STINGEREA INCENDIILOR IZBUCNITE LA SUPERMARKETURI ȘI DEPOZITE DE MĂRFURI

1. Caracteristici constructive și funcţionale.2. Caracteristicile incendiilor.3. Organizarea și executarea intervenţiei.4. Concluzii și învăţăminte de la incendii.

BIBLIOGRAFIE 

1. Stingerea incendiilor. – P. Bălulescu, pg. 251-260 ;2. Tactica stingerii incendiilor. Vol. I, pg. 203-213 ;3. Buletinul pompierilor, nr 2/72, pg. 74-77 ; nr. 3/72,4. Metodica instrucției tactice de specialitate a subunităţilor de pompieri, partea

I, ed. 1988, pg. 203-209;5. Pompierii Români, nr.1-2001,pg. 34-35

1. Caracteristici constructive și funcţionale

Magazinele se amenajează în clădiri cu dimensiuni din ce în ce mai mari, cu multe etaje, cu activităţi diferite, cu personal şi public foarte numeros, unde se efectuează expunerea şi vânzarea unui număr mare de obiecte foarte diferite în majoritatea lor combustibile şi chiar explozive ceea ce prezintă un accentuat pericol de incendii.

În aceste clădiri sarcina termică este atât de mare, încât se poate aprecia că marile magazine se situează printre obiectivele cu riscurile foarte mari din punct de vedere a posibilităţii de izbucnire a incendiilor.

Desfăşurate pe unul sau mai multe nivele, având suprafaţa de vânzare de 1000-2000 m2, marile magazine concentrează într-o singură construcţie spaţii echivalente cu aria unui număr mare de magazine mici sau medii. De exemplu, magazinul „UNIREA” are o arie de de circa 33500 m2,

Suprafaţa M2/Corp

CorpCentral

CorpCălărași

CorpSplai

Totală, din care: 32 284 25 530 26 157Sala de vânzare 16 559 13 604 13 597

Depozit 5 288 4 873 4 047

Figura 1.1 – Unirea Shopping Center

1

iar complexul comercial „CORA” are o suprafaţă totală de 40.000 m2, din care aria comercială măsoară 16.000 de m2.

Figura 1.2 – Cora PantelimonClădirile de comerţ adăpostesc în incinta lor săli de comerţ, de expunere, încăperi pentru

primirea, păstrarea şi pregătirea mărfurilor pentru vânzare, încăperi auxiliare şi tehnice (camere de ventilaţie, tablouri electrice, instalaţii de încălzire, etc.) încăperi administrative şi grupuri sociale.

Complexele comerciale acoperite ating dimensiuni şi mai mari. Acest tip de construcţii ating arii de la 70.000 până la 100.000 m2 (exemple „COMPLEXUL PIAŢA UNIRII”, „PIAŢA DELFINULUI”, etc.) grupând la un loc unul sau două mari magazine universale şi numeroase localuri comerciale mai mici.

Consecinţa acestei concentrări este creşterea probabilităţii de producere a unui incendiu în asemenea imobile, la care se adaugă şi cea determinată de dotarea construcţiilor cu instalaţii utilitare pe care magazinele mici le au (instalaţii de ventilare-condiţionare, ascensoare, scări rulante, instalaţii electrice complexe, ghene verticale, etc.)

Spre deosebire de sălile aglomerate, în magazine nu poate fi limitat numărul de persoane care pot accede simultan în acestea. După statisticile efectuate în cele mai mari magazine din capitală şi marile oraşe ale ţării, numărul de persoane aflate în perioadele de vârf, depăşeşte ordinul sutelor sau chiar miilor, astfel în magazinul ”VICTORIA” se pot concentra la un moment dat 3000 de persoane, în magazinul „UNIREA” – 3500 de persoane , iar în complexul comercial „CORA” 2000 de persoane. În momentul izbucnirii incendiului de la magazinul ‘VICTORIA’ în clădire se găseau 2000 de persoane, iar în complexul comercial ‘FARBEN BANK’ din Germania , din fericire erau un număr redus de vizitatori .

Cea mai mare parte a spaţiilor magazinelor este destinată cumpăratorilor iar de-a lungul pereţilor se găsesc rafturile pe care se găsesc expuse mărfurile precum şi tejghelele.

De obicei golurile ferestrelor sunt utilizate ca vitrine în care sunt expuse mărfurile care îngreunează evacuarea şi realizarea dispozitivului.

O altă caracteristică cu directe implicaţii în ceeea ce priveşte evacuarea şi realizarea dispozitivului este aceea că numărul căilor de acces către caturile superioare şi subsoluri este destul de redus.

Toate magazinele au, de regulă, alături sau la subsol încăperi destinate depozitării mărfurilor sau ambalajelor ceea ce face ca pericolul de incendiu şi de propagare a acestuia să fie considerabil mărit.

2. Caracteristicile incendiilor

În magazinele şi marile complexe comerciale, incendii pot izbucni în :- raioanele de prezentare şi vânzare a mărfurilor ;- magazii şi camere de primire-expediţie a mărfurilor ;- birouri ;- încăperi tehnice şi instalaţii ;- depozite tehnice şi instalaţii ;- depozite de mărfuri, anexe ale magazinului.

2

Depozitarea materialelor solide, lichide şi gazoase, precum şi a deşeurilor şi ambalajelor se face, de obicei, în raport cu natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare dar şi de proprietăţile fizico-chimice ale acestora.

Funcţie de felul şi caracteristicile materialelor, acestea se aşează pe stelaje, în stive sau în vrac. O parte din materiale sunt containerizate.

De reţinut faptul că tot mai multe depozite folosesc stivele şi stelajele înalte. Rafturile sau stelajele pe care se depozitează mărfurile sunt în general incombustibile dar în caz de incendiu îşi pot pierde capacitatea portantă prăbuşindu-se, ducând la creşterea intensităţii arderii şi la propagarea incendiului.

Figura 2.1 – Depozitarea materialelor folosind stive și stelaje înaltePentru reducerea cotei cheltuielilor de construcţie a clădirii propriu-zise a depozitului, în

prezent drept elemente portante ale acoperişului şi pereţilor exteriori se utilizează chiar stelajele. Acest fapt defavorizează acţiunea de stingere în sensul că aceste elemente se prăbuşesc destul de repede, la circa 8-10 minute de la izbucnirea incendiului.

Mărfurile, materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor sunt organizate pe stive, iar gestiunile sunt separate între ele prin grilaje ceea ce împiedică evacuarea operativă precum şi realizarea unui dispozitiv de luptă corespunzător.

Pe lângă materialele respective, în curtea depozitelor sau chiar în încăperi, se găsesc şi mari cantităţi de ambalaje în care au fost mărfurile ca : lăzi de lemn, saci de in sau cânepă, cutii de carton, talaş, ceea ce măreşte pericolul de propagare a incendiului. În prezent se folosesc ambalaje în cantităţi mari din material plastic în special din polietilenă. Aceste ambalaje favorizează foarte mult dezvoltarea incendiilor, (aşa cum s-a întâmplat la Huşi în 1969 când s-a aprins talaşul provenit de la lăzile cu geamuri, incendiul propagându-se la elementele de construcţie).

Figura 2.2 – Izbucnirea unui incendiu la stelajele unui depozit

3

Majoritatea supermarketurilor și depozitelor de mărfuri sunt prevăzute, în conformitate cu normele în vigoare, cu detectoare de fum precum şi cu instalaţii speciale de stingere cu apă (tip sprinkler, drencer sau apă pulverizată) sau alte substanţe stingătoare, care dacă sunt exploatate şi întreţinute corespunzător, pot lichida sau micşora efectele oricărui incendiu izbucnit în încăperile acestor depozite, parcaje, linii CF.

Figura 2.3 – Detector de fum și instalație de stingere cu apă pulverizată (sprinkler)

Propagarea incendiilor în supermarketuri și depozite de mărfuri este favorizată de :- concentrarea în spaţii relativ mici a unor imense valori materiale cele mai multe fiind

materiale combustibile ;- depozitarea în aceleaşi spaţii a unei varietăţi de sortimente de mărfuri cu caracteristicile de

ardere şi comportare la foc diferite (articole de celuloid si cauciuc, alături de parfumuri, mobile şi bijuterii, textile, obiecte din mase plastice, vopsele, ambalaje, etc.) ;

- existenţa unei mari cantităţi de ambalaje de diferite categorii si a volumelor mari ai încăperilor care contribuie la creşterea intensităţii arderii şi propagarea incendiului cu repeziciune (complexul comercial ‘FABER BANK’ din Germania a fost cuprins de flăcări in 10-15’ pe o arie de 3000 mp, incendiul manifestîndu-se pe toată lungimea aprinzându-se şi o parte din clădirea cu birouri alăturată) ;

Figura 2.4 – Incendiu la complexul comercial FABER BANK din Germania- un număr mare de cumpărători aflaţi în magazine în momentul izbucnirii incendiului,

panica acestora care se îmbulzesc spre cele mai apropiate ieşiri face ca să nu se poata lua cele mai operative măsuri de localizare a incendiului şi de evacuare a oamenilor şi a bunurilor materiale.

- degajarea fumului în cantităţi mari, care inundă întregul magazin, (în 10-15’), îngreunează evacuarea, măreşte panica, dă naştere la asfixieri şi noi accidente, îngreunează activitatea echipelor de salvare precum şi acţiunea de stingere.

În momentele care urmează imediat izbucnirii incendiului și inundării cu fum a unui magazin, panica cuprinde persoanele aflate în magazin. Neavertizată asupra pericolului, lipsită

4

de cele mai elementare indicaţii asupra poziţiei căilor de evacuare şi a modului în care să se salveze, mulţimea se îmbulzeşte spre cele mai apropiate ieşiri, iar scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor blochează ascensoarele între etaje, mărind numărul eventualelor victime.

Studiile întreprinse în ultimii ani au arătat că :- densitatea de la care panica prezintă pericol pentru evacuarea persoanelor este de 0,28

mp/om ;- fenomenul panicii se produce și fără existenţa situaţiei de pericol. La densităţi de 0,26

mp/om , când oamenii, aflaţi unul langă altul, se ating între ei şi nu mai pot evita contactul, se creează o stare de stres, care poate genera panică, fără nici o altă cauză exterioară ;

- atâta timp cât publicul continuă să se deplaseze spre un loc care-l consideră sigur, posibilitatea de apariţie a panicii este redusă. Dacă, însă, deplasarea încetineşte sau se opreşte, pericolul apariţiei acesteia este iminent.

Din cauza concentrării în spaţii închise a unor cantităţi însemnate de materiale sau mărfuri care au proprietăți diferite în caz de incendiu pot avea loc unele fenomene caracteristice cum sunt :

- aprinderea întregii suprafeţe a încăperii şi a suprafeţelor libere a materialelor combustibile, lucru favorizat şi de intervalele mici dintre mărfuri ;

- propagarea rapidă a incendiului şi prin intremediul materialelor combustibile expuse, a tejghelelor şi rafturilor combustibile, precum şi datorită tirajului ce se formează ;

- creșterea rapidă a temperaturii până la 1000 grade C și presiunii gazelor ca rezultat a afluxului de aer sau descompunerea oxidanţilor favorizează formarea flăcărilor înalte care pot ajunge până la planşeu, fapt ce creează condiţii de propagare la elemetele de construcţie ale magazinului şi la caturile superioare ;

- apariţia pericolului de explozie ca rezultat al reacţiei dintre apă și diferite substanţe chimice sau prin combinarea acestora, explozii însoţite de degajări de oxid de carbon sau alte gaze toxice ;

- prăbuşirea stivelor de materiale, sau rafturilor care contribuie la creşterea intensității arderii, împiedică evacuarea bunurilor materiale, îngreunează acţiunea de stingere ducând la accidentarea servanţilor amplasaţi în intervalele dintre acestea ;

- o parte din mărfuri se găsesc expuse pe tejghele, rafturi, suporturi etc., ceea ce face ca suprafaţa de contact cu aerul sa fie mai mare deci şi propagarea incendiului să se facă mai repede ;

- prăbuşirea planşeelor combustibile datorită pierderii capacităţii lor portante, precum şi a elementelor acoperişurilor în situaţia când incendiul s-a propagat la ele ;

- propagarea incendiului prin casa scării, casa liftului, scările rulante se face destul de repede ca urmare a tirajului ;

Toate acestea creează mari dificultăţi la realizarea dispozitivului şi la evacuarea oamenilor şi bunurilor materiale.

Datorită înălţimii mari de depozitare a materialelor şi produselor în ambalaje combustibile şi protejate cu unsori, la depozitele cu stive înalte în timpul incendiului apar fluxuri puternice de convecţie a produselor de ardere care influenţează substanţial asupra vitezei de propagare a arderii pe verticală. Accelerarea vitezei de propagare poate fi explicată prin încălzirea prealabilă a suprafeţei materialelor combustibile de către produsele de ardere care se ridică. După cum reiese din bibliografia de specialitate, viteza de propagare a flăcării prin ambalaje combustibile depozitate în locaşurile stelajelor este de 8-10 minute.

Există de asemenea condiţii favorabile pentru propagarea incendiului pe orizontală ca urmare a distanţelor mici între stelaje (0,7 – 1m), căderea între stelaje a mărfurilor arzând precum şi acumularea în partea de sus a încăperii a produselor de ardere care încălzesc materialele combustibile depozitate în spaţiile superioare ale stelajelor.

Viteza mare de propagare a incendiului provoacă creşterea bruscă a intensităţii degajării de căldură. După cum reiese din rezultatele unor studii, la modificarea înălţimii de depozitare de

5

la 2,5 m la 5 m a aceleiaşi cantităţi şi naturi de material combustibil, viteza maximă de degajare a căldurii în timpul arderii creşte de peste 9 ori (de la 12000 Kcal/min la 110000 Kcal/min.).

Întârzierea în intervenţie contribuie la dezvoltarea incendiului având în vedere faptul că la apariţia incendiului la partea inferioară a stelajului, după două minute se formează un focar ce poate avea înălţimea cu cea a stelajului, producându-se o propagare şi în plan orizontal la partea superioară.

Proprietăţile fizico-chimice ale materialelor depozitate atrag după sine o anumită comportare la foc, o anumită particularitate în ceea ce priveşte procesul de ardere.

Textilele în baloturi se aprind numai la suprafaţă, focul pătrunzând cu greutate în masa de substanţă. Pe timpul arderii se degajă fum în cantităţi mari, arderile sunt incomplete şi însoţite de mari cantităţi de oxid de carbon, iar temperaturile ajung la 800 ºC.

Articolele de uz casnic şi tehnic se deteriorează din cauza incendiului, arzând toate elementele combustibile din compunerea lor. Dezvoltarea arderii este favorizată şi de existenţa ambalajelor combustibile, fapt confirmat cu prilejul incendiilor de la depozitul de articole de menaj Huşi, Brăila – 1975, Tg Mureş -1965 etc.

Produsele alimentare ca: zahărul, orezul, uleiul, făinoasele ard cu flacără mică dar degajă fum înecăcios şi temperaturi ridicate.

În cazul incendiilor de articole din cauciuc se creează focare foarte puternice care se propagă cu repeziciune, prin intermediul ambalajelor şi stelajelor. Totodată are loc o degajare abundentă de fum şi se dezvoltă temperaturi ridicate.

Pe timpul arderii produselor chimice se dezvoltă temperaturi ridicate, degajându-se substanţe toxice. În plus au loc explozii datorită reacţiilor chimice dintre diferitele substanţe chimice depozitate, aşa cum s-a întâmplat la incendiile izbucnite la depozitul Sanepid Constanţa, depozitul Dorohoi - 1961, magazinul din Vălenii de Munte - 1973.

Când ard articole de sport din mase plastice şi alte materiale, incendiile sunt violente ca urmare a prezenţei cauciucului, celuloidului şi vopselelor, se degajă temperaturi ridicate, fum şi gaze toxice în cantităţi mari.

Dintre rechizite, hârtia se aprinde în timp foarte scurt la suprafaţa de contact cu aerul, focul pătrunzând cu greutate în masa de substanţă, în baloturi sau rulouri. Pe timpul arderii hârtiei se dezvoltă temperaturi medii, însoţite de degajări de oxid de carbon şi dioxid de carbon.

3. Organizarea si executarea intervenţiei

3.1. Substanţe de stingere

În alegerea substanţelor stingătoare, comandantul intervenţiei trebuie sa ţină cont de varietatea produselor depozitate, de proprietățile fizico-chimice și de comportarea diferită la foc a acestora. Substanțele cel mai des utilizate în acţiunea de stingere sunt : apa pulverizată, spumele uşoare, cu coeficient mare de înfoiere şi pulbere stingătoare. Intensităţile de refulare se aleg în funcţie de materialele combustibile preponderente expuse în magazin.

3.2. Recunoaşterea

Se execută de una sau mai multe grupe, în funcţie de mărimea obiectivului şi proporţiile incendiului, pe căile de acces neocupate de cumpărătorii care se evacuează, pe scările fixe de incendiu şi chiar pe scările şi autoscările de incendiu din dotarea secţiei de pompieri, însoţite de personalul specializat din magazin.

Dacă intervenţia pentru stingere se execută pe timp de noapte, situaţie când, de regulă, intrarile în magazin şi spaţiile de vânzare sunt blocate, prin uşi şi grilaje metalice încuiate, pătrunderea la parterul magazinului se face prin spargerea unui geam din interior. Deschiderea

6

astfel realizată trebuie supravegheată de către servanţi, pentru a împiedica pătrunderea unor răufăcători şi înstrăinarea materialelor expuse.

Pentru pătrunderea la etajele magazinului, comandantul intervenţiei va folosi scarile fixe de incendiu, scările şi autoscarile din dotarea subunitaţii.

Pe timpul recunoaşterii, comandantul intervenţiei va stabili :- prezenţa oamenilor rămaşi în încaperile magazinului, la diferite etaje, starea în care se află,

necesitatea acordării primului ajutor medical, metodele şi mijloacele ce pot fi folosite pentru salvarea rapidă. Acţiunea de acordare a primului ajutor medical şi de dirijare a cumpărătorilor spre căile de acces sigure, în vederea evacuării, începe chiar pe timpul executarii recunoaşterii. În acest scop , se destină servanţi pentru iluminatul intrărilor în căile de acces stabilite pentru dirijarea oamenilor de salvat şi mai ales pentru intervenţia energetică, în vederea liniştirii celor intraţi în panică si restabilirea ordinii normale de evacuare ;

- gradul de inundare cu fum a caselor scărilor care vor fi folosite pentru salvarea oamenilor, necesitatea şi posibilitatea ventilarii lor sau evacuării fumului cu ajutorul mijloacelor specializate din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat, ori a executarii unor deschideri dacă este posibil ;

- natura, cantitatea şi modul de depozitare ale mărfurilor supuse arderii ;- locul şi proporţiile incendiului, direcţiile principale de propagare a acestuia ;- cantitatea şi modul de depozitare a mărfurilor care trebuie evacuate sau numai protejate

împotriva efectelor fumului, focului sau apei ;- prezenţa substanţelor îmbuteliate, susceptibile de a exploda şi provoca victime în rândul

cumpărătorilor, personalului de deservire şi al servanţilor care acţionează la incendiu, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru protecţia acestora ;

- existenţa personalului şi mijloacelor tehnice din dotarea magazinului, posibilitaţile de evacuare a acestora în acţiunea de evacuare a valorilor materiale (benzi transportoare, elevatoare, electrocare, cărucioare, containere, coşuri etc.)

- existenţa instalaţiilor speciale de stingere (sprinkler sau drencer), dacă au fost puse în funcţiune şi efectul acestora pentru limitarea propagării incendiului ;

- prezenţa instalaţiilor electrice de iluminat, forţa şi ventilatie sub tensiune şi necesitatea deconectarii lor ;

- existenţa tablourilor generale sau a cabinelor telefonice şi electrice în subsoluri, dacă acestea au fost scoase de sub tensiune, în vederea prevenirii electrocutărilor, ce măsuri trebuie luate pentru protecţia lor împotriva apei ce se va acumula în subsoluri pe timpul ducerii acţiuniilor de stingere ;

- măsuri de asigurare a servanţilor care vor acţiona în încaperile incendiate ale magazinului.

3.1. Stingerea incendiului

Când incendiul a izbucnit pe timp de zi şi în magazin se găsesc cumpărători şi personalul de deservire, sarcina cea mai importantă şi plină de răspundere a comandantului intervenţiei este să organizeze şi să conducă personal acţiunea de salvare şi evacuare a persoanelor ramase blocate şi neevacuate, concomitent cu realizarea dispozitivelor premergătoare de luptă.

Stabilind înca de pe timpul recunoaşterii numărului oamenilor rămaşi în încaperile magazinului, starea acestora, gradul de pericol ce-l prezintă fumul şi flăcările pentru ei, precum şi starea lor morală, comandantul intervenţiei este obligat :

- să instaleze lămpi cu acumulator sau proiectoare, la ieşirile din casele scărilor sau ale altor spaţii destinate evacuării, la nivelul fiecarui etaj ;

- să numească, special, la fiecare nivel, servanţi, care să adune şi să îndrume cumpărătorii şi personalul spre ieşiri, să tempereze spiritele, chemând la ordine pe cei cuprinşi de panică ;

- să organizeze echipe de 3-4 oameni din subunitatea specializată de salvatori, pentru fiecare nivel, cu misiunea de a căuta şi de a descoperi victimele, de a le transporta pânp la punctele sanitare, în care sunt concentrate autosalvări cu personal medico-sanitar specializat, chemat încă de la plecarea subunitaţilor la incendiu ;

7

- în cazul când numărul victimelor este mai mare se cere sprijin, înca de pe timpul executarii recunoaşterii, grupele sanitare ale forţelor de aparare civilă din obiectivele apropiate magazinului incendiat, pe care să le folosească în acţiunile de salvare şi de acordare a primului ajutor medical ;

- să instaleze şi să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea fumului şi a gazelor toxice fierbinţi, în primul rând din casele scărilor folosite pentru evacuare, începand cu caturile superioare, unde sunt concentrate cele mai mari cantiţăti din aceste substanţe ;

- tot pentru evacuarea fumului, folosindu-se utilajele specializate pentru demolari, din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat, să ordone executarea unor deschideri care vor grăbi efectuarea schimbului de gaze în spaţiile de evacuare ;

- să destine, dacă incendiul amenintă căile de evacuare, ţevi de tip ‘C’, cu ajutaje pulverizatoare, cu misiunea de a dispersa fumul, de a micşora temperatura ridicată a mediului ambiant şi a împiedica cu orice preţ incendierea acestor căi.

În situaţia, mai gravă, când, independent de justeţea şi corectitudinea măsurilor luate, căile de evacuare devin nefolosite, comandantul intervenţiei trebuie să concentreze efortul întregului efectiv chemat la locul incendiului pentru salvarea persoanelor, folosind toată gama de mijloace şi procedee de salvare a celor rămaşi neevacuaţi sau blocaţi, cum sunt :

- scările fixe de incendiu ;- autoscările cu ascensor rapid ;- scările de incendiu din dotarea subunitaţii de pompieri ;- mijloacele specializate din dotare (tub extensibil de salvare, perna pneumatică de salvare,

cablu de salvare cu scripeţi, etc.)Succesul operaţiunilor de salvare este asigurat de organizarea şi menţinerea legăturilor

radio cu şefii echipelor de la fiecare etaj, fapt ce va permite comandantului intervenţiei să cunoască în orice moment situaţia şi să dirijeze efortul forţelor în zonele sau direcţiile cele mai periclitate.

Pe măsura sosirii la locul incendiului a cadrelor din tura liberă, acestea vor fi numite în funcţii de şefi de sectoare, pe etaje, cu misiunea de a conduce efectiv acţiunea echipelor specializate de salvatori, pentru evacuarea oamenilor şi, ulterior, de a conduce acţiunea şefilor de ţeavă, pentru localizarea şi lichidarea incendiului şi evacuarea marilor valori materiale aflate în pericol.

Foarte importantă este şi cooperarea cu organele de ordine ale poliţiei şi, în cazuri deosebite, cu subunitaţile aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Ministerului Apărării Naţionale, cărora trebuie să li se încredinţeze misiunile conform P.U.I. întocmit.

Concomitent cu executarea acţiunii de salvare a oamenilor, comandantul intrevenţiei, pe baza datelor obţinute prin recunoaştere, este obligat să realizeze dispozitive de luptă, în primul rând pe direcţia hotărâtoare de acţiune, pentru asigurarea salvării şi evacuării oamenilor şi limitarea incendiului în zona căilor de salvare şi a încăperilor cu mari valori.

O sarcină deosebită din acest punct de vedere, este ca dispozitivele de luptă să nu încetinească sau să împiedice ritmul operaţiunilor de evacuare, lucru ce se poate realiza prin :

- realizarea dispozitivelor de luptă pe căile de acces secundare ;- folosirea scărilor din dotare şi a ferestrelor pentru introducerea dispozitivelor pe verticală,

de-a lungul pereţilor, cu luarea unor măsuri severe de asigurare a acestora împotriva producerii de accidente.

În cazul intervenţiei pe timp de noapte sau în zilele când în marile magazine nu se află personal de deservire şi cumpărători, drept căi de acces pentru ajungerea, în timp scurt, la etajele incendiate, în vederea executarii recunoaşterii şi a realizarii dispozitivelor premergătoare de luptă, se vor folosi scări rulante, a căror oprire trebuie facută numai după ce au fost transportate la caturile superioare :

- accesorile necesare stingerii ;- agregatele pentru evacuarea fumului şi pentru iluminat ;- motopompele uşoare ;

8

- hidrogeneratoarele pentru obţinerea spumei cu mare capacitate de înfoiere ;- bidoanele de spumogen şi accesorile pentru protecţia individuala a servanţilor, etc. ;

Stingerea se organizează pe sectoare de intervenţie, de regulă, pe orizontală şi pe nivele. La cladirile înalte, aceste sectoare se pot organiza şi pe verticală, în cazul când se dispune de mijloace de acces prin exterior (scări de toate tipurile), la fiecare faţadă a construcţiei.

Sectoarele de interventie trebuie organizate astfel :- un sector de intervenţie cu misiunea de localizare şi lichidarea incendiului în încăperile

incendiate, evacuarea fumului şi a valorilor materiale de preţ ameninţate direct de incendiu sau de efectele fumului şi apei ;

- un sector de intervenţie cu misiunea de supraveghere şi limitare a propagării incendiului la caturile superioare, cu dispozitiv etajat, inclusiv la acoperiş ;

- un sector de intervenţie cu misiunea de supraveghere şi limitare a propagării incendiului la etajele inferioare, prin intermediul golurilor scărilor rulante sau al altor instalaţii de legătură intre etaje, cum sunt : casele lifturilor de transport, de mărfuri s.a.. Acestui sector i se va încredinţa şi misiunea de evacuare a apei ce se acumulează pe timpul ducerii acţiunilor de stingere în scopul protejării cabinelor instalaţiilor electrice de iluminat, forţă, ventilaţie, cât şi a mărfurilor depozitate în aceste subsoluri ;

- un sector de intervenţie pentru protecţia clădirilor vecine alipite magazinului incendiat sau situate în apropierea acestuia.

În cazul când uşile de la intrarile principale în magazin şi în încaperile pentru vânzare ori golurile scărilor rulante şi intrarile la catunurile superioare sunt închise cu uşi grele sau gratii încuiate, până grupa specializată de pe autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat, comandantul intervenţiei va hotarî în care zone se vor executa deschideri în vitrine, pentru introducerea dispozitivelor de luptă, organizând, totodată, paza acestora, până la sosirea organelor de poliţie.

Pentru intervenţia la caturile superioare, comandantul va hotarî în dreptul căror ferestre se vor amplasa scările de incendiu şi prin care se vor introduce dispozitivele de evacuarea fumului, de iluminat şi pentru stingerea incendiului.

In cazul când flăcările se propagă pe faţadele clădirii spre cătunurile superioare, prin ferestre, până la realizaea dispozitivelor de luptă, comandantul intervenţiei va destina 1-2 autotunuri, care, prin perdele de apă, vor lichida flăcările la exterior chiar vor refula, prin ferestre, apa direct în magazin, în zonele cu arderile cele mai intense.

In sectorul principal de lichidare a focarului comandantul intervenţiei trebuie să acorde, de la început, o atenţie desosebită protecţiei elementelor portante ale construcţiei, destinând în mod special ţevi, care vor refula apă de sus în jos, pe întreaga suprafată a acestora.

Pentru limitarea propagării incendiului prin golurile scărilor rulante sau ale altor instalaţii, spre cătunurile superioare, se vor destina ţevi cu misiunea de răcire a uşilor sau trapelor acestor deschideri sau de protejare a golurilor, folosindu-se acţiunea jeturilor pulverizante.

În cazul golurilor neprotejate, în limita posibilitaţilor, se vor confecţiona panouri de închidere, care vor fi umectate permanent. Pentru prevenirea accidentelor, golurile respective vor fi marcate , vizibil, cu steguleţe, proiectoare sau lămpi cu acumulatori, numindu-se câte un servant cu misiunea de pază a acestora.

În încaperile incendiate, servanţii vor acţiona cu ţevi tip ‘C’ cu ajutaje pulverizatoare, amplasandu-se la capătul rafturilor şi nu în intervalul dintre ele, în scopul evitarii accidentelor rezultate prin prăbuşirea acestora, în cazul pierderii capacitaţii lor portante.

Dupa stingerea incendiului la suprafaţa mărfurilor îmbalotate, acestea vor fi scoase în afara încăperilor incendiate, cu ajutorul coşurilor, containerelor, cărucioarelor, electrocarele, benzile rulante etc., pe platforme sau pe locuri amenajate în apropierea clădirii, unde, după desfacerea baloturilor, se vor stinge eventualele focare pătrunse în masa mărfurilor respective, cu ajutorul unor tevi tip ‘C’, destinate special în acest scop.

Concomitent cu acţiunea de stingere, se execută şi evacuarea mărfurilor neincendiate, dar periclitate de incendiu, folosindu-se pentru aceasta efectivele apărarii civile sau ale forţelor din

9

compunerea unităţilor şi formaţiunilor M.A.I sau M.Ap.N., sub îndrumarea personalului din conducerea obiectivului, care va stabili si dirija modul de transport şi de depozitare a marfurilor, pentru a se evita degradarea lor.

În cazul incendiilor izbucnite în raioanele de încaltaminte şi ţesături sau de alte substanţe care ard mocnit, se recomandă folosirea spumei uşoare cu coeficient mare de înfoiere, refulată de hidrogeneratoarele din dotare.

Pentru protecţia mărfurilor aşezate pe rafturi şi ameninţate de incediu, până la evacuarea lor, acestea vor fi acoperite cu prelate, pentru a le proteja contra efectului apei folosite la stingere şi a fumului.

Întrucât pe timpul dezvoltării incendiului se degajă mari cantităţi de gaze toxice, care pot afecta starea sănătăţii personalului care acţioneaza la incendiu, dar si crea pericolul explodării unor bidoane cu vopsele, a unor butelii, flacoane cu sprayuri sau poate avea loc prabusirea elementelor de construcţie, comandantul intervenţiei va lua măsuri speciale de protecţie a militarilor prin :

- echiparea servantilor şefi de ţeavă cu costume de protecţie anticalorică şi aparate izolante ;- realizarea rezervei de aparate izolante, dar mai ales butelii de oxigen şi cartuşe filtrante şi

absorbante ;- amplasarea servanţilor înapoia stâlpilor, a pereţilor sau a altor elemente de construcţie, care

să-i fereasca de efectul explozilor ;- rulajul servanţilor şefi de ţeavă care acţionează în zonele periculoase şi organizarea odihnei

acestora, scop în care va fi creată o rezervă de forţe si mijloace;- interzicerea amplasării, concentrării sau deplasării inutil a unui număr mare de servanţi în

zonele centrale ale încăperilor sau în cele cu pericol de explozie.Pentru a se preveni propagarea incendiilor prin căldura radiată şi prin transportul de

scântei şi jeratic aprins spre construcţiile vecine şi combustibile, se vor realiza perdele de apă sau ziduri de apă, în intervalele dintre clădiri, folosindu-se, în acest scop, ţevile de pe autotunurile de stins incendii sau ţevile tip ‘B’ din dotare.

De asemean, pe direcţia de deplasare a curenţilor din aer, se vor instala echipe de vânători de scântei, în punctele cele mai periculoase şi se vor destina maşini sau echipe de patrulare în zona cu construcţii combustibile.

După lichidarea incendiului, comandantului intervenţiei va lăsa în obiectiv forţe si mijloace, cu misiunea de supraveghere si prevenire a reizbucnirii incendiilor în zonele cu rafturi şi mărfuri prăbuşite, cât şi de lichidare rapidă a focarelor nou apărute.

4. Concluzii si învăţăminte Faptul că în ţara noastră comerţul particular este în plină dezvoltare, ca diversitatea

produselor destinate pentru consum este din ce în ce mai mare, face ca în complexele comerciale si depozitele aferente să existe cantităţi sporite de mărfuri cu proprietaţi diferite. Acesta, impune organelor noastre atenţie sporită, ţinând seama că în unele cazuri mărfurile depozitate au depăsit capacitatea complexelor comerciale si depozitele aferente.

Intervenţia, trebuie axată de la început pe localizare, prin introducerea în timp a forţelor pe direcţia principală de propagare a incendiului, concomitent cu acţiunea de lichidare, trebuie să se asigure evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale folosind forţele şi mijloacele stabilite. Substanţele de stingere trebuie să fie folosite în limitele strict necesare şi direct asupra focarului.

Crearea şi concentrarea spaţiilor comerciale în construcţii de mari dimensiuni, apariţia marilor magazine universale, a supermagazinelor şi în ultimul timp a centrelor comerciale complexe, impune studierea cu atenţie a problemelor privind intervenţia la incendiile ce pot izbucni la aceste obiective – găsirea unor soluţii optime în folosirea procedeelor şi substanţelor de stingere.

Acest studiu trebuie făcut avându-se în vedere 2 aspecte principale :- salvarea vieţilor omeneşti, dat fiind faptul că magazinele primesc un public numeros ;

10

- reducerea pierderilor materiale printr-o intervenţie eficace folosind procedeele şi substanţele de stingere corespunzătoare. Acesta va avea în vedere că incendiile ating proporţii mari, viteze sporite de propagare a arderii şi numărul mare de persoane aflate la un moment dat în magazin.

Rezultă că principala preocupare a comandantului intervenţiei este salvarea vieţii oamenilor din clădire. Aceasta se poate realiza prin :limitarea propagării incendiului pe căile de evacuare, ventilarea dirijată pentru evacuarea fumului şi produsele arderii fierbinţi, reducerea panicii şi îndrumarea evacuării folosind şi personalul magazinului, luarea dispozitivului de stingere pe alte căi decât cele de evacuare, până la terminarea acestei operaţiuni. De exemplu la magazinul ‘VICTORIA’ ca urmare a unui incendiu 3 persoane au decedat iar 117 au suferit intoxicaţii, arsuri şi fracturi. Incendiul de la ‘FARBEN BANK’, nu a produs pierderi de vieţi omeneşti ,dar din păcate 14 persoane (care nu au ascultat de interdicţia de a se apropia de zona accidentului),au fost tratate ambulatoriu pentru iritări ale ochilor, mucoaselor şi căilor respiratorii. Se impune dirijarea oamenilor pe mai multe căi de evacuare în scopul înlăturării pe cât posibil a îmbulzelii, cauză care de multe ori duce la mărirea panicii

Panica se mareşte la apariţia cantitaţii mari de fum, a flăcărilor şi chiar a pompierilor. Încă de la sosirea la locul incendiului comandantul intervenţiei trebuie să ia măsuri de degajare a platformelor, trotuarelor, din imediata apropiere de autovehiculele parcate precum şi de ‘curiosii’ ce se îngrămădesc la ieşirile din cladire. Aceasta se execută atât pentru a crea spaţii pentru evacuare, cât şi pentru amplasarea maşinilor de luptă şi luarea dispozitivelor de stingere.

În funcţie de proporţiile incendiului şi a cerinţelor de salvare a unui număr mare de persoane, este necesar ca la astfel de incendii să fie concentrate simultan la locul acţiunii forţele şi mijloacele suficiente necesare intervenţiei, asigurându-se alarmarea concomitentă a tuturor acestor forţe.

În acest sens se impune concentrarea unui număr mare de autoscări, autospeciale pentru evacuarea fumului, gazului şi iluminat, scări culisabile, echipamente de salvare, perne pneumatice cuplate între ele ( 2-4 bucăti).

Pentru intervenţia la magazinul ‘VICTORIA’ au fost concentrate la locul acţiunii forţe din 8 subunitaţi de pompieri care au însumat 180 ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi militari în termen, 22 autospeciale de intervenţie dintre care 6 autoscări si 2 autospeciale pentru fum, gaze si iluminat.

La intervenţia de la complexul ‘FARBEN BANK’ în faza de dezvoltare maximă a incendiului au acţionat 120 de pompieri ,cu 11 ţevi tip B, 10 tip C şi 3 tunuri de apă.

Figura 4.7 – Stingerea incendiului la complexul comercial FARBEN BANK din GermaniaSe impun măsuri severe de asigurare a protecţiei personalului de intervenţie, aceştia

trebuind să fie echipaţi cu costume anticalorice, aparate izolante, măşti corespunzătoare şi în acelaşi timp asigurarea rezervei pentru toate aceste mijloace.

Acţiunea de intervenţie trebuie să fie ofensivă, dispozitivele de luptă introducându-se pe toate căile posibile, cu prioritate prin interior, dispunerea făcându-se circular şi la toate nivelurile.

11