Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

  • View
    213

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

  • 8/20/2019 Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

    1/179

    DORIN ŢĂRĂU  DANIEL DORIN DICU

    UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

    ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI ,,REGELE MI HAI I ALROMÂNIEI ,, DIN TIMIŞOARA  FACULTATEA DE AGRICULTURĂ 

    CARTAREA ŞI BONITAREA SOLURILOR/TERENURILOR

     Note de Curs

    TIMIŞOARA 2014 

  • 8/20/2019 Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

    2/179

    CUPRINS

     pag

    PREFAȚĂ ............................................................................  4Capitolul 1 CARTAREA ŞI CLASIFICAREA SOLURILOR .............. 6 1.1.  Noţiuni elementare ............................................................... 7 1.2.  Noţiuni de clasificare a solurilor ......................................  12 1.1.1. Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS

    2003,2012) ...................................................................... 14

    1.1.2. Studiul morfogenetic al solului ............................................ 36 Capitolul 2 CERCETAREA SOLURILOR, COLECTAREA ŞI

    SISTEMATIZAREA DATELOR PEDOLOGICE DE BAZĂ ..............................................................................  42

    2.1. Faza de pregătire ..................................................................  44 2.1.1. Stabilirea tematicii de lucru şi a materialului documentar .. 44 2.1.2 Procurarea şi pregătirea bazei topografice şi a

    aerofotogramelor .................................................................. 45 2.1.3. Studierea materialului documentar şi stabilirea fişei de

    cercetare .......................................................................... 49 2.1.4. Pregătirea instrumentelor, a echipamentului de lucru şi a

    mijloacelor de transport .................................................. 50 2.2. Faza de teren ................................................................... 52

    2.2.1. Cercetarea factorilor pedogenetici ................................... 53 2.2.1.1. Cercetarea geomorfologică a teritoriului .............................  53 2.2.1.2. Cercetarea materialelor şi rocilor de solificare şi a altor

    aspecte geologice ............................................................. 64 2.2.1.3. Cercetarea elementelor climatice ………………………….  69 2.2.1.4. Cercetarea condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ........  70 2.2.1.5. Studiul vegetaţiei şi a faunei ............................................ 76 2.2.1.6. Studiul influenţei omului asupra învelişului de sol .............  89 2.2.2. Cercetarea învelişului de soluri ......................................  92

    2.2.2.1. Recunoaşterea pedogeografică ............................................ 92 2.2.2.2. Cartarea propriu-zisă ......................................................  95 2.2.2.2.1 Tipuri de profile de sol ......................................................... 95 2.2.2.2.2 Densitatea profilelor de sol şi categoriile de complexitate .. 97 2.2.3. Studiul morfogenetic al solului şi recoltarea probelor .....  105 2.2.3.1. Identificarea şi notarea orizonturilor ...............................  106 2.2.3.2. Principalele caracteristici utilizate în descrierea profilului

    de sol ............................................................................... 106 2.2.3.3. Recoltarea şi pregătirea probelor de sol ..........................  132

  • 8/20/2019 Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

    3/179

    Capitolul 3 STUDIUL SOLURILOR/ TERENURILOR ÎN BIROU -DEFINIREA ACESTORA SUB ASPECTUL CAPACITĂŢII LOR DE PRODUCŢIE ..........................  138

    3.1. Studiul solurilor/ terenurilor în birou ................................... 140

    3.2. Conceptul privind noţiunea de fertilitate, calitate şi productivitate a solurilor/ terenurilor ................................... 146 3.2.1. Fertilitatea naturală ..............................................................  150 3.2.2. Fertilitatea culturală .............................................................  151 3.2.3. Fertilitatea economică .......................................................... 153 3.3. Aspecte principale privind definirea noţiunilor de bază în

    caracterizarea ecopedologică a terenurilor ..........................  154 Capitolul 4 BONITAREA TERENURILOR .......................................... 157

    4.1. Relaţii matematice privind funcţiile matematico euristice  pentru determinarea capacităţii de producţie a terenurilor agricole ................................................................................ 157

    4.1.1.  Noţiunea de funcţie, conceptul matematic şi caracteristicile funcţiilor de producţie în agricultură ...................................  159

    4.1.2.  Noţiunea de funcţie liniară ...................................................  162 4.2. Bonitarea terenurilor agricole .............................................. 165

    BIBLIOGRAFIE .................................................................. 175

  • 8/20/2019 Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

    4/179

    PREFAŢĂ 

    Ca mijloc de producţie, ca obiect şi parţial ca produs al activităţii omeneşti solul, format într-o perioadă de mii de ani la interferenţa celor patru învelişuri ale planetei noastre , a constituit încă din cele mai vechi timpuri un element care a fost evaluat, preţuit şi clasificat, potrivit cunoştinţelor ştiinţifice ale epocii.

    Acţiunea de apreciere şi apoi de determinare a aşa numitei calităţi a resurselor de sol este tot atât de veche precum şi activitatea omenească, de a

     produce bunurile necesare traiului prin folosirea lor în acest scop. Alegerea locului ,,potrivit‘‘ sau ,,potrivirea‘‘ locului pentru anumite

    f olosinţe şi culturi a fost prima grijă a agricultorului (trecut de faza agriculturii itinerante) meşteşug deprins în mod intuitiv şi transmis apoi din generaţie în generaţie. 

    Întrucât această pricepere a celor care cultivau pământul nu putea fi măsurată şi  generalizată, o serie de învăţaţi au încercat să definească şi să determine fertilitatea solului prin diferite metode ştiinţifice conturându-şi domeniile de activitate paralel cu dezvoltarea chimiei, biologiei, ştiinţelor tehnice şi economie.

    Crearea diverselor agroecosisteme de către om a însemnat ieşirea treptată a acestuia, şi a societăţii în general, din sfera lanţurilor trofice coercitive, oferindu-i totodată posibilitatea diversificării îndeletnicirilor sale tradiţionale cât şi la apariţia de noi preocupări nelegate direct de obţinerea hranei. 

    Progresele înregistrate de agricultură în diferite etape ale evoluţiei acesteia au fost imense, ca de altfel şi modificările survenite în sol şi în mediu în general, stabilindu-se un raport direct între modificările ce au loc la nivelul solului şi gradul de intensivizare a sistemelor tehnologice utilizate în timp de agricultură. 

    Dintre resursele de mediu, apa, aerul şi solul sunt cele mai vulnerabile dar şi cel mai frecvent supuse agresiunii factorilor poluanţi cu urmări directe şi grave nu doar asupra calităţii mediului ambiental cât mai ales asupra sănătăţii oamenilor şi a altor vieţuitoare. 

    În acest sens cunoaşterea ecopedologică a terenurilor se impune ca onecesitate imperioasă, tot mai intens solicitată de o agricultură modernă, „raţională‖, care transformă solurile (prin fertilizări şi ameliorări după metode şi tehnologii bine definite) precum şi plantele (crearea de noi soiuri şi hibrizi). 

    Fiind un corp natural solul se studiază în complexitatea condiţi ilor naturale (climă, relief, vegetaţie, rocă, apă freatică, vârstă) la care se adaugă activitatea productivă a omului. 

    Calitatea terenului  (solului), în accepţiunea şcolii de pedologie din România, reprezintă totalitatea însuşirilor şi particularităţilor esenţiale (definite

    din punct de vedere topografic, geologic, geomorfologic, pedologic, agrochimic

  • 8/20/2019 Note Curs Cartarea Si Bonitarea Solurilor

    5/179

    etc.) prin care o anumită porţiune de teren de la suprafaţa Terrei se deosebeşte de celelalte, fiind mai bună sau mai rea. 

    În terminologia FAO, „calitatea terenului‖ este definită ca un complex de factori care influenţează sustenabilitatea terenurilor pentru scopurile propuse,

    termenul de „teren‖ referindu-se la: soluri, forme de relief, climat, hidrologie,vegetaţie şi faună, de asemenea incluzând îmbunătăţirile funciare şi alte forme de management etc. (Fleischhauer şi Eger, 1998, citaţi de M. Dumitru, 2002). 

    Lucrarea oferă cunoştinţe de bază şi elemente metodologice pentru inventarierea, clasificarea şi evaluarea resurselor de sol pentru utilizarea lor durabilă integrându-se astfel în domeniul mai larg al studiilor complex a resurselor naturale şi a valorificării lor cu asigurarea protecţiei mediului, într -o

     perioadă în care se face simţită necesitatea educării societăţii privind importanţa solului ca bază a existenţei colectivităţii umane.

    În elaborarea lucrării au fost utilizate numeroase date, tabele, nomograme sau hărţi aflate în literatura de specialitate, dintre care se cuvin menţionate: Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor , N. Florea, I. Munteanu şi colab, 2000, 2003, respectiv 2012,Solurile şi ameliorarea lor –   Harta solurilor Banatului, Gh. Rogobete, D. Ţărău, 1997, Bonitarea terenurilor agricole, D. Teaci,