N Paulescu Tratamentul febrei.pdf

  • View
    60

  • Download
    21

Embed Size (px)

Text of N Paulescu Tratamentul febrei.pdf

  • prof. Dr. jI. C. aulescu

    ,mtamentul febrei

    RUCURESTI

    Stabilitnentul Grafic Dor. P. CuctO Succ. Dr. Aurel Athanasiu VerguStrada Prelungirea Popa-Nan No. 27

    1916

    www.digibuc.ro

  • 'Prof. Dr. p. C. yaulescu

    Tratamentul TAM

    BUCURESTI

    Stabilimentul Grafic ,Dor. P. Cucu" Succ. Dr. Aurel Athanasiu VerguStrada Prelungirea Popa-Nan No. 27

    1916

    www.digibuc.ro

  • TRATAMENTUL FEBREI 1

    Dorandor,Am s v vorbesc, astzi, despre o metod per-

    sonal d'a trata febra, metod care mi-a dat rezul-tate, ce merit sa fie calificate de miraculoase.

    Trebue, mai inti, s stiti c, de mai bine de15 ani, Febra e until din subiectele de predilectieale cercetrilor mele, clinice si experimentale.

    In 1904, am publicat In ziarul lui LANCEREAUX 2un articol intitulat: Contributions a l'tude de lafivre",In care am definit acest sindrom3 ca oeclampsie sau convulsie toxica a marelui simpatic.

    In acest articol am artat, contrariu invt-turei clasicilor, c oriceIfebr e formata din o seriede accese, care se succed, de ordinar cte unul sichiar cdte cloud pe zi4.

    Mai trziu, in 1906, am scris articolul Febra dinTratatul de Medicin5, si am adaogat inteinsulmai multe fapte noi de observatie.

    1) Lec(ie de medicind, tinutr.in ziva de 2 Februarie 1916, laDispensariul Bethlem".

    2) Paulesco. Journal de Mdecine interne, Juin 1904, p. 161.3) Cuvantul sindrom insemneaz un ciclu sau o totalitate de

    simptome.4) Acest fapt constitue usa din basele pi incipale ale metodel de

    tratament al febrei, pe care o preconizez astzi.5) Lancereaux et Paulesco. Trait de Mdecine, T. II, p. 268.www.digibuc.ro

  • 4De atunci, m'am ocupat de etiologia i mai alesde tratamentul febrei 0 am ajuns s stabilesc me-toda, despre care am s v intretin acum.

    Dar, acest studiu nu e Inca terminat. Il urm-resc, in laborator, in lipsa unui spital.

    Totu0, cum in momentul de fat, Romnia eamenintat de un rzboi infricotor, care va aducecu sine pldgi supurante febrile, precum i un cor-tegiu sinistru de boale epidemice teribile, ca tifosulexantematic, ca febra tifoid, ca cholera, ca disenteria,i chiar ca ciuma.., am socotit c sunt dator s iesdita reserva, pur tiintific, pe care mi-o impusesem,0 s v comunic D-voastr, azi elevii mei, dar, pecmpul de btaie, confratii mei, nite resultate cev vor face stpni pe aceste groaznice flagele i vvor permite s scpati, de la moarte, mii 0 mii deexistente.

    I.

    Ce este febra ?Febra e un sindrom nervos, caracterizat prin

    turburarea unor functii ale marelui simpatic, tur-burare de origina toxicd i care survine prin accese.

    Etiologie i patogenie. In imensa majoritatea cazurilor, febra are drept cauz un microb.

    Inteadevr, orice microb, care ptrunde inteunorganism uman sau animal, -- poate provoca febra.

    Acest sindrom nervos, att de ru cunoscutastzi, are deci o importanta considerabild in me-dicina. El dominA patologia boalelor microbiane.

    www.digibuc.ro

  • 5Microbii, intro dui in plasma, ce e preparatapentru alimentarea tesuturilor, profit de dnsa pen-tru ca s se nutreascd.

    Ei secret diastase, cu ajutorul crora atacalbuminoidele, sahrul i grsimele din plasma.

    Ei digereaz astfel aceste substante, i le trans-forma in alte substante, care pot fi mai mult sau Maiputin toxice, bunjoard, ca proteosele, ca acizii-ami-nati, ca acizii grai, ca alcoolul, etc.

    In plus, din nutritia lor, result resturi azotatei neazotate, care i ele sunt mai mult sau mai putintoxice, ca urea, ca bazele xantice, ca CO2, etc.

    Totalitatea, formata din diastase, din produseledigestiei si din resturile nutritiei microbilor, a pri-mit numele, putin precis, de toxine.

    Se tie azi cA toxinele produc febra.Dar nu se cunoate anume care, dintre compo-

    nentele toxinelor, (la natere acestui sindrom.Totui, cercetrile Inca inedite, pe care le ur-

    mresc, in colaboratie cu unul din cei mai buni eleviai mei, D-I Docent Dr. MICHAILESCU confirmndresultatele obtinute alta-datd de HILDEBRANDT, i maiales de ROUSSIr demonstreaza ca, singure diastaselepricinuesc accidentele febrile.

    Febra, in orice cas, e resultatul unei intoxicari,care se localiseaz asupra aparatului nervos, marelesimpatic, ce dirijeaza nutritia.

    1) Roussy. Recherches exprimentales sur la pathognie de lafivre. Archives de physiol., Paris, 1890, p. 355.

    Idem. C. R. Soc. Biologie, 1895, p. 261, 318, 398, 400.

    www.digibuc.ro

  • 6Aceast intoxicatie provoac un fel de eclampsie,adic nite convulsii ale rnuchilor, care depind de

    nervii simpatici.Inteadevr, febra survine prin accese, care sunt

    formate din cloud' fase :1) o fas de excitatie, sau stadiul de fior,

    caracterisata prin convulsii ale rnuchilor netezi i chiarale rnuchilor striati (vaso-constrictie, horipilatie, tre-murturi), precum i prin exagerarea desasimilatiei(ridicarea temperaturei, creterea considerabila a eli-minatiei azotate);

    2) o fas de paralisie, sau stadiul de ctilduret,care se traduce prin relaxarea muchilor convul-

    sionati (vaso-dilatatie, fncetarea tremurturilor) i prinsuprimarea secretiilor. Aceast a doua fasa dureazdmai mult ca cea dinti i poate fi comparat cu pe-rioada de stertor a unui atac de epilepsie.

    Fasei a doua urmeaz ttztoarcerea la starea nor-mal. $i, cum sngele i tesuturile sunt supra-Ina-zite, simpaticul reactioneaz, determinnd sudatiall,

    ') Lipsa de sudori, in timpul febrei i aparitia lor in momentuldefervescentei, se poate explica in modul urmAtor :

    In timpul stadiulai fiorului, diastasele microbiane excitA nerviivaso-constrictori ai pielei, precum i nervii excretori ai glandelor su-doripare. Dar, cum circulatia perifericA e mult diminuatA, prin con-strictia vascularA, nici secretia, nici prin urmare excretia sudoralAnu mai au loc.

    In timpul stadiului aldurei, nervii vasculari sunt paralisati ; dead resultA o vaso-dilatatie paraliticd. Dar, nervii excretori sunt 0 eiparalisati, asa cA nici de rAndul acesta, excretia sudoralA nu seproduce.

    La sfAritul acestui stadlu, nervii vascular! i excretori se rsta-bilesc. Aceti din urmA nervi infra atunci in actiune, impreunA cu nerviivaso-dilatatori, sub influenta cAldurei febrile. Ca consecintA, avem ovaso-dilatage activa i aparitia sudoritor rAcoritoare.

    www.digibuc.ro

  • icare rcorete pe pacient 0 ii aduce temperaturala tifra initial.

    **

    *

    dori s v dau acum 0 cteva notiuni asupralesiunilor anatomice produse de febr, --7 precum 0asupra simptomelor acestui important sindrom.

    MA voi margini, ins, s resum ceeace am scrisalt-dat in aceasta privint.

    Anatomia patologia. In febrA, de altfel ca inori si ce intoxicafie, intreg organismul e atins de otravamicrobianA.

    Dar, sediul principal al localisafiei morbide e constituitde aparatul nervos,i in special de marele simpatic.

    Din nefericire, n se stie aproape nimic despre modifi-&rile febrile ale neuroanelor nevraxiale si simpatice 1.

    AlterArile celorlalte organe sunt ceva mai bine cunoscute.Cea mai mare parte dintre viscere presintA o congestie,

    mai mult sau mai purin intensA.Parenchimele glandulare, mai ales acelea ale ficatului

    i ale rinichiului, oferA lesiuni manifeste. Protoplasma ce-lulelor suferA, mai IntAi, un f el de precipitare sau de coagu-lare, ce e cunoscutA sub numele de tumefac(ie turbure.Pe urinA, in timpul convalescenfei, substanfele proteice, pre-cipitate, stint transformate in grAsime i celula se umple degranulafii refringente.

    Fibrele muschilor si celulele miocardului sunt supuse siele, in febrele grave, la asemenea alterafii.

    AltA-datA se atribuia o importanfA excesivA modificafiilorfebrile ale sdngelui, care era descris ca fiind mai negru,mai fluid i mai pufin coagulabil, ca in stare normalA. AstAzi

    1) Marinesco. Recherches sur les lsions des centres nerveux,conscutives it l'hyperthermie exprimentale et a la flvre. Revue neurol.1899. VII. p. 3-11.

    www.digibuc.ro

  • 8InsA, se tie cl sAngele e In realitate pufin modificat In timpulfebrei. Totui, el presintA adesea o mArire a numArului leuco-citelor i o diminuare a numArului hematiilor (anemie). Inplus, el confine o proporfie mAria de uree i de materiiextractive, -- pe cnd proporfia acidului carbonic e diminuatA.

    Simptome. Febra, ca i multe alte sindrome ner-voase, proceda prin accese, care pot fi isolate sau sub-intrante, adicA suprapuse In parte.

    I. Stadiul de fior. Accesul febril incepe prin un spasmal vaselor cutanate.

    ,

    Pielea pAlete i ia uneori o coloare vAnAtA (stasA vA-noasA). ExtremitAfile sunt red, cianosate, sbarcite i diminuatede volum ; astfel, inelele cad din degete.

    In acela timp, pacientul resimte o sensafie ce seamAndoare-cum cu aceea a frigului, sehsafie foarte penibilA iadesea insofit de o mare nelinite (stenahorie, angoisse).

    Murhii netezi, erectori ai perilor, intrA in contraclie(horipilafie), sub formA de unde, care pleacA din regiuneadorso-lombarA i parcurg spatele i membrele.

    Adesea, murhii striafi sunt animafi si ei de o tremu-raturd mai mult sau mai pufin violentA i generalisatA,manifestA mai ales la membre (brafe, gepuchi), la murhiitoracici (respirafie sgomotoasA, saccadatA) i la murhii MI-cilor (clAnfAnit de dinfi). La copii, se poate observa chiaradevArate convulsii epileptiforme.

    Intensitatea acestor fenomene variazA. Uneori nite wareinfiorAri, repetate, constituesc toatA scena. Alteori, figrul eviolent i dureazA o jumAtate de ceas i mai mult. 0 impresiede frig i chiar faptul de a descoperi o parte a corpului,readuc adesea convulsiile musculare, cnd au incetat.

    Pe and pielea e palidA i uscatA, se produc congestiiviscerale (mArirea volumului ficatului i splinei) i chiar ostasA cardio-pulmonarA (cianosA, invinefire).

    Pulsul e repede, mic i dur. Respirafia e acceleratA,i exc