Moja Stingerea Incendiilor La Depozite de Carb

5/16/2018 Moja Stingerea Incendiilor La Depozite de Carb - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/moja-stingerea-incendiilor-la-depozite-de-carb 1/1

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI SI INTERNELOR INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV Secţia de Pompieri Zărneşti

STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE CARBURANŢI

Plutonier Major MOJA IOAN MIRCEA



- 2012 -

CUPRINS

1. Incendii la rezervoare............................................................................................3

2. Incendierea autocisternelor sau vagoanelor cisternă........................................4

3. Fenomene care pot însoţi incendiul......................................................................4

4. Caracteristicile incendiilor...............................................................................7

5. Organizarea şi executarea intervenţiei.................................................................7

Page 2 of 12



1 INCENDII LA REZERVOARE1.1. INCENDIU LA REZERVOARE CU CAPAC FIX

Aceste incendii pot fi clasificate în două categorii:a) Incendiu la o gură de control, la o ventilaţie sau la o supapă, în acest caz este de cea mai m

importanţă ca să se menţină:

atmosfera interioară a rezervorului peste limita superioară de explozie; viteza de ieşire a aerului amestecat cu vapori de hidrocarburi mai mare de 5 m/s viteză superi

celei de deplasare a flăcării.Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite nu se poate produce o explozie.În acest scop trebuie:

să se oprească golirea rezervorului (când este cazul); să nu se răcească rezervorul. Aceste două măsuri au ca scop ev itarea intrării aerului

interiorul rezervorului de depozitare; să nu se utilizeze spume.

Stingerea unui incendiu la o gură de control, la o ventilaţie sau la o supapă se va realiz principiu, cu ajutorul unuia sau al mai multor stingătoare cu pulbere.

Nu există pericol de explozie dacă flacăra este de culoare roşie-portocalie şi se degajă mult farderea având loc încet şi regulat.

Există pericol de explozie dacă flacăra este de culoare albas-tră-verde, puţin luminoasă, scurarderea se produce neregulat.

b) Incendiu la un rezervor al cărui capac a fost distrus.Pentru acest caz principiile de stingere sunt următoarele:

— răcirea mantalei rezervorului cu ajutorul apei pulverizate în cazul când căldura radiantîmpiedică apropierea de foc;— folosirea jetului compact care face ca o mare cantitate de apă să se piardă prin izbire

rezervor.Răcirea nu se obţine decât prin prelingerea apei de-a lungul tolelor şi mai ales, prin evaporacesteia. 1.2. INCENDIU LA REZERVOARE CU CAPAC PLUTITOR În general, incendiile la rezervoarele cu capac plutitor iau naştere în spaţiul inelar dintre capamantaua rezervorului. Cauza acestui incendiu este cel mai adesea trăsnetul.

Unele regiuni sînt mai sensibile la acest fenomen decît altele. Incendii de acest fel s-au produStatele Unite şi, de asemenea, în Franţa (de exemplu în portul Le Havre). în general, acest fenomeconstată în faliile de teren sau la limita de separare a două medii diferite (un teren şi o suprafaţapă).În cazul unui incendiu izbucnit în spaţiul inelar dintre capac şi mantaua rezervorului se p produce explozia unui cheson al capacului, dacă acesta din urmă este în contact cu vapori inflamabilexemplu, ca urmare a infiltrărilor datorate unor defecţiuni sau unor deteriorări prin coroziune).

Incendiile la rezervoarele cu capac plutitor pot fi combătute prin aceleaşi mijloace ca incendiirezervoarele cu capac fix, adică fie întrebuinţând instalaţii fixe, fie cu ajutorul tunurilor de spumă fiambele mijloace în acelaşi timp. 1.3. INCENDIU LA REZERVOARE CU CAPAC PROTEJAT Rezervoarele cu capac plutitor protejat sunt de un tip nou. care a fost elaborat mai întâScandinavia, Canada, unde ninsorile sunt mai numeroase. Este vorba de rezervoare cu capac plut prevăzute cu o îmbrăcăminte fixă, care are drept scop să evite acumularea zăpezii pe capacul plu propriu-zis. Anglo-saxonii numesc aceste rezervoare „Weather master", adică protejate cointemperiilor. Nu există faza vapori deasupra nivelului lichidului, deoarece capacul stă pe lichid, de u

Page 3 of 12



rezultă înlăturarea pierderilor prin evaporare. O serie de deschideri dreptunghiulare prevăzute la psuperioară a mantalei permit să se obţină o ventilaţie suficientă, astfel încât să nu fie atins praguaprindere.În regiunile ploiase, aceste deschideri sunt protejate prin mici jaluzele înclinate.

Avantajele acestor rezervoare constau in faptul că suprimă pierderile de produse prin evaporare sunt insensibile la căderile de zăpadă, a căror greutate poate prezenta un pericol în cazul capac plutitoare obişnuite.

Până în prezent nu s-a semnalat nici un incendiu la un rezervor de acest tip. Este de observat to

că aceste rezervoare sunt de construcţie destul de recentă si încă relativ puţin numeroase. Evident, el pot fi protejate decât cu ajutorul unor instalaţii fixe.

2. INCENDIEREA AUTOCISTERNELOR SAU VAGOANELOR CISTERNĂ2.1. INCENDIU LA GURA DE VIZITARE Este de ajuns să se închidă capacul gurii de vizitare (dacă este posibil) pentru a se stinge incendiuDacă este posibil, să se atace incendiul cu două stingătoare cu pulbere, CO 2 sau hidrocarburi halogeîncrucişând orizontal pitirile la nivelul vârfului deschiderii.

Şi în acest caz, cele mai bune rezultate sunt obţinute utilizând [unul sau mai multe stingătoarmare capacitate echipate cu [furtunuri suple şi pistolete cu trăgaci care facilitează manevra.

2.2. INCENDIU LA O SCURGERE Dacă incendiul se produce la o scurgere cu băltoacă sub cisternă, trebuie, în cazul autocisternelose acorde multă importantă stingerii rapide a incendiului din cabină şi de cauciucuri, lucru foarte dide realizat. Să se continue stropirea acestora cu apă pulverizată, foarte mult timp după stingincendiului de lichid combustibil, în caz contrar există riscul reaprinderii vaporilor inflamabili, cu iznire violenta.în cazul unui asemenea incendiu trebuie: — să se organizeze intervenţia de aşa manieră încât să nu se expună personalul la pericolul de expa cisternei, rezervorului de carburant, cauciucurilor; — să se evacueze rapid celelalte maşini de la locul sinistrului;

— să se răcească, cu apă pulverizată instalaţiile învecinate supuse la acţiunea căldurii.

3. FENOMENE CARE POT ÎNSOŢI INCENDIUL3.1.FIERBEREA

Fenomenul de fierbere este strâns legat de existenţa apei în ţiţei în straturi (masa lichidului) fundul rezervorului, sub formă de pernă de apă. Apariţia fenomenului de fierbere este determinatcaracterul special al încălzirii ţiţeiului şi păcurii cu urme de apă şi de procesul de fierbere a supraîncălzite.

La o ardere de lungă durată, ţiţeiul şi păcura cu conţinut de apă se încălzesc în profunzime, form pe suprafaţa lichidului imediat un strat de lichid fierbinte, a cărui grosime creşte în tÎncălzirea continuă a produsului, în profunzime are loc cu o viteză care depăşeşte 2 – 4 ori vitez

ardere.Procesul de fierbere în rezervor se caracterizează prin formarea vaporilor în toată masa lichidu

Pentru fierbere este caracteristică prezenţa unui mare număr de bule de vapori, care, de regulă, apa peretele şi fundul rezervorului unde are loc acest fenomen. Apariţia bulelor determină formarea centre de vapori care stau la baza începerii distilării, care în anumite condiţii poate avea un caraexploziv. Centrele de formare a vaporilor apar în special când lichidul este impur. Dacă lichiduconţine impurităţi, centrele de formare a vaporilor se repartizează mai ales pe peretele rezervorului.

Centre de formare a vaporilor pot lua naştere în interiorul lichidului însuşi, dacă acesta este destu puternic supraîncălzit.

Page 4 of 12



Când creşterea stratului încălzit ajunge la perna de apă începe aşa–zisa fierbere peliculară.Din cauza vâscozităţii mari şi a tensiunii superficiale între stratul de ţiţei şi perna de apă se form

o peliculă de vapori, care izolează perna de apă un anumit timp, producându-se din această cauzsupraîncălzire a stratului de produs. După un anumit timp se încălzeşte stratul de apă.

Contactul dintre produsul petrolier supraîncălzit şi apa de la fundul rezervorului provoacă fierbexplozivă violentă a apei cu formarea instantanee a unei cantităţi mari de vapori din perna de apă.

Aceste fenomene provoacă aruncarea violentă, explozivă, sub formă pulverizată a produs

petrolier în atmosferă.Dacă într-un rezervor de ţiţei care arde nu există un strat de apă însă ţiţeiul conţine urme deatunci, în perioada iniţială de ardere, apa este repartizată mai mult sau mai puţin uniform în m produsului.

Din cauza încălzirii, vâscozitatea stratului superior de ţiţei descreşte, iar picăturile de apă coboa profunzimea stratului de lichid şi treptat se acumulează acolo unde vâscozitatea ţiţeiului este remare. În acelaşi timp, picăturile de apă se încălzesc iar când ajung la un anumit grad de supraîncălele fierb, provocând deversarea ţiţeiului.

Momentul când se produce fierberea depinde de calitatea ţiţeiului şi de proporţia de apăînălţimea peretelui liber al rezervorului etc. după datele obţinute la unele experimentări în străinăţiţeiul care conţine 1% apă, începe să fiarbă după 45-60 minute de la începutul arderii. Dacă nivelu

ţiţei în rezervor este ridicat, fierberile şi deversările de ţiţei peste peretele rezervorului se repetă în periodic. Semnul principal al începutului fierberii constă in creşterea dimensiunilor flăcării.În unele cazuri, înainte de a începe fierberea, se produce un zgomot sub formă de foşnet. Tre

reţinut faptul că fierberea poate avea loc şi in cazul refulării apei sau spumei pe suprafaţa lichidaprins.

Pe timpul fierberii ţiţeiului, este posibil, în anumite condiţii, să se producă o deversare a lichidumai mult sau mai puţin calmă.

Fierberea poate fi prevenită dacă se intervine prompt şi se realizează o răcire permanentă cu jetuapă, a pereţilor rezervoarelor incendiate.

3.2.ERUPŢIAFenomenele de fierbere şi erupţie nu se produc la arderea produselor rezultate de la prelucr

ţiţeiului cum sunt benzina, petrolul lampant, combustibilul pentru motoare Diesel etc. Fierbereerupţia se produc numai la arderea în rezervoare a ţiţeiului şi păcurii. La benzină, de exemplu, erupţise produce datorită faptului că temperatura stratului încălzit este inferioară temperaturii de fierbere a sau apropiată de aceasta.

Erupţia se produce numai după fierbere sau pe timpul acesteia şi constă în aruncarea (proiecta peste peretele rezervorului a unei mari cantităţi de lichid aprins, care, răspândindu-se în apropifocarului de ardere, complică mult situaţia creată. În unele cazuri, zeci de tone de ţiţei pot fi aruncatzeci de metri de focarul de ardere.

Erupţia ţiţeiului aprins poate avea loc când :sub stratul de ţiţei se află apă, lichidul se încălzeştcursul arderii în profunzime, formându-se un strat încălzit; temperatura stratului de lichid încălzit mai mare decât temperatura de fierbere a apei. Lipsa uneia dintre aceşti factori exclude apariţia erupPrima condiţie este legată de circumstanţele în care are loc depozitarea combustibilului, iar celedouă sunt determinate de proprietăţile lichidului.

Momentul la care survine erupţia este determinat de viteza de încălzire a ţiţeiului şi practic este cu timpul în care stratul încălzit de ţiţei ajunge le stratul de apă.

Erupţia începe prin aruncarea lichidului peste pereţii rezervorului, de aceea în literaturspecialitate, fenomenul este cunoscut sub denumirea de debordare.

Însemnele caracteristice ale începutului erupţiei sunt : apariţia vibraţiilor pereţilor rezervoarînsoţite de zgomote, creşterea dimensiunilor flăcării.

Page 5 of 12



Volumul de lichid aruncat depinde de cantitatea existentă în rezervor şi de diametrul acestuia. Curezervorul va conţine mai mult ţiţei şi cu cât va fi mai mic diametrul, cu atât va fi mai puteraruncarea ţiţeiului peste marginile rezervorului.

Practic, erupţia poate fi evitată prin evacuarea stratului de apă. În caz că acest lucru nu este posse impune calcularea timpului de erupţie şi luarea măsurilor de rigoare.

3.3.EXPLOZIA REZERVORULUI

Incendiile în rezervoarele cu produse petroliere albe sau la cele negre încălzite, de obicei înceexplozia amestecului de vapori-aer în spaţiul de gaze al rezervorului şi cu smulgerea capacului sau explozie mai slabă a amestecului „saturat” vapori-aer, fără smulgerea capacului, ci numai cu sparglui în locurile mai slabe.

Forţa exploziei, de regulă, este mai mare la rezervoarele în care sunt depozitate lichide combustuşor volatile, în care există un spaţiu mare umplut cu un amestec de vapori-aer.

În funcţie de forţa exploziei şi de felul rezervorului, în practică pot apare următoarele situaţii:- capacul rezervorului vertical se smulge în întregime şi este aruncat la distanţă (până la 120 m

acest caz produsul arde pe întreaga suprafaţă liberă a oglinzii lichidului din rezervor;- capacul rezervorului vertical este ridicat de puterea exploziei, se rupe total sau parţial şi rămân

stare semiscufundată în lichidul aprins; în acest caz, avem de-a face cu un incendiu parţial de supra

liberă, parţial în interior.- capacul rezervorului vertical este supus unei forţe reduse a exploziei, se deformează, producânddeschideri mici la îmbinarea prin sudură a capacului de peretele rezervorului; în acest caz ard nuvaporii de lichide uşor inflamabile deasupra neetanşeităţilor, deci un incendiu la exterior.

În anumite situaţii se pot întâlni şi cazuri când curenţii de aer transportă vaporii de liccombustibile din rezervoarele neincendiate către cele incendiate, inflamându-se, deseori, cu explozie

3.4. UNDA DE VIITURĂ La producerea exploziei unui rezervor sau mai multe, unul dintre cele mai mari pericole îl constunda de viitură. Să ne închipuim şuvoiul de lichid scurs dintr-un rezervor de 50.000 m3 sau de 100m3, care poate deteriora şi aprinde totul în cale pe o anumită distanţă, el putând depăşi sau rupe şi dde protecţie realizat din pământ dacă nu este bine tasat şi executat. Este suficient să amintim explola câteva rezervoare de mare capacitate ale depozitului rafinăriei de petrol din Czechowice – Dzieddin Polonia şi a celui de la Triest, unde digurile de protecţie au cedat.

3.5. ÎNCĂLZIREA REZERVOARELOR ÎNVECINATE Sub influenţa fluxului de radiaţie de la rezervorul care arde, iar pe timp de vânt, a acţiunii direcflăcării se vor încălzii pereţii, capacele, supapele de respiraţie şi alte instalaţii ale rezervoarelorapropiere.

Încălzirea supapelor de respiraţie duce la deteriorarea opritoarelor de flacără, astfel că acestea nmai îndeplinesc rolul, adică nu mai pot opri pătrunderea flăcării în interiorul rezervorului.

De asemenea, încălzirea mantalelor şi capacelor rezervoarelor vecine, cu cel incendiat duccreşterea intensităţii evaporării lichidului combustibil din acestea.

Dacă în rezervorul încălzit se păstrează combustibil cu temperatura joasă de fierbere ştemperatura de inflamabilitate scăzută, de exemplu benzină, atunci sub capacul rezervorului se pforma o concentraţie de vapori-aer mai mare ca limita superioară de explozie (care de fapt exis permanenţă) şi o oarecare presiune excedentară împiedică pătrunderea incendiului în interrezervorului (cu condiţia să nu se admită să se tragă lichidul din rezervoare). Vaporii care ies din supde respiraţie se pot aprinde şi arde asupra acesteia, având o acţiune termică suplimentară asconstrucţiei rezervorului.

Page 6 of 12



Dacă rezervorul încălzit se păstrează lichid combustibil cu o temperatură de inflamabilitate mai mdecât temperatura mediului ambiant, de exemplu motorină, atunci când în urma încălzirii lichiduluicapacul acestui rezervor se poate forma o concentraţie de vapori cu pericol de explozie.

4. CARACTERISTICILE INCENDIILOR Incendiile la rezervoarele de mare capacitate sunt de lungă durată şi destul de complicate

caracterul lor, necesitând un număr important de forţe şi mijloace, precum şi cantităţi mari de substde stingere.Incendiile de rezervoare cu produse petroliere se caracterizează prin următoarele fenomene fiz

chimice:- transmiterea energiei calorice prin radiaţie de la rezervorul incendiat către rezervoarele ve

respectiv către obiectele aflate în apropierea rezervorului învecinat;- transmiterea particulelor de funingine incandescente datorită curenţilor de aer;- transmiterea vaporilor de lichide combustibile de la rezervorul care nu arde către rezerv

incendiat;- posibilitatea de propagare a arderii în reţeaua de canalizare sau în alte spaţii deschise folo

pentru captarea lichidelor combustibile;

- degajarea de mari cantităţi de fum, produse ale arderii incomplete şi temperaturi de pân1300°C;- arderea violentă a lichidelor combustibile când acestea se produc la suprafaţa ogl

(suprafaţă liberă);- deformarea şi distrugerea legăturilor de conducte supraterane ale rezervoarelor din car

scurge o cantitate apreciabilă de lichid.

5.ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA INTERVENŢIEI5.1. GENERALITAŢI Cu toate măsurile de prevenire a incendiilor, cu toată tehnica actuală şi mijloacelor de protecontra avariilor şi incendiilor, nu este posibil să se aştepte la o excludere completă a izbuc

incendiilor la rezervoarele de mare capacitate, aceasta având în vedere, în special, imposibiliînlăturării în întregime a unor cauze de incendiu.Pentru asigurarea protecţiei contra incendiilor a rezervoarelor de o anumită capacitate, aceste

prevăd cu instalaţii fixe de stingere şi răcire, domeniu in care s-au făcut progrese însemnate pe mondial privind proiectarea, construirea şi eficacitatea lor, strâns legată de fabricarea unor noi substde stingere. Cu toate acestea, şi practica a dovedit-o: instalaţiile fixe nu pot să asigure întotdeasuccesul în stingerea incendiilor. Deşi, posibilitatea unor asemenea cazuri este redusă, totuşi trebuie lmăsuri de asigurare a intervenţiei cu mijloace mobile. Acest lucru este necesar pentru că în cazul explozii a amestecului vapori-aer în rezervor şi mai ales în incinta unui parc de rezervoare, instalaţia de stingere poate fi degradată total sau parţial.

Practic, fiecare incendiu se deosebeşte substanţial de alte incendii similare, în primul rând,

caracterul dezvoltării lui şi prin particularităţile sale, care de regulă, îngreunează stingerea. De ainecesitatea cunoaşterii cât se poate de bine a particularităţilor incendiilor, a principiilor tacticstingere, organizării stingerii şi a conducerii efectivelor.

5.2. ORGANIZAREA INTERVENŢIEIAvând în vedere caracteristicile incendiilor la marile rezervoare de lichide combustibile, pe

asigurarea gradului înalt de securitate cerut acestor importante şi vulnerabile obiective, este necesasistem complex de protecţie contra incendiilor, care să asigure, după caz, următoarele func principale:

Page 7 of 12



- detectarea concentraţiilor periculoase de vapori inflamabili în aer, ce se formează în caavarie în zona parcului de rezervoare sau perimetrul acestei zone;

- limitarea posibilităţilor de răspândire a lichidelor combustibile revărsate în caz de avarrezervoarele sau conductele de produse;

- vehicularea produselor din/sau în rezervoare, în funcţie de necesităţile intervenţiei, folosin,maximum posibilităţile instalaţiilor tehnologice sau instalând dispozitive provizorii în acest scop;

- stingerea produselor incendiate;

- răcirea construcţiilor incendiate şi a celor învecinate expuse acţiunii căldurii.Dimensionarea elementelor componente ale instalaţiei se face în funcţie de următorii fac principali:

- intensitatea necesară de stingere;- aria suprafeţei libere a lichidului incendiat;- durata teoretică a intervenţiei;- parametrii de lucru (debitul, presiunea, etc.) ai generatoarelor şi capetelor de refulare utiliz

Stabilirea intensităţii de stingere, reprezintă punctul de plecare al operaţiilor de dimensionainstalaţiei, valoarea ei depinzând, în primul rând de calitatea spumei, procedeul aplicat pentru refulei, natura lichidului combustibil, condiţii concrete în care are loc arderea.

Datorită diametrelor (20-100) m şi înălţimii apreciabile (14-22) m ale rezervoarelor mari, precu

dimensiunilor cuvei de retenţie, pentru introducerea spumei în zona incendiată, este necesar sdispună de numeroase mijloace mecanizate, cu debite şi presiuni de lucru ridicate.Pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării cu succes a acţiunii de stingere a incendiil

rezervoarele de mare capacitate (parcuri de rezervoare) destinate depozitării produselor petroltrebuie luate din timp o serie de măsuri pregătitoare. Acestea, se referă în principal, la asigurarea forţşi mijloacelor necesare stingerii incendiilor şi la posibilitatea concentrării lor la locul acţiunii în timpla asigurarea substanţelor de stingere a incendiilor, precum şi la pregătirea tactică şi tehni personalului de intervenţie, în care se include şi conducerea fermă a intervenţiei.

În acest scop, pentru un depozit de produse petroliere, (rezervor de mare capacitate) este necesase întocmească din timp un plan unic de intervenţie.

Valoarea practică a acestui plan constă, în primul rând, în exactitatea cu care s-au calculat forţemijloacele necesare stingerii incendiului şi în al doilea rând, în alegerea variantelor tactice princicorespunzătoare.

Din experienţele efectuate în unele ţări rezultă că după aproximativ 60 minute apare cel mai m pericol de propagare a incendiului la rezervorul vecin. Aceasta înseamnă că acţiunea de stingere treîncepută cel mai târziu după 30 minute de la izbucnirea incendiului, deoarece, ţinând seama de ducalculată de stingere de 15 minute, se impune ca stingerea incendiului să se termine încă înainte de ajunge la factorul critic de timp. Prin urmare, pentru începerea stingerii incendiului la rezervoare relaţia: T max = 30 minute.

Pentru stingerea incendiilor în cuva de retenţie, timpul maxim de începere a acţiunii de stingere considerat, de către unii specialişti străini egal cu 60 minute. Acesta ar fi timpul necesar de pregătforţelor şi mijloacelor, precum şi de pregătire a unei acţiuni eficiente de stingere a incendiuluiaceastă concluzie s-a ajuns, avându-se in vedere şi faptul că incendiile la cuva de retenţie sunt mai redfaţă de incendiile de rezervoare, că astfel de incendii se produc în urma unor deversări sau explozirezervoarelor, apreciere justă dacă se ţine seama de tendinţa actuală de a se construi rezervoare cu cflotant sau cu pereţi dubli, la care fenomenele amintite nu se produc sau dacă au loc, aceasta se întâmextrem de rar.

În cazul forţelor şi mijloacelor nu trebuie să se omită asigurarea unor mijloace speciale buldozere, basculante, excavatoare, autocamioane, autocisterne, precum şi alte mijloace neceintervenţiei pentru stingerea incendiilor.

Page 8 of 12



În ceea ce privesc scenariile (variantele) de stingere, acestea se vor stabili în funcţie de situconcretă din obiectiv:

- unul din scenariile (variantele) de stingere trebuie să cuprindă rezervorul cu suprafaţa ceamare. De asemenea, trebuie avut în vedere cazul când capacul rezervorului este aruncat în întregcând este parţial rupt şi când mantaua rezervorului este avariată in urma unei explozii.

- un alt scenariu se referă la cazul când incendiul cuprinde mai multe rezervoare, decimpune asigurarea intervenţiei în condiţii complexe.

- în cazul unui parc cu rezervoare supraterane, această ipoteză trebuie să prevadă posibilitcuprinderii de către incendiu a tuturor rezervoarelor dintr-o îndiguire.- scenarii (variante) se mai pot stabili, avându-se în vedere un incendiu izbucnit şi la cuv

retenţie, şi cazul cel mai complicat când cuprinde în întregime tot depozitul (rezervoarele şi cuvretenţie) şi cu posibilităţi de scurgere a lichidului către împrejurimi, ca urmare a deborcombustibilului peste diguri dau a degradării acestora din urmă.

De o mare importanţă este verificarea practică, prin aplicaţii, a variantelor de intervenţie prelucrare a întregului plan cu factorii de răspundere şi cu cei care au obligaţii directe în acţiuneintervenţie.

5.3. LOCALIZAREA ŞI LICHIDAREA INCENDIULUI

Atacul cu spumă pentru stingerea incendiului se execută numai la ordinul şi sub conduccomandantului intervenţiei, pentru aceasta fiind necesare:- concentrarea la locul incendiului şi pregătirea pentru acţiune a mijloacelor, substanţelo

stingere şi a rezervei stabilita prin calcul;- numirea comandanţilor de sectoare şi personalului care participă la executarea ataculu

spumă;- stabilirea şi aducerea la cunoştinţa personalului de intervenţie, a semnalelor de începer

oprire a debitării spumei şi de retragere în caz de pericol;- efectuarea atacului pe direcţia vântului, concomitent cu toate mijloacele, neîntrerupt

intensitatea de refulare care să asigure lichidarea incendiului spuma se va debita în rezervorul incendinspre partea expusă la vânt. În caz că nu este posibil să se amplaseze generatoare lângă pererezervorului sau să se folosească tunuri de spumă, debitarea spumei se realizează cu ajutorul ţev prelungitoare. Trebuie reţinut faptul că la rezervoare de peste 20.000 m3, acţiunea cu ajutorul ţev prelungitoare de spumă (deversoare telescopice), manevrate manual, nu este în general posibilă. Peaceasta este nevoie, deci, de utilaje cu ţevi prelungitoare de spumă, acţionate mecanic, de fabrispecială, de exemplu montate pe şasiuri cu şenile.

Succesul unui atac cu spumă depinde într-o mare măsură de asigurarea continuităţii spudeci a necesarului de spumant, apă şi maşini, de buna pregătire a şoferilor şi a întregului personaintervenţie.

Atacarea cu spumă a unui incendiu Stingerea propriu- zis se obţine prin refulare de spumă.

1. Se vor utiliza ţevi de spumă manuale, în cazul când rezervorul are o capacitate mai mică decât m3. În general sunt suficiente una sau două ţevi cu debit de 2 m3/min. Pentru obţinerea spumeisuficient ca într-o conductă de 70 mm să se intercaleze un injector prevăzut cu ţeavă introdusă înt bidon cu spumant. Trebuie, de asemenea, să se asigure o alimentare continuă cu spumant, prin urmase dispună de mijloace de întreţinere şi de un personal suficient pentru a se asigura această alimentare

În cazul rezervoarelor mari se vor utiliza fie instalaţii fixe, fie tunuri cu spumă.2. Numeroase rezervoare sunt prevăzute cu instalaţii fixe cu spumă mecanică.

Există diferite tipuri de instalaţii fixe cu spumă:

Page 9 of 12


http://slidepdf.com/reader/full/moja-stingerea-incendiilor-la-depozite-de-carb 10/

a) „generatoare” mobile care pot fi intercalate între două racorduri ale unei instalaţii fixe, protejează rezervoarele. Generatoarele fiind instalate este suficient să se asigure aprovizionarespumant (fig. 5.1.)

Recipient cu spumant

Apa sub presiune Injec tor

Reze rvor

Aer

Figura 5.1.Atacarea unui incendiu de rezervor folosind spumadintr-o instalaţie fixă

b) o staţie de pompare pentru refularea emulsiei de apă (apă conţinând 3% spumant), pealimentarea generatoarelor de spumă mecanică (fig. 5.2.)

SPUMANT

Retea de apa

POMPA

APA

Apa tratataApa tratata

Camera cu spumaCamera cu spuma

AER AERREZERVOR

Figura 5.2. Staţie de pompare pentru refulareaemulsiei de apă

c) motopompe, prevăzute cu rezervor de spumant, alimentate de la reţeaua de apă sub presiuîntreprinderii, care refulează, cu un anumit, debit, emulsia de apă în cupola de spumare, amplasat partea superioară a rezervoarelor

Page 10 of 12



3. Se pot utiliza :a) „tunuri de spumă” remorcabile, alimentate cu ajutorul unor furtunuri de refulare racorda

hidranţii de incendiu cu apă sub presiunea mare şi dispunând de un sistem de ejecţie a spumant printr-o ţeavă de alimentare. În acest caz este suficient să se asigure dirijarea butoaielor cu spumaapropierea tunurilor de spumă.

b) „tunuri de spumă” orientabile în toate direcţiile montate pe autopompe prevăzute cu un dispode amestec

Tunurile de spumă sunt mijloace eficace sub rezerva de a fi bine alimentate cu apă (la presiconvenabilă) şi cu spumant. Aceste mijloace sunt însă mari consumatoare de apă, pe de o parte iar palta de spumant. Pentru alimentarea unui „tun de spumă” cu un debit de 8 m3/min., este necesar un dminim de 80 m3/h sub presiunea de 8..10 bari. Pentru a alimenta un „tun de spumă” cu debit dem3/min. sunt necesari 120 m3/h sub presiunea de 12 bari. Pentru a alimenta un tun de spumă cu un dde 45 m3/min sunt necesari 425 m3/h la presiunea de 12 bari.

CONCLUZIIProtecţia contra incendiilor a rezervoarelor de mare capacitate, mai ales a depozitelor de acest fe

este suficient asigurată cu mijloacele clasice de protecţie. Acest lucru l-a scos în evidenţă în mai mrânduri pe plan mondial, o serie de incendii izbucnite în parcurile de rezervoare. Urmările unor asem

incendii au depins de timpul scurs din momentul izbucnirii acestora, până la începerea stingerii, preşi de ritmul folosit în acţiunea de stingere.Stingerea incendiilor la rezervoarele de mari capacităţi, de la 20.000 m3 la 150.000 m3, cu înălţim

ating 18 m, suprafaţa oglinzii lichidului fiind de peste 2000 m2, cu mijloace tehnice mobile este exde dificilă. În primul rând, asigurarea simultană a unei mari cantităţi de spumă (spumant - apă) pestingerea unui incendiu izbucnit la un rezervor de mare capacitate, răcirea acestuia şi a celor înveciinfluenţează negativ asupra timpului de pregătire pentru lichidarea incendiului. De exemplu, larezervor incendiat de 50.000 m3 (diametrul 60.1 m) este nevoie de 578 l/s, apă (producerea spurăcirea rezervorului incendiat şi răcirea a patru rezervoare vecine), iar pentru unul de 100.000(diametrul 88.5 m), de 996 l/s. Deci, la o asemenea acţiune sunt necesare multiple şi puternice mijlode stingere. În al doilea rând, pentru refularea spumei şi a altor substanţe de stingere pe ogllichidului din rezervor sunt necesare utilaje de stingere cu bătăi foarte mari, în jur de 50-80 m, dacă aîn vedere distanţa de la peretele rezervorului până la locul de amplasare a maşinilor sau tunurilostingere. Ori asemenea mijloace nu sunt încă realizate sau dacă da, ele există numai în câteva ţărestrânse ca număr.

Extinderea construirii de rezervoare cu capac flotant şi poate şi a celor cu pereţi dubli, face posimicşorarea distanţei de intervenţie, dacă se trece la realizarea unor diguri de protecţie mai mari dînălţimea clasică de 1m. Dar, în acest caz, apar dificultăţi în ceea ce priveşte amplasare optimutilajelor de stingere, dictate de existenţa unghiurilor moarte. În afară de aceasta, trebuie avut în vefaptul că executarea unor diguri înalte (peste 3 m) la distanţe mici (până la 6 m) de la pererezervorului, din cauza unei aerisiri insuficiente poate să ducă la acumularea în spaţiul protejat a uamestec exploziv de vapori de produse petroliere cu aer. Această observaţie este valabilă şi perezervoarele cu pereţi dubli.

Cert este că la rezervoarele cu capac flotant, dacă acesta nu se scufundă, nu se pot produce incecu ardere liberă la suprafaţa oglinzii lichidului, ci numai pe suprafaţa inelului de etanşare, motiv pecare şi cantitatea de apă şi de spumă necesară este mult redusă (aproximativ de 8 – 10 ori).

Situaţia este cu totul alta dacă incendiul izbucneşte sau se propagă în cuva de retenţie.După cum se observă, asigurarea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, la rezervoarele de m

capacitate, este destul de complexă şi pentru a se găsi o rezolvare optimă se fac studii, cercetări, se csoluţii noi, în pas cu progresul tehnic general.

Page 11 of 12



Aşa de exemplu, se consideră că cea mai raţională soluţie pentru protecţia contra incendiilrezervoarelor de mare capacitate este prevederea acestora cu instalaţii automate rapide de stingInerţia lor (timpul din momentul aprinderii produsului până în momentul debitării spumei în zincendiului) asigură o intervenţie pentru stingere foarte eficace. Faptul că astfel de instalaţii sunt încînceput, denotă rămânerea în urmă în domeniul instalaţiilor de protecţie a rezervoarelor de liccombustibile, în raport cu complexitatea problemelor ce se pun în caz de incendiu şi graviconsecinţelor.

Unele din direcţiile principale de introducere a procesului tehnic în domeniul protecţiei coincendiilor la marile rezervoare de produse petroliere pot fi rezumate astfel:- generalizarea sistemelor fixe automate de detectare, răcire şi stingere a incendiilor, ceea c

permite creşterea gradului de siguranţă, micşorarea distanţelor dintre rezervoare deci, reducsuprafeţelor de teren ocupat şi micşorarea cheltuielilor de exploatare, reducerea consumului de substde stingere şi a pagubelor provocate de incendiu;

- realizarea unor spumanţi cu durată practic nelimitată în soluţie apoasă, pentru a se posibilitatea menţinerii conductelor cu soluţie permanent pline până în imediata apropiere a rezervorspre a se micşora inerţia instalaţiei şi a se realiza nu numai sisteme locale, ci şi sisteme centralizate, să protejeze zona pe suprafeţe mari;

- realizarea unor substanţe de stingere cu eficienţă ridicată, ieftine şi a unor utilaje de m

capacitate, care să permită protecţia rezervoarelor de la distanţă cu jet de spumă fără riscul distruacesteia prin imersia lichidului combustibil care arde. Începuturi în această direcţie sunt promiţătoareUnităţile de pompieri trebuie dotate şi pregătite pentru a interveni cu mijloace mobile, în ca

incendiu de proporţii mai mari decât cele luate în calculul instalaţiilor fixe, cum ar fi de exemscufundarea capacului la rezervoarele cu capac flotant, incendierea a două sau mai multe rezervoare e

Cu mijloace mobile se poate interveni cu succes la stingerea focarelor de proporţii limiconstituind în acelaşi timp şi rezerva instalaţiilor fixe, când se defectează parţial sau total, ele putânfolosite şi în cazul evoluţia incendiului implică o acţiune suplimentară.

De asemenea, personalul din întreprindere trebuie să fie bine instruit pentru a fi în stare să localiun incendiu din faza iniţială (măsuri pentru înlăturarea avariilor).

Fără îndoială că la succesul în stingerea incendiilor de la rezervoare, pe lângă performanmaşinilor, utilajelor instalaţiilor folosite, o contribuţie de seamă urmează s-o aducă comandaintervenţie şi ajutoarele sale, care trebuie să aplice cu inventivitate principiile tactice specifice acecategorii de incendii, precum şi cele general valabile conducerii forţelor şi mijloacelor în luptă.

Page 12 of 12

Documents

Moja Stingerea Incendiilor La Depozite de Carb