\ N V . — \ « » . » « . rt № N i I N T O A T A T A R A 9 n i i i n i n i ' r a » s e p t ' " m b r î e 1 ! (1Я

ÜHIV£RSliL LEI 2 ,G0 ANUAL abonam en tele se fac

numai рѳ un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NÜMÁR

Mestugeaii, I. Dragoslav, V. Anestin, Emil IVIaur, IN. IN. РрігИрояпп, A. Apostol, Seb. Hortopanu, Mihaescu-Niffrim

ANIMURI Linia pe pagina 7 şi 8

OARTEA TRAGICA A AVIATORULUI ?LA ICU

y , — IN o. 3 6 . UNIVERSUL LîTRHAft Dumineca, 8 Septcmn ic 1ÍU3

— Кошзл de A2pbo2zse Harr -—

— U R M A R E —

1 Resrpiră a d â n c , î ş i r i d i c ă p ă r u l , s e u i t ă la cer , ş i s e a f u n d ă d i n n o u . J-'ra e l ! n u v r o i a s ă p ă r ă s e a s c ă p e a c e l i po c a r e v r o i s e a'l s c ă p a ; t r e c u o c l i p ă g o z a v â , d a r t r e c u ; el t a r a d u p ă e i n e un о ш l o i p ă n , n e m i ş c a t , ş i î n o t a c u g r e u t a t e s p r e ţ ă r m u l o p u s a l u î n o s t r u . O M a g d a l e n o ! c â n d f u r ă p e p ă m â n t , î m p ă r t ă ş i s e m o b o s e a l a s a , ş i a b i a a t u n c i r ă s u f l a i ; o m u l şi fe­m e i a c a r e e r a u a c o l o s e a p u c a r ă s ă î n c ă l z e a s c ă p e î n e e r t ; s a l v a t o r u l i n ­g é n u n c l i i ă p ă r â n d c ă m u l ţ u m e ş t e l u i D-zei i : a p o i c ă z u pe i a r b ă , d e o b o ­s e a l ă . C e l a i t î ş i r e v e n i i n f ire .

Cu b ă r b a t u l ş i f e m e i a , v e n i r ă s ă de?, a j u t o r s i l v a t o r u l u i s ă u ; ş t e r s e r ă s â n g e l e e a r e c u r g e a d i n r a n a p e c u r e i -o făc.usc î n e c a t u l l a g â t , c u u n ­g h i i l e .

R â u l e ţ u l n e d e s p ă r t e i ; a ş i fi v> i t s ă î m b r ă ţ i ş e z p e a c e l t â n ă r , l'.l s e r i d i c ă , s e a p r o p i a d e ţ ă r m s p r i j i n i n -d u - s e d e c i n e v a şi c u l e s e u n m ă -n u c h i u de , . n u m ă u i t a " p e c a r e îl p u s e în s â n .

E s t e o a m i n t i r e pe c a r e v r e a u s'o i lu s t rez . I i f ă c u s e m n c u m â n a s t r i -g â n d u - î :

— B i n e ! b i n e t i n e r e ' Şi n e m a ï p u ­t â n d de e m o ţ i e , l e ş i n a i . T r o b u i r ă s ă m ă i a .

M a g d a l e n o . á m j u r a t s ă n u m ă m a l d o c ia ţ a r ă . şi n i c î ne m a r g i n e a v r e - u n u l r â u . Asi m u r i . . .

A d i o , a c e a s t ă a m i n t i r e , m ' a t u r ­b u r a t a ş a 4t m u l t :. n i e r n u m a l pot v o r b i de al i-e-rva ; a m să-ţf s c r i u p e s ' e c â t e v a z i l e .

L a s f â r ş i t u l z i l e i , s o a r e l e e r a p e l a o r i z o n t : î n c e p u s e a s c ă p a t a .

S u b a l e i a de le i . S t e l e n j u m ă t a t e c u l c a t , pe i a r b ă , a ş t e p t a p c M-Aţsiia-l i ' i ia; şi pc m ă s u r ă co s o a r e l e a-p u n e a . p r i v i r i l e s a l e s e b r t o r e e i i i m a î î n g r i j o r a i . ' în s p r e p a r t e a c a s e i .

Ce f r u m o a s ă esra a l e i a . c u te i i î n ­f r u n z i ţ i ş i s t u f o ş i : s u b e l . i a r b a g r o a s ă şi d e a e ă s e aş lernera c s an c o v o r : t o t u l '-rá l i n i ş i t f şi o t ă c e r e a d â n c ă . î n t r e r u p t ă n u m a i d i n efl i id î n c â n d di- c â t e - v a ţ i p e t e de p ă s ă r i o a r í se c e r t a u pe c u i b u r i l e lor, s a u de o a d i e r e de v â n t c a r e t r e m u r a , tişe-r f r u n z e l e l e i l o r şi l e g ă n a b r a z d a , r ă s p â n d i n d u n m i r o s p l ă c u ; de s t â n -j ine l şi d e s p i n i ş o r .

S i e f e n r ă s u c e a î n t r e d e g e t e , o h â r t i e ; ora Щ ser isoa.ro , o d e c l a r a ţ i e d e d r a g o s t a O s c r i s o a r e s c r i s ă p e s t e n o a p t e . Prjjni de f r i g u r i o reci t i şi o g ă s i a b s u r d ă . Ar fi voit s'o r e f a c ă , ţ i a r fi d o r i t ca M a g d a l e n a să n u v i e .

B a r p o r t i ţ a de la g r ă d i n ă s e d e s . c b i s e şi M a g d a l e n a î n a i n t a , m e r ­g â n d r e p e d e , cu p r i v i r e a s c h â n t e i n d , f a ţ a a p r i n s ă , ţ i n â n d î n m â n ă sor i -f.na.rea no o a r e o p r i m i s e de l a S u -z i n a . S t e f e n î ş i a s c u n s e h â r t i a ; ş i s i m ţ i că îî v i n o r ă u .

— П. S'o'"eu. zis,. M a g d a l e n a , a c u m c â t e - v a z i l e . mi-a. t r i m i s u n b u c i i et de . . n u m ă ui ta ' ' . R e u n d e I i i c u l e s ?

S t e f e u r ă s p u n s e u i m i t : — l 'e iu i p n " i i u n n i p â r â u , ta

v r e - o d o u ă Raa t m i iioşt5 d e a c i . — D . S t e t e n , citeşt i- , oumşte a c i . s i ini inse ?<тІБ<іагеа S u z a n e í . E l

o luii u i t â i . d u - s e l.i en m i r a t . O c i t i . şi d u p e r . l t c -va r â n d u r i , i-o de.te ' t iapoi z â m b i e A

P - l c . d-lo. r.ise M a g d a l é n i , ог.гі d-t.n. d-i.-i : o f r u m o s ' f o a r t e f r u m o s .

Si îî î n t i n s e m â n a . S t e f e u o luă ; d a r în a c e a s t r â n g e r e de m â n ă . fu deodi l . ' i c eva e l e c t r i c c a r i ţ[ f ă c u pc a m â n d o i să t r e s a r ă . P a r c ă s ' ar fi d e s c h i s d o u ă v i n e şi a r fi î m p r e u n a t s â n g e l e l or . s u f l e t e l e : v i a ţ a l or p a r ­că sVir fi c o n t o p i t . P r i v i r i l e e r a u t n -d r e p i . i t e u n u l c ă t r e a l t u l . P a p t u l t i -: i e re î fete s ă l t a : s p e r i a t ă de e m o ţ i -Unea. s a , e a î ş i l ă s ă c a p u l pe p e p t fl î n c e p u a p l â n g e cu h o h o t e .

S t e f e u p u s e m â n a Magdalén el p e

i n i m a s a ; şi a m â n d o i r ă n i s e r ă m u l t ă 'vreme a s t f e l , f ă r ă s ă s c o a t ă o v o r b ă ; în s f â r ş i t S t e f e u s c o a s a d i n p e p t : „ M a g d a l e n o " ! In g l a * . î n p r i v i r e a l u i , era toi : a m o r , f e r i c i r e c r a o ţ i u n e , m ă r t u r i s i r e a i u b i t e i s a l e , şi p o v e s t i ­r e a a tot. ce s u l e r i s e . E a a b i a art i ­c u l a : , , S t e f e u " ! şi p r i v i r i l e lor s e m a l î n t i l u i r ă , şi m â i n i l e li s e m a l s t r â n s e r ă , c ă u t â n d a se î m p r e u n a m a l i n t i m ş i a s e a t i n g e p r i n t o a t e p ă r ţ i l e .

A c i , Jiu e d e s c r i e r e p o s i b i l ă , n u s u n t f raze , 'nu s u n t c u v i n t e : A c e l a c a r e în ' a m i n t i r i l e s a l e , n u a r e un i c a r e r ă s p u n d e a a c e s t e i î n c h i p u i r i , a c e l a o a r e n u e m i ş c a i , c u g e t â n d l i m o m e n t u l cel m a î f r u m o s , f ă r ă c o n ­t r a z i c e r e , a v i e ţ e i u n u i o m , să î n ­c h i d ă a c e a s t ă c a r t e , îl r o e . c ă c i n u v r e a u să îl i m i t e z m a î m u l ! , c u i m ­p r e s i i l e i n e l e n a i v o . a r r â d e do m i n e . . — Magdal '1'ю. z i s e S t e f e u , d u p ă o

l u n g ă t ă c e r e , m ă i u b e ş t i d a r ? E a ti r ă s p u n s e p r i n t r ' o p r i v i r e . — O": m ă i u b e ş t i ! z i s e S t e f e u a-

dâ'nc m i ş c î t : s p u n e m i-o ; s p u n e - m i c ă n u o un v i s : n u c u t e z a c r e d e î n a t â t a f er i c iue ; d e ş t e p t a r e a a r fi î n ­g r o z i t o a r e . П- ta , M a g d a l e n o , d- ta a nioa ' <•) ! m u l ţ u m e s c ! D - t a l e î ţ i d a -di."i'os<' t o a t ă fo ie irea v i e ţ e i m e l c : -.iu e aşa că nu v i sez? . . O! n u . e c h i a r ea; O' e g r e u . pi 'ea m u l t ă f e r i c i r e , prea. mul t . p e n t r u u n b ă b a t ! t n ă s d o b e ş f o . m ă u c i d e ! E a e a m e i , a m e a i u b i r e a s a ! O! D-ne !

Şi cu m â i n o l e îşi a p ă s ă pe pept ca s ă î n p o d i c e b ă t ă i l e in imeî :

A m â n d o i e r au s i n g u r i s u b cer şi s u b v e r d e a ţ ă . înprr»suaţ i dc a e r c u r a t şi d e m i m s n l florilor, şi s u f l e t e l e lor •aveau a r i p i c a înger i i , şi s e r i d i c a u l a cer. O ! d a c ă e a d e v ă r a t că D - z e u e uni păiriiate b u n . de ce nu îî sdrobea . cu f u l g e r u l s ă u ? P e ce n u îî c h e m a l a s â n u l s ă u ? De ce t i u le s f â r ş e a v ia ţa ?

V o c e a p i ţ i g ă i a t ă a G e n e v i e r o î r u p s e t ă c e r e a ; ea s t r i g a p e M a g d a l e n a . M a g d a l e n a t r e s ă r i şi o b s e r v ă oă se în.seraSR : apo i fug i z i c â n d : • — Po m â i n e . aci . la a c e aş i o r ă .

S t e f e u n e m i ş c a t , o u r m ă r i e u o c h i i p â n ă în m o m e n t u l , câaad r e a din u r m ă c u t ă a r o c h i a ! s a l e a l b e d i s ­p ă r u p r i n p o r t i ţ ă , şi d u p e c e n u o m a i putea , v e d e a , o r i v e a î n c ă , ş i n u c u t e z a a f a c e n i c i o m i ş c a r e d e t e a m ă sä r u p ă f a r m e c u l .

Ş e z u m u l t ă v r e m e a s t - f e l . a p o i eşi pe c â m p . ê s e p ă r e a că e î n n o r i : e r a atât.a f er i c i re î'n i n i m a s a . că n u m a i putea , e 'o ţ ie , a r fi v o i t ' so r ă s ­p â n d e a s c ă p e t o t c e v e d e a . A r fi d o r i t să s t r â n g ă m â n a i u t u l o i r pe o a r i îî î n t â l n e a : c o p i i l o r le a r u n c a g o l o g a n i , şi îi î m b r ă ţ i ş a : sadea. Ta o p a r t e , ca s ă nu a t i n g ă cu c o t u l pe n i m e n i c a r i t r e c e a pe l â n g ă el, d e t e a m ă s ă n u îî supere , , şi l e l ă s a d r u m u l cel m a l bun .

Aţ>oî a l e r g â n d , s ă r i n d ca o că uri­n a r ă , i n t r ă în g r ă d i n ă . A c o l o , r ă m ă ­s e s e c e v a de al M a g d a l c n e î : p a r f u ­m u l s p i n i ş o r u l u i e r a s u f l a r e a eî. A-' p r o a p e ! t o a t ă n o a p t e a o petreci ' , •ist fel. M u l t ă v r e m e zăil l p r i n t r e pode le , l u m i n ă în o d a i a M a s d a l e n e î : n i c î ea n u d o r m e a . 0 ! D - n e ! n ' a r e să m a i v i e o d a t ă . ziua. d e m â i n e !

S i c a s ă î l t r e a c ă v r e m e a , se d u s e s ă s e c u l c e . A d o r m i n u m a i d e c â t ; d a r d i n c â n d in c â n d s e d e ş t e p t a s ă r i n d în s u s . f i indu-T c i u d ă d e a p e r d e în s o m n . c l ip - do f e r i c i r e , p ă r ­t i c e l e d i n t r ' o v i a ţ ă f e r i c i t ă , p ă r t i c e l e dirrtr'o v i a t ă f e r i c i t ă , d a r l a s f â r ş i t , m o r t de o b o s e a l ă , n u s e m a i d e ş ­t e p t ă de c â t d i m i n e a ţ a .

A d o u a zi s c r i s e m a i m u l t e s cr i sor i M a g d a l é n á l .

. . . . X V . . , r

Ştefan. Műfldalenet

M ă i u b e ş t i ! Ol M a g d a l e n o ! Ce fru­m o a s a e r a z i u a c â n d m"»ra d e ş t e p ­

ta t . T o t î n j u r u l m e u s e c o l o r e a z ă d e u n re f l ex al i u b i r i i d- ta le . î n c e p o v i a ţ ă n o u ă .

M ă a g ă ţ de a m i n t i r i l e de i e r i ; m ă t e m a t â t de m u l t , s ă n u fi v i s a t ; î m i a m i n t e s c d c v o c e a d - t a i e , c a r e - m i p ă t r u n d e i n i m a ; ş i p r i v i r e a d - t a l e , o! c u m le s o r b e a m !

Z i u a a s t a c a r e î n c e p e m i s e p a r e a t â t d c l u n g ă ! C u m a ş i v r e a s ă s c o t d i n v i a ţ a m e a t o t t i m p u l c a r e t r e c e d e p a r t e d e d-ţab-

C u m a ş i dori s ă t e î m p r e s o r n u ­m a i d e f er i c i re ! ş i c â t r e g r e t a z i a-c e l e d a r u r i d e l a n a t u r ă , l a c a r i n i c i o d a t ă n u m ' a m g â n d i t ! C u m a ş i v r e a s ă f iu f r u m o s c a p r i v i r i l e d - ta l e s ă s e o p r e a s c ă a s u p r a m e a , c u m a l e m e l c s e ţ i n t e s c a s u p r a d - ta l e . E ş t i a ş a d e f r u m o a s ă ! o c h i i d - ta l e a u a-t â t a d u l c o a ţ ă .

E ş t i a t â t d e c u m i n t e şi de g r a ţ i ­o a s ă ! e u , a m o î n f ă ţ i ş a r e ş i o m i n t e s ă l b a t i c ă s i c i u d a t ă . D - t a î m i d a î d e o m i e d e o r i m a i m u l t d e c â t a c e e a c e p r i m e ş t i . E u n u iţi o i e r în s c h i m ­b u l a c e s t e i f er i c i r i , d e c â t i u b i r e a c e a m a i î n f o c a t ă , u n s u f l e ' , o v i a ţ ă t o a ­t ă , t o a t ă d- ta le .

O! s p u n e - m i că e ş t i f e r i c i t ă c ă t e i u b e s c .că îţî a j u n g e ! s p u n e - m i c ă m ă i u b e ş t i ! î m i v a t r e b u i m u l t ă vre ­m e p â n ă s ă mă î n v ă ţ cu i d e i a a s t a : v i a ţ a m e a os lo atât. de s c h i m b a t ă p r i n a c e s t s i n g u r c u v â n t !

E s t e î n o c m a i ca după. co t r e c e i a r ­n a ş i z ă p a d a , v i n e a p o i p r i m ă v a r a cu s o a r e l e e i c a l d şi c u v e r d e a ţ a .

XVI

Spinisorul

O! Mal, luna florilor, tino redă, ne. spini sorul

Buchetele^ sale parfumate Şăgalnicule Mal, vino reda

s'pi'viforului Coroanele argintate , A ramurilor sale albe.'

M a g d a l e n o e z i t ă u n m o m e n t a l u a s c r i s o a r e a .

D a r S t e f e n s e u i t ă la oa cu u n a e r a ş a d e r u g ă t o r , în cât o l u ă p l e c â n d o c h i i î n j o s ş i a s c u n z â n d - o în s â n .

— A ş a a p r o a p e d e m o a r t e , z i s e e a , î n m i j l o c u l s u f e r i n ţ e l o r g r o z a v e , [ie m i n e m ă c h e m a i ! n u m e l e m e u a f o s t u l t i m u l d - t a l e c u v â n t !

— D a , reluă. S t e f e n : ş i c â n d f u s e i s c ă p a t , o&nd p u s e i p i c i o r u l pe p ă ­m â n t , m i s e p ă r u c ă a c e s t n u m e p r o n u n ţ a t d e m i n e , , f u s e s e p e n t r u D - z e u , o r u g ă c i u n e p i ă c u t ă ; c ă a c e s t D - z e u c a r e t r e b u i e s ă te i u b e a s c ă c a Pe c e a m a i f r u m o a s ă d i n f i i ce l e s a l e . c e a m a i p e r f e c t ă d i n f i i n ţ e l e sa l e -n u p u t u s e s ă î n g ă d u i e r ă u l u i , d e a l o v i p e a c e l a a l c ă r u i s u f l e t , te îm­b r ă ţ i ş a , c u m î m b r ă ţ i ş e a z ă c r i m i n a ­l u l u r m ă r i t , c o l o a n a t e m p l u l u i c a r e îî s l u j e ş t e d e a z i l ; n u m e l e d - ta l e a-v u s e s e p u t e r e a de a î n l ă t u r a , d e l a m i n e m o a r teát p r e c u m n u m e l e l u i D - z e u , f a r e pe S a t a n a s ă i n t r e î n i a d ; a t u n c i a m î n ţ e l e s că e r a i î n g e ­r u l m e u p ă z i t o r ş i că n u e s t e o i lu­z ie , a c e a s t a , idee pe c a r e o p ă s t r a m în i n i m a e a , eă. o m u l a p r i m i t d e l a D-zei î , o z â n ă p r o t e c t o a r e , u n î n g e r c a r e ţ i n e în m â i n i l e s a i e p a r t e a de f e r i c i r e c a r e îî e s t e r e z e r v a t ă , ş i eă a c e i a s u n n e n o r o c i ţ i , c a r i n u po t s ă î ş î î n t â l n e a s c ă î n g e r u l .

— S â n g e l e î m i î n g h e a ţ ă , z i s e M a g ­d a l e n a , c â n d m ă g â n d e s c că u n m i ­n u t m a î m u l t , ş i n u a î m a ï fi f o s t d e c â t u n c a d a v r u rece . Şj eu u n d e e r a m ? Ce f ă c e a m , c â n d d - ta s u f e ­r e a ! , c â n d m u r e a i d e p a r t e d e m i n e ?

Ş i z i c â n d a c e s t e c u v i n t e , î n g ă l ­b e n i şi îş i p u s e m â n a l a o c h i .

— Aî s u f e r i t m u l t ? u r m ă e a . — M a l m u l t do c â t p o a t e s u f e r i

u n o m ; d a r a v e a m o p u t e r i s u p r a ­n a t u r a l ă ; iubirea) î n a l ţ ă p e o m ş i îl f a c e r a p a b i l d e t o t ce e f r u m o s

-şi m ă r e ţ . C u t o a t e a c e s t e a a fost u n m o m e n t c â n d s u f e r i n ţ a u.lea a s c ă ­z u t ; fană î n d o i a l ă , c â n d ana î n c e ­p u t s ă H'îşin, ş i t o t u l o r a s f â r ş i t ; d a r î n a r c a î n c e t a r e a d u r e r i l o r , e r a o p l ă c e r e u n f a r m e c n e d e s c r i s . m i s e

p ă r e a c ă v i a ţ a -ceru lu i s e d e s c h i d e a p e n t r u m i n e , ş i c ă s u f l e t u l mii s a d e s p r i n d e a d e c o r p c a o p ă s ă r i c ă d i n o u l m a m e i s a l e . î n a i n t e de a p ă r ă s i r â u l , v r o i s ă c u l e g a c e l „ n u m ă u i t a " : e r a u n b u c h e t d e f lor i a l e î n g e r u l u i c a r o m ă s c ă p a s e .

Ş i t r e c u v r e m e î n d e l u n g a t ă f ă r ă n - ş i v o r b i ; d i n c â n d î n ' când , s e p r i v e a u u n u l p e a l t u l , ş i p r i v i r i l e l or v o r b e a u m a i m u l t de c â t d a c ă ş i - a r fi v o r b i t .

M a g d a l e n a d e s p r i n s e u n t r a n d a f i r Ae l a c i n g ă t o a r e .

— Ţ i n e , z i s e ea , v r e a u s ă - ţ i d a u şi e u u n b u c h e t ; t a t a m i - a d a t t r a n ­d a f i r u l a c e s t a az î . d i m i n e a ţ ă , c ă c i a z i e s t e z i u a m e a d e n a ş t e r e .

F l o a r e a e r a a p r o a p e v e ş t e d ă ; c ă b d u r a s â n u l u i M a g d a l e n a ! o p ă l i s e .

S t e f a n o d u s e l a g u r ă ş i o s ă r u t ă a d â n c ş i c ă l d u r o s .

—- E s t e z i u a n a ş t e r e ! d - ta l e , z i s e el , ş i ţ i - a j n d a t o f l oard!

E l c u l e s e o c r a c ă d e s p i n i ş o r ş i i -o de te .

Ş i c u m s t a u î n c ă fără a. v o r b i , fe­r i c i ţ i ş i m u l ţ u m i ţ i d e a t r ă i , d e a i u b i ş i de a fi i u b i ţ i .şi î m p r e u n ă . S t e f e n s m u l s e g h i m p i i d i n g h i r l a i ? U ă şi f ă c u o c u n u n ă , p e care t r e m u ­r â n d o p u s e în p ă r u l t i n e r e i fote şi u n b u c h e t l a c i n g ă t o a r e , şi o p r i v i u i m i t , a ş a g ă t i t ă .

Ş i M a g d a l e n a a v e a c e v a ceresc-, f e r f c i r e a îi î n s e n i n a faţa.; c i u t u r a d e s p i n i ş o r , c u f r u n z e i ' d i n ţ a t e şi d e Un v e r d e î n c h i s , c u f l o r i l e s a l e a lbe . e r a u p r i n s e î n p ă r u l eî n e g r u c a u:; c e r c p e f r u n t e .

— M a g d a l e n o , z i s e S t e f e n . i a tă -u -g â t i t ă c a o l o g o d n i c ă .

E i s e p r i v i r ă ; M a g d a l e n a , işi .,! că o c h i i ; o l ă c r ă m a , d i n o c h i i s ă i n e g r i , c ă z u po m â i n i l e lu i S t e f e n .

— O! z i s e e l , c i n e a r p u U t a s ă n t d e s p a r t ă ? i u b i r e a n u e s t e e a nja ï t a r e , d í c â t u n i v e r s u l ? N u e p i e d i c ă , p e c a r e s ă n u m ă s i m t în p u t e r - ele a o s f ă r â m a s u b p i c i o a r e l e . S u s ţ i ­n u t de i u b i r e a d- ta ie , d e o p: i v i re d e a d - t a l e . s u n t m a i uvare ca lu i : i. ş i v o i u s d r o b i o r i c e , c a r o a r r u t ' z : s â ee p u n ă î n t r e no i : d ta s i n g u s i. M a g d a l e n o , d - t a s i n g u r a poţ i să ne d e s f a c i ş i s ă r u p i l e g ă t u r a , s f â n t \ c a r e n e p r i n d e u n a de a b a v i e ţ i l e noas tre ' .

— Ş i e u v o i u a v e a c u r a j . S t e f e n . c u r a j ş i p u t e r e ; c â n d m ă v o i u s i m ţ i s l a b ă , m ă v o i ü s p r i j i n i d e d-ta , c ă c i d - ta e ş t i c ă l ă u z a n - c a : v o i a v e a c u ­ra j ş i p u t e r e , a t â t a c â t p o a t e a v e a o b i a t ă fa tă f ă r ă m a m ă şi f ă r ă e x p e r i e n ţ ă , p e n t r u a o î n l o c u i : ş t râ­p e ! v o i u r u g a p e D u m n e z e u s ă b i n c u v i n t e z ' u n i r e a n o a s t r ă , ş i o a m e n i i n u p o t f a c e n i m i c î m p o t r i v a a c e k u -l u c r u r i pe c a r e D u m n e z e u le h i n e -гиѵіпі

— D a . d a ; ş i ce e s t e nuaî p l ă c u i î n o c h i i l u i D u m n e z e i i , de c â t duna i n i m i c u r a t e c a a l e n o a s t r e c a r e în ­c e a r c ă o v i a ţ ă de i u b i r e , ş i g u s t ă f e r i c i r e a po c a r e D u m n e z e u î n s u ş i a d e s p r i n s d i n c u n u n a p l ă c e r i l o r ş i d e -l i c i i l o r s a l e , p e n t r u a o l ă s a s ă c a d ă p e i n i m i l e v i r t u o a s e ? D u c ă D u m n e ­z e u l a s ă sa î i c a d ă c â t e o d a t ă o p r i v i r e p e p ă m â n t , t r e b u e s 'o de­p u n ă p e d o i î n d r ă g o s t i ţ i .

— D a c ă ac r ă u . D u m n e z e i i o mar>-t o r de n e v i n o v ă ţ i a ! ."a: a s c u l t v o c e -i n i m e î m e l e , ol a p u s - o i n m i n e .

— N u , z i s e S t e f e n , i u b i r e a e s t e s u ­f l e tu l v i e ţ e i . D u m n e z e u a r vroi el ( a r e s ă s c o a t ă f lor i l e d i n c â m p , ş i p a r f u m u l f lor i lor? r a c i v i a ţ a fără iu­b i r e . es te ca o ţ a r i n ă s t e a r p ă , e s t e u u p ă m â n t b l e s t e m a t , p e c a r e p l o a i a n i c i r o u a n u o î n c o l ţ e s c n i c i o d a t ă . M s t g d a l e n o , e u a s e m e n e a , i n i m a m e a e c u r a t ă c a a t a : s i n g u r i , s u b o c h i i C r e a t o r u l u i , l a s â n u l n a t u r e l , s i n ­g u r u l t e m p l u d e m n d e e l , j u r ă m d e a fi u n u l ai a l t u i a ; s ă îl r u g ă m d e a b i n e c u v â n t a o u n i r e v i r t u o a s ă ş i s f â n t ă .

A se c i t i u r m a r e a î n „ U n i v e r s n l L i t e r a r " ce va a p a r e D n m i n i c a v i i ­t o a r e .

D u m i n e c ă , 8 f e / e m b r i e ІУІЗ . U X Ï V E I I S U L Ы Т К і і А h w o . 3 6 . —

Ecoirlle варіішіі Ѵе.чіси traçjiccï morfi a aviatoru­

lui Viaicii a umplut dc o sinceră ţi nespusă durere inimclc tuturor românilor din (crû ţi de. peste ho­tare.

Aurel Ylaicn, ieşit din sânul popo­rului ardelean, îşi cr,:isc un drum în vio(ă prin munca sa care nu ştia cc e răgazul şi prin curajul său care nu ştia. ce va să zică limita

Ш nu-şî alesese, o carieră care să îî asigure o via{c, de tihnă -şi de fe­ricire, îşî îndreptase privirile sus, se transformase din om in şoim şi is-butise să fie unul din cuceritorii cel mal îndrăzneţi al ueruluî.

Ylaicu nu era numui un simplu aviator. El era ceva maî wímZí, da soldat. Şi dc aceia, când au sunut trâmbiţele 'pentru chemarea fiilor ta­rei la datorie, Vlaieu a fost printre cet dintâi carî au lă.s'puns la apel.

Abea începuseră să treacă Wurde, noastre peste Dunăre, când întâlnii pc Viaicu la „Universul" unde ve­nise să. vadă pe directorul ziarului.

Aviatorul se întorsese din Cora­bia, şi se pregătea să treacă în Bul­garia.

— Maine. îmi spune el, voi trece Dunărea in shor; apoi voi trece şi Balcanii spre a face recunoaşteri.

Şi vorbea cu. o simplitate aşa de marc, în cât, ascullându-l, ai fi cre­zut că e vorba de o preumblare dc •pletere.

Nu-l impresiona deloc, proiectul a-cesteî recunoaşteri aeriene, atât de primejdioasă din toate punctele dc vedere.

Şi s'a văzut cu ce succes şi-a îm­plinit datoria dc aviator in actuala cantpanie.

Vlaieu, pentru curajul său, pen­tru patriotismul său, era iubit de toată, lumea. El era fratele şi fiul tuturor rmntiniltir.

De aceia, moartea lut, ori-cât dc pufin suvprimătoare s'ar părea, a umplut de jele toate inimele.

VunerarUle lui uu. fost superbe şi potrivite unui marc român, nnu-t e-rou.

Lacrimrlc cc s'ou diitius pe sicriul lut erau din cele mai sincere.

Cu Vlaieu s'a stins una din glo­riile cele mai frumoase ale neamu­lui românesc.

Amintirea lui însă va rămâne veş­nic vie, iar numele Ini va fi proimn. fat cu iubire de toii acei cart i-aă cunoscut şi apreciat opera.

A fost extrem dc înduioşător ges­tul aviatorilor cart aii urmat in sln'r concoiul funebru. Aacropluncle ace­lea virait ca nişte paseri uriaşe fă­când ocoale în junii carului fune-Iirtt şi rtund par'că sű-l smulgă pe Vlaieu din sicriul lut şi să-l іпаЦе din nou in sferele cereşti!

AH mai pn(in înduioşătoare au fost cuvintele minist ruliu de rc,zboi in momentul când a depus „Virtu­tea Militară'' pe corpul neînsufleţit al regretatului aviator.

„Scumpe Yi.Jcule, te cuvine să cinstim, înainte de toate, virtuţile talc ostăşeşti de cari ai dat do­vadă deplină în timpul campaniei. Di numele M. S. "Regelui iß acord „Virtutea Militară" de aur.

Sufletul lui Vlaieu trebue, să, fi st'.'lal de bucurie, in momentul ace­la, în lumea drepţilor in cari se a> flă acum

Mes tugeaa ,

Casatei mssM Manne] al Рігімаііеі te Щшшіщеп cu prinţesa Augusta Victoria da Hohanzollern, nepoaia A. S R, Principelui Ferdinand al Românie

S o l i i ies d i n castel ca sá se ducă Ia c e r e m o n i a r e l i g i o a s a ,

I n z a d a r m ă î n c e r c s ă m ă o b i c i -n u e s c c u g â n d u l e ă s'a 7>utut î n t â m ­p l a a ş s i c e v a . N u p o t s ă c r e d . N u p o t s ă j u d e c . M i n t e a ş i s u f l e t u l m i - s d e p i a t r ă . S ă p l â n g s ă s t r i g ; d a r c e b a n a l i t a t e . P i e r d e r e a e a t â t a d e m a ­r e c ă n u s e p o a t e p l ă t i c u l a c r ă m i l o l u m e î î n t r e g i . P u t e ţ i s ă f a c e ţ i c e v r e ţ i ) s ă c r e d e ţ i c ă p r i n m â h n i r e , p r i n d o l i u , v e ţ i p u t e a ş t e r g e d i n s u ­f l e tu l v o s t r u , p ă r e r e a d e r ă u , c ă rnu l ' a ţ i a j u t a t î n d e a j u n s . P u t e ţ i î n -n ă l ţ a u n m o n u m e n t p â n ă l a cer . ş i u u v ă v e ţ i s p ă l a d i n s u f l e t p ă c a t u l — v o i c a r e l'riţ! b â r f i t , l a ţ î n e d r e p -t ă ţ i t , i - a ţ i î n t â r z i a t i r e r s u l l u c r u r i ­l o r ş i i - a t ï a m u r é t V i a ţ a , c o a ş t i i i i ţ a v o a s t r ă n u o s ă v ă i e r t e a i c i o d a t ă d a r n i c i n u v e ţ i fi în s t a r e s ă î n l o c u i t ! p i e r d e r e a p r i n n i m i c pe. lufme. P u t e ţ i p u n e i c o a n a i u l l a t o a t e î ă s p â n t i i l e , pe t o n t e u l i ţ e l e , n u v e ţ i p u t e a d a ta­r e i m â n g â i e r e a a c e s t e i n e m a l p o m e ­n i t e p i e r d e r i .

N e m ă s u r a t ă e a c e a s t ă p i e r d e r e . D o u ă s p r e z e c e m i l i o a n e d e r o m â n i s e v o r f r ă m â n t a , n u a r fflOtea c ă n e g ă -s r a s r ă u n al d o i l e a s u f l e t , o a d o u a c o n c e p ţ i e . D c a c e e a , v e s t e a s ' a r ă s ­p â n d i t c a f u l g e r u l , ş i f i e c a r e a m p l e c a t c a p u l î n jc>. t r ă z n i ţ î ş i l o v i ţ i î n m â n d r i a n o a s t r ă , î n m â n d r i a c a ­r a c t e r i s t i c ă d e a n e n u m i r o m â n i şi n ' a f o s t o m , ş i n u v a fi r o m â n , c a r e s ă m i s i m t ă c ă s'a d e s c e v a d i n s u ­f letul l u i . o d a t ă c u f i i n ţ a a c e s t u i o m g e n i a l .

C u d o u ă s e r i , l ' a m v ă z u t l a C i n e m a „ A u r " . S i m ţ i i c ă m ă t r a g e c ineva , d e h a i n ă : „ E r a Y l a i c u " . C u a c e l a ş i z â m ­bet dc p r i e t e n i e c e m i - a a r ă t e t t o t ­d e a u n a , îiî>X d ă d u b u n ă -jeara ş i rnâ î n i r r b ă «"o faie. M ' a m d u s l â n g ă e l . i-an» Spus c ă a m s l ' i i r a t ţ i ou ca o m a ş i n ă . S ' a b u c u r a t , c ă a m a v u t î n -& Ar, e a l a a s t a . S i a m fi m;;,t v o r b i t , i n s ă f i in iu l î n c e p u . D ; a t u n c e a n u m ă p o t î m p ă c a c u g à i d u l că i s 'a p u t u t în l a m p l a a ş a c e v a . M i e mi s e p a r e . c ă v r e - i m f a r s o r s 'a c o p i a t d u ­r ă Y l a i c u c ă i -a f u r a t a p a r a t u l , ş i a v r u t s ă f u g ă ; cte.r că D - z e u l 'a p e d e p ­s i t şi a c ă z u t , i a r a d e v ă r a t u l V l a i e u I l-ii os tu , p J S u n d e v a : ş i a r c s ă v ie .

de I o n JBxarroslav.

s ă v a d ă i s p r a v a c e l u i c e - a v r u t să-1 fure .

Z i c e c ă m o r t u l e l a c a p e l a mi l i ­t a r ă de la s p i t a l u l m i l i t a r , că a r e s ă "I d e i e o n o r u r i m a r i la: î n g r o p ă c i u n e . L a ce? L a u n u l c a r o a fur;;! p e V l a i -c u . Dr .T p e n t r u n u m e l e l u î D - z e u , o-m u l ă s t a trăe .ş tc ; a r e s ă v i e . S'a d u s l a o f a b r i c ă u n d e v a s ă - ş î c o n s t r u i a s ­c ă u n a e r o p l n n s t r a ş n i c , şi v o i , v ă g r ă b i ţ i s ă î n g r o p a ţ i c u a t â t e a o n o ­r u r i p e u n u l c e l ' a f u r a t ? Ce a r c s ă z i c ă el c â n d a v e n i ? A r e s ă r ă m â i e c u m â i n i l e î n c r u c i ş a t e ş i a r e s ă s e u i t e l a v o i ş i a r e s ă z i c ă că a ţ i î n e b u -n i t . A r e s ă - ş l c a u t e a e r o p l a n u l s ă s e d u c ă l a s e r b ă r i l e „ A s o c i a ţ i e i " ' l a O-r ă ş t i e , ş i c â n d n u l 'a g ă s i , a r e s ă m o a r ă . A fos t o a v e r e l ă s a t ă pe m â ­n a v o a s t r ă s'o p ă z i ţ i ş i n ' a ţ l f o s t î n s t a r e . C i n e v a Щ№і « b u r a d<> a c u m c a o r â n d u n i c ă , ca o c i o c â r l i e ? C i n e v a m a t f a c e j o c u r i l e c e l e dc p a s ă r e z g l o b i e , d e p o r u m b e l j u c ă t o r ? Căc? d a c ă a r fi f o s t V i a i c u î n a e r o p l a n , m a ş i n a n u v e n e a d e p ă m â n t . Ş i par ' -că-1 v ă d : r o t u n d ş i p u ţ i n l a fr.ţă, s m e a d , c u m u s t a ţ a m i c ă n e a g r ă , c u o c h i i v i l s c â n t e i e t o r i , c u z â m b e t u l d e copi l v e c i n i e p c b u z e . M ă d u c l a s p i ­t a l u l m i l i t a r , l a c a p e l ă , d a r n u î n ­d r ă z n e s c s ă i n t r u , m i - e f r i c ă , s i m t u n f ior p r i n i n i m ă ş i a l t u l r e c e p r i n ş i r a s p i n a r e ! , — m i - e f r i c ă d e a d e v ă r . A d e v ă r u r i l e n i t o t d a u n a . m i-a îi f ă c u t o î n t i p ă r i r c s t r a ş n i c ă î n v i a ţ a m e a . Ş i f u g d e a d e v ă r u r i l e n e n o r o c i t e : e l e m i - a ii c o b o r â t m u l t d i n v i g o a r e a ş i ccr.°<giul m e u ş i m ' a f ă c u t s ă m ă t e m d e m o m e n t u l c a r e v i n e . C u t o a t e a-c e ş t e a , î m i î n f r u n t i n i m a s i i n t r u , — r ă m â n â n d c u î n t i p ă r i r c a c ă a m t r e ­c u t p e s t e o p o a r t ă ş i a m î n g h i ţ i t o p i a t r ă . S f i o s ş i c u f r i c ă m ă a p r o p i i : l ' n o m c u n a s u l l o v i t , c u o p a r t e d i n f n ţ ă ş i o c h i u l v i n e t e ş i c u c a p u l s p a r t , d o a r m e p a r ' c ă , z â m b e ş t e ş i p a r ' c ă a r d a s ă s e c i t e a s c ă :

„ A m v r u t s ă s b o r ş i eu ş i i a t ă c e m i s 'a î n t â m p l a t ".

Ş i m ' a m uitat, b i n e : O m u l s e a m ă ­n ă c u V l a i e u , c a d o u ă p i c ă t u r i d e a p a ,

î n c e t m'ai i ! d a t î n a p o i ş i m i - a v e ­

n i t s ă c h i u i , s ă s t r i g : l la i ' io! l o s i f e l c e - a ţ î a v u t cu o m u l ă s t a să - ] c h e ­m a ţ i l a v o i ? c ă n u b ă s t a V l a i e u . Y l a i c u , a r e s ă v ie . să 'şi c e a r ă a p a ­r a t u l n o u ă ăstora. , s a u celorrn. p e c a r i i-a p r e s u p u n e el , că i l'aiî l ă s a t s ă ii p ă z e a s c ă . Şi a s t a v a fi t â r z i u .

B r e , s u f l e t e , dan M n u vil a s t â m ­p ă r a t : . N u d e s t u l că a ţ i g l u m i i c u n o i , ş i n e - a ţ î l ă s a t <u i n i m a f r ip tă , n e a ţ i l u a t şi u n o m < s e a m ă n ă cu Y l a i c u , c a s ă ІЦІ нніі m u l ţ i a c o i o . . . F r u m o a s ă c a f e n e a , t r e b u i e s ă fie a»-c e e a , d c v ă p l a c e să « d u n a ţ ! c â t de m u l t î n j u r u l v o s t r u .

D e a s t ă d a t ă s u n t s u p ă r a t pe v o i , n ' a t r e b u i t s ă f a c e ţ i aşai: a i i s f ă r â ­m a t a e r o p l a n u l lu î V l a i e u !

T o a t ă l u m e a ş i - а l u a t c â t o u;i be­ţ i ş o r d i n el , c â t e o s â r m ă c â t e o b u ­c a t ă d e p â n z ă , şi c â t i d a v e n i e l . D o a m n e ! D o a m n e ! O a r e să le m a l f a c ă . î m i s p u n e a u n p r i e t e n că t a i e s e m a ! s u p ă r a c â t e o d a t ă c â n d ш.пг-ş i n a l u i î ş i d ă d e a i n p e t i c . D a r î n c ă a c u m . p ă z i ţ i - v ă că pe v o i î n g r i j i t o r i i o s ă c a d ă t o a t ă g l o a b a .

Ş i c â n d m ă g â n d e s c la s f ă r â m ă -t u r i l e v r a b i e ! l u i ooa, c u c.lonţul de f ier îm.1 z i c : D o a m n e , şi c â t s'a m a l t r u d i t s ă r a c u l . C a l e u m i l i n ţ e n 'a î n ­d u r a t , p e n t r u r e a l i z a r e a m a r e ! i d e i c a r e l 'a m u n c i t to.-.tă v i a t a d i n a-d â n c a c o p i l ă r i e .

Ş i c â n d m ă g â n d e s c kt t o a t e s f r u n -t ă r i l e , c l e v e t i r e l e . ş i n e a j u n s u r i l e î n d u r a t e , g â n d u l c a o p a s ă r e uşoară , s e p e r â n d ă ş i l a C c a u d f i . , a l t a v i a t o r , c a r e d i n n e n o r o c i r e , s e b u c u r ă t o t d e a c e l e a ş i s i m p a t i i ş i z i c o e l o r a c a ­r e ţ i n î n m â n ă s o a r t a t u t u r o r l u c r u ­rilor c u p u t i n ţ ă :

„ B ă g a t ' on s e a m ă , n u m a l s u p ă ­rat? p e C o a n d ă , c u m l 'a ţ i s u p ă r a t p e V i a i c u c u a t â t e a s i a t a b v i m o f t u r i c ă p e u r m ă a r e s ă v ă p a r ă n e s p u s d e r ă u .

N o . га. UNIVERSUL LITERAR D u m i n e c a

Convorbiri astronomice Pometele : Metcalf"şi Neiijmiii

V r e m e a u r â t ă ca re domneş te p re ­t u t i n d e n i a împ ied ica t pe a s t r o n o m i să g ă s e a s c ă m a l mul te comete . P â ­n ă in Septembr ie abiai a u g ă s i t u n a şi în a c e a s t ă l u n ă au descoper i t , două .

P r i m a cometă descoper i tă î n t r ' u n a n o a r e c a r e p o a r t ă n u m e l e a n u l u i şi l i t e ra A, a doua , l i t e r a B, etc. Astfel, u l t imele două comete s u n t n u m i t e 1913 a, 1913 b , s a ü cometele Metcalf şi Neu jmin , d u p ă n u m e l e descoper i tor i lor lor.

Metcalf e u n preo t a m e r i c a n , c a r e şi-a făcu t ' o f rumoasă r e p u t a ţ i e cu descoper i rea p lane te lo r mic i , cu a-j u t o r u l fotografiei şi a ma i descope­r i t an i î t r ecu ţ i o cometă .

N e u j m i n e un a s t ronom r u s de l a obse rva to ru l Simeis .

Cometa Metcalf e p r e a pu ţ in s t r ă ­luc i toa re ; n u poa te fi v ă z u t ă de câ t cu a j u t o r u l l une t e io r şi e p ă c a t , căc i a r avea ó poz i ţ iune excelenta p e n t r u obse rva ţ i une ; se află î.r re­g i u n e a s te le lor c i r cumpola re , a d i c ă a ace lo r stele c a r i nu a p a r nicio­d a t ă p e n t r u o r i zon tu l n o s t r u .

Trece însă p r in cea m a i s ă r a c ă f ţ g i u n e s t e l a ră , p r in L inxu l şi Gi-uefa. Se şt ie că o cometă se î n v â r ­teş te în j u r u l Soa re lu i ca şi o p la­ne tă , d a r d r u m u l el e o e l ipsă foar te l u n g u i a ţ ă , Soare le a f l â n d u - s e în-t r ' u a u l d in focarele acelei el ipse. Astfel, la u n m o m e n t da t , o come tă se v a a f la l a cea m a l m a r e a p r o p i e r e de soare , la per ihel , cum zic a s t r o n o ­mii . Unele comete se ap rop i e p â n ă l a câ teva su te de mi i de ki lometr i i d e Soa;re, a l te or i l a cea ma i m a r e a p r o p i e r e , ele se află to tuş i la su te d e mi l i oane de k i lometr i i , ad ică m u l t m a l d e p a r t e de d r u m u l pe c a r e îî face P ă m â n t u l în j u r u l Soa re lu i . Cometa Metcalf e u n a d ia aceste co­m e t e , căc i la per ihel , se află t o c m a i l a 220 m i l i oane k i lometr i i , a d i c ă cu 3 3 mi l ioane km. m a l d e p a r t e de or­b i t a P ă m â n t u l u i . Din nefericire , în m o m e n t u l c â n d c o m e t a Metcalf se a f la l a cea m ° i m a r e ap rop i e r e de S o a r e , P ă m â n t u l nos t ru , ba lconul earesc d u p ă ca re facem observaţ i i le , «e af la în p a r t e a opusă , Soajrele a-f lundu-se î n t r e no i şi cometă. A-e e a s t a î n s ă a r e o m i ş c a r e o p u s ă m i ş c a r e ! p ă m â n t u l u i n o s t r u , astfel , c ă zilele aces tea n e vom afla la cea m a l m a r e a p r o p i e r e posibi lă . . . vre-o ЯвЮ mi l ioane ki lometr i i , ceia ce e d e s t u l de depar te . S t r ă l u c i r e a come­t e i sporeş te , d a r cu p r e a p u ţ i n .

A doua / . cometă se află în cons te­l a ţ i a Peş t i i şi a fost descoper i tă c h i a r în î n g u s t a fâşie a zod iacu lu i , d r u m u l pe u n d e t rec p lane te le în j u r u l soa re lu i . L a începu t a şi fost h r e t ă d r e p t p l a n e t ă mică ; în u r m ă i -s'a obse rva t o coadă s c u r t ă . As­t r o n o m i i n u i-au ca l cu la t e lemente­l e p â n ă 'n momentu l c â n d scr iu a-ces te r â n d u r i , aşa că nu v ă pot da m a l mul t e a m ă n u n t e . Cometa Neuj­m i n e m a l p u ţ i n s t r ă l u c i t o a r e decâ t .Metcalf şi p robab i l că se află la o d e p ă r t a r e ce t rece de 200 mi l ioane k i iome t r i .

-Acestea s u n t fa imoase le r ăzbo iu ­l u i ba l can i c , n e î n s e m n a t e ca şi po­p o a r e l e c a r i s'aîi l up t a t . S i n g u r i a s ­t r o n o m i i le po t d a a ten ţ ie .

P o a t e v ' aş l fi s p u s câ t eva amă­n u n t e a s u p r a • î n f ă ţ i ş a r e ! lor, d a c ă l u m i n a L u n e ! p l ine n u m ' a r fi îm­pied ica t ; c red î n să că voiu pu tea să fac a c e a s t a î n n u m ă r u l vii tor.

A r fi; î n s ă p ă c a t s ă se înche ie a-n u l , f ă r ă s ă se a r a t e vre-o cometă f r u m o a s ă .

P r o b a b i l că p e n t r u noi , o aseme­n e a cometă n u a r m a ! fi „ come ta Tăzboiulu i ' , ci „ cometa ho le re i " !

Vic to r Anes t in ,

S F Â R Ş I T — I n t i ' i i r . p a r c —

Pe-a verii falnică ruina Domneşte a toamnei jale mula. In auria el rugină Grădina ѵг basm e prefăcu ă, — Iar sub vrăjita, scrii, -pace — In largul el cuprins pu<tiiî Splendoarea firii, moartă, zace Ca o regina 'nlr'un sicriu.

In cer aprind făclii de doliu. Frunzişul veştejit ce-l calc Peste pămâu' ' ' ' it s'a 'ntins linţoliu. jreste fjaittuii.i. sa luttts ii/iuji'.a. Copac г 'ml par un catafalc. Sunt singur. Greerii suspină... Şi.'ntris'tător. clin când, in când, Pe bolta cerului senină Trec .şiruri de cocori, ţipând.

Din flori lăsate 'n frig să moara, Să 'nalţă un vag parfum, bizar. Din aer, stol dc corbi coboară C'un vael lung şi funerar. . Privindu-г cum îşi curmă sborul Mă plimb pe-alei ca !n labirint. Şi 'n suflet simt că-пй naşte dorul Cu visuri inima s'o mini.'

Trudit de drum şi greu de jale Masez pe-o bancă din terasă Si 'nmărmuretc privind iu vale La поаріел, care 'ncet se lasă. Deodată 'n pacea-adormtioare O goarna 'ncepe-o dulce larmă ; Cu nole lungi, tremurătoare Se sună «ruga» la cazarmă.

In maiestatea cl... pribeagă Mai stranie ca 'ntotdeauna : Pe orizont răsare 'ntreagă A nopţii vră'iloare: luna. Şi sub feerica-i lumină. — Mişcaţi de vântul din. aici — Din ramuri murmurând se 'nchină Copacii toţi in faţa el.

Pe cer, fugar, spre zări sendrumă Un cârd dc nori. cu chip de fulgi. Din boltă cad scântei dc brumă Şînvălue pământii 'n giulgi. Vibrând pluteşte '/г firea toată Un alb potop de-astvală ceaţă; E-o noaptc-aiâi de luminată De par'că-i zori de dimineaţă!

Pc lacul sidefat de lună Doi îndrăgiţi işl mână barca ; Par'cá-l Ófclia nebuna Cu tristul prinţ de Danemarca. — K/.se; ' Şîhcep a mi plânge n piept

Dorinii de-o mult chemată clipă... Când mi-o aduci noroc nedrept?'. — O cucuvea deaupra-ml ţipă..

Prin corp îmi trec fiori de glliaţă— E-iin ţipăt, care ştiu ce'nseamttă!— O ! sunt de mu/l sătul de viaţă Şi inima, să mor, -mă 'ndeamnă ! De m'ai menii să sufăr numa Joc trist al vorbelor destinun... Poţi să m'adormi, pe veci, şu-acuma Somn dulce, curmâtor de chinuri! Gala ţ i . E m i l M a u r

U N I N T E R I O R I n odă i ţ a s c u n d ă , î m b r ă c a t ă cu

scor ţu r î , focul a r d e l in i ş t i t în soba m a r e , b ă t r â n e a s c ă , cu firizi bolt i te . I n r u m e n e a l a f lăcăr i lor , în f u n d u l d i v a n u l u i , do rmi tează b u n i c u l p â n -tecos, cu comanacu l pe ochi şi cu c a n a l u l de m a t a să pes te fa ţa roşie, b u n i c a m ă r u n ţ i c ă , î nvă l i t ă , p â n ă s u b b ă r b i a a scu ţ i t ă , î n t r ' u n şal s t ră ­vechi , tu rcesc , nepo ţ i ca b a b a e şi c r e a ţ ă şi u n m â ţ n e g r u ca p ă c u r a .

O u n d ă de v â n t se izbeşte in fe­r e a s t r a î n g h e ţ a t ă , p l ină cu g a r o a f e invca l t e . B ă t r â n u l t r e s a r e , îşi scar-l>mă somnoros vâr fu l n a s u l u i şi m c r m ă e ş t e , f recându-ş l pa lme le :

, ,Aşaaa . . . Ia s ă vedem, ce m a l e cu politicalele.. ."

Se î n u n d e , măreş te p a r a g a l b e n ă a l ămp i : de pe m a s ă , ia oche lar i i c'o s t ic lă p lesn i tă şi p r i n s ă — î m p r e j u r cu cea ră roşie, şi , î n t i n z â n d g â t u l , ir a şează , c l ip ind, pe vârful nasu lu i ,— d u p ă a s t a , ia Universul de a l ă t u r i , şi p r i nde a s loveni ' r a r , l u n e c â n d încet u n deget pe r â n d u r i l e negre .

B ă t r â n a of tează: •,1a să d a u şi eu u n p a s i a h ţ . . . P a -

s i a n ţ u l lu i Napoleon! ' ' Şi ap lecându-se , ia de pe m e s u ţ a

de l â n g ă pa t , n iş te că r ţ i de joc u n ­s u r o a s e , l e ' a m e s t e c ă , le momeş te şi, l ă s â n d u - s e . î n t r ' u n cot, începe a le în ş i r a , î n g â n d u r a t ă ,pe m a c a t u l al­b a s t r u , cu în -deda t peste g u r ă .

Nepoţ ica ia în b r a ţ e u n . p a i a ţ vechi , f ă ră n a s şi fără-o m â n ă , şi p r i n d e a-î c â n t a înce t ine l , cu g u r i ţ a roş ie f ăcu tă bo t i şor :

„ H a d a liulia cu m a m a , că m a m a l'o l egăna! ' '

L a m p a î m p r ă ş t i a î m p r e j u r o lumi­n ă moa le , de a m u r g i t . Din podu'. cu gr inze le î n c ă r c a t e de g u t u i şi m e r e domneş t i , se c e r n e a u mirezme dulci . P e m e s u ţ a de l â n g ă d i v a n iucea u n c h i u p mic de st iclă, a s t u p a t c 'un colţ de gaze tă g ă u r i t ă ; şi, î n l ă u n t r u , în apă , se l ă m u r e a o scă r i c i că de d r a -v i ţ ă şi u n bro tăce l . L â n g ă ch iup , ho­d i n e a c iubucu l de cireş a l b u n i c u l u i , cu i m a n u l de c l i imbar , ochelar i? cu s â r m e a b u n i c ă ! şi un ceornp roş , ne i sp răv i t , cu andre le le în el.

Nepoţ ica îş i aşeză p a i a t u l încet , pe

_ d e IM. IM. - B E L D I C E A X U

pat , în u m b r ă , şi-1 învel i , b in i şor , p â n ă s u b bă rb ie .

Apoi v â r â n d u - ş ! c ă p u ş o r u l î n c â r -l i on ţ a t î n t r e g a z e t ă şi b a r b a a lbă a b u n i c u l u i , c i r ip i subţ i re l , c l ip ind d i n ochişor i i a l b a ş t r i :

„Bun icu ţu l e , b u n i c u ţ u l e , h a i d e m ă log ma ta l e s ă n e zucăm de-a as-cuntu...

— Haide , d r a g a b u n i c u l u i , nepur-cică.

— Gata? î n t r e a b ă fet i ţa a s c u n z â n -du-şî fa ţa în pe r ină .

— Nu , n u , — s ta ï , n u e g a t a ! B u n i c u l se coborî g r eo i d in fundu l

d i v a n u l u i ; şi începu a umbla t ip t i l , în p a p u c i , pe lă icere le v â r s t a t e , cu fa ţa roşie-gotcă, l u m i n a t ă de u n z â m b e t fericit, c ă t â n d u - ş î u n loc de a s c u n s .

— Ga ta , bun icu le? — Nu, n u , n u . . . Nu-l g a t a ! Şi a j u n g â n d l a d u l a p u l b ă t r â n de

n u c mas iv , îşi v â r î gâ f â ind , p â n t e ­cele î n t r e el şi sobă şi t r ă g â n d re ­pede în fa ţă u n ji l ţ , se p i t i jos şi s t r i g ă cu t a i n ă m a r e :

— Cu-cuuu! Nepo ţ i ca se coborî de pe d ivan , a-

' .ergă cu paş î m ă r u n ţ e l p â n ă în m i j ­locul casei , şi , opr indu-se , a scu l t ă , cu ochişor i i a l b a ş t r i desch i ş i mar i , cu m â n u ţ i l e . g răsu l i i î n t i n s e în lă­t u r i - şi z ă r i n d vârful c o m a n a c u l u i d u p ă j i l ţ , se repezi b ă t â n d d in pa l ­m e şi s t r i g â n d :

— Ho-hoco, te văd , ho-ho, te văd. . . Şi bun icu l eşi la lumină , î n t r ' u n

p a p u c ' şi un c io rap , gâ fâ ind şi r â ­z â n d gros , ca d in fundul u n u l bo-loboc:

— Ifo-ho-ho! I a r nepo ţ i ca r â d e a subţ i re l , f ă c â n d

g rop i ţ i în obra j i i t r a n d a f i r i i , şi bă­tea repede-repede din palme, cu cap-şc ru l creţ r ă s t u r n a t pe spa t e :

— Acu să încalec i , m ă log m a t a l e , b u n i c u ţ u l e , pe B a l a n u . . . se r u g ă cu lcându-ş t capu l c â r l i o n ţ a t pe -un u m ă r .

B a l a n u e r a u n cortel popesc , de doc, oare h o d i n e a î n t r ' u n unghe r .

Bun icu l îl l u ă , î nca lecă pe el, şi prinse, a s ă r i p r in o d a e ş 'a sforăi ca Duc ipa lu l lu i Macbedon .

N e p o a t a î-âlta în u r i nă , cu ech i şo riî sti ű l i K i í o r í ele i o i k h o . Bă i i â r . n l î ş i D u t u r a ca:::ifui coai t r .yjr . ' lu l şi S Î r o t . M n e c h e z â n d şi s l o r ă i n d p r in c a ­să , i a r b ă t r â n a ţ ipa d i s p e r a t ă d i n fundul p a t u l u i :

— D a ' a s t â m p ă r ă - t e , o m u l l u i D u m n e z e u , c'aî s ă d ă r â m i c a s a !

Şi b ă t â n d u - s e e u p a l m a p e s t e g u r ă , p r i n s e a ş i face cruce.

D u p ă ce m a i d ă d u astfel c â t eva t â rcoa le , b ă t r â n u l căzu pe-o c a n a ­pea , g â f â i n d şi ş t e r g â n d u - ş l fa ţa a-s u d a t ă c u b a s m a u a .

N e p o ţ i c a se su i pe c a n a p e a şi se g h e m u i l â n g ă b u n i c :

— B u n i c u ţ u l e , b u n i c u ţ u l e , cum c â n t ă cucosul?

B u n i c u l îngh i t e , l ungeş t e g â t u l şi t r â m b i ţ e a z ă o d a t ă p r e l u n g :

— Cu-cu- r iguuu! — Da ' g ă i n a c u m fase? — C o t - c o t - e o t - c o - d a a a c ! i zbucneş te

b ă t r â n u l ascu ţ i t , ca o g ă i n ă spe­r i a t ă .

— Valeu , m ă a s u r z e ş t \ omule , p r i nde a se v a i t ă b u n i c a d u c â n d mâin i le la u rech i .

— Da ' culcamd cum fase? î n t r e b ă i a r nepoţ ica .

Bun icu l î ş i t r e c e z â m b i n d , d e g e t e l e r ă ş c h i r a t e p r in b a r b ă , se scoa lă c u g r e u t a t e de pe c a n a p e a , păşeş t e l e g ă -n â n d u - s e , p â n ă 'n mij locul o d ă i i , ş i , v â r â n d u - ş l mâ in i l e în b u z u n a r e l e caţaveiceî , o r ă s f r â n g e la s p a t e c a pe-o coadă de c u r c a n , şi gheboş indu -se, începe a se ro t i şi a pufn i fudul, c u ochii b u l b u c a t ' , cu c iucur i le al­b a s t r u al c o m a n a c u l u i a t â m â n d u - I peste n a s .

Apoi , deoda tă , p r i n d e a ţ i pa întoc­m a i c u m ţ ipă c u r c a n i i :

— I u - i u - i u - i u . . . Codru-codru-ce-d ru -cod ru !

N e p o a t a r â d e cu 1 acr im»; i a r bă­t r â n a şl face c r u d m a r i ca î n a i n t e a icoanelor . Şi b ă t r â n u l , d u p ă ce i s ­prăveş t e , se, su ie l in iş t i t în fundui d i v a n u l u i , m â n g â i n d u - ş i b a r b a a l ­bă , şi a p r i n z â n d u - ş î c iubucu l de-un cot, începe a pu fă i tac t icos , t r i m e -ţ â n d ro tocoale sp re gr inze le încă r ­ca te .

I n o d ă i ţ a j oa să , p l i n ă de mirez-mele g u t u i l o r şi me re lo r de pe g r i n z i şi-a g a r o a f e l o r învo i te ele pe pr ich i -c iul ferestrei , — se în t inse , din nou, l in iş te . Nepoţ ica îş i l u ă i a r p a i a ţ u l c â r n şi începu a-l l e g ă n a m â n g â i n-du-1. M â ţ u l , n e g r u ca un d r ă c u ş o r . to rcea c l ip ind s o m n o r o s dih Ochii g a l b e n i ca c h i l i m b a r u l . Orn icu l ve­ch ia , d e a s u p r a p a t u l u i , îşi p i imba încet u m b r a l imbi ' , pe s coa r ţ a al­b a s t r ă , pe c a r e a l e r g a u n călfireţ ca pe-o zare de cer.

B u n i c a , po to l i t ă , se cobori , ca o u m b r ă , şi p r e g ă t i de ceai t í : p u s é sa­m o v a r u l de a l a m ă în mij locul mesei , aş»ză încet işor , cu m â i n i l e el u sca t e şi' zbârc i te , t r e i ceşti zug răv i t e şi o g ă r ă f i o a r ă de cr i s ta l , î n r o ş i t ă p â n ă la j u m ă t a t e , de rom, î n ca r e î n e g r e a o cruce, o scă r i ţ ă , o s u l i ţ a şi n iş te cleşte de l emn. B ă t r â n a se su i i a r pe p a t şi r ă m a s e n e m i ş c a t ă , ca u n por­t re t vechi .

L u m i n a de a m u r g i t a l ămpi i lu­cea du lce pe l u c r u r i l e b ă t r â n e ş t i de n u c ,pe s a m o v a r şi pe g ă r ă f i o a r ă de c leş ta r , în ca r e se l ă m u r e a u ' s u d e l e cu ca re a fost c h i n u i t M â n t u i t o r u l .

S a n o v a r u l p r i n s e a c â n t a încet , ".a un Lăţi a n ca r e a r m u r m u r a p c n a s un psa lm. F e t i ţ a se cu .case eu capul p.'i g e n u n c h i i b u n i c u l u i , cu p ă p u ş a ia p iep t , — şi a s r a l t o . c a o c h i s o n í í . lbar t r i ; ca d o u ă flori d e in , în in-m.li,":.

I -eudată , _afară , in noap t e , la fe­r e a s t r a î n g h e ţ a t ă , s u n a sfios u n clo­poţel , g e a m u l se .-.imeni şi Iu t i c u cr in i i lu î de g h e a ţ ă , şi g l a s u r i sub­ţ i rele p o r n i r ă s ă c ân t a n a ş t e r e a p r u n c u l u i s fân t în s t a u l u l dela B e ­t h e n .

Fet i ţa s ă r i în sus : — Ce-! a s t a , bun i cu ţu l e? I a ! ş i r ă ,

n . a s e c a ' n d^geţe ! (:i a 'U'. — Ste la r i i , d r ă g u ţ e , s te la r i i . — Vau să văd si eu stelaţii, bun»

cuţule , . vau sâ-I v ă d si e u . . .

D u m i n i c ă , 1 Septertibrie 1 9 1 3 . UN!VERSI"L LITERA!» No. 3 a . — 5 .

— Sta i , că-î c h e a m ă bun icu l , Ü eh c a m ă !

Şi b ă t r â n u l puse c iubucu l pe mar ­g i n e a inesut i t , .se coborî greoiu d in pa t şi bătu ' I I fe reas t ră :

— Ѵс;іЦ' 2 ijücfí în casă . . C â n t a r e a conteni , se a u z i r ă t ro­pă i tu r i a f a r ă şi uşa se deschise m a ­re, şi t rei l ânc î , de-o ş c h i o a p ă , i n t r a ­r ă cu s t e a u a do h â r t i e . T u s t r e i eraţ i a lb i de o m ă t şi cu n ă s u ş o a r e l e roşi i ca niş te a r d e T .

Clopoţelul sună. l impede. Băeţ i î îşi s coase r ă cuşmi le m a r i , se î n t o a r s e r ă c u m i n ţ i , cu feţele se r ioase , s p r e icoa­n e şi, r i d i c â n d ochi i , î n c e p u r ă a c â n t a cu g l a s u r i sub ţ i r e l e :

„Trei erai dela răsărit Cu steaua călătorind..."

B ă t r â n i i şi nepoţ ica , a s c u l t a u ne­cl in t i ţ i ca z u g r ă v i ţ i , cu u n zâmbet t r i s t pe feţe.

I a r iMaica-Domnulu r , cu p r u n c u l la s ân , p ă r e a şi ea că a scu l t ă , c a în­t r ' u n vis, în r i imenea la do zor i a candele i .

LUeratura franceză

A r b o r e l e s l â n t d o i n ( H l i e U e n d è s

î m p i n s ă po m ă r i necunoscute , de că t r e u n v â n t c a r e n i c i o d a t ă n u m a i umf lase pânze , n a v a Cucer i to ­r u l u i , d u p ă f u r t u n i , p r i m e j d i i şi a-t â t e a z a d a r n i c e a m ă g i r i , t r a s e l a m a l î n t r ' u n colţ p u s t i u ; aci t r e b u i a să se s t ab i l ească şi s ă t r i umfeze n a ­ţ i u n e a n o u ă pe c a r e o a n u n ţ a s e r ă prooroc i r i le , şi şeful coborî pe m a l cu tova răş i i s ă i a r m a ţ i cu t a r a ş e şi secur i . î n a i n t e a lor se desch idea o p ă d u r e imensă , dieasă, s ă l b a t e c ă , u n d e r ă c n e a u şi ş u e r a u f iarele ge­loase de s i n g u r ă t a t e a lor! L a aceas ­t ă pr ive l i ş te m u l ţ i o a m e n i se d ă d u r ă înapo i . ,

, Aceas tă ţ a r ă , z iceau eî, n u e p ro -r r i c p e n t r u î n f i i n ţ a r ea u n u i o r a ş şi e mai b ine să n e umflam pânze le , p e n t r u a descoper i o a l t ă ţ a r ă ! " D a r Cucer i to ru l a!es de P r o v i d e n ţ ă , r ă s ­p u n s e :

„Aci t r e b u e s ă r i d i c ă m ce ta tea! I n loc de r ă d ă c i n i , locuin ţe le fiilor lu i A d a m se vor înfige în p ă m â n t şi a-coper i şur i le lor se vor r i d i c a ma i s u s de câ t cele ma i î na l t e f runzi -Turi; o r a s ă omenească , f ră ţească , va creş te şi se va î n m u l ţ i acolo u n d e a c u m r ă t ă c e s c şerp i i şi t i g r i i . T ă i a ţ i tu f i şur i le ! T r â n t i ţ i la p ă m â n t a rbo­ri i ! La l u c r u t o v a r ă ş i ! "

Nimic n u se opuse a c e s t u i o rd in . Se af lau , la m a r g i n e a păidurei

î n a i n t e a b r a ţ e l o r armrate, f runz i şu r i r es f i ra te , dosp i că tu r i de r a m u r i şi f iare s p e r i a t e fug ind sp re a s e u n z ă -tor i le p ă d u r e i .

I I O secure lovi un s te ja r . Aces ta e r a

u n a r b o r e a şa de mare . a ş a de s tu­fos, a ş a de m ă r e ţ . în câ t aceş t i oa­men i , n u m a i v ă z u s e r ă în ţ a r a lor n-nu l ca aces ta . El s t ă p â n e a î n t r e a g a jaâdure, a s e m e n e a u n u l r ege u r i a ş al u n u l popor pi t ic , şi v u l t u r i i ce se î n v â r t e a u î m p r e j u r u l v â r f u l u i s ău , n u p ă r e a u m a i m a r i , v ă z u ţ i de jos. ca p ă s ă r i l e de pe măceş . La i n i ­m a lov i tu ră de secure , o voce. c a r e cşia. din s te jar , vorb i g r a v astfel :

. .Oameni , veni ţ i de d e p a r t e , ce mâ­nie vă î m p i n g e să -mi nec ins t i ţ i bă­t r â n e ţ e a mea? Cu mul t t i m p î n a i n t e ca p r i m u l n ă s c u t să fi p i âns la s â n u l p r i m e i femei, m 'am r i d i c a t sp in te­c â n d a d â n c i m e a so lu lu i cu r ădăc i ­ni le mele, s f â ş i ind n o r i i c e ru lu î cu r a m u r i l e mele şi c ă d e r e a g h i n d e l o r mele a s e m ă n a t î m p r e j u r u l meu m u l ţ i m e a r a s e i mole.

M a r t o r veşnic al l u c r u r i l o r efe­mere , am văzu t n ă p u s t i n d u - s e fur­t u n i cai'I n ' a u p u t u t să m ă t â r a s c ă , v u l c a n i i e ş ind şi i n t r â n d în p ă m â n t , v a l u r i n ă p u s t i n d u - s e şi i n su l e î n g h i ­ţ i te de fur ia va lur i lo r .

î n a p o i , ne legiui ţ i lor ! Sunt bunicul străvechi ă, vrednic de a fi cin-Ut ca Însuşi Dumnezeu!'-

M. S. Regele a binevoit si confere medalia «Răsplata Munceï» cl. 1, d-lui Gheorghe Malcescu, consilier comunal şi mare comerciant în Sinaia, care a înfiinţat şcoala de adulţi din localitate şi a muncit pentru propăşirea învăţământului. Ilustraţia noastră reprezintă pe d. Mateescu înconjurat de prietenii săi cari Vau sărbătorit'si de delegaţii ministerului instrucţiei, can i-au remis insignele mt daliei.

P ă d u r a r i i î n t r e r u p s e r ă luc ru l k v t r e m u r â n d de frică, p ă t r u n ş i de rel i -g i u n e , î n a i n t e a s t e j a r u l u i sr tăpânitor , a s e m ă n ă t o r u n u i b ă t r â n p ă r i n t e ; se­c u r e a t r e m u r a o a î n m â i n i l e par ic i -zilor. D a r Cucer i to ru l zise fă ră să aş ­t e p t e ceva: „ O r d i n u l m e u t r e b u e în­depl ini t , n imic n u m ă î m p e d e c ă de l a aceas ta ! " O! S te ja re , voiu t ă i a d in r a m u r i l e t a l e g r inz i p e n t r u acoper i ­şu l m e u , cum a ş cons t ru i casa ce mi se cade , cu oasele s t r ă m o ş i l o r ' m e i ! ' '

S u b î n v e r ş u n a r e a s for ţă r i lor , ar­borele căzu cu u n sgomot îngrozi tor , Şndoindu-se, ruţpându-sej răs iur- , n â n d p l a t a n i i şi u lmii ; o leoaică p r i n s ă in c ă d e r e a t r u n c h i u l u i , r ă c ­n i n d şi smuc indu-se , n u p u t e a să scape de acolo.

ІП

O secure lovi u n m e s t e a c ă n . E r a u n a r b o r e s u b ţ i r e şi g r a ţ i o s ,

c a r e se îndoia , c h i a r c â n d n u b ă t e a v â n t u l , p a r ' c ă de frică s a u de ru ­ş ine .

S u b secure , se auz i o voce dulce oe eşia d in m e s t e a c ă n :

„Oamen i , veni ţ i do d e p a r t e , o h ! De ce-mi faceţi rău? Nu vedeţ i c â t de del ica t ş i s u b ţ i r e s u n t ş i n ' ave ţ l m i l ă de mine , a t â t de s lab?

Mul ţ i d i n t r e voi a u l ă s a t a c a s ă , fără îndo ia l ă , în ţ a r a lor d e p ă r t a t ă , o so ţ i e s a u o logodnică a c ă r o r d ra ­goste i-a u r m a t c u r â n d u n i c i l e ca r i zboară î m p r e j u r u l ca t a rde lo r . P r i ­viţ i , p i i v i ţ l ! Nu s u n t eu tot a ş a de svelt ca ea? Nu am în t r e m u r a r e a f runzelor mele, frica care o cuprin­de în seara primului sărut? Ascul­t a ţ i ! şi veţi r e c u n o a ş t e în su sp inu - ' r i le mele, d r ă g u ţ a sa voce r ă s l ea ţă . O a m a n ţ i ! O soţ i lor! Nu veţi fi a t â t de c ruz i ca să ch inu i ţ i v r e o d a t ă un arbore care se aseamănă eu iubita".

P ă d u r a r i i î n t r e r u p s e r ă lucru l lor. t u r b u r a ţ i de amint i rea , de d ragos te , î n a i n t e a f r u m o s u l u i mes teacăn , un­de t r ăo ş t e farmecul t ine r i lo r femei.

Securea t r e m u r a ca în t r ' o m â n ă r i d i c a t ă a s u p r a a n u l copil ce cere e r t a re . D a r Cuceritorul zise:

„Omul t o t d e a u n a v rea să i se în­depl inească vo in ţa , f ă r ă să aş tep te zadarn ice le respecte . Mes teaeăne , voiu d i s t ruge s l ă b i c i u n e a ta , c a r e m ă s u p ă r ă , mă înfur ie !"

Sub o u ş o a r ă s for ţa re , a rbo re l e căzu t â n g u i n d u - s e ca de mo#r te , in doindu-se , r u p â n d u - s e , r ă s t u r n f t n d b u r u e n l si i e rbur i înf lor i te ; o libe­lu lă , p r i n s ă pe j u m ă t a t e în c ă d e r e a t r u n c h i u l u i , n u pu tea să zboare , bă ­tea ac ru l in zada r , cu a r i p i o a r e l e ei.

Î V

O s ecu re lovi o salcîb. E r a u n a r b o r e me lanco l i c c a r e se

î n d o i a c ă t r e o b a l t ă l in i ş t i t ă , l ă s â n d s ă a t â r n e r a m u r i l e e i a s e m ă n ă t o a r e p ă r u l u i des făcu t a une i v ă d u v e pe u n m o r m â n t .

S u b secure , vorb i o voce t r i s t ă , c a r e eşia d in salc ie :

„ O a m e n i veni ţ i de depa r t e , n ' ave ţ i o a r e mi la de mine , c a r e p l â n g ?

Voi n u aţ i p l â n s n i c ioda t ă? Şi c u m s t a u c u f u n d a t ă în o d u r e r e veş­n i c ă ! n u a ţ i ap leca t v r e o d a t ă f run­t e a v o a s t r ă s p r e p a t u l u n d e m u r i a u n copil iubi t , s a u sp re u n m o r m â n t u n d e se od ihneş t e o m a m ă cu p ă r u l cenuş iu? O voi t a ţ i f ă r ă copii! O voi, fii or fani , în numele do l iu lu i comun , c r u ţ a ţ i - m ă şi l ă s a ţ i - m ă î n a c e a s t ă s i n g u r ă t a t e u n d e a d i e r e a se t â n g u -«şte, l ă sa ţ i -mă s ă p l â n g în to tdea ­u n a în a p a m o a r t ă , f runză d u p ă frunză! 1 '

P ă d u r a r i i î n t r e r u p s e r ă luc ru l lor î n d u i e ş a ţ i - de a m i n t i r e a m o r ţ i l o r ; î n a i n t e a sălciei dezolate , c a r i le a-m i n t e a ü c imi t i re le p a t r i e i , s e c u r e a t r e m u r a ca în bra ţe le celor ce so duc să profaneze u n m o r m â n t .

D a r Cucer i to ru l zise: -„Omul t o t d e a u n a doreş te s ä i se

î ndep l inea scă vo in ţ a f ă ră să a ş t e p t e z a d a r n i c e d i s p e r ă r i . Salcie! voiu face d in r a m u r i l e şi f runzele t a l e f l a m u r i folosi toare şi b r a ţ e l e t a l e r u g ă t o a r e şi lacr imi le t a l e cum le-aş ' a r u n c a î n t r e b lăn i le u n u i coşciug. î n t r ' u n j ă r a t e c ce fierbe p r â n z u l m e u s a u în focul f ierăr ie i mele!' '

S u b o u ş o a r ă s for ţare , a rbo re l e căzu s u s p i n â n d , îndo indu-se , r u p â n ­du-se, i ' ă s t u r n â n d n u f ă r i i bă l ţ i lo r şi lotuşi i ga lben i . O a g ă ţ ă t o a r e p r i n s ă în c ă d e r e a t r u n c h i u l u i , n u p u t e a s ă scape; a ş a de' p i ldă , p ă r e a o Ofelie trasă de păr.

V •In z a d a r cei lal ţ i a r b o r i a i p ă d u r i i

înce rcau p r i n r u g ă m i n ţ i l e lor să o-p r e a s c ă secur i le u c i g ă t o a r e . Toţ i că­deaţi s u b b ra ţ e l e p ă d u r a r i l o r , ""în t imp ce Cucer i to ru l - se g â n d i a nu ­m a î l a p u t e r e a şi g lo r i a v i i toare i n a ţ i u n i . In fine, ceea ce o d i n i o a r ă e ra o p ă d u r e imensă , p l i n ă d e r ă c ­ne te şi ş u e r ă t u r i , a c u m e r a o câm­pie u n d e se r id i ca ce ta tea . Un sin­g u r a r b o r e r ă m a s e nec l in t i t , p e c a r e o u l t imă l o v i t u r ă e r a g a t a să-l do­b o a r e la p ă m â n t . O p ă s ă r i c ă coco­ţ a t ă pe o r a m u r ă , zise:

„Ce vre ţ i s ă faceţi , o a m e n i ven i ţ i de depar te? S u n t pasărea , poetă a d i - / roi nete lor r ăco roase de p r i m ă v a r ă , a<i

ca lde lo r n o p ţ i de v a r ă . E obice iu l îneu de a-mî face cuibul şi de a c â n ­t a po aoest a r b o r e .

D a c ă Taţ i r ă s t u r n a , eii a r t r e b u i s ă sbor d e p a r t e de aci şi n i c i o d a t ă , n i c i o d a t ă şi n i m e n i n u m ă v a m a î auz i c â n t â n d ! ' ' P ă d u r a r i i , de a c e a s ­t ă d a t ă , r i d i c a r ă d in umer i şi r â s e ­r ă cu poftă, ridicară apoi securile-.

D a r Cucer i to ru l zise a t u n c i : „Voi c a r e aţ i lovi t ' s t e j a ru l т а с э

tos , m e s t e a c ă n u l a s e m ă n ă t o r t iner i ­lor femei şi sa lc ia c o n s o l a t o a r e a morţ i lor , l ă s a ţ i p ă s ă r o i aces t a rbo­re , c a r o e sifânt, p e n t r u că o voce a c i c â n t ă ! Omul a r suferi s u b u m ­b r a sa , f ă r ă b u c u r i e , f ă r ă c u r a j , da­că p e n t r u a-i fermeca sufletul ş i p e n t r u a-i î n f l ă c ă r a i n i m a n u i - a r zice' c imvva, c â t e o d a t ă , o c â n t a r e ! "

In r o m â n e ş t e de Od. A. Apos to l

4? ж%_т Si

De ce masori cu ochii, zarea, Când toamna vine timpurie; De ce te 'njaşură 'ntristurea Şi inima fi-e tot pustie ?

Când sboară n şir prelung cocorä. Şi se tot duc către apus, De ce gândeşti ta muritorii Şi te apucă un dor de dus?

0 ! lasă-ţi, frate, 'n jos privirea Robit amurgului târziu: E-atât de ne'nţăleasă firea Ce leagă omul de sicriul

S C R I S O R I . . . Scrisori... si iar scrisori deşarte, Nimicuri sfinte, mincinoase, Dinlr'o epocă-aşa departe : Scrisori şi iar scrisori deşarte* Regrete, 'amintiri duioase!

Jn vechiul plic de vreme ros V"am adunat in'număr mare S'aţi tot dormit fără folos. In vechiul plic de vreme ros, Că si cadavre 'n nemişcare...

Dar azi, cu lacrimi şi căinţă, Pe toate vă arunc în foc... Veţi arde ! e a mea sentinţă, Hărţii, fără noroc!

S e b a s t i a n H o r t o p a n »

•>.\

UNIVERSUL L I T E R A R

w

— Aşa e! E o p a s ă r e m ă r e a ţ ă , o ffcysăre r a r ă , a a r t u n u şt i i ce necaz a m t r a s de p e u r m a t a t ă l u i p ă u n u ­l u i pe care-1 vezi în cu r t e colo.

— E cu p u t i n ţ ă ? o p a s ă r e a ş a DES f rumoasă? . S t e t eam în b a l c o n u l case lo r luî Cer­ne seu de là ţ a r ă în t r ' o d u p ă p r â n z ş i vorbeau . P r i e t e n u l lu î , Nico leanu , văzuse pe g e a m u l deschis a l ba lco­n u l u i u n p ă u n t r e c â n d r a r î n sp re g r ă d i n ă şi n u se p u t u s e o p r i de a-', a d m i r a .

Zi de Iun ie , ca ld a f a r ă , d a r pe fe­r e a s t r a desch isă se s t r e c u r a ca o şu­v i ţ ă de m a î mul te fire de p a i a a j e n o bea re de ae r r ăooros .

— Da ' ce s 'a î n t â m p l a t ? î n t r e b ă cur ios Nico leanu .

— Ce să ce î n t â m p l e ? S ă fe rească D-zou de maï r ă u ! P o a t e a fost ui i no roc că n ' a scos ochiî feti ţei mele . . ,

— C u m se poate? — Să vezi. Cornescu, cu t o a t ă î n t â m p l a r e a ne­

no roc i t ă n u p i e r d u s e d r a g o s t e a ce a^ avea p e n t r u p ă u n i . Se g â n d i p u ţ i n d a c ă t r e b u i a să s p u n ă pe s c u r t ca ia ce se î n t â m p l a s e , s a u s ă se lase s u b impres i i l e f rumoase ce le avusese de la p ă u n u l '.ui şi să le poves tească şi lu i Nico leanu .

El n u u i t a s e d u r e r e a p r i c i n u i t ă de p a s ă r e a b i za ră , d a r clipele de r a r ă a d m i r a ţ i e ce-î p r o c u r a s e p ă u n u l , îl încă lz i p u ţ i n . E l se l ă s ă cu g â n d u l în spre a m i n t i r i şi î ncepu :

— A c u m doi a n i pe p r i m ă v a r ă , a m c u m p ă r a t de'.a u n i n g i n e r d in B u z ă u o pereche с'э p ă u n i t i ne r i . I -am a d u s î n t r ' o cu t ie în t r ă s u r ă p â n ă aci . Ser­v i t o a r e a i-o înch i s vre-o câ t eva zile în coteţ, pe u r m ă le-a da d r u m u l p r i n cur te . C â n d s 'au v ă z u t a f a r ă a-m â n d o î se u i t a u cu r ioş i cu g â t u r i l e î n t i n s e c â n d la casă , c â n d î a porum­ba r , când la copaci i d in g r ă d i n ă şi p a r ' c ă a r fi v i u t s ă se î n t r e b 2 : „Da" u n d e s u n t e m no i a ic i?" C ă l c a u r a r şi ne înc reză to r i î n p a s u l lor, u a u l l â n g ă a l tu l . R ă ţ o i u l leşesc c â n d î î v ă z u î ş T roş i ca focul ciocul spre eî şi se puse pe u n fâsâ i t şi u n p lescă i t d in cioc, t r e m u r â n d u r ş î coada , de se cam codi ră păun i i . P o r n i sp re eî greoi , î n c l i n â n d m e r e u d in cap şi voi b ind PO l i m b a luî , de c r edea i eă-î î n t r e a b ă : „ D a ' voî de p e ce l u m e a ţ i căzu t a ic i?"

Şi dete s ' apuce p e p ă u n de coadă . P ă u n u l o r id ică ma î i a t ă* în s u s şi se ier i în l ă t u r i cu u n p a s u şo r ş i a t â t a de e legan t . . .

Sos i r ă ra ţe le leşeşt i . Cum lo vă­z u r ă r ă ţ o i u l p o r n i m â n d r u s p r e ele .şi le spuse p a r ' c ă n o u t a t e a sos i r i i no i lor oaspe ţ i a t â t a de b iza r i . R ă ­m a s e în t re ele.

Veni şi cocoşul, u n cocoş m a r e n a -dolcan, cu pic ioare îna l t e , cu c a p mic si cu c r e a s t a b ă t u t ă , cu pene roş ­cate c a r T b ă t e a u în a u r i u pe g u ş ă . Ma î ţ a n ţ o ş po rn i d r ep t s p r s p ă u n şi dete să se r e p e a d ă spre e l . P ă u n u l începuse să m a î p r i n d ă c u r a j . î n t i n ­se ciocul sp re e'. şi r ă m a s e r ă a ş a a-m â n d o î g a t a să. se r e p e a d ă .

I n v remea as ta , p ă u n i t ă s e s t recu­r ă de două o r i m l ă d i o a s ă p r i n t r e e l şi-î despăr ţ i . Găinc le , t r e c u r ă r a r câ te u n a sp re teică, se o p r i r ă p u ţ i n , se u i t a r ă la el cu r ioase , şi-şî v ă z u r ă de d r u m .

A doua zi, a t r e i a zi, t o a t e p ă s ă ­rile se ob i şnu i se r ă cu eî. Cerce ta se ră t o a t ă grădina; , vi ea a s t a de l i n g ă casă , o g r a d a , a ş a în câ t p ă r e a u că a u ieşit d in oii aici . Cu m a r e g r e u t a t e s e a r a serv i tor i i ÎI b ă g a u în coteţ, p â n ă c â n d s'a încălz i t v remea şi i-a l ă s a t s ă d o a r m ă p e a f a r ă p e u n d e v r e a u eî: c â n d pe. g r a j d sus , c â n d p e m a g a z i e , c â n d pe vâr fu l co te ţu lu i . I n t r ' o s e a r ă se s u i s e r ă a m â n d o i p e magaz ie de v r e m e , clar n ' a v e a u a s ­t â m p ă r , se to t u i t a u pe cer, u n cer ţen in în s p r e a m u r g , şi n u vo iau s ă se aşeze l a u n loc. S 'au da t jos şi a u

de ШіЬа.езсѵ.-2Ѵі<угііп

i n t r a t s i n g u r i î n coteţ : , ; Ce s ă fio a s t a , n e z i ceam noï a ï caseï . De ce n u se cu lcă p ă u n i i a f a r ă ? "

Pes t e n o a p t e a t r a s o p loac s t r a ş ­n i că . Am înţe les . De a t u n c i cel m a l b u n b a r o m e t r u e r a u e î : c â n d do r ­m e a u a f a r ă «raina s i g u r i că n u p l o u ă i n n o a p t e a aceea.

p m b l a u p r i n cu r t e , p r i n g r ă d i n ă c a r e c u m a p u c a ş i c a r e c u m îl p lă ­cea. Delà o v r e m e a u î n c e p u t s ă se s t r ige u n u l pe a l t u i . Ş t i i c â t c s a t u l mest ru de m a r e . EI b ine , s ' auaea c u m se chemau , „ m a u , m a u , m a u " , de c â t e ş a s e - ş a p t e . o r 7 pe r â n d , d i n m a r ­g i n e a s a t u l u i . De. e â t e o r i n u sit-am aci î n ba lcon s ă m ă u i t l a e î p r i n cur te 1 .

C â n d vedea că v ine s p r e el p ă u ­n i t ă , d e o d a t ă îşî desfăcea, coada u -r i a şă , c a um e v a n t a i ! твдте, c u s u t e de ochi , e u i r i su l a l b a s t r u s c ă l d a t in­t r ' o cornee verde p r t n s ă d s j u r îm­p r e j u r cu a l t a a u r i e m a t ă a le c ă r e i m ă r g i n i ve rz ï -aur i ï se i r i z a u în fire sub ţ i r i p â n ă se p i e r d e a u în n u a n ţ e ce se s c h i m b a u d u p ă l u m i n ă . O scu­t u r a î n t r ' u n f r e a m ă t ca dc f runze u s c a t e , şi făcea n i ş t e mişcară repez*. c ă l c â n d a p ă s a t , pe c â n d e v a n t a i u l s e m i ş c a î n a e r .

Cu p i ep tu l a l b a s t r u î na in t e , ţ i n e a c a p u l m â n d r u , a v â n d pc el o s t e m ă f o r m a t ă d in câ teva fire a l b a s t r e , şi d e te u i t a î d in fa ţă capul lu i se f ixa în pe r spec t ivă d rep t în mij locul cozii r i d i ca t e în v o a l a în aer .

D a r s ă mi-1 fi văzu t d in s p a t e : a-colo ames tecu l de puf v â n ă t , roşea t , a l b , coatele p ic ioare lor negr ic ioase , co toa re le aflbe al-e penelor , î ţ i d ă d e a u o impres ie comică şi ades n e p l ă c u t ă .

Din f a ţ ă î n s ă l ' a i fi p r iv i t c e a s u r i î n t r e g i : g u ş a l u i a l b a s t r ă , r e s t r â n g e a ape-ape de l u m i n i , ca r î aci se a p r i n ­d e a u î n t r ' u n l u s t r u orbi tor , ac i se în­t u n e c a u î n t r ' u n a l b a s t r u m a t şi sco­t e a u î n relief c a p u l mic , del icat , c u ochi î r o t u n z i , viol, cu c h e n a r e albo împre ju r . C â t ă m â n d r i e în suf le tul aces te i p ă s ă r i !

Cândi se l in i ş tea îşi l ăsa c o a d a s t r â n g â n d u - ş î r ':iele în t inse , l ung i , p u ţ i n a d u s e în s u s delà vâr f şi t re­cea p r i n cu r t e ca o l u n t r e u ş o a r ă ve-n e ţ i a n ă .

C â n d se î n t â m p l a de r ă m â n e a s in­gu r , se repezea în zbor î n t r ' u n ţ i p ă t repe ta t , repede p â n ă pe coper i şu l g r a j d u l u i şi acolo s u s d o m i n â n d în­t r e a g a livede şi vie îş i s t r i g a pere­chea : „ K e - k o o ! . . ke-kooo!" D in fun­dul viei se a u z e a r ă s p u n s u l el pc- u n ton m a î du lce , ma î femeesc. Ş i a-tui ic) el se l ă s a în zbor s p r e e a pe d e a s u p r a pomi lo r , cu. a r ip i l e î n t i n ­se, cu coada f â l f â ind î n v â n t , p â n ă d i s p ă r e a pe s u b pomi .

A t â t de m u l t î l i u b e a m , în c â t î n fiecare d i m i n e a ţ ă î n t â i de eî î t d r e -L.am:

— Ce fac p ă u n i i ? — S u n t p r i n g r ă d i n ă ! ;-i m ă d u c e a m să- î vad .

* Pc v a r ă p r i n I u n i e a ă î a c e p u t s a

se calce. Ce ţ i p ă t cu r ios , î n ţ ă g i a t scotea p ă u n i t ă d u p ă cc p ă u n u l s ă r e a d in spa t e l e e l !

Delà o v r e m e a începu t să d i spa ră păun. ' ţ a . Ş t i am că p a s ă r e a a s t a se a s c u n d e p r i n b u r u i e n i , pe sub g a r ­d u r i şi-şî d e p u n e ouă le .

I n v remea a s t a , p ă u n u l o s t r i ga m e r e u şi ea n u m a î r ă s p u n d e a . P â n ă în cele d in u r m ă p ă u n i t ă a pier i t cu t o t u l şi n u m a l ieşea d in a s c u n z ă ­t o a r e a eî decâ t l a t r e î zile.

A m d a t pes te cu ibu l e l s u b u n mr-t u c de v i ţă , i-am făcu t u n b u n a d ă ­post d e a s u p r a şi a m lăsa t -o în pace .

Eî , d a r p ă u n u l , r ă m a s s ingu r , de­venise r ă u . C â n d s e r v i t o a r e a a r u n c a boabe i a p ă s ă r i , p ă u n u l , fur ios , se l u a d u p ă g ă i n î , le c i u p e a , le g o n e a , şi n ic i el n u m â n c a n imic . T r e b u i a s ă s tea cineva. î n t r e el şi celelalte p ă s ă r i , altfel nu- î r ă m â n e a g ă i n ă , r a ţ ă , cu rcă , pe c a r e s ă n 'o c iugu lea s ­că de v r e u n fulg.

P l e c a s i n g u r p r i n cur te , p r i n g r ă ­d ină . S t r i g a m e r e u : p ă u n i t ă nu- î т з д r ă s p u n d e a .

* I n t r ' o s e a r ă s t a m cu n e v a s t ă - m a a

la m a s ă . E r a încă de vreme. F e t i ţ a m e a e r a abea de u n a n şi câ teva k m î . î n c e p u s e s ă umbie în pic ioare şi o l ă s a m adesea s i n g u r ă în g r ă d i n ă în

Dunvnecà, 8 S e p i e n b r i e , ' Í ' J I . Í

fa ţa i n t r ă r i i u n d e s>c j u c a şi blogo-d o r e a s i n g u r ă d in g u r ă cu câte-a f runză în m â n ă , cu câte o i j ieir icică.

De-oda tă a u z i m u n ţ ipă t g roazn ic . F e t i ţ a r ă c n e a în t r ' o s p a i m ă înf ioră­toa re . M'am repezi t ca u n n e b u n pe u ş ă a f a r ă . O, ce c i ipă n e n o r o c i t ă !

Feti ţa, a d a t să se joace cu p ă u n u l , i a r el, î n f u r i a t ş i -a î n t i n s penele de là a r i p i , şi-a deschis c o a d a şi cu o fu­rie s ă l b a t i c ă s 'a a r u n c a t cu ciocul î n t i n s a s u p r a fetiţei să-î s coa t ă ochiî.:

F e t i ţ a a făcu t o m i ş c a r e fer i tă , p ă u n u l n ' a î n e m e r i t c u ciocul î n och i , ci a a p u c a t - o de a r i p a n a s u l u i ş i i-a sfâş ia t -o . . .

Am l u a t fet i ţa î n b r a ţ e . Ţ i p a de-ţî r u p e a in ima . C â n d m ă u i t l a ea, v ă d u n ş i ro i d e s â n g e ca r e se p r e l i n g e a d i n a r i p a a p r o a p e des l ip i t ă a n a s u ­lu i , p e g u r ă , pe b ă r b i e şi de aicî î n p i c u r i m a r i pe m â n e c a h a i n e i mele .

S ă r i s e şi n e v a s t ă - m e a îng roz i t ă . Mi-a s m u l s fe t i ţa d in b r a ţ e , i a r eu

m ' a m repez i t în s p r e p ă u n . E l p a r ' c ă conş t i en t de ceea ce făcuse , se a s c u n ­sese în n i ş t e p o r u m b şi c u i b u r i de fasole d in g r ă d i n ă . 11 c a u t î n fu r i a t , îl găsesc şi d a u î n el cu u n b u l g ă r e de p ă m â n t u s c a t .

D a r , m i r a r e ! 11 v ă d furios, s ă lba ­t ic că se repede l a mine cu ar ip i le în­t i n s e ca în p r e g ă t i r e de zbor şi-mî s a r e î n c a p . M ă feresc, cade a l ă t u r i . P u n m â n a pe u n h a r a c şi-1 r id ic sp re el. E l î n c e p u s ă c â r â e s ă lba t i c ş i î nce rcă d i n n o u să s a r ă a s u p r a m e a . A t u n c i a m v ă z u t cu ce d u ş m a n pe r i cu lo s a v e a m aface . Dacă cu mine şi a v e a a t â t a î n d r ă z n e a l ă . . .

T r e m u r a m de m â n i e . Dacă l 'aş fi p r i n s a t u n c i , a ş fi deveni t o f iară .

M ă reped fur ios în casă . Trec g lonţ p r i n sa l ă , zăresc î n t r e a c ă t рэ ne­vas t ă -mea , c a r e s p ă l a r a n a de là n a ­s u l fetiţii . M ă înfur i i şi m a l m u i t . I n t r u î n c a m e r a m e a şi i a u puşca..

C â n d a m ieşit î n dos , el ven ise şi s t a p a r ' c ă g a t a de l u p t ă .

A m î n t i n s p u ş c a în spre p iep tu l lu î .a lbas t ru . A r i d i c a t c a p u l cu t ru ­fie şi a s t a t î n c l ipa aceea nemişca t .

P a r ' c ă a r fi zis: „Ş t iu ce m'aş-t e a p t ă . T r a g e ! "

Bang! . . . A căzut g r ă m a d ă jos . C â t e v a fâ l fâ i r i d i n a r ip i , a căsca t

ciocul, şi-a l ă s a t c a p u l în t r ' o p a r t e

T e m p e r a t u r a C a p t a m a n e i — Zvonurile ám campanie. — ,,S'au îngropat soldau de v i i "

— «Am văzut eu cu ochiî met când spunea lănase a hu Ciurel, că a auzit el cu urechile luî. când a băaat şapte inst de vii, în pământ» (Desen de B'ARGf)

D u m i n i c ă , 8 S e p í e m b n e LMVJil tSULi Ы Т Ы 1 Л І І No. 3 0 . - 7.

pc p ă m â n t , a î n c h i s ochiul ca re în­v ă l u i s e într'o- u l t i m ă p r iv i r e holta; ce­r u l u i , şi-a î n t i n s p ic ioa re le şi a m u r i t .

A m i n t r a t în c a s ă m u t , mi-am în­c h i s uşa , am l ă s a t puşca la pe re te şi ani s ta t a ş a în t r ' o t u r b u r a re a d â n c ă î n ca r e c reş tea to t m a i m u l t o pă ­r e r e de rău: î n t â m p l a r e a t i c ă l o a s ă c a i c m'a t ăcu t să ucid o p a s ă r e a t a t dc f r u m o a s ă . . .

De a t u n c i s u n t doi an î . Ş i to tuş i nu-1 pot u i t a . Şi azi a m o mare m u s t r a r e de cuget . Nu t r e b u i a s ă l ă s ă m fet i ţa s i n g u r ă îu g r ă d i n ă . D a r a ş a a fost să fie! P ă u n i t ă a făcut p a t r u pu l . Tre i a d mur i t . A r ă m a s ă s t a po care-1 văzuş l a d i n e a u r i p r i n c u r t e şi cu m a m a lui .

— D a r fetiţa? î n r e b ă Nico leauu . — R a n a de l à n a s s 'a v indeca t re ­

pede , clar a r ă m a s o c r e s t ă t u r ă pe n a r ă .

— Nic ioda t ă n ' a ş fi crezut că o pa­s ă r e a t â t do m ă r e a ţ ă să fie a t â t do s ă l b a t e c ă şi r ea , zise Nico leanu .

— Şi cu toa t e a s t ea , tot ce-ţî spu ­sei eu s'a pe t r ecu t î n tocma i .

. Ѳ—

Lreratura Esperanto

După Apus d e A L . V E S P E R

H u l d a , a ş a că, o să vii? P e s c a r a de m a r m o r ă a vilei mei-?,

a s c u n s ă în t ro c a s t a n i , s t a u în pi­c ioare a ş t e p t â n d u - t e .

T o a t ă z iua u m b l a ! p r i n p ă d u r e , u r c â n d u - m ă p r i n copac i şi s t â n c i , s t r i g â n d m e r e u , Hulda . . . Hulda! . . . D a r n u m a i ecoul m u n ţ i l o r se a u z e a , c i r i p i t u l p a s e r i l o r ce z b u r a u c a n ă -lucele şi f runzele ce c ă d e a u .

Şi u i t e -mă c u m s t a u a ic i a ş t e p t â n ­du- te şi s u s p i n â n d d u p ă t ine . . .

Ali, Hu lda , d a c ă a l şti t u câ t î m i c h m u e ş t î suf le tul , r ă n i n d u - m i - l de m o a r t e , a ï ven i n u m a i de cât .

Câ t de f r u m o a s ă şi î n c â n t ă t o a r e eş t i Hu lda /

. . .Când î ţ ? desmerd. p ă r u l tău bă­la i , moale şi l ung , cu degetele t r e -m u r â n d e , obosite ele coarde le a r g i n ­ti i , în a s p i r a ţ i a u n e i fericir i ideale , miï de sor i î m î î n c â n t ă suf le tu l ; şi p r i v i n d pe furiş în ochi î t ă î — al­b a ş t r i ca viorelele — î n t r e v ă d corul , vecinie a d e m e n i t o r , cu nes fâ r ş i t e le lu ï o r i z o n t u r i .

Şi cupa p l ină de fericire pas io­n a t ă , îmi a t i n g e buzele însetate.., .

Hulda ' . Hulda! . . . N o a p t e a s e n i n ă ne a ş t e a p t ă . L u â n d ' c u n u n a de ro se a nop ţe i t ă ­

cu te şi a r u n c â n d u - ţ i câ teva s te lu ţe în pă r , ea se a ş t e r n e pe m a l u r i l e m ă ­rci , a ş t e p t â n d .

F lor ice le a lbe de c a s t a n i ca p ă s ă ­relele a lbe s t a u în fata vilei me le şi te a ş t e a p t ă pe t i n e H u l d a ! Te a ş ­t e a p t ă vi la m e a în r u g i , te m a l a ş ­t eap t ă î ncă sa lonu l , împodob i t cu per le şi aur . . .

A h vino, v ino! In o d a i a m e a de s ă r b ă t o a r e te voiu p r imi şi voiil fi a t â t de h u n şi p r i e t e n o s ca ş i cu u n copil... căc i t u eşt i copi lă , Hu lda , o copi lă m i c ă , cu suf le tul cu ra t , în­r o u r a t cu vise f rumoase , c u r a t e ea l u m i n a nop ţe i p r i n t r e n o u r i i cenuş i i î n t â r z i a ţ i .

Vino Hulda.:... S ă te m a î împodo­besc cu flori n u m a i p e n t r u t ine se­m ă n a t e , - u cân tece şi poveş t i î ţ i voia î m b ă t a suf le tul , — c â n t u r i şi poveşt i încă de n i m e n i auz i te , c r ea t e n u m a i p e n t r u tine.. .

S u b m u r m u r u l l in al u n d e l o r m ă ­rci, aici pe s c a r a do m a r m o r ă Щ voi ii vorbi do a p u s u l n o s t r u .

Apusul! . . . . acok) se m o a r e î n r a ­zele u n u i s o a r e î n f l ăcă ra t , în p a r ­fum şi au r . . . şi pârâ ie le . c â n t â n d , duc .corpuri de fete t i ne re şi f r u m o a -tc, împodobire cu flori, c u ochii în-thişî p e n t r u t o t d e a u n a ; — nave le a-tât de m u l t a ş t ep t a t e şi şo imi i d o r i t !

cu a t â t a sete ca re luni i t o t u l cu el şi f ă g ă d u i a u a le duce în ţ ă r i î n c ă

- necunoscu te , nu se m a i în torceau . . . La apus ' . . . . acolo nop ţ i l e s u n t ne-

gro-al lmstr i î , cu stele. îr.iarl a u r i i , a-ooIo d e a s u p r a g r a d i n e l o r m i r o s i t o a r e şi t ăcu te , cad ca p loa i a do a u r cân ­tecele p r i v i g h e t o a r c l o r f e rmecă toa ­re.. .

f lu ida , Hulda,! S u n t rege , rege , şi a t â t a fericire ţ i -aş p u t e a da'.... u i t e pr iveşte t oa t e t e z a u r e l e su f l e tu lu i meu , p l ine cu r u b i n e şi a u r s u n t deschise şi a ş t e a p t ă . Te a ş t e a p t ă pe t ine H u l d a . . . Aici p e s c a r a de m a r ­m o r ă î n t r e c a s t a n i m i r a c u l o ş i , lo-cucş te suf le tul m e u , şi te ch iamă. . .

I n m a n t i e de s ă r b ă t o a r e veghez, a ş t e p t â n d u - t e . Iar n o a p t e a s en ină ţ ine colo, - - la ţ ă r m — gondole ci o fil­deş cu p â n z e a l b a s t r e de mătuşe , a ş ­t e p t â n d sos i rea t a H u l d a , r e g i n ă în­t r e îvginî!. . .

D o a r m e p ă d u r e a . O l in iş te mor­m â n t uiă şi a t â t de grozavă , m ă în­conjoară . . . Ah! t u n u vel m a î veni nicï oda t ă , căc i n ic i o d a t ă n u îmi vei m a l auzi glasul . . . căc i t u eş t i nu­m a i u n vis, u n vis de .aur a l sufle­t u lu i meii, visul u n u l suflet c h i n u i t de şoapte dulci . . . , v e n i n d î n c o a c e spre1 r ea l i t a te , vei î n t â l n i visul u n u î suflet, r ă t ăc i t s t â n d pe iscara de m a r m o r ă , a s c u n s ă în t r e c a s t a n i , po c â n d pe malu l m ă r e i se c o b o a r ă n o a p t e a senină , î m p o d o b i t ă cu roze, p r e s ă r â n d în p ă r u l eî c r in i albî — şi câ teva s te luţe pa le .

Trad. de Miluţă S i m i a n

. m , — .

Viafa artistică şi literară „ B u n i c u l ' ' es te titlu', noue ï opere

d r a m a t i c e pe c a r e d. A. de Herz a •prezentat-o T e a t r u l u i Nn ţ iona l .

Noua, p iesă se va j u c a c h i a r în s ta ­g i u n e a a c t u a l ă .

* Ni se a u i u i ţ ă că t r u p a de opere te

a d-lul B ă r c ă n e s c u vai fuziona cu t r u p a d-lor Max imi l i an şi L e o n a r d , f o r m â n d astfel o t r u p ă de a d e v ă r a t e t a l e n t o cane v a d a b u c u r e ş t e n i î o r p r i l e j u r i n o u l de e m o ţ i u n l es te t ice .

* Coru l şco la r de la l iceul m i l i t a r

d in Tâ rgov i ş t e a p u s în repet i ţ ie im-nu i , ,Se ' n to rc vi tej i i ' ' al m a e s t r u l u i A. Cas ta ld i .

In c u r â n d va fi -audi ţ iunea muzi ­ca lă a aces tu i i m n . sub c o n d u c e r e a m a e s t r u l u i Marce l Bot t sz de la acel l iceu.

„Să no iubim!" este t i t lu l une i ro­m a n ţ e la cejre J u o r e a z ă a c u m d. Mar ­cel Bot tez , m a e s t r u de muzică ia li­ceul m i l i t a r di , \ Tâ rgov i ş t e .

Cuvin te le acestei r o m a n ţ e s u n t sc r i se de c o l a b o r a t o r u l n o s t r u , d. L e o n t i n I l iescu.

* M a e s t r u l Al. Cas ta ld i , c a r e se

-Eiflă a c u m î'n I t a l i a , se va î n a p o i a , pes te c â t eva zile, îu Bucureş t i .

E v o r b a ca o n o u ă compan ie d r a ­m a t i c ă să se înf i inţeze, în t o a m n a a-acerasta, s u b c o n d u c e r e a co labora to ­r u l u i n o s t r u , ă. Victor Ef t imiu.

Dacă ş t i r e a se adevereş te , u r ă m u u d e s ă v â r ş i t s u c c e s aces te i n o u l compan i i , c a r e , s p e r ă m , va fi de u n spr i j in rea l t a l en t e lo r l i t e r a r e de là noi .

* Wilhelm Tell de Schiller este cea

din u r m ă t r a d u c e r e a r e g r e t a t u l u i poet St. O. Iosif.

T r a d u c e r e a e e idmi rab i l ă şi a a p ă ­r u t în Biblioteca Teatrală, a Societă­ţii pentru fond de teatru roman d in Bra şov .

P o e t u l Oc tav ian Goga se va î n a ­po ia , zilele acestea , îu ţară v e n i n d din Soi re t J e a n de Liez, la, g r a n i ţ a f r a n c o - s p a i r o l ă , u n d e şi-a p e t r e c u t v i f i g i a tu ra .

D . V. M e s t u g e a n u va face să a p a ­r ă în c u r â n d u n n o u e l e g a n t vo lum de -,Schiţe şi filme"- ca re va, avea , de s igur , ace laş i succes l i t e r a r pe ca r e 1-a a v u t vo lumul de c u r â n d a p ă r u t „Bucureşti-Sakkurolc'. foar te b ine p r imi t de cr i t ica l i t e r a r ă dela жоі.

* „T.acrămi zâmbitoare" es te t i t lu l

u n u l n o u v c l u m de poezii d a t o r i t co­l a b o r a t o r u l u i n o s t r u d. Leon t in I l ies­cu. Acest volum va a p a r e în t o a m n a ace.csta î n t r ' o bibl iotecă de p o p u l a r i ­zare .

Acesta es te a l doiie-a volum al co­l a b o r a t o r u l u i n o s t r u care a pub l ica t în 190i, „Majora Canamus", as tăzi , epuiza t .

* C o l a b o r a t o r u l n o s t r u d: Mihai l Ne­

g r u a scr is u n p o e m d r ă g ă l a ş „fiă-sarc Soarele'', d u p ă ca re t â n ă r u l compoz i to r d. Ionel B r ă t i a n u luc rea ­ză lai o p r e a f rumoasă c r e a ţ i u n e mu-ziculă , a că re i a u d i ţ i u n e v a i i , în i a r n a a c e a s t a p robab i l i a Ateneu.

D u p ă cum se vede, a n u l n o s t r u a r ­t is t ic liter.cff se a n u n ţ ă foar te fru­mos .

Pub l i c i s tu l D. Ciotori , fostul profe­so r al A. S. R. P r inc ipe le Carc.l, a p leca t î n s p r e Angl ia u n d e v a r ă m â ­n e -câţi va an î spre a-şî d e s ă v â r ş i cunoş t in ţ e l e a s u p r a l i t e r a t u r e l Ma­

r c ! B r i t a n i i . «

Scu lp to ru l Sever in p ieacă . s ă p t ă ­m â n a aceas t a , în I t a l i a şi de aco lo За P a r i s , u n d e îşi a r e a t e l i e ru l de s c u l p t u r ă .

E p robab i l că d. Sever in să-şî î n ­fiinţeze u n a te l i e r ş i la B u c u r e ş t i .

* S ă p t ă m â n a , v i i toa re se î n a p o i a z ă

de la P a r i s d. O. Tuf ra l i , n o u l p ro ­fesor de i a U n i v e r s i t a t e a d in I a ş i .

*

I n ,ÎLa vie anccdotique et pitore.s-que des grands écrivains" a lu ï F . Clerget , a p ă r u t ă de c u r â n d , cu u n capi tol m t e r e s a . i t a s u p r a vieţeî şi p a r s o n a l i t ă ţ e l p o e t u l u i Vie l ie rs de l ' Is le-Adam.

D- ra F e b r e , c u n o s c u t ă în l i t e r a tu ­r ă s u b p s e u d o n i m u l eï de P i e r r e do Conleva in , a m u r i t la P a r i s . „ E r e victorieuse" şi „Sur la branche" s u n t romane le eï ceie m a i de s camă .

* P r e s a l i t e r a r ă f ranceză no vorbeş­

te cu m u l t en tuz i a sm de g r a n d i o a s e ­le s e r b ă r i a n i v e r s a r e a lo opere ï Mi­reille. Au fost cl ipe s t r ă l u c i t o a r e , cordia le , i n t ime ,.,în c a r e se r e v ă r s a p a r ' c ă suf le tul 'Povesteî ' ' d u p ă c u m sc r i a m a r c a r e v i s t ă p a r i z i a n ă „Les Anntvles".

D. L. Mira t , co re sponden tu l de r ăz boh l a l m a r e : revis te „ L e s A n n a l e s ' ' şi-.a: î ncepu t p u b l i c a r e a i n t e r e s a n t e ­lor sale „Souvenirs de la guerre balkaniques".

Poe tu l a c a d e m i c i a n J e a n Rict iepin şi-a a n u n ţ a t l a Universitatea anale­lor d in P a r i s u n ciclu de 15 lec ţ iun i a s u p r a l u ï Vic tor H u g o .

Cunoscu t fiinduiine a d m i r a b i l u l sp i r i t de con fe ren ţ i a r a l m a r e l u i poet, invid iem clipele de înăl ţa ,re es­te t ică pe c a r e pa r i z i en i ! le vor pe t re ­ce în a tmosfe ra a r t i s t i c ă a lu i J e a n Rict iepin.

* C o n t r a r i u s v o n u r i l o r c a r e au cir-

^ouiat, compani.a. T e a t r a l a Marioai-r a Voiculescu n u s'a d i so lva t şi îşî v a deschide s t a g i u n e a în Octombr ie cu elemente n o u l p e n t r u d r a m ă şi comedie-.

Se v a da_ î n s e m n ă t a t e a pe care o -merită l i t e r a t u r e i d r a m a t i c e r o m â ­neş t i .

Di rec tor de scenă v a fi a r t i s t u l C. Radov ic l .

О Э О Ш О О О С О О О О О О О О О О О О О С О

B u c u r e ş t i - SaKkarafi e s t e t i t l u l u n u î v o l u m d e i m -pvi s i u i i î d e c ă l ă t o r i e a p ă r u t d e c ă r â n d ş i d a t o r i t d - l i r î M e s i u g e u i t . V o l u m u l a c e s t a CÎJ v r e - o 1 0 d e i l u s t r a ţ i i , e l e ­g a n t O p ă r i t , c u c o p e r t a c o ­l o r a t ă . S c r i e r e i n s t r u c t i v ă - ş i m n u z a n i ă , e m e n i t ă s ă a i b ă « i n d e o s e b i i s u c c e s ş i o r e ­c o m a n d : ! m t u i i i roi* c i t i t o r i l o r n o ş t i î î . l » i i t E T î ' l . 1 L E U . S e p o a t e p r o c u r a d e l a l i b r ă r i i l e ş i d e l a d e p o s i t e l e p r i n c i p a l e , c u m « i d e i a a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i „ U n i v e r s u l " .

@ 0 0 0 С 0 0 С 0 3 0 0 0 Э Э 0 0 0 0 0 Ѳ Т О Э 0

SACUL CU GLUME I n t r ' u n sa lon se vorbea do r ecen t a

căsă to r i e a. fiicei î m p ă r a t u l u i Wi l ­he lm .

— Ziare le , zise u n u l d i n t r e ceî pre­zenţ i , n ' a u s p u s n ie ; u n c u v â n t a-s u p r a u n u i l u c r u foar te i m p o r t a n t r e l a t iv l a c e r e m o n i a . . .

-— Ce? î n t r e b a r ă to ţ i d ' oda tă . — Când s 'a făcut mires i i î n t r eba ­

r e a : „Vre i să ieî de soţ p e . . ." etc., etc . , d â n s a n u r ă s p u n s e „da" .

— C u m se poate? Glumeş t i ! •— Nu. Vă d a u p a r o l a m e a de o-

n o a r e că a ş a a fost. — JSI, a t u n c i : ce a - r ă spuns mi­

r e a s a ? -— "Domnilor, zise vorBi toru l ap ro -

p i indu- se de u ş ă , m i r e a s a n u a r ă s ­p u n s „da" , v 'o repet , ci a z is : „ya" .

Elegia Toamnei. T o a m n a c nesufe r i t ă , S u s p i n â n d poetul zice. A t u n c i frunza ves te j i t ă S t ă d i n a r b o r i jos s ă pic». Ş 'apol i a r a t u n c e a c a d e S â n D u m i t r u , o, d u r e r e ! Ca re din cer, u n d e ş a d e , A chir ie ; p l a t ă cere.

* Serv i to ru l u n u î s t ă p â n p l in de da­

t o r i i , de sch i zând u ş a u n u î musaf i r , îî zice d i s t r a t :

— Aï contu l cu d-ta? Lasă -1 aci .şi vino pes te c â t eva zile.

— Contu l ! e x c l a m ă m u s a f i r u l mi­r a t . N ' a m n ic ï u n cont. . .

— Ce spu: ! Eş î s i gu r? I a vezi, domnule , să n u fi greş i t u ş a . . .

N e v a s t a u n u î d e p u t a t s p u n e u n e i a m i c e că b ă r b a t u l eî vorbeş te , î n t o a t e nopţ i le , î n s o m n .

• — T r e b u e s ă te p l ic t i sească , obser-•vă amica .

— B a n u , n ic ï decum, î l r ă s p u n s e cea la l t ă . II chern l a o r d i n e or î i a u c u v â n t u l , şi el t ace n u m a i d e c â t .

Doc to ru l M i n u n e s c u dă consu l t a -ţ iun î . Se p r e z i n t ă u n bie t om s l ab şi r ă u î m b r ă c a t .

— Ce a ï d-ta? îl î n t r e a b ă o m u l ş t i­in ţe i .

— 0 , m ă d o a r e c a p u l şi a m câr­cei l a s tomac . . .

— Da, da , şt iu ce e, îî t a i e v o r b a i s cus i tu l medic : n u faci des tu l exer­ci ţ iu , n u faci des tu le mi şcă r i .

— O, d o m n u l e doctor , de douăzec i de a n î s u n t f a c t o r pos ta i .

O socie ta te p e n t r u î n c u r a j a r e a r ecompensa v i r tu ţ i lo r , dă p remi i ser­v i to r i lo r exemplar i . U n c a n d i d a t , p r e z e n t â n d t f s e , p r o v a c ă u r m ă t o r u l d i a log :

— C a r i s u n t t i t l u r i l e d- ta le c a s ă obţi i p r emiu l de î n c u r a j a r e ?

— Am fost p o r t a r t i m p d e t re izec i de a n i l a ace laş loc ş i n ' a m avu t n ic i o c e a r t ă cu n i m e n i , n u s ' a pro­d u s n ic i o r e c l a m a ţ i u n e a chiria­şilor.

— F o a r t e b ine! Vom verifica ee ne-aï spus . C a r e e a d r e s a dr ta le?

— P o r t a r l a c imi t i r . : • VosÄi-f;

® ———.

g. s<i. no. u n i v i - : i i s i : l u ' i e r a u • e I . • i i i • 1 1

= NOUA SERIE A =

a r i l o r P r e m i i ш * o o so v o r o f e r i d e

І Ш І Ш donaţilor ©âi la tragrerea d.ia 1-uaaa З̂ ГоѳгааЪгіе 1913 :

B A M IN N U M E R A li B A N I I.N N U M E R A R

U n e l e g a n t D O R M I T O R d e B R O N Z •ii. mare valoare, al 10-lea dornrlor furnizai pentru premiile noastre, de cel mal recomandabil depozit de mobile de fier şi bronz „ I n d u s t r i a M e t a l i c a M A R C I " • « . л л Л Л П І \ i u '-"mnaraiă t..t deia bulevardul Elisabeth No 8. Bucureşti S I U Í J a A > U t 5 H „KJkJLJÍ \Л . I n d u s t r i a M e t i i l i c ü M A K O Л

J U M Ă T A T E G A R N I T U R A M O B I L A COMPUSA DIN : O CANAPKA. BOCA FOTOLIU)Bl SI PATRU SCAllNK.

0 Oglindă veneţiană. • Una masă elegantă de mahon cn cristal = Una frumoasă Lampă pentru atârnat Л п а sobă calorifer sistem german

Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat M A R C O D A T T E L K R E . M E R , strada C a r o l N o . 6 2 , Bucureşti.

X T a a Ю о г а а с і і ѣ о г d . e l ' e z x i z a . f i n •onsirnit In marea fabrică de Mol i l e de lemn M A R I N V . G A N E A , şoseaua Miha -Bravul No. 37 si strada Şe bănică No. 1» —

Sucursala : Calea Vicloriel No. 107.

Kn elegant şi pi.oresc cost m ţărănesc ^ ^ X ^ c ^ ^ ù l

Un > lendid costam ţăănesc î f f i i l ï i & T d u i r e l u s â

lftl rACtlIitt \ ГЛП0С.Г după modelul celoi purtate ..e Campuiiiiníence.ueiu-HH WW>IUw-}*I.<W6jv -trecut, аіцюгЬ, aşa eum mimai in yis ai vedea, a b.

BOUE GHi:.4E FINE drăguţe, d e le a r i n v i d a o . O C A M A Ş U T A lucrată c u o rară delicateţă

U N G R A M O F O N foarie elegant, cutia de stejar, *cu plachete de metal şi lin nichelat, cu ti plăci duble, adică І2 cântece.

U N F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, într'o cutie fină căptuşită cu catifea. "• • U N A V I O A R A F L V Ä cu arcuş şi accesorii de rezervă.

Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean Fiber., Bucureşti, calea Victoriei 54, Furnisorul Curţeî Rega e. ." UlMA M A D O L 1 N A italiană,- de pal is i indru v ornamentată, cu testiera prelungită, specială pentru concert/ . .

U N A C H I T A R A cu mecanică. ' U N A H A R M O N I C A cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba­

suri, burduful dublu, cu colţuri de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică «La Harpa», Bucureşti,

'strada Colţel No. 5. , U N A B I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T > > cu roata liberă şi irână autoitialâ prin contrap&dalare.

U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevi , ţeviie_de, oţel, «Bayard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Această armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore -i poate Întrebuinţa' atât 'püberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A seml-automatică fle mare precisiune «Pie­per» cu iirul garantat p'ecis. . :. '

U N R F Y O I A F R S I S T E M A T I C . C.umpy-ale. d e J a ' m a r e l e , niagazih de arme şi bxiclete 8. D,

Zismänn, furnisorul Curte" Regale, calea Victoriei 44 , Bucureşti. , UN, P Q L I Ç A N D R U fin Venegràn cu 5 braţe, pei.t u gaz aerian, cunpâ ia i d . l a r e n u m ' t a Casă Teirch & Cornp. Succe­sor"; Caroi Weinl ich. str. Cohâl eseu (foit berze") No. 9 UucUreş î ,

U N C O S T U M D E H A i X E . ( - - a c o ) după masivă şl alegerea stofei, '< ar ~e va .• oiif«.cţiona de cunoscuta croitorie' Jaijues' tírfla-henr, str. Academiei No. î .5.

U N A ' F R U C T I E R A n formă de -coicâ susţinută; de un în­geraş • âiiii t)e piedestal; tuiul de metiil argintat.

U N A F R U C T I E R A cu sp ce de grâu de metal oxidat % V A ^ E . D E C R I S T A L .culoarea iriclrisă' cu 'pictura de

aur, in .-up'.rt de melal a gintat, cumpărate di Ir-cunoscutul Ma-

c** oraş;»nra c u g u s t у х у у м . i i r g a l b e n şi n e i r r u ' ' Th. Radivon, B-dul. Elisabeta 8 bis, Bucu-gazin de bijuterii

reşti. _ U N A P E N D U L A M O D E R N A de perete, din lemn de nuc

cu întorsul la 15 zile. sjin^ad la oră şi.^urnătaţî. U N C E A S O R N I C D E M A S A pentru salon', iruniös bronzat,

garnisit cu'pietre simili ş'i aşezat pe o sanie inhămată cu un"cerb«L U N C E A S O R N I C D E B l U R O U frumos, bronzat, având ca­

lendar mecanic. в L I N G U R I Ţ E , A U R I T E şi frumos' emailate, cu vederi

din Bucureşti, aranjate'ih cutie tapisată. Toate .aceste cumpărate delà c u n o s c u t u l M a g a z i n d e B i -

t' o u t e r l e ş i . c e a s o r n i c ă r i e . C e a s o r n i c ă r i a C o l t e l s l r . : o l | e i : n . "

» C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 capace No. 87 pentru bărbaţi. ' 3 C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu. câte 3 capace No.

88 pentru bărbat?". . - Г . C E A S O R N I C DF; A U R 14 carate cu 3 ' c a p a c e No. 92

pentru (iritaţi ' • ' * 5 C E A S O H X I C E D E A R G I N T cu bordura'aurită cu câte

1 capac mar* a árpad, pentru bă'baţl. 6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte"

1 c ipac . l C E A S O R N I C D"E A U R , având şi broşa atârnat pe un

lănţişor peniru damă. ~ " . 3 - C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu brăţări pentru dame. ' I C E A S O R N I C D E A U R cu 3 capace emailat Cu steluţe,

pentru danie. 1 C E A S O R N I C D E A U R emailat Miosetis, pentru dame. I C E A S O R N I C DI\ A U R cu 1 capac, pentru danie . , - , f S P L E N D I D O U E M A I L A T , suvenir din Cârlsbad. cu

fotografie Sprudel, ?'e.vä pentru pudrieră într'o elegantă 'casetă tapisată cu m.Mase.

Ä G A R N I T U R I „ N E C E S E R " pentru toaletă de djime, fie-" i un elegant sacheu. care^ garnitură avana un

6 C E A S O R N I C E D E - A R G I N T ocsidate, pentru bărbaţi

3 Maşini i e CIL ut de mână.-Un vagon de 13.000 kgr.lemne.-25 Casete „Flora" d ° r f n â n d 8 ă p u n

şi orema p u -

flora.

iá tá U M w A f i a de а с е > е а , iot a b o n ţ i i mai p r imesc un volum d ia c ; iile ce араг lu gi atuil ВШ Ziarului „ K m v e r s u l " , i p s n t é a n u m e

p e n t r u a b o n i ţ i .

Preturile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.65. Cent ru concurarea la premii le de m a i s u s , abona ţ i i pe u n an pr imesc 30 bonur i , cél pe 6 iunî 15 şi cei ue 3 iun ! 5 bonur i . Abona ţ i i

pe ud a n par t ic ipă la două t rager i , dec: după p r i m a t ragere vor p run i încă 30 bonur i pen t ru t ragerea u rmă toa re .—Admin i s t r a ţ i a „ U n i v e r ­s u l u i " >u În t rebuin ţează încasa tor i . P 'yta abonamente lo r se face direct la cassa admin i s t r a ţ i e i z ia ru lu i , p r in m a n d a t poştal sau in pe r soană .