne ; si nu se dusse.

31. Care din doi a facutu vointa tatalui ?pissera, lui : celu dinteiu. vice for lisus : a-deveru dicu von, ca vamesii si curvele mergumai nainte de catu voi in imparntia lui Dam-nedeu.

32. Pentru ca, avenitu la voi Ioan in caleadreptatii, si nu ati credutu lui , ern, vamesiisi curvele au creclutu lui : voi ensa v6dendu,nick dup. acesta nu v'ati caitu, sere a crede lui.

33. Alta parabola ascultati. Era un omustep'ann de casn, care aplantatu vie, si a in-graditu-o cu gard, si a sapatu intrensa teseu,si a edificatu turnu, si a datu-o la lucratori,si s'a dus departe.

34. Ear dada s'a apropiatu timpul fruc-telor, a tramis pre servitorii sei la lucratori,ca sa is fructele ei.

35. i prindendu lucratorii pre servitoriisei, pre unul flu batura, pre altul ila ucisserrt,pre altul cu pietre ilu improscara.

36. Earrtsi tramise pre alti servirori maimulti de catu cei denteiu ; si acestora le fa-curl asemenea.

37. In urma tramisse la densi pre fiiiuldieendu : se vor rusina de fiiul meu.

38. Ear lucratorii vedendu pre fiiul, di-ssera intru sine : acesta este mostenitorul ;veniti sa lu omorimu, si sa stepanimu moste-nirea

39. i prindendu-lu , 1-au scos afarav dinvie, si 'lu -au omoritu.

seu,

lui.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXI. DE LA MATEIII 133

40. Deci chadu va veni Domnul viei, ceva face lucrgorilor acelora?

41. 1)isser6, lui : rei fiindu, cu reit ii vaperde; si viea o va da altura lacratori, canSi vor dar fructele la timpul loon.

42. Dice lot. Iisus: nici o datil n'ati citituin scripturi : Petra pre care au despretuitu-oedificatorii, acesta a devenitu fn capul un-glfitilui; de la Domnul s'a filcutu acesta, sieste minunatg, intru ()chi nostril"?

43. Pentru acesta dicu yea : ca se va luitde la voi imOrglia lui Dumnetleu,i se va dapopolului, care va face fructele ei.

44. .5i celu ce va dulea pre acesta, pCtrse va, sifirtima ; er preste care ea va e6dea;flu ya spulbera.

45.15i audindu archiereii fariseii para-bolele lui, cunoscura ea, pentru demi

46. i eautandu prindii, se teraurit deglote, ca-ci ca pre un profetu ilu aveau.

REPLXIUNI.

V. 1-11. Pentru a it4clege scopul intrarii cu tri-umfu a lui Iisus Christos in Jerusalem, trobue sit nusciipamu din vedere, ca elu evitassa penil atunci doa se arAta in publicu cu ore -cars stilluciro sau porn-0, IL de a se face In .de obsee cunoscutu ca elneste Messia. Dar en gese 411e inainto de mortea sa,Domnul nostru voi a ari4ta pe facI ca eltt este Mossin,adecA Christos coin prom's prin proftli, a so re-centSsce in acesta qualitate de rare tote populul&deo, ce se adunasse in mare glotA in Ierusaleun

i

glee.

Zvi

Iu-p.rn-

www.dacoromanica.ro

134 EVANGELIA CAP. nu.

tru sorbarca Paseelui, si care ilu intimpiva dull dincetate cu stilpari de finicu i cu acclamatiuni en-tusiaste ca pre tutu imperatu invingiltorn. Dar ent6te acestea Domnul nostru Melt ac6stil intrare trium-farh intern' modu ce nu serdena de bon cu pompeleregilor pAmentesci, ci care presenta multg. umilins

i blaudete, si care era conform en ceea cc prelisesseprofetulu Zaharia (e. 9, 9), co dice : ca blessia vaveui in Icrusalem blaudu umilu, si se4endu pressinu". Prin ac6sta ensh' Eons Lassa destul sa se va-

ca elu insusi este acelu mare imperatu promis deDutnne4eu fiilor lui Israel ; dar eh lui nuva fi diu lumea acesta. Dar pre acestu poporucare acum striga, osanna osanna ! dupg cinci quoilu vomu auqi strigandu, restignesce-lu restignesce In!Astufelu este opinia publicA, candu este frementatiido farisei sl de ch'rturari. Chud intra Iisus in Je-rusalem se cutremura loth' cetatea, licenclu: tine esteacesta? Putea-vei tu, Chrestine cititoru, sit spui nineeste Iisus? Elu este Impe'ratul tett, rhutuitorul teu,Dumneleul teu ; strigg-i dar ¢i tu: Osanna fiiuluilui David ! Bine este cuventatu Christos celuce a ve-nitu intru numele Domnului! Osanna iutru inAlthni!

V. 12-13 Ceice vindea in templul din Ierusa-lem, nu vindea altu ceva, de eatu numai obiecteletrebuinciOse la saerificiuri ; si cu tote acestea, Dom -nul nostru fi alluuga en b:citt de streugu, citandu-leun passagiu din Isaia (Cap. 56,7) altul din Iere-mia (cap. 7,11). De aci potu vndea si acei piosicuratori, can v'endu lumivari in interiorul bisericilor,ea ce sOta ii ast6ptg candu va vent Domnul.

V. 14 17. Din copriuderea acestoru versete ye-deniu, cif pre candu orbii cei lipsiti do vederile o-

eti

p.,impilrOtia

§i

s

www.dacoromanica.ro

CAP. XXI. DU LA MATER). 135

chilor se luminau, archiereii cArturarii ceice ve-deau, se orbiau voluntarmente do individio, in catunu puteau cuncSsce pre Messia, pro care qi pruncil ilucunosceau §i acclaman. Fugi de invidie, iubitelectoru, ea ci ea orbesce sufletul ; §i atunci nu maipoti vedea, nu numai pre Dumnedeu coin nev'edutu,dar nisi pre aprdpele cela vAdata. Din ruspu n -sul Domnului aflAmu, ea, lauda prancilor ii era Cuatatu mai petal, en cAttt ea venia din buze nevi-novate, §i din inimi and nespurcate do invidia fa-risalett. sa imitAinu §i not pre prunci cu neviuo-

sinceritatea.

V. 18-22. Smochiuul eclu sterpu de frueteinsemna pre natiunea Iudaid, care professa cultuladevilratului Dumnedeu, §i in a pparintri promitea fruc-te, dar la care venindu Chidtos, nn afia de cAtu fur-malitati esteridre. Ebreii numia pie Abraam tatit alulor, dar nu aveau nici credinta niei faptele lui A-braam; ei dar cadurA sub blestemul Domnului, ineAtu considerAudu acum atarea acestui nenorocitu po-pul, putemu dice : Cum indatA s'a uscatu smochi-nul l"

SA luthnu gma 6usA, ea nu cum va, d;cendu ace-sta, BA pronuntamu sontinca ndstrA; ca -ci Dumnedeucare ne a eulmatu de cele mai pretidse avantagiuri§i de tote graliile sale, trebue cu dreptu euventu saastepte f, ucte de la tie-care din not ; qi dem nu levomu produce, judecata ndstrit va fi multu mai severg decAtu acoea a Iudeilor. Mirarea ApostolilorErica pre Domnul sA le adducti aminte despre Wittrug Aciunii fAcutA cu credintA.

V. 23-27. Fariseii intrebandu pre lisus despreautoritatea sa, elu nit vui BA be respundA directu. ci

gi

-cu

ilu

vittia

www.dacoromanica.ro

136 EVANGELIA CAP. XXI.

se naultuml a-i Intreba gi elu, ca ce credea ei des-pre Botezul lui loan. Prin acesta elu vol a i con-vinge de ignorantil voluntarie malitiosa , si a'i facesa simta, ca ei prea cu lesnire putea cundsce, eaautoritatea sa a Precursorului seu venia din eeru.Fariseii incurcati in dilema push; de Timis, vedean caon cam vent respunde este totu in defavthea lor, siadoptaral ca totu-d'auna part;tul mincinnii, qicenduca nu sciu de undo a fostu Botezul lui Ion, de ki

sciari prea b;ne, ca missittnea acestai profetu era dincent.

V. 28-32. Domnul nostru nn fu multumitu cnrespunsul celu negativu alu Fariseilor, ci prin simi-litudinea color dpi flu, pucin cam figuratil, ii cons-ulnae sa marturisesca adererul, si pronunte eiinsi seutinta. Atunci Domnul nostru incepa pe facea le imputa, ca vamesii curvelo, dinenii cei maidepravati ai societatii, intrecutu pre densi, cariso stimau de mai luminati ; ca-ci aceia s'au conver-titu In vocea precuisorului loan, en ei mai impetritifiindu si do catu cei mai depravati pikko0 nu voescua se convei ti nici la vocea lui Messia. Multi sidin Chrestini, imitandu pre acei Farisei, se punu inconflictu en cousciinta

V. 33 46. Parabola vierilor tic igasi atata si maidemonstrativu ingratitudinea Indeilor ; ea iusemna treiluerttri : 1 gratiilo ce Dumnecieu facusse in totu tim-pul Iudeilor, allegendu-i de poporu allu sett, dandu-le lege

preetie, i trginitenda-le in diffcrite renduri preservitorii sci, pre profeti, si in fine pre unicul seufin. 2 Ingratitudinea si r6utatea Tudeilor, cari in locde a espunde la aceste gatii divine, ei persecutarasi maltratara In modul coin mai nodemnu pre pro-

Qi

sg'li

yi

pi

11

Ion.

www.dacoromanica.ro

CAP XXI. DE LA MATElLT 137

feti, si acum eran in ajun de a v6rsa si Angela Ste-panului Christos. 3 Ca Dutnneleu, dupX propria forsentintA, va pedeps1 pre poporul ucigasu, destrugenducetatea si Temp 1111 lor, ridicandu de la densi cultulseuSi preotia, i chiemfindu iu locul for pre gintele

cari voru da fructele cerute de Stepanul ;si al Ems Christos, dupA ce va fi respinsu de cea:nal mare parte din ludei se va ridica la o gloriesupremA dupg cum acesta a fostu pie gisg prin ova-e.olul psalmului 111, 22-23. Intelesul acestei pa-rabole s'a implinitu cu exactitate din partea lui Duni-ne4eu Temane scum sa vedemu, data 9i not Chrestinii,noel Israel, diimu Stepanului fructele ce amu promis;si data nn, atunci tragA-si fie-care sentinta dupA cumii va dicta consciinta.

CAP. XXII.

Similitudinea nuntei: celtt f, ra vestmentu de nnntii se se6teDumnepu Cesarnl. Muierea cu Opte bilrbap : -31a -

ritagiul nu mai are loan dupa invierea morplor: Dumnecioneste alit viilor tp nu alu morplor. Comandamentul celu mai

mare. Christos fiiu Dommt alu lui David.

1. i respunqeudu Isus vorbi forparabole, clic6ndu :

2. Asern6natu-s'a imp6ratia cerurilorimp6ratu, care a facutu nunta fiului seu.

3. i a tramis pre servitorii sei sa chiemepre cei invitati la nunta ; nu voia sa vie.

4. Eargsi a Willis pre alti servitori, 4i-cendu : spuneti celor invitati : 6tta am gatitu

10

pggitne,

tsi

era,"11'

omu-

§i

stung. pi

to

Jai

www.dacoromanica.ro

138 EVANGELTA CAP. XXI/.

pran4u1 meu ; tauri mei, §i cele frigrh§ate suntjunghiate, §i tote sunt gata ; veniti la nunta..

5. Ear ei ne bind soma, se duserh, unul laterrina sa, altul la neguthtoria sa ;

6. Ear ceilalti princlendu pre servitorii sei,fi maltratard, §i-i omorfrh.

7. Si aulindu imp'eratul, s'a m6niatu ; §itramitendu Wile sale, a perdutu pre uciga§iiaceia, §i cetatea for a arsu-o.

8-. Atunci lice servitorilor sei : nunta estegata, er cei f nvitati nu as fostu demni.

9. Deci mergeti la respantiile tailor, §ion pre call yeti afla Invitati-i la nunta.

10. Si e§indu servitorii aceia la chi, adu-narti, pre toti chti aflarh, rei §i buni ; §i seumplu nunta de cei ce edeau la mash.

11. Si intrandu Imp6ratul sa privesch preineseni, v64it acolo pre un omu neinbracatuIn vestmentu de nunta.

12. Si lisse lui : amiee, cum ai intratu aicineavendu vestmentu de nunta ? Ear ellu theft.

13. Atunci Imp6ratul 4isse servitorilor :legandu-i piciorele §i manile, luati-lu §i-lu see-telf Intru intunericul eel mai dinafara ; acolova fi plansul §i scriquitul din ilor.

14. Ch-ci multi sunt chiemati, er pucini alle§i.15. Atunci Fariseii retragandu-se, tinurg,

consiliu, cum sa-lu In cuventu.16. Si trAmisserh la densul pre discipolii

for cu Erodianii, qicendu: InvItatorule, scimuca adev6rat esti, §i calea lui Dumne4eu Intruadeveru inveti, §i nuti posh de nimeni, canu mini In faca 6menilor.

prindit

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII. DE LA MATDIU 139

17. Deci spine non, ce ti se pare ? SA ca-de no sa dA,mu censu Cesarului, sau nu ?

18. Ear Iisus cunoscendu malitia lor, plisse:ce me tentati facarnicilor ?

19. Arntati-mi moneta censului. Ear eiaddussern un denaru.

20. Si 4isse for : a cui este imaginea a-cdsta §i suprascriptura?

21. Dissern lui : a Cesarului. Atuncifor : redati darn Cesarului pre cele ce suntale Cesarului, i lui Dumneleu, pre cele cesunt ale lui Dumnerleu.

22 Si aucjindu ei, se mirarn; §i inssAndu-lu,se dussein.

23. In acea cli venire la densul Sadduceiicari lieu cA nu este Inviere, §i flu Intrebarn,

24. picendu : Invntntorule, Moise a slis ;deck cineva va muri neavendu copil, sa isfra tele sea pre muierea sa, §i BA fnvieze se-mentn, fratelui seu.

25. Fost-au dark la not Opte frati; §i celudenteiu Insurandu-sr, a muritu ; §i neavendusementa, a lassatu pre m'iierea sa fratelui seu.

26. Asemenca celu de al doilea, §i celude al treilea, pane la al §eptelea.

27. Ear mai pre urrun, de toti a muritu§i muierea.

28. Deci la inviere a cArui din §6pte vafi muiere ? ca -ci toti au avutu-o pre densa.

29. Ear Iisus respun4endu, 4isse for . re-tnciti, nesciindu Scripturile, nici puterea luiDumneleu.

4isse

ti

www.dacoromanica.ro

140 EVANGELIA CAP XXLI.

30. Ca-ci la 1nviere nici se 1nsorl, nici se ma,-rita, ca angerii lui Dumne4eu to ceru sunt.

31. Ear pentru 1nvierea mortilor, n'ati ci-titu ceea ce vi s'a clis de la Dumuedeu, clicendu:

32. Eu sunt Dumnedeul lui Abraam, siDumnedeul lui Isac, §i Dumnedeul lui Jacob ?Nu este Dumne1eu, Dumnedeu alu mortilor,ci alu viilor".

33. Si audindu glotele, se uimiau de doc-trina lui.

34. Ear Fariseii, au4indu ca a astupatugura Sadduceilor, se adunar1 impreunA.

35. Si 1ntreba unul dintre deqi legistu, ten-tandu-lu, si qicendu

36. lnv4atorule, care este celu mai marecomandamentu In lege ?

37. Ear Iisus disse lui : SA, iubesci preDomnul Dumnedeul teu cu tots, inima ta, §icu totu sufletul ten, qi cu totu cugetul tee.

38. Acesta este celu anteiu §i mai marecomandamentu.

39. Si alu doilea, asemenea acestuia SA,iubesci pre apropele t0u Ca pre tine-Insuti".

40. In aceste doue cornandamente tota legeasi profetii se resuma..

41. Si aduna0 flindu Fariseii , ti IntrebaIisus,

42. picendu : ce p6rere avqi despre Chris-tos ? alu cui fiiu este ? pisses. lui : Alu luiDavid.

43. Disse for : darn cum David Intru Spi-ritul Illu numesce pre densul Domnu, dicendu :

ci

:

www.dacoromanica.ro

CAP. XXII. DE LA MATEIU. 141

44. Dis'a Domnul Domnului meu, §edid'a drepta mea, IAA ce voiu pune pre ini-micii tei asternutu piciOrelor tale"?

45. Deci deo, David ilu numesce pre den-sul Domnu, cum este fiiu alu lui ?

46. i nimeni nu putea se respunda luical/btu ; nici indresni cineva din acea li a-lumai intreba.

REFLEXIUNI.

V. 1 14. Intelesul parabolei de faca este totu camacela alu celor done parabola procedente, en 6re-caredeosebiri si adaose in desvoltare. Impgtgtia ceruri-lor este regimul Evaugeliei, care conduce in fericireaeterng. Impgratul ce a facutu nunta fiiului sau esteDumnelen, care prin economia messiang a luatu mi-msg. Fiiului sau pre Biserica Chresting. Sala ban-chetului nuptialu este Biserica Chresting ili cultul a-devgratului Dumne4eu. Vitelul celu grassu, jungb iatula nunta este insuli Fiiul lui Dumnecleu, care s'a res-tignitu pre truce pentru mAntuirea neamalui ome-nescu. Invitatii cei dentaiu aunt Ebreii, pre care i-ainvitatu insusi Dumneqeu , dandu-le legea §i cultulBan pre muntele Sinai. Ssrvitorii cei dentaiu auntProfetii, li cei de alu doilea Apostolii, can au intim-pinatu nu mai refusu qi persecutie da mode din par-tea ingratilor Israeliti ce erau invitati de a lua parteei mai gntaiu la nunta messiang , la regimul E van-geliei lui Christos. invitatii cei din respgnt file cal-lor aunt Chrestinii cei din pggitni , can admix s ergpredicatia Evangeliei, §i intrarg in Biserica Chresting.Celu ce qedea la mass neimbrIcatu in vestruantu de

www.dacoromanica.ro

142 EVANGELIA CAP XXII.

nunth, insemna pre acei facarnici cari an icabrhci-qatu Chrestinismul , fart a se imbrAca in candidulvestmentu ale adevhratei vieti crestinesel, pre careservitorii Steph,nului flu da prin catechisare fie-chruiiavitatu candu intra in sala do nunth, adeca in Bis-serica Chrestina. Tote elite a pre4is MhutuitorulChristos in acesta parabola, in aceea a vierilor,s'au implinitu : Justa resbunare a lui Dumne4eu asupra Iudeilor color ingrati Qi necredinciofi s'a exe-cutatu prin ogtile lui Titu Imphratul Romanilor, carei-a destrus, cetatea for a arsu; gintele pitgane anfostu chiemate in local for , an priimitu invitatiacu bucurie. Dar in micllocul acestei bucurii eh nuschpanau din vedere severe peclOpsa a acolui neno-rocitu ce riedea la mash, neavendu vestmentu denunth ; ca-ci Stepanul. are sit vie, gi vai pre cati aresit tahmita stand intru intunericul celu mai dinafara,undo este plansul gi scriquitul dintilor ; ca-ci multiaunt chiemati, dar pucini alleli : multi Bunt na maicu numele Chrestini, dar purthrea le e cu total con-trarie precepteloru Evangeliei.

V. 15-22. Cei ce intrebarh pre Domnul nostru,demi, era permis Ebreilor de a plhti tribute Imphra-tului Romanilor, I i propuneau de a -lu face odiosuinaintea poporului, demi aru fi clis ca trebue sa pia-tesch ; eau de a-lu acusa la Pilate , dike aru fi 4isca na trebue sa plat4sch. Respunsul co Iisus Chris-tos dette la acestit intretare captidsh, aratii din destul profunda sa intelepciune; qi ne invath, ca dato-ria catre domni imphrati, qi datoria catre Dumne-4eu, aunt amhndoue indispensabile ; ca acestedone datorii nu aunt nici cum oppuse una alteia ; cica din contra ele sent perfettamente de acordu. Noi

gi

ei

ei

di

di

I

www.dacoromanica.ro

CAP XXII. DE LA MATEIU. 143

dark trebue eft le observAmu cu religiositate , suppu-indu-ne Autorititilor superior°, li dandu-le ceea ce lise cuvine ; dar farg a segpa din vedere, a datoriileokra Dumne4eu trebue sa ocupe celu gutAiu rangu,qi a acestea stint, de care BA cade sa ne aquitamumai Antein qi mai cu osebire.

V. 23 33. In respunsul ce Domnul nostru dettoSadduceilor materialisti, li batjocoritori de tale sante,vedemu intelepciunea sa Cu totul diving , qi o tgrieneinvinsg de argumeutare, en care elu confundA, preacesti grossolani ma terialisti , probAndu le inviereamortilor printr'unu passaglu din Santa Scripturg(aced 3, 6). Acestu leen alu Evangeliei ne invatgdone lucruri forte interessante : 1. CA mortii vor in-via neapgratu , qi cog cei plgeuti lui Dumneteu pen-tru virtutile lor, ca Patriarchii Abram , Isaac li la-cob, Bunt pururea vii inaintea lui Dumne4eu. Acestg,doctring mgntuitore trebue BA fie totu-deuna baseeredintei qi a tutulor aspiratiunilor ndstre crestine.2. CA in vista seculului fiitoru, leggtura de Hauge qinecessitatile corporale nu vor mai ayes locu ; ci eafericitii aceia vor fi in eternitate ca angerii lui Dum-ne4eu in ceru. Acesta dar trebue sa, ne exeiteze adevenl de pe scum dmeni spirituali, qi a vietui intruo mare castitate de moril, pentru ea sa putemu a-junge la o inviere fericitg (Ionn. 5, 29).

Ar. 34-40. tisus Christos, prin respnnsul ce dettelegistului, ne propune Ancg o doctring nu mai pucinimportantg decAtu cea precedentg : acdsta este, caporunca cea mai mare in lege este de a iubl preDumneleu en tOtg inima ndstrg, §i pro aprdpele nos-tru ea pre not feline; fi fiindu ca acesta este rests-matul a tag doctrine Religiei, prima ndstrg ingrijire

www.dacoromanica.ro

141 EVANGELJA CAP XXII.

trebue sa fie, de a stabil' in inima nesta acesta a-devgratX iubire cAtre Dumnecjeu tit &Atm semenii nostri.

V. 41-46. Asupra intrebirii ce Pltis Christospropusse Fariseilor, cum Messia putea fi totu o datg§1 Fiiu zli Domnu alu lui David; fa cads BA, obser-vamu, ca elu le o propusse pentru a'i face sa-li simtgignoranta, mai slice in ceea ce privia la Messia gi lanature regimnlui sou; dar e#, elu nu vol a le o des-lege, pentru el ei n'aru fi voitu sa intelegg sacrelg ceea ce learu fi spus elu ; pentru ca ancgnu era oportun so, le vorbescg olu insult despre glo-ria demnitatea persdnei salle. Dar acestg intrebareacum este cu totul tiara pentru Chrestini ; ca-ci eisciu, ca Iisus Christos, ca omu, este Mitt alu lui Da-vid, pentru ca s'angscutu din posteritatea acestuirege; er ca, ca Fiiu alit lui Dumnegeu, emu este domnualu lui David aln tutuloru dmenilor ; Dumnecleuficindu-lu sa d'adrepta sa, ca un Impgratu aluBisericei qi alit lumii, avandu suveraug autoritate prestotote, caruia not tnai en osebire trebue sit ne fa-cemu o laudg de a ne suppune ¢i .a11 fi Intru teteascultgtori.

CAP XXIII.Imputiciuni severe contra Crirtnrarilor qt a Fariseilor ipo-

crili: Amenintitri contra Iernsalemului.

1. Atunci lisus vorbi glotelor §i discipoli-lor sei.

2. picendu: pre cathedra lui Moise au §e-dutu Carturarii §i Fariseii.

nisi

ci

Ili

iecla

Ili

ei

www.dacoromanica.ro

CAP XXIII DE LA MATEIU 145

3. Deci tote cate vor dice yea sa paziti,paziti i faceti; er dupa faptele for nu faceti;ca-ci ei dicu si nu facu.

4. Ca lega sarcine grelle anevoe de pur-tatu, si le punu pre nmerii omenilor; er einici cu degitul lor nu voescu a le misca.

5. tote faptele for le facu pentru a fiv6duti de Omni; ca. iii letescu filacteriile,10 marescu fimbriile vestmintelor ;

6. iubescu anteele locuri la ospete ,

anteele locuri In sinagoge;7. i salutarile In piete , i .a se chiema

de Omeni, Rabbi, Rabbi.8. Earn, voi nu .q numiti Rabbi; ca-ci u-

nul este Invatntorul vostru, Christos; era voito i frati sunteti.

9. i tatn nu v6 cliiemajiv ea pre pamentu ;ca-ci unul este tatIl vostru, Cellu din ceruri.

10. Nici y6 Intitulati %RAH; ca-ci- unuleste DascAlul .vostru, Christos

11. i cellu mai mare Intre voi va fi von.servitoru.

12. Earn, cellu ce se va Malta pre sine ,

umill-se-va ; i cellu ee se va umill pre sine,Inalta-se-va.

13. Darn vai yea, Cgrturarilor i Farise-iler facarnicil co 4nchideii Impgratia ceruri-lor inaiutea omenilor; ca-ci voi nu Intrati,nici pre cei ce vor sa% intre nu'i lIssati.

15. Vai von, Garturarilor §i.Fariseilor fa-carnici I ca Incungiurati marea i uscatul, casa faceti un proselitu; candu se face, Ilufaceti fiiu geenei Indoitu de ca,tu voi.

i

5i

ji

si

ai

www.dacoromanica.ro

146 EVANGHLIA CAP XXIII

16. Vai vott, conducatori orbi ! eari :

cellu ce va jura pre templu, nimicu nu este(datoru pazi jurnmentul) ; er cellu ce vajura pre aurulu templului , datoru este (a'sipazi juramentulu)

17. Nebunilor ci orbilor Dar care estemai mare, aurul, sau templul care santeseepre awn ?

18. §i, cellu ce va jura pre altaru, nimicunu este ; er cellu ce va jura pre darul ceeste pre densul, datoru este.

19. Nebunilor orbilor ! Dar care estemai mare, darul, sau altarul care santeseepre darn?

20. Deci cella ce jure, pre altaru, kill preelu ci pre tote cote sunt pre densul.

21. §i cellu ce jura pre templu, jura pree'u ci pre cellu ce locuesce in trensul.

22. i cellu ce va jura pre ceru, jure, pretlironul lui Dumnecleu ci pre cellu ce cede predensul.

23. Vai von, Certurarilor i Fariseilor Et-carnici en dati dijmn, din isms i din ma-ram ci din chimenu, ati lassatu pre cel!emai grelle alle legii, dreptatea i mila gi cre-dinta : pre acestea se, cadea se, le faceti,pre acellea se nu le lIssati,

24. Conducatori orbi, cari strecurati tan-tarul, i inghititi

25. Val von, CArturarilor i Fariseilor fg-carnici ! ca curntiti esteriorul pacharului cialu blidului ; er interiorul este plinu de rii-pire Si de desfremare.

a'si

§i

camila.

!

I

si

www.dacoromanica.ro

CAP BBI77. DE LA MATEIU. 147

26. Fariscule orbu! curittesce antdiu inte-riorul pacharului §i 8,1u blidului, ca sA, fie §iesteriorul lor curatu.

27. Vai volt, Carturarilor §i Fariseilor fa-carnici ! ca v asemgnati cu moi mintele cellespoite, care pre dinafarg se arat5, frumose, drpre dinintru sunt pline de osdmintele mor-tilor §i de OM ne curItia.

28. Asemenea §i voi, cu esteriorul 0 a-rat* Omenilor a fi drepti, era pe dinintrusunteti plini de facade §i de nelegiure.

29. Vai vog, Carturarilor §i Fariseilorufacanaici 1 cA, edificati mormintele profetilor,§i ornati monumentele dreptilor,

30. i 4iceti : de amu fi fostu In 4ilcleparintilor nostri, nu amu fi luatu parte cuden§i la sangele profetilor.

31 Incatu tn§i-0 nagrturisit,i despre voi,ca sunteti fit ai cellor ce au ucis pre profeti.

32. i voi -umpleti mIssura pgrintiloruvostri.

33. Serpi pui de vipere ! Cum veji scupade pedepsa geenei ?

34. Pentru acesta, etta eu tramitu catrevoi profeti, §i tntelepti, §i ctirturari ; §i pre univeti omort §i yeti crucifica, §i pre altii yetibiciui in sinagogele vostre, §i yeti persecutadin cetate in cetate :

35. Ca s'a vie presi e voi totu sangele drep-tilor varsatu pre pamentu, de la sangele drep-tului Abel, pend la sangele lui Zacharia fiiullui Barachie, pre care lati omoritu intre tem-plu §i artaru.

www.dacoromanica.ro

148 EVANGELIA CAP. XXIII,

36. Adeveru 4icu von,, ci vor vent toteacestea preste generatiunea acesta.

37. Ierusaleme 1 Ierusaleme ! care uci4i preprofeti, §i impro§ci cu petre pre cei treini§ila tine ; de cite on am voitu sA adunu prefit tei, precum adung ggina pui sei subt a-ripe, §i nu ati voitu ?

38. Eattg se lassg von, casa vOstrg' pustie.39 CA-ci clicu von, : nu me yeti mai ve-

dea de acumu, pene candu yeti (Ace, blue estecuventatu cellu ce vine intru numele Dom-nului.

REFLXIITNI.

Asupra accstui capitul sa cade sa facomu mai "anteiuaceste done considoratiuni generale : Anteia, ca Dom-nul nostru, fiindu asapra moniontului de a se da lamorte, impu% fa% crucare, .fit cu o autoritftte cu to-tal divina, Ch'iturarilor qi Faiseilor despre ipocrisia§i malitia lor, fiindu acum timpul de a'i face canes-cuti poporului, Iii de a i &Cala in totrt goliciuneareutAtii lor. Adoa, ca blestemele ce Domnul nos trurostl d'atatea on in totu discursul acesta contra fa-earnicilor, trebne sa no facX a privi fgcarnicia ca proun pe'casu din cello mai unite lui Dumneqeu, mai cuosebire la aceia can facu profesiune de pietate li dozeln.

Reflexiunelu particulare ce Aosta capitul no pre-sto% aunt : 1. Ca, candu ministri Religiunii inva% odoctrina pull, dar vietuescu reu, nu trobue a'i imitain faptele lor ; dar ca trebue a'i asculta qi a primiinviitlitura lor, randu spunu adeverul. II. Ca toti cres-tinii, li mai en osebire aceia cart au insgrcingri in

www.dacoromanica.ro

CAP. XXIII. DE LA MATEM 149

Bisorica, trebue sg tie cu total depXrtati de ipocrisiesau f6cgrnicie, do ambitiute, si de avaritie, dem onvoescu a so asem6m Fariseilor blestemliti de maimelte on uumai in acestu discursu de Domnul nos-tru Iisus Christos. III. Ca datoria pgstorilo.r spiri-tuali de on ce ttiptg este de a intra of mai r, nteiupre calea cerului, si a face apoi sa intro si ceilalti,contribuindu din tote puterile for Cu fapta cu-ventul la eonvertirea Ocgtosilor si la edificarea ore-dintei si a moralitfitii. IV. C6, censure ce Domuul nos-tru face doctrinei Fariseilor, asupra articolului jura-miutelor, area, ca de-ore ce jurrtmentul se raport6-zX totu-dduna la Dumneleu, not trebue sa-lu avemula mare veneratiune ; si eh' sperjururile si violatiunilevoturilor suet o fdrte mare crime. V. Dc aci aurane inviitamu, ca unul diu semnele dupX care secunoscu fAcarnicii este, ca ei affecOzg o stmtenien umaicrurile

esteridrg, si sunt esacti si scrupulosi in lu-de pecinA importantK ; dar trecu cu vederea

aceea ce este mai essentialu in Religiune ; adeeX miledreptatea, §1 credinta. Pre acestea Domnul nostril neordong sa be implinimu mai Kntaiu §i mai en osebire,filrg ensA a negligee si datoriile cultului esterioru,care este tote atatu de trebuinciosu ea si trupul pen-tru sufletn. VI, Ameninthile ce Domnul nostru faceIudeilor, cari, dupA ce ucisserX pre Profeti, erau a-cumu in ajun de a lu ucide pre ellu-insusi, arattl,ca Dumneqeu i a pedepsitu forte cu dreptate, si eaingratitudinea cellor ce respiugu cuventul lul Dem-ne 4eu §i pre servitorii lui, nu remfine ne pedepsifri.VII. In fine, durerea §1 frggelim .a cu care Dotanuln ostru deglange ruina Iudeilor, cari resprinssers: atterde reu Is buna voiutA de care elle c:a animate iu

.eu

si

gi

www.dacoromanica.ro

150 EVANGELIA CAP. XXIV.

favdrea lor, probeza forte Igmuritu, eft Dumne Ilea nuant fi addus distrugerea bar, nici chiar dupX ce anrostignitu pre Domnul iVlaririi, demi cellu pucin a-lune' ar fi crelutu intrensul, qi nu aru fi remas lump

1mpetriti la fnfocatele appeluri ale Apostoliler-

CAP. XXIV.

lisus rreilice ruina Ierusalemului, si a dna venire,a sa.

1. 1i esindu Iisus, se ducea din templu :si se apropiard, discipolii sei, spre a'i attrageattentiunea asupra edificiurilor templului.

2. Ear Iisus qisse for : vedeti voi acesteatote ? adeveru ciicu vol, nu se va lAssa aicipetrel pre petrA, care sa nu se destrugA.

3. i sedendu ellu pre muntele olivilor, seapropiard discipolii deosebi, dicendu : spunenod, candu vor fi acestea ; si care va fi sem-nul venirii talle, allu finitului lumii ?

4. i respundendu Iisus, plisse for : vedetisa nu 1-6 amAgesed cineva.

5. CA-ci multi vor ven1 intru numele meu,dicendu eu sunt Christos ; si pre multi voramAgi.

6. i yeti au4.1 (vorbindu -se) de resbele,si de sciri de resbele : cautati sa nu v6 Ur-burati : sa cade tote (acestea) a se fa-ce ; dar and nu va fi finitul.

7. CA,-ci se va scula natiane preste natiu-ne, si imp6rI4ie presto Imp6rAtie ; si vor fifOmeti gi ciume, ci crutremure pre alocurea :

si

ca-ci

¢i

www.dacoromanica.ro

CAP 1fl. DS LA MATH111. 151

8. i tote acestea (numai) Incepaturg, du-rerilor.

9. Atunci vd vor da pre voi la torturi, §iv6 vor omorl ; §i yeti fi odiati de t6te na-tiunile pentru numele meu.

10. ySi atunci se vor scandalisa multi, §i sevor da unul pre altul, §i se vor uri unul prealtul.

11. i multi profeti mincino§i se vor scu-la §i vor amagi pre multi.

12. i pentru ca se va immulti fara-de-legea, reel -se -va dragostea multora.

13. Ear cellu ce va abda IAA la, finitu,acella se va mantui !

14. i se va predica acesta Evangelic aimptiratiei in Oa lumea, intru marturie to-tulor gintele ; §i atunci va veni finitul.

15. Pea eanda yeti vedea, uriciunea pustii-rii, cea prelisg, grin profetul Daniel, standain locu santu (cellu ce citesce pricepa) :

16. Atunci cei din Iudeia sa fugg, la munti;17. Cella ce va fi pre casa sa nu descends

ca sa ia ceva din casa sa;18. i cellu ce va, fi in Wring, sa, nu se

intorne ca sa-§i ia vestmentul.19. Vai ensa cellor ce vor avea In pan-

tece, §i cellor ce vor allg,pta In acclle 4ille.20. Ci rugati-0, sa, nu fie fuga vOstrg, erna,

nici Sambata.21. Ca va fi atunci strimtorare mare, care

nu a fostu dela inceputul lumii IAA acum,§i nici va mai fi.

22. deca nu s'ara fi scurtatu 4illele a-i

www.dacoromanica.ro

152 EVANGEILIA CAP IIIT,

cellea, nu s'aru fi mIntuitu nimenea; dar pen-tru cei allesi se vor scurta dillele acellea.

23. Atunci de va dice vod. cineva : ettd, aiciChristos, sau acolo; nu credeti.

24. Ca se vor scula christosi mincinosi siprofeti mincinosi, si vor da semne si minunimari, catu sa amdg6scd, de s'aru putea, sipre cei

25. Eattd, de mai 'nainte am spus26. Deci de vor dice vod, : ettd In desertu

este ; nu esiti: etta In cdmari ; nu credeti.27. Ca-ci precum fulgerul esse de la resd-

ritu, si se aratd One la appus, astu-felu vafi si venirea Fiiului Omului.

28. Ca-ci ori-unde va fi morticiunea, acolose vor aduna vulturii.

29. indatd, dupd aflictiunea dilielor acel-lora, sorele se va intuneca, si luna nu-si vada splenddrea, si stellele vor cudea de preceru, si Putqrile cerurilor se vor cuiremura.

30. atunci se va arAta semnul FiiuluiOmului pre ceru ; si atunci se vor bocl totesemintiile pamentului, si vor vedea pre FiiulOmului venindu pre nuorii cerului cu puteresi maiestate multd.

31. va tramite pre fingerii sei cu vocemare de trompetd,, si vor aduna pre allesiisei din cello patru venturi de la o marginea cerului pea la ceealaltd.

32. Ear de la smochinu puteti invdta si-militudinea : candu ramurile lui odrdslescu,si 'infrunzescu, eunOscnti ca, aprope este vara.

voltallepi.

sSt

ySi

www.dacoromanica.ro

CAP XXV, DE LA, MATDRT. 153

33. Asemenea si voi cindu vecT vedea toteacestea, cunesceti ca aprope este lough, usi.

34. Adeveru clieu von, na va trece acestageneratiune, One' cat ,iu tote acestea se vorface.

35. ecru' si pa,"mentul vor trece, er cu-vintele melle nu vor trece.

36. Ear catu despre dioa si ora aceea ni-meni nu scie, nici augerii din ceru, fhri nu-mai 'Fatal meu singuru,

37. i precum a fostu clillele lui Noe Inastu-fel va fi si la venirea Fiiului Omului.

38. Ca-ci precum era In clillele celle din-aintea diluviului, manca si bea, se insura 9ise manta, 1)60 In Om In care a intratu Noein arch.

39. *i nu au cunoscutu One candu a ve-nitu diluviul si i-a luatu pre toV : 4stufel. vafi si la venirea Fiiului Omului,

40. Atunci doi vor fi in *villa : unul seva lua, si unul se va Lissa.

41. Doug vor fi macinandu la morg: unase va lua, si una se va Lassa.

42. Deci preveghiaci, ca nu scii in careora, Domnul vostru vin,-.

43. Aceea 6110, sa cunasceti, ca deo. aruscI stephnul easel in care vigilie a noptii aresa, vie furul, aru veghia, si nu aru Lissa s'a'isape casa.

44. Pentru acesta si voi fici gata ; ca inora candu nu asteptati, Fiiul omului vine.

45. 011ie este Ore serval fidelu si cu minte,

1iwww.dacoromanica.ro

154 EVANGELTA CAP XXIV.

pre care domnul seu 'la pus preste domesti-cii sei, ca sa le dea nutrimentul la timpu.

46. Felice de servul acella, pre care, ve-nindu domnul seta, illu va afla facendu asa.

47. Adeveru clicu von, a preste tote avu-'file salle illu va pune pre ellu.

48. Ear de va lice acellu servu reu ininima -sa, Intirlie domnul meu de aveni.

49. i va Incepe a bate pre conservii sei,a manta si a bea cu betivii ;

50. Veni-va domnul servului acelluia in 4ioaIn care nu asteptn, si in ora in care nu cunosce;

51. i-11.1 va tdia in doue, si partea lui ova pune cu fncarnicii : acolo va fi pldnsul siscrisnitul dintilor.

REFLEXIUNI.

Mai inteiu sa cade sit observfimu, ca tote 'eke pre-lice ad Bens Christos, relativu la ruina Ierusalerou-lui, s'au fmplinitu pucin dupg iugltarea sa la cern,eandu se scularg mai multi Messii mincing, qi maimulti impostori, cars, sub masca de zoln religiosu,amggirg pre nenorocitii Lido!, qi excitarg' seditinni int6tX Indeia, qi din acesto rescele urmarg mai multo res-bele partiale, in care perirg o =lime mare de In;dei; femetea fil ciuma fgeurg marl stricliciuni introden§i ; Apostolii qi Chrestinii furl persecutati ; Evan-gelia fa predicatg fii admisg in mai multo locuriDupg aceea, Romanii intrarli en paters mare in Iu-deia, incungiurarg lerusalemul, qi flu destrusserg cutemplu en totu, pretandn femetea 0 moitalitatea tindestrugea de mai Inaiute ; er Chrestinii, profittindu de

www.dacoromanica.ro

CAP XXIV. DE LA HATEIU 156

avertismentele Domnului retriigendu-se dincetatea twig*, furl scutiti de grellele calamiati,pre caudu Iudeii necredincioli perirg tiegloqasce. T6 teacestea se intemplar5, precum Iisus Christos le a fostpre1is in termeni formali, cam la patru-cleci de anidupg mortea sa, qi mai 'nainte de a fi trecutu gene-ratiunea de atunci ; ceea ce probezI pang la ultimaevidentX veracitatea divinitatea ace stor profetii, careerau deja respandite in lume cu multa mai 'naintede destrugerea Ierusalemului. In acestg ruinl se vedeun exemplu remareabilu despre judeciftle lui Dam -ne4en asupra necredinciolilor, despre protectindeasa asupra cellor credincioli. In fine, exacta implinire a cats Domnul nostru a 4is despre destrugerealudeiloru, trobue sa ne convingii, eft qi ate a 4is a-tfitu de lamuritu despre finitul lumii, u1i despre pedep-sires cellor miqei, se vor implini negrelitu. Timpul

momeutul acestei a doua veniri a Fiinlui lui Dunne-len, fiindu-nenecunoscutu ea acella allu mortii u6stre ,not trebue sa ne preparanni necontenitu, ca no cum-va ac6stg infricoleta 1 sa ne surprinp., precum di-luviul a surprinsu pre 6menii cei din timpul lui Noe,qi precum Iudeii necredincioqi turn surprinqi de ruinalot. Iisus Christos insuli ne area , c acesta esteusnl ce trebue sa facemu de acesta discursu, prinasemgnarea servului cellui bunu rli a cellui reu ; qi

prin ac6stit exortatiune, care aratl intelesul similit u-dinii acesteia, qi a tote ce se coprinde fa ace4tu capitol : Preveghiati, vice, eft nu sciti era fn carcaDomnul vostru va veni.

Nu trebuo 8a scitpimu din vedere ceea ce vice dom-nul nostru in versetul 30 al acestei capitol , ca pu-ciu mai 'nainte de venires sa la judecatii so va arIta

nostru, ci

ci

ci

ci

www.dacoromanica.ro

156 E VANGEL IA CAP XXV.

pre cm semnul Fiiului Omului, adecg, Santa qi multuvenerate Crum Si din celle coprinse in versetul 29,intclegemu, ca saute Cruce se va argta atunci precern cu atata stralueire, iu catu lumina sorelui, a la-nei qi a stellelor se va intuneca de totu. Atunci ovor vedeao toti acei batjocoritori, earl injarg sauteCrate en atata nernlinere; vor cunosee miseriaqi urgia ce ii astaptg ; se vor boel, Wanda-se cupumnii in capu qi in peptu, dar va fi tgliu; ca-ci a-tund no este timpn de" poegintg, ci da resplatg.

CAP XXV.

liens continua pietlicerile privildre In a doun ea venire. Pa-rabola cellor lee° virgini : Parabola cellor dece talanti: Dee:

crierea judicatii cellei de apoi.

1. Atuuci se-va asemena impergtia crrurilorcu 4ece feciore, care, lubdu i lampele, eOrg,Intru Intempinarea mirelui.

2. Cinci 6110, dintre densele erau Inteiepte,§i cinci netntelepte.

3. Celle neintelepte, luanduli lampele, nuluarg, cu sine oliu ;

4. Ear celle Intelepte luarg, oliu to vaselefor tmpreuna cu lampele lor.

i Intarqiindu mirele, dormitarg tote a-donnira.

6. Ear pe la miedul noptii se fad' strigare:etta mirele vine 1 e§10 barn intimpinarea lui.

I i

si

www.dacoromanica.ro

CAP ;XV. DE LA MATEDL 157

7. Atunci se scularn tote acelle feciore, giigi prepararn, lampele.

8. Earn celle netntelepte oissera cellor in-telepte : dati-ne no din oliul vostru, cn, lam-pele nostre se stingu.

9. i respunsern, celle intelepte , clicendu :nu cumva sã, nu ne ajungn, nici no nici von :ci mergeti mai bine la cei ce vendu , gi v6cump6rati von.

10. ducendu-se elle sa ampere venimirele ; gi celle ce erau gata intrarn cu den-sul la mina, gi se incuia, uga.

11. Ear mai apoi venire §i cellelalte fe-ciare, qict.ndu : Domne, Domne, deschide non!

12. Ear ellu respunqendu , clisse : adeverucilCU von, nu ye sciu pre voi.

13. Deci preveghiati, eh' nu sciti 4iva, niciora, in care Fiiul omulni va veni.

14. Ca-ci precum un omu , fiindu gata acAlletori , chiemil pre servii sei , gi le lucre-dintn, averile salle.

15. uvula dette cinci talanti, altuia doi,altuia unul ; fie-citraia dupn, puteea sa : gi

pled indatn.16. i ducendu-se cellu ce luasse cinci ta-

lanti, a lucratu cu den§i, gi a facutu alti eincitalanti.

17. Asethenea si cellu ce luasse doi , aengtigatu §i ellu alti doi.

18. Ear cella ce luasse unul, ducendu-se, asnpatu in pnmentu, gi a ascunsu argintul dom-nului seu.

Ei ,

Ei

www.dacoromanica.ro

158 EIVANGELIA CAP IXV.

19. Ear dupl timpu multu , Telli domnulservilor acellora, si le cent socotelk.

20. $i venindu cella ce luasse cinci talapti,fi addusse anca cinci talan i, dicendu : DOmnecinci talanti mi-ai datu ; etta cinci ta-lanti am ckstigatu cu densi.

21. i fi plisse domnul seu : bine, servubunu si credincioSu I preste pugine ai fostucredinciosu, preste multe te voiu pune ; intraintru bucuria domnului teu.

22. Venindu cellu ce luasse doidisse : Winne , doi talanti mi-ai datu ; ettkalai doi talanti am ckstigatu cu del*.

23. pisse chtre densul domnul seu : bine ,

servu bunu si credinciosu preste pugine aifostu credinciosu, preste multe te voiu pune;inta intru bucuria domnului

24. Apropiindu-se si cellu ce luasse untalantu, clisse Domne , cunoscutu -te -am eh,omu aspru esti, care seceri unde nu ai sem6-natu, si aduni de uncle nu ai risipitu ;

25. temendu-m6, m'am dus si am as-cunsu talantul tea in pkmentu ; etta ai allu teu.

26. i respuniICndu domnul sea, disse lui .

servu misellu si lenesu I sciai ca seceru unclenu am semenatu , si adunu de uncle nu amrisipitu ;. 27. Ti se ck'dea dar sa pui at-gintul meula schimbItori ; si venindu eu, asu fi. luatuallu meu cu dobaudft.

28. Luati dark de la densul talantul , sida4i -lu ceIlui ce are dece talanti ;

29. Ca-ci la totu cellu ce are i se va da,

alti

¢i talanti,

$i

teu.

;

www.dacoromanica.ro

OAP XXV. DE LA }UTERI'. 159

si-i va prissossi ; er de la cellu ce nu are,i aceea ce ate se va lua de la densul.

30. i pre inutilul servo scOteti-lu Mtn"intunerecul cellu mai din afar : acolo va fiplAnsul si scrisnitul dintilor.

31. Ear candu va veni Fiiul omului intrugloria sa, si toti santii tinged Cu densul, a-Lund va sedea pre thronul gloriei salle.

32. i se vor aduna inaintea Jul tote na-tiunile; si ii va desptirtsi pre uni dintre alti,precum pastoral allege oile din capre.

33 i va pane oile- d'a drepta sa, 4r ca-prele d'a stanga.

34. Atunci va (lice Inip6ratul chtre cei d'adrepta sa : Veniti binecuOntatii Tatalui meu,mosteniti imperatia cea gAtitg voA de la fun-datia lumii ;

35. Ca-ci , flamendu .am fostu , si mi-atidata de am mAncatu ; sete mi-a fostu , sim'ati aditpatu ; strainu am fostu , si m'atipriimitu.

36. Gollu, si m'ati imbrAcatu ; boluavu, sim'ati visitatu ; in Inehisore am fostu, $i ativenitu la mine.

37. Atunci vor respunde Jul dreptii , 4i-cendu : Domne, candu te am velutu flAmendu,si te am nutritu ? sau insetatu, si te am a-dtipatu ?

38. Nadu te-am v64utu strAinu, si te-am'priimitu ? sau gollu, si te am Imbracatu ?

39. Ganda te am v6clutu bolnavu, sau ininchisOre, §i am venitu la tine ?

40. §i respun4endu Imp6ratul, va clice for :

www.dacoromanica.ro

160 tr.ixoEbrA CAP If XV.

adeveru 1icu Mtn chtu ati facutu unuiadin acesti frati ai mei mai mici, mie ati fit -

cutu.41. Atunci va dice ysi cellor d'a stanga :

duceCi-0 de la mine, blestemaCilor , In focalcellu eternu , care a fostu gittitu Diavoluluii &ngerilor lui ;

42. am ilamenditu, si nu mi-ati datasa manincu ; am insetatu, si nu m'aCi ada-patu ;

43. StrAinu am fostu , nu m'ati prii-mitu ; gollu, m'ati Imbracatu ; bolnavusi In InchisOre, si nu m ati visitata.

44. Atunci vor respunde acestia , di-cendu : Winne, cAndu to -am v6dutu flAmdndu,sau setosu, sau strainu , sau bolnavu, sau inInchisore, si nu am servitu tie ?

45. Atunci va re§punde lor, dicendu : a-deveru cricu vog, intru ch,tu nu ati facutu u-nuia din acesti mai mici, nici mie nu ati fa-cutu.

46. i vor merge acestia In munca eterna;dr dreptii In viata eternI.

REFLEXITJNI.

V. 1-13. Similitudinea feci6relor este lnatg dindatinele populare ce se practican de Iudei la nunte,Candu fetele obicinuiau a intimpina pre mire cu lampsapriuse cindu adducea pre miresg , Impreung on

ac6stidfiusul apoi intrau h bancbotal nuptialn, Prinparabolg lisus Christos voia a argta discipolilor sei ,ea ei trebuia s. astepte neeoutenitn venirea sa sit

von,

si nu

gi

Ch-ci,

si

ai

gi

www.dacoromanica.ro

CAP XXV . DE LA MATER?. 161

fie totu-donna gate de a-ln putea iuseci in cerescafericire. Fecierele celle intelepte represent pre a-dev6ratl Chrestini, cari violent' in credintii, in as-piratia fericirii otet-te, ai in implinirea datoriilor ores-tine, asteptandu venirea Donmului , sau trecorea lereatre densul ; Ur feciorele cello neiutelepte Bunt ima-ginea falslor crestini, cari negligezg datoriile lor.nirea mireLui 13 mie4u1 noptii , si 5tarea in care seaflarg atunci tete acelle fecidre , insemnezit c& IisusChristos va vela ea judece pre omeni tocma dadaei nu so vor astepta la acesta ; ca atunci cei ce sevor li tinutu gate se vor umplea de o Bina asigurare,si vor intr'a Cu densul in fe.ricirea etera, pre cinch'cei ce nu vor fi ingrijitu de a se plogittl, vor remg-nee in miserie si in disperare, fAcencla inufle silin -de a fi admisi in feiicirea dreptilor.

V. 14-30. Parabola talantilor ilsemnbzg trei In-

cruri : 1. Ca llumneqeu chiamg pre dmeni in ser-vieiul seu, si le imparte gratiile si darurile sal le inrAsurg differitg, pentrt ca ei sa le intreb tinteze , tiecare dupg eapacitatea sa, in sfera voeatiun i i sallepentru inaintarea gloriei lai 2. CO: uni, ca servitor icredineinsi, facu o bung iutrebuintare de aceste di -ruri Dumneleesei ; er ca alti prin negligence, situreaoa iutrebuntare, le Lea nefolositdre, ba ehiar vg -tAmatere aprepelni si for insile. 3. Ci Damnetpu yecerre socotelg unora si altora despre intrebuinta-rea ce fie-care a fAcuta en darurile salle ; ea elluva Much si recompense fidelitatea acelora can sevor fi servitu de darurile salle pentru inaintarca glo -riei salle ; er pro cei co voru fi abusatu de densel e,fi va pedepsI Cu tetg asprimea meritatg de infideli-tatea si negligence lor. Mai in specialu vorbind u,

Ye-

si

www.dacoromanica.ro

162 EVANGELIA - CAP XXV.

parabola ineemwSzI, ca toti servitorii altarttlui luiCbristos, de la diaconu pt u6' la areltioreu, au priruitutalanti do la Stepanul, unul mai multi, altul mai pu-cini, fie-care dupa capacitatea sa: deci toti trebuo sapredice Evangelist , i unulu cu mai multu , altul cumai pucinu succesu , day nu mai sa predice ,suceesul in proportie nu-i va lipsl. §i pro chtucineva va prodica mai dessu, pro Rata qi abundantacuventului se va immult1 ; Or pre cittu cineva va pre-dice mai rant, pre atiltu va perde qi pucina ittventiede cuvantu ce eves la inceputu, qi iu cello dupX urtnitva remAnoa numai cu greua respuudero a insArcinarii.

V. 31-- 46. Patru lucruri mai cu osebirf; suut deobservata In descrierea jidiattei cellei de apoi : I. COliana Cbristos va voni adoa 6i en multi glorie,insocitu de toti santii cit va ledea pre thronumaiestosu, xi va judica pre toti dmenii cei de Is A-dam qi 0'1)6 atunci ; Tatiil pre nimeui nu ju-dica, ci tea judecata adat'o Piittlui (loan, 5, 22).2. CA se vor aduna inaintea lui , tote natiunile pg-mantului, qi ca ellu prin angerii sei (Mat. 13, 49)va allege pre cei raj dinte cei buni, precum se cul-legu nogbinele din grin (ibid. 40) ; qi va pinta precoi buni d'adrepta sa, Or pre cei rai d'a Gana sa.3. Cit fins Cbristos va judica pre fie-care dupit fap-tele salle, qi cfi, va lua in consideratie mai cu osa-bire faptele de caritate atre apepelo, dede-ce a.cestea aunt probate qi espresia credintei qi. a dra-gostei ce fie-care va fi avutu catre &instil. 4. Ca procei d'adrepta ii va binecuvanta, va invita santro in fericiroa eternit, in consideratia faptolor lor

de milostivire dye cei sXraci ; or pre- cei d'a stinga

gi

gi

ttogeri, gi

ca -ci

gi ii

www.dacoromanica.ro

CAP IMP. DE LA MATEIU. 163

Si va blestema, gi Si va trilmite in munca focului e-ternu, din cause ]or cltre rei bAraci.

Mrs acestea as cade sa adhogAnnt, a' de ore -ceinsuji liens Christos, judecgtorul viilor gi allu mor-tilor, ne a insciintntu despro tote acestea, pro careuoi alt-felu nu le amu fi pututu sci, vi ca scum cu-udscemu, ca ne apiSratu avemu sa no presentamuinaintea nepItiniturului seu tribunalu, peutru a nolue fie-care resplata faptelor ndstre bune situ relle,ingrijirea mishit cea mai map; trebue sit fie- de a vie-tul en pietato gi cu Erica lui Dumnedeu in totu tim-pul petrecerii ndstre in acestA lutne ; do aiio pegittlprin totu folul de fapte plAcute lid Duunnedeu, qi

mai cu osebire prin fapte de caritate ki de miseri-cordie efitre apropele, ca in Mica cea do apoi sa pu-temu fi numiirati gi noi intro cei d'adrdpta Judea-torului, qi sa audimu ¢i noi acea dorirl voce:

Veniti, voi cei binecuventati de Tatra men, mol.teniti imOrlitia care este gAtia pentru voi do Inereatiuuea ! Amin, Ito sa fie !

Dar nu trebue sa scgpftmu din Vedere, ca ddeadreptul judecItoru va osendi cu atata seyeritate procei ce v.or fi d'astlnga sa numai pentru ca n'au on-trite pre cellu fiAmendu, gi n'au imbracatu pre cellugollu, n'au mijlocitu scdterea din inchisdre cellu;innocentu, etc ; ce va face ore acolor Cbrestini Ia-comi gi ne umani, cari riipescu bucgtica de pane dingura orfanului, qi vestmentul din spinarca sXracului ;gi prin foluri de calomnii punu in incbisdre dmenineviuovati, etc etc ? Aci tram sa dam tdta atten-tiunea eugetarii ndstre.

newilostivirit

lumii"

a

www.dacoromanica.ro

I61 EVANGELIA CAP XXVI.

CAP. XXVI.

Ad incepe istoria patimilor Domnulni nostril. Deus annnIXdiscipolilor sei, co ellu va fi crucificatu. Archieroii pi sena-torii deliberii impreunii, ea sA °more pre Iisus. 0 femeeunge capul Ini Iisus cu un miru de multu prep. Iuda se.tocmesce cu archiereii, ca ell, le dea pre Dans in treilleci de

Iisus colelnizri ultimul Pasce, si instituesce santa Eu-charistic. Iisus predice leplidarea lui Petru. Agonia lni IisusIn gradinii. Lida tri-kdA pre Ems cu serutarea. Iisus este ares-tatu, condus la Caiafa, si condamnatu la mdrte. Petru se

Idpitail de Iisns; dat indata plfinge en amaru.

1. i fu candu fini Iisus tote cuvintele a-cestea, clisse discipolilor sei:

2. Sciti eh dupa doue Slille pascele va fi,§i Fiiul omului se va da sa, se restign4sch.

3. Atunci se adunara archiereii ;ii Chrtura-rii §i betranii poporului In curtea archicre-ului, carele se chiema Caiafa.

4. Si se sfhtuirh, ca sa, pringlh pre Iisuscu vicle§ugu, §i sa,-lu omore.

5. Si Ocean : nu tn serhhtori; ca sh nu sefach turburare In poporu.

6. Si fiindu Iisus In Betania,In casa Atli Si-mon leprosul,

7. Veni la densul o femee, avendu un vasde alabastru cu miru de multu prep', §i-luturn pre capul lui, §egendu ellu la mash.

8 Si vOendu discipolii sei,. se indignarg,pentru ce perderea acesta ?

9. Pentru ca se putea acestu miru sa, sevtibla dreptu multu, ;;i sa, se fi datu sara-cilor.

10. Si eunoseendu Iisus, clisse for : pentru

.arginfi.

stlic&du :

www.dacoromanica.ro

CAP %%W. DE LA MATEIU. 165

ce adduceti sup6rare f emeei ? de ore ce bunulucru a facutu mie.

11. Ca-ci pre saraci pururea ti aveti cu voi,Or pre mine nu m6 aveti purbrea.

12. Ca-ci puindu ea mirul acesta pre tra-pul meu, ca cum m'aru Immormenta a facutu.

13. Adeveru clicu voa : on unde se va pre-dica Evangelia acesta in tota lumea, lice-se-va si ce a facutu acesta, infra memoria ei.

14. Atunci unul din cei doi- spre -1ece,rele se chiema Lida Iscariotul, mergendu laa rchi erei

15. 12isse : ce'mi yeti da mie, §i eu innvoiu da pre ellu vog? Ear ei cump6nia luitrei-leci de arginti.

16. i de atunci auta timpu oportunu deda Ion.

17. Ear in gioa cea dent6iu a azimelor seapropiar1 discipolii Ia Iisus, gicendu lui ; undevoesci sa Otimu tie sa maninci pascele?

18. Ear ellu disse ; mergeti in cetate lacutare, spuneti-i Invetrttorul timpulmen apropo este ; 13, tine voiu sa facu pas-cele cu discipolii mei.

19. i fAcurg discipolii precum le coman-dasse Iisus, si au gAtitu pascele.

20. i sera facendu-se, a §egutu cu cei doi-spre-4ece.

21. i cinandu ei, gisse: adevern qicu volt,ca unul din' voi m6 va tada.

22. ei intristandu-se fiirte, tncepurI fie -care dintre (MO a dice lui : nu cumva sunteu, Dome ?

a-llu

glee:

ca-

r

8i

www.dacoromanica.ro

166 EVANGELIA CAP XXVI.

23. Ear ellu respunlendu, cellu cea Intinsu cu mine mains in blidu, acella meva trade.

24. Fiiul omului ensa merge precum estescris pentru clerical ; dar vai omului aceluia, princare Fiiul omului -se vinde : mai bine ii erade nu se ndscea omul acella.

25. i respunclendu Lida cellu ce illu yen-dusse pre ellu, lisse : nucumva cunt eu, In-vatdtorule ? vice lui : to ai 4is.

26. i pre canal cinau ei, luanda Iisuspinea, §i bine cuventandu, frame §i dette discipolilor, §i gisse : luati, mdricati ; acesta estetrupul meu.

27. i luandu pacharul, §i multaraindu, det-te lor, clicendu : beti dintrensul toti ;

28. Ca-ci acesta este sample meu, allu le-gii cellei noun, carele pentru multi se varsnspre ertarea pecatelor.

29. Si 4icu von, ca, nu voiu bee.- de acumdin acestu productu allu vitei, pene in 4ioaacea, andu illu voiu bea cu voi nou intruImperatia tatalui meu.

30. Si dupa cc cantarn imnul de multnini-re, e§irn in muntele olivilor.

31. Atunci- (lice for lisus : voi toti ye veciscandalisa intru mine in noptea acesta ;

scris este : Bate-voiu pnstorul, §i se vorrisipl oile

32. Ear dap/ ce voiu Inviar merge-voiumai nainte de voi in Galileia.

33. Si respunclendu Petra, lisse lui: deca

disse:

ca-d

titrmei"..

www.dacoromanica.ro

CAP ETVI. DE LA MATIEU. 167

§i toti se vor scandalisa intru tine, eu nicio data nu m6 voiu scandalisa.

34. pisse Iisus lui : adeveru lieu tie, cIn noptea acesta, mai nainte de aanta coco-pl, de trei on to vci lepeda de mine.

35. Vice care densul Petru : de aru cc-rre trebuinta, sa §i inoru cu tine, nu. me voidlep6da de tine. Asemenea, §i toti discipoliiqissefl.

36. Atunci vine cu don§i Iisus intru un satu,numitu Getsemane, §i lice discipolilor : §e-deti aici, pene candu, ducendu-me, m6 voiuruga colo.

37. i luandu cu sine pre Petru §i precei doi flu ai lui Zebedeu, Incepir a se intrista,§i a i se incle§ta inima.

38. Atunci lice for : intrista,tu este sufle-tul meu One la morte ; remdneti ad, §i pre-veghiati cu mine.

39. i depArtandu-se pucin, alii cu facala pdmentu, rugandu-se, §i licendu : Parin-tele men, de este cu putintd, treed de la minepacharul acesta ; ensd nu prem voescu eu, ciprecum tu.

40. i vine catre discipoli, §i ti afld dor-mindu ; §i dice lth Petru : ast-felu nu putu-rali o ord sd" preveghiati cu mine ?

41. Preveghiati li vd rugati, ca sa nu cd-deti in tentatiune ; caci spiritulu este plinude bung vointd, er trupul este neputinciosu.

42. Eard§i adoa órd ducendu-se, se rugd,licendu : Pdrintele meu, de nu este cu pu-

www.dacoromanica.ro

163 EVANGELIA CAP %ZVI.

tinta sa treat' 'de la mine acestu pacharu, casa nu-lu beau, fie voea ta.

43. i venindu, 1i afla eragi dormindu ;era ochii for ingreuiati.

44. i lassandul, ducendu-se erA'§i se rugaa treia ora, acela§i cuventu 4icenda.

45. Atunci vine la discipolii sei, si Vicefor : dormiti de acum si ve repausaci ; ettas'a apropiatu ora, si Fiiul omului se Tia dain vnanile pecatosilor.

46. Sculati-ve I sa, mergemu ! Eatta s'a a-propiatu cellu ce m'a vendutu.

47. ySi alma vorbindu ellu, etta Iuda, unuldin cei doi-spre-Vece, venl, si cu densul g16-

multa cu sabii si cu fusti, din partea arclaie-reilor si a betranilor poporului.

48. Ear cella ce illu tradasse, dedesse lersemnu, Vicendu: pre care Ulu voiu saruta, a-cella este; prindeti-lu.

49. i indata apropiindu-se de Iisus, Visse :bucurate, Invatatorule Illu saruta.

50. Ear Iisus disse lui : amice, pentru ceai venita Atunci apropiindu-se ei, pusseramanile pre Iisus, si illu prinsera.

51. i etta unul din cei ce era en Iisus,tindendu mane, tsi scosse Labia; §i lovindupre servitorul archiereului, ii sbura, urechia.

52. Atunci Iisus Visse lui : intornali sa-bia In local ei ; ca-ci toci cati appuca, sabia,de sabie vor

53. Au tic se pare ca nu pociu- acum ra-ga pre Tatal men, si sa'mi tramita mai multude catu done- spre-dece legi6ne de angeri ?

ca

peel.

ta

I

?.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXW. DE LA MATEM 169

54. Dar cum se vor plinl Scripturele, caasa sa cade sa se faca ?

55. In acellu momenta plisse Iisus glOtelor:ca la un Wham ati esitu cu sabii i cu fu§tisA, me prindeti ? In tote lillele 1a voi sedeamuInvatandu in templu, si nu m'ati prinsu.

56. Ear acestea tote s'au facutu, ca si seplinesca Scripturele profetilor. Atunci disci-polii toti lassandu-lu, fugira.

57. Earl cei ce prinsessera pre Iisus lilydussera la Caiafa archiereul, unde carturariii baranii erau adunati.

58. Ear Petru illu nrma de departe, peala curtea archiereului ; si intrandu fn intru,§edea cu sergentii, ca sa yap. finitul.

59. Ear archiereii totu Se-natul, cautau marturii mincinose contra luiIisus, Ca, sa-lu om6re,

60. Si nu aflara ; i multe marturii min -cinose venindu, nu aflara. Ear mai pre urmavenindu done marturii mincinose,

61. pisserit: acesta a cps : pociu sit des-facu templul lui Dumneleu, si In treisa-lu reedificu.

62. Si sculandu-se archiereul, 4isse lui :nimicu nu respuncli ? Ce marturisescu acestiaasupra to ?

63. Ear Iisus tacea. Si respunciendu archie-reul, plisse lui : juru-te pre Dumnegeul celluviu, ca sa spui noa, de esti tu Christos, fiiullui Dumnegeu.

64 Dice Iisus lui : tu ai (is. Ensa qicuvon, de acnm yeti vedea pre Fiiul omului

12

§i b6tranii, §i

4ille

www.dacoromanica.ro

170 EVANGEL/A CAP. XXV/.

seyndu d'adrepta Puterii, si venindu pre nuoriicerului.

65. Atunci' archiereul iii sfasia, vestmin-tele, dicendu: A, a blasfematu ; ce trebuintImai avemu de mlrturii? Eattt, acum audi-rati blasfemia lui ;

66. Ce vi se pare? Ear ei respunOndu,dissera : culpabilu de morte este.

Atunci scuiparit In faca lui, illu pum-nirg., erg alai illu pAlmuira,

68. picendu: profeteza nod, Christose, tineeste cella ce tea lovitu ?

69. Ear Petru sedea afarti in curte. Siveni la densul o servitore, licendu: tu eraicu Iisus Galileeanu.

70. Ear ellu se lepalA inaintea totulor, di-cendu : nu sciu ce 4ici.

71. Si esindu ellu la port1, illu Oda alta,4isse cellor ce erau acolo : i acesta era cu

Iisus Nazereneanul.72. Si erasi se lep6da cu jurgmentu : ca

nu sciu pre omul.73. Si dup. pugin apropiindu-se cei ce sta

acolo, disserl lui Petru : adev6ratu tu din-tre densi esti; ca-ci vorba to se face cu-noscutu.

74. Atunci incepa a se blestema §i a sejura, dicendu : ca nu sciu pre omul. Si indatAanti cocosul.

75. Si iii addusse aminte Petru de cuven-tul lui Iisus, carele li 4isesse, ca mai naintede a canta cocosul, de trei on to vei leOdade miue ; esindu afar., planse cu amar.

§i

§i

§i

§i§i

§i

67.

www.dacoromanica.ro

CAP XXVI. DE LA MACCEIIT 171

REFLEXIIINI.

V. 1-5. Acum lisus anuntg discipolilor sei , c

dupg doue tills ellu se va da sa se restignesca precraft). Lone Christos era venitu in lame , ca samorg pentru nantairea 6menilor; qi ca miellu allului Damnecleu (loan. 1, 29), ellu trebuea a se jun-ghia chiar in qioa de paste, etindu so junghia mie-lul pascalu , care inehipuia junghierea lui Christos.Archiereii qi Cgrtararii, irritati in gradul cella maimare de ultimele discursuri alle Domnalui nostru,voiau neapZiratu sa-lu more ; dar nu voia sa o fact(in serbatorile pascelui, temendu-se de poporul ce seaduna atunci in Jerusalem, care Linea f6rtft xnultula lions, pentru binefacerile ce priimea de la densul ;ei voiau acum numai sa-lla aresteze, ca sa nu-i maidemi* inaintea poporului ca predicele salle, §i tocmaclupg serbgtori sa-llu onire: Aug Wrangell boa-risse ca Iisus Christos sa so sacrifice in lioa de paste,pentru ca Iudeii ce ae aduna atunci in mare numAruin Terasalem, sa fie marturi, gi ai mortii, ai invi-erii salle ; acesta s'a qi fgeutu.

V. 6-13. Exemplul acestei femoi, care unse preIisus en un parfumu de multu pretu , sa cads sit neservescg de modelu, de a onora pre Domnul nostruprin tote ce aunt in puterea 'Astra. §i a-ceea ce MAntuitorul plisse pentru a ape'rafaptit a acestei femei, ne invatg , a ellu priimeseecu bunatate aceea ce facemu cu inimg euratg , pen-tru a argta iubirea respectul nostru catre Raoul;ea nu trebue sa. invidiemu pre cei ce servescu preDumnetieu cu mai multu zolu de catu noi, ci sa nebucuramu si sa-i imitamu; t}i ea mai anteiu trebue

0,

gi

millocelepi6sa ,

gi

www.dacoromanica.ro

172 EVAIMILIA CAP xxvi.

sa ne implinitnn datoriile catre Dumnecleu , si apoieatre dmeni.

V. 14-16. Tocmela lui Iuda cu Arehiereii , neface a vedea in ce crime si in ce impetrire pdte a-runca pre dmeni patima avaritiei, si cu catg ingrijirotrebue se ne luamu aminte, de a nu lgssa acestg in-fernala patinag sa allunece gi sa se inigdecineze ininima ndstrg.

V. 17-25. Iisus trgmite pre discipolii sei in cetate catre o persdng necunoscutg, ca prin acestg ma-nuire a vointei stepanului casei catre vointa sa, sa-ifacg pre del* sa pricepg , ca iaru fi fostu prea culesnire sa evite chinurile si mertea ce u sta Inainte,deco, aru fi voitu. Mei deca ellu avea destulg pa-tere de a suppuna cn o singurg vorbg vointa unuiomu care nu-lu cuuoscea , ca sa-lu priimea sa mg-nince pascele in casa sa, ce n'aru fi facutu ellu orefn privinta restiguiturilor sei , aka n'aru fi voituellu insuli sa suffere mdrtea pentru pikatele 'Astro ?

Domnul nostru declarg trgdarea lui Iuda , gnteiuin modu genericu, pentru a'i ascunde rusinea, si pen-tru a-lu face sa iutellegg, ea trgdgtdrea sa intentiuneii era forte bine cunoscutg; gi ca ceilalti discipoli sase convingg, ea nimicu nu se putea intgmpla Step4-nului lor, farg ca ellu sa fi prevglutu , eau la careellu sa nu se expue de bung voe. Discipolii se in-tristeag forte, aqindu ea trgdgtorul Stepanului loreste unul dintre densi ; si de si se sciau cu totul in-nocenti in privinta acesta , totusi nu se incredeau inconsciinta lor, ci Intrebg fie-care : nu cumve sunt eu,Ddmne ? Ceea ce ne face a vedea sincera lor ere-dintg in presciinta lui Iisus mai multa de catu inconsciinta lor. Dept ce Iuda adgoga In perfidie gi

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVI. DE LA MATEIU 173

insolenta de a intreba qi ellu : nu cumva sunt eu,InvAtItorule? Iisus illu declarX pe facX , 4icendu-i :to ai IP. Dar atatu nimicu mai multu. Ellunu- i dice : Migelule, sceleratule , trgdiitorule , to as-cun4i crime in inima ta ; to ai fgcuta toem6la , m'aivendutu, ai priimitu pretul : qi duck imputu crime,tu'mi respuncli ca cellu mai nevinovatu omu din lume.Nu, ellu nu ti dice acestea, pentru ca asemenea mus-trari correctionale nu puteau face nici o intipgrirein inima cea de totu impetritg a lui luda ; ellu vo-esce nnmai a In declare , pentru a linisci consciintacellor alai discipoli. §1 care alto mustrari putea semai intorca inima lui Iuda , candu nu o putusserXattinge , nici spNlarea piciorelor de catre Stepanul ,nici cinarea impreunX cu Stepanul, nici chiar acellucuventu atatu de petrunletoru : Vai omului acelluia,prin care Fiial omului se vinde mai bine ii era denu se nAscea omul acella"? De aci ne invItamu,ca trXdarea este lucrul cellu mai abominabiln, qi tn-naintea lui Dumneleu, inaintea dmenilor ; cn-ci chiargi dmenii cei lumesci, can iubescu trIdarea, urascu pre

V. 26-30. Asupra acestui textu allu Evaugelieisa cade mai en osebire sa concentramu totg attenti-uuea ndstrI , fiindu ca intrensul se coprinde istoriainstituirii Sacramentului DumneOeescii ,

care este prima institutiune a Legii cellei none.Domnul nostru Iisus Christos, dupg ce a mgucatu

pascele legii Vechi , adecX miellul pascahr qi azimXnedospitg, luandu apoi pane dospitg, qi friingendu-o,(lotto discipolilor sei , 4icendu : Luati , mKncati ; a-cesta este trupul men". Dandu-le qi pacharul cu yin,

Beti dintrensul toti ; ca-ci a costa este sangele

,

iti

:

gi

trAdatorul.

ImpArtAlirii

4isse

gi

www.dacoromanica.ro

1 74 EVANGELIA CAP. X XVI.

men alma legii cellei nuog carele pentru multi sevarsg spre ertarea Ocatelor" ; fii astufela a substitu-itu Pascale cello non in locul cellei vechitt , adecg,adeverul in locul umbrei. Sangele miellului pasoalucella din legea vechie nu putea procure ertarea p6-eatelor, de aceea sa li junghia in tie-care anu, pen6dada a venitu Miellul lui Dumnerlea , Iisas Christos,carele prin sangele seu cellu vgrsatu pre cruce, aridicatu p6catele lumii , procuranda ertarea p6catelorla toti cei ce credit intim Numele lui. Domnul lieumurinda pre cruce pentru p6catele nostre , memoriamortii salle trebue necontenita sa revie in minteanotrg ; cii nimicu nu o pdte mai bine improspgta,de catu impgrtglirea Cu trupul li cu sangele seu, cucare ne-a gratificatn chiar in momentul candtt erasa se sue pre cruce. Si Apostolul Paul, vorbindudespre eine Domnului , lice in prima epistolg catreCorinteni (a. 11. v. 26): Ca de ate on yeti mgncapanea acesta, li yeti bea pacharul acesta , moirteaDomnulai anunciati, pen6 audit va vent".

Acesta dar ne obligg a avea acostu augnstu Sa-cramentu la mare veneratiune , li a ne apropia laimpgrtalirea lui eau se va pates mai dessu , ca sane adducemn a mints necontenitu de mdrtea Dom-nulni, prin care amu dobgndita viatg. Dessa impgr-tglire Cu trupul li cu sangele mai. Christos este pentruvista sufletulni multu mai indispensabilg, de cats 4ilnicagustare anatrimentului pentru viata corpului. Eattg in-surii envintele mgntuitorului, care confirm acesta neces-sitate. Adeveru adeveru lieu vog : de nu vetimgnca trupul Fiiului-omulni, tii de nu yeti bea san-gele lui, nn yeti avea viatg intro voi (Joan. 6, 53) ".

www.dacoromanica.ro

CAP XIVI. DE LA MATEITT. 175

*i in adevAru, candu un Chrestina an se mai impgr-tkasee cu trupul qi ca situgele lui Christos, acellaineetkg de a mai vietui crestinesee; egci numaiprin impgrtgqirea cu santele Taine Chrestinul rem&neunitu cu Christos, precum a promis la botezu (ibid.56). Si cu eitu eineva se va impilrtgqi mai dessu,cu Matti mai multg viatg. va iwea, in cgtu viata a-eAstg vremelnicg se va uni cu viata cea eterng (i-bid. 54).

SA: nn sogpAmu din vedere cAnticul de mul tumirece Domnul nostru impreung cu discipolii sei intougdupg ce se sculg de la cing; prin acesta elluneainvgtatu, ca tau deuna candu ne punemu la ma-sg, mai gnteiu sa multumimu lui Dumne4eu, precumfgctl Iisus mai nainte de a frange pSnea, qi apoi s8luanau dintrAnsa; asemenea qi dupg ce ne sculitnu dela mash trebue si multumirou lui Dumne4eu, pentruea ne amu nutritu din darurile salle cello bogate.Acesta multuuaire, inainte, qi dupg mash, este da-toru tan Christinul sa o adducg lui Dumne4eu ; ca-

d numai prin acesta se deosebesce masa omului ratio-nabilu de ieslea vitei nerationabile. Si dike acatasuntemn datori a o face la masa cea ordinarg, apoicu alAtu mai multu trebue sg o facema la impgrtg-sirea en DumneOescile Taine.

V. 31-35. AjungAndu pro muntele olivilor, Iisusdeelarg discipolilor sei, 4iceadu, ca in noptea scestaatatu de multa so va umili ellu, in egtu credinta forintrensul se va elgti, si pgrgsindu-lu, vor fugi ;totu o datg le aratg, eft acesta a fostu de multu pre-4is5 de profetul Zacharia, cap 13 v 7. -- Cu eittuDomnul nostru se apropie de ora supremg, icu atatu

cA-ci

gi

gi

www.dacoromanica.ro

176 EVANGELIA CAP E1W.

mai dessu citedg Scripturile, argtandu-ne la fie-carepassu ca ellu implinesce profetiile cello privitdre ladensul. Si fiindu ca acestu avertismentu cause nupacing intristare in inima discipolilor, liens ii console,spuindude, ca dupe tavierea sa ti va aduna din nouin Galileia.

Zelosul Petra respunde Mate, ca mgcar qi toticollegii sei de se vor scandalise, ellu nici o data nuse va scandalise. Dar prig acestu semen respunsu,Petru pgcatuesce iutreitu : gnteiu, ca contra dice qi

pre profetul Zacharia qi pre Christos ; aldoilea, ca sepone pre sine mai pre sus de ceilalti collegi ai sei ;qi allu treilea, ca se incomete in sine qi nu in aju-torul lui Dumneleu. De aci ne inviitamu, ca la ori-ca pericol trebue sa aye= incredere mai multg inajutorul lui Dumneleu, de catu in pnterile ndstre,care totn-deuna suntu debile fgrg asistinta lui Dum-ne4en.

Semetul respunsu alln lui Petru proved. pre Dom-nul de al spune curatu, ca chiar in ndptea aceea,qi mai nainte de a egnta cocoqul, ellu ills va dene-ga de trei ori. Petru se aprinde qi mai multu, qiafirmg ca va qi marl cn densul de va terra trebu-luta, dar de densul nu se va desprirtl, acesta promis-serg qi ceilalti discipolii. Petra iubia multu preChrisios, dar Ong aci nu venisse nici un pericol,care A rafineze iubirea. Dar isurt momentul probeinu a departe, atunci vomu vedea nestatornicia promi-siunilor omenesci.

V. 36-46. Acum el urmgmu qi not pro Iisus ingrgdina Gohtsemane; se-lu vedemu intristatu pengla marte : nu pentru frica mortii, ca-ci in acesta seda de bung voe ; ci pentru eft prevedea ca o mul-

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVI. DE LA MATBIU. 177

time de Chrestini cgItigati Cu sangele seu an sa setutu p&p, pentru ca nu vor vol sa intellegg subli-tna idea a umilintei salle pang la mode de cruce.Ca sit pdtg cineva sa intellbgg causa pentru careIisus s'a intristatu atatu de multu in grgdina Geth-semane, trebue sa nu ddrmg ca discipolii sei atunci,ci sa preveghieze qi al se rbge, ca sa nu cap intentatiunea ne credintei. Dumne4eu a voitu, eaIisus sa simtit aces profundg intristare qi intiorare,ca sa se valg, ca ellu muria pentru pgeatele ndstre,qi ca, ca omu desevirqitu, ellu era suppns la tote in-firmitatile naturei omenesci, afarg de a pgcgtnl.Din profunda intristare a lui Christos, cure mureaincgrcatu cu pgcatele !Astra , pentru ale expia, pu-temu pricepe, catu de grozave stint orrorile p6cate-lor, qi ce cutremurn terribilu astOptg pre cei cemorn incgrcati cu densele. Acelle ruggciuni atatude umili qi ferbinti, ce Iisus Christos adresse, luiDumnegeu in agonia sa, ne invatg a ne ruga cu stg-ruintg totu-deuna candu ne afltmuin pericolu qi in sufferintg. In resiguatiunea Dom-nului uostru la voiuta Tatglui seu vedemu o probgevident despre perfecta sa suppunere peas la morte,qi despre nemgrginita sa iubire de Omani ; qi totu odata un modelu de rgbdare, pre care suntemu datorisa-lu imitamu in on -ce stare va plgcea lui Dumne-4en sa ne pue.

V. 47-56. Evangelistul, urmandu totu-deuna nu-mai adeverulu, nu se sfiesce de a spune , ca condu-cgtorul bandei armate ce venia sa prinqg pre Iisus,era unul din cei doi-spre ece discipoli ai sei ; qi caacestu nenorocitu discipol, pentru ajunge la mar-qavnl scopu, a schimbatu simbolul iubirii , care este

qi en umilintg ,

a'§i

www.dacoromanica.ro

178 EVANGFILTA CAI' XXVI.

shrutarea, in simbolu allu trhdhrii. In maniere cucare Iisus Christos fu prinsu de Iuda , se vede pede o parte perfidia turbarea acestui miserabilu van-sretorn ; or pe de alta, ca Domnul nostru se expuneade bunk VOEI la morte. Acciunea lui Petra, care10,71 cu sable pre until din cei ce venea ea prin4hpre Iiaus, era effectul unui zelu necugetatu ; qi cen-sure ce priimi de la Stephan], arath, ca a attaca precineva cu arms, este a provoca un assemenea attacucontra sa. Petru se biznia tofu in slabiciun ea ome-nesch ; ellu nu se invhtasse Ana a se rezima in pu-terea lui Dumeclen , care aci nu voia sa lucreze;c& -ci dem aru fi lucratu ea, cum s'aru fi plinitu pro-fetiile, care 4iceau, eh Messia trebue sit mark precruce ?

V. 57-68. Acum Iiaus Christos, judechtorul vi-ilor alma mortilor, se infhcilazii la inalta carte dejustitie ; dar vai de acea curte de justicie, uncle secauth numai marturii mincindse, ii undo nici de a-cellea nu se ghssescu! Acesth curte nuroith Sinedrinera presidati de Caiafa marele archiereu allu anuluiacelluia, care pentru acOsta chiar numai era urmasuallu lui Aaron, ci allu lui Mamon. Pe fruntea lui.Aaron era aerie in tablh de auru en litters marlDREPTATEA DOMNULUI : pre fruntea lui Caiafaera scris Nedroptatea Dornnului. Totu Sinedrisulacush pre Iiaus, nimeuea nu-lu aphrh. Vai de unasemenea fribunalu, uncle nici o voce uu se mairidich in favdrea cellui innocentu! Acolo se osen-descu , nu numai dmenii dar Dumnegeu : de a-ceea qi Domnul nostru taco, ca -ci ellu nu pate vorbide catu adeverul ; qi pentru Caiafa on -ce cuventuelite din gura lui Ilsus, nu e de chtu bulh, blasfe-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

CAP XXVI. DE LA KATEllu. 179

mie grozavg, pentru care hi ethic vestmintele ca lacea mai mare calamitate, rli totu Sinedrisul in unani-mitate respnnde : Vinovatu este mortii I Dar abiasentiuta pe mods fu pronunciatg contra lni Iisus, qiteti ca niece fOre turbate na'vglirg asupra lui cu pum-niri, cu pglmuiri, cu insultele qi batjocurile cello mai re-volatdre. Infriceqazg-te, sore ! Cutremurg-te, pgman-tule ! Ca-ci voi sunteti multu mai simtitori, multumai miloqi, de catu archiereii gi judecgtorii lui Israel.

De aci noi ne invatamu: 1. Ca Iiqus Christos afostu condamnatu la morte de inalta carte a Iudei-lor, numai pentru ca s'a numitu pro sine Fiiu allului Dumneleu, ca ovreii pang astg-qi totu pentruacesta se lepgdg de dansul ; dar ea prin acesta eidovedescu, ca n'au intellesu, nu intellegu nici cumprofetiile profetiilor. 2. Rgbdarea cea mare cu careDomnul nostru a snfferitu tote insultele maltratg-rile de la arebiereii bgtranii lui Israel, no adduceaminte aceea ce Apostolul Petru slice in prima saepistolg (c. 2, 21) : Ca Cbristos a pgtimitu pentrunoi, no lgssandu-ne pildg, ca sa urmamu urmelorlui".

V. 69 75. Din lecture aceetor versete afiamu, caabia cgteva ore trecurg, Petru implini intocma, nuensa cello promise de damn], ci eelle prelise de I-.isus Christos. Dar in fine vedemu, ca cleat pgcatullui Petra fa mare, lekildandu-se de Christos, intdr-cerea lui fu cu atitu mai grabnicg, qi cginta atatude ferbinte, in cats hi plfinse grelala cu amaru.

Vg4urgmu pecatul, v6lurgmu qi pocginta, fie-ne deexemplu; ca-ci pentru actSsta s'au stria II ptcateleqi pocgintele sautilor, ca candy se intamplg ea cg-demu qi noi, sa imitamu indatg pocainta acellora. ..

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

180 EVANGELIA CAP xxvxr.

De qi Wares lui Petru nu-i impuqini, ci-i fortificticredinta qi mai multu : ensa Dumnedeu permisse a-data Were, ca ellu prin esperienta slabiciunii sallesft-qi Oa face o ides mai bunl despre sIgbiciuneaomenescii, qi mai pre urmX sit se p6rte cu indulgentitatm cei neputincioqi : §i tu ore -andu intoreAndu-te, intrtresce pre fratii tai ". (Luc. 22, 32.)

CAP XXVII.

Continuarea pi finitul istoriei patimilor Domnului. Des-porarea pi spenclurarea lui Iuda. lisus se adduse inaintealui Pilat, care neputtndu sh-lu libereze, bpi spitlii minile, piilln di for ca sa-lu rcstigasa. Ostasii maltrathil prelisus, pi ilu ducu ca sit-lu restignt5sca. Simon Cirineulduce crucea dupg lisus. Restignirea pi lanes lui liensChristos. Prodigiile intemplate atunci. Pogorirea de

pe cruce pi immormentarea Domnului.

1. Ear dimin4t1 facendu-se, tinurA consiliutoti archiereii si betranti poporului asupralui Iisus, ca sa-lu omOre.

2. i legandu-lu, Illu dusserg, si illu pre-darA Direetorului Pontiu Pilatu.

3. Atunci Iuda cella ce 11Iu vendusse preellu vNendu cA, s'a condamnatu-, cAindu-se,inapoia eel trei-cleci de argin0 archierielor§i b6tranilor,

4. ViOndu : p6cAtuit'amu, vgdendu sAngeinnocentu. Ear eI 4issera : ce ne passA nob.' IPtu vei vedea.

5. i arundadu argintii in templu, se re-*trasse de acolo; si ducandu-se, se sp6n4ura,

www.dacoromanica.ro

CAP XXVI/. DR LA MATEI71. 181

6. Ear archierii luandu argintii lissea : nusa. cuvine OA punemu in thesaurul templului,de ore ce pretu de singe este.

7. Si consultandu-se , cump6rarg, cu Muglerrina olarului, pentru Immormentarea str6,-inilor.

8. Pentru care s'a chiematu terrina aceea,cerrina sangelui, pene asta-4i.

9. Atunci s'a plinitu ceea ce s'a ois prinIeremia profetul, 4icendu : Si au luatu ceitrei -4eci de arginti, pretul cellui precuitu, ca-re s'a precuitu, de fii lui Israel,

10 Si i-au datu pre terrina olarului, pre-cum mi-a comandatu mie Domnul."

11. Ear Iisus stette Inaintea Diregnorului;§i in Intreba Diregatorul, gicendu : tu e§tiImparatul Iudeilor ? Ear Iisus 4isse lui : tu4ici.

12. Si pre candu se acusa ellu de arche-rei §i de 136trani, nimicu nu respundea.

13. Atunci Ii qisse Pilatu : nu amp. citeraArturisescu asupra to ?

14. i nu'i respunse nici la o vorbA, catu semire Direetorul forte.

15 Ear la serbatorea (Pascelui) avea obi-ceiu Diregaorul a libera poporului un legatu,pre care ei voia.

16. ySi avea atunci un legatu renumitu ,

chiematu Barabba.17. Dcci fiindu ei adunati, plisse for Pilatu :

pre tine voiti sa, v6 liberezu ? pre Barabba,sau pre. Iisus ce sa, dice Christos ?

www.dacoromanica.ro

18'2 EVANGELIA CAP. lava.

18. Ca-ci scia , ca pentru invidie 'laudatu pre densul.

19. i §edendu ellu pre scaunul cella dejudecata, tramisse la densul muierea lui, gi-cdndu : nimicu lie i dreptului acelluia ; ca-cimulte amu pgtimitu asta-di fn vis pentrudensul.

20. Ear archiereii §i betranii induplecarapre glote, ca sa terra pre Barabba , dr preIisus sa-lu perda.

21. i restfundendu Diregetorul, qisse for :pre care din doi voici sa ve liberezu ? Earei dissera : pre Barabba.

22. Dice for Pilatu : dar ce vein face luiIisus ce sa dice Christos ? Dissera lui toci :Sit se restign6seil!

23. Ear Diregetorul plisse : dar ce reu afacutu ? Ear ci mai cu prissos striga, dicendu :Si se restignesea.

24. Deci vedeudu Pilatu, ca nimicu nu fo-losesce, ci turburarea tutu mai multu cresce ;luandu apa, 10 spgla manile 1naintea pope-rului, dicendu iunocentu sum de sangeledreptului acestuia, ; voi yeti vedea.

25. i respundendu totu poporul, disse :Singele lui asupra nOstra si asupraflilor nostri.

26. Atuuci a liberate for pre Barabba; drpre Iisus flagellandu-lu, Illu dette sa se res-tignesca.

27. Atuuci ostaVii Diregetorului luandupre Iisus In pretoriu, adunara la densulcohorta.

tots

www.dacoromanica.ro

CAP XXVII. DE LA MATER?. 183

28. Si desbracandu-lu, illu imbracara cuchlamida rosie.

29. Si impletindu cununa de spini, pusserapre capul lui, si trestie in drepta lui ; §i in-genunchindu inaintea lui, 1§i batea jocu dedensul, dicendu : Bucura-te, Imperatul Iudeilor!

30. Si scuipindu asupra lui, luara trestia,si Diu lovia in capu.

31. Si dupa ce isi bAtura jocu de densul,illu desbracara de chlamida, si illn imbrgcarain vestmintele salle, si illu dussera ca sa-lurestigthca.

32. Si e§indu, aflara un omu, anume Si-mon Cirineul ; pre acesta illu silira sa ducacrucea lui.

33. Si venindti la local numitu Golgotha,care insemneza, local Cap64inei,

34. Ii dettera sa bea otetu amestecatu cufiere ; si gustandu, nu vrit sa bea.

35. Si restignindu-lu, impartira vestmintelelui, aruncandu sorti; ca sa se plin4sca ceeace s'a 1is prin profetul : Impartit-au vest-mintele melle loru-si, §i pentru camera meaau aruncatu sorti."

36. Si §edendu, illu padiau acolo.37. Si pussera deasupra capulul lui acusa-

tiunealuI scrisa : ACESTA ESTE IISUS IM-PERATUL IUDEILOR.

38. Atunci full restigaiti impreuna cu (Mit-sui doi Wiwi, unul deadrepta si altul dea -stanga.

39. Ear cei ce treceau pre acolo Mu blas-femau, clatindu cu capetele.

www.dacoromanica.ro

184 EVANGELIA CAP XXVII.

40. i (Panda : Tu cellu ce strici Tem-plul, §i in trei lille illu edifici. mantuesce-tepre sine§i ; de esti fiiul lui Dumnecleu, po-gora-te de pre cruce.

41. Asemenea i archiereii batenduli jocuimpreuna cu carturarii §i cu b6tranii, glic2au :

42. Pre altii a mantuitu, pre sine nu se'Ate mantui ; de este Imparatul lui Israel,pogore se scum de pre cruce, §i vomu credeintrensul :

43. Avea incredere In Dumneleu, manta-esca-lu acum, de-lu voesce : ca a Os : fiiullui Dumneleu sum.

44. Totu astu-felu §i talharii cei ce erauimpreuna, cu Unsul restignili illu insultau.

45. Ear de la ora a §essea intunerecu s'afacutu preste tutu pamentul pea la ora a noa.

46. Ear pe la ora a' noa a strigatu Iisuscu voce mare, licendu : Eli Ell, larama sa-bachtani ? Adeca : Dumneleul meu, Duna-ne4eul meu, ca-ci m'ai lassatu?"

47. Eara uni din cei ce sta acolo au4induOcean, ca pre Elia striga acesta.

48. i Indata allergandu unul din ei, §iluandu burete, §i umplendu-lu cu otetu, §i pu-indu-lu in trestie, illu adapa.

49. Ear ceilalti 4iceau : Lassa sa vedemu,au veni-va Elia sa-lu mantuesca pre ellu ?

50. Ear Iisus era§i, strigandu cu voce mare,fqi dette spiritul.

51. i etta catapetasma templului se shi§iain done de .sus pen6 jos ;

52 i pamentul se cutremura, §i petrele

www.dacoromanica.ro

CAP XXVII. DE LA MATEJU 185

se despicara, si mormintele se deschisserd, simulte trupuri alle s'antilor co addormissera,se sculard ;

53. i esindu din morminte, dupit invierealui, intrard, in santa cetate, si se ardta,rd mul-tora.

54. Ear centurionul cei ce impreund endensul pddia pre Iisus, vglendu eutremurul,si cello ce se fAcurd, se sOiindlitard forte,qieendit: Adeve'ratu Fiiul lui Dumneclett eraacesta.

5a. erau acolo si fcinci multe de de-parte privindu, care urmasserd lui Iisus dinG-alileia pentru a'i servi ;

56 Litre care era Maria Magdalena, si Ma-ria mama lui Jacob si a 'ui lose, si mamafiilor lui Zabedeu.

57. Ear sera, fdcendu se, vcnl unn omn bn-gatu din Arimatcia, anume Iosef, care si ellufusesse discipol allu lui Iisus ;

58. Acesta apropiindn-se la Pilatu, cerriitrupul lui Iisus. Atunci Pilatu comandd, dea se da trupul.

56. i luanda trupul Iosef, Illu trifd§urd,in giulgiu curatu.

60. i illu pusse in mormentul sou ce eranon, pre care Mu stipasse in petra ; prevd,-lindu o Petra mare pre usa mormktului, s'a dus.

61. i era acolo Maria Magdalena, si ceea-laltd Marie, se4endu inpiljtria mormentului.

62. Ear adoa di, care este dupd, Vineri, seadunard, arcliiereii si Fariseii la Pilatu,

63. pieAu : Domue, addusu-ne-amu a-13

s1

ti

www.dacoromanica.ro

186 EVANGELIA CAP. XXVII.

minte, CO acellu amagitoru a 4is and. traindu :Dupa trei dine m6 voiu scula.

64. Deci comanda a se assecura mormem-tul pen6 a treia di ; ca nu cumva, venindudiscipolii lui n6ptea, sa-lu fare, si sa dicapoporului : S'a sculatu din morti ; si va, fi re-ttcirea cea dupa, urma mai rea de catu ceadent6iu.

65. Ear Pilatu 4isse for : aveti custodie ;mergeti, assecurati cum sciti.

66. Ear ei duchdu-se, signal% pdtra, siassecurara mormhtul Cu ctstodia.

REFLEXIUNI,

V. 1 --5. Archiereii qi senatorii lui Israel pronun_eiasserg deja sentinta de morte contra lui Iisus (c.26: 66) ; dar intro adunare nocturng, qi cu atatu maimultn clantesting. De cum se lumina de qiog ei ti-null o altg ledincg, an ens' la marele pontifu acasg,ei in sails ordinarg a senatulni, care era o depen-dintg a templului. Sc opul acestei adunari era de aeonfirma in modu oficialu sentinta de ntiptea, de achibzui mipicele pentru a o esecuta, kii mai eu serail, dea obtinea autorisatia Glivernatorului romanu, la caredusserg pre Iisns legate, ca pre un condamnatu. Acltrebue sa observamn, ca cu ceva mai nainte de a-cestit eporg Romanii ridicasserit de In autoratileIudeilor dreptul de vista i de mote; astu-felu, caacestg circumstant contribuisse . la implinirea profe-tiilor, dupg care Messia trebuea sa fie data in manapliganilor.

Era de cea mai mare important ea perfecto. inn ', -

www.dacoromanica.ro

CAP XXVIL DE LA MATEDI 187

cents a Mgntuitorului Christos a/ strAluceseg din rogr-turia tutulor, chiar si dintr'a trgdgtorului sau ; si a-supra acestei curg,tenii a Mielului f/rg maculg sesprijine possibilitatea unei morti Expiatorii. Deacl provine grija cu care Evangelistii inregistrezgmgrturia lui Iuda, gi a lui Pilatu (v. 24). Apostoliirevinu neincetatu in discursurile for asupra acestuipunctu importantu : Fapt. 2 : 22, 23. C. 3 : 13-16.C. 7: 52. C. 13: 26-28.

Mustrgrile de cugetu ce simti Iuda, dupg ce vsetliia prin &Hares lui Domuul Iisus fu condamnatu Jamorte ; mgrturisirea crime i salle, si tragical sea sfgr-situ, ne arati1 inveLratu desperate stare a unei con-scii nte criminate, candu se desteptg in inima fgcgto-rilor de relle, si candu resbunarea diving ii per-se cutg.

V. 6-10. Intrebuintarea ce Jidovii fgcurg de ar-gintul v'enlarii ce luda le inapoia, a servitu a per-petuh, memoria acestui evenimentu sgngerosu : ea fusi o probg nestersg despre nedreptatea comissg de&Ansi, si totu o datg exacta implinire a oracoluluiprofeti cu (Zach. 11, 13).

V. 11-24. Inaiutea lui Pilatu ca si mnaintea Se-natulni, Lane Christos mgrturisi, c/ el' a este Messia.Asa suntemu datori si not sg confess/mu adeverul,ehiar si cu

chiematipericolul vietei ndstre, totu-danna cindu

suntemu la acesta. In acestg istorie tra-gicg oedema inversunata furie a Jidovilor, pre carenimicu nu o Wit domoli, si cari preferirg in localprea bl/ndului Iisus pre Barabba cellu mai renumitu uci-gap si turburgtoru. Vai de natia aceea, alle cftreia cg-petenii liberezg din inchisori pre furl si pre neigasi ,er pre cei inofensivi si folositori societatii ii tractezg

www.dacoromanica.ro

188 EVANGELIA CAP. XXVII.

ca pe talhari Mai ineolo descoperimu perfecta in-nocenca a lui lisus Christos , care fu recunescutg §ide Pilatu; dar iafioratdrea iniquitate a acestui la§trjudecatoru, care, dupe ce resistasso mai multu timpu,consimil in fine a da pre lisus la mOrte, en tote a-vertismentele ce-i dette muierea Jai , i cu tote eaera bine convinsu, ca se associ<1 la condamnarca u-nui inoceutu. Noi avemu in persona lui Pilatu oimagine vie a acellora cart p'ecittuescn contra lumi-nelor lor, qi can sacrifice datoria §i consciintafor temerii, complacerii qi interessului ; precum §1a acellora, cart se credu innocenti chiar candu co-

mitu cello mai marl crime, qi can arauca apoi pii-catele for asupra altora.

V. 25 26. 0 seriosa appretuire trebne sa facemuacellor cuvinte ce totu poporul jidovescu a pronun-ciatu inaintea lui Pilatu, clict3ndu : Sangele Jul asupra nostril sit fie, qi asupra fiilor nostri". Vai! doatunci §t 0136 acum , acesta orrenda imprecatiune ,

acestu terribilu blestemu , appassa asupra necredin-cioridlor Jidovi, §1 nu va

, qi

inceta de a apptissa , Onecand se vor converts vor recunosee pre BansChristos de adeve'ratul Messia cello promis prin pro-feti ; penZS atunci divinul Singe alln lui Christos nuva inceta de a attrage .resbunarea ceresca asupra for

asupra fiilor lot. Asupra necredincio§ilor Jidoviappass5, nu numai resbunarea Sangelui lui Christos,dar a sangelui totulor drepOor qi totulor profe-tilor (Mat. 24, 29 39) , cart an figuratu qi an pre-OiS venirea lui Christos. In zadaru striga rabbinii ,c& nu Jidovii, ci Romani; au restignitu pre Christos ;ca ci Pilatu §i-a spalatu manila de singe nevinovatu,no mai putendu resista la furia Jidovilor, Or ei qi-anluatu respunderea asupra for qi asupra fiilor for :

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

CAP XXVII. DE LA MATEIU. 189

deci, blestemul lui Dumne4eu, si nu rAutatea Chres-tinilor, appassA assupra lor, dupA cum pretindu rab-binii.

V. 27-50. Tragica descriere a batjocorilor si du-rerilor, la care Domnul nostru a fostu expus mai na-inte de a fi restignitu, si pe dub.' era pre truce, neconvinge A, considerfimu , ca, ellu a sufferitu tote a-cestea, si a muritu in modul cella mai degrAdatoru,pentru ca sA, expieze enorma sarcinA a pAcatelor nos-tre ; ellu a pAtimitn de la omu, ca sa mAntuOscA preomu. SA, adorAmu misericordia lui Dumueleu , careatatu de multu a iubitu lumea, in cfttu si pre unicul seaFiiu 'la data, ca on tine credo intro densul as nuperil , ci as aibil, viata eternA. (Ioan, 3 : 16), SA

admiranm, si as ue p6trundemu pang la sufletu dene spusa iubire de Omeni a Fiiului lui Dumneleu ,

pentru care a binevoitu a se da pre sine la insultole,la maltratarile si la chinurile celle mai atroce ; qi a-cestea ale pAtimi chiar de la aceia, pentru care ellupatimia.

In pretoriul lui Pilatu, ostasii , clupA instigatiunileJidovilor, desbracA pre Christos de vestmintele salle,si illu imbracI spre batjocurA cu o manta rosie, pen-tru a inchipul purpura impArAtescA ; punu pre capullui o cununii de spini, in locu de coning impArAt6scA;punu in drepta lui o trestle, pentru a inchipul seep-trul impArAtescu ; apoi ingenuchindu inaintea lui, illufelicity de ImpAratu ellu Iudeilor. Miserii ! ei nuscia, Ca dup5, pucin tote acelle caricaturi avea as de-vie realitAti. Ei nu sciau, ca, in curendu aces chla-midA rosie, vapsitA in sange divinu, avea a se schim-ba in lumina cerescA, cu care Dumneleu se imbracACa cu un vestmentu (Peal. 103: 2) ; ca acea cununii

www.dacoromanica.ro

190 EVANGELIA CAP XXVII.

de spin' va devenl o aureolg, mai strglucit6re de cAturalele sarelui ; a acea trestle va deveni un sceptcuimpgatescu, cu care acestu Impiiratu batjocoritu alluIudeilor va sdrobl tote impgrgtiile lumii ca vaseleolaruld (Peal. 2: 9), gi va Impgrgti presto t6te na-tiunile pgmentului (ibid. 8).

La loeul eellu de supliciu, restignitorii, clAndu Man-tuitorului sa bea otetu amestecatu cu fiere, ei nucia ca implinescu ug vechie profetie (Peal. 68 : 26);

§i restignindu-ht, adecg, pironinder manile li picid-role pe truce, ei Ru scia a implinescu o altg pro-fetie (Peal. 21: 18) ; gi impgrtindu intro de* vest-mintele lui, qi pentru cgrnagg arunctindu sorti, fargsa, scie implineau o altg profetie (Peal. 21 ; 19) ; einu scie, A chiar acusatia ce pusserg deasupra capa-I ui lui, era sa fie adevgratele titlari alle lui Christos.Pentru aceea gi Domnul nostru se ragg lui Dumne4euTatglui pentru aceste instruments 6rbe, licendu: (Pg.-rinte, grtgle lor, ca nu seiu ce facu" (Luc. 23 : 34) !Apoi, epre mai multg batjocurg, restignirg impreungcu Iisus Christos doi talhari, pre unul dea dreptaqi pre altul dea stfinga lui ; dar cu acesta, ffirg sa scieimplinea acea profetie, care 1icea, CA cu cei failde lege s'a socotitu" (Isaia C. 53: 12). Tote acestechinuri, aunt chinuri trupesci, li Mgntuitorul Chris-tos le-a suferitu en multg rgbdare, fgrg A scdta o vorbgdin gurg, sari un snepinu din inimg, intocma dupgcum a fostu preclis de Isaia profetul (C. 53: 7.)

Dupg acestea insg vinu chinurile celle sufletesci,multu mai durer6se decfitu cello trupesci. Poporul ji-dovescu, care cu lose Mille mai nainte, clgtindu ra-murile de finicu innaintea qi in arms lui Christos,striga : °sauna Fiiului lui David ! acum trecendu pe

www.dacoromanica.ro

CAP XXVI. DE LA MATEIU. 191

1600 crucea Domnului, clgtea din capu li dices :Tu celluce stria Tempinl, h in trei dille ilu edi-

fici : mantuesce-te pre sineti ; de! pogbri-i-te de precruce, de eqti fiiul lui Dumnedeu. Dupti acestia ur-maa archiereii i senatorii lui Israel, vierii desprecare s'a vorbitu mai sue (c. 21 : 33-43), si vorbindcAtre poporu, fAceau cu capul catre liens dicendu :Pre altii a mantuitu, er pre sine nu se pate mantul;de este ellu imp6ratul lui Israel, de! pogore se acumde pre cruce, si atunci vomu crede intrensul. Aveasperan0 Ca o si-lu ingntuescA Dumneden, fiindu-adicea ca ellu este fiiul lui Dumnedeu ; de! s-cum mantuesa-lu , deca-lu voesce. Aceste cu-vinte fusesserX predisse ad litteram de profe-tul David (Peal. 21 : 7, 8) chiar pentru acestli o-

casie, gi prin urmare elle nu erau de catu litteralaimplinire a nuei profetii : eng modul sarcasticu hinsolentu, cu care ei le rostean inaintea crucii luilima Christos, impunseril inima prea amaritului Bensatatu de tare, in cats illu fdcurg ea strige cu vocemare repetindu primul versetu din /tallish psalmu Ilidicendu: Dumnedeul meu Duranedeul meu, pentru cem'ai abanclOnat?" §i fiindu-ca Jidovii nici dupX aceeanu incetarg cu sarcasmele lor, Iisus strigil anti odat/I,en voce mare, dicendu : Sgyiqitu-s'a; fei dupa aceeaIii dette sufletul. Vino acum, iubite lectornle, siadoramu cu spiritul qi cu adeferul pre Christos BlAn.tuitorul nostru, morth pre cruce pentru ca sa °miresimtul Ocatului in poi.

V. 51-56. Inch cn trei ore mai nainte de a expi-ra Domnul Iisus Christos pre cruce, sdreIe, neputendusufferi BS: vadg atata degradare a StepAnului, i§i a-coperisse &cs cu intunerecu, kti tote ecrul se imbrK-

www.dacoromanica.ro

192 EVANGELIA CAP. XXVII.

casse in doliu : acum ensg dupg expirarea sa, gi fin-tele cello ne simtittire de pre pgmentu se grabirga-li manifests durerea §i intristarea lor.

Si mai anteiu catapetasma sau cortina Templuluise sfg§ia in doue de sus peng jos.

Caiafa sfaliasse vestmintele la pretinsa blasfe-mie a lui Iisus Chsistos : Templul iqi sfaqia vestmiu-tele, velendu pre Stepanul seu gollu expirandu precruce. Sfasi"rea catapetasmei templului mai insemna,ca cultul Iudaieu era la finitu, ea templul so va dis-truge, si ca, cerul va fi de aci inainte deschis dme-nilor (Ebr. 10, 19).

Dupa ce se sfaqia catapetasma, apoi se cutremurapgmentul, in catu se despieara petrele gi so deschis-sera mormintele. Tote aceste obiecte ne insufletitese sileau prin agitatiunea for a argta Jidovilor enor-mitatea crimei ce comisesserg, gi a'i face sa cregiimacar acum in Paul lui Dumnetleu cello cc sufferiarndrte de bung voea sa dar trite trecurg ne simtitede denqi. Si nici declaracia sutalului, nici argtareamai multoru Anti inviati cu ocasia acesta, nu pu-turf sa convinga necredinta inrgutatitilor Jidovi, aicarora fii si One asta4i stgrueScu intreusa ; qi pre-vederea acesteia causa E,ti mai mari dureri lui Christospre cruce.

V. 57-61. Pe candu sOrele se ducea sa'§i re-pause sub pgmentu vederile offuscate de chinurileStepanului seu, venerabilul Iose£ se graben si ellude a ascunde in mortuentu pre Sorel°. dreptatii e-clipsatu qi Intunecatu. sa admiramu curajul cellumare allu fericitului Iosef, care ayes bunuri a perde,oudre a meuagea, de puternici inimici a se tome ; §1 cutote astea sa voescli a se expune sa servesca lui

i i

;

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVII. DE LA MATEIU 193

Iisus Christos, nu pe candu fficea miracolo, ci pecandu ( ra mortu pe o truce, in miqlocul a doi W-iwi, qi pe candu devenisse obiectul maledictiuniipublice ; pe canal' chiar li discipolii sei cei mai intiminn cutezau a se apropia de deusul.

Dumne4eu a economisitu ca preacuratul trupu alluDomnului sa tie pus inteun mormentu cu totul nou,in care nimenea 'Anca nu se pusesse, fii care erasiipatu in petra, ca sa se scie bine, ca ellu insu§i

a inviatu, qi nu altu cine-va. Punerea lui lisus Chris-tos in mormentu nearisipitu ()mires ce fail acestaam ft putut avea de mormeutu Eti de morte.

V. 62 66. In fine, este 'um forte vrednicu deinsemnatu, ca Jidovii asecurarg cu tkii precautiuneapossibilit mormentul Domnului, sigiiiindu petra, qi

puindu streja neadormitI imprejurul lui, de fricA sanu vie discipolii sei noptea sit-lu fore ; qi tocmai prinacestA mare precautiune au furnitu ei 14, contravointei lor, probele cello mai necontestabile despreadeverul invierii lui Christos.

CAP XXVIII.

Acestu capital tontine: 1. Mi. descriere pe scurtu a invieriilui Iisus Christos. 2. Demarfele ce fiicurg cApeteniile Jido-vilor pentru a face pe popor sa creziri, di discipolii sei 'laufuratu din mormentu. 3. Apparitiunea lui Iisns Christos dareApostoli, f i ordinele ce ellu le dette mai nainte de a se

inqa la cern.

'1. Ear in sera sambetei tardiu, carea lu-

mina spre dioa cea denteiu a septenahei,

www.dacoromanica.ro

191 EVANGELIA CAP XXVIII-

veni Maria Magdalena, si ceealalta Marie, sa,vaqg mormentul.

2. Si ettg cutremuru mare se fact ; ca-ciangerul Domnului descendendu din ceru, venisi prevail petra de pre usg, si sedea deasu-pra ei.

3. Si era aspectul lui ca fulgerul, si 1m-bracgmintea lui albg ca niva.

4. Si de frica lui se cutremurara cei cecustodeau, si devenirg ca mortii.

5. Si respundendu angerul, disse femeilor :Nu ve temeti voi ; ca-ci sciu, ca pre Iisuscella restignitu cgutati :

6. Nu este aici; ca -cf s'a sculatu, pre cuma dis : veniti de vedeti locul unde a zacutuDomnul ;

7. Si curendu ducandu-ve, spunetipoliter sei, ca s'a sculatu din morti ; si ettava merge mai nainte de voi in Galileia; a-colo Illu yeti vedea. Eattg amu spus vog.

8. Si esindu elle indatg, de la mormentu cuflea si cu bucurie mare, allergarg sa anuntediscipolilor sei.

9. Si pe candu se ducea elle sa anuntediscipolilor sei, eta si Iisus le Intimpina, gi-cendu : Bucurati-ve ! Ear elle apropiindu-se,coprinserg piciorele lui, si i se inchinarg.

10. Atunci dice for Iisus : Nu ve temeti !mergeti de anuntati fratilor met, ca sa seducg In Galileia, si acolo me vor. vedea.

11. Si ducendu-se elle, ettg uni din cus-toqi, venindu in cetate, anuutarg archierei-lor tote celle ce se flcusserg.

disci-

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVIII. DE LA MATEIU. 195

12. Si adunandu-se cu b6tranii, i tinenduconsiliu, argil* multi dettera ostasilor,

13. picendu : diceti, ca, discipolii sei nop-tea venindu 'lau furatu, dormindu noi.

14. Si de se va audi acesta la Diregto-rul, noi Illu vomu potoll pre ellu ; si pre voifdra de grija v6 vomu face.

15. Ear el luandu argintii, &cura precumi-au invatatu. Si s'a divulgatU cuventul a-cesta la Iudei pen6 astd-di.

16. Ear cei un-spre-qece discipoli se dus-sera in Galileia, in muntele unde r6nduissefor Iisus,

17. Si v6dendu-1u, se inchinara lui ; eruni se indoird.

18. Si apropiindu-se Iisus, be vorbi lor,dicendu Datu-mi-s'a tOtt puterea inceru si pre pilm6ntu:

19. Deci, mergendu, discipolati tote na-tiunile, botezandu-i in numele Tatdlui si alluFiiului si allu Santului Spiritu.

20. Invacandu-i sa papsca tote Cate amucomandatu voi; etta eu cu voi suet in tote;Miele, pen6 la finitul seculului. Amin.

REFLEXIUNI.

V. 1--4. In aceste versete Evangelistul descrie,candu qi cum s'a fg.cutu gloriosa inviere a Domnu-lui nostru Iisus Christos. In sera sambetei tAr4iu,

adecg dupg miedul noptii, care lumina spre cl:oa ceadenteiu a septem'anii, adecsa Duminea forte do di-minetg, anca intunerecu fiindu, femeile mironosi-

§i

:

www.dacoromanica.ro

196 EVANGELIA CAP XXVIII.'

ce veuirg sa valg rnormentul , cu intontiunea , cgdem so vor ridica pecetile streja de la mor-mentu, sa ungg cu arome corpul lui Iisus, dupg cumera obiceiu'l timpului. In acella§i momenta se facircutrenruru mare ; un fingeru, pogorindu se din ceru,resturnit petra de pre ula mortnentnluI, qi tiedea d'a;supra ei; er osta§ii eei ce strejuiau, spgimentandu-sede vederea cea fulgergtere a Ingerfilui, remassergincremeniti ca mortli. De eel dar resultg : 1. Ca in-vierea lui Christos s'a lacutu Duminecg f6rte do di-minetg, adecg a treia Ali dupg 1mmornentarea sa,dupg cum insuqi a fostu prelis'o d'atgtea od. 2. CaChristos a elitu din mormentu, Ana pecetluitu Hildaellu, pre &Au s'a fgeutu cutremurul, §i ea dapg a-ceea a venitu fingerul de a resturnatu petra de preuga mormeutului, ca sa lasso liberg vederea interio-rului sea ; cg-ci Christos, cello ce rupsesse deja le-ggturile mortii, sfgrimasse Incuetorile Iadului, ne-greqitu ca nu avea trebuintg de ajutorul unui angersa -i ridice petra de pre up mormentului, ca sa essgafarg.

V. 5-8. Nu ye terneti voi, plisse angerul chtre fe-meile adducgtore de miruri; ca ci sciu, a pre Elmscello restignitu cautati, nu pentru a-lu maltrata, ci

pentru a lu unge cu miruri : ensg nu este aici, ci s'asculatu din morti: veniti de vedeti locul, undo a zg-cute romnul. differintg intro strglucitele mo-numente de pe monnintele cellor puternici, cellor a-vuti ai lumii, i intro modestul mormentu allu sgra-cului Iisus, care nu avea nici nude sa -li piece ea-

pull Pe pompOssele monuments elle avutilor lumiistau inseriptii lingu§itere cu litters mari de auru, carespunu trecatorilor : Aid zace cutare nobilu, cutare

si

si

§i

Clad

www.dacoromanica.ro

JAP XXVIII. DE LA MATEDJ 197

bogatu. La mormentul lui Iisus, un Angeru din cernsth pre petra resturnath de pre u§a raormentului,spune femeilor adducatere de miruri Nu este aici

Iisus cello restiguitu, pre carele chutati, ci s'a sett-latu din morti. Inscriptiunile nobililor lumii no splint:aici zace; hugerul spune mironositilor veniti de ve-deti nude a zacutu Donmull De ciindu Ii-ens Christos, omorindu mettea, a iuviatu din mor-mentu, to col ce credu in numele lui, numai zacu,ci dormu in morminte, pentra a so destepta in lituteca de apoi; ch-ci Christos ineepgturg cellor addor-rniti s'a facutu (1 Cor. 15, 20). Angerul

pe femei sa anunte invierea lni Christos die-eipolilor. Femeile sunt penh asta4i cei dinteitt predi -catori ai invierii lui Christos : elle desteptil pro co-pila§ii (or in tuiptea de Pasco §i le spune eh Chris-tos a inviatii; ii duce de mans la biserich, ea sitle arato invierea Domuului, si sa le insufle acca bu-curie serbhtoresch.

V. 9-10. Dupg invierea sa din morti, Iisus Chris-toe se arAth antciu femeilor mironosice : elle avuthfericirea sa awls prima vorbg rostitg de gura Mkt-tuitorului inviatu din morti: Bucurati-vg, le qisse;§i ac6sta fu o consolantg recompensh a inbirii §i aperseverancei acestor pi?se femei, care se invrednicirhelk finteiil a adora pre Iisus Christos dupg in-vierea sa din morti ; .i phi; astqi totu femeilesunt cello mai zehise adorat6re alle lui ChristosDar ii pontru Apostoli nu mai pug-intl.' cousolatiuneera setnnul cello uuou de iubire ce Iisus Christosin trgmitea prin femei, numindn-1 frati ai sei, §i prinurtnare arittandu-le sa aspire la aceea0 fericire, incare eh' intrase prin patimil inviero.

qi

local

einezii

i

- iashr-

Orin

www.dacoromanica.ro

198 EVANGELIA CAP XXVIII,

V. 11.-15. Soldatii dupg ce se desmeticira dinterrOrea ce fi coprinsesso fulgergtdrea In-dere a angerului , unii dintrensii allergarg inin cetate , supusserg Arthiereilor, ca Christos ainviatu. Arcbiereii , in locu sa qica , adevilratit ainviatu! ei se sfatuira cu senatorii cum sa acopereadeveral invierii ; si gassira Cu calle sit allerge towla mituire. i dandu bani multi soldatilor, , ii invg-tarn sa sc6ta vorba, ca discipolii lui, venindu noptea'lau furatu, dormindu ei ; si tote o data asigurarg pesoldati, cit ei vor impaca, pe Direggtorul, in catusa nu-i pedepsesca, candu va afla ea ei au dormitupe candu trobuea sa strejutSscil. Nu trebue sa nereinunamu, ca soldatii se induplecara a acoperi adeverul invierii lni Christos pentru o stung mare de

candu scimu ca, unul din discipolii lui 'la fen-dutu intr'o sump forte mica ; ci trebue sa ne indig-nam Ong la sufletu de tenacetatea Jidoviior , precare atatea miracole nu-I putura face sa admita, ade-verul. Pnsg invierea lui Christos este o faptg certa : eaeste attestata deangeri, de femeile mironosite, si de fnsusistrejariimormentului ; si mai pre urmg de tot; Apostolii,can au sigilatu attestatiunea acestui adeveru Cu insusisangele lor. Invierea lui Christos este fundamen-tal credintei nOstre crestine ; ea ne-a asiguratu , easuntemu pe do pliun reconciliati cu Duwne4eu ,ca vomu invia qi not in qioa cea de apoi.

V. 16-20. Cei un-spreqece discipoli , vgq.endupre Iisus in muntele Galilee ;, illu adorarg; er unidintrensi se indoirg de o camdatg , Ong ce le vorbiIisus. Dupg invierea din morti, Iisus igi terminasseinsarcinarea operei de mantuire a neamului omenescu,;i intro acum in exercitul attributiunilor salle casti-

l.i

}mai,

91

si

li

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVIII. DE LA MATED? 199

gate pre truce, in repaosul ce urmezg dupg o muncgindelungatg ; de aceea lisus vorbesce acum ca unImpe'ratu trinmfgtoru. Datu-mi-s'a, dice, tata pute-rea in cern gi pre pamentu : acesta ensg o dice, nuca simplu Dumnedeu, ca-ci ca atare avea ac6stg pu-tere din eternitate, ci ca DumnedeuOmu, carele prinmeritele crucii a luatu suprema ,putere de In TatIII.Apoi adgogandu conclusia , ca resultatu allu opereimessiane, Iisus dice discipolilor sei : Deci, mergendu,faceti discipoli tote natiunile, botezandu-i in numeleTatglui gi allu Fiiului gi allu Santului Spiritu. Dinacestu momentu discipolii Domnului nostru iau titlulde Apostoli care insemnezg trilmigi ; de Apostoliai lumii, pentru ea an fostu trgrnigi la tote na-tiunile pgmentului ; do Apostoli ai Noului Tes-tamentu , pentru ca an fostu trgmigi sa botezepre dmeni in numele santei ii adorabilei Trinitati.Clare acestea MAntuitorul mai dice Apostolilor sei ,ea ei se, on se mgrgineseg numai a boteza pre disci-polii lor, ci ea trobuel sa-i gi invete sa pgdescg totecate elln a comandatu Tor. Auditi , Episcopi I a-

uditi, preoti ! auditi euventul Domnului , voi urmagiai Apostolilor ; ca sacra vOstrg missiune nu este numai de a boteza , ci til de a catechisa pre cei bote-zati ; de a invgta pre Chrestini sa pgdescg tote catsa comandatu Domnulu in Santa Evangelic : de apredica cuventul Domnului in tate Duminecile gi ser-bgtorile. Domnul nostru promite ca va fi on A-postolii sei in tote qillele Ong la fin itul lumii , de

gi ei nu avean sa vietubscg in trupu peng in finitullumii. In acellu momentu singuri Apostoloii formauBiserica lui Christos ; gi dar, candu Domnul nostrudicea ea va fi en Apostolii sei in tote dillele peng

www.dacoromanica.ro

200 IIVANGELIA CAP xxvm.

la finitul lumii , ellu intellegea ca va fi cu Bisericasa, proteginduo iu tote 4ilele OA In finitul lumii.NeintaNiatul gi prodigiosul succes elle prerlicatiuniiApostolilor, §i stabilirea Religiunii Chrestine, an pro-bate mai pe urmg, gi prob6zA pen5 astrt4i , veritateaacestoru dupit urma cuvinte alle Domnelei nostruThies Christos.

Eatta iebiti lectori ! vac urAmu nascerea Down:21'1inostru Iisus Christos ; illu ve'lurtime apoi botezandu-seiu Jordan ; de ad ve4erAnau tUte faptele salle, aultramutate cuvintele salle ; velurIma patimele si mdrtea sa ;vr4ourilum prea luminata gi gloriosa iuviere a sa ;. infine, cunoscurImu de aprdpe pre Mantuiterul gi Dern-neleul nostru Iisus Christos, gi divinele salle binefa-ceri cf1tre noi. Acum dares, ireniti sa-lu adoramn cuspiritul gi cu adeverul; sa -Li intimu, prectun neniubitu gi ne iubesce ella pro noi ; sa no suppunemutali( murmuru la ceresca sa doctrinil, si sa pacjimntote cite a comandatu noes, ca sa no invrodeichnn gievrescoi 88110 imp5rtii. Amin.

Evallettir-,41-cc L Mattein.Finitul

www.dacoromanica.ro

ERRATA.Pagina. Lillie. In locu de. Citesce.

2 1

2 2

5 278 4

16 2916 33

17 339 17

70 2

68 1

8G 3391 5

106 23110 3311G 9

118 21124 13

127 22127 29130 26137 21140 7

145 17

146 18153 11

156 23

162w 31166 22167 23

170 25

178 26179 4180 25183 26

183 27198 4

Ionatham bath=Ionatham Ioathamc5gendu crulenduflindu fiindua prtritsi piirasiinsunerecul intunereculidelatriei idolatrieiForice Fericeie inaucli vggira vecinilor vecinilorprofessiona professaSetrarchul Tetrarchulintelegerea intelegeftdernonstrt demonstriigreeale greplelealluguge allungela Jerusalem in Ierusalemclarei dareatunc atunciperfectionatil PerfectionatuIsus lionsIsac Isaacv on vone' u elluNoe in in Mee lui Noe

i luau. 5. §i intrirsit ntre sit intreacea aceeaprem precumse face to faceSinedrisul Sinedriulpe mdrte de mortevNendu vglulinducapnl capuluiACESTA ACESTAsupusserrt spusserii

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro