MEMORIU DE PREZENTARE privind OBTINEREA ACORDULUI DE …

MEMORIU DE PREZENTARE IN VEDEREA OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU

Pentru proiectul “Infiintare sera in Comuna Comana Judetul Giurgiu”

MEMORIU DE PREZENTARE privind

OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

Pentru proiectul “Infiintare sera in Comuna Comana Judetul Giurgiu“

Solicitant: Lunca Neajlovului Cooperativa Agricola Comuna Comana Sat Falastoaca

Judetul Giurgiu



I. Denumirea proiectului:

Titlu proiect “Infiintare sera in Comuna Comana Judetul Giurgiu“ II. Titular:

Lunca Neajlovului Cooperativa Agricola cu sediul social In Sat Falastoaca, Soseaua Principala nr. 17A, Comuna Comana, Judet Giurgiu avand CUI 39841750 din data de 07.09.2018, Nr.. de ordine de la registrul comertului C52/2/06.09.2018 reprezentata legal prin Calota Nicusor in calitate de Presedinte domiciliat in Sat Falastoaca, Comuna Comana Judetul Giurgiu legitimate cu CI seria GG nr. 276318 emis de SPCLEP Comana la data de 07.07.2011 valabil pana la data de 13.06.2021 CNP 1770613523133.

Rasponsabil pentru protectia mediului -Presedinte Calota Nicusor Telefon 0723/6550864 E-mail: [email protected] Amplasamentul proiectului: intravilanul comunei Comana, jud. Giurgiu, identificat

prin extras de carte funciara cu numarul: CF nr. 33853, nr. Cad. 34207 in suprafata de 2.891mp. Investitiile in cadrul proiectului vor fi realizate pe o locatie noua in suprafata totala de 2891 mp teren intravilan. Spatiile se afla in folosinta solicitantului in baza unui contract de superficie incheiat la notar in data de 11.09.2018 cu o valabilitate de 15 ani. Contractul de superficie are incheierea de autentificare numarul 2922 din data de 11.09.2018 si a fost notat de catre OCPI UAT Comana Jud. Giurgiu CF 34207. Investiile din cadrul proiectului se vor realiza pe o locatie aflata in folosinta cooperativei agricole avand toate utilitatile disponibile: apa cu sistem de irigare functional, energie electrica, acaces la drumul principal al localitatii si certificat de urbanism emis pentru investitie.

Constructiile se vor amplasa in zona de campie, pe un teren fara declivitati majore. Amplasarea obiectelor pe planul general va respecta in principiu amplasarea

propusa in plansa A2 - Plan de situatie (pozitionare constructii, distante minime intre constructii, distanta fata de limitele terenului etc.).

Amplasarea serei va respecta prevederile Ordinului 119/04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, emis de Ministerul Sanatatii si publicat in Monitorul Oficial nr.127/ 21.02 2014. III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului;

Componenetele proiectului: 1. Contructie sera de legume in suprafata de 2.185 mp;

➢ Lungime: 95,00m

➢ Latime: 23,00m

➢ Tronsoane : 2 buc. De 11,50m latime

mailto:[email protected]



➢ Distanta intre arce: 2,50m

➢ Inaltimea la perete: 3,00m

➢ Inatime totala: 5,50m

➢ Suprafata construita la sol: 2.185mp

➢ Suprafata utila: 2.183,70m

➢ Suprafata construita desfasurata (supraterana): 2.185mp

➢ Regim de inaltime: Parter

➢ Volum construit : 6.551,10mc

In interiorul serei va exista o zana de procesare pentru producerea sucului de rosii (se va achizitiona o linie de fabricat suc de rosii) si producerea verzei murate (in bazine alimentare ingropate), castraveti murati si muraturi asortate.

2. Achizitie de utilaje agricole pentru productia primara;

b) justificarea necesității proiectului;

Piata de legume si fructe, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei mondiale, a reprezentat dintotdeauna un domeniu al paradoxurilor. Insuficient exploatat, segmentul fructelor si al legumelor, care este evaluat la 50 de miliarde de euro, cu o productie de 80 de milioane de tone, reprezinta doar 18% din productia agricola a Uniunii Europene. Desi alimentatia ecologica este promovata intens, datele furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca in continuare, consumul de fructe si legume de la nivel european se afla sub cantitatea recomandata de 400 de grame de persoana pe zi.

In Romania lucrurile nu stau mai bine. Productia scazuta, evaziunea fiscala si lipsa unor norme au transformat in ultimii ani piata de legume-fructe intr-o veritabila „Cenusareasa” a economiei romanesti. Lipsa reglementarilor a determinat practicarea unor preturi mari care descurajeaza consumul, iar producatorii romani, descurajati de avalansa de importuri, au renuntat sa investeasca si sa se unesca in asociatii, pentru a crea o piata competenta, la standard europene. Desi acest sector se remarca prin forta de munca relativ ieftina, costuri de procesare a materiei prime reduse si un potential ridicat pentru practicarea agriculturii ecologice, lipsa programelor de promovare a legumelor si fructelor in tari terte si pe piata interna, precum si gradul redus de competitivitate a produselor impiedica dezvoltarea acestei piete. Implementarea in 2008 de catre Ministerul Agriculturii a Strategiei Nationale pentru programele operationale in sectorul de fructe si legume care s-a defasurat intre 2009-2013, nu a dus la organizarea acestui sector. Cu toate ca oferta de produse este diversificata, valoarea adaugata a produselor este mica, mai ales din cauza lipsei cunostintelor de marketing menite sa asigure atractivitate si siguranta in fata consumatorului, a lipsei mijloacelor tehnice de sortare, ambalare, etichetare, pastrare si transport a productiei catre piata, precum si a lipsei unui sistem de planificare a productiei si de articulare a acesteia in functie de cerintele pietei. Politica acestui sector trebuie sa raspunda exigentelor pietei prin reducerea fluctuatiilor de pret si a dezechilibrului dintre cerere si oferta si sa incurajeze consumul de fructe si



legume, asigurand in acelasi timp competitivitatea produselor. Sustinerea productiei locale prin masuri legislative coerente, facilitarea accesarii fondurilor europene, crearea unui lant de distributie organizat, dar si diminuarea TVA-ului pentru legume si fructe proaspete ar contribui semnificativ la dezvoltarea acestui segment in Romania. Lantul slabiciunilor, de la productie la consum

In ciuda faptului ca Romania are un potential agricol foarte mare, fiind a cincea mare piata din Uniunea Europeana din punct de vedere al suprafetei arabile, agricultura romaneasca se caracterizeaza printr-o productivitate redusa, lucru care se reflect automat si printr-o productie relativ scazuta de legume si fructe. In perioada 2009-2017, tara noastra a produs in medie 3.700.000-5.000.000 de tone de legume si aproximativ 1.300.000-2.000.000 de tone de fructe anual.

Ca tendinta, tinerii din mediul urban consuma fructe proaspete de 2-3 ori pe

saptamana, mai rar decat majoritatea adultilor si varstnicilor, pentru care acestea nu lipsesc din alimentatia zilnica. Fructele proaspete pe care cei mai multi dintre respondenti le consuma sunt: merele (88,9%), bananele (85,1%), portocalele (73,5%), lamaile (63,8%), kiwi (43,1%), grapefruit (37,4%) etc. Pentru a consuma aceste alimente, cei mai multi dintre locuitorii din mediul urban le cumpara, 94,9% dintre respondenti mentionand aceasta sursa. Dintre cei care cumpara fructele proaspete, cei mai multi aleg sa mearga intr-un hipermarket / supermarket (81,3%), la piata pentru a cumpara de la tarani, agricultori sau alti producatori directi (64,8%) sau intr-un magazin specializat de legume / fructe (40,1%). Cei norocosi, aproape un sfert din totalul respondentilor (21,4%), in general persoane de 1845 de ani, primesc fructe proaspete de la tara (de la familie, rude, prieteni etc.).

Daca ne referim la consumul de legume proaspete, acelasi studiu arata ca peste 95% dintre participantii la acest studiu au declarat, de asemenea, ca cel putin o data pe saptamana consuma legume proaspete (36,5% le consuma in fiecare zi, 47,6% de 2-3 ori pe saptamana si 11,1% o data pe saptamana). Cu toate acestea, cei din mediul urban consuma consuma zilnic mai multe fructe decat legume. Astfel, daca in cazul fructelor proaspete, cele mai multe persoane (43,4%) au declarat ca le consuma zilnic, legumele proaspete sunt consumate cu o frecventa mai mica, majoritatea respondentilor (47,6%) declarand ca le consuma doar de 2-3 ori pe saptamana. Ca si in cazul fructelor, exista aceeasi tendinta a persoanelor mai in varsta de a consuma cu o mai mare frecventa legume proaspete, majoritatea incluzandu-le in alimentatia zilnica, pe cand tinerii, de obicei, le consuma de 2-3 ori pe saptamana. Legumele proaspete pe care cei mai multi



dintre respondenti le consuma sunt: cartofii (85,9%), morcovii (81,7%), ceapa verde (80,0%), salata verde (73,9%), ceapa uscata (73,6%), rosiile (73,6%), castravetii (71,6%), ridichile (64,2%) etc. Pentru a consuma aceste alimente, cele mai multe persoane (95,8%) obisnuiesc, ca si in cazul fructelor proaspete, sa le cumpere. Dintre cei care cumpara legumele proaspete, majoritatea aleg sa mearga intr-un hipermarket / supermarket (81,8%), la piata pentru a cumpara de la tarani, agricultori sau alti producatori directi (66,6%) sau intr-un magazin specializat de legume / fructe (40,6%). Ca si in cazul fructelor, aproape un sfert din totalul respondentilor (23,4%), in general persoane de 18-45 de ani, primesc legume proaspete de la tara (de la familie, rude, prieteni etc.).

In schimb, la importuri, Romania a fost campioana la fructe, legume şi carne in primele trei luni ale anului, sumele cheltuite depaşind 425,9 milioane de euro pentru aceste trei categorii de produse. In primul trimestru s-au importat 224.808 tone de fructe, in valoare de 154,65 milioane de euro, 203.326 tone de legume (141,27 milioane de euro) şi 81.909 tone de carne proaspata sau refrigerata, in valoare de 129,98 milioane de euro. Carnea de porc a ocupat primul loc pe acest segment cu 40.435 tone, respectiv aproape jumatate din cantitatea totala de carne importata in primul trimestru, pentru care s-au cheltuit 74,71 milioane de euro.

c) valoarea investiției;

Proiectul va fi cofinantat prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se acorda fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei pentru dezvoltarea economico – sociala a spatiului rural din Romania prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR)-Submasura 4.1 Investitii in exploatatiile agricole- Sector Vegetal.

Valoarea totala a proiectului este de 1.421.182 Euro.



d) perioada de implementare propusă;

Perioada de implementare a proiectului previzionata este de 12 luni.

Acti

vit

ati

Imp

lem

en

tare

Pro

iect

Descrierea activitatii

Luni de implementare proiect

0

Lu

na

1

Lu

na

2

Lu

na

3

Lu

na

4

Lu

na

5

Lu

na

6

Lu

na

7

Lu

na

8

Lu

na

9

Lu

na

10

Lu

na

11

Lu

na

12

0.1 Achizitie directa

servicii consultanta, elaborare proiect

A.1 Contractare/Realizare proiect tehnic

A.2

Organizarea procedurilor de

achizitie, avizare achizitii/Depunere

proiect tehnic si aprobare

A.3 Obtinere avans dupa avizarea

achizitiei

A.4

Contractare,Achizitie utilaje/lucrari de

contructii-plata utilaje/Plata lucrari

de contructii

A.5

Consultanta-achitarea serviciilor

consultanta si proiectare

A.6 Depunere cerere de

plata (2 cereri)

A.7

Vizibilitatea proiectului-

rambursarea sprijinului

Proiect propus spre finantare-activitati in implementare Implementare - 12 luni

Nr. crt.

Activitate / subactivitate Responsabil

Lu

na

1

Lu

na

2

Lu

na

3

Lu

na

4

Lu

na

5

Lu

na

6

Lu

na

7

Lu

na

8

Lu

na

9

Lu

na

10

Lu

na

11

Lu

na

12

I. Activitati desfasurate inainte de depunerea cererii de finantare

0.1

Achizitie directa servicii

consultanta, elaborare proiect

Manager de

proiect,



Proiect propus spre finantare-activitati in implementare Implementare - 12 luni

Nr. crt.

Activitate / subactivitate Responsabil

Lu

na

1

Lu

na

2

Lu

na

3

Lu

na

4

Lu

na

5

Lu

na

6

Lu

na

7

Lu

na

8

Lu

na

9

Lu

na

10

Lu

na

11

Lu

na

12

Consultant,

Proiectant

II. Activitati ce se vor desfasura dupa semnarea contractului de finantare

A.1

Contractare-semnarea

contractului de finatare cu AFIR

Manager de

proiect

A.2

Organizarea procedurilor de achizitie

Manager de proiect,

Consultant Proiectant

Pregatirea dosarului cererii de oferta, verificare si publicare

pe site

Pregatirea dosarului de consultanta, depunere spre

aprobare;Realizare si avizare

proiect tehnic

Pregatirea dosarului de achizitie

utilaje,achiiztie lucrari de contructii si dotari, depunere

spre aprobare si avizare;

A.3 Obtinere avans dupa

avizarea achizitiei

Manager de proiect,

Consultant

A.4

Achizitia utilajelor/realizarea

contructiilor prevazute

• Contractare funizori/contructori

• Plata utilaje si lucrari prin

OP

• Receptie, punere in

functiune utilaje/Receptie

contructii

Manager de

proiect, Furnizori utilaje agricole,

Contructor,

Poiectant,Diriginate de

santier,Consultant

A.5 Consultanta-plata servicii

consultanta

Manager de

proiect,

A.6 Depunere cerere de plata-rambursarea sprijinului

Manager de

proiect,

Consultant,AFIR

C

P

1

C

p

2

A.7 Vizibilitatea proiectului rambursarea sprijinului

Manager de

proiect,

Consultant,AFIR



e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente);

Au fost atasate la documentatie plansele privind planul de situatie, planul de

amplasament, plan retele, plan sera si fluxul tehnologic. Nu sunt suprafete de teren care vor fi folosite temporar.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR cuprinde urmatoarele obiective constructive:

❖ Obiectul 1 - Sera legume

❖ Obiectul 2 - Bazin rezerva incendiu

❖ Obiectul 3 - Imprejmuire incinta + poarta acces

❖ Obiectul 4 - Post transformare

❖ Obiectul 5 - Statie pompare

❖ Obiectul 6 - Platforma incinta

❖ Obiectul 7 - Stalp de iluminat cu lampa de iluminat cu sistem fotovoltaic

❖ Obiectul 8 - Bazin vidanjabil

❖ Obiectul 9 - Utilaje fara montaj

❖ Obiectul 10 - Generator electric

❖ Obiectul 11 - Amenajarea terenului

❖ Obiectul 12- Retea electrica bransament

1. Sera legume

➢ Lungime: 95,00m

➢ Latime: 23,00m

➢ Tronsoane : 2 buc. De 11,50m latime

➢ Distanta intre arce: 2,50m

➢ Inaltimea la perete: 3,00m

➢ Inatime totala: 5,50m

➢ Suprafata construita la sol: 2.185mp

➢ Suprafata utila: 2.183,70m



➢ Suprafata construita desfasurata (supraterana): 2.185mp

➢ Regim de inaltime: Parter

➢ Volum construit : 6.551,10mc

2. Bazin rezerva incendiu

Se vor realiza doua bazine din beton subterane care se vor amplasa la capatul serei,

acesta vor servi pentru irigarea care se va realiza in sera si vor fi rezerve de incendiu.

Bazinele vor fi amplasate subteran avand urmatoarele dimensiuni 6,00x2,00x5,00m, cu

o capacitate totala de 120mp. Peste bazin se va realiza o placa la nivelul pardoselii din

incinta peste care se va putea circula.

3. Imprejmuire incinta+poarta acces

Se va realiza pe o lungime de 336ml, cu o poarta de acces in incinta cu

deschidere de 4,00m. Imprejmuirea se compune din fundatii izolate 40x40x60cm din

beton simplu, stalpi metalici 5x5x250cm inglobati 50cm in fundatie, panouri din plasa

de sarma dimeniunea de 250x200cm fizate prin sudura de stalpi.

4. Post transformare

Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la linia de medie tensiune existenta

in apropiere (LEA 20 kV) printr-o extindere a acesteia si un post de transformare propriu

propus, de tip aerian. Postul de transformare se va amplasa la limita de proprietate,

avand capacitatea de 100kVA.

5. Statie de pompare

Alimentarea cu apa a serei si a instalatiei pentru stingerea incendiilor se va efectua

din put-ul existent aflat in incinta. Langa putul forat se va amplasa gospodaria de apa

pentru stingerea incendiilor.

Putul se va dota cu 2 pompe submersibile multietajate, cu debitul de 4,5-5 l/s si

inaltimea de pompare de 50 m (5 bar), cablu alimentare 50ml 4x2,5mm+set manson.

Tablou de comanda si protectia unei pompe 1x2,2kW, protectie la lipsa apa prin cos.

Grup pompare apa potabila, bazin incendiu echipat cu electropompe.

Grupul este complet echipat si gata pentru racordarea la instalatie si include

colectoarele pe aspiratie si refulare, clapeti de sene si vane de izolare (cate 2 pentru

fiecare pompa), 1 manometru, 1 senzor de presiune 4-20mA, cadru de baza si tablou de

automatizare pentru comanda pompelor cu automat de rotire pentru uzura uniforma si

contorizarea orelor de functionare.

6. Platforma incinta

Sistemul rutier al aleii de acces in cadrul incintei, avand o suprafata de 306mp,

permite circulatia vehiculelor grele, a vehiculelor autoutilitare si a vehiculelor PCI

asigurand un modul de deformatie corespunzator categoriei a II-a de strada cat si a

fluxului de vehicule etalon pe ora si sens.



In incinta se vor amenaja 3locuri de parcare care vor deservi investitia.

Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat – pietris in

suprafata de 294,00mp.O suprafata de 306,00mp din platforma incintei, de la strada

pana la sera si in fata serei, se va realiza din beton cu o grosime de 15cm.

Minim 10% din suprafata totala a terenului va fi rezervata spatiilor verzi.

7. Stalp de iluminat cu lampa de iluminat cu sistem fotovoltaic

Lampi de iluminat economice cu led care se vor folosi in ferma, se vor monta pe

stalpi in numar de 16buc.

Stalpi de iluminat perimetral cu sistem fotovoltaic care se vor folosi pentru

iluminarea perimetrului general al fermei pe timpul noptii.

Stalpii au atasat un mini-panou fotovoltaic si un acumulator care produce si

inmagazineaza energie electrica ziua care se va folosi pe timpul noptii in numar de

8buc.

8. Bazin vidanjabil

In incinta se va amplasa un bazin vidanjabil, cu un volum de 5mc. Acestea va deservi

canalizarii centralei termice si pentru canalizarea aferenta zonei de lucru din sera.

Bazinul se va achizitiona, acesta fiind realizat din polietilena si se va monta subteran.

9. Utilaje fara montaj



10. Generator

NR.

CRT.

Denumire/Tip

utilaj/echipament

Numar

bucati

Valoare /

Buc

-Lei-

Valoare fara

TVA

-Lei-

TVA

-Lei-

Total cu TVA

-Lei- Sector de

activitate

1 Tractor 90 cp 1 273,178 273,178 51,904 325,082 Productie primara

2 Tractor 70 cp 1 328,834 328,834 62,478 391,313 Productie primara

3 Plug 3 trupite 1 44,525 44,525 8,460 52,985 Productie primara

4 Plug 2 trupite 1 40,318 40,318 7,660 47,979 Productie primara

5Grapa cu discuri

independente 3m 1 72,353 72,353 13,747 86,100 Productie primara

6Grapa cu discuri

independente 2,5m 1 45,221 45,221 8,592 53,812 Productie primara

7 Presa de balotat 1 84,875 84,875 16,126 101,002 Productie primara

8 Presa de balotat mica 1 77,918 77,918 14,804 92,723 Productie primara

9 Semanatoare paioase 3m 1 61,685 61,685 11,720 73,406 Productie primara

10 Cositoare 2,2m 1 28,292 28,292 5,375 33,667 Productie primara

11 Grebla 3m 1 22,262 22,262 4,230 26,492 Productie primara

12Masina de pulverizat pt.

paioase si prasitoare 1 14,355 14,355 2,727 17,082 Productie primara

13 Plantatoare 2 randuri 1 40,448 40,448 7,685 48,133 Productie primara

14 Bilonator duplex 1 47,535 47,535 9,032 56,566 Productie primara

15 Combina de recoltat salata 1 204,072 204,072 38,774 242,846 Productie primara

16 Semanatoare legume 1 89,699 89,699 17,043 106,742 Productie primara

17 Grapa rotativa 1 37,568 37,568 7,138 44,706 Productie primara

18 Masina de ierbicidat 1 25,973 25,973 4,935 30,908 Productie primara

19 Distribuitor de ingrasaminte 1 34,785 34,785 6,609 41,394 Productie primara

20 Combinator 1 42,206 42,206 8,019 50,225 Productie primara

21 Cositoare 1,7m 1 17,624 17,624 3,349 20,973 Productie primara

22 Remorca doua axe 8t 1 53,518 53,518 10,168 63,686 Productie primara

23 Semanatoare de precizie 1 78,846 78,846 14,981 93,827 Productie primara

24 Rulota comert ambulant 2 36,176 72,353 13,747 86,100 COMERCIALIZARE

25 Masina ambalare in vid 2 15,305 30,611 5,816 36,427 PROCESARE

26 Autoizoterma 3 133,046 399,137 75,836 474,973 COMERCIALIZARE

27 Autoutilitara transport

frigorific 1 219,841 219,841 41,770 261,611 COMERCIALIZARE

28Transpaleta manuala cu

cantar 1 2,208 2,208 419 2,627

PROCESARE/Produ

ctie primara

29 Cantar electronic 1 1,099 1,099 209 1,308 PROCESARE

30 Atomizor / Pulverizator 5 2,551 12,755 2,423 15,178 Productie primara

31 Linie suc de rosii 1 23,190 23,190 4,406 27,596 PROCESARE

32 Masina de legat 1 18,181 18,181 3,454 21,635 Conditionare

33 Masina de legat cu banda 1 11,873 11,873 2,256 14,129 Conditionare

34Semanatoare automata in

tavi alveolare 1 22,726 22,726 4,318 27,044 Productie primara

35 Cantar cu etichete 1 5,798 5,798 1,102 6,899 PROCESARE

36

Rezervor subteran vertical

depozitare varza diametru

3m

7 19,280 134,961 25,643 160,604

PROCESARE

37

Rezervor subteran vertical

depozitare varza diametru

1,5m

4 12,949 51,797 9,841 61,639

PROCESARE

2,772,620 526,798 3,299,418TOTAL

LISTA UTILAJE FARA MONTAJ



Putere maxima generator - 80 kW. Este dotat cu pornire automata in caz de avarie la

sistemul de alimentare cu energie electrica a serei si poate sa sustina toti consumatorii

existenti pana la remedierea defectiunilor.

11. Amenajare terenului

Cheltuieli pentru amenajarea terenului, sunt compuse din lucrarile de decopertare si

terasare realizate pe suprafata terenului aferent investitiei ceea ce presupun cheltuieli

privind sapatura mecanizata, transportul rutier al pamantului fertil cu autobasculanta,

semanarea gazonului pe suprafetele prevazute ca spatii verzi in cadrul proiectului.

12. Retea electrica bransament-neeligibil – legatura la reteaua electrica la limita

de proprietate. Bransament electric, realizat de la reteaua electrica care se afla la limita

de proprietate, in zona accesului din DN5A, de la stalpul de electricitate. Lucrarea

necesara de bransament de la reteaua de electricitate care este in afara spatului juridic

al societatii este pe o distanta de 1,5-2,00m.

Sera legume

Structura serei este realizata din arce din otel galvanizat cu diametru de 60mm si grosime

de2.0mm. Fiecare arc este prevazut cu o bara de cultura orizontala galvanizata cu

diametrul tevii de 32mm si 2,0mm grosime, intariri „V” si lumanari verticale cu diametrul

32/28mm.

Stalpii sunt realizati din teava patrata galvanizata cu dimeniunea de 80x80 si

grosimea de 3.0mm, ranforsare interioara din teava patrata cu dimeniunea de 70x70 si

2.0mm grosime pentru stalpii laterali si cei centrali.

Intre tronsoanele serei, este instalat un jgheab din otel galvanizat de 460mm cu

grosimea peretelui de 2mm, dimensionat corespunzator si pe care vor fi fixate profilele

galvanizate pentru prinderea foliei duble inflate.

Frontoanele acoperite cu folie dubla inflata. Pe partile frontale, sera este prevazuta

cu o structura galvanizata formata dintr-un numar de 2 stalpi cu dimensiunile de

140x80mm si 3.0mm grosime si traverse cu dimensiunile de 50x30mm si 1,5mm

grosime.Doua dintre frontoane sunt acoperite cu folie dubla inflata de lunga durata cu

grosimea de 200microni.

Doua frontoane si 7,5ml din partile laterale ale serei sunt acoperite cu panouri

sandwich.Delimitarea intre zona de productie si zona tehnica se face cu policarbonat.

Acoperirea serei se face cu folie dubla inflata de lunga durata stabilizata UV,IR,

AG si cu transmisia luminii de 91%. Cei 7,5ml ai zonei tehnice sunt acoperiti cu folie

dubla inflata de 230mic. Si culoare bej.



Pentru gonflarea foliei sunt prevazute moatare de gonflare, completate de un

sistem de accesorii si by-pass.

Prinderea foliei de structura se face cu profile galvanizate di de aluminiu + clipsuri

de PVC.

Aerisiri laterale automate acestea sunt acoperite cu folie dubla si sunt prevazute

cu motoare pentru automatizare.Deschideri la coam automate, toate tronsoanele serei

sunt prevazute cu deschideri la coama simple automate cu brate de 3,40m latime.

Deschiderile vor fi actionate de o transmisie compusa din teava galvanizata cu diametrul

de 32mm, cremaliere si pinioane.

Prinderea foliei pe capetele deschiderilor se va realia cu profile adecvate din otel

galvanizat si profile de aluminiu. Fiecare deschidere va fi actionata de moatare

independente tri-fazice.Plasa protectie insecte, pentru aerisirile de la coama sunt incluse

plase anti insecte de culoare alba.Sistem de umbrire automat defolie cu insertii de

aluminiu. Actionarea se face prin intermediul unor cremaliere si a unor cabluri de otel,

puse in miscare de motoare electrice adecvate. Sistemul dee umbrire se monteaa la

nivelul barei de cultura.

Deschiderea si inchiderea ecranului termic se face in dreptul barelor de cultura si

a stalpilor din 2,5m in 2,5m.Sistemul de irigare, sera a fost impartita in doua zone pentru

a asigura un debit constant de aoa si a ave o uniforimitate cat mai buna in cele doua

zone. Sistemul de filtrare este compus dintr-un filtru semiautomat amplasat in interiorul

serei si deserveste cele dou zone.

Linia de picurare formata din tub de picurare DL 16 mm in lungime de 850 m,cu

distanta de 30cm intre duzele picuratorilor(total 2833 duze picurator), cu un debit de

2l/h/duza. Sistemul a fost impartit in 2 sectiuni de irigare,cu un necesar de 5.66 mc/h in

total pentru cele 2 zone total.

Sistemul de irigare este automatizat acesta fiind actionat de un controller cu

electrovalve pentru fiecare parcela.



Functiune

Suprafata

Utila

(mp)

Parter

ZONA DE LUCRU

PROCESARE SI

AMBALARE

265,12

CAMERA FRIG 12,00

CENTRALA

TERMICA 6,58

SERA LEGUME 1.900

Total suprafata

utila - parter 2.183,70

- profilul și capacitățile de producție;

In exploatatia “LUNCA NEAJLOVULUI COOPERATIVA AGRICOLA” odata cu

finalizarea implementarii proiectului va rezulta urmatoarea situatie :

1. Capacitati de productie primara legume :

1. Varza = 120000 kg ;

2. Castraveti = 15000 kg ;

3. Ardei = 10200 kg ;

4. Rosii = 107400 kg ;

TOTAL = 252600 kg ;

2. Capacitatea de procesare legume la finalul investitiei :

1. Varza murata = 90000 kg ;

2. Castraveti murati = 7000 kg ;

3. Ardei murat = 3500 kg ;

4. Muraturi asortate = 3500 kg ;

5. Suc rosii = 6000 kg ;

TOTAL = 110000 kg ;

In procesul de procesare se folosesc doar legume produse in exploatatia proprie,

procentul de legume procesate reprezentand :

1. Varza murata 75 % , varza comercializata proaspata 25 % ;

2. Castraveti murati 45 % , castraveti comercializati proaspeti 55 % ;

3. Ardei murat 35 % , ardei comercializat proaspat 65 % ;

4. Rosii calitatea a-III-a 10 % = suc de rosii ; rosii comercializate proaspete 85 %

(calitatea I si II ) ;

Muraturi asortate (gogonele –rosii maturate , necoapte) 5 % ;



Cantitati de materii prime folosite si consum specific pentru fiecare produs

Denumire meterie

prima

Cantitate materie prima -kg-

Cantitate sare -kg-

Cantitate apa -L-

Cantitate produs finit

-kg / L-

Denumire produs finit obtinut in urma

procesarii

1 VARZA 120000 kg 1500 kg 29000 L 90000 kg VARZA MURATA

2 CASTRAVETI 9000 kg

140 kg 1400 L 7000 kg CASTRAVETI MURATI

3 ARDEI 4000 kg

70 kg 700 L 3500 kg ARDEI MURAT

4 GOGONELE 4000 kg

70 kg 700 L 3500 kg MURATIRI ASORTATE

5 ROSII CAL a-III-a

8000 kg

30 kg 200 L 6000 L SUC DE ROSII

Venituri din solarii si sera

In baza mai multor sondaje din piata despre comercializarea de legume , au fost estimate urmatoarele preturi : Pret mediu de comercializare pe ultimii 5 ani : Ceapa verde = 0.8 ron/legatura ; Salata = 1.6 ron/bucata ; Verdeata(ridichii , leustean , patrunjel , marar) = 0.8 ron/legatura ; Castraveti = 2 ron/kg; Tomate = 2.8 ron/kg ; Ardei = 4.2 ron/kg; Varza = 1.2 ron/kg;

Cantitatile pot sa varieze in functie de multi factori : conditii meteo , imbolnavirea culturii , tipul de sol etc . Pentru a obtine cantitatile folosite in prognoza veniturilor s-a facut o medie a productiei pe ultimii 5 ani in exploatatia vizata : Ceapa verde = 600.000 legaturi/ha; Salata = 160.000 bucati / ha ; Verdeata = 400.000 legaturi / ha ; Castraveti = 50 t/ha ; Tomate = 60 t/ha (solarii) / 400 t/ha(sere); Ardei = 20 t/ha ; Varza =80 t/ha ; Suprafata totala de solarii si sere la sfarsitul perioadei de implementare va fi de 2.00 ha .

Cultura de legume in spatii protejate cuprinde 3 cicluri anuale.



- descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); Nu este cazul. Pe amplasamentul actual nu sunt contructii/instalatii/dotari - descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea;

CULTIVAREA LEGUMELOR

Lucrarile solului : Urmaresc mentinerea stratului arabil si a zonei de dezvoltare a radacinilor plantelor intr-o stare optima de afanare , aprovizionare cu apa si aer , cu o activitate microbiologica favorabila formarii humusului cat si mentinerea mobilitatii substantelor fertilizante . Prin aceste lucrari trebuie sa se mai realizeze incorporarea resturilor vegetale , a ingrasamintelor , combaterea buruienilor , pregatirea patului germinativ in vederea semanatului. Acestea incep toamna odata cu desfiintarea culturilor , continua prin aplicarea de gunoi de grajd (40-60to/ha) dupa care se incorporeaza prin aratura adanca de toamna (20cm). Primavara are loc nivelarea terenului cu ajutorul frezelor agricole sau a grapelor . Pregatirea patului germinativ se face in functie de cultura anterioara si de starea solului , evitandu-se maruntirea excesiva a solului . Modelarea solului se face prin crearea de brazde paralele inaltate cu ajutorul combinatoarelor multifunctionale . Aceasta asigura zvantarea si incalzirea mai rapida a solului , irigarea in brazde cat si eliminarea surplusului de apa in perioadele cu exces de umiditate .

Infiintarea culturilor de legume : Se poate realiza fie prin semanat direct (mazarea ) fie prin plantarea rasadurilor in camp sau in solarii. Epoca de plantare este dependenta de specificul biologic al plantelor (fotoperiodism , temperatura minima de germinare a semintelor) dar si de perioada in care se doreste obtinerea productiei , aflata in stransa concordanta cu cerintele pietei . Se disting urmatoarele epoci de plantare si semanare : • Primavara devreme : inceputul lunii martie (ceapa , usturoi , arpagic , salata etc.); • Primavara tarziu : sfarsitul lui aprilie (tomate , ardei castraveti etc); • Vara : luna iunie : se planteaza culturile succesive (varza de toamna) ; • Toamna : octombrie :specii care ierneaza (ceapa , salata etc). Adancimea de semanat difera in functie de potentialul germinativ al semintelor (intre 1 -10cm) ; Adancimea de plantat este cam aceiasi pentru toate legumele , in jur de 10cm. Semanarea semintelor cat si plantare rasadurilor se poate efectua atat manual cat si mecanizat .

Lucrari de intretinere a culturilor de legume : In conditiile climatului temperat-continental al tarii noastre , sunt necesare masuri menite sa imbunatateasca regimul termic in culturile de legume . Culturile de legume sunt adesea afectate de ingheturi (-1...-5grade C) asa incat acolo unde este posibil se recomanda utilizarea de folii de protectie cu scopul de a face recoltarea mai timpurie. • Combaterea buruienilor : se realizeaza atat manual prin prasit cat si mecanizat prin erbicidare atat preemergenta cat si postemergenta (Stomp 330EC , Fusilade Forte 15 , Sencor WG ) • Afanarea solului : mentine in zona din jurul radacinilor (spatiul de nutritie ) un echilibru optim intre continutul de aer si cel de apa al solului • Completarea golurilor sau rarirea plantelor : se realizeaza dupa ce plantele s.au inradacinat si se observa spatii goale ramase in urma uscarii plantelor plantate sau semanate initial . Scolul acestei lucrari este acela de a realiza o densitate cat mai apropiata de cea specifica fiecarei plante , asigurant astfel un randament mare la unitatea de suprafata. • Fertilizarea legumelor : Prin fertilizare se imbunatateste regimul de nutritie al plantelor , se restituie substantele extrase din sol , se suplimenteaza cantitatile de substante minerale ce stau la dispozitia plantelor .Consumul total de substante nutritive este dependent de volumul recoltei dar si de gradul de intensivitate al culturii . In functie de continutul solului in substante fertilizante , cantitatile de ingrasaminte aplicate trebuie sa asigure un raport optim intre elementele minerale ( 1-N : 0,5-P2O2 : 1,5 –K2O ) .



Aplicarea corecta a gunoiului de grajd cat si a ingrasamintelor asigura o crestere a volumului productiei In solarii consumul de substante nutritive este foarte mare astfel incat dozele de ingrasaminte trebuiesc marite , asigurand un nivel optim de salinitate si fertilitate a solului . • Irigarea : in conditiile climatice aferente tarii noastre , irigarea este obligatorie daca vrem sa avem o productie ridicata si de buna calitate pentru a putea sa o comercializam la un pret bun .Precipitatiile nu asigura necesarul de existenta al plantelor astfel incat trebuie create conditii speciale prin care in momentele de seceta sa se poata intervenii prin suplimentarea cantitatilor de apa . Continutul de apa confera pentru unele legume prospetime si fragezime , atribute fara de care legumele nu pot fi comercializate in conditii bune. In legumicultura se folosesc mai multe tipuri de irigare : -prin inundare : se cunsuma foarte multa apa -prin aspersie : nu se iriga uniform -prin picurare : cea mai indicata metoda Odata ce folosim irigarea prin picurare avem posibilitatea de a suplimenta cantitatile de substante nutritive si de ingrasaminte prin amestecarea acestora in apa de irigat . Acest proces se numeste fertirigare . • Sustinerea , palisarea : se realizeaza in solarii in scopul de conduce planta in pozitia verticala . • Copilitul : se executa in general la solanacee dar si la cucurbitacee si consta in indepartarea lastarilor care apar in locul de insertie al frunzei pe tulpina . Lucrarea se executa manual . • Carnitul : consta in inlaturarea varfului de crestere pentru a favoriza dezvoltarea fructelor • Defolierea : indepartarea frunzelor bazale care cupa o anumita perioada devin consumatori pentru planta , intrand in concurenta nutritiva cu fructele . • Stimularea fructificarii : se realizeaza prin inbaierea florilor deschise in solutie sau pulverizarea solutiei pe inflorescentele deschise in proportie de 70%. • Musuroitul : adunarea pamantului in jurul plantei pentru ca aceasta sa produca organe comestibile (cartoful). • Combaterea bolilor si daunatorilor : se face intodeauna preventiv prin asigurarea unui program strict de tratament si prin corelarea cu alte masuri menite sa aiba acest efect . Dintre acestea amintim rotatia culturilor , dezifectia solului , dezinfectia semintelor , folosirea de hibrizi cu inalta rezistenta fata da viroze , folosirea altor microorganisme benefice plantelor cu scopul de a marii rezistenta la boli si daunatori (extracte din alge marine).

Recoltarea legumelor Rezultatele economico-financiare ale activitatii de producere a legumelor sunt influentate de modul in care se realizeaza recoltarea , conditionarea , pastrarea si valorificarea acestora . Recoltarea reprezinta operatiunea care face trecerea legumelor din etapa de productie in cea destinata consumului si comercializarii. Momentul optim de recoltare este atunci cand fructul ajunge la maturitatea de consum si intruneste maximul calitatilor gustative si nutritive , sunt fragede si au aspect atractiv . Recoltarea trebuie realizata pe un timp racoros si relativ uscat pentru a prevenii deshidratarea . Se poate realiza atat manual cat si mecanizat . Depozitarea legumelor in vederea comercializarii nu poate dura foarte mult , perioada de depozitare fiind specifica fiecarei specii : tomate – 7zile , castraveti -5zile , varza -180 zile, morcov -180zile etc.

VARZA MURATA– descrierea fluxului tehnologic de obținere a verzei murate in exploatatia

“LUNCA NEAJLOVULUI COOPERATIVA AGRICOLA”

I. Depozitarea temporară Varza se depozitează în grămezi de circa 1 m înălţime, pe pardoseală de ciment din incinta spatiului tehnic . În aceste condiţii se produce o autoîncălzire a verzei, care creează condiţii optime desfăşurării procesului de fermentare.

II. Pregătirea materiei prime La varză se îndepărtează manual foile exterioare necorespunzătoare. Pentru obţinerea unui produs omogen, calibrarea se face în două grupe de calitate : căpăţâni mai mici de 1,5 Kg ; căpăţâni mai mari de 1,5Kg. După calibrarea manuala a,căpăţânilor de varză , acestora li se scot cotorul, manual cu ajutorul unui cuţit cu patru lame din oţel inoxidabil, aşezate în cruce. Îndepărtarea cotorului se face în scopul uşurării difuziei sucului din centrul căpăţânii şi pentru a favoriza o fermentare egală în toată masa produsului. Datorită conţinutului ridicat în substanţă uscată şi în acid ascorbic, o parte din cocean se poate



diviza fin şi adăuga la fermentare. Nu trebuie depăşit un anumit procent de cocean, deoarece un conţinut mare de celuloză influenţează negativ calitatea produsului. La varza destinată tocării, căpăţânile se taie în 4 – 6 bucăţi şi apoi se toacă. Cu cât este mai fină şi mai uniformă, cu atât calitatea produsului este mai bună. Maşinile moderne asigură o tăiere de 1 – 2 mm. Unele maşini au şi un dozator de sare, care permite dozarea cantităţii de sare.

III. Pregătirea saramurii Soluţia de sare, cu o concentraţie de 4,5 – 5,5% se prepară prin amestecarea cantităţii de sare cu apa necesară în diferite tipuri de vase. În ferma noastra, se folosesc instalaţii speciale de fabricare a saramurii, formate din :

• Bazine pentru prepararea soluţiei saturate de sare ; • Bazine pentru diluarea saramurii ; • Filtre pentru saramură ; • Pompă pentru transportul saramurii.

Sarea se foloseşte dizolvată, atât cu scopul de a se repartiza uniform, cât şi pentru eliminarea impurităţilor minerale pe care le conţine uneori. Pregătirea sării se face cu ajutorul dizolvatorului cu agitator, sau utilizând o instalaţie continuă de dizolvat. Varza, după ce a suferit operaţiile de prelucrare descrise anterior, este introdusă în bazine . La suprafaţă se lasă un spaţiu gol de 15 – 20 cm înălţime, în care se vor monta grătarele de presare a verzei, pentru menţinerea ei sub nivelul saramurii. Varza tocată se introduce în porţiuni mici, amestecată cu sarea corespunzătoare şi se îndeasă cu ajutorul unui mai. IV. Fermentarea produselor

Pentru a menţine o temperatură optimă de fermentare, bazinele sunt ingropate . În bazinul de fermentare de mare capacitate, temperatura se menţine la circa 200C, chiar în anotimpul rece. La vasele deschise de fermentare, la suprafaţa saramurii se poate dezvolta o peliculă de microorganisme aerobe, care consumă acidul lactic format în timpul fermentării şi zahărul rămas nefermentat, conducând la deprecierea calitativă a produselor. Îndepărtarea acestei pelicule se poate face periodic cu ajutorul unor site, însă, în acest mod, nu se îndepărtează toate microorganismele, care, pot reface pelicula în 2 – 3 zile. În acest sens, se iau măsuri de prevenire a dezvoltării microflorei la suprafaţa saramurii, prin acoperirea cu parafină sau cu folii din material plastic. Fermentaţia preliminară are loc la 200C şi se continuă la 15 – 180C.

V. Pritocirea Pentru omogenizarea saramurii şi crearea aerobiozei, la 2 – 3 zile se face pritocirea, care constă în recircularea saramurii cu ajutorul unor pompe timp de 15 – 30 minute, în funcţie de capacitatea bazinului.

VI. Depozitarea Fermentarea se consideră terminată când valorile acidităţii, pe o perioadă de 10 zile, la aceeaşi temperatură de fermentare, nu înregistrează o creştere. În această situaţie, pentru a putea fi păstrate este necesar ca temperatura de depozitare să scadă sub 100C, valoarea la care activitatea microorganismelor este aproape complet oprită, caracteristicile produsului păstrându-se 4 – 5 luni. Sucul de rosii

Valoarea alimentară şi terapeutică a tomatelor este, în primul rând, de naturămineralizantă, vitaminizantă

şi catalitică şi mai puţin de natură trofică şi energetică.Tomatele sunt în primul rînd o sursă de vitamine.

Sunt bogate în special învitamina C, A, B1, B2, sunt o sursă importantă de potasiu. O roşie oferă jumătate

dindoza zilnică necesară unui adult. În plus licopenul existent în compoziţia acestoraoferă proprietăţi

antioxidante care ajută în cazul bolilor cardiovasculare. Dacă seurmează o cură cu roşii ar trebui să se

consume între 500 şi 1000 de grame pe zi. O jumătate de kilogram mâncat zilnic accelerează metabolismul

şi reduce nivelulcolesterolului. 100 g de roşii conţin gama caroten, aproximativ 70 mg vitamina B1,25 mg

vitamina C şi cantităţi mari de vitamina B2,PP si B6. Cu cît roşiile sunt maimici ca volum, cu atît cantitatea

de vitamina C este mai mare. În rosii se mai gasesc oseric de elemente indispensabile vieţii omului ca:

clor, sulf, fosfor, fier, calciu, cupru,magneziu, bor, iod, mercur, fluor etc, precum şi cantităţi mici de

acidmalic, acidcitric, acid tartric etc. Deşi au o valoare calorică mică, respectiv 26 de calorii/100 g,datorită

bogăţiei în vitamine, săruri minerale, microelemente etc., sunt absolutnecesare în hrana omului.



Recoltate la maturitatea fiziologică, roşiile se consumă imediat în stare proaspătă sub formă de salată

simplă sau în amestec cu alte legume (ardei, castraveţi, ceapă,usturoi, mărar, pătrunjel). Este adevărat că

prin fierbere şi conservare se degradează omare parte din vitamine, dar se păstrează sărurile minerale şi,

mai ales, licopenul careeste uşor absorbit de organismul uman.La fabricarea sucului de tomate se utilizează

şi materiale auxiliare cum ar fi: apa,sarea şi zahărul, care adesea au un rol determinant asupra însuşirilor

calitative şivalorii nutritive a produsului finit. Din acest motiv cunoaşterea caracteristicilor materialelor

auxiliare contribuie în mod eficient la optimizarea proceselor tehnologice şi evitarea unor defecte calitative

a produsului finit.

Apa

Apa reprezintă unul din factorii esenţiali în desfăşurarea proceselor de producţie înfabricile de conserve.

Apa utilizată în scopuri tehnologice: spălare, opărire, sterilizaresau pentru prepararea lichidelor de umplere,

a amestecurilor, ce intră în componenţa produselor trebuie sa corespundă condiţiilor tehnice de calitate

impuse de GOST18294-2004 ”Apa potabilă”. Apa folosită în procesele tehnologice ale industrieialimentare,

trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a produselor

alimentare, să fie potabilă şi să aibă caracteristici organoleptice corespunzătoare. Duritatea apei

influenţează direct calitatea sucului detomate. Se recomandă utilizarea apei cu duritatea mai ridicată pînă

la 12 grade germane, în care scop se adauga clorură de calciu. Dacă apa este prea alcalină, produsele se

înmoaie şi îşi pierd forma, iar dacă este prea dură materia prima devinerigidă şi se prelucrează greu.

Sarea

Din punct de vedere chimic, pe lîngă clorura de sodiu (97-98%) sarea conţine şi săruri de magneziu, calciu

şi potasiu sub formă de sulfaţi sau cloruri. Prezenţa în sarea unei cantităţi de clorură şi sulfat de magneziu

peste 0,15% îi măreşte higroscopicitatea şi îi conferă gust amar. Trebuie să corespundă cerinţelor de

calitate conform normativelor tehnice impuse de GOST 13830-97 ,,Sare pentru uz alimentar.Condiţii

tehnice generale”

Zahărul

Calitatea zahărului se poate stabili rapid chiar şi prin examen organoleptic.Cristalele trebuie să fie uscate,

albe, fără gust şi/sau miros străin. În soluţia de 25%concentraţie în zahăr trebuie să fie complet solubilă

fără sediment şi fără corpuristrăine.La producerea sucurilor din tomate se interzice utilizarea substanţelor

aromatice,şi anume a celor naturali, sintetici şi/sau identici celor naturali.

Fluxul tehnologic al extragerii sucului de rosii :

1. Transportarea rosiilor care in urma recoltarii , sortarii si ambalarii au suferit deteriorari

calitative ;

2. Recepţia calitativă in functie de gradul de deteriorare ;

3. Păstrarea la o temperature de maxim 4 grade Celsius ;

4. Spălarea se face in bazin , cu apa potabila pentru inlaturarea impuritatilor ;

5. Zdrobirea are loc in masina de stors ;

6. Strecurarea grosieră este realizata de catre masina de tocat ;

7. Extragerea sucului se face in vase de inox cu capac ;

8. Omogenizarea se asigura prin agitatie manuala ;

9. Ambalarea se face manual in borcane curate , sterilizate ;

10. Depozitarea se face in camera cu temperatura controlata pentru o perioada determinate

de timp la maxim 10 grade .

In exploatatia “LUNCA NEAJLOVULUI COOPERATIVA AGRICOLA” odata cu finalizarea implementarii

proiectului va rezulta urmatoarea situatie :


1. Varza = 120000 kg ;




3. Ardei = 10200 kg ;

4. Rosii = 107400 kg ;

TOTAL = 252600 kg ;







TOTAL = 110000 kg ;

In procesul de procesare se folosesc doar legume produse in exploatatia noastra , procentul de legume

procesate reprezentand :




8. Rosii calitatea a-III-a 10 % = suc de rosii ; rosii comercializate proaspete 85 % (calitatea I si II ) ;

Muraturi asortate (gogonele –rosii maturate , necoapte ) 5 % ;


Denumire meterie prima


Cantitate sare -kg-

Cantitate apa -L-

Cantitate produs finit -kg / L-

Denumire produs finit obtinut in urma procesarii

1 VARZA 120000 kg 1500 kg 29000 L 90000 kg VARZA MURATA 2 CASTRAVETI 9000 kg 140 kg 1400 L 7000 kg CASTRAVETI

MURATI 3 ARDEI 4000 kg 70 kg 700 L 3500 kg ARDEI MURAT 4 GOGONELE 4000 kg 70 kg 700 L 3500 kg MURATIRI

ASORTATE 5 ROSII CAL a-III-a 8000 kg 30 kg 200 L 6000 L SUC DE ROSII

- materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora;

In exploatatia “LUNCA NEAJLOVULUI COOPERATIVA AGRICOLA” odata cu

finalizarea implementarii proiectului va rezulta urmatoarea situatie :


1. Varza = 120000 kg ;


3. Ardei = 10200 kg ;

4. Rosii = 107400 kg ;

TOTAL = 252600 kg ;









TOTAL = 110000 kg ;

In procesul de procesare se folosesc doar legume produse in exploatatia proprie,

procentul de legume procesate reprezentand :




12. Rosii calitatea a-III-a 10 % = suc de rosii ; rosii comercializate proaspete 85 %

(calitatea I si II ) ;

Muraturi asortate (gogonele –rosii maturate , necoapte) 5 % ;


Denumire

meterie prima


Cantitate sare -kg-

Cantitate apa -L-

Cantitate produs finit

-kg / L-

Denumire produs finit obtinut in

urma procesarii

1 VARZA 120000 kg

1500 kg 29000 L 90000 kg VARZA MURATA

2 CASTRAVETI 9000 kg 140 kg 1400 L 7000 kg CASTRAVETI MURATI

3 ARDEI 4000 kg 70 kg 700 L 3500 kg ARDEI MURAT

4 GOGONELE 4000 kg 70 kg 700 L 3500 kg MURATIRI ASORTATE

5 ROSII CAL a-III-a

8000 kg 30 kg 200 L 6000 L SUC DE ROSII

Venituri din solarii si sera

In baza mai multor sondaje din piata despre comercializarea de legume , au fost estimate urmatoarele preturi : Pret mediu de comercializare pe ultimii 5 ani : Ceapa verde = 0.8 ron/legatura ; Salata = 1.6 ron/bucata ; Verdeata(ridichii , leustean , patrunjel , marar) = 0.8 ron/legatura ; Castraveti = 2 ron/kg; Tomate = 2.8 ron/kg ; Ardei = 4.2 ron/kg;

Varza = 1.2 ron/kg; Cantitatile pot sa varieze in functie de multi factori : conditii meteo ,

imbolnavirea culturii , tipul de sol etc . Pentru a obtine cantitatile folosite in prognoza veniturilor s-a facut o medie a productiei pe ultimii 5 ani in exploatatia vizata : Ceapa verde = 600.000 legaturi/ha; Salata = 160.000 bucati / ha ; Verdeata = 400.000 legaturi / ha ;



Castraveti = 50 t/ha ; Tomate = 60 t/ha (solarii) / 400 t/ha(sere); Ardei = 20 t/ha ; Varza =80 t/ha ; Suprafata totala de solarii si sere la sfarsitul perioadei de implementare va fi de 2.00 ha .

Cultura de legume in spatii protejate cuprinde 3 cicluri anuale. - racordarea la rețelele utilitare existente în zonă; Instalatii de alimentare cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa a cladirilor si a instalatiei pentru stingerea incendiilor se va

efectua dintr-un put forat, existent in incinta. Putul forat se va dota cu pompe

submersibile care vor refula intr-o conducta principala de distributie Dn 100 mm (PE 110

mm) montata subteran, prin cate un racord de polietilena HD PE 100, cu diametrul de

63 mm (Dn 50 mm) montat subteran.

Reteaua de apa pentru stingerea incendiilor se va realiza de asemenea cu

conducte din polietilena de inalta densitate HD PE 100, cu diametrul de 110 mm (Dn 100

mm) montat subteran si va porni de la statia de pompare apa antiincendiu, respectiv

hidrantii exteriori de incendiu, amplasati pe langa calea de acces principala din incinta.

Instalatii sanitare

Apa calda se va asigura de la centrala termica amplasata, prevazuta cu

serpentina pentru producere apa calda.

Sistemul de distributie pentru alimentare cu apa rece, respectiv pentru

alimentarea cu apa calda de consum se va face prin distributie ramnificata. Trecerea prin

pereti se face prin tuburi de protectie (mansoane de protectie).

Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reteaua exterioara la bazinul

vidanjabil, conform planului de situatie.

Conductele de distributie de apa rece si apa calda de consum din sera se vor

executa cu tevi de PPR.

Conductele de canalizare vor fi executate din tevi PVC sau PVC K in interior

si PVC kg in exterior. In centrala termica se va monta un sifon de pardoseala DN100,

pentru colectarea si eliminarea apelor provenite din eventuale scurgeri accidentale sau

goliri.

Instalatii electrice

Cladirile se vor dota cu instalatii electrice de iluminat si prize de utilizare

generala. Iluminatul general se va asigura la un nivel mediu de 100 – 300 lx, in functie

de destinatia spatiilor si se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi

fluorescente compacte, tubulare sau lampi cu LED, dupa caz.



In birouri, vestiare, sala de mese etc. se vor prevede corpuri tip FIRAG, la

carantina si salile cu cerinte deosebite de igiena se vor utiliza corpuri tip FIDA, iar in

spatiile umede si centrala termica se vor utiliza corpuri tip FIPAD, etanse.

In spatiile tehnice si de productie (CT, statia de pompare si hala crestere si

ingrasare purcei) se vor prevede prize mono si trifazate, pentru alimentarea unor utilaje

sau echipamente specifice.

Instalatiile electrice din cladire se vor realiza cu conductori din cupru cu izolatie PVC, tip

FY, MYY-J sau similar, montati in tuburi de protectie sub tencuiala. Aparatele electrice

(intrerupatoarele simple, duble, de capat sau cruce si prizele) se vor monta in doze de

aparataj ingropate sub tencuiala.

In fiecare cladire se va monta cate un tablou electric de distributie, alimentat

printr-o coloana trifazata cu cablu 5x16 – 5x50 mmp, dupa caz, montata subteran, de la

dulapul de distributie de joasa tensiune montata la postul de transformare. Masurarea

consumului de energie electrica se va face in punctul de delimitare indicat in ATR de

catre furnizorul de energie electrica.

In tablourile electrice de distributie ale cladirilor se vor prevede echipamentele

de protectie adecvate (dizjunctoare magneto-termice monofazate si trifazate, dupa caz)

atat pentru protectia tabloului, la intrare, cat si pentru fiecare circuit. Receptorii din

cladire se vor alimenta prin circuite de mono sau trifazate de iluminat, prize sau forta,

dupa caz.

Se va realiza protectia la electrocutare prin atingere directa cu ajutorul

dispozitivelor diferentiale cu sensibilitatea de 300 mA din dulapul de distributie de joasa

tensiune, inainte de intrarea in tablourile secundare, si respectiv de 30 mA la circuitele

de prize si fota.

Instalatii electrice exterioare:

Iluminatul exterior se va prevede pentru zonele carosabile din proximitatea

constructiei, si in zona intrarilor, prin instalarea corpurilor de iluminat de tip exterior,

montate pe stilpi metalici, echipate cu lampi fluorescente compacte sau cu LED. Acestea

se vor comanda automat, prin releu crepuscular, sau manual, prin intermediul unui

selector rotativ.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la linia de medie tensiune

existenta in apropiere (LEA 20 kV) prin racord la postul de transformare propus in incinta.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției;



- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; Amplasarea constructiilor, se va realiza respectandu-se planul de situatie realizat

in conformitate cu normele in vigoare si zonele de protectie ale utilitatilor si drumurilor

din vecinantatea parcelei.Pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar s-a insituit o

superficie pe o perioada de 15ani.Pe teren nu exista servituti nici drept de preemtiune,

nu este o zona de utilitate publica.Avand la baza certificatul de urbanism, acesta este

actul ce reglementeaza demararea investiei, pana la urmatoarea etapa, mai exact

autorizatia de construire.Investitia este propusa in zona de campie, acesta este intr-o

zona defavorizata, potentialul agricol al zonei este foarte ridicat.

Calea de acces cea mai accesibila la investia propusa, este din drumul national 5A.

Se va propune realizarea unui acces din acest drum, aflat in proprietatea domeniului

public.Drumul de acces la teren este propus a se realiza betonat, accesul se poate realiza

foarte usor la teren.Drumul de acces se afla in inventarul domeniului public al comunei

Comana.Accesul principal la investitie se face prin nord-ul parcelei studiate, cu acces din

drumul national 5A, drum asfaltat, aflat in domeniul public.

- resursele naturale folosite în construcție și funcționare; - Stratul de fundare este un orizont loessoid prafos -argilos, cafeniu galbui, macroporic,

plastic consistent - plastic vartos, cu compresibilitate mare -foarte mare, sensibil la

umezire;

- Nivelul hidrostatic apare la 8,5 - 10,0 m adancime de la suprafata

terenului natural, avand caracter fluctuant.

Tinand cont de natura terenului se fac urmatoarele recomandari de fundare;

Fundarea directa pe teren natural

Pentru fundarea directa,pe teren natural, se recomanda:

- Adancimea minima de fundare este de 1,00m de la cota terenului natural;

- Executarea si indepartarea totala a stratului de umplutura;

- In cazul in care, prin excavarea umpluturilor până la terenul bun de fundare, cota

fundului sapaturii este sub cota de fundare , ducerea la cota se va face cu pamant

loessoid , curat, compactat in straturi succesive de 10-20 cm grosime , cu ajutorul maiului

mecanic;



In vederea imbunatatirii in suprafata a stratului sensibil la umezire de sub fundatii, se

recomanda compactarea cu maiul mecanic sau manual;

Fundarea constructiei se va face pe o retea de talpi continui din beton armat sau pe

fundatii izolate sub stalpi, legate intre ele prin grinzi;

La dimensionarea fundatiilor se recomanda o presiune conventionala de calcul in

gruparea fundamental de incarcari;

Pconv= 150 Kpa

Presiunea conventionala recomandata corespunde unei adancimi de fundare de eel putin

1,00m si pentru latimea B=1,00m; Dimensiunea minima a fundatiei nu va fi mai mica de

0,6m; pentru latimi ale fundatiei B=0,6m, presiunea conventionala de calcul se va lua

2/3 din valoarea latimii B=1,0m, iar pentru latimi intermediare se va interpola liniar.

Norme si recomandari care vor fi respectate

Umpluturile din jurul fundatiilor se vor executa din pamant loessoid curat (fara material

de umpiutura sau resturi vegetale) prin compactare cu maiul mecanic sau manual, in

straturi de 10 -15 cm grosime;

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata.

La proiectarea si executarea cladirii se va tine seama de prevederile Normativului

P7/2000, privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare,

executie, exploatare).

- metode folosite în construcție/demolare;

Conformare

generala

Constructia proiectata se aseaza pe un teren fara declivitati

majore

Infrastructura

Infrastructura

Fundatiile sunt de tipul fundatii izolate, asezate pe doua directii

ortogonale, formate din grinzi din otel galvanizat.

Stalpii suprastructurii metalice pornesc din fundatiile de beton

armat. Partea inferioara a fundatiilor se gaseste la -1,60m fata

de cota parterului. Sapatura se va realiza manual sau

mecanizat in functie de disponibilitati, iar ultimii 20 cm de

sapatura se vor efectua manual inaintea turnarii betonului de

egalizare.



Suprastructura

Suprastructura constructiei este realizata din tevi din otel

galvanizat, dispuse dupa 2 directii principale ortogonale.

Dimensiunile si modul de realizare au rezultat in urma

dimensionarii structurii in conformitate cu normele, standardele

si normativele in vigoare. Sistemul spatial a fost calculat,

dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua eforturile

care apar in structura in timpul exploatarii normale sau pe

durata actiunii unor incarcari exceptionale (in Romania cea mai

uzuala este seismul) cu un anumit grad de siguranta.

Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din

urmatoarele acte normative:

- Normativ N112-04 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor;

- Normativul P100-96 pentru seism;

- NP005-96-Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de

constructie din metal.

Materialele prevazute:

- betonul armat de clasa C16/20 pt. blocul de fundatie, C20/25

pentru grinzi de fundatie si suprastructura respectand

urmatoarea reteta: ciment tip SR IIR-32.5, raportul apa-ciment

a/c=0.65 maxim, dozaj minim ciment c=350kg, agregate cu

maxim=16mm, lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea

t=10020mm

- betonul din placa parterului ±0,00 va fi C20/25 si va avea

grosimea de 15cm ;

- armaturi din otel beton PC52 si OB37.

- peretii de inchidere sunt de tip panouri termoizolante cu

izolatie spuma poliuretanica (clasa de combustibilitate C0);

Executarea lucrarilor de beton armat se va face respectand

prevederile NE 012-99 Cod de practica privind executarea

lucrarilor de beton si beton armat.

Verificarea calitatii lucrarilor se va efectua conform

Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de

lucrari (de la sapatura pana la inchideri).



Pe toata durata executiei se vor respecta: Regulamentul privind

protectia si igiena muncii in constructii – Buletinul constructiilor

nr. 5-8/1993; Normele generale de protectia muncii B.C. nr.

1/1996; Legea protectiei muncii nr. 90/1996.

- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;

Sera legume

Structura serei este realizata din arce din otel galvanizat cu diametru de 60mm si

grosime de2.0mm. Fiecare arc este prevazut cu o bara de cultura orizontala galvanizata

cu diametrul tevii de 32mm si 2,0mm grosime, intariri „V” si lumanari verticale cu

diametrul 32/28mm.

Stalpii sunt realizati din teava patrata galvanizata cu dimeniunea de 80x80 si

grosimea de 3.0mm, ranforsare interioara din teava patrata cu dimeniunea de 70x70 si

2.0mm grosime pentru stalpii laterali si cei centrali.

Intre tronsoanele serei, este instalat un jgheab din otel galvanizat de 460mm cu

grosimea peretelui de 2mm, dimensionat corespunzator si pe care vor fi fixate profilele

galvanizate pentru prinderea foliei duble inflate.

Frontoanele acoperite cu folie dubla inflata. Pe partile frontale, sera este prevazuta

cu o structura galvanizata formata dintr-un numar de 2 stalpi cu dimensiunile de

140x80mm si 3.0mm grosime si traverse cu dimensiunile de 50x30mm si 1,5mm

grosime.Doua dintre frontoane sunt acoperite cu folie dubla inflata de lunga durata cu

grosimea de 200microni.

Doua frontoane si 7,5ml din partile laterale ale serei sunt acoperite cu panouri

sandwich.Delimitarea intre zona de productie si zona tehnica se face cu policarbonat.

Acoperirea serei se face cu folie dubla inflata de lunga durata stabilizata UV,IR,

AG si cu transmisia luminii de 91%. Cei 7,5ml ai zonei tehnice sunt acoperiti cu folie

dubla inflata de 230mic. Si culoare bej.

Pentru gonflarea foliei sunt prevazute moatare de gonflare, completate de un

sistem de accesorii si by-pass.

Prinderea foliei de structura se face cu profile galvanizate di de aluminiu + clipsuri

de PVC.



Aerisiri laterale automate acestea sunt acoperite cu folie dubla si sunt prevazute

cu motoare pentru automatizare.

Deschideri la coam automate, toate tronsoanele serei sunt prevazute cu deschideri

la coama simple automate cu brate de 3,40m latime. Deschiderile vor fi actionate de o

transmisie compusa din teava galvanizata cu diametrul de 32mm, cremaliere si pinioane.

Prinderea foliei pe capetele deschiderilor se va realia cu profile adecvate din otel

galvanizat si profile de aluminiu. Fiecare deschidere va fi actionata de moatare

independente tri-fazice.

Plasa protectie insecte, pentru aerisirile de la coama sunt incluse plase anti insecte

de culoare alba.

Sistem de umbrire automat defolie cu insertii de aluminiu. Actionarea se face prin

intermediul unor cremaliere si a unor cabluri de otel, puse in miscare de motoare electrice

adecvate. Sistemul dee umbrire se monteaa la nivelul barei de cultura.

Deschiderea si inchiderea ecranului termic se face in dreptul barelor de cultura si

a stalpilor din 2,5m in 2,5m.

Sistemul de irigare, sera a fost impartita in doua zone pentru a asigura un debit

constant de aoa si a ave o uniforimitate cat mai buna in cele doua zone.

Sistemul de filtrare este compus dintr-un filtru semiautomat amplasat in interiorul

serei si deserveste cele dou zone.

Linia de picurare formata din tub de picurare DL 16 mm in lungime de 850 m,cu

distanta de 30cm intre duzele picuratorilor(total 2833 duze picurator), cu un debit de

2l/h/duza. Sistemul a fost impartit in 2 sectiuni de irigare,cu un necesar de 5.66 mc/h in

total pentru cele 2 zone total.

Sistemul de irigare este automatizat acesta fiind actionat de un controller cu

electrovalve pentru fiecare parcela.

Functiune

Suprafata

Utila

(mp)

Parter

ZONA DE LUCRU

PROCESARE SI

AMBALARE

265,12



Functiune

Suprafata

Utila

(mp)

Parter

CAMERA FRIG 12,00

CENTRALA

TERMICA 6,58

SERA LEGUME 1.900

Total suprafata

utila - parter 2.183,70

- relația cu alte proiecte existente sau planificate; Nu este cazul - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Nu au fost luate in calcul alte alternative tehnice/constructive - alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor); Instalatii electrice :

Alimentare cu energie electrica a obiectivului se va realiza de la postul de transformare propus in incinta cu o capacitate de 100kVA. In functie de solutia tehnica stabilita de catre ENEL se va realiza racordul electric, acesta poate sa fie aerian sau subteran. Instalatii de alimentare cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa a cladirilor si a instalatiei pentru stingerea incendiilor se va

efectua dintr-un put forat, existent in incinta. Putul forat se va dota cu pompe

submersibile care vor refula intr-o conducta principala de distributie Dn 100 mm (PE 110

mm) montata subteran, prin cate un racord de polietilena HD PE 100, cu diametrul de

63 mm (Dn 50 mm) montat subteran.

- alte autorizații cerute pentru proiect. DSP/DSVSA/APM, GNM, Acord de Mediu IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: Nu e cazul. În prezent pe amplasamentul propus pentru realizarea acestui

proiect este liber, respectiv nu există instalații și construcții.



V. Descrierea amplasării proiectului:

Investitiile in cadrul proiectului vor fi realizate pe o locatie noua in suprafata totala de 2891 mp teren intravilan. Spatiile se afla in folosinta solicitantului in baza unui contract de superficie incheiat la notar in data de 11.09.2018 cu o valabilitate de 15 ani. Contractul de superficie are incheierea de autentificare numarul 2922 din data de 11.09.2018 si a fost notat de catre OCPI UAT Comana Jud. Giurgiu CF 34207. Investiile din cadrul proiectului se vor realiza pe o locatie aflata in folosinta cooperativei agricole avand toate utilitatile disponibile: apa cu sistem de irigare functional, energie electrica, acaces la drumul principal al localitatii si certificat de urbanism emis pentru investitie. Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes

naturale sau construite;

Nord: drum nationa 5A

Sud: proprietate privata

Vest: proprietate privata

Est: proprietate privata

Au fost atasate planse privind amplasamentul proiectului propus.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile: A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu: a) protecția calității apelor: Alimentarea cu apa a cladirii si a instalatiei pentru stingerea incendiilor se va efectua

dintr-un put propus in incinta. Langa putul forat se va amplasa gospodaria de apa pentru

stingerea incendiilor, formata din rezervor pentru apa sub forma de bazin subetran din

beton.

Bazinul de incendiu va fi amplasat subteran realizat din beton cu pereti cu grosime de

30cm si va avea o capacitate de 120mc.

Putul forat se va dota cu pompe submersibile care vor refula intr-o conducta

principala de distributie Dn 100 mm (PE 110 mm) montata subteran, prin cate un racord

de polietilena HD PE 100, cu diametrul de 63 mm (Dn 50 mm) montat subteran.

Reteaua de alimentare cu apa potabila si tehnologica este formata din conducta

principala de distributie, care leaga putul cu capatul cladirii principale, realizata cu

conducte polietilena de inalta densitate HD PE 100, cu diametrul de 110 mm (Dn 100



mm) montat subteran. De la conducta principala de distributie de apa se va alimenta si

sera, prin racorduri subterane din polietilena, cu diametrul de 63 mm (Dn 50).

Reteaua de apa pentru stingerea incendiilor se va realiza de asemenea cu

conducte polietilena de inalta densitate HD PE 100, cu diametrul de 150 mm (Dn 100

mm) montat subteran si va porni de la statia de pompare apa antiincendiu, situat intre

putul forat si cladirea sera, respectiv hidrantii exteriori de incendiu, amplasati pe langa

calea de acces principala din incinta. Pe partea dreapta a caii principale de acces ce

traverseaza sera se vor amplasa 2 hidranti de incendiu exteriori supraterani si 1 hidrant

interior Dn 80, la distanta minima de 5 m fata de cladiri si 2 m fata de calea de acces.

Alimentarea cu apa a gospodariei de apa pentru stingerea incendiilor se va realiza din

conducta principala de alimentare cu apa, printr-un racord de polietilena HD PE 100, cu

diametrul de 90 mm (Dn 75 mm) montat subteran.

Evacuarea apelor uzate din sera se va face divizat, in functie de natura si

provenienta acestora, astfel :

- apele uzate menajere se vor colecta in bazinul vidanjabil amplasat in

apropierea serei;

- apele meteorice colectate de pe acoperis, considerate conventional curate,

vor fi dirijate prin jgeaburi deschise direct spre bazin rezerva de incendiu.

Instalatii sanitare

Apa calda se va asigura de la centrala termica amplasata, prevazuta cu

serpentina pentru producere apa calda.

Sistemul de distributie pentru alimentare cu apa rece, respectiv pentru

alimentarea cu apa calda de consum se va face prin distributie ramnificata. Trecerea prin

pereti se face prin tuburi de protectie (mansoane de protectie).

Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reteaua exterioara la bazinul

vidanjabil, conform planului de situatie.

Conductele de distributie de apa rece si apa calda de consum din sera se vor

executa cu tevi de PPR.

Conductele de canalizare vor fi executate din tevi PVC sau PVC K in interior

si PVC kg in exterior. In centrala termica se va monta un sifon de pardoseala DN100,

pentru colectarea si eliminarea apelor provenite din eventuale scurgeri accidentale sau

goliri.

Ape uzate in ferma vegetala:

Se va asigura colectarea apelor uzate menajere si rezultate din procesare intr-un

bazin vidanjabil, cu montaj ingropat.



Asigurarea functionarii hidrantilor va fi asigurata de rezerva de incendiu V=120mc,

rezervor ingropat, si grup de pompare de incendiu containerizat.

O posibila sursa de poluare accidentala a apelor este cea cu carburanti si lubrifianti de catre utilajele folosite in timpul executiei lucrarilor. Pentru a asigura in timpul activitatii masurile de protectie a apelor , este necesar sa fie respectate urmatoarele :- utilajele sa nu aiba pierderi (scurgeri) de carburanti sau lubrifianti, prin intretinerea acestora conform cartii tehnice si cerintelor legale - apele menajere generate de personal in cursul activitatilor de constructie va fi asigurat cu toalete ecologice mobile, pe baza de contracte cu operatorii autorizati, care vor asigura si serviciile de colectare si evacuare adecvata a acestui tip de ape uzate b) protecția aerului:

In perioada realizarii obiectivului (executiei lucrarilor): *noxe degajate la functionarea si circulatia utilajelor *praf rezultat la executarea lucrarilor de excavatii (cresterea concentratiei de praf, de 2 - 3 ori mai mari, fata de valorile uzuale) *circulatia mijloacelor de transport cu materiale de constructii *nivelarea pamantului in exces rezultat din excavatii

Masuri de protectie a mediului prevazute in proiect *verificarea periodica a functionarii utilajelor si a mijloacelor de transport *in perioadele secetoase, udarea suprafetelor inainte de inceperea excavatiilor manipularea cu grija deosebita a materialelor pulverulente la prepararea materialelor de constructie (pt. mortarele si betoanele care se prepara pe loc, cu precizarea ca 98% din cantitatea de betoane si mortare se vor prepara in instalatii centralizate - statii de betoane si se vor transporta cu autobetoniere, pompe de beton)

Emisii de poluanti in aer, in perioada de exploatare a obiectivului: Sursa de poluare a aerului o constituie arderea combustibilului solid in centrala

termica.

Se propune un sistem de incalzire cu ulei ars alcatuit din

1. ARZATOR ULEI ARS 2 trepte - FNDP 45/2 TL 2. CAZAN OTEL ENERSAVE PLUS EN250 - 291 KW

c) protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:

In aceasta faza, sursele de zgomot si vibratii sunt produse de actiunile propriu-

zise de



munca mecanizata. Astfel in timpul executarii lucrarilor de organizare de santier, sursele de zgomot, sunt date de utilajele in functiune, ce deservesc lucrarile. Aceste activitati au un caracter discontinuu, fiind limitate in general numai pe perioada

zilei. In perioada de exploatare: Potentiale surse de poluare fonica pe perioada de functionare pot proveni de la:

transportul auto; Nivelul de zgomot estimat la limita incintei este de max. 30-400dB (A) si se incadreaza in limitele admise de STAS in vigoare. d) protecția împotriva radiațiilor: Nu exista surse generatoare de radiatii. e) protecția solului și a subsolului: Vor fi amenajate spatii speciale pentru colectarea si stocarea temporara a deseurilor

(ambalaje ale materialelor de constructii, deseuri provenite din resturi ale materialelor de constructii), astfel incat deseurile nu vor fi niciodata depozitate direct pe sol. Toate deseurile vor fi eliminate controlat de pe amplasament in baza contractelor incheiate cu

firme specializate. In perioada de exploatare: Prin proiectul propus, tinand cont de tehnicile aplicate nu vor

fi alterate calitatea solului si a apelor freatice din zona de amplasare. f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice: Lucrarile prevazute in proiect nu vor afecta ecosistemele terestre si acvatice, intrucat instalatiile sunt amplasate in interiorul incintei societatii. g) protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public: Proiectul nu va avea impact asupra asezarii umane. h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: Faza de executie Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul Organizarii de santier sunt: • menajere de la: - personalul angajat; • reziduuri industriale. - slamuri de beton, deseuri metalice; • reziduuri curente: - hartii, ambalaje, cauciucuri uzate, plastic, sticla: • reziduuri specifice periculoase: - uleiuri folosite de la masini si echipamente de constructie.



Deseurile menajere din cadrul Organizarii de santier – generate de personalul angajat Colectarea deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor de construire se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere. Deseurile curente, cat si cele specifice vor fi precolectate si depozitate pe o platforma amenajata. Deseurile vor fi depozitate pe sorturi (tipuri) si vor fi predate periodic, pe baza de bon sau contract, agentilor economici atestati pentru acest gen de activitate (colectare si preluare).

Slamurile de beton se vor depozita temporar pe o platforma betonata dupa care se va utiliza la amenajarea drumurilor interioare iar surplusul se evacueaza impreuna cu deseurile menajere la cea mai apropiata platforma de deseuri.

Deseurile tehnologice rezultate din activitatile de constructie vor fi gestionate in conformitate cu natura lor: deseurile reciclabile vor fi recuperate si revalorificate prin unitati specializate, iar deseurile nevalorificabile nepericuloase vor fi depozitate in containere special amenajate si vor fi evacuate in depozitul de deseuri nepericuloase. Faza de exploatare: Deseurile menajere rezultate dupa punerea in functiune a obiectivului se vor depozita in pubele inchise ermetic intr-un spatiu special amenajat situat in incinta amplasamentului

Se vor crea conditii pentru colectarea selectiva, pe tipuri, a deseurilor de ambalaje, in conformitate cu legislatia in vigoare. Deseurile de natura vegetala (legume resturi de la curatarea acestora) cca 4000 kg pe an.

Acestea se vor depozita temporara intr-un container metalic, acoperit si vor fi predate crescatori de animale din judet. Masuri pentru minimizarea deseurilor produse: se va realiza monitorizarea utilizarii eficiente a materialelor

identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii

deseurilor

participarea activa si angajamentul personalului de la toate nivelurile cu privire la

minimizarea generarii deseurilo i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase: Nu este cazul.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului, transporturilor rutiere, precum si a legislatiei privind calitatea in constructii, protectia muncii si prevenirea incendiilor. In cadrul raportului cat si a studiului s-au respectat prevederile legislatiei romane in domeniul protectiei mediului. Legislatia romana cuprinde, in principal, urmatoarele:

• Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului,



• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului,

• Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,

• Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu,

• Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Principalele standarde si normative avute in vedere:

Pentru protectia calitatii aerului • Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de

prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator,

• Ordinul nr. 462/1993 - Conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere.

Pentru protectia impotriva zgomotului • STAS 10009/1988 – Acustica Urbana. Limite admisibile ale nivelului de

zgomot, • Hotararea Guvernului nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea

nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor,

• Hotararea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental,

• Ghid din 30/06/2006 – Metode interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din zonele industriale de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor.

Pentru protectia calitatii apei • Legea apei nr. 107/1996, versiune actualizata la data de 29.08.2004, • Legea nr. 458/2002 – Conditii de calitate pentru apa potabila, • Hotararea de Guvern nr. 930/2005 – Norme speciale privind natura si

marimea zonelor de protectie sanitara, • Ordinul nr. 161/2006 – Normativ privind clasificarea calitatii apelor de

suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, • NTPA 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu

poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali,

• NTPA 002/2002 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare,

• Hotararea de Guvern nr. 352/2005 – privind modificarea si completarea H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,

• STAS 9450-1988 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole.



Pentru protectia calitatii solului • Ordinul nr. 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului.

Pentru protectia florei si faunei • Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

• Ordinul nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexelor nr.2, 3, 4 si 5 la Ordonanta de urgenta nr. 236/2000,

• Hotararea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone,

• Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

• Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor natural, a florei si faunei salbatice.

Peisaj • Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,

Florenta.

Arheologie • Legea nr. 462/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei

Guvernului nr. 43/2000 privind patrimoniul arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.

Deseuri • Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si

a deseurilor de ambalaje, • Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor,

• Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase,

• Hotararea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu modificarile ulterioare,

• Ord. nr. 210/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura,

• Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001.

Substante periculoase • Hotararea de Guvern nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care

prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.



B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

Caracteristicile impactului potential: - In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solului: depozitarea

materialelor de constructii, depozitarea deseurilor, mijloacelor de transport. Constructorul va aplica proceduri de lucru specifice si va adopta masuri tehnice pentru protectia solului in vederea prevenirii producerii de poluari accidentale pe parcursul

realizarii lucrarilor propuse. In etapa de executie impact redus asupra mediului. Impactul asupra apelor:

Alimentarea cu apa se realizeaza- din gospodaria proprie. Apa va fi utilizata astfel:

-apa pentru uz menajer -apa pentru udare plante. Apele uzate menajere sunt evacuate la bazinul vidanjabil.

Apele pluviale conventional curate se vor prelua si dirija catre limita amplasamentului. Impactul asupra aerului:

-mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul. -instalatiile frigorifice din cadrul sectiei de sortare/depozitare legume. Aceasta

functioneaza pe baza de freon ecologic. Impactul asupra solului:

Pentru factorul de mediu sol exista o probabilitate redusa a unei poluari potentiale, avand

in vedere ca acestea se pot datora doar unor accidente sau a gestionari neconforme a deseurilor.

Impactul zgomotului si vibratiilor:

Potentiale surse de poluare fonica pe perioada de functionare pot proveni de la:transportul auto; Nivelul zgomotului se incadreaza in limitele admise de STAS in vigoare.

Impactul asupra biodiversitatii:

Nu au fost identificate aspecte de mediu care ar putea deveni semnificative pentru flora si fauna, cu atat mai mult cu cat impactul general prognozat prin infiintarea sere nu va fi semnificativ.

a) Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha)- Nu este cazul. b) Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie- Nu este cazul.

c) Modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare-Nu este cazul.

d) Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale-Nu este cazul. e) Modificarea/distrugerea populatiei de plante -Nu este cazul.

f) Modificarea/distrugerea rutelor de migrare -Nu este cazul. g) Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica -Nu este cazul. h) Degradarea florei din cauza lipsei luminii, a compactarii solului, a modificarii conditiilor

hidrogeologice, impactul potential asupra mediului-Nu este cazul. Amplasamentul investitiei, care face obiectul evaluarii se afla in vecinatatea unor arii protejate si nu le afacteaza.

Impactul asupra peisajului:

In vecinatatea obiectivului propus nu se afla zone utilizate in scop recreativ care ar putea fi afectate in sens negativ de activitatile care se vor desfasura pe amplasament.

Impactul asupra mediului social si economic:

Obiectivul propus determina un impact potential pozitiv din punct de vedere al:



- pietii de munca; - investitiilor locale si dinamicii acestora.

Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

Obiectivele din cadrul proiectului nu vor avea un impact asupra patrimoniului istoric si cultural. Extinderea impactului-local, numai in zona de lucru, pe perioada executiei si functionarii

obiectivului. Marimea si complexitatea impactului: impact redus pe perioada de constructie si a functionarii obiectivului.

Probabilitatea impactului: este redusa, numai pe perioada functionarii obiectivelor aferente proiectului de investitie Durata, frecventa si reversibilitatea impactului-nu este cazul VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă. - monitorizarea parametrilor calitativi ai apei potabile;

- monitorizarea restitutiei apei uzate; - colectarea si depozitarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri

generate; - realizarea etanseitatii corespunzatoare a instalatiilor de colectare al apelor

uzate si intretinerea adecvata a acestora in vederea evitarii poluarii subsolului si a apelor subterane; - automonitorizarea emisiilor in faza de executie (urmarirea concentratiilor de

poluanti) are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile

competente si se va executa de catre seful de santier, dirigintele de santier si persoana insarcinata cu problemele de mediu in cadrul societatii. IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele). B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

https://lege5.ro/Gratuit/gm2donzwga/directiva-nr-75-2010-privind-emisiile-industriale-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii-reformare-text-cu-relevanta-pentru-see?d=2018-12-11

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdmnrtgm/directiva-nr-18-2012-privind-controlul-pericolelor-de-accidente-majore-care-implica-substante-periculoase-de-modificare-si-ulterior-de-abrogare-a-directivei-96-82-ce-a-consiliului-text-cu-relevanta-pe?d=2018-12-11

https://lege5.ro/Gratuit/gi3dsmruga/directiva-nr-82-1996-privind-controlul-asupra-riscului-de-accidente-majore-care-implica-substante-periculoase?d=2018-12-11

https://lege5.ro/Gratuit/gi3tinjxge/directiva-nr-60-2000-de-stabilire-a-unui-cadru-de-politica-comunitara-in-domeniul-apei?d=2018-12-11

https://lege5.ro/Gratuit/gi3tsmjwha/directiva-privind-deseurile-si-de-abrogare-a-anumitor-directive-text-cu-relevanta-pentru-see?d=2018-12-11



X. Lucrări necesare organizării de șantier:

Organizarea de santier va fi amplasata in incinta, pe suprafata libera de constructii.

Avantajele pe care le reprezinta amplasarea organizarii de santier pe amplasament sunt: - costuri reduse pt transportul materiilor prime si a materialelor

- utilizarea rationala a utilajelor sau instalatiilor. Dotarile aferente organizarii de santier, tinandu-se cont de durata lucrarilor, pot

fi:

-depozit de materiale; -sector de alimentare cu apa si energie -dotari PSI-sector de depozitare a deseurilor

-sector de depozitare a solului vegetal. XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:

Pentru prevenirea, reducerea si minimizarea efectelor adverse semnificative

asupra mediului se vor efectua urmatoarele lucrari directe: - lucrari de nivelare a terenului (unde este cazul)

Organizarea de santier si managementul lucrarilor au in vedere afectarea suprafetei de teren numai in limitele arealului construit. Respectarea normelor

de intretinere si reglare a parametrilor tehnici de functionare a echipamentelor utilizate limiteaza impactul acestora asupra mediului. XII. Anexe - piese desenate: Planse desenate: A1 Plan de incadrare in zona A2 Plan de situatie A2’ Plan de situatie retele A 3 Plan Sera A 7 Flux tehnologic Coordonate stereo 70. XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului

https://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice?pid=48878121&d=2018-12-11#p-48878121

https://lege5.ro/Gratuit/ge2donzuge/legea-nr-49-2011-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice?d=2018-12-11



proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970; Se va contrui o sera in satul Falastoaca Comuna Comana care se afla in REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA A D M I N I S T R A Ț I A P A R C U L U I N A T U R A L C O M A N A R.A. Cooordonate stereo 1970 X -301235,91 X-594031,19 b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA A D M I N I S T R A Ț I A P A R C U L U I N A T U R A L C O M A N A R.A. ROSPA0022 ROSCI0043 c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului;

Datorita faptului ca investitia se va face in zona intravilana a Satului Falastoaca aceasta nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar din zona. d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

Proiectul se va implementa cu aviz de la REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA A D M I N I S T R A Ț I A P A R C U L U I N A T U R A L C O M A N A R.A. e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; Impactul potential asupra speciilor si habitatelor este nesemnificativ. f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare. XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: Nu este cazul XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

Solicitant

Lunca Neajlovului Cooperativa Agricola

Presedinte Calota Nicusor

Documents

MEMORIU DE PREZENTARE privind OBTINEREA ACORDULUI DE …