NrNrNrNrNr. 2. 2. 2. 2. 2februarie 2015

Seria a XIII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Iarna \n B#ile[ti Regal handbalisticla “Ada Nechita”

CMYK

Modest omagiuunora care numai sunt

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

_ntr-o s@mb#t# friguroas# de ia-nuarie, b#ile[tenii au ie[it s# s#r-b#toreasc# Ziua Unirii, zi r#mas#\n istoria rom@nilor ca data la cares-a \nf#ptuit Unirea PrincipatelorRom@ne, \n anul 1859, odat# cunumirea lui Alexandru Ioan Cuzaca domn al Moldovei [i al }#riiRom@ne[ti. Ziua de 24 ianuariene face din nou s# retr#im, celpu]in la nivel de poveste, ace[tic@]iva pa[i f#cu]i de str#mo[iino[tri pentru tot ce \nseamn#ast#zi Rom@nia.

24 ianuarie – Ziua Unirii Prin-cipatelor Rom@ne a fost marcat#\nora[ul nostru prin nelipsita defi-lare cu tor]e, organizat#de Prim#-rie [i Casa de Cultur# “AmzaPellea”, asigur@ndu-se ordinea cuajutorul Plutonului de Jandarmi,Sec]iei de Pompieri, Poli]iei Lo-cale [i Poli]iei Municipale. Mani-

festarea a \nceput \n jurul orei 18,c@nd la restautantul Turist s-austr@ns pre[colari, [colari, liceeni [icet#]eni ai ora[ului, dup# care,\nfrunte cu primarul ora[ului, toat#“ceata” a plecat pe ritm de fanfar#cu tor]ele aprinse spre Monumen-tul Eroilor din centrul ora[ului,\ns#, din p#cate, prezen]a a fost

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 –Unirea Principatelor Rom@ne

– zi s#rb#torit# [i la B#ile[ti –

una destul redus#, at@t \n r@nduloficialit#]ilor, c@t [i al publicului.Evenimentul s-a \ncheiat cu o mareHor# a Unirii, \n acordurile Fan-farei din Craiova, \n care s-auprins, al#turi de edilul municipiu-lui, doar “piticeii” de la gr#dini]a“Amza Pellea”, c@]iva pensionari,componen]i ai Clubului Pensio-

narilor [i tinerii care au purtattor]ele de-a lungul mar[ului. Ungust amar ne-a l#sat indolen]a celorce st#teau pe margine, \ntr-unnum#r destul de mare, privind“spectacolul de la monument”, f#r#a participa la sarb#toarea tuturorrom@nilor, f#r# a sim]i m#car \nacel moment m@ndria c# suntrom@ni, c# sunt urma[ii lui Cuza.

“Unirea Principatelor Rom@ne dela 24 ianuarie 1859 este unul dintreacele momente istorice asupra c#-rora ne putem \ndrepta mereu aten-]ia. Toate aceste evenimente istorice,reprezint# fapte realizate de rom@niicare au sim]it cu adev#rat c# estenevoie de implicarea lor, ast#zi multlucruri ne par dificil de \n]eles at@tatimp c@t implicarea noastr# lip-se[te”, a spus primarul municipiuluiB#ile[ti, dl. Costel Pistri]u.

Marian MILOVAN

C#utarepune-m# la \ncercare

drumu-i lung [i e t#ceretrebuie s# am r#bdare

pentr-un gram de m@ng@ierestrig# cine s# te-aud#

drum \nchis de o-nt@mplaresau poate-o s#-mi faci \n ciud#

s# dai vina pe tr#darecur#]# de po]i retina

s# vezi visul meu cum zboar#[i adun# toat# vina

pune dop la c#limar#scrie r@nduri de povestecu albastrul din privirenu l#sa umbrele pestetrista noastr# risipire

nu-mi e fric# de o iarn#ce-o o fi o s# se-nt@mpledeja a-nceput s# cearn#

fulgii albi pe-a mele t@mpledrumul \mi apare-n mintec\nd lumina se pogoar#[i descop#r \n cuvinterug#ciunea, m#-nfioar#

Maria OPREA

Anul 2014, fa]# de B#ile[ti, afost \ncheiat de dl. Jan Laz#r cutrimiterea \n Decembrie a celuide al patrulea transport de bunuri.

A venit iar autovehiculul cudou# remorci, condus de un tipinconfundabil, un zdrahon cu p#-l#rie de cawboy, al c#rui nume,Vasile, scris cu majuscule, e vi-zibil \n parbriz, un bonom care\[i trateaz# musafirii din buc#t#riade sub cabin# cu “[oanc#”[i“t#rie”, c#l#tor obi[nuit pe dru-murile europene, mai ales de laVillingen-Schwenningen, laOradea [i B#ile[ti.

A ajuns pe o vreme rece, deaceast# dat#, dar cu aceea[i voio-[ie cu care a venit [i \n vremurilemai bl@nde.

Ca [i alte d#]i, dl. Jan Laz#r atrimis bunuri necesare B#ile[tiului,evident, de o valoare greu de es-timat, bunuri care au ajuns cubine la destina]ie [i care au fostdepozitate, ini]ial, \n localul Pie]iide cartier de la \ntret#ierea Str.M#r#[e[ti cu G-al. Ghenescu(fost# 30 Decembrie). Desc#rcareas-a f#cut f#r# incidente (\n sensulc# n-au mai dus unii cu m@inicam lungi [i pe acas#, ca prima Continuare \n pag. 3

_nc# un act filantropic dingrija fa]# de locul natal

dat#, \n urm# cu c@]iva ani).Dac# de transpoartele anterioare

beneficiarii au fost Sala de sport“Ada Nechita”, ale c#rei \nc#peri[i vestiare au fost mobilate cupiese aduse din Germania, Pri-m#ria, Casa de Cultur#, gr#dini-]ele, sediul Gazetei de B#ile[ti,Clubul Pensionarilor, Liceul Teh-nologic “{tefan Anghel” [i altele,de aceast# dat#, Liceul Teoretic“Mihai Viteazul” a primit 15 cal-culatoare, mobiilier pentru vestia-rele s#lii de sport, ca un semn derecuno[tin]# a d-lui Jan Laz#r, ca

Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3

Sport

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2015

_n baza Dispozi]iei 68 a Prima-rului municipiului B#ile[ti, \n ziuade 28.01.2015, s-au desf#[urat lu-cr#rile [edin]ei ordinare a Consi-liului Local al Municipiului B#i-le[ti, pe prima lun# a anului, [e-din]# la care au participat to]i cei17 ale[i ai urbei.

_ntrunindu-se cvorumul, dl. M.Barbu, secretarul unit#]ii adminis-trativ-teritoriale, a dat “und#verde”, a supus spre aprobare pro-cesul-verbal al [edin]ei anterioa-re, votat \n unanimitate, [i l-a invi-tat pe dl. F. Cojocaru, pre[edin-tele de [edin]#, “s# treac# la butoa-ne”. Acesta a adresat dlui. primarC. Pistri]u rug#mintea de a pre-

la gradul al IV-lea inclusiv), dintrecei 43 de asisten]i personali, \nlunile iulie-octombrie, 36 au fostangaja]i la rude, \n timp ce \nnoiembrie-decembrie au fost 35.Se constat# c# gradul de rudenieeste preponderent, ceea ce eviden-]iaz# caracterul familial al servi-ciilor prestate.

Conform legisla]iei \n vigoare,Serviciul de Asisten]# [i Protec]ieSocial# are obliga]ia s# fac# viziteperiodice de monitorizare a acti-vit#]ii asisten]ilor personali pentrua urm#ri respectarea drepturilor[i asigurarea interesului superioral persoanelor cu dizabilit#]i. _nacest sens, \n semestrul al II-lea al

Climatice obiectivul men]ionat,care a fost dat \n administrare peo perioad# de 5 ani, adic# p@n#pe data de 09.03.2015. Prin actuladi]ional 1/14.12.2014, semnat dePrim#rie [i de Agen]ia Na]ional#pentru Protec]ia Mediului, au fostmodificate unele articole, printrecare [i art.7 care prevede docu-menta]ia de prelungire a conven-]iei de custodie, \n care este inclus[i planul financiar multianual. Pri-m#ria B#ile[ti a \ntocmit docu-menta]ia de prelungire a conven-]iei pentru o perioad# de \nc# 5ani [i a reu[it ca printr-un proiectde parteneriat cu Asocia]ia deDezvoltare Economic# Cultural#

Dl. primar a informat c# cei dinconducerea societ#]ii au f#cutadresa, cu toate c# la \nceput auzis c# dau imobilul gratis, \ns#apoi s-au r#zg@ndit. Reabilitareaimobilului cost# enorm [i de aceeaa considerat c# ar fi mai bine s#-ldemoleze sau s#-i aranjeze m#carfa]ada, pentru c# arat# r#u, un“spectacol lugubru” pentru cei careintr# \n B#ile[ti. A pus accent pefaptul c# pentru stabilirea statu-tului juridic [i, mai cu seama,pentru adoptarea unei hot#r@ri, tre-buie s# se g@ndeasc# cu maturitate[i s# nu se neglijeze c# societatean-are datorii. “Suntem de acords# lu#m imobilul f#r# a-l pl#ti,

nicipiului B#ile[ti, situat \n str.T#b#cari 22, \n suprafa]# de 64,40mp, cu destina]ia activitate econo-mic#, p@n# la data de 30.04.2016.

2. Se aprob# chiria de 1,80 euro/mp/lun#.

3. Se \mputernice[te Primarulmunicipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare acontractului de \nchiriere identi-ficat la art.1 din prezenta hot#r@re.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# pre-lungirea contractului de \nchiriere11/2010, se men]ioneaz# c# \ntreCL [i PFI Prun# Florin, domiciliat\n B#ile[ti, str. Aleea General I.Ghenescu, Bl. 7B, Sc. 1, Ap. 5, s-

zenta ordinea de zi, iar dup# lec-turarea acesteia, prelu@ndu-[i prero-gativele, a supus-o votului, ordineade zi fiind aprobat# \n unanimitate,ca, de altfel, toate proiectele dehot#r@re supuse dezbaterii.

Conform hot#r@rii luate \n [e-din]ele comisiilor de specialitate,primul punct de pe ordinea de zi,“Proiect de hot#r@re prin care seaprob# m#surile [i ac]iunile speci-fice privind serviciile de asisten]#social# pentru persoanele cu di-zabilit#]i” a fost am@nat pentru o[edin]# viitoare.

_n referatul \nso]itor la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#Regulamentul privind activitateadesf#[urat# de asisten]ii personalipe semestrul al II-lea al anului2014, se men]ioneaz# c#, \n con-formitate cu prevederile art.40,alin.2 din Legea 448/2006 refe-ritoare la protec]ia [i promovareadrepturilor persoanelor cu handi-cap [i ale art. 29, lit. a din Nor-mele metodologice de aplicare aacestei legi, Serviciul de Asisten]#[i Protec]ie Social# din cadrul Pri-m#riei trebuie s# prezinte semes-trial Consiliului Local un raportprivind activitatea asisten]ilor per-sonali, \n care sunt urm#ri]i anu-mi]i indicatori. Referitor la dina-mica angaj#rii asisten]ilor perso-nali, se men]ioneaz# c#, fa]# desemestrul I, \n perioada 01.07. –31.12.2014, a fost angajat un asis-tent personal [i s-a \nregistrat o\ncetare a unui contract de munc#,deoarece persoanei \ngrijite i s-aschimbat \ncadrarea din gradulGrav cu asistent personal sau in-demniza]ie de inso]itor, \n gradulGrav f#r# asistent personal sauindemniza]ie lunar# de \nso]itor.De asemenea, se precizeaz# c# \nfiecare lun# a semestrului au fostangaja]i 43 de asisten]i personali._n ceea ce prive[te \ncadrarea pecategorii de beneficiari, din cei43, \n lunile iulie-octombrie, 13au fost minori [i 30 adul]i, iar \nlunile noiembrie-decembrie, 12minori [i 31 adul]i. Referitor lanum#rul asisten]ilor personali \nfunc]ie de gradul de rudenie (p@n#

anului 2014, s-au f#cut 43 deanchete sociale la domiciliul per-soanelor cu handicap Grav. _naceea[i perioad#, s-au \nregistrat5 dosare de acordare a indemni-za]iei pentru persoanele cu handi-cap Grav sau pentru reprezentan]iilegali ai acestora [i tot at@tea \nce-t#ri de activitate, \n total fiind 48de indemniza]ii. Av@nd \n vederecele men]ionate, executivul a pro-pus CL adoptarea unei hot#r@ri princare: “Se aprob# Raportul privindactivitatea desf#[urat# de asisten]iipersonali ai persoanelor cu han-dicap Grav pe semestrul al II-leaal anului 2014, conform anexei”.

Dl. primar a insistat asupra cre[-terii de la an la an a ponderiipersoanelor cu probleme, preci-z@nd c# pentru remunerarea asis-ten]ilor n-au fost acoperite ulti-mele dou# luni, unii asisten]i aucarte de munc#, iar al]ii nu, con-cluzion@nd, \n acest sens c# “dac#n-ai fonduri, n-ai cum s# te des-curci”. Tendin]a [i, mai ales,dorin]a ar fi s# nu cresc# num#rulde persoane asistate, \ns# din 2012\ncoace, num#rul acestora a cres-cut. _ntruc@t exsist# multe per-soane cu probleme, autoritatealocal# face mari cheltuieli. Av@nd\n vedere c# majoritatea acestoraeste de etnie rrom#, edilul-[ef asugerat s# se fac# un studiu \nacest sens. Dl. Ionel Mu[uroi a\ntrebat care este diferen]a dintreasistentul salariat [i cel cu indem-niza]ie, dna. Alina M#lin, [efulServiciului de Asisten]# [i Pro-tec]ie Social#, inform@nd c# ceidin prima categorie au carte demunc#, iar ceilal]i nu. Dl. vice-primar Irinel Mu[uroi a precizatc# autoritatea local# are obliga]ias# acorde bani pentru cei asista]ila domiciliu.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# Planul Financiar Multia-nual al Rezerva]iei Aria Natural#Protejat# Balta Cilieni B#ile[ti, sestipuleaz# c# prin Conven]ia decustodie 127/09.03.2010, Prim#riaB#ile[ti a primit \n custodie de laMinisterul Mediului [i Schimb#rii

[i Profesional# din Regiunea Olte-nia, s# elaboreze Planul de Mana-gement [i Regulamentul de orga-nizare [i func]ionare al Rezerva]ieiAriei Naturale Protejate Balta Ci-lieni. Dat fiind c# un capitol im-portant din planul de managemental rezerva]iei este estimarea resur-selor umane, materiale [i finan-ciare, iar cuantumul resurselor fi-nanciare este prev#zut \n acel planfinanciar multianual pentru pe-rioada 2015-2019 [i ]in@nd seamade necesitatea complet#rii [i de-punerii documenta]iei de prelun-gire a conven]iei de custodie, exe-cutivul a solicitat CL s# emit# ohot#r@re potrivit c#reia: “Se apro-b# Planul Financiar Multianual alRezerva]iei Aria Natural# Prote-jat# Balta Cilieni B#ile[ti, anexatla prezenta hot#r@re”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se ia act depropunerea executivului cu privirela stabilirea situa]iei juridice aimobilului “C#min Muncitoresc,”din str. Depozitelor 5, se men-]ioneaz# c# prin adresa 14610/21.05.2014 S.C. Graphimet In-terna]ional SRL \[i prezenta in-ten]ia de v@nzare a acestui imobil[i preluarea lui de c#tre autoritatealocal# prin compensarea pre]uluiv@nz#rii cu impozitul pe cl#diridatorat de societate Prim#riei mu-nicipiului. Societatea pl#te[teanual impozit pe cl#diri \n sum#de 195.592 de lei, iar valoareacl#dirii [i a terenului aferent estede 190.600 de lei. Av@nd \n ve-dere c# \n finalul expunerii demotive se men]ioneaz# c# posibi-litatea legal# de preluare \n pro-prietate a imobilului este \ncheie-rea unui contract de v@nzare-cum-p#rare, cu respectarea legisla]iei\n vigoare, s-a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL \n formularea:“Se ia act de propunerea inten]ieiexecutivului de achizi]ionare aimobilului C#min Muncitoresc,prin \ncheierea unui contract dev@nzare-cump#rare, cu respectareaactelor normative \n vigoare, pen-tru rezolvarea problemelor socialede la nivelul autorit#]ii locale”.

a[a cum s-a stabilit cu c@]iva ani\n urm# [i dac# ne \n]elegem estebine, dac# nu, este treaba dum-nealor”. Autoritatea local# \l preianumai dac# vor s#-l doneze, altfeln-are niciun rost, pentru c# n-avem ce face cu acest imobil ac#rui reabilitare nu ne permitems-o facem. Edilul-[ef a propus cahot#r@rea s# fie formultat# astfel:“Se aprob# preluarea f#r# plat# aimobilului C#min Muncitoresc,din str. Depozitelor 5, cu acordulproprietarului”.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se ia act de \nchi-derea Depozitului de De[euri Ur-bane B#ile[ti 1 din anul 1995, seprecizeaz# c# acest depozit a fost\nchis [i s-a sistat depozitareade[eurilor \nc# din anul 1995, de-[eurile fiind depuse \n Depozitulde De[euri B#ile[ti 2. }in@nd sea-ma de prevederile HG 349/2005[i de solicitarea G#rzii Na]ionalede Mediu, Comisariatul Dolj, exe-cutivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care: “Se iaact de \nchiderea [i sistarea depu-nerii de de[euri urbane \n Depo-zitul de De[euri Urbane B#ile[ti1 din anul 1995.”

Dl. primar a men]ionat c# aceas-t# problem# s-a discutat la timpulpotrivit, s-a aprobat opera]iunea de\nchidere, “dar cei abilita]i au uitats# dea hot#r@re de consiliu”.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# prelungirea contractului de\nchiriere 29886/2012, se stipu-leaz# c# \ntre CL [i PFA BeceaGheorghe, din str. B@lciului 38,s-a \ncheiat contractul 29886/27.01.2012, care expir# pe datade 31.01.2015, iar titularul con-tractului a depus cerere de prelun-gire a acestuia prin act adi]ional._ntruc@t titularul nu are datorii c#treautoritatea local#, [i-a achitat chiriap@n# la data expir#rii contractului,executivul a propus emiterea uneihot#r@ri de CL \n baza c#reia:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 29886/2012, av@nd ca obiect terenul careapar]ine domeniului public al mu-

a \ncheiat contractul 11/05.01.2010valabil p@n# la data de 31.01.2015.Titularul contractului a depus ce-rere de prelungire a acestuia prinact adi]ional. Dat fiind c# titularulcontractului nu are datorii c#treautoritatea local#, achit@nd chiriap@n# la data expir#rii acestuia,executivul a solicitat CL s# adopteo hot#r@re prin care:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 11/2010,av@nd ca obiect terenul care apar-]ine domeniului public al muni-cipiului, situat \n str. Revolu]iei6, \n suprafa]# de 12 mp, cudestina]ia activitate economic#,p@n# la data de 31.01.2016.

2. Se aprob# chiria de 1,10 euro/mp/lun#.

3. Se \mputernice[te Primarulmunicipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare acontractului de \nchiriere identi-ficat la art.1 din prezenta hot#r@re.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# caietulde sarcini privind concesionareade teren, se precizeaz# c# prinHCL 147/2010 s-a aprobat con-cesionarea terenului \n suprafa]#de 808 mp, situat \n str. T#b#cari,\n Pia]a Agroalimentar#, cu des-tina]ia activitate comercial#.Av@nd \n vedere c# pentru scoa-terea la licita]ie este necesar#aprobarea caietului de sarcini \ncare sunt incluse elementele cestau la baza \ntocmirii contractuluide concesionare, executivul apropus emiterea unei hot#r@ri deCL prin care: “Se aprob# caietulde sarcini pentru concesionareasuprafe]ei de teren de 808 mp,aprobat# prin Hot#r@rea Consi-liului Local 147/2010, suprafa]#situat# \n str. T#b#cari 22, Pia]aAgroalimentar#”.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re referitor la com-pletarea domeniului privat al loca-lit#]ii, se stipuleaz# c#, \n urmam#sur#torilor cadastrale a supra-fe]ei de teren care apar]ine do-meniului privat al localit#]ii,situat# \n str. Unirii 175A,s-a constatat o diferen]# de

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345

O [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedemO [edin]# cum am dori s# mai vedem

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2015

142 mp \ntre suprafa]a m#su-rat# [i suprafa]a nominalizat# \ninventarul domeniului privat al lo-calit#]ii, la adresa men]ionat# exis-t@nd o suprafa]# de 2.382 mp.}in@nd seama de cele men]ionate,executivul a solicitat CL s# adopteo hot#r@re conform c#reia: “Seaprob# completarea domeniuluiprivat al municipiului B#ile[ti cubunurile men]ionate \n Anexa 1,care face parte integrant# dinhot#r@re”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# \nchi-rierea de teren amplasat \n Tarlaua193, se men]ioneaz# c# prin ce-rerea 933/12.01,2015, dl. BeceaGheorghe, domiciliat \n B#ile[ti,str. Eremia Grigorescu 82, a soli-citat \nchirierea unei suprafe]e deteren din aceast# parcel#, pentrup#[unat. _n urma m#sur#rii \n te-ren a parcelei solicitate, a rezul-tat suprafa]a de 2500 mp. Lu@ndcuno[tin]# de cele men]ionate,executivul a propus CL s# emit#o hot#r@re \n formularea: “Seaprob# \nchirierea suprafe]ei de2500 mp, situat# \n Tarlaua 193din municipiul B#ile[ti, pentru

activit#]i agricole”.Referitor la Proiectul de hot#-

r@re privind mandatarea unei per-soane pentru a vota \n AdunareaGeneral# a Ac]ionarilor (AGA),Companiei de Ap# Oltenia SA,ordinea de zi a [edin]ei ordinaredin 27.02.2015, se precizeaz# c#,d@nd curs adresei 1471/20.01.2015prin care SC Compania de Ap#Oltenia SA solicit# desemnareaunei persoane pentru a vota ordi-nea de zi \n AGA din 27.02.2015,executivul a solicitat CL s# adopteo hot#r@re prin care: “Se desem-neaz# domnul Cojocaru [tefan-Florin s# voteze \n AGA a SCCompania de Ap# Oltenia SAordinea de zi a [edin]ei ordinaredin 27.02.2015”.

La punctul “Diverse”, dl. primarCostel Pistri]u a dat unele infor-ma]ii asupra fondurilor care vorfi primite de la Guvern, insist@ndpe faptul c# sumele sunt mai micidec@t \n anul precedent. Deoarecetermenul pentru aprobarea buge-tului (45 de zile) expir# pestec@teva zile, se va urgenta finali-zarea bugetului, pentru c#, dac#se va \nt@rzia, situa]ia este pericu-

De aproape un an, Redac]ia Ga-zetei de B#ile[ti s-a mutat \n cl#-direa veche (restaurat#) a Casei deCultur#, dup# fuziunea acesteia cuClubul Sindicatelor, sub numele deCasa de Cultur# “Amza Pellea”.

Cum, al#turi de “Zaib#r Me-dia” ne desf#[ur#m activitatea \nbirourile de alt#dat# ale amintiteiinstitu]ii, cei care au muncit \nele, dar au plecat dintre cei vii,ne trezesc adesea nostalgii fire[ti,fapt ce a determinat scrierea r@n-durilor de fa]#, fiindc#, prin ceau f#cut, au r#mas de neuitat pen-tru cei care au fost \n rela]ii c@tde c@t apropiate.

_n spiritualitatea b#ile[tean#, aultimelor [ase decenii, un rol deseam# a avut “Casa de Cultur#”,\n localul din Bulevardul Lt. Be-cherescu Nr.1. Continuatoare aactivit#]ii fostului C#min CulturalB. P. Ha[deu, institu]ia ca atare,[i-a f#cut cu prisosin]# datoria,prinpersonalul cu care a fost \ncadrat#[i prin colaboratorii pe care aceas-ta a [tiut s#-i atrag#, pe mai multeplanuri, adic#, fie prin activitateade culturalizare – prin conferin]e,simpozioane, \nt@lniri cu persona-lit#]i ale [tiin]ei [i culturii,emisiuniradioficate, sau cultural-artistice-cor,grup vocal, muzic# popular# [iu[oar#, teatru, sau poezie, dansuripopulare, brig#zi artistice etc,precum [i organizarea [i desf#-[urarea de festivaluri de avergur# –“Prim#vara B#ile[tean#”, “De lao glum# la alta”...

Dup# cum indic# [i titlul, acestmaterial se vrea un elogiu, fie el

nologic, nu [i valoric, a fost Gheor-ghe Topuzu – bun la toate, pescen#, \n teatru, montaje literar-muzicale cu con]inut patriotic (\ns#f#r# Ceau[escu) ne\ntrecut \n bri-g#zi, ca autor de texte [i realizatorde spectacole [i de emisiuni radio-ficate. El f#cea din “brigada ar-tistic# de agita]ie” un veritabil spec-tacol de revist#, cu talente locale,de la unit#]ile \n care era trimis [i\n care era apreciat [i bine primit.

Se cuvine men]ionat, de ase-menea, Ion Marina[i – instructor,apoi bibliotecar, un pasionat [isensibil recitator [i slujitor cre-dincios al actului culturalizator.

Mai mul]i ani a fost instructorun om deosebit – Ion ?ambu,fost ofi]er de carier# – c#pitan –deblocat \n armata regal#. Era untalentat violinist (la Liceul Militardin Craiova avusese profesor peIon Vasilescu) [i a r#mas \n amin-tirea celor care frecventau spec-tacolele Casei de Cultur# cu pa-siunea cu care interpreta “Balada”

lui Ciprian Porumbescu. A deve-nit apoi profesor de muzic# [i [i-a \ncheiat cariera la {coala Gene-ral# Nr. 7 – actual [coal# Av.Petre Ivanovici.

Se cuvine men]ionat# activitateaLumini]ei Ionescu, fost# balerin#a Teatrului Liric Craiova, autoarede spectacole apreciate unanim depublicul b#ile[tean [i nu numai.

Ne facem o datorie de suflets#-i men]ion#m [i pe cei mai im-portan]i colaboratori ai Casei deCultur# din acei ani – oameni [iei, pleca]i pe drumul f#r# \ntoar-cere: Marin Mirescu – \nv#]#tor,Ion Munteanu – medic, GrigoreTriculescu – \nv#]#tor, C-tinBadea – profesor, Jeana B#loi –bibliotecar, Florin Iure[ – \nv#-]#tor, Gh. Ghinea – func]ionar etc.

Fie ca aceste pu]ine r@nduri s#constituie un pios omagiu adustrecerii lor prin spiritualitatealocal#, cu o real# contribu]ie laemanciparea comunit#]ii.

Valentin TURCU

[i \nt@rziat, adus celor care aucontribuit la tot ce s-a realizat\ntr-o jum#tate de veac, \n scopulde a nu r#m@ne \n uitare.

Dependen]i, \n mare m#sur#, deceea ce activi[tii de partid numeau“Comand# social#”, cei care auslujit Casa de Cultur#, angaja]iiei, altfel spus, [i-au f#cut cu res-ponsabilitate datoria, au avut ca-pacitatea s# atrag# \n activitateacultural-artistic# intelectuali, mun-citori [i func]ionari talenta]i,iubitori de frumos.

Concret, apreciez ca, obiectiv,s# evoc pe cei care au fost, darnu mai sunt [i care au l#sat multesau pu]ine urme \n Casa deCultur#, p@n# \n 1968 raional# [iapoi or#[eneasc#.

Dup# 1950, institu]ia a fost con-dus# competent, la \nceput, deun craiovean – Iordache – p#-pu[ar, care a pus bazele trupei deteatru, urmat apoi de OlimpiaUngureanu, devenit# ulterior bi-bliotecar la “Liceul Mihai Vi-teazul” [i, scurt# vreme, de C-tinCiobanu – profesor de Limbarom@n#, plecat la {c. nr.7 (actual{c. Nr.5 – Av. Petre Ivanovici).

A urmat mai mul]i ani Ion {un-c# – \nv#]#tor din Giubega, stabilit\n B#ile[ti definitiv, dedicat cutoat# fiin]a activit#]ii culturale, omr#bd#tor [i cu o real# voca]ie \natragerea de capacit#]i [i talente,nenum#ra]i amatori g#sind \n elun sprijin dezinteresat [i benefice\ncuraj#ri, cu urm#ri fructuoase.

A condus institu]ia c@]iva aniMarin Ciuc# – la baz# tot \nv#]ator

– care, dincolo de atribu]iile luide activist de partid, (a fost, apoi,mul]i ani primar al B#ile[tiului )nu a f#cut rabat la calitatea pres-ta]iilor cultural-artistice ale Caseide Cultur#, iar al]i c@]iva ani ade]inut func]ia de director IonTeac# – implicat \ntreaga via]#\n activitatea cultural#, creator deumor, autor de emisiuni de cali-tate la radioficare, colaborator laRadio Craiova [i Bucure[ti, inter-pret de roluri \n teatru [i epigra-mist de talent. Avea o voce incon-fundabil#, cu un timbru perfectadecvat imprim#rilor magnetice [itransmisiunilor radiofonice, c@ndrecita din Labi[, l#crima [i \i f#cea[i pe ascult#tori s# l#crimeze.

Dup# 1989, o perioad# scurt# afost director prof. Florea Catan#,om cu merite deosebite \n reo-rientarea activit#]ii institu]iei, dar,mai ales, anterior, \n anii \n carea fost directorul “Muzeului C@m-piei B#ile[tilor”.

Ultimul director, dar numai cro-

loas#, av@nd \n vedere c# 2015este un an deosebit de greu. Deasemenea, a men]ionat c# se pl#-tesc sume foarte mari pentru de-contarea navetei cadrelor didactice[i c# trebuie s# ne schimb#m op-tica \n acest sens, mai ales c#nici 10% dintre [colile jude]uluinu deconteaz# aceste sume. Anulacesta se va da [colilor un buget\n limita sumelor primite de laGuvern, pentru rest, fiecare [coal#trebuind s# se orienteze.

Oricum, noi vom apela la am-bilitatea edilului-[ef cu rug#minteaca, \n func]ie de timpul disponibil,s# prezinte \ntr-un articol, \n acestnum#r sau \n num#rul viitor, de-talii referitoare la aceste pre]ioaseinforma]ii cu caracter general.

M#rturisim c# am fost martoriiunei [edin]e cum am dori s# ve-dem mereu, \n sensul c# aceastas-a desf#[urat \ntr-o armonie de-plin# [i \ntr-o atmosfer# civilizat#,a[a cum st# bine unor oamenicare au ob]inut aprecierile urbeiprin alegerea \n onoranta, dar, [iresponsabila misiune de consilierimunicipali.

Gheorghe GHEORGHI{AN

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

Modest omagiu unoracare nu mai sunt

fost elev [i sportiv de performan]#al [colii, la 40 ani de la absolvire.Este o certitudine c# [i Liceul \ieste recunosc#tor d-lui Jan Laz#r,\n acela[i timp, ca elev modelpentru genera]iile din prezent [iviitor, av@nd \n vedere [i ata[a-mentul D-sale fa]# de liceul \ncare a \nv#]at, dar [i fa]# de B#i-le[tiul natal.

Spitalului b#ile[tean i-au revenitdin partea “Freundeskreis VSVillingen-Frau Irmgard Rosch” –bunuri care au darul s#-i \mbun#-t#]easc# starea func]ional#, s#-isporeasc# competitivitatea, \nc@ts# se \ndep#rteze c@t mai mult desitua]ia care ar putea face posibil#prezen]a sa pe lista unit#]ilor pro-puse pentru desfiin]are, \n care s-a aflat \n urm# cu c@]iva ani.

Astfel, inventarul acestui a[ez#-m@nt vital pentru B#ile[ti [i \m-prejurimi s-a \mbog#]it cu apara-tur# medical#, ma[ini de sp#lat,usc#torii, frigidere, cearceafuri,perdele, paturi, dulapuri-vestiar,c#rucioare pentru bolnavi, mese,scaune, l#mpi etc.

Au fost distribuite, prin ParohiaSf. Nicolae, cutii cu articole de\mbr#c#minte pentru copii [ioameni nevoia[i [i, \nc#, mai suntdisponibile articole de mobilierpentru un spa]iu de cazare pentrusportivi, spa]iu ce se va amenaja\ntr-un viitor apropiat.

Pentru toate, comunitatea b#ile[-tean# aduce \nc# o dat# mul]umiri“Freundekreis VS Villingen” [iFrau Irmgard Rosch, prin inter-mediul “Gazetei de B#ile[ti”.

Valentin TURCU

Continuare din pag. 1

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

_nc# un actfilantropic din grijafa]# de locul natal

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 2februarie 2015

C@nd ,,te faci mare”, anii trecaltfel: Lumea merge mai gr#bit,pa[ii t#i mint satanic c#r#rile c#drumul e u[or, copilul din tinestrig# mai disperat ca oric@nd:,,Mam#######, arunc#-mi [i mieo felie de p@ine cu margarin#!”.Pentru c# mama nu mai e, s#-]iasculte poruncile. Si p@n# ajungefelia la tine, c#l#torind t#cut \ntrenuri ce duc la ora[e mariiubirea alor t#i, tu deja ai m@ncatce-ai g#sit prin frigider sau ]i s-au uscat deja lacrimile de dorulanilor ce-au f#cut din tine ceeace e[ti, m@nc@nd din p@inea aiadumnezeiesc de bun#, pe carecopiii ace[tia de 2015 n-ar da-onici c@inilor.

M# uit pe fereastra apartamen-tului dintr-un cartier bucure[tean,unde iarna e mai bl@nd# ca mama,c@nd f#ceam vreo n#zb@tie, z#-pada e mai mic# dec@t troienileora[ului \n care \mi blestemampe vremuri zilele. C#ci drumulp@n# la Liceul “Mihai Viteazul”era greu. Era ger. Era frig.F#ceam cam 40 de minute pe josprin n#me]ii aceia singuratici.Eram binecuvantat#, al]ii f#ceauo ora. Poate mai mult. Pe atunci,abia a[teptam s# plec, s# fac [ieu pu]in p@n# la calvar – liceul,

da, a]i ghicit! S# merg [i eu cuautobuzul c@teva – p@n# \n 10 –minute, s# intru [i eu \n clasaaranjat# [i ne\nghe]at#, cu nasulpe sus, nu ro[u de ger.

Vroiam [i eu s# am cizme cutoc, nu ghete cu talpa care s#atenueze c#derea, ori geac#groas#, care s# fac# din mine unom de z#pad# cu numele meu.Vroiam [i eu o [coal# care s# fiemereu plin# de profesori veseli,nu sco]@nd fl#c#ri pe nas, c# nune-am f#cut temele. Ce naiba nu\n]elegeau profesorii a[tia c#suntem [i noi copii [i ne a[teapt#afar# un om de z#pad#, obulg#real#, un derdelu[ pe deal?Ce naiba nu ne l#sau [i pe noi \nvacan]a de iarn# s# ne bucur#mde Mo[ul #la s#rac, dar at@t dea[teptat, ci ne d#deau teme pesteteme, auzi, dom‘le, s# ajungemoameni mari?!

Vroiam [i eu str#zi pavate, f#r#noroaie [i b#l]i \n care \notamp@n# la glezn#, crede-am [i eu, –c# oare c@]i ca mine? – c# alteora[e dau fericire pe gratis [ilini[te p#rin]ilor no[tri. S# nu maifie nici ei sup#ra]i mereu, plinide mizerii c@nd se \ntorc de lac@mp ori de la munci grele, pe[antiere, s# ne asigure nou# bucatade p@ine. {i, de le-o ajuta Dum-nezeu, s# c@[tige c@t s# ung# feliaaia cu niscaiva margarin#.

Vroiam s#-i v#d [i eu pe oa-menii aceia de la televizor la Casade Cultur#, s# am [i eu unautograf de la vedetele de la Tv,s# pot recita pe alte scene – maimari – poeziile mele triste, darad@nc de reale despre suferin]#.

Visam cu ochii deschi[i c# veni-va ziua \n care chinurile astea decopil se vor sf@r[i [i vor veniclipele de fericire de c@nd voi fimare.

{i-au venit! Dar numai clipele!Fericirea am \nv#]at c# nu depindede ora[e [i str#zi, nici de vedetecu tocuri. Ci de oameni frumo[icare ]i-au modelat caracterul, ]i-au s#dit \n suflet dorin]a de ad#rui lumii ceea ce tu nu ai avut[i ora[ului t#u, izul de s#rb#toarepe care nu-l avea pe atunci.

Mi-aduc aminte c# \ntr-o iarnaam trimis unei reviste de cultur#din Bucure[ti (Revista ALTFELa lui Radu Herjeu) o scrisoare derevolt#, \n care \mi pl@ngeam des-tinul de copil care trebuie s# \n-dure nedrept#]ile \ntr-un ora[mort. {i-n iarna aceea am sim]itpentru prima oar# c# nu cizmelecu toc [i nici drumurile pavate [if#r# b#l]i dau sufletelor m@ng@iere,ci oamenii care g#sesc \n tine opoveste nescris#. {i valoare cuvin-telor tale simple, dar pline dedurere. C# B#ile[tiul meu nu eca alte ora[e, c# B#ile[tiul meunu d# ca alte ora[e, c# nu simte[i nu tr#ie[te a[a cum o fac altele.

Mi-aduc aminte de-o alt# iarn#,c@nd mergeam la [coal# cu sania,c#ci nu aveam voie s# cad (\mifr@nsesem piciorul \ntr-un accidentde ma[in#) [i copiii \[i doreau s#aiba [i ei p#rin]i care s# vin# s#-i ia [i s#-i plimbe. Habar n-aveauei ce greu era s# fii dependent decineva, s#-]i chinui p#rin]ii [i s#stai cuminte [i retras de frica dea nu r#m@ne f#r# picior. Pe vre-mea aceea credeam c# dac# a[ fi

fost \n alt ora[, alta mi-ar fi fostsoarta [i copiii nu s-ar mai fiuitat cu mil# la mine.

Pe vremea aceea B#ile[tiul nuera ora[ul \n care m# \ntorceamcu drag. C#ci nu aveam de unde.Nu era ora[ul de care \mi amin-team cu lacrimi \n ochi. C#ci nuaveam geamuri de alt ora[ undes# privesc [i s# l#crimez.

Pe vremea aceea, B#ile[tiul nuera ORA{UL MEU, ci ora[ul \ncare m-am n#scut [i de care abiaa[teptam s# scap [i s# nu m# mai\ntorc niciodat#. C#ci pe vremeaaceea sf@r[itul durerii \nsemnaplecarea din el.

Habar n-aveam pe atunci c#ora[ele nu au nume, ci vie]i. Nuau str#zi, ci suflete. Nu defecte,ci caracteristici.

Habar nu ave]i voi, elevi b#i-le[teni ce \nc# locui]i acolo, c#fiecare vis de a fi departe de ora-[ul acela cu miros de fum, cuc#ru]e [i zaib#r [i praz, devineefigie pe suflet atunci c@nd mergi\n altul cu z#pada p@n# la genun-chi, cu dorul \n inima, cu ghetef#r# toc, cu viscolul \n fa]# [i

f#r# mama, care s#-]i arunce feliaaceea de p@ine de la balcon.

B#ile[tiul acesta care tr#ie[te f#r#salarii care s#-]i permit# concedii\n ]#ri tropicale, a daruit lumii oa-meni care au f#cut din el o em-blema pe inima ]#rii. Oameni caretr#iesc, la r@ndul lor, f#r# salariicare s# le permit# vizitarea insu-lelor ,,cool”. Oameni care au murit,l#s@nd \n urm# m@ndria de a fib#ile[tean, mai degrab#, dec@t m@n-dria de a locui \ntr-un ora[ care l-au adoptat pentru c# [i-a permiss#-i pl#teasc# mai bine, s#-i consa-creze, s#-i urce pe alte scene alelumii. Dar care l-au f#cut cu at@tmai m@ndru c# a scos primul ]ip#t\n B#ile[ti. {i de acolo a plecatstrig@nd: ,,C@nd voi fi mare, m#voi \ntoarce aici s# v# mul]umescc# mi-a]i dat voie sa cresc frumos.Printre blocuri, b#t@nd mingea [ijuc@nd pe pere]ii blocurilorGEAMANTANUL!”.

S# fim m@ndri de ceea ce doar\n dic]ionar se nume[te ORA{,\n sufletul fiec#rui b#ile[tean senume[te VIA}~!

Monica BERCEANU

44. “Spiritul uman are \nc# preamulte trepte de urcat \nainte dea ajunge sus”

Johann Bojer –”Foamea cea mare”

A[ vrea s# comentez acum, pescurt, procedurile, formalit#]ile [ibirocra]ia din [coala rom@neasc#,de[i m-am mai referit la acestea.Voi privi lucrurile vizavi de o ami-ntire mai veche, men]ionat# cu altprilej, despre atribu]iile orga-nismelor de inspec]ie [colar#, de-venite adev#rate instrumente de bi-rocra]ie \n \nv#]#m@ntul rom@nesc.

Prin 1974, ca director al [coliinr. 1, am primit de la Centrul decoordonare cuantumul total al su-melor prev#zute pentru premiereacadrelor didactice. Conform me-todologiei elaborate de Minister,a trebuit s# convoc consiliul deconducere al [colii, pentru a atri-bui sumele respective. De fapt,fiecare cadru didactic avea dreptulla o sum# minimal# – dac#, dinanumite motive, nu era exclus dela aceasta – parc# 1,5% din fondulde salarii, la care, dup# apreciereaconducerii [colii, se mai puteau

Iarna \n B#ile[ti

Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”ad#uga ni[te sume care... rotun-jeau acest nivel.

Atunci am tr#it pentru primaoar# handicapul de a fi cel mait@n#r profesor din [coal#. Pentruc# iat# \n ce fel s-au desf#[urat...tratativele:

- Tovar#[e Director, a zis doam-na G.F., instructorul de pionieri(un fel de director educativ sauconsilier educativ de azi), cred c#,mai \nt@i, trebuie s# premiem pedoamna J.C., secretarul de partid.

- De acord, am \ncuviin]at eu,intimidat [i neputincios, redus larolul de a accepta toate propu-nerile.

- {i, a intervenit secretarul departid, prezent – normal – la discu-]ii, s# n-o uit#m pe doamna N.B.,organizatorul (liderul) de sindicat.

- Apoi, a propus aceasta, [i eaprezent#, s#-l avem \n vedere pedomnul D.M., secretarul [colii,care munce[te foarte mult.

Cred c# [ti]i ce a urmat: domnulD.M. a propus premierea supli-mentar# a... doamnei G.F., pentrurezultate bune \n activitatea cu pio-nierii! Cu alte cuvinte, membrii

consiliului de conducere m-aupasat ca pe o minge de la unul laaltul, propun@ndu-se la premiereunul pe cel#lalt!

Peste treizeci de ani, al]i actori,aceea[i pies#. Dup# 2000, cadirector, pentru a doua oar#, laLiceul Agricol, trebuia s# con-voc... Consiliul de administra]iepentru atribuirea salariilor demerit. Sper c# a]i observat “rafi-narea” limbajului institu]ional.

Candida]ii depuseser# la secre-tariat rapoarte de autoevaluare, pecare membrii consiliului urma s#le analizeze [i s# acorde note pen-tru fiecare indicator din acelerapoarte.

Mult mai matur, practic cel maib#tr@n om din [coal#, mai expe-rimentat, mi-am amintit p#]aniadin 1974 [i am urm#rit cu amu-zament [i curiozitate obiectivitateacolegilor mei abilita]i s# ia decizii.Ve]i observa c# atunci se coalizauto]i pentru unul; acum, unii \m-potriva celorlal]i...

Ca o parantez#, una dintre pro-fesoarele care solicitau salariul demerit, nu avea, cel pu]in conform

metodologiei, [anse prea mari.Avusese \ns# abilitatea ca pu]inelerealiz#ri ob]inute s# le men]ionezela mai mul]i indicatori [i \[i“umflase” astfel nota ob]inut#. Depild#, o [edin]# cu p#rin]ii o raporta[i la capitolul “Rela]ia cu familia”,[i la “activit#]i extracurriculare” bachiar la “[colarizarea [i frecven]a”.Astfel, era evident c# aceasta \[isupraevaluase realiz#rile.

Dar s# revenim la [edin]a Con-siliului de administra]ie. Doam-nele din consiliu care erau \n rela-]ii bune cu petenta \i d#deau notedestul de mari. Dimpotriv#, celeaflate \n raporturi mai reci cu ea,\i acordau note exagerat de mici!La finalul procedurii, doamna \ncauz# s-a clasat pe ultimul loc [ic@nd i s-a comunicat hot#r@reaorganului colectiv de conducere(am uitat s# pun ghilimelele...)[i-a manifestat vizibil nemul]umi-rea. Numai c# seara, acas# (!?),m-a sunat domnul A.M., inspec-torul de sector. Afl@nd c# protejatalui nu a “prins” salariu de merit,m-a rugat s#-i atribui, totu[i, unul,supliment@nd cifra stabilit# pentru[coala noastr#... [i atunci, la ceor mai fi cerut at@tea proceduridemo(biro)cratice?

Peste c@tva vreme, mai exactprin 2004, revenind dup# amiaza

la [coal#, am g#sit un bilet l#satde doamna C.T., profesoara deserviciu, \n care \mi scria c#trebuie s# trimitem de urgen]#sivistanda domnului director ad-junct, regretatul Sandu Cioroianu,plecat ulterior, mult prea devreme,dintre noi.

Am r#mas \n cea]#. Sivistanda,sivistanda! Ce dracu’ o \nsemnaasta? Am pus m@na pe telefon [iam sunat-o pe inspectoarea caresolicita acel “ceva” misterios. Aizbucnit \n hohote de r@s, spun@ndc# era vorba de un “C.V. stan-dard!”. Mai ceva ca \n “Metamor-foza” lui Gheorghe Br#escu, unde“Intim-Club” a devenit aflangiu!Doar c#, dincolo de auzul deficitarsau de st@ng#cia doamnei C.T.ori de anacronismul meu termi-nologic, vocabularul [colar actualgeme de termeni precum: porto-foliu, credite, consor]iu, descrip-tori de performan]#, feed-back,strategii didactice, ofert# educa-]ional#, t@rg de joburi, arii curri-culare, C.V. (bucluca[ul sivistan-da n#scut din curriculum vitae),scenariu didactic [i multe altele.Dup# cum se vede, planul delec]ie a devenit proiect didactic,tehnologic sau scenariu didactic.Metodele [i procedeele suntacum strategii didactice iar

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 2februarie 2015

_n amurgul vie[ii mele n-a[ fimai crezut c# voi deveni….globe-trotter. L#s@nd glum# autoironic#la o parte, trebuie s# spun c# \nseptembrie 2014 am participat lao \nt@lnire \ntre pensionarii dinB#ile[ti [i cei de la Berkovitzadin Bulgaria. Impresiile aceleiexcursii le-am publicat tot \n Ga-zeta de B#ile[ti. Iar acum, \n de-cembrie acela[i an, abia ajun[i \nanuala vizit# de Cr#ciun la SatuMare, fiica [i ginerele nostru ne-au invitat la un sejur de c@tevazile \n capital Ungariei. Amacceptat imediat, [tiind c#, proba-bil, nu se va mai ivi un alt prilejde a vizit# o ]ar# str#in#.

Drumul nu a \nsemnat ceva ie[itdin comun. Vama [i frontiera suntun amestec \ntre vechi [i modern;fostele Duty Free Shop [i No MansLand au disp#rut odat# cu intrarea\n Uniunea European#. Pentru ope-rativitate, a fost instituit# o vamaunic#, rom@no-maghiar#, [i din [ispre Ungaria era o coad# imens#,gr#nicerii [i vame[ii au fost extremde operativi [i amabili.

Nici primii kilometrii str#b#tu]i\n ]ar# vecin# nu mi-au atras aten-]ia \n mod deosebit, cele c@tevalocalit#]i \nt@lnite – Csengersima,Patyod, Mateszalka – fiind camde nivelul a[ez#rilor rom@ne[ti: olivada \n care merele nu fuseser#recoltate \n totalitate, anumite su-prafe]e agricole nu fuseser# elibe-rate de resturile vegetale, o familiede patru persoane “c#l#torea” peo singur# biciclet# dar, notabil, pezeci de km de [osea exist# o pist#special# pentru bicicli[ti!

Apoi, pe o distan]# de fix 267km, se a[terne panglic# de asfalt aautostr#zii spre Budapesta, str#b#-t@nd \ntinsa pust# maghiar#, departede alte localit#]i. Doar indicatoarelear#tau c#, \n st@nga sau \n dreapta,se aflau Nyiregyhaza, Debrecen,Miskolc sau alte ora[e ungure[ti._n schimb, am remarcat c#, la inter-vale rezonabile de 10-15 km seaflau popasuri, inclusiv WC-uri,ceea ce mi-a adus \n memorie con-statarea f#cut# cu dou# veacuri mai\nainte de c#tre Dinicu Golescu.

{i, dup# ce am str#b#tut \n maipu]in de trei ore distan]a p@n# laBudapesta, iat# [i intrarea \n ma-rea metropol#. La v@rst# mea, m#las impresionat mai greu de ceeace observ: a[adar, voi \ncepe cuun repro[ de scriere a capitaleiUngariei. Traficul rutier intensp@n# la sufocare este asigurat dereguli absurde: durata drumuluip@n# la Budapesta s-a dublat cucea din#untrul ora[ului, \n c#u-tarea hotelului – central – undeurma s# locuim! De[i ajuta]i deGPS, ne-a fost totu[i imposibils# ajungem la destina]ie, fiind \m-

piedica]i de semnul fatidic “inter-zis virajul la st@nga!”, iar spa]iilede parcare – urma week-end-ul[i, \n plus, Budapesta g#zduia ocompeti]ie sportiv# de amploare– erau mai mult dec@t insuficiente.

_n fine, contactul cu marea me-tropol# (pleonasm inten[ionat)relev#, \n primul r@nd, sutele [ichiar miile de cl#diri impresio-nante, adev#rate monumente dearhitectur#, vechi dar conservatesau restaurate excep]ional; Bucu-re[tiul nostru, chiar [i f#r# furiademolatoare a lui Nicolae Ceau-[escu, este mult \n urm#! Indife-rent ce destina]ie au \n prezentaceste comori arhitecturale-institu]iipublice, muzee, biserici, ambasade,hoteluri sau simple blocuri delocuin]e – te uime[te m#re]ia [isoliditatea construc]iilor, diversi-tatea stilurilor, num#rul enorm deturnuri, frontoane, capiteluri, ogive,corni[e [i alte accesorii de acestgen. Nu am v#zut prea multe ora[emari – dec@t \n filme! – dar credc# Budapesta con]ine una dintrecele mai mari aglomer#ri deconstruc]ii fastuoase din Europa!

Momentul de v@rf al excursieinoastre l-a reprezentat, desigur,croazier# pe Dun#re, cu un confor-tabil vapora[ de agrement, cu unsistem modern de explica]ii prinspeaker automat [i individualizat.Practic, fiecare turist avea un aparatacustic prin care ghizii, cu tradu-cere \n limba fiec#ruia dintre c#l#-tori, au f#cut o ampl# incursiune \nistoria [i geografia acestor melea-guri. Iar pe parcurs turi[tii erau tra-ta]i cu ceai fierbinte [i... [ampanie!

Am aflat astfel c# partea de pemalul drept al fluviului, Buda,poart# numele fratelui lui Attila,ucis de c#tre acesta. Dar, ca oironie a sor]ii, prin numele datora[ului, hunul Buda a supravie-]uit fratelui uciga[!

A[ez#ri disticte vreme de c@tevasecole, Buda [i Pesta s-au unit \n1873, rezult@nd una dintre marileaglomer#ri urbane din EuropaCentral#.

Iar de pe ferestrele confortabileiambarca]iuni am putut admira cele[apte poduri de peste Dun#re, dis-truse \n timpul ultimului r#zboimondial, dar ref#cute \n diversevariante tehnice, fiecare av@nd par-ticularit#]i proprii, inconfundabileprecum Podul Elisabeta, PodulMargareta sau Podul cu lan]uri,\n continuarea c#ruia se afl#primul funicular din Europa, ceeace permite urcu[ul pe malul drept,abrupt [i st@ncos al Dun#rii.

Am privit, de asemenea, impre-sionanta cl#dire a Parlamentului,construit# \ntre 1896-1902, num#-r@nd 37 de milioane de pietrecioplite [i 365 de turnuri, cu o

cupola \nalt# de 96 de metri [icuprinz@nd nu mai pu]in de 700de \nc#peri. Tot \n Pesta, \n spatelecl#dirii Parlamentului, se afl# unalt monument de arhitectur#, Pa-latul de Justi]ie, \n vreme ce laBuda, amplasat# pe o colin# mun-toas#, se g#se[te impun#toareaRe[edin]# regal# maghiar#, \n carea tr#it, \n secolul al 15-lea, MateiCorvin, prin]ul de origine rom@-n#, c#s#torit cu italianca Beatricede Aragonese.

De asemenea, malurile fluviuluisunt str#juite de institute de \nv#]#-m@nt superior, cu arhitectur#clasic# [i modern#, de[in@nd bi-blioteci cu sute de mii de volume,sau biserici medieval-maghiare [iotomane din sec.16-17, c@nd, dup#b#t#lia de la Mohaci, Ungaria adevenit pa[al@c turcesc, pe timpulsultanului Suleyman Magnificul.

Impresioneaz#, de asemenea, sal-ba de hoteluri de lux precumMarriot, Erste, MedLife, Carlton,Brighton, Hungaria, Hotelul Maresau Hilton, cel mai frumos din lan-]ul hotelier interna]ional respectiv.

O not# suplimentar# de originalo aduce Insula Margareta (undese g#sea pe vremuri haremulPa[ei), cu Scena Operei \n aer liber[i {trandul Palatinus, precum [iinsula cea mic#, situate mai lanord, pe care se afl# Palatul Prefec-tului Rom@n – sau al {antieruluiNaval, cum este denumit ast#zi.

M-au mai impresionat numeroa-sele sta]ii de \nchiriat biciclete, cudetaliul c# un asemenea amatornu este obligat s-o restuituie deacolo de unde a \nchiriat-o, ci lao alta similar#, atunci c@nd nu-imai face trebuin]#. La diabolicultrafic rutier din capital# maghiar#,ideea este salutar#.

Dar dincolo de not# impresio-nant# a cl#dirilor, Budapesta re-prezint# [i un furnicar de oameni,obi[nui]i cu fream#tul vie]ii de

fiecare zi. Fiind \n preajma s#rb#-torilor de Cr#ciun, str#zile din cen-trul Capitalei erau ticsite de tarabecu produse alimentare specifice [icu mirosuri persistente de m@ncare.Oamenii m#n@nc# mult [i bine,semn al unui nivel de tr#i pestecel din Rom@nia. Am mai sesizatun aspect interesant: numeroase lo-caluri publice pline de consuma-tori, care profitau de vremea \nso-rit# [i \n care predominau... femei-le! Mai numeroase dec@t b#rba]ii,\nso]ite de ace[tia, singure sau \ngrupuri strict feminine, ele \mp@n-zeau restaurante, baruri sau cofe-t#rii de lux. Nu insinuez nicidecumdependen]a lor de Bahus, ci doarnon[alan]a [i obi[nuin]a de a intra\n astfel de localuri publice.

De asemenea, la tot pasul am\nt@lnit str#ini din sud-estul Asiei(Thailanda, Coreea, Singaporeetc.), probabil studen]i sau doarturi[ti, ceea ce face din capital#Ungariei un ora[ metropolitan.Chiar [i croaziera pe Dun#re anum#rat circa o sut# de asiatici [ic@]iva europeni, printre care [icinci... b#ile[teni!

Am \nt@lnit, fire[te, [i c@]iva cer-[etori, \n centrul cel mai “central”al Budapestei, din fericire, nuapar]ineau, etnic vorbind, compa-trio]ilor no[tri. Ungurii au [i eiasemenea conlocuitori [i se parec# sunt notorii rivalitatea [i chiardu[m#nia dintre ]iganii unguri [irromii rom@ni. _n schimb, pe trep-tele unei biserici din centru, searat# t@rziu, chiar pe pragul deintrare, un om al str#zii care \[iaranja, meticulous, culcu[ul – aveaplapum#, pern# [i cearceaf! Tot lacapitolul “minusuri”, o curiozitate:\n pliantul despre capital# Unga-riei se afl# un capitol cu adresele[i numerele de telefon ale tuturorambasadelor din cele patru punctecardinale. Textual, chiar a[a suntmen]ionate: Est, Vest, Sud, Nord.

Impresii de c#l#torie sau“De la B#ile[ti la Budapesta”

Figureaz#, desigur, [i RepublicaMoldova; \n mod curios, lipse[te…Rom@nia! Oare nu avem ambasa-d# (sau m#car un consulat) laBudapesta?!

_n ceea ce ne prive[te, ne-amcazat la un hotel de patru stele,“Palazzo Zichy”, situat \n inimacapitalei. Fire[te, este tot un palat,al unui conte care i-a \mprumutatacestui stabiliment, fire[te, numeles#u, cu amenajare [i servicii denivel european, cu pre]uri pe care“organizatorii” au refuzat s# ni lecomunice! Av@nd micul dejuninclus, m-am g@ndit mai \nt@i lac@]iva dintre colegii [i prietenii meide acas#, recunoscu]i drept gur-manzi de prima m@na! Apoi, amavut surpriza s# constat#m c# mul]inorvegieni se serveau cu... [am-panie, la ora 9 diminea]a. Se parec# la ei aceast# b#utur# este foartescump# sau chiar semi... prohibit#!C@nd am revenit \n ]ar#, ne-amdat seama c# ei erau suporteri aina]ionalei de handbal feminin a]#rii, care \n ziua respectiv# ob]ineaal [aselea titlu european.

Celelalte dou# mese, pr@nzul [icina, le-am luat la ni[te c@rciu-mioare curate [i primitoare, cu obuc#t#rie excelen]# [i cu meniuriextrem de variate. Este vorba desprelocaluri mici, afaceri de familie, cuc@teva mese dar cu oferte atractive.Mi-am adus aminte c#, \n urm# cuvreo treizeci de ani, Adrian P#unes-cu scria despre asemenea micirestaurante familial [i familiare \ncartea lui intitulat# “De la B#rcala Viena”. De aceea, am subin-titulat aceste r@nduri “De la B#i-le[ti la Budapesta”, impresiile cu-lese oscil@nd \ntre pre]uire entu-ziast# [i receptare moderat#, cusperan]a c# pentru cititorii “Ga-zetei de B#ile[ti“ aceste r@ndurivor st@rni un anumit interes.

Marian PIRNEASatu Mare, 27 decembrie 2014

obiectivele propuse pe ter-men lung sunt, dac# nu m#

\n[el, descriptori de performan]#.Este nu numai nevoia obiectiv#de \nnoire a vocabularuluididacticii [i managementului[colar dar [i voluptatea utiliz#riicosmopolite a unor termeni str#inisau a unor \mbin#ri excentricede cuvinte!

Toate bune [i frumoase! M#\ntreb \ns# retoric: oare \nv#]#-m@ntul \n ansamblul s#u progre-seaz# numai cu aceste inova]iiterminologice? R#spunsul v#apar]ine, dragi cititori!

A[ mai ad#uga c@teva fraze carepot avea drept deviz# “formelef#r# fond”. Bun#oar#, prin 1987,a trebuit s# amenaj#m un sediu

pentru Filiala B#ile[ti a Societ#]iide [tiin]e Filologice. Ne-am datpeste cap [i am \ncropit \n casade l@ng# CEC (locuin]a gazdeimele bucure[tene, Petric# Ro[ca;a fost Prim#rie, hotel or#[enesc,internat pentru liceu [i chiar...muzeu!) o \nc#pere cu mobilier,bibliotec#, fond documentar [ialtele. A venit Revolu]ia, apoi de

atunci n-a mai intrat nimeni \nacea \nc#pere. Nici m#car nu [tiucum s-au descurcat cei care aveau“pe inventar” obiectele [i mobi-lierul de acolo.

Dup# 2000, c@nd am redevenitdirector la Grupul [colar Agricol,am \nceput din nou amenajareaunui sediu: al Filialei Casei Perso-nalului Didactic, de ast# dat# \n

localul fostei case de cultur#,acum Biroul pentru Asisten]#Social#. Din nou mobilier, covor,fond documentar [i din nou,nimeni nu l-a utilizat. Dac# num# \n[el, p@n# \n urm# cu un an-doi, firma respectiv# mai at@na\nc# pe zidul cl#dirii…

Avea dreptate oare Maiorescu?\n secolul 21?...

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2015

De veacuri [tiin]a ne spuneCum c# pe P#m@nt, sub Soare,Au fost treptat s# se-aduneMul]imi de vie]uitoare...Oameni, p#s#ri, animale{i altele, cum se [tie{i cum scrie [i-n anale,_n crunt# s#lb#ticie..._ntre ele se m@ncau_nc@t latinii au spus,V#z@nd cum se sf@[ie,C# ”Hommo hommini – lupus”.Oamenii-au fost destina]iS#-o duc#-n pustiet#]iToat# via]a-nfometa]i,Hr#ni]i doar cu... crudit#]i.Revoltatul Prometheu,_nfrunt@ndu-[i nenorocul,Fiind om, \ns# [i zeu,Le-a dat, printr-un fulger, focul...Bur]ile, roase de foame,Au fost duse \n ispit#,Supras#tule de poame,S-au dat la carne pr#jit#...Dup# veacuri multe-multe,Omul, de nevoi \mpins,Ra]iunea s#-[i asculteA-nv#]at [i a \nvins...Ni[te v@n#tori iste]i,Cic#, de mult s-au g@ndit{i-n timp, perechi de mistre]i_n cur]i, au domesticit{i, astfel, din v@n#tori,Prin mun]i, pe dealuri, pe vale,Sau pe c@mpii, cresc#toriS-au f#cut de animale,Cu beh#it, nechezat,R#gitoare, mugitoare,De munc# [i de t#iat,Pentru carne de m@ncare.Ai mistre]ilor nepo]iAu umplut cote]ele,Ca porci domestici]i to]i,{i mai apoi pie]ele.Cine-ar fi putut s# cread#,Sau i-ar fi trecut prin minteC# dintr-un str#mo[ de prad#Se trage porcul cuminte?!_n trecutu-ndep#rtatCine s# fi [tiut, oare,Ce-nseamn# la foc vegheatCarnea de porc la frigare?!C#ci dezastru era-n urm#O gr#din# cultivat#C@nd mistre]i treceau, o turm#,De foame \nt#r@tat#.Nu [tim din ce pricin#Porcul, pe c@t de sc@rbos{i la el \n cocin#Are-ngrozitor miros,

La foc mic sau v@lv#taie,Cap#t# gust formidabil{i \n oal# sau tigaieDevine inconfundabil...................................................Nici mistre]ul [i nici porcul,_n muzic# [i-n pictur#Nicicum nu [i-au g#sit locul,Ci doar \n literatur#.Ar fi fost o nebunieCineva porci s# pictezeS#-i pun#-ntr-o simfonieSau \n piatr# s#-i sculpteze...H#t-departe de MoreeaPe Ulysse \l vedemCum se lupt#-n ”Odissea”Cu porcii [i Polyphem.Noi, rom@nii – milioane –Chiar de nu to]i la un loc,Porci pe c@mpii Transilvane{i la ”Moara cu noroc”,Slavici arat# cum r#ul,_n loc de c@[tiguri mariL-aduc Lic# S#m#d#ul{i cu ceilal]i porcari.Creang#, zis [i {tef#nescu,Chiar \n bojdeuca lui,I-a citit lui Eminescu{i ”Povestea porcului”.Dintr-un univers s#tescO nuvel# de succes cuMistre]i care se-mbl@nzescNe-a dat {tefan B#nulescu.Ca [i oamenii, cum pot,_n diluviene zile,Trec mistre]ii-n grup, \not,Condu[i de unu Vasile._n g@ld#ul dintr-o valeEi le admir# bravura,C#ci oameni [i animale_nfrunt# la fel natura..._ntr-o balad#, Doina[ c@ntaCopoii-n p#duri auzind{i cum pe-un prin] omoraMistre]ul cu col]i de argint...{i punea-n acel mistre],Urm#rit la v@n#toare,El, un ideal m#re]Din al artei lui visare,C#ci era un prin] al artei;”C@nta din flaut de os...”Ce nu-l las#-n voia soarteiCi-l c#uta-n sus [i-n jos...................................................La noi, dup# cum se [tie,Dup# obicei str#bun,Chiar pe crunt# s#r#cie,Se taie porc de Cr#ciun..._n c#r]i, Creang# [i RebreanuSpun cu arta scrisului,Cum t#ia porcul ]#ranulChiar \n b#t#tura lui...

Se zice c# bietul porcSimte c# va fi t#iat{i zilele nu se-ntorc,Chiar \n noaptea de Ignat.Dac# totul e-n zadar,_ntr-un t@rziu adormit,Viseaz# un m#celar_n m@n# cu un cu]it.Fiindc# azi nu mai sunt paie,_n orice gospod#rie,Nu mai e la v@lv#taieP@rlit, ci la ... butelie,C#ci se-aud tare prin curte,Pocnituri ca de motor,Ritmice-n rafale scurte,Ce vin de la arz#tor...E sp#lat [i aburit{i, cu aten]ia treaz#{i cu grij#, \n sf@r[it,M#celarul \l tran[eaz#,Scoate mu[chii de friptur#{i s#reaz# oasele,Gr#simea pentru untur#{i prepar# [uncile.Cu condimente prepar#Tob#, caltabo[i, c@rna]i,Pu[i apoi la v@nt, afar#{i la urm# afuma]i,Apoi, cam \n orice cas#,Conform obiceiului,Se a[az# to]i la mas#La ... ”Pomana porcului”...Fierte-n fel [i fel de oalePeste an, sau la ceaun,Nu sunt mai bune sarmaleCa-n prima zi de Cr#ciun,Dup#-nchin#ri la altare,Cu sau f#r# de prihan#{i cu foc de lum@nareD#m pentru mor]i de poman#.....................................................Peste tot, [i la B#ile[ti,Oamenii-au \mprumutat,Destui, \nsu[iri porce[ti,_n via]# treptat-treptat –Cu nem#surat tupeu,Derivat din egoism,{i manifestat mereuAsociat cu cinism,Moralmente – chiar nimic{i, \n loc de gur#, r@t,_n loc de piele-[oric,R@pat, cu miros ur@t.Se afl#-n vocabularPorcoase apelative{i poten]ate vulgarDin porniri voit par[ive :”Porcule” sau ”Porc b#tr@n”!”Porc milog, f#r# ru[ine”!”Scroafo, tu!” sau ”Porc haps@n”!Sau sintagma ”Porc de c@ine”!...

Unii intr#-n ”porc#rii”,Sau, c@ndva, ”se porc#iau”,La cozi, la m#cel#rii,Cu \njur#turi pe [leau...Dar, ca niciunde, \n lume,Al]ii, cumva, nefiresc,Poart# cu m@ndrie numeLuate din mediul porcesc;Sunt aceia de mor cuPorecla ce au purtat-o :Constantinescu zis Porcu,Sau, demult, Porcius Cato,Purcaru sau Purc#rescu,Purc#rea sau Purc#rin,Purc#rete sau Porcescu,Mai rar, chiar [i Scrof#rin.................................................._n lume-a fost dezvoltat#_n timp scurt zootehnia,Iar la noi \ncurajat#,Cu ea, [i ...porcologia...Au fost, apoi, ob]inute,_n cre[teri de efective,Unanim recunoscute,Din rase mai productive...Selec]ia drastic#S-a sim]it \n calitate,At@t ca estetic#,Dar c@t [i \n greutate.Astfel, privitor la ”PORC”,De la ”Basna” am s#rit,_n trei decenii, la ”York”,”Mangali]a” s-a r#rit{i, \n timp, am luat \n loc,”Marele alb” [i-am adusRase ”Landras” [i ”Duroc”,Desigur c# din apus...

Veritabil dramatismS-a desf#[urat \n aniiTrecu]i \n Socialism,La noi, pentru to]i ]#ranii ;Erau, sub amenin]#ri,La pre]uri de mai nimic,Obliga]i la contract#riLa ORACA sau IRIC,Dar l#udau prin [edin]eUnii activi[ti politiciConvin[i \n multe privin]e,Mereu porcii sovietici,C# ar fi \ndoctrina]iSistematic cu Marxism –Leninism [i \ngr#[a]iAstfel \n Socialism...Porci crescu]i [i \ngr#[a]i –Milioane, sute, mii –Se vindeau sacrifica]iDar se exportau [i vii,C#ci produc]ii \nsemnate_nregistrau anualGigantice combinate,_n sistem industrial{i se d#dea la ”extern”O maxim# cantitate{i r#m@neau \n ”intern!”Oasele, aproape toate...Ni[te ”adida[i” – copite,Dar [i acelea pu]ine,La ni[te cozi nesf@r[iteSe-a[teptau \n magazine.Pe ”Tichet” luau mezeluriS#rmanii locuitori,Dar dec@t de dou# feluri{i cu ...\nlocuitori...

Cititorii fideli ai Gazetei \[i aduc \nmod sigur aminte c# fotbalul eradestul de bine reprezentat \n structuraziarului nostru, c# f#ceam analizeminu]ioase asupra meciurilor [i asitua]iei din clasament. Dar asta estecam de multi[or... poveste!

Ultimul an \n care fotbalul \[i f#cealoc \n paginile ziarului a fost 2012,lunile martie [i aprilie \n care f#ceamreferire la pozi]ia [i situa]ia echipei lamomentul respectiv [i iunie c@nd ana-lizam \n detaliu comportarea echipei\n Liga... a VI-a!

_n edi]ia 2012-2013, gra]ie \n]elegerii[i sprijinului AJF Dolj, echipa a activat\n Liga a IV-a, rezultatele ob]inute fiindpuse sub lup# \n num#rul din septem-brie 2012, \n articolul ”E grea via]a \nLiga a IV-a” [i, mai ales, \n cel dinoctombrie – ”Am tr#it s-o vedem [ipe-asta!”, \n care prezentam situa]iade-a dreptul ru[inoas# [i ap#s#toare,greu de acceptat, concretizat# \n faptulc# juc#torii de baz# nu s-au mai pre-zentat la antrenamente [i au refuzat

Speciali[ti aviza]iAu fabricat surogate –Salam, parizer, c@rna]i –Cu soia falsificate,Cu sintetici adjuvan]i,Cu emulsii de [oric{i cu striden]i coloran]i,}ineau de foame un pic...{i prin mijloacele toate,”Hr#nirea ra]ional#”Era pentru s#n#tateProblem# na]ional#,

C#ci de carne de porc cre[teTensiunea, iar sarmale{i chiftele, doar din pe[teFac func]iile normale...Dam carnea-n str#in#tate,Ca s# pl#tim datoria{i m@nc@nd doar surogate,Ne-a cople[it s#r#cia,Iar de at@ta verdea]#,Blestema una s-o iaDracului de a[a via]#Dus# cu salam cu soia!.............................................Pentru o predic]ie,Trebuie mintea s#-]i storci,S# [tii, posttranzi]ie,Cum se vor mai cre[te porci...C# nu mai sunt combinate,Cu groh#itori umplute{i-au fost desfiin]ate toate{i la pre]uri mici v@nduteEfectivul va sc#dea{i din rasele porce[tiPrin ferme s-or mai vedea{i prin cocini ]#r#ne[ti...

“Zice dumneaei – Pardon,iar ai venit, m#, porcule?!...”

Caragiale...

S# conte[ti, cumva, nu po]i,Adev#rul care e –C# porcii sunt, ca noi to]i,Membri N.A.T.O. sau U.E.Vor fi crescu]i dup# norme_n toate ale U.E., stateSub standardizate forme,Atent monitorizate.Nu vor mai fi porci t#ia]i,La nivel european,Ci ...euthanasia]iDe fermier sau ]#ran...Altfel, sanc]iuni penaleVor fi-n ]ar# foarte dese,Vor curge prin tribunale{i la C.E.D.O. \n proceseSentin]e definitive{i irevocabile,Cu efecte punitive{i greu suportabile...Dar, cum zicea un de[tept,_n viitor ne vom bateTo]i cu c#r#mida-n piept,_n reprize repetate,C# nu mai suntem oricine,Ci, dup# ce ne-am luptat,Cur@nd, cu drepturi depline,Ne-am europenizat{i, tr#ind lumea, c@ndva,Cu ”Hommo-hommini-lupus”Azi, [tim cum va ar#taCu ”Hommo-hommini-...porcus”.Semne sunt suficiente{i interne [i externe!Groh#ieli prin parlamenteDestule [i prin guverne...

Valentin TURCU

s# fac# deplasarea la Calafat pentrujocul cu ”Dun#rea”, frunta[a clasamen-tului, iar antrenorul Mircea Gaciu ”a\ncropit” o echip# aproape \n exclusi-vitate cu juniori, meciul s-a pierdut cu0-8, iar dup# 9 etape, echipa noastr#se afla pe ultimul loc [i la sf@r[itulcampionatului a retrogradat.

Ne-am hot#r@t acum s# facem c@-teva aprecieri asupra situa]iei actualea echipei, \n special la rug#mintea unoramici, c#rora le-am sugerat totu[i s#mearg# la stadion, s# vad# echipa,jocul ei [i s# trag# singuri concluziiasupra atmosferei de la echip# [iasupra calit#]ii jocului prestat, pentruc#, oricum am privi lucrurile, esteechipa noastr# de care trebuie s# fimaproape [i la bine, [i la r#u.

Sigur c# este cam peste m@n# s#scrii despre o echip# care evolueaz#\n ultima lig# doljean#, a V-a, c#ci a

VI-a a fost desfiin]at#, \n condi]iile \ncare B#ile[tiul are tradi]ie \n acestsport, echipele ocup@nd pozi]ii frun-ta[e, fie c# activau \n CampionatulRegional Oltenia, cu echipe de marevaloare, unele acum \n Liga I (Pan-durii Tg. Jiu), sau \n Liga a II-a, fie c#se duelau \n fosta Divizie C cu echiperedutabile: {tiin]a Petro[ani, MinerulLupeni, CSM Drobeta-Turnu Severin,CFR Craiova, Chimistul R@mnicuV@lcea, ca s# amintim doar c@teva.

Este drept c# altele erau condi]iilepe atunci, dar, f#r# a avea inten]ia dea sup#ra pe cineva, [i mentalitateafotbali[tilor era alta, prima dragosteapentru fotbal, juc#torii evoluau dinpasiune [i din respect fa]# de spec-tatori, care erau foarte numero[i, \nso-]ind nu de pu]ine ori echipa [i \ncu-raj@nd-o la jocurile din deplasare. Res-pectul era [i pentru ora[, pentru

prestigiul lui!Pentru d#ruirea \n teren [i pentru

calit#]ile cu care erau \nzestra]i, fot-bali[tii b#ile[teni din acele timpuri erauiubi]i [i aprecia]i de spectatori, iar copiii\[i f#ceau din juc#tori adev#ratemodele de via]#, fotbali[tii fiind pentruei adev#ra]i idoli. O tempora! suntemnevoi]i s# exclam#m cu mare regret.

_n campionatul actual, echipa evo-lueaz# \n seria a doua a Ligii a V-a,al#turi de Viitorul M#ce[u de Sus,Gloria Catane, AFC Giurgi]a, Pro-gresul Cer#t, Recolta M#ce[u de Jos,Av@ntul Rast, Trimf B@rca, ViitorulSili[tea Crucii, Unirea Goicea, Voin]aRadovan, Recolta Urzicu]a, RecoltaSeaca de C@mp [i Recolta Cioroia[i(\n ordinea din clasament).

F#r# a fi prea exigen]i, afirm#m c#juc#torii au avut o evolu]ie oscilant#,\n multe partide chiar nesatisf#c#toa-

re, pierz@nd pe teren propriu cuViitorul M#ce[u de Sus ( 1-2) [i \ndeplasare cu 0-3 la Goicea [i, maiales, cu 1-7 la Giurgi]a [i termin@ndla egalitate (1-1) la Sili[tea Crucii. Ceamai slab# clasare a fost dup# etapa aIII-a (locul 11), dup# etapele a IV-a, aVI-a [i a VIII-a, s-a situat pe locul 8,dup# etapa a X-a, ocupa locul 7. _nurma rezultatelor ob]inute \n etapele aIX-a, a XI-a [i a XII-a, era pozi]ionat#pe locul 4, iar \n ultimele etape av@ndo tres#rire de orgoliu a ocupat lasf@r[itul turului pozi]ia a III-a, cea maibun# clasare constituind-o pozi]ia a II-a, ocupat# \n urma rezultatelor\nregistrate \n prima etap#.

Intr@nd pu]in \n intimitatea echipei,vom men]iona c# rezultatele sunt infe-rioare valorii de ansamblu a echipei[i, mai cu seam#, valorii individualea unora dintre componen]ii lotului [iexperien]ei juc#torilor Marghidan, Mo-goi, M@nz@n#, Dr#gancea, Angiu, C#-t#lin Pascu (decanul de v@rst#).Antrenorul Mircea Gaciu a folosit

BaladaporcilorBaladaporcilorBaladaporcilor

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345

Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...Cu o tres#rire de orgoliu...

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2015

Numele la BotezNumele la Botez

Pentru orice t@n#r prietenii repre-zint#, dup# cum nu este greu deobservat, o a doua familie. Dac# uncopil nu are cum s#-[i aleag# p#rin]ii,\n schimb prietenii [i-i alege. Deaceea \ncrederea pe care le-oacord# este mare, iar afec]iunea pecare le-o poart# este profund#.Prietenii sunt cei cu care \[i \mpartevia]a, sunt punctele lui de sprijin,sunt cei al#turi de care cre[te.

Din p#cate, pe c@t de str@ns#poate fi o prietenie, pe at@t de multr#u poate face copiilor no[tri unanepotrivit#. Universul tinerilor deast#zi este foarte diferit de cel depe vremea c@nd noi, p#rin]ii, eramde v@rsta lor.

Ast#zi, destr#b#larea, care st# peun soclu de aur, \mbrac# o sumede-nie de forme. De la desfr@nare, be]ie,p@n# la violen]#, p#catul ofer# ogam# larg# de oferte pentru tineri.Aceste patimi nu se autoprezint# cavalori negative. Nu se arat# ca [icum ar fi resping#toare, ci ca [i cumele ar fi adev#ratele valori. Un t@n#rcare nu bea [i nu fumeaz# este con-siderat lipsit de personalitate, unt@n#r care nu \ntre]ine raporturisexuale cu prietena lui este consi-derat anormal.

Diavolii \mbrac# ve[minte atr#g#-toare [i ies \n \nt@mpinarea tinerilor.De cele mai multe ori uneltelediavolilor sunt fal[ii prieteni. Ace[tiaduc o lupt# de durat# pentru distru-gerea virtu]ilor celor care \nc# le maiau. Ei au o sete nebun# de a nimiciorice rezisten]# din partea celor careiubesc cur#]ia [i duc o lupt# dedurat#, care de obicei se termin# cu\nfr@ngerea tinerilor virtuo[i, singuri\n fa]a mul]imii celorlal]i.

Este adev#rat c# exist# [i prieteniifolositoare, \n care comuniunea arodit a[a cum trebuie, dar ele suntdin ce \n ce mai rare \n zilele noastre.

Ziarele sunt pline de [tiri, care decare mai dureroase, despre ceurm#ri triste au unele „prietenii“.P#rin]ii trebuie s# fie con[tien]i c#,dac# nu se intereseaz# de anturajulcopiilor lor, o educa]ie \ndelungat#se poate transforma \n amintire \nnumai c@teva zile. Pentru c# pu]initineri au curajul de a fi altfel dec@tprietenii lor.

Avem datoria de a-i ajuta pe copiis#-[i aleag# prietenii. Dac#, deexemplu, c@t sunt mici, \n locul \ncare se joac# sunt mul]i copii prostcrescu]i, trebuie s# facem efortul dea-i duce \n locuri unde \[i pot facealtfel de prieteni - \ntr-un parc sauunde consider#m c# este mai binepentru ei.

Copiii simt nevoia s# \[i consumeenergia, simt nevoia s# se joace.Practicarea unui sport este c@t sepoate de binevenit#. Anticul dictonminte s#n#toas# \n corp s#n#toseste valabil [i ast#zi. Sportul nunumai c# dezvolt# \n copii abilit#]ilefizice [i le \nt#re[te s#n#tatea, ciajut# [i dezvolt#rii lor psihice. C@t#vreme nu este practicat \n exces,c@t# vreme performan]a nu devinedin pasiune patim#, nimic nu este\ngrijor#tor.

P#rin]ii au datoria de a \ncurajaaptitudinile pe care le observ# lacopiii lor [i astfel, d@ndu-le opreocupare, \i ajut# s#-[i g#seasc#[i prieteni pe m#sur#. Talentul \ndomeniul artelor plastice sau almuzicii se afl# printre \nzestr#rile

care pot fi puse \n valoare.Cel mai important mediu pentru

copiii no[tri \l constituie [coala. _n[coli sunt tot mai pu]ine clasele \ncare profesorii intr# cu pl#cere. Apartot mai mul]i ”copii problem#”, copiicare chiulesc pentru c# nu \i intere-seaz# [coala, copii care sunt modelenegative pentru ceilal]i. Ei suntcolegii copiilor no[tri.

_n licee situa]ia este [i mai trist#.Liceele risc# s# devin# din institu]iide \nv#]#m@nt locuri viciate. Uneoritinerii reu[esc s#-[i ascund# viciilefa]# de p#rin]ii lor vreme \ndelungat#,[i p#rin]ii observ# c#derile lor preat@rziu. A \nceput s# ia propor]ii p@n#[i consumul de droguri. C@t derepede se schimb# lucrurile... Au fostde ajuns c@]iva ani pentru ca unp#cat despre care \nainte se [tianumai din filme s# se r#sp@ndeasc#cu o vitez# alarmant#. Majoritateacopiilor care se drogheaz# nu suntcon[tien]i de efectele grave aleconsumului de droguri.

Mul]i p#rin]i nu-[i dau seama c#situa]ia este din ce \n ce mai grav#,[i este foarte greu ca cineva s#atrag# aten]ia asupra tuturor aspec-telor acestei situa]ii.

Exist# [i excep]ii, exist# [i tinericu via]# curat#, tineri binecuv@nta]ide Dumnezeu. Dar num#rul lor esteprea mic pentru a putea r#m@neindiferen]i la pericole.

Idolul desfr@uluiF#r# s#-[i dea seama, o mare

parte din tinerii de ast#zi se \nchin#unuia dintre idolii popoarelor p#g@ne:necuratul idol al desfr@ului.

Desfr@ul este c#utat, desfr@ul esteg#sit. Chiar dac# nu i se mai \nal]#rug#ciuni, \n schimb cinstirea lui efoarte r#sp@ndit#.

Una dintre obsesiile genera]iei deast#zi este destr#b#larea. Tinerii vor„s# fac# dragoste“, s#-[i manifestesentimentele cu ajutorul trupului. Darceea ce \n]eleg ei prin „dragoste“ nuare aproape nimic \n comun cu dra-gostea adev#rat#. Cuv@ntul \nsu[i afost pervertit. Dragostea curat# dintreun so] [i so]ia sa este cu totul altceva.

Tinerii cresc \n mentalitatea c#dragostea se \mpline[te numai prinunire trupeasc#, iar Taina nun]ii nue de fapt dec@t pierderea libert#]ii.Dac# „faci dragoste“ cu persoanaiubit# este destul, nu mai ai de ces# te c#s#tore[ti.

Dac# am putea s# film#m o zi dinvia]a unui t@n#r obi[nuit, pentru caredesfr@narea nu apare ca o patim#, cica un mod de comunicare, [i am pro-iecta-o cu cincizeci de ani \n urm# unortineri, ace[tia ar r#m@ne foarte sur-prin[i de modul \n care a „evoluat“p#catul.

Insist#m asupra ideii c# schimba-rea pozi]iei de pe care este v#zutdesfr@ul influen]eaz# automat vie]ile. _nmomentul \n care p#catul nu mai esteconsiderat p#cat, totul este permis.

Educa]ia sexual# se r#sp@nde[te\n [coli [i \n licee. Tinerii \nva]# c#„\mpreunarea trupeasc# este o ne-cesitate fiziologic# [i, ca orice nece-sitate, trebuie satisf#cut#“. Tinerii\ncep via]a sexual# pentru a-[i sa-tisface „necesit#]ile biologice“. Tineriisimt nevoia de comunicare [i credc# „f#c@nd“ dragoste \mplinesc o re-

urm#torul lot: Angiu Elian, Iure[Mihai, Solomon Gabriel, Burt#verdeGabriel, Mogoi Casinel, MarghidanC#t#lin, M@nz@n# Vlad, Chiri]# Ionu],Pascu C#t#lin, Anghelache Marius,P@rvu Marius, Ciobanu Cristian,Burc# Nelu, Dr#gancea Marius, Curte{tefan, Fir]ulescu Alex, CiochiaR#zvan, Bobolocu Alex, Becheru M#-d#lin, Becea Viorel, Enache C#t#lin,Mitrache Cosmin.

{i atunci cum se explic# faptul c#echipa noastr#, care \n mod normaltrebuia s# ”defileze” \n aceasta serie[i s# ocupe fotoliul de onoare, se afl#la 7 puncte de locul I, ocupat de ViitorulM#ce[u de Sus care n-a pierdut niciunmeci, a c@[tigat 10 [i a terminat 2 laegalitate, are 32 de puncte, golaveraj+45 (57-12), +14 la adev#r [i are [iun meci mai pu]in jucat. O explica]iear constitui-o faptul c# prezen]a laantrenamente a fost destul de slab#,mul]i juc#tori titulari n-au f#cutdeplasarea cu echipa, juc@nd numai\n meciurile de pe teren propriu?!,destui componen]i ai echipei au avutcondi]ie fizic# precar#, absen]ele dela antrenamente spun@ndu-[i cuv@ntul,a lipsit omogenitatea [i nu s-acristalizat o idee de joc, la capitolultactic# fiind \n suferin]#.

Cu toate acestea, au fost [i c@tevajocuri de bun# calitate, cu paseprecise, ritm rapid, demarc#ri deru-tante [i cu [uturi spre [i pe poart#,a[a cum au fost cele de pe terenpropriu cu Recolta Urzicu]a (6-1),Trimf B@rca (5-2), cu Recolta Seacade C@mp (11-2), jucat la B#ile[ti lacererea echipei adverse care aveaterenul suspendat, precum [i meciuldin deplasare de la Radovan (4-2).

Pentru amatorii de statistic#, vommen]iona c# \n cele 7 jocuri de peteren propriu s-au o]inut 18 puncte (6victorii [i o \nfr@ngere) iar din deplasares-au adus 7 puncte din 6 jocuri (dou#victorii [i un rezultat de egalitate). _ntotal s-au ”contabilizat” 25 de puncte(64,1% din cele 39 posibile), 85,7%pe teren propriu [i 33,8% \n deplasare.S-au \nscris 43 de goluri (3,31/joc) dincare 26 \n jocurile de acas# (3,71/joc)[i 17 \n deplasare (2,83/joc) [i s-auprimit 27 (2,1/joc) din care pe terenpropriu 11 (1,57/joc) [i 16 pe terenurilepartenerilor de \ntrecere (2,66/joc). S-a realizat +4 la adev#r [i +16 lagolaveraj (43-27).

Cum suntem optimi[ti aproapeincurabili, \ndr#znim s# afirm#m c#diferen]a de puncte fa]# de locul I nueste prea mare [i printr-o mobilizareexemplar#, prin seriozitate [i respon-sabilitate, maturitate [i concentrare,printr-un plus de d#ruire [i prin ins-pira]ia antrenorului Mircea Gaciu \nalc#tuirea forma]iei, se poate ajungepe prima treapt# a clasamentului, a[acum \i st# bine unei echipe care serespect#. {i chiar dac# nu se dore[tepromovarea \n Liga a IV-a, ar fi o tre-s#rire de orgoliu a unor juc#tori [i aunei echipe care, sper#m, nu [i-a spusultimul cuv@nt. Ar fi [i o modalitate caprin jocuri de calitate s# fie atra[ispectatorii la stadion, iar juc#torii deacum s# r#m@n# \n amintirea fanilor,a[a cum au r#mas fotbali[tii emble-matici ai echipelor din timpurile mai\ndep#rtate. {i ce este mai onorantdec@t s# te iubesc# [i s# te apreciezecei care vin s# vad# [i c#rora le oferispectacole fotbalistice de calitate!?

Gheorghe GHEORGHI{AN

la]ie afectiv#. Dar dragostea trupeas-c# \n afara familiei, oric@t de curat#[i de nevinovat# ar p#rea unora, estep#cat. Statisticile recente au ar#tatc# marea majoritate a tinerilor \ncepvia]a sexual# \nainte de c#s#torie.Din acest motiv unii dintre tinerii carevor s# tr#iasc# aproape de Dum-nezeu se \ntreab# dac# se poaterezista ispitei p#catului.

Bine\n]eles c# da, [i mare va ficununa tinerilor care [i-au p#zit feciorianep#tat#. Fecioria nu este doar un mit,a[a cum sus]in iubitorii de desfr@u.Fecioria este starea r@nduit# deDumnezeu tinerilor care nu s-auc#s#torit.

Dar fecioria nu presupune doaraspectul fiziologic. Fecioria ceretinerilor nu doar ca p@n# la nunt# s#nu fac# dragoste, ci mai mult chiar,s# se fereasc# de \ntinarea prin m@n-g@ieri p#tima[e. Astfel de m@ng@ierimurd#resc sufletul, [i sunt primaetap# preg#titoare a \mpreun#riitrupe[ti. Este bine ca tinerii s# fiepreveni]i asupra faptului c# astfel deatingeri care \nfierb@nt# trupul nur#m@n f#r# ecou. Dup# c@t#vavreme, \mpreunarea trupeasc# vaveni de la sine.

_ntre multe anormalit#]i la careasist#m ast#zi este a[a-numita„c#s#torie de prob#“. Tinerii tr#iesc\mpreun# f#r# s# fie cununa]i. Sespune c# e mai bine s# se cunoasc#[i trupe[te \nainte de nunt#, ca nucumva s# aib# dup# aceea nepl#ceri[i s# se despart#. Dar aceasta esteo mare \n[elare.

Sute de ani familiile cre[tine auluat fiin]# din oameni cura]i la suflet[i la trup, care nu [i-au pus \nainteanun]ii problema „potrivirii sexuale“.{i Dumnezeu i-a ajutat ca \ntre eis# fie armonie deplin#, [i toat# via]alor a fost binecuv@ntat#.

Tinerii de ast#zi, invoc@nd c# ebine s# se cunoasc# [i trupe[te\nainte de nunt#, cad \n p#cat. {iapoi, descoperind nepotriviri sauap#r@nd ne\n]elegeri, se despart. Nua[a se ajunge la \mplinire.

P#rin]ii trebuie s#-[i creasc# fiiiastfel \nc@t, la vremea potrivit#, s#-[i \ntemeieze o familie \n care s#poat# cunoa[te dragostea [i bucuria.E bine ca ei s# duc# grija aceasta,dar nu \n sensul c# noua familie artrebui s# corespund# tuturor exigen-]elor p#rin]ilor, ci ca aceasta s# fiepe placul lui Dumnezeu.

_n afara referirilor la p#catul desfr@-n#rii b#rbatului cu femeia, nu putems# nu ne oprim aici asupra fenome-nului de r#sp@ndire a minorit#]ilorsexuale (homosexuali, lesbiene).De[i ca cet#]eni ai unei ]#ri care paredornic# de integrare european# artrebui s# manifest#m toleran]# dus#la extrem fa]# de ace[tia [i nu amavea voie s# protest#m contrap#catelor \mpotriva firii, totu[i trebuies# fim con[tien]i [i s# afirm#m c#astfel de p#cate sunt por]i deschisespre iad. Ca fii ai P#rintelui Ceresc[tim c# desfr@na]ii nu vor intra \n_mp#r#]ia cerurilor.

E bine s# \i sf#tuim pe tinerii no[trica nu numai s# se fereasc# deaceste p#cate, ci, la r@ndul lor, s#atrag# aten]ia prietenilor sau colegi-lor lor care se scald# \n astfel de

necur#]ii c# nimic nu poate faceomul pe ascuns, f#r# s# fie v#zutde Dumnezeu.

Scopul vie]ii noastre trebuie s# fiem@ntuirea. Tot ceea ce facem, totuls# se m#soare \n func]ie de aceasta:dac# ne apropiem sau nu de Dum-nezeu. Pedagogia cre[tin# este pe-dagogia m@ntuirii, a purt#rii crucii cucredin]a \nvierii. P#rin]ii care lucreaz#pentru propria lor m@ntuire, devenindcre[tini adev#ra]i, nu au nevoie dealt# [tiin]# pedagogic# dec@t deaceea de a face din copii oameniasemenea lor \n toate cele bune.Ajutorul Bisericii Cere[ti, al MaiciiDomnului, al Sfin]ilor [i al _ngeriloreste cel mai puternic ajutor pentrup#rin]ii drept-credincio[i. Ace[tia tre-buie s# foloseasc# toate momenteleprielnice pentru a se apropia deDumnezeu [i de Sfin]ii S#i. Dac# trecpe l@ng# o biseric# \n care sunt p#rti-cele din sfinte moa[te, s# nu se lene-veasc# s# intre [i s# se roage. Dac#pot ajunge la o m#n#stire, s# fac#acest efort, [i binefacerile vor fi mari.Dac# aici vor putea vorbi cu vreunc#lug#r \mbun#t#]it, s# fac# aceastaf#r# [ov#ial#. Pentru fiecare str#danie,Dumnezeu va r#spl#ti \nmul]it.

A[a cum orice p#rinte merge ladoctor atunci c@nd este bolnav, a[aar trebui s# mearg# [i la preotulduhovnic ori de c@te ori bolnav \i estesufletul, sau ori de c@te ori arenevoie de sfaturi pentru c#l#uzireafiilor s#i. _n situa]ii limit#, \n carep#rin]ii s-au dovedit neputincio[i,sfatul primit de la preot a dus laevitarea unor p#cate de care tineriierau aproape.

Sunt multe c#derile \n care potnimeri tinerii. Dar multe sunt [i c#ilede \ndreptare. P#rin]ii trebuie s# seroage mult, cu fr@ngere de inim#,pentru m@ntuirea fiilor lor.

La _nfrico[#toarea Judecat# fie-care p#rinte va da socoteal# pentrumodul \n care a purtat grij# de fiiis#i. S# nu ne fie team# c# fiii no[trivor fi prea „biserico[i“, dac# \i vom\nv#]a s# tr#iasc# \n prezen]a luiDumnezeu. S# nu ne fie team# c#,dac# nu se vor \mp#rt#[i de mici dinpl#cerile vie]ii, vor fi incapabili s#reziste \n aceast# lume plin# de r#u-t#]i [i de necazuri. Singura posi-bilitate de a rezista este tocmai de atr#i sub acoper#m@ntul sfin]eniei. S#nu le fim piedic# copiilor no[tri pecalea slujirii lui Hristos.

Dac# vom tr#i cu evlavie [i ne vomcre[te copiii \n fric# de Dumnezeu,vom dob@ndi bun#t#]ile cele ve[nice.

{i pe noi [i pe fiii no[tri ne a[-teapt# _mp#r#]ia cerurilor. Ne a[-teapt# M@ntuitorul Hristos \nconjuratde cetele \ngere[ti [i de Soborultuturor Sfin]ilor.

Doamne, Dumnezeul nostru, CareTe-ai \ntrupat din Sf@nta Fecioar#Maria, binecuv@nteaz#-ne pe noi, peto]i p#rin]ii dreptcredincio[i [i pe copiiino[tri, miluindu-ne dup# mare milaTa. Tu e[ti virtutea noastr#, Tu e[tisc#parea noastr# [i izb#vitorul nostru!Ajut#-ne s# trecem biruitori de ispitelecare ne \nconjoar#, ca s# ajungem\mpreun# \n _mp#r#]ia cerurilor [i s#ne bucur#m cu to]i _ngerii [i Sfin]ii defrumuse]ile cele ve[nice. Amin!

Preot Costel GAVRIL~

Prietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lorPrietenii [i influen]a lor

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 2februarie 2015

S@mb#t#, 23 februarie, \n salasporturilor “Ada Nechita” din Muni-cipiul B#ile[ti, s-a desf#[urat fazajude]ean# a Olimpiadei Na]ionale aSportului {colar la handbal feminin[i masculin. Organizatorii acestei edi]iiau fost Inspectoratul {colar Jude]eanDolj \n colaborare cu Clubul Sportiv

Salat# cu jum#riCine ar fi crezut c# dup# ce sl#nina s-a \nnobilat [i \[i

zice “bacon” sau “kaizer”, [unca nu mai poate fi dec@tadus# de la Praga, s# mai aib# cineva ochi [i pentrubietele “jum#ri”?! [i totu[i, o salat# cu aceste delicioase“resturi” ale cuconeturilor rubiconde de mai sus nu estecu nimic mai prejos, gustos [i foarte savuros!

Ingrediente: 500g cartofi, jum#ri (la ochi [i preferin]#),3-4 castrave]i mura]i, o ceap# ro[ie, 2-3 ou#,150 g sosde mu[tar, p#trunjel, sare, piper.

Preparare:1. Se pun cartofii la fiert t#ia]i cubule]e, cu un praf de

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVAN, Claudia B~DELEFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCUCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Regal handbalisticla “Ada Nechita”

Municipal “Progresul” B#ile[ti, com-peti]ia fiind condus# de responsabilulComisiei Jude]ene de Handbal MihailGun#, inspectorul [colar de specia-litate Alin Vancea [i pre[edintele CSM“Progresul” B#ile[ti, Florin Duinea.

S-au \nt@lnit [apte echipe de hand-bal, patru de fete (Liceul Energetic

Craiova, Liceul CFR Craiova, Liceul“Elena Cuza” Craiova [i LiceulTeoretic “Constantin Br@ncoveanu”D#buleni) [i trei de b#ie]i (LiceulEnergetic Craiova, Liceul “TraianVuia” Craiova [i Liceul Teoretic“Mihai Viteazul” B#ile[ti).

Dup# [edin]a tehnic# \n care au foststabilite orele [i ordinea jocurilor, laora 9,45 a \nceput spectacolul sportiv.

_n grupa A a fetelor, Liceul Ener-getic a \ntrecut Liceul CFR cu scorulde 24-9, calific@ndu-se \n finala mare,pe care urma s# o joace cu Liceul“Elena Cuza”, c@[tig#toarea grupeiB, cu scorul de 28-5 \n urma joculuicu forma]ia Liceului din D#buleni.Echipa care a terminat pe locul I afost a Liceului Energetic, \nving@nd-o pe cea a Liceului “Elena Cuza” cuscorul de 20-17, iar finala mic# adju-dec@ndu-[i-o echipa Liceului CFR,care s-a impus \n fa]a Liceului Teore-tic “Constantin Br@ncoveanu” D#bu-leni cu scorul de 14-8.

Trec@nd la b#ie]i, meciurile au avuto tent# de duritate, de b#rb#]ie,]in@ndu-ne \ntr-o tensiune ame]itoare,echipa noastr# impun@ndu-se \nc#din primul meci cu scorul de 26-6 \n

fa]a Liceului “Traian Vuia”. _n meciulsecund Liceul Energetic a \nvinsechipa Liceului “Traian Vuia” cu scorulde 27-6, ce avea s# o duc# \n meciuldecisiv pentru primul loc, cu echipaLiceului “Mihai Viteazul” B#ile[ti.

Astfel, \n jurul orei 14, s-a disputatprima pozi]ie, \ntre Liceul EnergeticCraiova [i Liceul “Mihai Viteazul”B#ile[ti. Putem spune c# meciul afost unul “pe via]# [i pe moarte”, ceidoi arbitri (ce fac parte din ComisiaJude]ean# de Handbal a ClubuluiSportiv {colar Dolj), f#c@nd fa]# cugreu atmosferei ap#s#toare at@t dinteren, c@t [i din tribunele s#lii de sport“Ada Nechita”. Meciul s-a terminat cuvictorie pentru echipa noastr#, care a\nvins echipa Liceului Energetic, cuun scor categoric de 20-11, \naplauzele iubitorilor de handbalprezen]i \n tribunele s#lii de sport.

Pe aceast# cale trebuie s# aducemmul]umiri handbali[tilor no[tri, care aumuncit foarte mult la antrenamente dar[i \n jocurile oficiale ale competi]iei:Laz#r Robert, St#noi Alexandru, BadeaAdrian, Milovan Mihai, Radu Cosmin,Rogoz Ionu], Voicea Valentin, StanciuRaul, Mitric# Andrei, Mitran Lucian,

Ne]a R#zvan, Neac[u Daniel. Tot-odat# mul]umim at@t antrenoareiLupu Ioana (Cu]a), care a formatace[ti copii minuna]i, antren@ndu-i [id@ndu-le sfaturi tehnico-tacticeimportante \n drumul lor spre aceast#victorie, c@t [i profesorului B#lun#Cristian, actualul antrenor al actualeiechipe a Liceului “Mihai Viteazul”B#ile[ti.

Sper#m ca [i \n urm#toarele me-ciuri, b#ie]ii no[tri s# aib# inspira]iaunui joc bun, a unei tactici c@[tig#-toare, a[a cum au fost \nv#]a]i demici de c#tre cea mai sufletist# an-trenoare, bucur@ndu-ne suflete[te cuvictoriile din meciurile ce vor urma.

Marian MILOVAN

Episodul 1Cititorii fideli ai Gazetei \[i amintesc

de dl. T#nase Paraipan [i avatarurilesale [i poate c# [i-au pus \ntrebareafireasc# asupra aceea ce s-a \nt@m-plat \n continuare [i cu cealalt#eroin#. Ei bine, dup# desp#reirea ceatumuluoas# [i “tumefiant#”, Zizi [iTase au urmat \n mod normal caleatribunalului. Onorat# instan]# \n sus,onorat# instan]# \n jos, c@ra-m@ra, \ntrei luni s-a ob]inut divor]ul. Zizicolinda acum continentul al#turi deTil# alias Tony, [oferul de T.I.R.

Din Spania \n Fran]a, Germania,Austria, Elve]ia, Italia. Bl#nurile luate,a[a ca de partaj la plecare, au fostrepede transformate \n euroi cu cifrede cinci zerouri bucata, c#ci a[a dup#cum bine [ti]i, \n Occident se duce ocampanie feroce \mpotriva bl#nurilornaturale, care presupun sacrificareafaunei, milit@ndu-se pentru celesintetice, astfel \nc@t cine se afi[eaz#cu o “natural#” este considerat# ade-v#rat# “ pies# de elicopter”. La toateastea s-a ad#ugat [i tenc#l#ul devaluteanu, plus bijuteriile [i vreo dou#trei tablouri, a[a \nc@t Zizi Cioc#nes-cu, fost# Paraipan, mica para[ut#,dispunea de un capital bunu], cam ojuma’ de million [i mai bine, fiind pre-

Cu para[uta \n Europag#tit# s# se lanseze \n afaceri pet#r@m european. Dintre toate metro-polele uniunii, cel mai mult o atr#geauvestita [i mult l#udata Rom#. Acolo,de altfel, dup# spusele lui Til#, TIR-istul, se afla o colonie de rom@na[i,pe care avea s#-i cunoasc# [i ea,care se ocupau cu “lucruri” mai multsau mai pu]in oneste, dar care nuerau certa]i cu legea, fiind cu to]ii pl#-titori de taxe de tot felul… La ad#pos-tul unei umbrele generoase, la o \n-ghe]at# [i un suc, departe de c#lduranemiloas#, Zizi se g@ndea la ce aveasau ar putea s# fac# pentru a demarao “treab#” profitabil#. _n acest timp, sesim]i fixat# insistent de un individ dela o mas# al#turat# care o priveaaproape obraznic. F#r# a ar#ta team#sau re]ineri, \l lu# la \ntreb#ri \n limbanoastr# neao[# [i cu accente ap#sa-te: “Ce bagi b# oglindeal# la nicoval#cu sparanghelu la mine ca m#d#rasula fofoloanc# ai? F#, tu e[ti rom@nc#f#, tu e[ti Zizi a lu‘ nea PetreCioc#neasa! Cioc#nescu b#i... da tucine e[ti? Cum f#, proasto, nu m# maicuno[ti, eu sunt Nicu Bolboroa[c# deeram cu fra]ii t#i, f#, la [coal#, laprimar#! Cu #la mare, repetentu’, Ion,de-i zicea #[tia cum dracu dom’le...“Muci-\n-Bot”, c# tot timpul \i curgea

nasul [i n-avea batist#, iar pe cel#laltmai mic Tri]#, \l strigau “b#i PapaBobo”, c# era mort dup# bomboane[i dropsuri [i avea m@inile lipicioase[i murdare! Da b#i, acu` \mi amintescde tine, da’ ce dracu-mi zb@rn@iaig#oacea cu privirea, sau credeai c# os#-mi moar# troleele de fric#, #? Ho,b#i t@nto, nu s#ri ca icra din biboan]#,te fixam atent c#-mi p#reai cunoscut#[i nu [tiam de unde s# te iau!

Ia zi mai bine ce blaturi sau vreoober[mecherie ai pe aici? P#i b#, eum# ]in cu Tril# Cauciuc, cu camio-nul… Aha, cl#mp#ul #la de la voi depe strad# ca s# vezi, a ajuns pros-t#l#ul s# conduc# un TIR [i \nc# peafar#… eee, bravo lui, a[a, zi maideparte… M#i nene, p#i cum s#-]ispun, am banu [i a[ vrea s# inves-tesc… Da’ c@nd naiba ai f#cut tuat@]ia bani c# alde tac’tu era mai slabla pung#, [antierele nu prea maimerge, m#’ta are pensia mic#…?!

B#i gutufane, p#i eu am fost m#ri-tat# cu un p@r]@it de bo[orog, da’era grangur da’ grandea b#, cu lovinci[i conturi de ]echini la sarsana [i-n

b#nci, b#! P#i [i? {i ce? La divor] mi-am tras capitalu’ [i i-am dat lustru’ lapapuci! Ei, a[a sifoneaz# f#, c# peaici chiar dac# m#turai trotuarul [i]ineai bucile la caldar@m, ca s# zica[a, [i tot nu aveai at@ta b#net! _nfine, la ce te-ai g@ndit? B# [tii ce, unhotel mic a[a de o stea, dou# acolo,cur#]el, cu un b#rule], o gust#ric#, dis-cret, feti]e, etc [i tot tac@mul! M#i fato,tu te-ai n#scut \n zodia Porcului [i cugura \n rahat, nu te sup#ra dar a[ase spune \n popor despre cei careau noroc! Hai m#i, z#u, cum a[a?Ascult# aici cad@no, \n cartier undesuntem [i noi cantona]i este un ovreib#tr@n, unu I]ic Pezzevengovici, care]ine un hotel a[a cum ai vrea tu, camponosit c# nu prea-i merge, de… edoar hotel, m# rog… Mai are [i ocas#, dou# de amanet cu care semai scoate, dar ar cam vrea s# seretrag#. Cred c# ai putea s# \ncercis# cumperi cl#direa. De acord, daractele? Avem [i avocat, o corcitur#,pe signor Fabrizio Pitpalac, omulnostru care \nv@rte h@rtiile!

Zis [i f#cut, dup# vreo dou# zile,Til#, Zizi, Pitpalac [i noul lor prieten,pe numele lui Italian Nino Bimbolucci,\l abordar# pe mo[neagul cu hotelul[i dup# c@teva ore de tratative sem-nar# actele, iar Zizi se v#zu proprie-tareas# de stabiliment. Cu ce bani \imai r#m#seser#, renov# cl#direa [i\[i f#cu rost de o re]ea de fete dispusela c@[tig pentru favoruri u[oare, fetecare lucrau prin supermarket-uri,coafeze sau \ngrijitoare de b#tr@ni [ila care le sur@dea ideea unui venitsuplimentar practic@nd \n timpul libercea mai veche meserie, pe baz# detelefon, c#m#ru]a, plata [i arivederci!

Odat# cu cl#direa, a fost preluat [ipersonalul “auxiliar”, l#sat ca “mo[te-nire”, anume trei haidamaci pl#ti]i,prip#[i]i prin preajma noului hotel-bordel , pardon, “Casa de odihn#Benvenutto” [i care erau gata s#intervin# \n caz de scandal : Sandro(Sande T#un), Stefano(Fane Cata-falc) [i Luigi (Lel# Mu[tiuc), boxangiidec#zu]i, cu pumnii ghiulea, “colegi”de patru clase cu fra]ii [i verii lui Zizidin mahalaua urbei natale, aciuia]i nuse [tie cum, sau \n ce \mprejur#ri \nmarele [i anticul ora[. Pe l@ng# ceitrei pui de giol, a fost preluat [i CarloCaftelli, “il poliziotto stradale”, omullegii \n cartier, care-[i avea [i el“pinca” lui pus# deoparte precumuiumul la moar#.

Afacerea mergea ca pe roate.Dup# c@]iva ani, Zizi se mai f#cu cuun hotel pe malul Adriaticii, avea [iun lan] de pizze-rii, vreo cinci, [asela num#r, iar Til# nu mai era cami-noagiul cel sfrijit [i slugarnic. Deve-nise patron, avea firm# “TyllerTransporter Comp.”, [ase camioane,tot at@tea dube [i niscaiva taxiuri.Crescuse burta, \nflorea [i chelia, cemai, gagistru plin de bi[tari [imarafe]i.

Nimic din amintirile de odinioar#,(doar vreo c@]iva ani \n urm#), nup#rea s# le umbreasc# via]a celordoi “oameni ajun[i” acum [i care \[ipermiteau orice…

Unde erau tarabele nenorocite dinpia]# pe care le \nchiria furibund Zizisau certurile cu Paraipan? Departe…\ngropate de mult \n memoria dulcea uit#rii… dar sistemul vegheaz#!

Va urmaMihnea LIC

sare. Dup# ce s-au fiert, se las# la r#cit \ntr-un castron.2. Se adaug# castrave]ii mura]i, t#ia]i rondele [i ceapa

ro[ie t#iat# julien. Sare [i piper dup# gust.3. Separat se fierb ou#le \n ap# cu sare pentru a nu

se sparge; dup# ce au fiert, se las# \n ap# rece c@tevaminute pentru a fi cur#]ate mai u[or.

4. Se taie ou#le felii [i se pun peste cartofi \mpreun#cu sosul de mu[tar [i jum#rile. Se aromatizeaz# salatacu verdea]# t#iat# fin.

Sos de mu[tar (variant#): mu[tar, piper, sare, zeam#de l#m@ie, sm@nt@m#, m#rar, un strop de ulei.

Sos de mu[tar (variant#): 1 g#lbenu[, 1 lingur# mu[tardulce, 8 linguri ulei floarea soarelui, 1 lingur# ulei dem#sline extravirgin, 1 lingur# o]et balsamic, sare [i piper.

Preparare: se freac# \ntr-un castron g#lbenu[ul cumu[tarul dulce, apoi se toarn# o]etul balsamic,amestec@nd, p@n# se \ncorporeaz# \n sos; se toarn# \nfir sub]ire uleiul de floarea-soarelui, apoi cel de m#sline,av@nd grij# [i mestec@nd permanent, \n acela[i sens,s# nu se taie maioneza.

Se adaug# sare [i piper dup# gust.Acest sos este ideal [i pentru asezonarea crudit#]ilor!

GASTRONOMUS