n 600 de exemplare Medierea cu fonduri primite din partea ... · [i suport pentru colegii vo[tri presupune mult timp dedicat inform`rii [i discu]iilor cu ace[tia. Deseori nu toate

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Coordonator: Crina Mo[neagu

Mediereade la egal la egalMediereade la egal la egal

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 600 de exemplarecu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România,cu fonduri primite din partea ComitetuluiNa]ional UNICEF din Germania

ISBN 978-973-88316-0-5Editura RO MEDIA

MMEEDDIIEERREEAA ddee llaa EEGGAALL llaa EEGGAALLGGhhiidd ppeennttrruu ccooppiiii [[ii ttiinneerrii mmeeddiiaattoorrii rrrroommii

Copiilor [i tinerilor rromi

care doresc s`

devin

` mediatori pentru colegii lor

Copiilor [i tinerilor rromicare doresc s` se implice

în activit`]i de dezvoltare personal`

Dac` dore[ti s` afli lucruri noi

despre schimbare [i înv`]are, a ta [i a celor dinjurul tù...

]ie cititorule...

Acest ghid este destinat...

MMeeddiieerreeaa ddee llaa EEGGAALL llaa EEGGAALL

Lucrarea este elaborat` în cadrul Proiectului „Alegeri care conteaz`...”, conceput [i implementat prin cooperarea dintre:

Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU România), organiza]ie membr` Soros Open Network (SON) [iReprezentan]a UNICEF în România.

Finan]atoriReprezentan]a UNICEF în România, cu fonduri oferite prin Comitetul Na]ional pentru UNICEF din GermaniaCentrul Educa]ia 2000+

Managementul proiectului:Coordonator de proiect: Crina Mo[neagu (CEDU, România)Coordonator comunicare: Ciprian Ciucu (CEDU, România)

Autori: � Camelia Moraru� C`t`lin Manolache� Gina Dumitrescu

Layout [i tehnoredactare:Victoria DumitrescuEditare: Editura Educa]ia 2000+, Bucure[ti, Str. C`derea Bastiliei Nr. 33, Sector 1Produc]ie: RO MEDIA � tel./fax: 021-331.02.00

Descrierea CIP A Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMORARU, CAMELIAMedierea de la egal la egal: ghid pentru copii [i tineri mediatori romi/Camelia Moraru, C`t`lin Manolache,Gina Dumitrescu. - Bucure[ti: Ro Media, 2007

ISBN 978-973-88316-0-5I. Moraru, Camelia

323.1(=214.58)

© UNICEF, Centrul Educa]ia 2000+, 2007


3

CCuupprriinnss::

I Ce este medierea? 4

II Ce este medierea de la egal la egal? 8

III Cine sunt eu? 10

IV Stereotipuri, prejudec`]i, atitudini, valori... 12

V Comunicarea 16

VI Ascultarea activ` 18

VII Negocierea [i rezolvarea conflictelor 21

VIII Activit`]i de grup 30

IX Exemple de activit`]i 35


Rolul medierii

� Informare;� Negociere [i mediere

a conflictului;� Form` de comunicare;� Proces de ascultare activ`;� Formare - Schimbare;� Previne o situa]ie de criz`;� O persoan` ajut` pe alta;� Sus]inere, sprijinire, ajutor;� O persoan` ajut`

un grup de persoane;� Ajut` s`-]i descoperi resursele;� Furnizarea unei experien]e;� Dezvoltare personal`.

Cui se adreseaz` medierea?

� oric`rei persoane care dore[te s` înve]e, s` se schimbe dar se confrunt` cuanumite dificult`]i în realizarea schimb`rilor dorite;

� persoanelor care nu au acces la informa]ii;� comunit`]ilor izolate;� comunit`]ilor tradi]ionale.

Domenii ale medierii

Mediere educa]ional` ofer` informa]ii [i programe specifice legate de dezvoltareafizic` [i psihologic` în domenii ca: s`n`tate, înv`]are, drepturile copilului, faciliteaz`cunoa[terea [colii de c`tre comunitate [i a comunit`]ii de c`tre [coal`.

Medierea informa]ional` ofer` informa]ii pe domenii sau teme specifice.

Medierea în situa]ii de criz` oferit` persoanelor care se confrunt` cu un

obstacol, problem`. Este o interven]ie care are la baz` urm`toarele principii:� evaluarea problemei;� evaluarea deciziilor;

O activitate de informare,înv`]are, dezvoltare careurm`re[te ob]inerea unui tipde comportament, schimbareaunui comportament existentsau informarea într-un anumitdomeniu. De asemenea este unproces prin care este facilitat`comunicarea între 2 persoane,grupuri, institu]ii cu pozi]iidiferite sau culturi diferite.

Definire

II.. CCee eessttee mmeeddiieerreeaa??

4


5

� identificarea conflictului [i confruntarea persoanei cu acesta;� centrarea cazului pe problema urgent`;� apelarea în caz de for]` major` la asisten]a social`, persoanele apropiate cu

influen]` puternic` asupra individului.

Medierea sanitar` ofer` informa]ii despre diferitedomenii ale s`n`t`]ii alimenta]iei, familiei, igien` personal`,s`n`tate sexual` [i reproducere.

Medierea [colar` [i comunitar` ofer`comunit`]ilor [i [colilor care nu au dezvoltat orela]ie foarte solid` informa]ii despre nevoileceluilalt partener în procesul educa]ional sau încel de dezvoltare local`.

Scopurile medierii:

� Promovarea st`rii de s`n`tate [i a st`rii de bine;� Dezvoltarea personal` [i comunitar`;� Promovarea multiculturalit`]ii;� Preven]ia apari]iei unor comportamente de risc;� Negocierea [i medierea conflictelor;� Promovarea drepturilor copilului;� Preven]ia exploat`rii prin munc`.

Medierea [colar` – comunitar`

Vizeaz`:

Copiii [i tinerii

Informare [i formare pentru înl`turarea prejudec`]ilor, a miturilor legate deinterpretarea gre[it` a unor informa]ii despre sine, despre al]ii, despre comunitatea dincare fac parte.

P`rin]ii

Întâlniri [i discu]ii cu p`rin]ii în probleme legate de cunoa[terea copiilor, în]elegereacomportamentului lor, a nevoilor [i drepturilor acestora.


Profesorii

Întâlniri [i discu]ii cu profesorii legate de cunoa[terea colegilor,în]elegerea problemelor acestora, a specificului comunit`]ii din

care ace[tia fac parte, sprijinirea în dezvoltarea lor,optimizarea rela]iilor dintre elevi [i profesori, ac]iuni

comune pentru prevenirea absenteismului/abandonului [colar.

Care sunt etapele unui proces de mediere?

1. În]elegerea situa]iei prezente - identificarea [i clarificarea

problemelor.

2. Explorarea oportunit`]ilor.

3. Stabilirea priorit`]ilor.

4. Confruntarea elementelor negative (îndoieli, distorsiuni,

percep]ii negative, conflicte).

5. Formularea de scopuri [i obiective ale medierii.

6. Evaluarea nevoilor reale.

7. Considerarea unor noi

perspective.

8. Facilitarea procesului

decizional.

9. Stabilirea planului de

ac]iune a medierii.

10. Realizarea procesului

de mediere.

11. Evaluarea procesului de

mediere.

� o rela]ie de prietenie� grija unui p`rinte� a da indica]ii � a juca rolul unui doctor� a sf`tui� a judeca� a impune� a critica� a obliga

Ce nu este

medierea?

6


Medierea de la egal la egal

este o form` de schimbare

[i de înv`]are la care

po]i participa [i tu!

7


8

Fiind cei mai apropia]i decolegii lor copiii [i tinerii suntprimul suport [i prima surs`de informare a colegilor lor [ide aceea ei joac` un rolcentral în procesul demediere.

Medierea de la egal la egalpresupune activit`]i de suport,informare, negociere, înv`]arepe care tinerii [i copiii lerealizeaz` pentru a-[i ajuta [isus]ine colegii.

Ce activit`]i presupune medierea de la egal la egal?

� discu]ii cu colegii;� oferirea de informa]ii [i asisten]`;� medierea unui conflict;� suport în schimbarea unor

comportamente, atitudini;� suport în situa]ii conflictuale;� activit`]i de prevenire a

comportamentelor de risc;� informare asupra drepturilor

copilului, etc.

Medierea de la egal la egal estemedierea care se realizeaz`într-un grup care prezintàcelea[i caracteristici – de obiceieste vorba de acela[i grup devârst`, în mod special grupul devârst` al adolescen]ilor caresunt puternic lega]i între ei prinpreocup`ri, interese, cultur`,valori, stil de via]`.

Definire

IIII.. CCee eessttee mmeeddiieerreeaa ddee llaa eeggaall llaa eeggaall??


Programele de mediere de la egal la egal sunt îngeneral realizate cu suportul adul]ilor specializa]i înmediere sau consiliere. Ca atare ea se poate realizacu u[urin]` acolo unde [coala [i comunitate are adul]ipreg`ti]i s` ofere suport unor astfel de ini]iative.

Cine se poate implica în medierea de la egal la egal?

Orice copil [i tân`r c`ruia:� îi place s` lucreze cu colegii lui;� este recunoscut de grup ca o persoan` resurs`;� comunic` u[or.

� are abilitatea de a g`si [i oferi informa]ii� rezolv` cu u[urin]` probleme � se implic` în activit`]ile grupului din care

face parte� are ini]iativ`� are curaj � este asertiv� este entuziast [i îi motiveaz` u[or [i pe

ceilal]i� îi place s` afle mereu lucruri noi� este ata[at de grupul [i comunitatea din

care face parte� are o imagine de sine pozitiv`

Calit`]ile unui bun mediator

9


10

Mediatorul

Cum pot s` devin un astfel de mediator?

Orice persoan` care are calit`]ile de mai sus [i dore[te s` se implice în activitateade mediere în [coal` sau comunitate poate deveni un mediator de la egal la egalpentru grupul sù, dezvoltându-[i:

1. STILUL DE COMUNICARE – ascultarea activ`, asertivitatea, capacitatea

de a dialoga – a pune întreb`ri [i a afla r`spunsuri, a ini]ia [i a încheia discu]ii,a oferi feedback [i încurajare pe parcursul sesiunii de mediere.

2. CAPACITATEA DE A SELECTA {I OFERI INFORMA}II – ca s` po]i

fi un bun mediator este bine s` fii cât mai informat, s` [tii cum s` ob]ii infor-ma]ii, din ce surse, s` po]i s` le verifici obiectivitatea [i s` po]i identifica cuu[urin]` ce informa]ii sunt importante pentru a-l ajuta pe cel de lâng` tines` î[i rezolve o problem`, s` comunice mai bine, s` î[i în]eleag` drepturile,s` ac]ioneze pentru respectarea acestora, s` fie mai s`n`tos [i mai activ etc.

3. CAPACITATEA DE A ÎN}ELEGE {I VALORIFICA DIVERSITATEA– nu exist` doi copii [i doi tineri identici, dup` cum nu exist` nici grupuri[i nici comunit`]i identice.A în]elege diferen]a ca o surs` de dezvoltare [iînv`]are este esen]ial` dac` vrei s` devii mediator. Faptul c` cel`lalt e dife-rit de tine nu trebuie s` îl fac` un strìn, un poten]ial du[man ci dimpotriv`îl poate face o important` surs` de înv`]are [i de noutate pentru tine.

4. CAPACITATEA DE A IDENTIFICA PROBLEME {I DE A G~SI SOLU}II– în activitatea de mediere ve]i discuta cu mul]i colegi care au diferiteprobleme, pentru a putea interveni corect este bine s` identifica]i cât maiexact care este problema principal`, care sunt cauzele acestei probleme [ial`turi de cel`lalt s` îl ajuta]i s` g`seasc` cele mai bune solu]ii pentru ea.

5. CAPACITATEA DE IMPLICARE ÎN REZOLVAREA DE PROBLEMEAL~TURI DE COLEGI – implicarea în activitatea de oferire de informa]ii

IIIIII.. CCiinnee ssuunntt eeuu??

[i suport pentru colegii vo[tri presupune mult timp dedicat inform`rii [idiscu]iilor cu ace[tia. Deseori nu toate problemele cu care vi se adreseaz`colegii pot fi rezolvate. E bine, când porni]i la drum ca mediatori, s` [ti]i dacàve]i timpul necesar [i disponibilitatea de a face acest lucru pe termen lung.

6. IDENTIFICAREA CORECT~ A LIMITELOR MEDIERII {I APROPRIILOR LIMITE – medierea nu înseamn` s` rezolvi problemele înlocul colegilor tì [i astfel s` devii „sclavul” acestora. Medierea înseamn` ale oferi suport pentru a putea s` î[i rezolve singuri problemele. De aseme-nea, medierea nu înseamn` s` dai „re]ete”, medierea înseamn` dialog [isuport. Se poate întâmpla uneori s` nu [tii ce s` faci, s` fii convins c` nu aiinforma]iile necesare sau c` nu te po]i implica în discutarea cu colegii tì aanumitor probleme. A-]i recunoa[te limitele este o calitate foarte impor-tant`. Nu te po]i dezvolta [i nu îi po]i ajuta nici pe al]ii s` se dezvolte dac`nu [tii ce e[ti capabil s` faci [i ce nu, la un anumit moment dat. În plus,prive[te limitele ca o provocare! Ca s` [tii ce vrei s` dezvol]i e bine s` [tiide unde porne[ti. Limitele de acum sunt punctul de start! Ca s` [tii pe cepist` alergi trebuie s` le [tii.

7. CAPACITATEA DE COMUNICARE {I MEDIERE CU ADUL}II –

deseori activitatea de mediere presupune a construi o punte de leg`tur` –între comunit`]i diferite, între grupuri diferite, între genera]ii diferite, întrepersoane cu valori diferite care în mod obi[nuit nu au reu[it s` comunicefoarte bine [i au nevoie de mediere pentru a dep`[i unele obstacole în

comunicare. Pentru a putea fi„puntea de leg`tur`” trebuie s`cunoa[te]i bine terenul de peambele maluri [i s` g`si]i ancoreputernice de fiecare parte.Asta nuînseamn` s` fi]i de partea cuiva, ciînseamn` s` pute]i media, s` v`pute]i pune în situa]ia celuilalt. F`rà cunoa[te ambele p`r]i, mediereanu se poate realiza!


11

Cunoa[terea presupune

interac]iune, capacitatea de a-]i

dep`[i propriile prejudec`]i [i

stereotipii [i deseori capacitatea

de a dep`[i conflictele ini]iale.

Ave]i nevoie de disponibilitate de adiscuta cu adul]ii, cu reprezentan]iiinstitu]iilor din comunitate, cu diver[icolegi.

Ce este

un stereotip?

Folosire unei „etichete“ înabsen]a cunoa[terii persoaneisau situa]iei c`reia i se aplic`,prin generalizarea rapid` a unorexperien]e de la un individ laîntreg grupul din care face parte.Chiar dac` stereotipul poate s`reflecte comportamente [i

a[tept`ri atât pozitive cât [i nega-tive, în general el reflect` o atitudine

negativ` fa]` de un grup de oameni.Ca urmare a interpret`rii pe baza unui

stereotip a[tept`rile noastre asupra posi-bilit`]ilor acestor persoane pot s` fie influ-

en]ate negativ în sensul sc`derii niveluluia[tept`rilor cu privire la ceea ce pot s` fac` acele persoane.Se poate vorbi chiar de o discriminare, ca urmare aidentific`rii unei persoane cu întregul grup [i aplic`rii unui

comportament inadecvat prin neluarea în considerare apoten]ialului persoanei respective.

Ce putem face pentru a modifica stereotipurile?

� eviden]ierea unei persoane importante, v`zut` ca un membrureprezentativ al grupului [i care nu confirm` stereotipul;� oferirea unei cantit`]i semnificative de informa]ii privind

acel grup;� motivarea observatorului în sensul în]elegerii corecte a

grupului;� implicarea în activit`]i în vederea atingerii unor scopuri comune.


12

Folosire unei „etichete“ înabsen]a cunoa[terii persoaneisau situa]iei c`reia i se aplic`,prin generalizarea rapid` aunor experien]e de la un individla întreg grupul din care acestaface parte.

Stereotip

„To]i profesoriisunt…“

„To]i p`rin]ii nuvor altcevadecât…“

„To]i rromisunt…“

IIVV.. SStteerreeoottiippuurrii,, pprreejjuuddeecc`̀]]ii,,aattiittuuddiinnii,, vvaalloorrii……


Fiecare din noi etichet`m sau avem anumite stereotipuri

la un moment dat. În activitatea de mediere ele ne pot

împiedica s` vedem realitatea a[a cum este ea. Operarea

cu stereotipuri în mediere nu este foarte edicient` fiindc`

nu ne ofer` o informa]ie detaliat` asupra persoanei pe

care o avem în fa]`.

În mediere lucra]i nu cu categorii abstracte –

„profesorii“, „mediatorii“, „mamele rrome“,

„reprezentan]ii Romani Criss“ – ci cu persoane concrete

pe care este bine s` le cunoa[te]i a[a cum sunt pentru a

avea success în ceea ce face]i.

13

Ce sunt atitudinile?

Atitudinile se formeaz` în strâns` leg`tur`cu reprezent`rile, no]iunile, valorile etc.

O atitudine este o tendin]` pro saucontra fa]` de un element din

mediu, care devine astfel ovaloare pozitiv` sau negativ`. Eaare semnifica]ie numai în rela]iecu anumite valori.

În general, atunci când aparprobleme în rela]iile sociale(izolare sau discriminare)exist` tendin]a de a-i acuza pe

ceilal]i în termeni de atitudinisau prejudec`]i.

Atitudinile sunt influen]ate decredin]ele locale, obiceiuri [i tradi]ii,

volumul [i corectitudinea informa]iilor,concep]ia grupului de la acel moment, teama

fa]` de ceea ce este strìn, diferit sau neîn]eles.

De asemenea, atitudinile se constituie, fie prin experien]a personal` ([i atunci sunt maimai stabile [i mai greu de influen]at), fie prin ob]inerea de informa]ii [i p`reri de la altepersoane (caz în care poate fi mai u[or de influen]at).

Atitudinile pot fi foarte stabile [i dificil de schimbat, iar unele dintre acestea par s` semodifice foarte rar pe parcursul vie]ii.

De cele mai multe ori, în inten]ia de a schimba atitudinile sunt folosite strategii detipul:

� Oferire de informa]ii în cadrul unor cursuri, prezent`ri de filme

sau surse bibliografice;

� Înv`]are activ`, prin jocuri de rol;

� Stabilire de contacte interpersonale pozitive [i constructive;


14

O atitudine este o tendin]` prosau contra fa]` de un elementdin mediu, care devine astfel ovaloare pozitiv` sau negativ`.Ea are semnifica]ie numai înrela]ie cu anumite valori.

Atitudine


� Implicarea mass-media prin promovarea unor imagini pozitive

ale deficien]ilor în pres` [i audio-vizual;

� Utilizarea unui limbaj „non-discriminativ“.

Schimbarea atitudinilor necesit` un timp îndelungat [i se realizeaz` cu viteze diferite.

15

Joc de rol: Se va identifica o situa]ie în care un copil rrom

este discriminat. Ce stereotipuri [i etichet`ri a]i identificat? Ce

atitudini aveau cei implica]i în situa]ie? Cum a]i

interveni într-o situa]ie de acest gen?

Activitate de grup: Elabora]i

un material mass-media pentru

promovarea non-discrimin`rii.

Exerci]ii:

Ce este o comunicare

eficient`?

O comunicare eficient` este comunicarea în care:

E[ti conving`tor – ceea ce spui este necesar

[i util celuilalt, [i este construit pe informa]ii [idate reale.

Te faci în]eles [i în]elegi corect.

Informezi la obiect, sintetic.

Observi [i ]ii cont de reac]iile, atitudinile [i modific`rile de comportamentale celuilalt.

E[ti atractiv – se refer` la modul în carevorbitorul se prezint` în fa]a ascult`torilor:

comportament [i înf`]i[are fizic`, farmecpersonal, ]inut` vestimentar`, caretrebuie s` fie pl`cut`, curat`, îngrijit` [ipotrivit` pentru cei ce te ascult`,momentul [i locul în care are loccomunicarea.


„F`-l pe cel`lalt s` sesimt` important pentrutine, s` simt` c` e[tiacolo pentru el!“

Comunicare

16

VV.. CCeeaa mmaaii iimmppoorrttaanntt`̀ aaccttiivviittaattee aa mmeeddiieerriiii ddee llaa eeggaall llaa eeggaall ……..CCoommuunniiccaarreeaa......


Strategii pentru o comunicare

eficient`...

F`-l pe cel`lalt s` se simt` important:

� ascult`-l cu aten]ie;� atunci când merit`, f`-i complimente;� adreseaz`-te frecvent men]ionându-i numele;� într-un grup d` aten]ie fiec`rei persoane.

Fii de acord cu cel`lalt:

� fii de acord cu ceilal]i; a[a, comunicarea este deschis`;� spune-le celorlal]i c` e[ti de acord cu ei;� nu le spune c` nu e[ti de acord cu ei decât dac` e absolut necesar;� recunoa[te când gre[e[ti.

Ascult` cu aten]ie

� uit`-te la persoana care vorbe[te;� pune întreb`ri;� nu întrerupe;� nu te dep`rta de subiectul

celui cu care vorbe[ti –nu uita c` tu e[ti acolopentru el, nu invers.

Ofer` feedback pozitiv

� laud` fapta, nu persoanaatunci când este cazul;

� g`se[te lucruri pentru care s`îl lauzi.

17

Sunt trei modalit`]i importante de ascultareactiv`:

Cum pot asculta activ?

1. Transpune - încearc` s` redai cu

propriile cuvinte ce spune cel`lalt,folose[te formule ca: „Ceea ce spuitu este… Cu alte cuvinte… Deci tute-ai sim]it… Vrei s` spui…“.Când e[ti atent s` reformulezi cupropriile tale cuvinte ceea ce

spune cel`lalt este mult mai greu s`judeci, s` critici, s` te gânde[ti la

altceva.

2. Asigur`-te c` ceea ce spui tu [iceea ce spune cel`lalt este în]eles – pune

întreb`ri pân` ai o imagine clar` a ceea ce î]i spunecel`lalt, încurajeaz`-l s` întrebe dac` ceea ce spui tu nu este clar, reformuleaz` ceea ceîi spui dac` observi c` ceea ce el în]elege nu e tocmai ceea ce spui tu, f` asta f`r` s`te enervezi, chiar [i persoanele care stau foarte mult` vreme împreun` pot avea uneori în]elegeri diferite asupra mesajelor verbale pe care [i le transmit.

3. Feedback–ul – observ` ce se întâmpl` în jurul tù [i ofer` feedback. Ascul]i tonul

celuilalt, e[ti atent la sentimentele celuilalt, î]i po]i formula o concluzie privindcon]inutul comunic`rii. Feedback-ul îl ajut` pe cel`lalt s` în]eleag` efectul comunic`riisale, s` descopere un punct de vedere nou – al ascult`torului.

Ascultarea empaticÀscultarea empatic` înseamn` a încerca s` în]elegi situa]ia [i trìrea emo]ional` aceluilalt din propria lui perspectiv`. Nu este obligatoriu s`-]i plac` toat` lumea, sau s`fii de acord cu ea, dar trebuie s` recuno[ti c` to]i încearc` în esen]` s` î[i rezolveproblemele [i s` trìasc` chiar dac` în opinia ta o fac mai bine sau mai prost. În esen]`,ascultare empatic` înseamn` a încerca s` te pui în pielea celuilalt [i a nu judeca.


A asculta este un proces activ,care cere participare [i careînseamn` s` treci de la stadiulde acumulare pasiv` a infor-ma]iei, la cel de colaborator [ipartener în procesul decomunicare.

Ascultarea

activ`

18

VVII.. AAssccuullttaarreeaa aaccttiivv`̀


Cum ascult?

Ascult` cu ochii

Uit`-te la persoana care î]i vorbe[te, aceastaîi inspir` încredere. Privitul în alt` parte între-rupe practic imediat procesul comunic`rii.

Ascult` cu capul

O înclinare din cap la momentul potrivit spune: „În]eleg”, „Sunt de acord cu tine” sau„Sunt de partea ta”.

Ascult` cu mâinile

Încearc` s`-]i p`strezi mâinile relaxate, într-o pozi]ie fireasc`. Nu te juca cu pixul, cudegetele, nu î]i admira unghiile sau inelele în timp ce vorbe[ti cu cel`lalt.

Ascult` cu corpul

Pozi]ia corpului poate exprima deschidere [i sinceritate sau dimpotriv` dezinteres,blocaj, indiferen]`: Fii atent la pozi]ia corpului tù!

Ascult` cu gura

Ascultarea cu gura include zâmbetul, râsul, adaugarea unor exprim`ri verbale precum„Hmm”, „În]eleg” sau alte remarci ocazionale, dar sincere.

Ascult` cu mintea

În timpul ascult`rii, fii atent atât la mesajul verbal, cât [i lamesajele nonverbale [i paraverbale, care exprim` maibine sentimentele [i starea de spirit a vorbitorului. Ocondi]ie esen]ial` a ascult`rii este în]elegerea corect` atot ceea ce transmite vorbitorul.

Ascult` reflexiv

Armonizeaz` r`spunsurile tale corporale de ascultare cucomportamentul partenerului de conversa]ie. Astaînseamn` c` dac` partenerul tù este trist, î]iarmonizezi reac]iile de ascultare (capul, ochii,mâinile, corpul) pentru a exprima o stare detriste]e. Dac` partenerul tù este fericit [i entuziasmat, adapteaz`-]i manifest`rile corporalede ascultare la o stare de spirit de bucurie.

„Încearc` s` te puiîn locul celuilalt”

„F`-l pe cel`lalt s` sesimt` important pentru

tine, s` simt` c` e[ti acolopentru el!”

19


20

Ascultarea pare ceva simplu, dar s` devii un

ascult`tor bun

este mult mai dificil decât s` devii un bun vorbitor.

Spre deosebire de postura de vorbitor, car

e de]ine

controlul total asupra celor comunicate, ascult`torul

face

efortul de a urm`ri un gând strìn [i ni[te informa]ii care

uneori pot s` nu intereseze.


Cum s` te descurci

într-un conflict?

Într-un conflict protagoni[tii aleg pozi]ii diferite.

Renun]are

Ca s` nu intri în conflict evi]i situa]ia, problema,persoana. Ac]iona]i ca o broasc` ]estoas` [i

renun]a]i. Uneori este necesar` renun]area [iretragerea pentru a v` acorda timp vou` [i celeilate

persoane pentru a v` calma [i a v` controla impulsurile.

For]are

Sim]i]i c` trebuie s` câ[tiga]i disputa cu orice pre] [i îi cere]i celeilalte persoane s` vàdopte pozi]ia f`r` amendamente. Ac]iona]i ca un rechin [i for]a]i. Riscul este s` fi]inevoi]i s` întâlni]i acea persoan` sau situa]ie destul de curând. Mai bine, aplana]iconflictul [i acorda]i prioritate celeilalte persoane.

Aplanare

Implic` renun]are la obiective pentru a men]ine rela]ia bun` cu cel`lalt. Cândobiectivul nu are nici o importan]` pentru dumneavoastr`, iar rela]ia are o importan]`considerabil`, ve]i prefera probabil s` nivela]i asperit`]ile. Când cel`lalt ]ine deosebitde mult la o chestiune iar dumneavoastr` nu prea v` pas`, a nu ridica problema esteo idee bun`. Din când în când, pentru a aplana un conflict este nevoie s` v` cere]iscuze. Spunând „\mi pare rù” nu spune]i de fapt „am gre[it”. Expresia „\mi pare rù”informeaz` cealalt` persoan` c` v` pare rù de situa]ia creat`.Atunci când considera]i c` interesele celeilalte persoane sunt mai puternice decât aledumneavoastr`, aplana]i conflictul [i acorda]i prioritate celeilate persoane.

„încercarea a doioameni de a ajunge lao solu]ie acceptabil`”.

Negocierea

21

VVIIII.. NNeeggoocciieerreeaa [[ii rreezzoollvvaarreeaaccoonnfflliicctteelloorr


22

Compromis

Acesta înseamn` s` renun]a]i la o parte din obiectivele dumneavoastr` [i s` sacrifica]iceva din rela]ie pentru a ajunge la o în]elegere. Negocia]i pentru a ajunge la uncompromis.V` pute]i întâlni la mijloc, fiecare parcurgând o jum`tate de drum.

Confruntare

Când persoanele realizeaz` c` vor lucra destul de des împreun` [i pentru o perioad`lung` de timp î[i dau seama c` este necesar s` se sus]in` reciproc [i s` coopereze înprobleme curente. Este suficient` o în]elegere pentru satisfacerea ambelor p`r]i [ipentru a îndep`rta tensiunile [i sentimentele negative.

Face]i fa]` conflictului. Negocia]i pentru a rezolva problema. Gândi]i-v`la solu]ii care s` v` ofere [i dumneavoastr` [i celeilalte persoane ceeace dori]i s` p`stra]i, precum [i orela]ie amical`.

Fiecare strategie ocup` rolul sù.Trebuie s` fi]i capabili s` utiliza]iuna din cele cinci solu]ii, înfunc]ie de obiective [i de rela]ii.Într-un conflict pute]i alege osingur` strategie, în altul pute]ialege alta. Pentru a fi eficient înrezolvarea unui conflict, trebuie s`v` diversifica]i modul de a ac]ionaalegând ceea ce este mai bine pentru situa]iarespectiv`. Trebuie s` fi]i capabili s` v` schim-ba]i modul de a ac]iona pentru a avea cea mai bun` rezolvare a situa]iei respective.

Etape în rezolvarea unui conflict pentru rezultate de tip „câ[tig`tor-câ[tig`tor”

Încearc` s` rezolvi conflictul

„Hai s` vedem dac` putem face ceva”.Amândoi evita]i s` v` spune]i pe nume, s` ridica]i tonul, s` v` reteza]i replicile.


Abilit`]i - valoriA: Curaj.

V: O solu]ie „câ[tig-câ[tig” este posibil` [imerit` cùtat`.

Negociaz` pentru a rezolva problema.Gânde[te-te cum s` câ[tiga]i amândoi!

Spune versiunea ta [i ascult-o

atent [i pe a celuilalt!

Încearc` s` prive[ti problema [i dinperspectiva celuilalt. Dezv`luie ce sim]i, ce s-aîntâmplat, explica]iile tale.

Abilit`]i - valoriA: Ascultare activ`;

Identificarea [i exprimarea sentimentelor;Acceptarea sentimentelor celuilalt;Formul`ri la persoana \ntâi.

V: Fiecare pozi]ie merit` s` fie cunoscut` [i în]eleas`.

Încearc` s` g`se[ti cât mai multe solu]ii posibile

Gânde[te liber, f`r` prejudec`]i negative sau pozitive despre ideile tale sau ale celuilalt.Identific` alternative [i discut`-le!

Abilit`]i - valoriA: Creativitate.

V: Deschidere c`tre nou [i lipsa de prejudec`]i.

Elimin` solu]iile care nu sunt acceptate de ambele p`r]i

Renun]` la ideile care nu sunt acceptate de cel`lalt.Abilit`]i - valoriA: Flexibilitate.

V: Generozitate.

Evalueaz` cele mai bune idei

Din ideile r`mase, decide]i împreun` care solu]ie, combina]ie de solu]ii sau solu]iirevizuite vor fi încercate de c`tre ambele p`r]i.

23


24

Abilit`]i - valoriA: Rezolvare de probleme.

V: Cooperare.

Gânde[te-te cum s` implementezi solu]ia

Cum ve]i proceda exact? Când? P`r]ile s-augândit s`-[i stabileasc` un termen pentru a evaluadac` solu]ia propus` func]ioneaz`?

Abilit`]i - valoriA: Planificare.

A: Credin]a în reu[ita unui parteneriat.

Implementeaz` solu]ia

Face]i ceea ce v-a]i propus.Abilit`]i - valoriA: Organizare, perseveren]`.

V: Cooperare, ambi]ie.

Evalueaz` solu]ia aleas`

Vede]i ce rezultate a]i ob]inut. Dac` solu]ia adoptat` nu v-a adus beneficiile a[teptaterelua]i procesul.

Abilit`]i - valoriA: Capacitatea de a recunoa[te gre[elile, rezisten]` la frustrare.

V:Tact, perseveren]`.

Prezentarea, dialogul, discursul,

dezbaterea

(adaptare dup` Pascali E.)

PREZENTAREA

Este o form` de discurs al unei persoane care î[i exprim` gânduri, st`ri, sentimente.


Structura

Prezentarea propriu-zis` trebuie s`fie structurat` în introducere,cuprins [i încheiere.

� introducerea are ro-lul de a capta aten]iaauditoriului, inclusiv prinstabilirea unui contactvizual cu ascult`torii;adaptarea la vârsta publicului, lacontextul în care se desf`[oar` prezen-tarea [i la scopul acesteia (de a informa, de a convinge, de a declara etc.) suntimportante \n introducere;� expunerea ideilor trebuie s` fie nuan]at` (tonul, intona]ia, accentuareacuvintelor-cheie),clar`,coerent` [i concis`, înso]it` de gesturi [i de mimic` adecvate;� încheierea trebuie s` ofere o concluzie cât se poate de conving`toare;discursul vorbitorului are un impact cu atât mai mare, cu cât cele spuse de elconfirm` sau dimpotriv` [ocheaz` în mod pozitiv a[tept`rile publicului.

� stabilirea contactului vizua

l cu

auditoriul;

� amplificarea sau restrângerea

prezent`rii în func]ie de

reac]iile auditoriului;

� adecvarea ]inutei, a mimicii [i a

gesturilor la tipul de public

.

25


26

DIALOGUL

Este o succesiune de replici rostite/scrise de doi sau mai mul]i interlocutori carecomunic`. Dialogurile constituie cea mai frecvent` form` a exprim`rii orale.

Tipuri de dialog

� Dialogul informal – se desf`[oar` într-un context familiar, între prieteni,rude sau persoane apropiate.

� Dialogul formal – se desf`[oar` într-un context public sau oficial, întrepersoane care adopt` o anumit` norm` de polite]e reciproc`.

Structura dialogului

În cadrul organiz`rii dialogului, formulele tipice (de ini]iere, de men]inere [i deîncheiere a fluxului verbal) au un rol determinant.Aceste formule trebuie adaptate, defiecare dat`, situa]iei de conversa]ie, vârstei partenerilor [i rela]iilor care exist` întreace[tia.

� formulele de ini]iere a unei conversa]ii (V` rog...; A[ dori...; M-ar interesa...)nu trebuie s` se confunde cu salutul, r`spunsul la salut sau cu alte enun]uri carefaciliteaz` conversa]ia.

� formulele de men]inere a conversa]iei au, de cele mai multe ori, rolul dea încuraja partenerul (Sigur, sigur!; Da, da!;Interesant! etc.), de a-l completa pe acesta(Am o idee!; Hai s`...!; Exact cum spui, dar maie ceva...) sau de a „înviora” o conver-sa]ie plicticoas`, pe cale s` e[ueze(Ce-ai zice s` mai vorbim [i despre...?;N-ar fi mai bine s`...?);

� formulele de încheiere trebuie s`

fie folosite numai în momentul în careavem convingerea c` tema abordat` afost epuizat` [i c` nu-l vom face pepartener s` se simt` nepl`cut (Cam astae!; Mul]umesc. Sper c` o s` te v`d mâine.La revedere!).


DISCURS PUBLIC. TEHNICI DE PREZENTARE

Atunci când preg`te[ti o prezentare oral` este important s` po]i r`spunde la patruîntreb`ri:

DE CE SPUI?

Pot fi trei scopuri principale în prezent`rile publice:� S` inform`m;

� S` convingem;

� S` implic`m.

CUI VREI S~ ÎI SPUI?

Înainte de a decide ce [i cum vei spune, trebuie s` afli cât mai multe despre cei carete vor asculta:

� Cine sunt?

� Care sunt a[tept`rile lor?

� Doresc s` te întâlneasc` sau sunt obliga]i s` vin`?

� Ce [tiu despre tine [i despre subiect?

Când se particip` la un dialo

g, se reco-

mand` respectarea unor regu

li pentru ca

acesta s`

se desf`[oare în condi]ii bu

ne (s` fie efi-

cient):

� Interesul fa]` de ceea ce comunic` partener

ul;

� Participarea efectiv` la dialog;

� Formularea unor replici potrivite c

a lungime, asfel ca nici unul dintre

parteneri s` nu acapareze discu]ia;

� Exprimarea clar` [i coerent` a opin

iilor;

� Neîntreruperea partenerilor;

27


28

� Care e atitudinea lor fa]` de tema prezent`rii?� pozitiv` – atunci stilul va fi direct;� negativ` – în acest caz va trebui s` g`se[ti un teren comun de pornire, s`

le \n]elegi re]inerile, s` prezin]i fapte mai degrab` decât opinii,s` nu impui luarea unor decizii;

� neutr` – în acest caz stimuleaz` interesul [i prezint` informa]ii care s` lecapteze aten]ia.

CE VEI SPUNE?

Pentru a planifica ce trebuie s` spui, este bine s` te gânde[ti la urm`toarele aspecte:

Documenteaz`-te în leg`tur` cu subiectul pe care îl vei prezenta: caut` cât mai multeexemple, informa]ii, studii de caz despre tema pe care o ai de prezentat.

Structureaz` prezentarea:- introducere – în care ar`]i importan]a scopului prezent`rii;- cuprins – prezin]i fapte [i argumente, dar te [i preg`te[ti s` r`spunzi unor

obiec]ii posibile;- încheiere – recapitulezi principalele puncte ale temei, propui ac]iuni [i închei

amintind scopul prezent`rii.

O introducere eficient` ofer` participan]ilorr`spunsul la câteva întreb`ri esen]iale:1. Cine e prezentatorul?

2. De ce se afl` aici?

3. Ce va spune?

4. Cum î[i va structura prezentarea?

5. De ce ar trebui s` ascult?

Con]inutul trebuie s` fie structurat dinmesaje scurte, concise, clare, utilizândcuvinte simple.

Are impact mare folosirea de materialevizuale: plan[e, desene, bro[uri, grafice.


Sugestii pentru o încheiere eficient`:

� Recapituleaz` principale aspecte;

� Prezint` recomand`ri, sugestii, implica]ii;

� Invit` participan]ii s` adreseze întreb`ri;

� Evit` scuzele de orice fel [i nu lansa noi idei;

� Încheie amintind scopul prezent`rii.

CUM O VEI SPUNE?

A face o prezentare este ca [i cum ai fi pe scen`.De aceea:

� Men]ine contactul vizual;

� Folose[te vocea pentru a dinamiza prezentarea;

� Limbajul nonverbal [i mai ales mimica fe]ei sunt foarte importante!

� Ritmul mi[c`rii [i al gesturilor nu trebuie s` fie prea lent, dar nici prea alert.

� Trebuie s` [tii ce vrei s`

spui.� Spune ce ai de

spus [i nimic

mai mult.

� Uit`-te la cei cu care vorbe[ti

atunci când vorbe[ti.

� Vorbe[te despre lucruri care

îi intereseaz` pe

ceilal]i.

� Nu încerca s` ]ii o cuvântar

e!

29


30

Activit`]ile în grupuri mici prezint` o serie de avantaje deoarece se genereaz` mai multe idei,are loc facilitarea social`, comunicarea,dezvoltarea abilit`]ilor de rezolvare a problemelor, activizare [i feedback.

Grupurile mici pot fi organizate în func]iede m`rimea [i forma s`lii, mobilier,num`rul participan]ilor, metodele delucru. În ceea ce prive[te m`rimea grupu-lui, nu exist` o m`rime ideal` (2, 3, 4, sau5), acesta depinde de ceea ce vre]i s` face]i.

Pentru cele mai multe scopuri, este în gene-ral acceptabil un num`r de 3-7 persoane/grup.

Rolurile în activit`]ile de grup sunt urm`toarele:

Facilitatorul

� Asigur` c` fiecare prime[te ajutor atunci când are nevoie.

Monitorul

� Verific` toate materialele înainte de a fi distribuite.

Detectivul

� Ajut` grupul s` caute informa]ii atunci când apar controverse sau când exist`nesiguran]`.

Administratorul

� Este responsabil de distribuirea tuturor materialelor instruc]ionale.Tot el strângematerialele.

Bodyguardul

� Are grij` de siguran]a celorlal]i. Îi supravegheaz` pe ceilal]i când sunt folositeobiecte ascu]ite, electricitate, etc.

Grupul este esen]ial înrealizarea medierii. El oferùn cadru ideal dezvolt`rii desolu]ii [i rezolv`rii deprobleme.

Grupul

VVIIIIII.. AAccttiivviitt`̀]]ii ddee ggrruupp……


Purt`torul de cuvânt

� Relateaz` restului grupului mare despre deciziile [i ideile grupului.

Responsabilul cu timpul

� Asigur` respectarea timpului alocat pentru realizarea sarcinii.

Cum s` organizez grupul?

Membrii unui grup de înv`]are trebuie s` stea fa]` în fa]` [i „um`r la um`r“.Trebuie s`fie a[eza]i suficient de aproape unul de altul pentru a folosi acelea[i materiale, s`men]in` contact vizual, s` poat` vorbi f`r` s` deranjeze celelalte grupuri, s` schimbemateriale sau idei într-o atmosfer` agreabil`.Ar trebui ca to]i participan]ii s` v` poat` privi f`r` s` fac` eforturi deosebite.Grupurile trebuie s` fie suficient de departe unul de cel`lalt, astfel încât s` nu sederanjeze unul pe cel`lalt. Spa]iile de trecere trebuie s` asigure circula]ia participan-]ilor pentru a-[i procura materiale sau pentru a avea acces la ceilal]i sau la voi.Participan]ii trebuie s` se poat` muta u[or [i în lini[te de la un grup la altul dac` estenevoie de asta în exerci]iile pe care le realiza]i.

Nu trebuie s` insista]i asupra

tuturor acestor roluri deodat`.

Selecta]i diferite roluri pentru

diferite sarcini [i înv`]a]i-i pe

participan]i cum trebuie jucate

aceste roluri diferite, oferi

ndu-le

ocazii s` le practice, [i e

valuându-i.

A înv`]a aceste roluri înseamn` a înv`]a s`

desf`[oare activit`]i eficien

te în grup.

31


32

Ce urm`resc în activitatea grupului?(adaptare dup` Ulrich L.)

� Cum sunt a[ezate minigrupurile;

� Dac` participan]ii au materialele necesare;

� Dac` participan]ii îndeplinesc sarcinile;

� Dac` grupurile încep s` lucreze;

� Dac` grupul coopereaz`;

� Dac` sarcina este realizat` corect;

� Dac` membrii grupului î[i împart echitabilsarcinile;

� Dac` participan]ii mai rezerva]i suntimplica]i în activitatea grupului;

� Dac` membrii grupului î[i explic` uniialtora modul în care gândesc;

� Dac` grupurile doresc s` coopereze;

� Dac` este asigurat` participarea egal` a fiec`ruia;

� Dac` grupul î[i termin` sarcina.

Metode de lucru în grup:

Consensul în grup

Membrii lucreaz` în grupuri mici pentru a ajunge la acorduri legate de anumite sarcini.De exemplu, li se solicit` s` ia o decizie privind modul de interven]ie într-o situa]ieconcret`.Asemenea acorduri presupun dezbateri în cadrul grupului, dezbateri care necesitàrgumente pro [i contra, respectiv valorificarea [i aplicarea cuno[tin]elor [ideprinderilor formate anterior, cât [i emiterea unor judec`]i de valoare, a unorcomentarii personale [i analizarea acestora în cadrul grupului.

Investiga]ia în grup

|n cadrul unui grup, membrii î[i asum` diverse roluri în investigarea unui anumitsubiect/tem`, apoi preg`tesc [i prezint` un raport al grupului.Investiga]iile/cercet`rile în cadrul grupului se pot folosi pentru simul`ri [i jocuri de rol.


Cum s` realizez o activitate de mediere în grup?

1. Stabilesc loca]ia [i scopul întâlnirii

� Identifica]i prin observare [i discu]ii cu colegii vo[tri care sunt opiniile lor legatede cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului, debutul vie]ii sexuale, c`s`toria[i sarcina timpurie;

� Alege]i o tem` legat` de interesul lor manifest;

� Propune]i o loca]ie accesibil`, unde s` ave]i resursele necesare - scaune, flipchartsau tabl`, lini[te [i confiden]ialite - pute]i solicita suportul [colii sau al comunit`]iipentru a identifica loca]ia de care ave]i nevoie.

2. Cum prezent`m problema identificat`?

Înainte de a aborda tema propus` trebuie s` ne asigur`m c` grupul va oferi suportul[i confiden]ialitatea de care este nevoie pentru a putea discuta problemele identificate.Sunt stabilite regulile grupului:� Nimeni nu va r`ni pe nimeni;

� Datoria fiec`ruia este de a oferi ajutor [i confiden]ialitate;

� Stabilim de asemenea [i regulile de grup.

3. Este introdus` tema întâlnirii de c`tre mediator

Tema este formulat` [i se solicit` participarea colegilor la exerci]iile legate deidentificarea cuno[tin]elor cu privire la tem`, a modului în care fiecare participant seraporteaz` la respectiva tem`.Întreb`rile [i exerci]iile uzuale vizeaz`:� identificarea problemei a[a cum se manifest` ea;

� ce simt fa]` de asta;

� ce gândesc;

� cum m` afecteaz`;

� ce gândesc prietenii mei;

� ce gândesc p`rin]ii mei;

� ce gânde[te comunitatea din care fac parte;

� cum m` influen]eaz` - afecteaz` modul în care gândesc ceilal]i.

33


4. Se identific` problema prioritar` a grupului

O problem` important` pentru întregul grup este identificat` [i se propune o nou`întâlnire pentu rezolvarea acesteia.

5. Se organizeaz` \ntâlnirea de mediere

Este fixat` [i proiectat` întâlnirea în care ve]i realiza medierea.

Cum va fi realizat` medierea?� Se cere participan]ilor s` se identifice cu rolul lor de mediator a c`rui sarcin` este

s` analizeze problema supus` discu]iei [i s` propun` cât mai multe solu]ii pentrurezolvarea ei;

� Ideile sunt analizate de grup [i sunt ierarhizate - colegii care au pe agend` aceast`problem` ca principal` fac [i ei o analiz` a solu]iilor din propria perspectiv` a celuicare se confrunt` cu problema;

� Cea mai bun` idee de rezolvare este selectat` de c`tre colegii care au

semnalat problema;� Colegii care se confrunt` cu problema analizeaz` poten]iale modalit`]i de

rezolvare a acesteia la nivel individual, de grup sau la nivelul comunit`]ii decizia

este a lor;� Sunt identificate strategii [i termene.

6. Se proiecteaz` urm`toarele întâlniri

Se încheie sesiunea de mediere stabilindu-se calendarul [i agenda urm`toarelor întâlniri.La aceste întâlniri se vor aborda atât aspecte problematice noi dar se va urm`ri [imodul de implementare, rezolvarea problemelor solu]ionate în întâlnirile anterioare.

� Activitatea de mediere este un parteneriat - succesul parteneriatului depinde demediator, de grup [i de cel care apeleaz` la mediere. Identifica]i foarte exact rolul [iimportan]a fiec`ruia în ob]inerea succesului.

� Deseori schimb`rile necesit` timp—faptul c` a]i reu[it s` aduce]i în aten]iagrupului vostru anumite probleme este un foarte mare pas înainte [i un succes chiardac` pân` la schimbarea dorit` mai trebuie s` treac` timp.� Faptul c` sunte]i acolo pentru colegii vo[tri indiferent de ce decizie vor lua ace[tiaeste un foarte important pas pe drumul autoaprecieirii lor [i încrederii în for]eleproprii chiar dac` nu se schimb` atât de repede cum dori]i voi.� Insuccesul este o excelent` oportunitate de autoanaliz` [i de schimbarepersonal` - el este cel care nu ne las` s` fim autosuficien]i [i arogan]i.� Medierea de la egal la egal e o form` de înv`]are [i de schimbare - din aceast`

perspectiv` fiecare mediere este un succes.

Succesul activit`]ii de mediere

34


Activitatea 1

Obiective

� În]elegerea asump]iilor care duc la formarea destereotipuri [i evalu`ri negative despre persoane [igrupuri;

� Recunoa[terea unor stereotipuri care neinfluen]eaz` via]a.

Materiale

� Hârtie, foi de flipchart [i/sau foi A2, markere.

Desf`[urare

� Discuta]i despre situa]ii în care se utilizeaz` etichetarea pentru a descrie anumitecategorii de persoane. Identifica]i modul în care aspectele legate de îmbr`c`minteaunor persoane, limbajul utilizat sau caracteristicile corporale influen]eaz`„etichetele” care le sunt atribuite. Pe baza exemplelor oferite de grup explica]iprocesul de categorizare social` ca un proces social prin care oamenii se raporteaz`la grupuri sau indivizi pe care nu îi cunosc deloc sau îi cunosc foarte pu]in.

� Solicita]i grupului s` se gândeasc` la câteva categorii (etichete, porecle) pe care leutilizeaz` în mod curent la [coal`, pentru a descrie anumite tipuri, grupuri decolegi. Pute]i oferi un exemplu de categorie utilizat` frecvent de colegi pentru a-[idescrie colegii la [coal` (ex. tocilarii, derbedeii). Nota]i pe tabl` fiecare categoriepe care colegii o numesc, dup` care selecta]i împreun` cu colegii cele maireprezentative 5 etichete.

� Nota]i fiecare dintre cele 5 categorii pe câte o foaie de flipchart [i prinde]i fiecarefoaie cu band` adeziv` în 5 locuri diferite din sala de clas`. Cere]i colegilor s`noteze pe foile de flipchart cât mai multe caracteristici, elemente definitoriipentru fiecare categorie (ex. „Cum sunt tocilarii?”) Acorda]i colegilor 10-15minute pentru a realiza un „tur” în care s` scrie aceste caracteristici.** Op]ional. Dac` lucra]i cu un grup mai mare de colegi, pute]i împ`r]i colegii

în 5 grupe, fiecare grup` având sarcina de a genera [i a nota pe foaia deflipchart caracteristici pentru o categorie din cele selectate anterior.

35

IIXX.. EExxeemmppllee ddee aaccttiivviitt`̀]]ii......


36

� Dup` ce se încheie notarea pe foi a caracteristicilor, cere]i colegilor s` analizezeaceste caracteristici. Utiliza]i întreb`rile de la sec]iunea „Discu]ii”.

� Explica]i termenul de stereotip: atunci când judec`m, caracteriz`m sau evalu`m unîntreg grup sau categorie de oameni (ex. „To]i politicienii sunt...”, „To]i fotbali[tiisunt...”), acele judec`]i [i evalu`ri se numesc stereotipuri. Dac` evalu`m o anumit`persoan` numai pe baza stereotipurilor (caracteristicile grupului/categoriei dincare el face parte), atitudinile noastre despre un grup sau o categorie de oamenipot fi influen]ate de stereotip [i pot ignora lucrurile care îl definesc pe acel om.

� Discuta]i în cadrul clasei m`sura în care:- caracteristicile pentru categoriile identificate descriu stereotipuri;- folosirea acestor caracteristici poate s` îi fac` pe membrii acelui grup s` se

simt` discrimina]i sau jigni]i.

Discu]ii

� Evalu`rile [i caracteriz`rile pe care le facem despre un grup sau categorie deoameni sunt valabile pentru to]i membrii acelui grup?

� Avem cu to]ii acelea[i p`reri despre anumite grupuri de oameni? � Evalu`rile [i caracteriz`rile pe care le facem despre un grup sau categorie de

oameni sunt neap`rat adev`rate sau definitive? Cum pot fi ele schimbate?� Cum influen]eaz` caracteriz`rile stereotipice ale unui anumit grup (ex. grup de

colegi) modul în care v` raporta]i voi la oameni care fac parte din acel grup/categorie?

Activitatea 2

Obiective

� Identificarea unor stereotipuri legate de apartenen]a etnic`;� Recunoa[terea caracteristicilor unor stereotipuri legate de apartenen]a etnic`.

Materiale

Hârtie, foi de flipchart [i/ foi A2, markere.

Desf`[urare

� Introduce]i activitatea prin prezentarea termenilor de etnie [i apartenen]` etnic`.� Oferi]i câteva exemple de etnii: rrom`, maghiar`, musulman`, etc.


� Nota]i denumirea câtorva etnii pe foi separate de flipchart. Împ`r]iti clasa în atâteagrupuri câte foi de flipchart ave]i.

� Solicita]i fiec`rui grup s` noteze stereotipuri care sunt des utilizate pentru acaracteriza o anumit` etnie. Sublinia]i faptul c` sarcina lor este de a nota cât maimulte caracteristici sau evalu`ri stereotipice care se vehiculeaz` în mediul lor (ex.familie, mass-media, Internet, colegi) despre o anumit` etnie, f`r` a lua în conside-rare p`rerile proprii despre valoarea de adev`r a acestor afirma]ii.

� Dup` ce fiecare grup` î[i încheie activitatea, distribui]i prin rota]ie foile de flipchart[i celorlalte grupe, astfel încât fiecare s` aib` ocazia de a face complet`ri lacaracteriz`rile stereotipice realizate de toate celelalte grupe.

� Lipi]i foile de flichart pe un perete în clas` [i acorda]i elevilor 3-5 minute s`citeasc` [i s` analizeze caracteristicile stereotipice notate.

� Încheia]i activitatea prin întreb`rile prezentate la sec]iunea „Discu]ii”.

Discu]ii

� Care sunt opiniiile voastre legate de caracteristicile stereotipice prezentate pefoile de flipchart? Sunt adev`rate aceste caracteristici? Sunt ele valabile pentru to]imembrii unei anumite etnii?

� Care sunt sursele unde a]i auzit sau a]i v`zut anumite etnii descrise ca avândaceste caracteristici (ex. Programe de televiziune, c`r]i, filme, Internet, discu]ii întrecolegi sau în familie)?

� Cum pot stereotipurile legate de anumite etnii determina sau influen]a în mod nega-tiv modul în care ne purt`m cu membrii unei etnii? V` pute]i gândi la câteva exemple?

Activitatea 3

Obiective

� |n]elegerea tipurilor de presiuni care apar la vârsta adolescen]ei legate deînceperea sau nu a vie]ii sexuale;

� Cunoa[terea mai multor aspecte legate de aspectele emo]ionale ale comporta-mentului sexual.

Materiale

Foi de flipchart, markere, band` adeziv`.

37


38

Desf`[urare

� Împ`r]i]i clasa în grupe de 4-5 colegi. Solicita]i fiec`rui grup s` discute despredileme, probleme, emo]ii [i comportamente legate de sexualitate în perioadaadolescen]ei. Sarcina fiec`rui grup de a genera cât mai multe întreb`ri legate deimplica]iile emo]ionale, fizice, sociale ale începerii vie]ii sexuale. Întreb`rile se vorcentra pe impactul emo]ional al începerii vie]ii sexuale (cum te sim]i raportat latine [i la partenerul sexual, cum te raportezi la începerea vie]ii sexuale) [itenta]iile/presiunile grupului de colegi/prieteni/familie/grup social legate deînceperea vie]ii sexuale.

� Dup` ce fiecare grup a generat un set de întreb`ri, în cadrul grupului se vordiscuta posibile r`spunsuri la aceste întreb`ri. O persoan` din cadrul grupului estedesemnat` pentru a nota r`spunsurile.

� Împ`r]i]i câte o foaie de flipchart pentru fiecare grup. Cere]i fiec`rui grup s`noteze pe foaia de flipchart 3 dintre întreb`rile generate în grup [i câteva idei der`spuns pe care le-au eviden]iat în discu]iile de grup.

� Lipi]i foile de flipchart pe perete [i analiza]i în grup l`rgit m`sura în care întreb`rilesunt similare, care sunt direc]iile de r`spuns, [i dac` cei din alte grupuri au alteopinii legate de r`spunsul la întreb`ri.

Discu]ii

� Ce însemn` începutul vie]ii sexuale?� Cum este el perceput de individ, prieteni, colegi, familie?� Care sunt implica]iile debutului vie]ii sexuale?

Activitatea 4

Obiective

� Con[tientizarea raportului p`rin]i – copii în abordarea sexualit`]ii;� |n]elegerea unor modalit`]i de comunicare a dilemelor legate de sexualitate la

vârsta adolescen]ei.

Desf`[urare

� Introduce]i activitatea prezentând grupului câteva aspecte legate de rela]iile p`rin]i– copii în perioada adolescen]ei. Cere]i fiec`rui coleg s` se gândeasc` [i s` notezepe o foaie de hârtie trei cuvinte care ar descrie comunicarea cu p`rin]ii lor. Dup`ce noteaz` aceste trei cuvinte, fiecare împ`ture[te foaia de h`rtie [i o pune într-un


loc desemnat. Solicita]i apoi colegilor s` noteze pe o foaie de hârtie trei cuvinte caredescriu modul în care comunic` cu p`rin]ii lor despre aspecte legate de sexualitate,dup` care vor pune foile de hârtie împ`turite într-un alt loc. Nota]i pe tabl` cuvintelepentru fiecare dintre cele dou` categorii de r`spunsuri [i analiza]i în grup în ce m`surèxist` o diferen]` între cele dou` domenii de comunicare.

� Explica]i principiile jocului de rol, ca activitate prin care fiecare trebuie s` „intre”în rolul unui anumit tip de persoan` [i s` prezinte anumite atitudini [i reac]ii caresunt caracteristice acelei persoane. Astfel, un coleg va fi „p`rintele” [i se va com-porta [i va reac]iona a[a cum reac]ioneaz` un p`rinte, iar cel`lalt va fi „copilul”,un adolescent care discut` cu p`rintele despre anumite aspecte legate de sexuali-tate (se pot folosi pentru ghidare întreb`rile generate de colegi în Activitatea 1).Aranja]i dou` scaune astfel încât cei care discut` s` nu aib` contact vizual direct curestul grupului [i solicita]i grupului s` p`streze lini[tea pe perioada jocului de rol.

� Selecta]i doi voluntari [i acorda]i-le 3-4 minute pentru a se gândi la atitudinea pecare doresc s` o abordeze [i despre ce anume doresc s` vorbeasc`.

� Introduce]i jocul de rol pentru grup. „Un adolescent dore[te s` vorbeasc` cu tat`lsù/mama sa despre câteva aspecte ale vie]ii lui/ei sexuale”. Preciza]i c` pe perioa-da jocului de rol grupul va nota pe foi de hârtie, întreb`ri [i reac]ii ale ambelor p`r]i[i va observa reac]ii atât ale „adolescentului” cât [i ale „p`rintelui”.Acorda]i 10-15minute pentru desf`[urarea jocului de rol.

� Dup` încheierea jocului de rol analiza]i: care au fost aspectele legate de sexualitate cares-au discutat, care a fost atitudinea „adolescentului” [i „p`rintelui”, cum a comu-nicat „adolescentul” preocup`rile sale c`tre „p`rinte”. Întreba]i mai întâi pe cei doivoluntari cum s-au sim]it pe parcursul activit`]ii, ce au observat în interac]iunea cucel`lalt.

� Analiza]i diferen]a dintre perspectiva p`rintelui asupra sexualit`]ii [i perspectivaadolescentului.

� Identifica]i împreun` cu grupul câteva principii [i modalit`]i de comunicare cupersoane apropiate: familie, prieteni pe teme legate de sexualitate.

Discu]ii

� Care sunt modalit`]ile prin care p`rin]ii pot discuta cu copiii lor despre sexualitate?� V` pute]i gândi la câteva motive datorit` c`rora p`rin]ii au opinii diferite despre

sexualitate fa]` de adolescen]i? � Cum prive[te fiecare categorie debutul vie]ii sexuale? C`s`toria? Sarcina timpurie?

39


40

Activitatea 5

Obiective

� Canalizarea consecin]elor pe termen scurt [i a celor pe termen lung a sarcinii înperioada adolescen]ei;

� Recunoa[terea responsabilit`]ilor viitoarei mame în perioada sarcinii [i dup`na[tere.

Materiale

Foi de hârtie, pix, Fi[` de lucru.

Desf`[urare

Sesiunea 1Solicita]i colegelor s` ]in` un jurnal al activit`]ilor pe care le desf`[oar` pe perioadaunei zile. Cere]i-le s` r`spund` la urm`toarele întreb`ri în cadrul jurnalului:� La ce or` te-ai trezit?� La ce or` te-ai dus la culcare seara?� Ce ai mâncat în timpul zilei (precizeaz`: fructe, legume, mâncare la la fastfood, etc.)?� Cât timp ai petrecut cu prietenii?� În ce tipuri de activit`]i te-ai implicat pe parcursul zilei? Cât timp ai alocat pentru

fiecare activitate?

FFii[[aa 11 -- CCee îînnsseeaammnn`̀ [[ii ccee iimmpplliicc`̀ ss`̀ ffiiii îînnss`̀rrcciinnaatt`̀??

1. Femeile îns`rcinate trebuie s` aib` o diet` echilibrat` [i s`n`toas`.2. Femeile îns`rcinate obosesc mult mai repede [i de aceea trebuie s` se odihneasc` [i

s` doarm` mai mult în timpul zilei.3. Realizarea unor exerci]ii fizice de intensitate moderat` este foarte important` în

perioada sarcinii.4. Multe femei îns`rcinate au gre]uri matinale, caracterizate prin st`ri de vom`, ame]eli

sau grea]`.5. În perioada sarcinii este esen]ial ca femeile îns`rcinate s` fie consultate regulat de medici

ginecologi [i obstetricieni, care monitorizeaz` starea de s`n`tate a viitoarei mame [i a f`tului.Aceste consulta]ii pot costa foarte mult.

6.Chiar [i sarcinile f`r` probleme presupun un anumit nivel de disconfort fizic [i psihic:constipa]ie, balon`ri, st`ri de anxietate, etc.

7. În perioada sarcinii femeile trebuie s` î]i modifice anumite aspecte legate de stilul de via]`:nu pot consuma alcool sau fuma, nu pot participa la sporturi sau activit`]i care presupunefort fizic ridicat [i persistent.


� Discuta]i în clas` despre implica]iile sociale, psihice, financiare [i legate de s`n`tateale sarcinii.

� Solicita]i colegelor ca pe baza jurnalului s` identifice care dintre aspectele vie]ii lorcotidine s-ar modifica dac` ar fi îns`rcinate. Cere]i-le ca în 10 minute s` listeze peo foaie de hârtie activit`]ile la care ar trebui s` renun]e sau s` le modifice, înprogramul lor zilnic, dac` ar fi îns`rcinate.

� Solicita]i colegelor s` prezinte în cadrul grupului aspectele pe care le-au identificat.Nota]i pe tabl` aspectele care sunt listate cel mai frecvent de acestea.

� Solicita]i colegelor s` prezinte în cadrul grupului aspectele pe care le-au identificat.Nota]i pe tabl` aspectele care sunt listate cel mai frecvent de acestea.

� Discuta]i în cadrul clasei ce anume presupune „a deveni p`rinte”. Prezenta]i maiîntâi aspectele din Fi[a 2.

� Ai obosit în timpul zilei? Dac` da, ai reu[it s` te odihne[ti?� Cere]i colegelor s` aduc` cu ele jurnalul completat la urm`toarea sesiune a activit`]ii.

Sesiunea 2Prezenta]i colegelor urm`toarele informa]ii despre a fi îns`rcinat`.

Discuta]i în cadrul grupului care sunt modific`rile legate de stilul de via]` pe care artrebui s` le fac` dac` ar fi îns`rcinate. Completa]i exemplele oferite de colege prinurm`toarele exemple:

� necesitatea unei asisten]e medicale periodice în timpul sarcinii;� diet` s`n`toas`;

FFii[[aa 22 -- CCee iimmpplliicc`̀ ss`̀ ffiiii pp`̀rriinnttee??

1. 94% dintre adolescente cred c` î[i pot continua studiile dac` ar r`mâne îns`rcinate. Înrealitate numai 70% dintre cele care au un copil resu[esc s` finalizeze forma de [colarizareîn care sunt înscrise, dup` un interval destul de lung de timp de la na[tere. (pe baza unorstudii realizate în SUA)

2. 51% dintre adolescen]i cred c` în situa]ia în care prietena lor ar r`mâne îns`rcinat`, s-arc`s`tori cu ea. În realitate, 81% dintre adolescentele care au copii nu se c`s`toresc dup`na[tere. (pe baza unor studii realizate în SUA)

3. Un nou n`scut necesit` îngrijire 24 de ore din 24. Chiar [i cu ajutorul p`rin]ilor unei mameadolescente, aceasta trebuie s` fie în primii ani de via]` ai copilului aproape tot timpul al`turide el.

4. Costurile financiare pentru cre[terea unui copil sunt foarte ridicate [i includ cump`rarea de:mâncare special`, medicamente, vizite regulate la medic, juc`rii, etc.

41


42

� un program regulat de somn [i odihn` [i în timpul zilei;� exerci]ii fizice regulate [i de intensitate moderat`;� evitarea consumului de alcool, tutun;� evitarea consumului anumitor tipuri de medicamente care pot pune în pericol f`tul.

Cere]i colegelor s` listeze ce ar face dup` na[tere pentru a avea grij` de ele însele [ide copil. Completa]i exemplele oferite de colege prin urm`toarele exemple:

� diet` s`n`toas` atât pentru mam` cât [i pentru copil;� consulta]ii medicale periodice;� interac]iune permanent` mam` – copil;

** Pute]i utiliza urm`toarele întreb`ri pentru a-i ajuta pe colegi s` în]eleag` implica]iilepentru a fi p`rinte.

� Ce fel de consultan]ii medicale trebuie s` aib` orice nou n`scut?� Care sunt vaccinurile pe care trebuie s` le fac` un nou n`scut? � Ce trebuie s` m`nânce un nou n`scut [i cât de des trebuie hr`nit?

Încheia]i Sesiunea 3 printr-o sumarizarea colaborativ`, în care solicita]i colegelor s`prezinte ce anume au înv`]at despre responsabilit`]ile oric`rei viitoare mame [iimplica]iile statutului de p`rinte. Pute]i utiliza întreb`rile de la sec]iunea Discu]ii.

Discu]ii

� Care sunt modific`rile care apar în via]a oric`rei viitoare mame?� Ce responsabilit`]i aduce un nou n`scut în via]a mamei [i a familiei sale?


C`derea Bastiliei 33BUCURE{TI, sector 1Tel..: 021 2120780Fax: 021 2120779

Dac` vrei s` devii un ajutor, un prieten [i un suport pentrucolegii tì [i î]i dore[ti s` afli mai multe despre medierea de laegal la egal îi po]i contacta direct pe autorii acestui ghid:

Crina Mo[neagu - [email protected] Moraru - [email protected]`t`lin Manolache - [email protected] Dumitrescu – [email protected]

Sau po]i s` \i scrii coordonatorului acestui program pe [email protected].

� Comunicarea [i ascultarea sunt esen]iale înmediere!

� Înainte de a începe medierea de la egal la egalidentific`-]i propriile stereotipuri [i prejudec`]i!

� Medierea e un proces de schimbare care tevizeaz` [i pe tine!

� Ai nevoie de timp [i de perseveren]` ca s` ob]iisuccesul în mediere uneori!

� Bazeaz`-te pe grupul tù în mediere - grupulofer` idei [i perspective noi!

� Caut` suport [i resurse în jurultù la profesorii tì [i la mediatoriidin comunitate!

� Dezvolt`-te [i inoveaz`! Schim-barea începe cu un prim pas pecare tocmai l-ai f`cut...

Nu uita….

Ne g`se[ti pe INTERNET!

www.cedu.ro

43


44

II MMAANNUU∑∑MMAANNUU∑∑EESSEE MMEEDDIIAACCIIAASSiikkaavvnnoo aannaarr ee cchhaavvee vvii tteerrnnee rrrroommaa

Ech

avorren vi e tërne rromen

save

mangen te resen mediatorur‹

E chavorren vi e tërne rromensave mangen te ‡anen po but

Kana tu kames te arakhes neve godimat‹

TTuuee kkaajj ddrraabbaarreess......

KKaaddaavvaassiikkaavvnnoo ssii

aannaarr......

II MMAANNUU∑∑MMAANNUU∑∑EESSEE MMEEDDIIAACCIIAASSiikkaavvnnoo aannaarr ee cchhaavvee vvii tteerrnnee rrrroommaa

Ech

avorren vi e tërne rromen

save

mangen te resen mediatorur‹

E chavorren vi e tërne rromensave mangen te ‡anen po but

Kana tu kames te arakhes neve godimat‹

TTuuee kkaajj ddrraabbaarreess......

KKaaddaavvaassiikkaavvnnoo ssii

aannaarr......

II MMaannuuÒÒ--mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaacciiaa

Sikavno anar e chave vi terne rroma

3

AAnnddeerr::

II SSoo ssii ii mmeeddiiaacciiaa?? 44

IIII SSoo ssii ii mmaannuuÒÒ--mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaacciiaa?? 66

IIIIII KKoonn sseenn mmee?? 88

IIVV SStteerreeoottiippuurruurr‹‹,, aannggllooggooddiippeenn//aannggllookkrriissiippeenn,, mmoolliippeenn//oo vvaakk‹‹rriippeenn 1100

VV OO vvaakk‹‹rriippeenn 1133

VVII OO ÒÒuunniippeenn//oo aakkttiivvoo ÒÒuunniippeenn 1155

VVIIII NNeeggoocciiáácciiaa vvii mmeeddiiaacciiaa 1177

VVIIIIII KKhheettaannee aakkttiivviimmaattaa 2211

IIXX AAkkttiivviippeenn mmiissaall‹‹ 2244

II mmaannuuÒÒ -- mmaannuusseessee mmeeddiiaacciiaa

ÄÄll rreessaa eemmeeddiiaacciiaaqqoo::� äl manuÒa te aven saste vi

veste;� o ‡enesqo buxl‹ripen;� te kerel i negociacia vi i

mediacia e konflikturen-qo;

� te kerel prin‡arne älxakaja e chavorenqe.

SSaavvee sseenn ääll eettaappee kkaannaa kkeerreess mmeeddiiaacciiaa??

1. Xat‹res i situacia – dikhes savi i problema.2. Lab‹res so si tut.3. Dikhes so si po importanto.4. Rodes sosqe inklisti i problema.5. Formulisares tirre resa vi obiektivur‹. 6. Valorazisares i ©a©i trebaimata.7. Zumares te dikhes averchand i situacia.8. Lok‹res o deciziako proceso.9. Sar keras kadaja mediacia? – o plano. 10. I mediacia.11. Sar kerdem I mediacia. I evaluacia.

II mmeeddiiaacciiaa ssii jjeekkhhiinnffoorrmmaacciiaaqqoo,, ssiikkllaarriippnnaaqqooaakkttiivviippeenn.. II mmeeddiiaacciiaaÂÂuuttiissaarreell ääll mmaannuuÒÒaa tteevvaakk‹‹rreenn mmaaÒÒkkaarr lleennee..KKoonn ttrreebbaall ttee ‡‡aanneell kkaammeell tteessiikkaavveell,, ttee ppaarruuvveell ppeess aammaassii ppaarreess aannaa lleessee ttee kkeerreellkkaaddaajjaa..

DDeeffiinniicciiaa

4

II.. SSoo ssii ii mmeeddiiaacciiaa??


� JJeekkhh aammaalliippnnaaqqii rreellaacciiaa

� II ggrriiÂÂaa ee ddaaddeessqqii

� TTee pphheenneess ssaarr ttee kkeerreell

� TTee ppiirraavveessttuutt ssaarr ddookkttoorroo

� TTee kkrriissaarreess

� TTee kkrriittiikkiiss

� TTee dduuttiissaarreess

SSoo nnii ssii mmeeddiiaacciiaa……

5

6


AAkkttiivviimmaattaa::

� vakaripen e amali-nença;

� te keres i mediaciajekhe konfliktesqo;

� äl xakaja e ©havoren-qe/xurdenqe.

II mmaannuuÒÒ –– mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaa--cciiaa ssii II mmeeddiiaacciiaa ssaavvii kkeerreell ppeessmmaaÒÒkkaarr ee tteerrnnee ‡‡eennaa// mmaannuuÒÒeennssaavvee ssii lleenn ssaajjeekk ookkuuppaacciiee,,kkuullttuurraa,, ‡‡iivviippeenn..II mmaannuuÒÒ-- mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaacciiaammaannddaavveell ttee aanneess iinnffoorrmmaacciiaa,,ttee ssiikkaavveess ssaarr ttee nneeggoocciissaarreess,,ttee ssiikkaavveess ssaarr ttee ÂÂuuttiissaarreess ttiirrrreeaammaallaa..

DDeeffiinniicciiaa

IIII.. SSoo ssii ii mmaannuuÒÒ ––mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaacciiaa??


KKoonn aaÒÒttiill ttee kkeerreell mmaannuuÒÒ-- mmaannuuÒÒeessee mmeeddiiaacciiaa??

Svako chavo/xurdo thaj tërno savo:

� o grupo prin‡arnel les sar ©a©o manuÒ;� aÒtil te vak‹rel savorrença.

ÄÄll ssaavviimmaattaa ee mmeeddiiaattuurroossqqee::� te rakhel thaj te del paleder äl

informacie;� te aÒtil te rezolvisarel lokheder

jekh problema;� te avel tromalipno/kuraÂoso;� te avel loÒalo thaj keren len vi le

averen loÒale;� te mangel te sikavel sa i vram‹

neve but‹;� te jubisarel lesqo grupo vi lesqi

komunitat‹.

7


8

OO mmeeddiiaattoorroo

SSaarr aaÒÒttiivv ttee rreessaavv mmeeddiiaattoorroo??

Svako ‡eno kaj si les maj anglexramosarde savimata thaj kamel te kerelmediacia an-i komuniteta, aÒtil te resel manuÒ- manuÒese mediatorobuxl‹rindor pes:

11.. OO VVAAKK››RRIIMMAATTEESSQQOO SSTTIILLOO – aktivo Òundipen, sar kerelpeso dujvak‹ripen.

22.. ∑∑AAJJNNIIPPEENN TTEE AALLOOSSAARREELL TTHHAAJJ TTEEDDEELL IINNFFOORRMMAACCIIEE –te aves jekh la©ho mediatoro trebal te aves miÒto informime, te‡anes sar te rakhes e informacie.

33.. ∑∑AAJJNNIIPPEENN TTEE XXAAKKAARREELL TTHHAAJJ TTEE DDEELL PPAATTIIVV LLEEAAVVEERREENN – na si an-i kadaja lum‹ duj ‡ene identiko. Kana okoaver na si sar tu san na trebal te dikhes les tirro duÒmano/biamal.

44.. ∑∑AAJJNNIIPPEENN TTEE DDIIKKHHEELL IIPPRROOBBLLEEMMAA TTHHAAJJ TTEEAARRAAKKHHEELL SSOOLLUUCCIIEE – tre-bal te ‡anes, te dikhes savi si imai bari problema thaj sosqeiuklisti voj.

IIIIII.. KKoonn sseenn mmee??

55.. ∑∑AAJJNNIIPPEENN TTEE RREEZZOOLLVVIISSAARREELL ÄÄLL PPRROOBBLLEEMMUURR››KKHHEETTAANNEESS EE AAMMAALLEENNÇÇAA – rebal te ‡anen maj anglalkodoja ke o mediatoro na aÒtil te rezolvisarel s‹ äl pu©hipenlesqe amalen.

66.. TTEE ¸̧AANNEESS KKAAJJ SSII OO AAGGOORR EE MMEEDDIIAACCIIAAQQOO – kana keresmediacia na trebal te rezolvisares tu tirre amalenqi problema, imediacia mandavel te Âutis len informaciaça, dujvak‹ripn‹ça.

77.. VVAAKK››RRIIPPNN››KKOO VVII MMEEDDIIAACCIIAAQQOO ∑∑AAJJNNIIPPEENN LLEEBBAARREENNÇÇAA – butivar kana keres mediacia trebal te keres jekhphurd maÒkar verver komuniteta, verver grupur‹, verver manuÒasave ni aÒtin te vak‹ren maÒkar lene.


9

TTrreebbaall ttee pprriinn‡‡aarreess lliidduujjeenn,, ttee‡‡aanneess ssoo aaÒÒttiiss ttee ppeenneess ‘‘aajj ssoottee llaabb‹‹rreess..¸anipen si te vak‹res leaverença te avel tut oÒajnipen te ‡as maj opre tesar tirre anglekrisimata.

SSoo ssii oosstteerreeoottiippoo??

Kana tos jekhetiketa/anav manuÒesqovaj situaciako maianglal te ‡anes kodovamanuÒ vaj kodojasituacia.O stereotipo aÒtil te avel

vi pozitivo, vi negativoama butivar vov sikavel

jekh negativo tordasa/ati-tudin‹ ani kodoja so dikel

jekh grupo manuÒenqo.

SSoo aammee aaÒÒttiinn ttee kkeerreenn ttee ppaarruuvvaass ääll sstteerreeoottiippuurr‹‹::

� vazd‹s jekh la©ho manuÒ anar o grupo savo si nasul dikhlo;� anas but informacie anar kodova grupo;� keras khetanes aktivitetur‹.


10

KKaannaa ttooss jjeekkhh eettiikkeettaa//aannaavvmmaannuuÒÒeessqqoo vvaajj ssiittuuaacciiaakkoommaaii aannggllaall ttee ‡‡aanneesskkooddoovvaa mmaannuuÒÒ vvaajjkkooddoojjaa ssiittuuaacciiaa..

SStteerreeoottiippoo

IIVV.. SStteerreeoottiippuurr‹‹,,AAnngglleekkrriissiippeenn,, MMoolliippeenn//oo vvaakk‹‹rriippeenn


11

VVii aammeenn ssii aammeenn sstteerreeoottiippuurr‹‹ aammaa ttrreebbaall ttee xxaassttrraass

lleenn tthhaa aammeenn kkaammaass ttee kkeerraass mmeeddiiaacciiaa tthhaajj ttee rreessaass

mmeeddiiaattoorruurr‹‹..

II ttoorrddaassaa//II aattiittuuddiinn‹‹

I tordasa si jekh pozitivo vajnegative tendencia angleder

jekh manuÒ, buti.

Äl tordasa sen influ-encime anar sogod‹rel o grupo, dari-mos anglal o avrutno,verver vaj bixat‹rdo.

Butivar kana kames teparuves e tordasa trebal

te:

� aanneess iinnffoorrmmaacciiee;;� ssiikkaavveess bbiibblliiooggrraaffiikkaannee

ffiillmmuurr‹‹;; � aakkttiivvoo ssiikkll‹‹rriippeenn;; � rroolloossqqoo kkhheelliippeenn..


12

II ttoorrddaassaa ssii jjeekkhh ppoozziittiivvoo vvaajj nneeggaattiivvee tteennddeenncciiaa aanngglleeddeerr jjeekkhh mmaannuuÒÒ,, bbuuttii..

II ttoorrddaassaa//II aattiittuuddiinn‹‹


13

VV.. O maj vastno aktivipen an-imanuÒ – manuÒese mediacia...

OO vvaakk‹‹rriippeenn......OO vvaakk‹‹rriippeenn ssii eeffiicciieennttoo kkaannaa::

SSaann ppaa©©aavvnnoo – so tu penes si trebutno le koaveresqe.KKeerreess ttuutt xxaatt‹‹rrddoo tthhaajj xxaatt‹‹rreess ©©aa©©oo..AAnneess ii llaacchhii iinnffoorrmmaacciiaa..SSaann cciirrdduuttnnoo – si but importanto sar dikhel tut äl manuÒa anglal save tukeres lav. Trebal te aves Òukar xur‹vdo, te adaptisares tut/lachares tut leaveren manuÒença


14

SSaarr kkeerreess jjeekkhh llaacchhoo vvaakk‹‹rriippeenn......

KKeerr llee aavveerreess ttee xxaatt‹‹rreell ppeess vvaassttnnoo::

� Òun so phenel;� de duma leça phenindor lesqo anav; � an-o jekh vak‹r svako ‡eneça.

PPeenn ssaarr ppeenneell oo kkooaavveerr::

� o vak‹ripen si put‹rdo kana penes sar o koaver;� prin‡ar kana san doÒalo.

∑∑uunn aatteenncciiaaççaa

� dikh le ‡enese kaj kerel lav; � ker puchimata.


15

VVII.. AAkkttiivvoo ÒÒuunniippeennSSaarr aaÒÒttiivv ttee ÒÒuunnaavv aakkttiivvoo??

11.. PPrreeddaallpphheenn - Phen palal sophenel o koaver tirre lavença.

Lab‹r formule sar: “Kodoja sophenes…” “Aver lavença…”,“Tu kames te phenes…”.

22.. TTee aavveell xxaatt‹‹rrddiippeenn aann--oottiirrrroo vvii kkooaavveerreessqqee vvaakk‹‹rriippeenn

– ker puchimata ‡i kanaxat‹rdes orta so penel o koaver.

33.. FFeeeedd--bbaacckk – phen le koaveresqeso tu xat‹rden.

SSaarr ÒÒuunnaavv??

LLee jjaakkhhaannççaaDikh le manuÒes savo kerel lav.

LLee ÒÒeerrooççaaMekh o Òero tele kana kames te phene “kad‹ si“, “Xat‹rav tut“, etc.

LLee vvaasstteennççaaNa trebal te kelestuqe le najença, le vungiença vaj le angrustikança,kana o koaver kerel lav.

∑∑uunneell ssii jjeekkhh aakkttiivvoo pprroocceessoo ssaavvoo mmaannggeellppaarrttiicciippaacciiaa..

OO aakkttiivvoo ÒÒuunniippeenn

EE kkoorrppooççaaI pozicia le korposqe trebal te sikavel xataripen, cacimos.

EE mmuujjeeççaaSi la©ho o paÒasavipen, o asavipen, phenimata sar “xat‹rav!”.

EE ggoodd‹‹ççaaJekh butvestni kondicia, kana keres Òundipen, si te xat‹res orta so penelo koaver.


16


SSoo kkeerreess kkaannaa ssaann aannoo jjeekkhhkkoonnfflliikkttoo??An-o konflikto äl manuÒa len ververpozicie.

OO bbiimmaannggiimmooss

Anar kodoja ke na kames te avel tutmaripen le koavereça – bimanges/renuncis.

OO zzoorriippeenn//zzoorr‹‹ppeenn

Xat‹res tu ke trebal te reses mai anglal anar adava maripen.

OO kkoommpprroommiissoo

Kadaja mandavel ke trebal tebistres varesode anar tireobiektivur‹ kana kames terakhes jekh xat‹ripen.

PPhheenn llee kkooaavveerreessqqeettiirrrrii vveerrssiiaa tthhaajj ppuutt‹‹rrqqee kkaammaa ttee ÒÒuunneess vviilleessqqii vveerrssiiaa..

““II nneeggoocciiaa ssii kkaannaadduujj mmaannuuÒÒaa kkaammeennttee rreesseenn jjeekkhh llaacchhiissoolluucciiaa””..

NNeeggoocciiaattiiaa

17

VVIIII.. II nneeggoocciiaattiiaa vvii äällkkoonnfflliikkttuurr‹‹

ZZuummaavv ttee ddiikkhheess ii pprroobblleemmaa ssaarr oo kkooaavveerr ddiikkhheell llaa

SSaavviippeenn -- mmoolliimmaattaaAA:: Aktivo Òundipen;

Xat‹rimata identifikacia.VV:: Svaki pozicia mol‹vel/meritil

te avel prin‡ardi vi xat‹rdi.

ZZuummaavv ttee rraakkhheess ssoolluucciiee

Ker godi an-o vestipen! Bianglekrisimata!

II pprreezzeennttaacciiaa,, oo dduujjvvaakk‹‹rriippeenn,, II ddiisskkuucciiaa//ddiisskkuucciiaa

II PPRREEZZEENNTTAACCIIAA::

I prezentacia trebal te avel kerdi anar:� ggiirraavviippeenn;;� aannddeerr;;� aaggoorriippeenn..

18



19

� DDiikkhh aann--ääll mmaannuuÒÒeennqqee

jjaakkhhaa kkaannaa ddeess dduummaa lleennççaa;;

� BBuuxxll‹‹rr vvaajj ttaanngg‹‹rr oo ddiisskkuurrssoo

ppaallaa ssoo xxaatt‹‹rreess kkëë kkaammeell oo

ppuubblliikkoo;;

� LLaacchhaarr ttiirrrroo xxuurr‹‹ddiimmooss,, ttiirree

llaavvaa vvii ttiirrrrii mmiiÒÒkkiippeenn ssaarr ssii

ttiirrrroo ppuubblliikkoo..

Rekomandacie

OO DDIISSKKUURRSSOO.. SSAARR KKEERREELLPPEESS

Kama tu manges te keres jekh prezentacia si butvastno te aÒtis te boldesÒtar puchimatene:

SSoossqqee pphheenneess??

� Te informis;� Te pa©ares;� Te implikis.

KKaassqqee pphheenneess??

Mai angle te alosares so kames te plenes, trebal te ‡anes kozom maj butana-l manuÒ save kam Òuneltut.

20


� Kon sen von?� So kamen von?� Kamen von te dikhel tut?� So 3anen von andar o subiekto?� So kam phenes? Ce vei spune?

TTrreebbaall ttee rrooddeess bbuutt iinnffoorrmmaacciiee anar o subiekto savo kames te les les.

TTrreebbaall ttee ssttrruukkttuurriiss ttiirrii pprreezzeennttaacciiaa kkaadd‹‹:: - giravipen, i introdu©er‹ – kana trebal te phenes sosqe tu ?nkeres

kodoja prezentacia - ander , phenes so tu kames te phenes, manges puchimata- agoripen , phenes pala le save mai vastne but‹, aves planurença.


Le khetane aktivimata sen la©he anar kodoja ke biand‹l la©hegod‹/idée, avel tham i komunikacia, o bar‹pen e savimatença.

Le tikne grupur‹ ástin te aven kerde ana 2, 3, 4, 5 ‡ene.

ÄÄll rroolluurruurr‹‹ aann--ääll kkhheettaannee aakkttiivviimmaattaa sseenn::

OO ffaacciilliittaattoorroo

� Dikhel te Âutil svako ‡eno.

OO mmoonniittoorroo

� Verifikil sea e materialurur‹ mai angle te avel dine.

OO ddeetteekkttiivvoo

� Åutil o grupo te rakhel informacie kana äl manuÒa malavel te xanpenqe.

OO aaddmmiinniissttrraattoorroo

� Kadava del s‹ äl materialur‹ thaj pale kidel len.

OO rraakkhhnnoo

� Dikhel pala äl manuÒa te na xanpen.

OO vvaakkeerrnnoo

� Vak‹rel le averen le god‹ e gruposqe.

OO vvaaxxtt mmaannuuÒÒ

� Dikhel palal o vaxt.

21

VVIIIIII.. KKhheettaannee aakkttiivviimmaattaa


22

SSaarr kkeerraavv oo ggrruuppoo

Äl ‡ene anar o grupo siklavinaqo grupo, treble te beÒen jekh anglalaverese thaj dumo an-o dumo.Trebal te beÒen jekh paÒal averese so von te len sajekh materialur‹, teaÒten te den duma thaj te na xol‹ren le koavera, te paruven äl materialur‹.Sea äl manuÒa trebal te dikel tut.

SSoossqqee kkeerraavv ee kkhheettaannee aakkttiivviimmaattaa??(palal o L. Ulrich)

� O thovdipen e tiknegrupurença;

� Äl manuÒen si len materialur‹;

� Äl manuÒa keren sea e but‹; � Äl manuÒen malaven te

kerel buti;� O grupo si kooperanto;� I buti si miÒto kerdi;� Äl manuÒa keren buti savorre sa

kad‹;� Äl manuÒa bizore?a trebal

te aven implikime;� Äl manuÒa penen penqe god‹;� Äl grupur‹ kamen te kerel buti khetanes;� Svako manuÒ kerel dai©i;� O grupo kerel lesqi buti.

OO xxaatt‹‹rriippeenn aann--oo ggrruupp

Äl manuÒa keren buti an-e tikne grupur‹ anar kodoja te resel varesave but‹.


An-o jekh grupo len penqe varesave rolur‹ an-o ropiden e jekhessubiecto, palem gätisarel o raporto.

SSaarr kkeerraavv jjeekkhh ggrruuppoossqqee mmeeddiiaacciiaa??

11.. AAlloossaarreell oo tthhaann vvii oo sskkooppoo

� Dikhel so ‡anelpe anar e xurdorenqe xakaja, o maladipen e ternimesqo, khamnipen;

�Alosarel jekh subiekto so von kamen les; � O than kaj maladentumen trebal te avel la©ho an-a tue vi an-a len.

22.. SSaarr ssiikkaavvaass ii pprroobblleemmaa??

� Konik na kerel nasul averesqe;� Svako manuÒ manqel te del vast vi patimos.

33.. OO mmeeddiiaattoorroo pphheenneell ssoossqqee mmaallaaddiilliiaann

� Dikhelpe savi si e problema sar azb‹l voj le manuÒen.

44.. SSaavvii ssii II ssaa mmaaii bbaarrii pprroobblleemmaa aannaarr oo ggrruuppoo??

55.. SSaarr rreezzoollvviiss ii pprroobblleemmaa??

� Svako manuÒ trebal te dikhel pes sar mediatoro thaj te rakhel solucie;� I savi mai la©hi solucia si alosardi.

66.. KKaannaa kkeerraass oo aavvuuttnnóó mmaallaaddiippeenn??

23

24


AAkkttiivviippeenn 11

OObbiieekkttiivvuurr‹‹

� Te xat‹ras soske kerel pe äl stereotipur‹ an-äl manuÒa vi grupur‹.

MMaatteerriiaalluurr‹‹

� Papir, flip©hart papira vi/vaj A2, angarne.

SSaarr kkeerreellppee

� Keren lava anar kadava subiekt, soske äl manuÒaan-e varvare kategorie.

� Mangen e gruposqe te phenel sosqe von kerenkadaja, Òkolae, but‹e etc. Alosaren 5 “etikete”.

� Xramosaren kadal 5 “etikete” opral 5 papira thajthomlen ane 5 thana an-I livni. Äl manuÒatrebal te xramosaren pobut karakteristike anarsvaki etiketa.

� S‹ äl manuÒa vak‹ren kadava karakteristike.�Vak‹ren palal o lav, “stereotip”.

VVaakk‹‹rriimmaattaa

� Si s‹ o grupo sar jekh manuÒ anar o grupo?

IIXX.. AAkkttiivviimmaattaa mmiissaall‹‹......


25



� stereotipur‹ palal I etnja.


Papir, flipchart papira vi/vaj A2, angarne.


� Maladen o aktivipen palal so mothoves so si I “etnja”. Den miÒal‹:rroma,etc.

� Xramosaren varesode etnje oipral äl papira xul‹ren I livni palal kiborpapira si tut.

� Mangen svakes tikno gruposqe te xramosarel save si äl stereotipur‹an-I svaqi etnja.

� Parniven äl papira maÒkar äl grupur‹.� Thon äl papira te dikhen len vi len sikl‹rne.


� Sar bila©haren äl stereotipur‹ äl relacie le grupurença?



� Xat‹ripen e problemurenqe so aven an-o ternipen kana malavel o sek-sualo ‡ivipen.



Flipchart papira, angarne, sko©i.


� Xulaven I klasa anar e 4-5 amala grupe. Mangen svaqe grupos tevak‹ren palal seksualikane problemur‹.

� Pala’ so svako grupo kerdea save puchimata, o grupo rakhelräspunsur‹.

� Den jekh papira svake gruposqe. Svako grupo trebal te rakhelräspunsur‹ anar 3 puchimata.


� So si o malavipen e seksualosqe ‡ivipen? � Save sen e palalimat?

26


27

C‹derea Bastiliei 33BUCURE∆TI, sector 1TEL: 021 2120780FAX: 021 2120779

Kana tu kames te reses jekh amal anda tirecolegur‹, te zutis len thaj kames te ‡anes pobutandar I mediacia, aÒtis te vak‹res le autorurença:

CCrriinnaa MMoo∂∂nneeaagguu -- [email protected] MMoorraarruu -- [email protected]‹‹tt‹‹lliinn MMaannoollaacchhee -- [email protected] DDuummiittrreessccuu –– [email protected]

Vaj aÒtis te xramosares k-i adresa:[email protected]

� I komunikacia vi o Òundipen sen but vastne andimediacia.

� Maj anglal te keres I manuÒ-manuÒese mediaciadikh save si tire stereotipur‹ vi anglekrisimata.

� I mediacia si jekh paruvipnasqo proceso savodikhel tut vi tut.

� Trebal te nakhel vaxt thaj te keres but buti kanakames te keres lachi mediacia.

� De patimos tire gruposqe - o grupoanel lache god‹

� Rode zutipen tire sikl‹vnenqe vie mediaturenqe anar I comu-niteta.

� Buxl‹r tut thaj ker neve but‹, oparuvipen malavel tuça…

TTee nnaa bbiissttrreess……

28



Coordonator: Crina Mo[neagu

Mediereade la egal la egalMediereade la egal la egal

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 600 de exemplarecu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România,cu fonduri primite din partea ComitetuluiNa]ional UNICEF din Germania

ISBN 978-973-88316-0-5Editura RO MEDIA

Documents

n 600 de exemplare Medierea cu fonduri primite din partea ... · [i suport pentru colegii vo[tri presupune mult timp dedicat inform`rii [i discu]iilor cu ace[tia. Deseori nu toate