Micoze si Piodermite

  • View
    136

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

totul despre micoze

Text of Micoze si Piodermite

MICOZE I. MICOZE CUTANATE: - pot fi :

a) Superficiale

1. Dermatofitii ale - scalpului

- pielii glabre

- unghiilor

2. Pitiriasis versicolor

3. Candidoze cutaneo-mucoase

b) Profunde1. Micetomul

2. Sporoticoza

3. Actinomicoza

1. DERMATOFIRII:

Sunt fungi (lat. ciuperci) pluricelulari,au evoluat spre a trai pe pielea umana si determina manifestari cutanate

Pot fi: - fungi saprofiti (Candida si Malassezia )

- fungi zoofili.

Agenii etiologici aparin genurilor -Trichophyton,

-Epidermophyton

-Microsporum.

Au drept gazad omul, animalele i solul.

Ei pot afecta pielea, prul i unghiile.

Factori care duc la aparitia infectiilor fungice: Nutritia si igiena deficitara

Climatul umed

Imunosupresia

Contactul cu alte persone sau animale contaminate.

Toate dermofitozele se mai numesc TINEA urmata de denumirea zonei afectate.

1.1. Pilomicozele (afectarea fungic a firului de pr)

a. La copii, localizarea de electie este scalpul (pielea proas a capului) i se numete Tinea capitisb. La adult este barba (Tinea barbae).

1.1.a. Pilomicozele capului (Tinea capitis)Pot mbrca 2 forme:

- forma uscat (Microsporia, Trichofitia, Favusul)

- forma supurat (Kerion Celsi).

Apare la copii prin contaminarea firului de pr de ctre sporii desprini de la indivizii parazitati

Cel mai frecvent sunt afectati sunt copiii intre 3 si 7 ani

Forma uscate:a. Microsporia Este produs de Microsporium canis si audouinii

Afecteaz copiii de vrst colar, producnd mici epidemii n colectivitate;

Este de 4 ori mai frecventa la biei.

Contaminarea se produce direct sau prin intermediul obiectelor: cciul, fa de pern, instrumente de frizerie.

Apar plci alopecice rotunde, puine i mari cu suprafata scuamoasa.

Perii se rup la cativa milimetri de emergenta (aspect de tondanta).

Nu d alopecie definitiv, se vindec spontan, la pubertate.

b. Tricofitia

Este produs de fungi antropofili: Trichophytum violaceum si tonsurans.

Apar sub form de plci mici multiple, eritemato-scuamoase cu fire de pr rupte la diverse nlimi.

c. Favusul

Este produs de Trichophyton Schoenleinii

Este puin contagios

Este favorizat de igiena deficitar, lipsa alimentaiei corespunztoare, imunitate sczut.

Apar plci inflamatorii pe suprafaa crora se observ scuame galbene (ca sulful) n form de disc sau farfurie

Leziunile au miros neplcut comparat cu cel al urinii de oarece.

Nu se vindec spontan la pubertate

Se soldeaz cu alopecie cicatriceal datorit afectrii profunde a foliculului pilos, cu aspect de tunsoare de clugr catolic (cu respectarea bordurii periferice).

Forma supurata: a. Kerion Celsi

Este o formaiune pseudotumoral inflamatorie, cu peri rari pe suprafa, firele sunt uor de ndeprtat, din foliculii piloi se evacueaz puroi.

Se nsoete de adenopatie inflamatorie locoregional.

Vindecarea se face cu alopecie definitiv. 1.1.b.Sicozis micotic (Tinea barbae)

Apare la adult n barb i/sau musta.

Apar leziuni inflamatorii pustuloase foliculare.

Perii parazitai sunt uor detaabili prin pensare.

1.2. Dermatofitozele pielii glabre1.2.1. Tinea pedis (afectarea picioarelor) : Este mai frecvent la aduli dect la copii

Apariia e favorizat de maceraia pielii spaiului interdigitoplantar, prin nclminte de cauciuc, ciorapi din fibr sinetic, transpiraie excesiv, i se transmite prin folosire n comun a bilor, piscinelor, trandurilor . Sunt ntlnite 3 forme:

a. Forma hiperkeratozic uscat

plantele sunt pruriginoase, eritematoase, acoperite de scuame fine;

cnd tinea cuprinde i faa dorsal apare aspectul in mocasini;

b. Forma intertriginoasa Tegumentele interdigitale sunt macerate, fisurate i se descuameaz.

Pruritul este prezent i este accentuat de cldur.

Se poate suprainfecta;

c. Forma exudativ, vesiculo-buloasa (dishidrozica)

Apar vezicule, bule intens pruriginoase pe ntreaga plant sau mai ales lateroplantar.

n evoluie, veziculele se rup i genereaz mici leziuni inflamatorii, mrginite de un gulera scuamos. 1.2.2. Tinea cruris Este afeciunea dermatofitic a pliurilor inghinale.

Se mai numete i Eczema marginatum (Hebra).

Este mai frecvent la brbai;

Contaminarea este favorizat de umiditatea ridicat din zona inghinal.

Infectarea se produce prin autoinoculare de la un alt focar dermatofitic propriu sau prin heteroinoculare prin folosirea n comun a obietelor de uz personal i rareori prin contact sexual.

Clinic, apar plci eritem atoase cu contur policiclic, bine delimitate, cu margini supradenivelate cu tendint la extindere n regiunea lombosacral, organele genitale externe, fese, abdomenul inferior.

Din cauza umiditii, prezena scuamelor este inconstant.

Periferia leziunilor poate fi marcat de noduli inflamatorii i pustule. Leziunea este pruriginoas.

1.2.3. Tinea manum

Sursa de dermatofiti este un animal parazitat sau o alt regiune infectat a corpului.

Infecia este favorizat de maceraia tegumentelor i de o circulaie periferic deficitar. Clinic, pot fi 3 forme:a. Forma hiperkeratozic cu afectare difuz a minii, fisuri i accentuarea pliurilor,unilaterala

b. Forma exudativ veziculoasc. Forma uscat cu descuamare accentuat

1.2.4. Tinea faciei Clinic apar plci circinate, cu margini supradenivelate, leziuni eritematoase,nodulare cu sau fr scuame sau leziuni papuloase.

Este nsoit de prurit i senzaie de arusr, iar simptomele sunt exacerbate de expunerea la soare.

1.2.5. Tinea corporis Este dermatofitoza pielii glabre de pe trunchi i membre, inclusiv de pe dosul minilor.

Sursa de contaminare o reprezint animalele: pisicile, cinii, bovinele, oarecii.

Aspectele clinice realizate pot fi:

leziuni inelare cu centrul palid, cu tendin la vindecare datorit eliminrii centrale a fungilor i periferia activ, eritematoas, elevat i bogat n dermatofii. Leziunile se extind centrifug i pot conflua n plci cu contur policiclic; leziuni inflamatorii burate cu vezicule i/sau pustule;

leziuni eritemato- scuamoase cu aspect de cercuri concentrice;

perifoliculite, nodozitati inflamatorii pe gambe i coapse la femei postepilare.

1.3. Onicomicoze (Tinea unguium) Sunt afeciuni cronice ale unghiilor, determinate de invadarea lor prin fungi patogeni, prin gratarea leziunilor micotice ale pielii glabre sau cu pr (la mini), iar la picioare, prin extensia unor leziuni de tinea pedis, sau de pe sol.

Invazia dermatofitic se produce de la captul distal sau de la repliurile unghiale laterale.

Debutul este printr-o pat albicioas ce se extinde progresiv, iar n timp, lama unghial se ngroa, i pierde luciul i transparena, devine friabila i uneori e detaabil.

n lipsa tratamentului se ajunge la interesarea tuturor unghiilor.

Subtipurile clinice sunt: subunghial distal,proximal- subunghial, alb superficial, lateral.

Necesit tratament sistemic.

Tratamentul dermatofitiilor Se poate face topic i/sau sistemic.

Ventilarea si uscarea zonelor intertriginoase dupa baie si aplicarea unei pudre sicative pe baza de talc si oxid de zinc avand si o substanta antifungica exemplu ketoconazol.

Se recomanda puratea de incaltaminte neocluziva de preferat din piele cu evitarea incaltamintei din plastic.

Pacientii vor utiliza ciorapi de bumbac,ciorapii se fierb iar in cazul prezentei hiperhidrozei principala masura locala este folosirea solutiei de aluminiu chloride hexahidrat 20% timp de 7-10 zile pentru scaderea maceratiei,mirosului,avand un efect sicativ si bactericid.

Necesit tratament sistemic: localizrile unghiale

cele din scalp

leziunile inflamatorii

leziunile ce afecteaz o suprafa importanta cutanat. Substanele de uz sistemic sunt: Griseofulvina = 10-11 mg/kg corp,

copiii intr 14-23 kg vor lua 125-250 mg/zi

cei peste 23 de kg = 250-500 mg/ zi. Ketoconazolul

are proprietatea de a fi excretat si in sudoare

are un grad de toxicitate hepatica (1/10000-15000 de cazuri, inclusiv risc de necroza hepatica);

doza de administrat este de 200-400mg/zi x 4-6 sapt.

Fluconazolul

are o absorbtie orala buna

este bine tolerat si se fixeaza in tesuturile keratinizate atingand concentratii de 50 de ori mai mari decat in plasma, aceasta permitand in anumite cazuri administrarea o data pe saptamana

Exemplu 150 mg pe saptamana 4-6 saptamani pentru piele , 3 luni pentru unghiile de la maini si 6 luni pentru unghiile de la picioare,

- se poate folosi conform FDA din primele luni de viata (6 luni). Terbinafina

este o alilamina de a doua generatie si reprezinta tratamentul de electie in onicomicoza, tinea capitis.

nivelul terapeutic atins in unghie ramane acelasi si la 36 de saptamani dupa intreruperea tratamentului sistemic

deoarece este metabolizat hepatic este nevoie de ajustarea dozei la cei cu disfunctii hepatice precum si la pacientii cu clearance la creatinina sub 50 ml/min;

doza recomandata uzual este de 250 mg/zi.

la cei peste 40 kg poate fi de 125 mg/zi

la cei intre 20-40 de kg poate fi de 62,5 mg/zi

la cei cu greutate