1
12 pagini n Proiectul pentru simplificarea impozitãrii inves- titorilor din piaþa de capital a ajuns în Parlament PAGINA 4 n OPINII / Presiunile pe curs vor forþa mâna BNR sã majoreze iar dobânzile PAGINA 9 n Inflaþia din SUA a crescut cu un ritm lunar de 0,4%, în septembrie PAGINA 9 n Ludovic Orban a renunþat la preºedinþia Camerei Deputaþilor PAGINA 3 5 lei n CORINA CREÞU: “Pierdem zilnic peste 20 milioane euro, din cauza autoritãþilor de la Bucureºti” PAGINA 3 n ASOCIAÞIA ORAªELOR ACUZÃ: “Guvernul Cîþu a acþionat discreþionar în alocarea unui miliard de lei cãtre administraþiile publice locale” PAGINA 3 n PARTENERIAT / Sportivii olimpici sunt ”asiguraþi” PAGINA 10 n ªcolile ”cad” ca popicele în faþa pandemiei PAGINA 10 n CULTURA / Festival de film documen- tar despre mediu PAGINA 10 Joi, 14 octombrie 2021, nr. 199 (6979), anul XXXI GRAM AUR = 243,4110 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,6147 RON EURO = 4,9490 RON DOLAR = 4,2828 RON Fenomen general - creºterea inflaþiei se rãzbunã în dobânzi B ãncile centrale, investi- torii ºi instituþiile inter- naþionale par sã se fi tre- zit din visul frumos al inflaþiei tranzitorii în- tr-un veritabil coºmar inflaþionist în care pre- siunile de pe lanþurile de aprovizionare ºi raliul continuu al preþurilor provoacã cea mai periculoa- sã furtunã inflaþionistã din ultimele de- cenii. Bancherii centrali de la Fed, care au promovat naraþiunea inflaþiei tranzi- torii, au început, în ultimele sãptãmâni, sã avertizeze cã presiunile inflaþioniste încep sã se extindã ºi cã principala cau- zã a acestui episod inflaþionist - persi- stenþa problemelor de pe lanþurile de aprovizionare - nu se va rezolva de la sine prea curând. Exemplul cel mai bun este penuria de semiconductori, despre care exista un consens cã se va fi rezol- vat pânã la finalul anului, dar care s-a accentuat în ultimele luni, cu tãieri im- portante ale þintelor de producþii pentru producãtorii mari de autovehicule ºi de produse electronice, inclusiv smart- phone-uri. Pe lângã scumpirile de ordin secundar ce provin din majorarea preþurilor din energie de pe parcursul acestui an, finalul anului este preconizat sã aducã noi scum- piri la preþurile produselor energetice (in- clusiv carburanþi, o parte semnificativã din orice indice al preþurilor de consum), dar ºi o întãrire a politicilor monetare din partea marilor bãnci centrale. (M.G.) (continuare în pagina 9) FUNCÞIONARII CORPULUI DE CONTROL: "Raportul înaintat ministrului Transporturilor conþine date reale, probate de documente" I nformaþiile prezentate în raportul înaintat iniþial lui Cãtãlin Drulã, fo- stul ministru al transporturilor, ºi ul- terior lui Dan Vîlceanu, actualul mi- nistru interimar de resort, sunt corecte, reale ºi nu fac parte din categoria ºtirilor false, au declarat, sub protecþia anoni- matului, pentru ziarul BURSA, funcþio- narii din cadrul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Afirmaþia vine în contextul în care, în articolul "Transportul rutier, cãpuºat de secreta- rul de stat Sandor Gabor" (https://www. bursa.ro/raport-ministerul-transporturi- lor-transportul-rutier-capusat-de-secre- tarul-de-stat-sandor-gabor-07474440), publicat de ziarul BURSA în urmã cu o sãptãmânã, Sandor Gabor a afirmat cã raportul în care este incriminat "reflectã în mod tendenþios o versiune denaturatã a realitãþilor de fapt, cuprinzând date vã- dit inexacte ºi/sau false, asamblate cu priceperea fabricanþilor de acuzaþii ne- fondate. Indiscutabil este un material extrem de elaborat, dar vãdit tendenþios, care se poate realiza doar la dictare sau în baza unor materiale prefabricate, dupã reþete consacrate". Referitor la afirmaþiile secretarului de stat pentru transportul rutier, funcþio- narii Corpului de Control ne-au decla- rat: "Raportul este un document al Mini- sterului Transporturilor ºi totodatã o notã de informare adresatã domnului ministru. Din punct de vedere al realitã- þii informaþiilor conþinute de respectivul document, nu cred cã îºi poate permite cineva - fie el ºi secretar de stat - sã spu- nã cã membrii echipei de control au in- serat informaþii false. Toate datele con- þinute de raport sunt corecte, probate cu anexele acestui document, anexe care am vãzut cã nu au apãrut în presã - pro- babil cã nu au fost furnizate încã repre- zentanþilor mass-media -, aºa cã afirma- þiile privind întocmirea acestui raport dupã dictare reprezintã o jignire adusã Corpului de Control ºi inclusiv directo- rului acestuia, care a aprobat documen- tul respectiv ºi l-a înaintat ministrului transporturilor". GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) Deutsche Bank, datã în judecatã în Spania l Un grup hotelier din Ibiza îi cere despãgubiri de 500 de milioane de euro pentru vânzare înºelãtoare de instrumente derivate pe valute l Conform bãncii germane, acuzaþiile care i se aduc nu au temei P alladium Hotel Group, unul din- tre cele mai mari grupuri hotelie- re din Spania, dã în judecatã De- utsche Bank - cea mai mare ban- cã germanã -, cerându-i despãgubiri de 500 de milioane de euro pentru ceea ce considerã o vânzare înºelãtoare de in- strumente financiare derivate pe valute, care i-a generat pierderi imense, anunþã Financial Times. Acþiunea, care a fost depusã luna tre- cutã la Înalta Curte din Londra, este cea mai recentã escaladare a unui scandal ce implicã acuzaþii potrivit cãrora Deutsche Bank a vândut produse financiare exoti- ce cãtre societãþi mici ºi mijlocii din Spania, cauzându-le pierderi. Unele pretinse victime sunt companii ce fac parte din Palladium Hotel Group din Ibiza, al ºaptelea mare lanþ hotelier din Spania, care susþine cã Deutsche Bank a profitat de “naivitatea sa” ca sã-i vândã derivate pe care nu le înþelegea. Oficialii Deutsche Bank au declarat, pentru Financial Times, cã se vor apãra cu tãrie împotriva celor pretinse de Palla- dium, susþinând cã acuzaþiile aduse bãn- cii “nu au temei”. Creditorul german a subliniat, de asemenea, cã procesul in- tentat de Palladium este unul izolat ºi îl considerã diferit de cele pe care le-a solu- þionat în trecut. “Nu vedem vreun motiv pentru care sã ne aºteptãm la alte procese individuale de asemenea dimensiuni”, au afirmat oficialii bãncii germane. Acuzaþiile extinse din scandalul mai sus menþionat au dus la plecarea a doi bancheri seniori din cadrul Deutsche Bank ºi la încheierea de acorduri amiabi- le (extrajudiciare) pentru soluþionarea li- tigiilor, inclusiv o platã de 10 milioane de euro cãtre cel mai mare exportator de vin din Europa, J. Garcia Carrion. (V.R.) (continuare în pagina 12) “Criza energeticã va afecta pentru câteva luni performanþele financiare din industria chimicã europeanã” (Interviu cu Adrian Gabriel Dumitriu, Directorul Financiar al Chimcomplex) Reporter: Cum trece compania prin pandemie ºi ce strategie a abordat cã sã depãºeascã mai uºor perioada de crizã? Adrian Dumitriu: Pentru criza COVID am avut în vedere în permanenþã rezilienþa, cum sã fim mai bine pregãtiþi pentru a face faþã provocãrilor prezente ºi viitoare. Mediul economic actual este caracterizat prin volatitlitate, incertitudi- ne, complexitate ºi ambiguitate, aºa nu- mitul concept VUCA. Chimcomplex, ca de altfel întreaga societate umanã, a adaptat funcþionarea companiei la noile condiþii, în care distanþarea socialã, regu- lile stricte de igienã, dezinfectãrile frec- vente ale spaþiilor, testãrile gratuite oferi- te angajaþilor sau promovarea importan- þei vaccinãrii au devenit parte din coti- dian. Sã nu uitãm cã orice crizã aduce ºi oportunitãþi. Programul Uniunii Europe- ne “Rezilience and Recovery Facility”, cu fonduri de aproape 724 miliarde eurp, transpus la noi prin PNRR, aduce douã direcþii cheie pentru industrie: tranziþia spre economia verde ºi digitalizarea. Au consemnat EMILIA OLESCU ºi CRISTIAN DOGARU (continuare în pagina 12) A cþiunea Chimcomplex (CHOB) pe bursa de la Bucureºti a crescut de nouã ori într-un singur an, de la 2 lei la 18 lei, compania având o capitalizare de patru ori mai mare decât activele. În timp ce acþiunile CHOB cresc în paralel cu preþul petrolului, Chimcomplex a raportat un profit foarte mare în primul se- mestru al acestui an, de 282 milioane lei (în comparaþie cu 95 milioane lei în tot anul 2020), ceea ce face ca indicatorul PER sã fie în jur de 10 în acest moment, printre cele mai mici de la BVB. Recent, ªtefan Vuza, care controleazã Chimcomplex, dar ºi alte companii din þara noastrã, a scris pe contul sãu de pe una din reþelele de socializare cã are „curajul” sã se împrumute 2,5 miliarde (fãrã sã menþioneze mone- da), „pentru ceea ce va fi cea mai mare investiþie din chimia României din ultimii 30 de ani”. Dacã banii ar mer- ge cãtre Chimcomplex ºi presupunând cã împrumutul va fi în lei, atunci datoriile combinatului de la Borzeºti ar depãºi 3 miliarde lei. ªtefan Vuza a mai scris: ”Nu mã limitez la a vedea doar riscurile, ºtiindu-se cã în aceste timpuri tot mediul petrochimiei navigheazã în ape tulburi. ªtiu, însã, cã în ape tulburi se pescuiesc peºtii cei mai mari. Desigur cã tot din piaþa internaþionalã mã voi împrumuta, pentru cã România nu are o piaþã finan- ciarã atât de maturã. Dar este totuºi o piaþã foarte bunã, iar antreprenorii trebuie sã îndrãzneascã pentru cã, acum, ca niciodatã sunt bani mulþi în piaþã“. Declaraþia lui ªtefan Vuza a ridicat unele întrebãri în spaþiul public. Pentru a clarifica ceea ce a dorit sã exprime ºi pentru a rãspunde la unele dintre întrebãrile cititorilor noºtri, posibil investitori pe piaþa de capital ºi în in- dustria chimicã, am solicitat un interviu reprezenaþilor Chimcomplex. La întrebãrile noastre a rãspuns Adrian Gabriel Dumitriu, Director Financiar al societãþii. ANALIªTII: “Creºterea dobânzii cheie nu pune, deocamdatã, presiune pe piaþa noastrã de capital” P erspectiva ca Banca Naþionalã a României (BNR) sã creascã dobânda de politicã monetarã nu este de naturã sã punã presiune, deocamdatã, pe pre- þurile acþiunilor de la Bursa de Valori Bucureºti (BVB), sunt de pãrere specialiºtii consultaþi de ziarul BURSA. Banca centralã a ridicat, recent, rata cheie de dobândã cu 25 de puncte de bazã la 1,5%, dar rata anualã a inflaþiei a urcat la 6,3% în luna septembrie, ceea ce cree- zã premise pentru noi creºteri. (ANDREI IACOMI) (continuare în pagina 9) Desen de Eugen Mihãescu

n Proiectul pentru simplificarea impozitãrii inves- n 20

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: n Proiectul pentru simplificarea impozitãrii inves- n 20

12 pagini

n Proiectul pentru simplificarea impozitãrii inves-titorilor din piaþa de capital a ajuns în Parlament

PAGINA 4

n OPINII / Presiunile pe curs vor forþa mâna BNR sãmajoreze iar dobânzile PAGINA 9

n Inflaþia din SUA a crescut cu un ritm lunar de 0,4%, înseptembrie PAGINA 9

n Ludovic Orban a renunþatla preºedinþiaCamerei Deputaþilor

PAGINA 3

5 lein CORINA CREÞU: “Pierdem zilnic peste

20 milioane euro, din cauza autoritãþilor dela Bucureºti” PAGINA 3

n ASOCIAÞIA ORAªELOR ACUZÃ: “GuvernulCîþu a acþionat discreþionar în alocarea unuimiliard de lei cãtre administraþiile publicelocale” PAGINA 3

n PARTENERIAT / Sportivii olimpicisunt ”asiguraþi” PAGINA 10

n ªcolile ”cad” ca popicele în faþapandemiei PAGINA 10

n CULTURA / Festival de film documen-tar despre mediu PAGINA 10

Joi, 14 octombrie 2021, nr. 199 (6979), anul XXXI

GRAM AUR = 243,4110 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,6147 RON EURO = 4,9490 RON DOLAR = 4,2828 RON

Fenomengeneral -creºterea inflaþiei serãzbunã îndobânzi

Bãncile centrale, investi-torii ºi instituþiile inter-naþionale par sã se fi tre-zit din visul frumos alinflaþiei tranzitorii în-tr-un veritabil coºmarinflaþionist în care pre-siunile de pe lanþurile

de aprovizionare ºi raliul continuu alpreþurilor provoacã cea mai periculoa-sã furtunã inflaþionistã din ultimele de-cenii. Bancherii centrali de la Fed, careau promovat naraþiunea inflaþiei tranzi-torii, au început, în ultimele sãptãmâni,sã avertizeze cã presiunile inflaþionisteîncep sã se extindã ºi cã principala cau-zã a acestui episod inflaþionist - persi-stenþa problemelor de pe lanþurile deaprovizionare - nu se va rezolva de la

sine prea curând. Exemplul cel mai buneste penuria de semiconductori, desprecare exista un consens cã se va fi rezol-vat pânã la finalul anului, dar care s-aaccentuat în ultimele luni, cu tãieri im-portante ale þintelor de producþii pentruproducãtorii mari de autovehicule ºi deproduse electronice, inclusiv smart-phone-uri.

Pe lângã scumpirile de ordin secundarce provin din majorarea preþurilor dinenergie de pe parcursul acestui an, finalulanului este preconizat sã aducã noi scum-piri la preþurile produselor energetice (in-clusiv carburanþi, o parte semnificativãdin orice indice al preþurilor de consum),dar ºi o întãrire a politicilor monetare dinpartea marilor bãnci centrale. (M.G.)

(continuare în pagina 9)

FUNCÞIONARII CORPULUI DE CONTROL:

"Raportul înaintat ministruluiTransporturilor conþine datereale, probate de documente"

Informaþiile prezentate în raportulînaintat iniþial lui Cãtãlin Drulã, fo-stul ministru al transporturilor, ºi ul-terior lui Dan Vîlceanu, actualul mi-

nistru interimar de resort, sunt corecte,reale ºi nu fac parte din categoria ºtirilorfalse, au declarat, sub protecþia anoni-matului, pentru ziarul BURSA, funcþio-narii din cadrul Corpului de Control alMinisterului Transporturilor. Afirmaþiavine în contextul în care, în articolul"Transportul rutier, cãpuºat de secreta-rul de stat Sandor Gabor" (https://www.bursa.ro/raport-ministerul-transporturi-lor-transportul-rutier-capusat-de-secre-tarul-de-stat-sandor-gabor-07474440),publicat de ziarul BURSA în urmã cu osãptãmânã, Sandor Gabor a afirmat cãraportul în care este incriminat "reflectãîn mod tendenþios o versiune denaturatãa realitãþilor de fapt, cuprinzând date vã-dit inexacte ºi/sau false, asamblate cupriceperea fabricanþilor de acuzaþii ne-fondate. Indiscutabil este un materialextrem de elaborat, dar vãdit tendenþios,care se poate realiza doar la dictare sauîn baza unor materiale prefabricate,

dupã reþete consacrate".Referitor la afirmaþiile secretarului

de stat pentru transportul rutier, funcþio-narii Corpului de Control ne-au decla-rat: "Raportul este un document al Mini-sterului Transporturilor ºi totodatã onotã de informare adresatã domnuluiministru. Din punct de vedere al realitã-þii informaþiilor conþinute de respectivuldocument, nu cred cã îºi poate permitecineva - fie el ºi secretar de stat - sã spu-nã cã membrii echipei de control au in-serat informaþii false. Toate datele con-þinute de raport sunt corecte, probate cuanexele acestui document, anexe caream vãzut cã nu au apãrut în presã - pro-babil cã nu au fost furnizate încã repre-zentanþilor mass-media -, aºa cã afirma-þiile privind întocmirea acestui raportdupã dictare reprezintã o jignire adusãCorpului de Control ºi inclusiv directo-rului acestuia, care a aprobat documen-tul respectiv ºi l-a înaintat ministruluitransporturilor".

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

Deutsche Bank, datã înjudecatã în SpanialUn grup hotelier din Ibiza îi cere despãgubiri de 500 demilioane de euro pentru vânzare înºelãtoare de instrumentederivate pe valutel Conform bãncii germane, acuzaþiilecare i se aduc nu au temei

Palladium Hotel Group, unul din-tre cele mai mari grupuri hotelie-re din Spania, dã în judecatã De-utsche Bank - cea mai mare ban-

cã germanã -, cerându-i despãgubiri de500 de milioane de euro pentru ceea ceconsiderã o vânzare înºelãtoare de in-strumente financiare derivate pe valute,care i-a generat pierderi imense, anunþãFinancial Times.

Acþiunea, care a fost depusã luna tre-cutã la Înalta Curte din Londra, este ceamai recentã escaladare a unui scandal ceimplicã acuzaþii potrivit cãrora DeutscheBank a vândut produse financiare exoti-ce cãtre societãþi mici ºi mijlocii dinSpania, cauzându-le pierderi.

Unele pretinse victime sunt companiice fac parte din Palladium Hotel Groupdin Ibiza, al ºaptelea mare lanþ hotelierdin Spania, care susþine cã DeutscheBank a profitat de “naivitatea sa” ca sã-i

vândã derivate pe care nu le înþelegea.Oficialii Deutsche Bank au declarat,

pentru Financial Times, cã se vor apãracu tãrie împotriva celor pretinse de Palla-dium, susþinând cã acuzaþiile aduse bãn-cii “nu au temei”. Creditorul german asubliniat, de asemenea, cã procesul in-tentat de Palladium este unul izolat ºi îlconsiderã diferit de cele pe care le-a solu-þionat în trecut. “Nu vedem vreun motivpentru care sã ne aºteptãm la alte proceseindividuale de asemenea dimensiuni”,au afirmat oficialii bãncii germane.

Acuzaþiile extinse din scandalul maisus menþionat au dus la plecarea a doibancheri seniori din cadrul DeutscheBank ºi la încheierea de acorduri amiabi-le (extrajudiciare) pentru soluþionarea li-tigiilor, inclusiv o platã de 10 milioane deeuro cãtre cel mai mare exportator de vindin Europa, J. Garcia Carrion. (V.R.)

(continuare în pagina 12)

“Criza energeticã va afectapentru câteva luniperformanþele financiare dinindustria chimicã europeanã”

(Interviu cu Adrian Gabriel Dumitriu,Directorul Financiar al Chimcomplex)

Reporter: Cum trece compania prinpandemie ºi ce strategie a abordat cã sãdepãºeascã mai uºor perioada de crizã?

Adrian Dumitriu: Pentru crizaCOVID am avut în vedere în permanenþãrezilienþa, cum sã fim mai bine pregãtiþipentru a face faþã provocãrilor prezenteºi viitoare. Mediul economic actual estecaracterizat prin volatitlitate, incertitudi-ne, complexitate ºi ambiguitate, aºa nu-mitul concept VUCA. Chimcomplex, cade altfel întreaga societate umanã, aadaptat funcþionarea companiei la noilecondiþii, în care distanþarea socialã, regu-lile stricte de igienã, dezinfectãrile frec-

vente ale spaþiilor, testãrile gratuite oferi-te angajaþilor sau promovarea importan-þei vaccinãrii au devenit parte din coti-dian. Sã nu uitãm cã orice crizã aduce ºioportunitãþi. Programul Uniunii Europe-ne “Rezilience and Recovery Facility”,cu fonduri de aproape 724 miliarde eurp,transpus la noi prin PNRR, aduce douãdirecþii cheie pentru industrie: tranziþiaspre economia verde ºi digitalizarea.

Au consemnat

EMILIA OLESCU ºi

CRISTIAN DOGARU

(continuare în pagina 12)

Acþiunea Chimcomplex (CHOB) pe bursa de la Bucureºti a crescut de nouã ori într-un singur an, de la 2lei la 18 lei, compania având o capitalizare de patru ori mai mare decât activele. În timp ce acþiunileCHOB cresc în paralel cu preþul petrolului, Chimcomplex a raportat un profit foarte mare în primul se-mestru al acestui an, de 282 milioane lei (în comparaþie cu 95 milioane lei în tot anul 2020), ceea ce

face ca indicatorul PER sã fie în jur de 10 în acest moment, printre cele mai mici de la BVB.Recent, ªtefan Vuza, care controleazã Chimcomplex, dar ºi alte companii din þara noastrã, a scris pe contul sãude pe una din reþelele de socializare cã are „curajul” sã se împrumute 2,5 miliarde (fãrã sã menþioneze mone-da), „pentru ceea ce va fi cea mai mare investiþie din chimia României din ultimii 30 de ani”. Dacã banii ar mer-ge cãtre Chimcomplex ºi presupunând cã împrumutul va fi în lei, atunci datoriile combinatului de la Borzeºti ardepãºi 3 miliarde lei. ªtefan Vuza a mai scris: ”Nu mã limitez la a vedea doar riscurile, ºtiindu-se cã în acestetimpuri tot mediul petrochimiei navigheazã în ape tulburi. ªtiu, însã, cã în ape tulburi se pescuiesc peºtii ceimai mari. Desigur cã tot din piaþa internaþionalã mã voi împrumuta, pentru cã România nu are o piaþã finan-ciarã atât de maturã. Dar este totuºi o piaþã foarte bunã, iar antreprenorii trebuie sã îndrãzneascã pentru cã,acum, ca niciodatã sunt bani mulþi în piaþã“.Declaraþia lui ªtefan Vuza a ridicat unele întrebãri în spaþiul public. Pentru a clarifica ceea ce a dorit sã exprimeºi pentru a rãspunde la unele dintre întrebãrile cititorilor noºtri, posibil investitori pe piaþa de capital ºi în in-dustria chimicã, am solicitat un interviu reprezenaþilor Chimcomplex. La întrebãrile noastre a rãspuns AdrianGabriel Dumitriu, Director Financiar al societãþii.

ANALIªTII:

“Creºterea dobânzii cheie nupune, deocamdatã, presiunepe piaþa noastrã de capital”

Perspectiva ca Banca Naþionalã a României (BNR) sã creascã dobânda depoliticã monetarã nu este de naturã sã punã presiune, deocamdatã, pe pre-þurile acþiunilor de la Bursa de Valori Bucureºti (BVB), sunt de pãrerespecialiºtii consultaþi de ziarul BURSA.

Banca centralã a ridicat, recent, rata cheie de dobândã cu 25 de puncte de bazãla 1,5%, dar rata anualã a inflaþiei a urcat la 6,3% în luna septembrie, ceea ce cree-zã premise pentru noi creºteri. (ANDREI IACOMI)

(continuare în pagina 9)

Desen de Eugen Mihãescu