MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI …apmmm-old.anpm.ro/upload/149635_MM_2020-11-18 COMUNA... · 2020. 11. 23. · Prezentul Memoriu de Prezentare se referă la proiectul

S.C. ENG GREEN S.R.L. CUI: RO 26326290 Nr. ord: J12/2364/2009

ROMANIA, 400174, Cluj-Napoca, Str.Horea nr. 3; Tel: 0723 547 431; Fax: 0372 871 146; E-mail: [email protected]

1

MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU

OBŢINEREA

ACORDULUI DE MEDIU

,, REALIZAREA UNITĂȚII DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE ȘI ELECTRICE ÎN COGENERARE DIN BIOMASĂ ȘI A REȚELEI DE

DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE DIN COMUNA SĂCĂLĂȘENI,

JUDEȚUL MARAMUREȘ ’’

ELABORATOR : S.C. ENG GREEN S.R.L, str. Horea, nr. 3, Cluj-Napoca, județul Cluj

BENEFICIAR: Primăria Comunei Săcălășeni

Punct de lucru: parcela de 12650 mp, nr cadastral 52190, comuna Săcălășeni,

județul Maramureș (amplasare centrală termică biomasă)

mailto:[email protected]



2

Octombrie 2020




3

CUPRINS

A. Denumirea proiectului ............................................................................................. 6

B. Titularul proiectului .................................................................................................. 6

C Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect ....................................... 6

C.1 Rezumatul proiectului .............................................................................................. 6

C.2 Justificarea necesității proiectului ......................................................................... 8

C.3 Valoarea investiţie.................................................................................................. 10

C.4 Perioada de implementare propusă ..................................................................... 10

C.5 Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului/localizarea

proiectului ........................................................................................................................ 10

C.6 Elementele specifice proiectului propus ............................................................. 20

C.7 Descrierea fluxurilor specifice ale proiectului propus ........................................ 30

D Descrierea Lucrărilor de demolare ....................................................................... 48

E. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI ......................................................... 48

F. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA

MEDIULUI ALE PROIECTULUI ........................................................................................ 48

F.1 Surse de poluanți și instalații pentru reținerea evacuarea și dispersia poluanților

în mediu ............................................................................................................................ 48

F.2 Utilizarea resurselor naturale, in special al solului, a terenurilor, a apei si a

biodiversitatii ................................................................................................................... 65

G. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate in mod semnificativ

de proiect ......................................................................................................................... 66

H. Prevederi pentru monitorizarea mediului ............................................................ 66




4

I. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE ......................... 67

J. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ............................................. 67

K. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTITIEI ...................................................................................................................... 68

L. ANEXE –PIESE DESENATE ................................................................................... 68

M. PENTRU PROIECTE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART 28

OUG 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE,

CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ȘI FAUNEI SALBATICE,

APROBATA CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA 49/2011, CU

MODIFICARI SI COMPLETARI ULTERIOARE, MEMORIU VA FI COMPLETAT CU

URMATOARELE .............................................................................................................. 69

N. PENTRU PROIECTE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU

APELE, MEMORIU VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE

DIN PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE. .......................................................... 69




5

INTRODUCERE

Prezentul Memoriu de Prezentare se referă la proiectul „REALIZAREA UNITĂȚII

DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE ȘI ELECTRICE ÎN COGENERARE DIN

BIOMASĂ ȘI A REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE DIN COMUNA

SĂCĂLĂȘENI, JUDEȚUL MARAMUREȘ ’’ a titularului ,,Comuna Săcălășeni’’ jud

Maramureș. şi a fost elaborat în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 5 E

la Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului.

Prin proiectul de faţă se propune o soluție de producere de energie termică (1500

kW) în sistem centralizat, pentru alimentarea cu energie termică a clădirilor deținute și

ocupate de Comuna Săcălășeni în care se desfășoară, pentru o perioadă de funcționare

de 20 de ani.

Pentru proiectul de faţă, conform prevederilor Legii nr.292/2018, titularul Comuna

Săcălășeni a depus la APM Maramureș Notificarile privind intenţia de realizare a

proiectului. În urma analizei Notificării, APM Maramureș a decis necesitatea parcurgerii

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea Memoriului de

Prezentare pentru investiţiile mai sus amintite.

Conform deciziei etapei de evaluare iniţială nr 1354/11.12.2019, proiectul intră sub

incidenţa prevederilor Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului, putând fi încadrat în Anexa nr. 2, la punctul 3 litera a) ,,

instalații industriale pentru producerea energiei electrice, termice și a aburului tehnologic,

altele decât cele prevăzute în Anexa 1, și lit b ,, instalații industriale pentru transportul

gazelor, aburului și apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele

decât cele prevăzute în anexa nr 1

Conform deciziei etapei de evaluare iniţială, proiectul nu intră sub incidenţa art.

28 din O.U.G nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul nu intră sub incidența prevederilor art 48 și 54 din Legea apelor 107/1996

cu modificări și completări ulterioare.

Pentru proiectul menționat anterior s-a emis certificatul de urbanism nr

50/27.08.2020.




6

A. DENUMIREA PROIECTULUI

„REALIZAREA UNITĂȚII DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE ȘI

ELECTRICE ÎN COGENERARE DIN BIOMASĂ ȘI A REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A

ENERGIEI TERMICE DIN COMUNA SĂCĂLĂȘENI, JUDEȚUL MARAMUREȘ’’

B. TITULARUL PROIECTULUI

DENUMIREA TITULARULUI Primăria Comunei Săcălășeni, jud

Maramureș, str Unirii nr 87.

, CIF 3627390, cod poștal 437280

Tel./fax 0262-289333 fax 0362-780129

Email: primărie@săcălășeni.ro

Numele persoanei de contact Dl primar Emilian-Gheorghe POP

Primar Dl Emilian-Gheorghe POP

C. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT

C.1 Rezumatul proiectului

Prin proiectul de faţă se propune o soluție de producere de energie termică (1140

kW) în sistem centralizat, pentru alimentarea cu energie termică a clădirilor deținute și

ocupate de Comuna Săcălășeni în care se desfășoară, pentru o perioadă de funcționare

de 20 de ani şi anume:

Școala Gimnazială și Grădinița Săcălășeni;

Sala de Sport și Poliția Săcălășeni;

Primăria Săcălășeni;

Centrul Local de Informare turistică Săcălășeni;

Dispensar Uman Săcălășeni;

Cămin Cultural Săcălășeni (în construcție);

Dispensar Culcea;

Școala și Grădinița Culcea;

mailto:[email protected]:primărie@săcălășeni.ro



7

Cămin Cultural Culcea;

Școala și Grădinița Coruia;

Cămin Cultural Coruia;

Centru păstrare tradiții Coruia.

Centrala termică se va amplasa pe un teren proprietate a comunei Săcălășeni și va avea

în componența sa următoarele:

-instalația termică,

-schimbător de căldură,

-pompe,

-vane,

-vase de expansiune,

-sistem de automatizare.

Instalatia tehnologica este compusa din:

Generator pe gaz

• Schimbator de caldura,

• Pompe de circulatie agent termic,

• Vane si vase de expansiune specifice acestui tip de instalatie,

• un controler electronic,

• Sistem de piroliza.

Sistemul ce reprezintă centrala termică împreună cu echipamentele necesare

(pompe, distribuitoare, schimbator de caldura principal, sistem automatizare, etc.) se

montează în clădire nouă ce urmează a fi construită.

Racordul cladirii centralei termice propuse se face la utilitatile existente în zonă,

atât pentru apa tehnologică cât și la energie electrică.

Distribuția energiei termice se va realiza prin țeava OL preizolată cu plecare din

centrala termică, iar în fiecare clădire consumator final al energiei termice produse prin

acest sistem se va monta câte un schimbător de căldura, care va realiza schimbul termic

între instalația de încălzire centrală și instalația clădirii respective.

Centralele individuale existente în fiecare clădire vizată de investiție se vor păstra

pentru a putea prelua sarcinile de vârf, în cazul în care situațiile impun, așa cum rezultă

din condițiile de funcționare pentru fiecare tip de instituție publică ce folosește clădirea.

Dimensiunile terenului: poligonal neregulat, cu laturile conform ridicării topografice

vizate de OCPI.

Regim de înălțime pentru clădirea în care se va amplasa centrala termică:

-Hmax cornișă (strașină) 6 m;

-H max coamă propusă 6 m față de cota zero stabilită;

-suprafața construită totală pe parcelă Sc=1000 mp;

-POT propus 15%;

-Suprafața desfășurată pentru clădirea propusă -Sdp=1100 mp




8

-Suprafața utilă totală pentru clădirea propusă Su=1000 mp.

Construcția proiectată se încadrează în:

- CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ “C” (conform HGR nr. 766/1997, Legea

nr.10/1995, ordin M.L.P.A.T. 31/N/1995);

- CLASA “II” DE IMPORTANȚĂ (conform P100-1/2006 și STAS 10100/0-75);

- GRADUL “I” DE REZISTENȚĂ LA FOC (conform normativului P100/92).

Distribuția energiei termice se va realiza din țeavă OL preizolată cu plecare din

centrala termică cu lungime de 6500 m și racorduri la clădiri cu o lungime totală de cca

300 m.

Pentru asigurarea părții de distribuție se vor achiziționa și se vor monta 12

schimbătoare de căldură.

Traseu rețea principală 6500 m

Traseu rețele secundare 300 m

Schimbătoare de căldură 12

C.2 Justificarea necesității proiectului

Fenomenul încălzirii globale este o consecință a creșterii conținutului de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă (CO2 și CH4 fiind principalele GES). În acest sens, Uniunea Europeană, și implicit România, s-au angajat să promoveze măsuri de reducere a emisiilor GES. Prin politica Uniunii Europene pentru mediu si energie, între obiectivele care trebuie atinse până în 2020 se regăsesc:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (20 %), ponderea energiei din surse regenerabile (20 %) și îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice (20 %).

Directivele relevante pentru aplicarea politicii UE privind mediul si energia, emise sunt: Directiva 2009 / 29 / CE privind îmbunatatirea si extinderea extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera, Directiva 2009 / 28 / CE privind privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile si a fost adoptata Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. Directiva 2012 / 27 / UE privind eficienta energetica

Documentul strategic EU 2020 Strategy a fost tradus și adaptat legislației naționale prin Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020 (SNRSC), a fost aprobată prin HG 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările




9

climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020. Ţintele pe care România trebuie să le atingă, potrivit Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, sunt:

- Pentru anul 2020 – reducerea emisiilor cu 20% în comparaţie cu nivelul anului

1990, atingerea unui procent de 24% contribuţie a surselor de energie regenerabilă

în consumul final de energie, precum şi reducerea consumului de energie primară

cu 19% fată de valoarea de referinţă (10 Mtep).

- Pentru anul 2030, atingerea ţintei de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect

de seră.

Unul dintre sectoarele cu cea mai mare pondere în ceea ce privește emisiile de CO2 este producerea de energie electrica si termica. Un pas spre reducerea acestor emisii este înlocuirea resurselor clasice utilizate pentru producerea energiei termice si electrice – gaz, petrol, carbuni – cu resurse regenerabile. În ţara noastră, prin H.G. nr. 1892/2004 s-au stabilit ponderile de energie din surse regenerabile de energie (E-SRE) din totalul producției de energie electrică. Aceste ponderi sunt prezentate în tabelul următor (Conform cu Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)).

Tabel 1 Ponderile E-SRE din totalul producției de energie electrică

An 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Cota [%] 5,26 6,28 8,3 8,3 8,3 9,0 10,0 10,8 12,0 13,2 14,4 15,6 16,8

Prioritățile strategiei naționale energetice sunt: - nevoia de securizare a alimentării cu energie prin utilizarea surselor regenerabile

de energie; - reducerea impactului asupra mediului datorat producerii și utilizării energiei obținută

din surse clasice (hidrocarburi); - creșterea competitivității economice prin reducerea consumului specific de energie

- creșterea eficienței energetice în toate domeniile de activitate; - valorificarea într-un grad înalt a potențialului biomasei din zona de nord a României.

Trecerea de la mai multe sisteme individuale mici de producere a energie termice la un sistem centralizat care utilizează tehnologii de eficiență energetică asigură:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin înlocuirea combustibililor clasici

creșterea gradului de eficienta energetica comparativ cu tehnologiile clasice

creșterea gradului de siguranță in asigurarea energiei termice si electrice

impact pozitiv asupra economiei locale.

Programul Operațional Infrastructură Mare (2014-2020) prin Axa Prioritară 6 Promovarea energiei curate şi eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, respectiv Prioritatea de investiții 4a - Promovarea producerii și distribuției de energie derivate din surse regenerabile, vizează




10

promovarea investițiilor în sectorul de energie curată şi eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele Strategiei Europa 2020 (20/20/20) privind consumul final de energie provenită din resurse regenerabile şi creșterea eficienței energetice, respectiv: producția de energie regenerabilă, prin Obiectivul Specific 6.1., consumul de energie în industrie, prin OS 6.2., consumul de energie în gospodării, prin OS 6.3. şi energia prin cogenerare de înaltă eficiență, prin Obiectivul Specific 6.4. Obiectivul specific 6.1. Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), sectorul producție promovează acțiuni orientate spre creșterea producției de energie regenerabilă, cu accent pe resursele regenerabile mai puțin exploatate, respectiv: biomasă, biogaz și energie geotermală, dar și acțiuni de sprijin pentru întărirea rețelei de distribuție pentru a prelua energia produsă din surse regenerabile. Principalul rezultat urmărit este Producție majorată a energiei din surse regenerabile mai puţin exploatate. Acest rezultat va contribui şi la:

creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate.

reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an (cărbune, gaz natural).

Având în vedere că în cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 se asigură finanțare pentru obiective de investiție ce vizează producerea și distribuția de energie din surse regenerabile, cofinanțarea obiectivului de investiție al prezentului studiu va putea fi asigurată din acest program, în cazul îndeplinirii tuturor condițiilor pentru accesarea finanțării.

C.3 Valoarea investiţie

Valoarea investitiei-confidențială

C.4 Perioada de implementare propusă

Durata de implementare a obiectivului este de 18 luni din care proiectarea este de 7 luni, iar executarea lucrărilor va fi de 11 luni.

C.5 Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului/localizarea

proiectului

Sunt atasate la prezentul memoriu de prezentare.

Proiectul propus se va dezvolta în comuna Săcălășeni, județul Maramureș:

1. Localitatea Săcălășeni, la Școala gimnazială și grădiniță Săcălășeni, la Sala

de sport Săcălășeni, la Sediul Comunei Săcălășeni, la Centrul local de informare turistică




11

Săcălășeni, la Dispensarul uman Săcălășeni, la Căminul cultural Săcălășeni, în zona Str.

Europei, a DJ 182B, a Str. Crinului și a DJ 184A – CF 51855, 50375, 50849, 50848,

50373, 50062, 51284, 51490, 51601;

2. Localitatea Coruia, la Școala generală și grădiniță Coruia, la Căminul cultural

vechi Coruia, la Centrul pentru păstrarea tradițiilor și dispensar Coruia, la Căminul cultural

Coruia, într-o zonă cu teren arabil (viitoarea centrală) și în zona str. Al. V. Voevod, tronson

1, Str. Al. V. Voevod, tronson 2 – CF 51849, 52267, 51477;

3. Localitatea Culcea, la Dispensarul Culcea, la Școala și grădinița Culcea, la

Căminul cultural Culcea și în zona str. Victoriei-DC77 – CF 51851, 50361, 52131, 52143,

52184, 52190.

Terenul afectat de proiect este distribuit astfel:

suprafața ocupață de clădirea unității de producere a energiei termice este

de cca. 1000 mp;

suprafața ocupață de depozitul pentru lemn și accesorii este de 3030 mp;

lungimea tronsonului de distribuție este de: 1900 ml rețea principală DN125

și respectiv 5000 ml DN50-DN125 rețea secundară.

Conductele se montează îngropat la o adâncime de cca 1 m, în acostamentul

drumului, după finalizarea proiectului, aceste suprafețe vor fi refăcute şi redate utilizării

anterioare.

Coordonatele în format Stereo 70 ale viitorului amplasament al centralei termice :

Tabel 2 Coordonate stereo 70

Nr crt X Y

0 392393,9389 675270,3364

1 392413,0091 675224,116

2 392394,6872 675216,0968

3 392375,428 675262,2388

4 392373,984 675203,7122

5 392419,736 675223,8805

6 392441,6153 675168,0119

7 392395,4711 675148,758




12

Fig. 1 Pozitionarea centralei termice/depozit material lemnos față de cele mai apropiate clădiri din zona învecinată.

Obiective propuse:

Pentru punerea în aplicare a soluției de producere de energie termică în sistem

centralizat va fi nevoie de următoarele obiective:

OBIECT NR. 1 CENTRALĂ TERMICĂ compus din:

Clădire

În această clădire se vor amplasa echipamentele aferente cazanelor de producere

energie termica, cu buncăr de alimentare și un șnec, dar și partea de pompe și sistem de

distribuție agent termic și electric – prin legarea la SEN. Caracteristicile clădirii sunt:

suprafață construită totală pe parcelă de cca. 1000 mp;

regim de înălțime existent; ( H max cornișă-strașină -6 m) , H max coamă propusă -6 m

față de cota zero stabilită;

POT propus 15 %;

Suprafața desfășurată totală pe parcelă -Sdp =1100 mp;

CUT propus 15,5 %;

Suprafața desfășurată pentru clădirea propusă Sdp=1100 mp;

Suprafața utilă totală pentru clădirea propusă Su=1000 mp;

fundație - beton;




13

învelitoare din panouri ușoare, izolante;

structură metalică din profile HEA si IPE;

ferestre termopan;

uși industriale și uși pietonale.

Construcția proiectată se încadrează în:

- CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ “C” (conform HGR nr. 766/1997, Legea

nr.10/1995, ordin M.L.P.A.T. 31/N/1995);

- CLASA “II” DE IMPORTANȚĂ (conform P100-1/2006 și STAS 10100/0-75);

- GRADUL “I” DE REZISTENȚĂ LA FOC (conform normativului P100/92).

Instalația de piroliză compusă din:

depozit betonat de acumulare a materiei prime

tocate;

sistemul de alimentare cu materie primă;

unitate de încărcare piro cu extractor de aer ;

pirodezintegrator molecular EVO (EVO PDGM);

condenser-separator de gaz/ulei;

răcitor pentru combustibil și transportul lui pentru

a fi încărcat în DCS ;

DCS cu rezervor independent automat;

CUBO C.I.T. este necesar pentru acumularea

fumului și gazelor acumulate în timpul pirolizei;

schimbătoare de căldură aer cald-apă;

modului de tratare a fumului P.T;

tuburi de transport al fumului;

rezervor de accumulare a gazelor de sinteză;

conservarea, purificarea și răcirea apei potabile

în condensator;

instalaţie de automatizare;

instalaţie de protecție electrică şi paratrăsnet.

Generator GENMAC GAMMA-GAS G60GO-NG este compus din:

Cadru/structură: Oțel de înaltă calitate UNI S235 JR cu baza sudată;

Suporturi anti-vibrații foarte rezistente între motor, alternator și bază;

Zonă dedicată pentru intrarea cablurilor pentru conectarea la sarcină;

Nișă de încărcare a combustibilului;

Picioare și patru inele de ridicare atașate la bază.

Evacuare:

o tip industrial




14

o cu acoperire din aluminiu

Necsarul termic pentru cele 8 clădiri vizate de proiect, calculat pe baza volumelor și a stării

actuale de izolare este de 1140 kW (necesarul de energie termică utilă la clădiri fiind de

470 MWH/an).

Tabel 3 -Centralizator clădirilor vizate pentru alimentarea cu energie termică

Nr

CrtDenumire cladire

Necesar termic

calculat

[kW]

1 Şcoală Gimnazială Săcălăşeni şi Grădiniţă 65,10

2 Sediu Comuna Săcălăşeni 58,15

3 Şcoală Primară Culcea şi Grădiniţă 30,30

4 Grădiniță Culcea nr. 114 (Dispensar Culcea ) 12,60

5 Şcoală Primară Coruia şi Grădiniţă 44,71

6 Cămin cultural Coruia (Cămin NOU ) 71,40

7 Dispensar uman Săcălăşeni 31,50

8 Sală de sport Săcălăşeni 106,30

9 Cămin cultural și grădiniță Coruia (Centru păstrare tradiţii + dispensar )42,00

10 Centru Local de Informare Turistica Săcălăşeni 17,80

11 Cămin cultural Culcea 54,70

12 Cămin Săcălăşeni - ÎN CONSTRUCŢIE 166,00

Apa calda menajera (10%) 70,00

TOTAL 770,56 Conductele folosite vor fi conducte preizolate, montate îngropat. Aceste conducte

au în general o pierdere de căldură de cca 0,5 grade/100 m, la o lungime de cca 1000 m, pierderea de căldură va fi de 5 grade (la o valoare Lambda de 0.023-0.24 w/mk - Conductivit. termică conf. EN 253 şi DIN 52612).

Puterea termica utila la cladiri, pentru incalzire este de 770 kW. In baza bilantului orar , puterea maxima necasara pentru a acoperi pierderile sistemului si neceara pentru Apa Calda Menajera este de 1140 kW.

OBIECT NR. 2 REȚELE TERMICE

Toate rețelele de transport și distribuție a energiei termice se montează îngropat, la

o adâncime de cca 90-110 cm, pe domeniul public. Prin aceste conducte se vor alimenta

clădirile proprietatea Primăriei, prin schimbătoare de căldură montate în centralele termice

existente la fiecare clădire. Echipamentele existente se vor menține pe amplasamente




15

pentru a fi folosite ca rezervă sau necesar de vârf de energie termică pe durata limitată de

timp. Traseul reţelei de distribuție a energie termice este:

traseu rețea principală 1900 ml: DN125;

traseu rețea secundară 5000 ml: DN50-

DN125.

Subtraversarea drumuri județene, comunale de rețele termice

Drumul Județean 182 B Somcuta Mare-Remeții pe Someș va fi subtraversat de reţelele termice. De asemenea vor mai suferi subtraversări Drumul comunal Coruia la sud de Drumul județean 184 A, drumul județean 182 B Culcea. Conform ridicărilor topografice subtraversarea drumurilor județene, comunale menționate anterior se va face în punctele de mai jos: Tabel 4 Subtraversare drum judetean, comunal

DJ 182 B, DJ 182 B Culcea, drum comunal Coruia la sud de DJ 184 A, drum comunal Sacalaseni spre teren sport

Poziție killometrică

( a proiectului

Nr. Crt

KM POZITIE X Y

1

DJ 182 B

Vestul Drumului pentru conectare Scoala de Sport Politie, scoala Gimnazială si

Gradinita

392001,381 676959,169

Km 0+000

2

Estul Drumului pentru conectare Scoala de Sport Politie, scoala Gimnazială si Gradinita

392011,531 676958,658

Km 0+000

3 Vestul Drumului

pentru conectarea la dispensar Sacalaseni

392003,123 676806,111 Km 0+207

4

Estul Drumului pentru conectarea dispensar medical

Săcălășeni

392012,327

676807,337

Km 0+207

5 Vestul Drumului

pentru conectarea căminului Săcălășeni

392083,857 676561,434 Km

0+463,266

6 Estul drumului

pentru conectarea căminului Săcălășeni

392092,088 676565,320

Km 0+463,266




16

(in constructie)

7 Vestul drumului

pentru conectarea localității Coruia

392493,986 675183,091 Km 0 + 902,47

8 Estul drumului

pentru conectarea localității Coruia

392502,885 675186,976 Km 0 + 902,47

9

Drum comunal Coruia la sud de DJ 184 A

Vest drum comunal 393923,313 674995,659 Km

3+816,35

10 Est drum comunal 393937,768 674995,483 Km

3+816,35

11 Nord drum comunal 394055,293 675000,433 Km 3+ 943

12 Sud drum comunal 394057,461 674994,950 Km 3+ 943

13

Drum judetean DJ 182 B- Culcea

Nordul drumului in zona centralei termice

392370,517 675315,957 Km 4+473

14 Sudul drumului in zona centralei termice

392373,966 675306,520 Km 4+473

15 Vestul drumului pentru conectare dispensar Culcea

391293,295 675107,019 Km 5+714

16 Estul drumului pentru conectarea dispensarului Culcea

391297,042 675106,164 Km 5 +714

17 Nordul drumului in zona Caminului Cultural Culcea

391227,910 674842,906 Km 6+043

18 Sudul drumului in zona Caminului Cultural Culcea

391224,107 674836,380 Km 6+043

19

Drum comunal din Sacalaseni spre teren de sport

Nord drumului comunal

392076,237 676579,216 Km 6+005

20 Sud drumului comunal

392079,389 676570,653 Km 6+005

21 N drumului comunal 390714,709 676037,652 Km 7+489

22 S drumului comunal 390711,003 676029, 972 Km 7+489

Subtraversarea drumurilor menționate anterior se va realiza în sistem foraj orizontal

dirijat de pe o parte pe alta a drumului, lungimea subtraversării fiind determinată de




17

caracteristicile drumului ( structura pe verticala, lățimea acestuia, precum și obstacole care pot să influențeze realizarea forajelor).

De la partea superioară a drumului judeţean şi până la partea inferioară unde este montată conducta de transport stratificaţia este următoarea: -1 asfalt ; -2 folie groasă de polietilenă; -3 balast compactat; -4 beton; -5 conductă preizolată agent termic primar; -6 izolaţie spumă; -7 ţeavă de protecţie.

Inaintea începerii lucrărilor se va întocmi un raport care să precizeze următoarele: -suprafaţa totală a zonei de lucru; -profilul rampei de lansare, inclusiv poziţia suporţilor şi distanţa între lansatoare; -valoarea forţei de tracţiune pe conductă la început în timpul şi la sfârşitul forajulului; -viteza de avansare; -profilul teoretic de foraj; -strat vegetal din zonă trebuie îndepărtat şi depozitat separat; -suprafaţa şi punctele de început şi sfârşit a forajului trebuie delimitate cu ajutorul ţăruşilor; -verificarea sudurilor prin gamagrafiere; -tronsoanele de conductă trebuie puse pe suporţi care să permită tragerea. În urma tragerii suporţii nu trebuie să deterioreze izolaţia conductei; -înaintea tragerii şi după tragere trebuie realizată o verificare a rezistivităţii şi a continuităţii izolaţiei; -tolerenţa permisă trebuie sa fie mai mică de 2 m în plan orizontal şi de 0,5 m în plan vertical faţă de planul teoretic de foraj; -se va evita împrăştierea fluidului pe suprafaţa de lucru; -în timpul operaţiei conducta de transport trebuie obturată până când acceasta va fi racordată;




18

-după executarea lucrărilor suprafaţa de lucru trebuie readusă la starea iniţială; Forajul direcţional dirijat utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei). Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a sapei. Dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor în sol, urmărind cu precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistem de detecţie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea; în mod uzual această suspensie din bentonită are greutatea specifică de 1,1-1,2 t/mc. Bentonita are în compoziţia sa argilă montmorilonitică care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se întăreşte. In urma forajului pilot rezultă gaura forată la un anumit diametru,iar în vederea tragerii conductei reţelei termice, gaura va fi lărgită la dimensiunea dorită.

Fluidul de foraj constă în amestecarea energică a bentonitei cu apa, respectând proporţia de 26 kg de Bentonită cu 1000 litri de apă. Amestecarea se face în instalaţie de barbotaj cu bazin ( barbotaj şi recirculare). Pentru transportul detritusui rezultat în procesul de foraj se pompează suspensie de foraj ce se recirculă din gropile de intrare respectiv de ieşire a forajului . Recircularea se face printr-un sistem de site vibratoare ce separă detritusul ( sol dislocat ) rezultat. Circuitul fluidului de foraj este urmatorul: -într-o habă se prepară fluidul de foraj natural dispersat (apă şi bentonită cu conţinut ridicat de argilă montmorilonitică); -din aceasta este preluat fluidul de foraj gata preparat, în haba de lucru de unde prin intermediul unei pompe de înaltă presiune (100 bar) este pompat la utilajul de foraj prin furtune de înaltă presiune; -în timpul forajului, fluidul de foraj transportă materialul dislocat către groapa de poziţie de unde este dirijat prin intermediul unui jgheab metalic către haba metalică; - din această habă metalică fluidul încărcat este preluat către sitele vibratoare în care se separă particule solide de fluid; -solidul separat este încărcat în auto şi transportat; -aceste operaţii sunt repetitive şi se efectuează pe toată durata de execuţie a forajului. Menţinerea calităţii fluidului de foraj în parametrii de proiectare este absolut obligatorie operaţiei de foraj. Tragerea conductei se face cu utilaj de foraj imediat după ce capul de lărgire se prinde de conducta care trebuie trasă. Conducta este lansată de pe malul opus amplasării instalaţiei de foraj. La capătul de tragere a conductei se va suda pe diametrul ţevii un inel din oţel beton, având rol de protecţie mecanică. Forţa de tragere a conductei este proporţională cu lungimea conductei introduse în tunel şi începe de la 0 la începerea lansării până la 30 tone forţă spre sfârşitul operaţiunii de tragere. Utilajul de forat are ca şi unităţi de lucru:

-foreză; -pompă de presiune fluid foraj; -unitatea de comandă;




19

-unitatea de recirculare noroi de foraj; -unitatea de preparare fluid de foraj.

Pentru prevenirea coroziunii din perioada de expoatare a reţelei de distribuţie, în zona de subtraversare a drumului se vor prevedea tuburi de protecţie din oţel. La execuţia reţelei termice de distribuţie se vor respecta prevederile normativului NP 133-2013 care prevede : -trecerea se face prin conducte protejate în tuburi cu diametru mai mare decât cel al reţelei termice ; -la proiectarea şi execuţia lucrărilor se va ţine cont de faptul că în caz de avarie să nu afecteze siguranţa căii de circulaţie, iar reparaţia la conductă să se poată face fără restricţii de circulaţie; -la proiectarea traversării rețelelot termice pe sub căile de comunicaţii se va avea în vedere că diametrul tubului de protecţie să fie de 1,5 ori diametrul aducţiunii; La capătul traversării vor fi prevăzute cămine pentru vane. In căminul de vană din aval pătrunde şi capătul tubului de protecţie care este montat în pantă, pentru a permite scurgerea apei, care eventual ar curge prin neetanşeitatea conductei de aducţiune.Conducta este susţinută desupra generatoarei inferioare a tubului de protecţie prin intermediul unor role sau al unor suporţi elastici pentru a prelua sarcinie dinamice. Semnalizare rutieră pe perioada de execuţie a proiectului Având în vedere că lucrările de subtraversare a drumurilor se fac prin foraj orizontal dirijat şi nu prin lucrări de săpătură deschisă pe lăţimea drumului, în perioada de execuţie nu sunt necesare semnalizări rutiere suplimentare. Dacă la faza de proiect tehnic şi detalii de execuţie se va considera că lucrările vor afecta drumurile județene/comunale atunci se vor executa semnalizări rutiere conform Buletinului Tehnic Rutier emis de CNADNR anul XI nr 8-9/2014. In perioada de execuţie nu se va folosi drumul județean/comunal pentru depozitarea materiilor prime. Materiile prime se vor transporta la fronturile de lucru direct din zonele de depozitare, iar deşeurile menajere/tehnologice rezultate în perioada de execuţie se vor gestiona prin firme specializate şi autorizate. Nu se vor depozita deşeuri menajere/tehnologice pe drumul județean/național.

OBIECT NR. 3 DEPOZIT DE LEMN ȘI ACCESORII

Depozitul va fi construit pe o suprafață de cca 3.030 m2, pe același teren pe care se

va construi și centrala termica (CF52190) unde se va realiza o platformă betonată şi

împrejmuită pe trei părţi, cu un acoperiș ușor (tip șopron) pentru stocarea deșeurilor

lemnoase și a tocăturii rezultate din deșeurile lemnoase, pentru o perioadă de cel puțin 3

luni (pentru tocătură). Zona acoperită va avea o suprafață de cca. 1.000 m2 și o înălțime

medie de 5 m. Tot pe acest amplasament se va monta un tocător de biomasă şi

containere pentru stocarea deşeurilor vegetale, cu capacitate de alimentare de cel putin 5

m3 și capacitate de lucru de max 2 m3/oră şi cu un mecanism de mărunţire format din 3

cuţite. Depozitul va fi deservit de un încărcător frontal cu capacitatea cupei de 1,5 m3.




20

C.6 Elementele specifice proiectului propus

Profilul şi capacităţile de producţie

Capacitatea centralei termice va fi de 1140 kV, construirea rețelei distribuție agent termic către clădirile consumatoare în lungime de 6500 m.

Descrierea instalaţiilor şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

-construirea unității centralizate de producere a energiei termice

-construirea rețelei de distribuție a agentului termic.

Fig 2 Flux tehnologic centrala termica

Instalatia de termoficare presupune realizarea unei centrale termice de 1140kW. Aceasta se va monta pe un teren proprietatea Comunei Săcălășeni si va avea in componenta instalatia termica, schimbatorul de caldura, pompe, vane, vase de expansiune si sistem de automatizare. Acest modul este unul compact, integrat şi complet automatizat.

Instalatia tehnologica este compusa din:

Generator pe gaz

Schimbator de caldura Pompe de circulatie agent termic Vane si vase de expansiune specifice acestui tip

de instalatie un controler electronic.




21

Sistem de piroliza Tabel 5 Elementele constructive ale generatorului GENMAC GAMMA-GAS G60GO-NG: Performanță generală:

PRP Putere Continuă kVA 56

PRP Putere Continuă kW 45

Putere Stand-by LTP kVA 60

Putere Stand-by LTP kW 48

Factor de putere 0.8

Voltaj 230 / 400 V

Frecvență 50 Hz

Amperi PRP/LTP 81/87

RPM 1500

Dimensiuni

Lungime 2250 mm

Lățime 1020 mm

Înălțime 1538 mm

Greutate netă 1004 kg

Greutate brută -

Date generale despre motor:

Marca GM General Motors

Modelul RMG5700-D01-01

Putere PRP kW 56.80

Putere LTP kW 62.50

Carburant Metan

Nr. Cilindri 8

Aspirație Aspirat

Răcire Apă

Volum l. 5.70

Reglare RPM Electronică

Tensiune VDC 12

Emisii Sunt prezentate detaliat la protecția calitatii factorului de mediu aer.

Detalii generale alternator:

Marcă Mecc-Alte

Model ECP32-2M/4C

Tip Auto-producere

Tip ajustare AVR

Precizie ajustare 1.00




22

Date structurale:

Tip GAMMA-GAS

Capacitatea rezervorului -

Scurgerile rezervorului de raclare Da

Diametru evacuare mm 120

Consum de combustibil:

Consumul 25% mc/h 7.8




Autonomie la 75% din sarcină

Lichide și echipamente ale motorului:

Tip lubrifiant Olio SAE 15W40

Capacitate lubrifiant l. 4.70

Tip refrigerat Lichid Antigel

Capacitate refrigerat l. 26.50

Filtru de aspirație Cartuș de hârtie

Capacitate accumulator Ah 100

Cantitate acumulatori 1

Date despre putere / combustie:

Debitul gazelor arse LTP mc/min 12.20

Temperatura gazelor de eșapament LTP °C

659.00

Tabel 6 Elementele constructive ale centralei termice


www.epmc.ro EPMC Consulting SRL, Cluj-Napoca, Str. Fagului nr. 11 , CP 400493, România

Tel/fax: +4 0264 411 894, [email protected], CUI RO24799569, J12/4713/2008

Nr

crt

Obiectiv Elemente

constructive

Caracteristici

1

Trito Milling

Machine Mod 100

-taie deșeurile în bucăți neregulate, trecerea spre un Măcinător

-capacitate de 1000 kg/h, pate fi pornit și oprit de mai multe ori în timpul unei

sesiuni de lucru, nu are nici un fel de inerție (termică și sau mecanică).

http://www.epmc.ro/



24

2

Centrală

Motor termic

(DCS) cu CUBO

C.I.T

-pirodezintegratorul molecular primește energie termică necesară pentru

funcționarea de la sistemul de acționare termică care la rândul său poate alimentat

din contribuția externă a altor materiale combustibili organici ( aschi de lemn sau

alte materiale combustibile)

-cuptor cu temperatură ridicată cu un carburant stoichiometric automat și continuu

calibrate de un detector de oxigen electronice amplasat în zona de combustie a

gazelor (temperatură de lucru 1200-1500 °C)

-motorul termic prin intermediul (CUBO CIT-Catalizator cu ioni de titan )- gazele pot

fi injectate și amestecate prin evacuarea motoarelor endoterme alimentate cu

sinteze și sinoil derivate din procesul de Piro, cu reducere suplimentară a emisiilor

poluante

-toate motoarele endoterme emit benzen, monoxid de carbon, metale și alte gaze

poluante pot fi defalcate de DCS conectat în CIT, pus apoi în stoechiometrie la

temperatură foarte ridicată. (1200/1500 °C)

-procesul are loc într-o manieră complet automatizată, fără să fie neceară

intervenția umană.




25

3 termică

Dezintegrator

molecular ( evo

piro)

-monobloc din oțel și material refractar denumită Forno, în interiorul cuptorului

există una sau mai multe tuburi fabricate într-un aliaj de metal special, fabricat

special pentru această tehnologie și se topește, prin urmare gazele de temperatură

ridicată ( 350 °C) sunt canalizate în condensator, în cazul în care, printr-un proces

de răcire bruscă, ele condensează generatoare metanol-hidrocarburi

-materialul după ce a fost supus primului tratament ajunge la tuburilor și se topește,

prin urmare gazele de temperatură ridicată (350 °C) sunt canalizate în condensator

în cazul în care printr-un proces de răcire bruscă, ele condensează generatoare

metanol- hidrocarburi bogate benzene, etc.

-produs volatil gaz (Syngaz) bogat în hidrogen/metan/butan/etc cu un potențial

termic până la 9000 kcal/kg.

-sistemul este auto-susținut prin intermediul Energy Self -Supply cu o parte din

produsele obținute în urma procesului, utilizarea cărbunelui rezultat din proces este

recomandat deoarece deja a fost golit de tot carbonul volatil.

-din restul complet deshidratat și curat, vor fi întotdeauna extrase automat toate

părțile carbonice cu cărbune activ care transportat în schimbătorul de căldură de

staniu se răcește și se depozitează în containere speciale

-impreună cu piesele carbonate, metalele și agregatele de siliciu vor ieși și vor fi

separate cu echipament special.




26

4 Propulsor termic -propulsor termic -cuptor cu temperatură înaltă cu carburatorul stoichimetric, care

este calibrat continuu de un detector de oxigen electronic amplasat în zona de

combustie a gazelor auto-produse.Produce o combustie în stoichiometrie ideală cu

temperaturi de funcționare între 1200/1500 ° C, anulând formarea monoxidului de

carbon, precum și a dioxidului de azot.

-încărcarea combustibilului în motor este automat făcând deplasarea prafului printr-

un încărcător automat cu rezervor de închidere etanș;

-cărbunele rezultat din procesul de Dezintegrare Moleculară va fi transportat într-un

siloz de colectare și transport în conducte etanșe la înălțimea de propulsie.




27

5 Filtru purificare

gaze

-purificarea gazelor emise ale cazanelor, cuptoarelor, purificarea gazului de sinteză

-discurile se răsucesc cu viteză variabilă și printr-o cădere de apă pe discuri sau

chiar petrol formează o rețea circulară în care sunt purificate fumul sau gazele care

trec prin această rețea ,, lichidă’’ toate particulele care se deplasează cu ele,

precum și toate moleculele acide cum ar fi HCl, H2 SO4. Particula este separată ca

nămolul într-un recipient special în timp ce acizii vin dezambalați cu pulberi de

bază, precum și cu echipamente electrolitice.

-mașina constă dintr-un turn metalic așezat pe un rezervor care conține apă sau

ulei (pe baza utilizării necesare).

-fumul pentru purificare intră în interior și efectuează o întoarcere de 180 °,

conducând la îndepărtarea periodică a noroiului într-un compartiment, după care

fluxul gazos va intra în zona discului unde o pompă hidraulică pompează lichidul

de proces (apă sau ulei) prin colector direct pe discuri rotative, prin efect de

centrifugare va crea o rețea hidraulică care va strânge firele hidraulice pe pereții

turnului formată de centrifugă creată de discuri se va deplasa cu o viteză de la

70/100m/s în acest fel nici o particulă nu este transportată de fluxul gazos

independent de el, viteza poate scăpa de captare în rețeaua hidraulică, prin urmare,

particulele și lichidul hidraulic va cădea în rezervorul de mai jos, unde lichidul va

decanta particulele din compartiment pentru a fi îndepărtate manual sau automat,

lichidul de proces nu va trebui să fie înlocuit niciodată, deoarece doar nămolul va fi

îndepărtat , dar rezervorul va fi echipat cu un plutitor care va determina nivelul si

dupa caz se va completa în mod automat pentru a compensa eventual evaporarea

apei.

Fluxul gazos, odată ce a părăsit turnul de purificare si a fost purificat poate fi lasat

in atmosferă.




28

6 Rezervor de

depozitare

SYNGAZ

Rezervorul de depozitare SYNGAZ cu un volum de 400 mc Ø 9,8 m, înălțime de 7,4

MBAR 46

Rezervorul de stocare servește drept tampon pentru funcționarea generatorului de

curent, fiind construit din materiale plastice sau din materiale speciale pentru izolare

în condiții de siguranță a gazelor, se compune din două camere separate în

contrapresiune, forma sa este sferică.

7 Schimbător de

căldură în plăci

Schimbătorul de tuburi de fum servește la captarea căldurii din scurgere din DCS

care iese din Piro, schimbătorul va produce apă caldă la temperatura de 90 °C.

Căldura propusă poate fi destinată diferitelor utilizări atât civile cât și industriale

(energia termică a procesului), schimbătorul produce în baza de temperaturii de

emisie estimată de aproximativ 150000/200000 kcal/h.

8

Rețele

termice

Rețea de

distribuție

Traseul rețelei principală 1900 ml DN 125

9 Traseul rețea secundară 5000 ml, DN 50-125

10 Traseu rețea secundară 300 ml

11 Schimbător de

căldură

12




29

12 Depozit de

lemn și

accesorii

Suprafața de 3030 mp, platformă betonată, imprejmuită pe 3 laturi, cu acoperiș tip

șopron ptr stocarea deșeurilor lemnoase și a tocăturii rezultate din deșeuri

lemnoase, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni (pentru tocătură). Zona acoperită

va avea o suprafață de cca 1000 mp și o înălțime medie de 5 m. Tot pe acest

amplasament se va monta un tocător de biomasă și containere pentru stocarea

deșeurilor vegetale, cu capacitate de alimentare de cel puțin 5 mc și capacitate de

lucru de max 2 mc/oră și cu un mecanism de mărunțire format din 3 cuțite.

Depozitul va fi deservit de un încărcător frontal cu capacitate cupei de 1,5 mc.



C.7 Descrierea fluxurilor specifice ale proiectului propus

Descrierea etapelor pentru realizarea proiectul propus

Pentru construirea centralei termice se vor respecta următoarele etape:

-realizarea săpăturii generale mecanizată;

-săpătură mecanizată în straturi;

-realizarea fundației;

-realizarea pereților exteriori;

-acoperirea centralei termice ;

-realizarea finnisajelor interioare.

Regim de înălțime al centralei termice

-Hmax cornișă (strașină)-6 m

-Hmax la coamă propusă 6 m fața de cota 0 stabilită.

Suprafață construită totală pe parcelă -Sc=1000 mp

POT propus -15 %.

Suprafața desfășurată totală pe parcelă -Sdp=1100 mp.

CUT propus 15,5 %.

Sistemul Sistemul constructiv propus se compune din:

stâlpi și planșee tip structur metalica cu închideri din panouri sandwich;

acoperișul este de tip șarpantă, din structura metalica, cu învelitoare tabla în două ape. Preluarea apelor meteorice se face prin intermediul jgheaburilor și al burlanelor.

Închiderile exterioare și compartimentările interioare:

închiderile exterioare sunt realizate din panouri sandwich;

compartimentările interioare sunt realizate tabla și pereți ușori din gips carton, structura de rezistență fiind executată din profile metalice.

Finisajele interioare:

pardoseli din şapă de beton egalizată;

la pereți - finisaje cu vopsea lavabilă;

la tavane–vopsea lavabilă; Învelitoarea:

este de tip șarpantă cu învelitoare din tabla în două ape. Preluarea apelor meteorice se face prin intermediul jgheaburilor și al burlanelor.

Pentru realizarea depozitului de lemn și accesorii se vor respecta următoarele etape -realizarea unei săpături pentru realizarea fundației platformei betonate; -umplerea cu pietriș pentru/piatră spartă tasată; -betonatea platformei; -împrejmuirea pe trei părți a platformei; -pe o parte din platformă se va realiza un acoperiș ușor tip șopron pentru stocarea deșeurilor lemnoase și a tocăturii rezultate din deșeuri lemnoase pentru o perioadă de cel puțin 3 luni, zona acoperită suprafață de 1000 mp, înălțime de 5 m.




Pag

. 31

-suprafața depozitului va fi de 3030 mp, pe același teren pe care se va construi centrala termică; -dotarea cu un tocător de biomasă și containere pentru stocarea deșeurilor vegetale cu capacitatea de alimentare de cel puțin 5 mc și capacitatea de lucru de max 2 mc/oră și un mecanism de mărunțire format din 3 cuțite. Depozitul deservit de un încărcător frontal cu capacitatea cupei de 1,5 mc.

Pentru realizarea rețelelor de distribuție a energie termice se vor respecta

următoarele etape:

-săpătură generală mecanizată pentru pozarea conductelor;

-depozitarea pământului excavat în proximitatea săpăturii create;

-aplicare bandă expandabilă hidroizolatoare Sika pentru delimitarea lucrărilor; -pozarea conductelor preizolate destinate pentru transport energie termică la o adâncime de 90-110 cm; -umplerea șanțului cu pământ; -renaturarea terenului; -prin aceste conducte se vor alimenta clădirile proprietate a Primăriei, prin schimbătoarele de căldură montate în centralele termice existente la fiecare clădire. Echipamentele existente se vor menține pe amplasamente pentru a fi folosite ca rezervă sau necesar de vârf de energie termică pe durata limitată de timp.

În cadrul centralei termice se vor desfăşura următoarele etape/faze:

-transport materii prime (biomasă) și depozitare pe platformă betonată;

-alimentarea centralei termice și producerea agentului termic;

-distribuția agentului termic prin rețele de distribuție a energie termice;

Materii prime, energie și combustili utilizați

Pentru realizarea acestei investiţii se vor utiliza, la faza de implementare a

proiectului,o serie de materii prime şi auxiliare, energie şi combustibili.

In cele ce urmeaza se vor prezenta materiile prime si auxiliare utilizate la faza

de implementare a investitiei, provenienta acestora si modul lor de gestionare

Tabel 7 Materii prime si auxiliare in faza de realizare a investitiei.

Nr

crt

Materii

prime

auxiliare

Destinaţie

Provenienţă

Mod de

depozitare

Cantitat

e

Periculozita

te

Construire centrală termică, stocare deșeuri lemnoase,

1 Nisip Strat suport în

grosime de 10 cm

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

organizării de

șantier

100

mc

Nepericulos

2 Piatră spartă Pentru realizarea De la Se 250 mc Nepericulos




Pag

. 32

Nr

crt

Materii

prime

auxiliare

Destinaţie

Provenienţă

Mod de

depozitare

Cantitat

e

Periculozita

te

platformelor în

zona centralei

termice

societăţi

comerciale

specializate

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

organizării de

șantier

3

Beton

Pentru realizarea

platformelor

betonate

De la

societăţi

comerciale

specializate

Nu se

depozitează

pe

amplasame

nt. Se

transportă

direct la

fronturile de

lucru cu

betonieră

300 mc Nepericulos

4

Pământ

Umpluturi cu

pământ rezultat în

urma excavaţiilor

ptr realizarea

rețelelor termice

Se

reutilizează

pământul

care se

excavează

Se

depozitează

pe

amplasame

nt în cadrul

organizării

de șantier

500 mc

Nepericulos

5

Conductă

de oțel

Pentru

transportul

energie termice

de la centrala

termică spre

consumatori

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasame

nt în cadrul

organizării

de șantier

7200

ml

Nepericulos

6

Bandă

expandabil

ă

hidroizolato

are Sika

Pentru

impermeabilizare

a bazinului

betonat

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasame

nt in cadrul

organizarii

de santier

100 ml

Nepericulos

7 Cofraje

pentru

radier

Pentru

realizarea

structurilor

De la

societăţi

comerciale

Se

depozitează

pe

250

mp

Nepericulos




Pag

. 33

Nr

crt

Materii

prime

auxiliare

Destinaţie

Provenienţă

Mod de

depozitare

Cantitat

e

Periculozita

te

betonate specializate amplasame

nt în cadul

organizărilor

de șantier

8 Imprejmuir

e cu stâlpi

și plasă

Pentru

realizarea

împrejmuirii

depozitului de

lemn

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasame

nt în cadul

organizărilor

de șantier

1500

mp

Nepericulos

Combustibili

1 Motorina

Pentru funcţionarea

utilajelor folosite pe

amplasament

De la staţiile

de distribuţie

a

carburanţilor

Nu se

depozitează

combustibili

pe

amplasament

100

litri/luna

Periculos

2 Ulei hidraulic


sistemului de

ridicare, împingere

a utilajelor folosite

pe amplasament

De la

distribuitori

specializaţi

Nu se

depozitează

ulei hidraulic

pe

amplasament

30

litri/an

Periculos

3 Ulei de

transmisie


în condiţii optime a

cutiilor de viteză

ale utilajelor

folosite pe

amplasament

De la

distribuitori

specializaţi

Nu se

depozitează

ulei de

transmisie pe

amplasament

40

litri/an

Periculos

4 Ulei de

motor

Pentru

funcţionarea în

condiţii optime a

motoarelor

utilajelor folosite pe

amplasament

De la

distribuitori

specializaţi

Nu se

depozitează

ulei de motor

pe

amplasament

60

litri/an

Periculos

În cele ce urmează se vor prezenta materiile prime şi auxiliare utilizate la faza

de functionare a investitiei, provenienţa acestora şi modul lor de gestionare.




Pag

. 34

Tabel 8 Materii prime si auxiliare in faza de functionare

N

Nr.

c

crt.

Materii

prime

auxiliare

Cantitate Destinaţie

Provenienţă

Mod de

depozitare Periculozitate

1 Motorină 100 l/lună

Pentru

fincționarea

înărcătorului

frontal

De la stațiile de

alimentare cu

carburanți

Nu se

depozitează

pe

amplasament

Nepericulos

2

Deșeuri

lemnoase

(biomasă)

2 mc/oră

Aceste

deșeuri vor

intra în

tocător,

capacitate de

alimentare de

cel puțin 5 mc,

capacitate de

max 2 mc/oră.

De la furnizori,

autorizați

Se

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

depozitului

de lemn.

Nepericulos

3 Apă

Cantitatea

de apă

pentru

umplerea

rețelei de

termoficare

este de

aproximativ

800 mc.

Pentru

completarea

periodică a

instalației se

va utiliza

aproximativ

1% din

cantitatea

de apă din

rețea-8

mc/an.

Pentru

producerea

agentului

termic

De la rețeaua

existentă în zonă

Nu se

depozitează

pe

amplasament

Nepericulos




Pag

. 35

Energia și combustibilii utilizați:

Energia electrică: Principalii consumatori de energie electrică vor fi : centrala

termică prin sistemele de pompare și pentru iluminatul spațiilor.

Consumul estimat anual de energie electrica va fi de cca 300 KWh/lună.

Combustibili: Pentru buna functionare a utilajelor de pe amplasament in

perioada de implementare va fi necesara alimentarea cu motorina a acestor

utilaje/echipamente. În acest sens alimentarea utilajelor se va face la fronturile de

lucru cu mare atentie pentru a nu contamina factorul de mediu sol/subsol, iar

procurarea combustibilului se va face de la statiile cele mai apropiate de distributie

produse petroliere.

Utilaje și echipamente utilizate pentru realizarea investiției

În vederea realizării investiţiei se vor folosi utilaje specifice unor astfel de

lucrări de la cele de excavat pentru realizarea fundațiilor, retelelor de canalizare, cele

de amplasare a structurilor metalice (macarale), până la cele de transport

(autobasculante, autobetonere) şi nivelare a terenului.

În cele ce urmează se prezintă principalele caracteristici ale acestor utilaje şi

perioada de funcţionare a lor pe parcursul unei zile lucrătoare.

Tabel 9 Caracteristicile utilajelor in perioada de functionare

N

Nr.

Crt.

Utilaj Nr. utilaje

Capacitatea

cilindrică a

motorului

Consum

mediu orar

de

motorină

Ore de

funcţionare/zi

1

1

Buldozer 1 330 CP 39 l/h 2-3

2

2

Excavator 1 98 CP 38 l/h 2

3

3

Autobasculante 1 400 CP 38 l/h 3

4

4

Autobetonere 1 400 CP 38 //h 3

5

5

Macara 1 400 CP 30 l/h 2

Pentru gararea utilajelor în perioadele de inactivitate se va utiliza platforma

balastata din cadrul organizării de şantier, iar după terminarea lucrărilor de

construcţie, utilajele vor fi evacuate de pe amplasament.




Pag

. 36

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apă

Pentru funcționarea centralei termice asigurarea apei se va face de la rețeaua

stradală existentă în zonă.

Consumurile de apa estimate pentru funcționarea investițiilor realizate în

această etapa sunt prezentate după cum urmează:

a) Consum in scopuri igienico-sanitare

Consum de apa angajati - pentru calculul consumului de apa trebuie avut in

vedere regimul de lucru si numarul acestora:

365 zile lucratoare;

Nr. de angajati: 2 persoane;

Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor sanitare ale

personalului angajat, in numar de 2 persoane, rezulta conform STAS 1343/1-2006,

astfel:

- norma de apa pentru un angajat este: qs = 60 l/om/zi;

- numar persoane: Ni =2 persoane;

- kzi – 1,2 - coeficient de variatie zilnica, calculat conform STAS 1343/1-2006,

tabelul numarul 1, pentru zone cu clima continentala excesiva;

- Ko – 1,2 - coeficient de neuniformitate a debitului orar;

Qzi.med = Ni x qs /1000 =0,120 mc/zi =0,0013 l/s

Qzi.max = kzi x Ni x qs / 1000 =0,144 mc/zi = 0,0016 l/s

Qorar max = Ko x Qzi max/24 =0,0072 mc/h = 0,002 l/s.

b) Consum de apa in scop tehnologic

Apa pentru producerea agentului termic este luată din rețeau de alimentare cu

apă a localității. Apa introdusă în sistemul de termoficare este în circuit închis, nefiind

necesar a se introduce cantități suplimentare de apă, doar în cazul unor fisuri ale

conductelor, spargeri. Cedarea energie termice produse spre consumatorii finali se

va face prin intermediul schimbătoarelor de căldură pentru fiecare clădire din proiect

( vor fi 12 schimbătoare de căldură).




Pag

. 37

Cantitatea de apă pentru umplerea rețelei de termoficare este de aproximativ

800 mc. Pentru completarea periodică a instalației se va utiliza aproximativ 1% din

cantitatea de apă din rețea-8 mc/an.


tabelul numarul 1, pentru zone cu clima continentala excesiva;


Qzi.med =8 mc/an =0,022 mc/zi =0,00025 l/s

Qzi.max = kzi x Qzi.med=0,0264 mc/zi =0,000305 l/s

Qorar max = Ko x Qzi max/24 =0,00132 mc/h =0,00036 l/s.

c) Consum de apa pentru igienizare spatii si platforma carosabila betonata.

Spatiul in care se desfasoara activitatea ocupa o suprafata de 1000 mp cu

igienizare saptamanala, iar spatiile betonate (platforme si cai de acces) ocupa o

suprafata de 3030 mp, suprafata care se igienizeaza cu frecventa lunara.

Coeficienti calcul:


tabelul numarul 1, pentru zone cu clima continentala temperata;

- qsp – 2 l/mp - norma de apa pentru igienizare spatii interioare;

- S – suprafata;

Qzi.med = qsp x S /1000

Qzi.med = 2 x 1000/1000

Qzi.med =2 mc/saptamana = 0,285 mc/zi = 0,0033 l/s

Qzi.max = kzi x qsp x S / 1000

Qzi.max = 1,2 x Qzi.med

Qzi.max = 0,342 mc/zi = 0,0039 l/s

Spatiile betonate (platforme si cai de acces) ocupa o suprafata de 3030 mp,

suprafata care se igienizeaza cu frecventa lunara.

Coeficienti calcul:


tabelul numarul 1, pentru zone cu clima continentala temperata;

- qsp – 2 l/mp - norma de apa pentru igienizare platforme betonate;

- S – suprafata;

Qzi.med = qsp x S /1000




Pag

. 38

Qzi.med = 2 x3030/ 1000

Qzi.med =6,06 mc/luna = 0,202 mc/zi = 0,0023 l/s

Qzi.max = kzi x qsp x S / 1000

Qzi.max = 1,2 x Qzi.med

Qzi.max = 0.242 mc/zi = 0,0028 l/s

d) Debite totale de apa (suma punctelor a, b):

- Kzi – 1,2 - coeficient de neuniformitate a debitului zilnic;


Qzi.med =0,629 mc/zi =0,00728 l/s

Qzi.max = Kzi x Qzi med

Qzi.max = 0,754 mc/zi =0,00873 l/s

Qorar max = Ko x Qzi max/24 =0.0377 mc/h =0,0104 l/s

d) Debite de incendiu.

Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu Qri, se determina cu relatia:

Q ri = (Vri/ Tri) x 24 (mc/s), in care:

- Vri – volumul rezervei intangibile de apa pentru incendiu;

- Tri - durata pentru refacerea rezervei de incendiu;

Rezerva de apa pentru incendiu Vri, se determina astfel:

Vri = Vi + Vcons

Unde :

- Vi – necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului;

- Vcons – necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stingerii

incendiilor;

In acest caz, calcularea rezervei de apa pentru incendiu, Vi, se face luand in

considerare doar rezerva pentru hidrantii exteriori, deci:

Vi = 3,6 x Qie x Te

Vi = 3,6 x 5 x 3 =54 mc

in care:




Pag

. 39

- Te - durata de calcul, in ore, a functionarii hidrantilor exteriori pentru

combaterea incendiului; Tie = 3 ore;

- Qie - debitul pentru incendiu exterior, in l/s, conform STAS 1343/1-2006,

tabelul nr. 4, Qie = 5 l/s;

Vcons = a x Qor max x Te

Vcons = 1 x0.0377 x 3 =0,1131 mc

Unde:

a =1 – pentru retele de inalta presiune;

Qor max – debitul maxim orar;

Te - durata de calcul, in ore, a functionarii hidrantilor exteriori pentru

combaterea incendiului; Tie = 3 ore;

Deci:

Vri = Vi + Vcons

Vri =54,11 mc

Din tabelul 6 al STAS 1343/1-90, rezulta Tri = 36 ore, deci:

Qri = Vri/Tri x 24 =36,07 mc/zi = 0,417 l/s

Cerinta de apa – in sisteme fara recirculare:

Qs = Ks x Kp x N/D unde:

-Ks = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale

instalatiilor – in acest caz are valoarea de 1,02;

-Kp = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in aductiune

si in reteaua de distributie – in acest caz are valoarea de 1,05

- D = durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de apa;

Qsmed = Ks x Kp x N/D = 1,02 x 1,05 x 0,00728 l/s =0,0078 l/s = 0,673 mc/zi

Qsmed =0,673 mc/zi

Qsmax = Ks x Kp x N/D = 1,02 x 1,05 x 0,00873 l/s = 0,0093 l/s = 0,807 mc/zi

Qsmax = 0,807 mc/zi.




Pag

. 40

Tabel 10. Necesar alimentare cu apa

Folosinta de apa

Consum in scopuri igienico-sanitare

Consum in scop

tehnologic

Rezerva de

incendiu

NECESARUL DE APA

CERINTA DE APA

Debite zilnice

utilizate

Sursa captare – retea stradală

Q zi.med (mc/zi)

0,120 0,022 Qri=36,07

mc/zi

0,629 0,673

Q zi.max (mc/zi)

0,144 0,0264 0,754 0,807

Evacuarea apelor uzate

Sistemul de canalizare al apelor uzate, cuprinde :

- rețea de canalizare menajeră;

- rețea de canalizare ape tehnologice

- rețea de canalizare pluvială.

Rețea de canalizare menajeră

Apele uzate de tip fecaloid-menajer provenite de la centrala termică, sunt

evacuate în rețeaua de canalizare existentă în zonă. Rețeaua de canalizare

interioară va fi executată din tuburi de polipropilenă (PP) pentru canalizare,

etanșare făcându-se pe inele de cauciuc montaj. La realizarea instalației

interioare de canalizare ape menajere se va ține seama de pantele de montaj de

la obiectele sanitare și sifoanele de pardoseală spre coloane și de racordare

acestora la colectorii ce vor ieși din clădire spre căminele de racord apă

menajeră. Colectorii rețelei de canalizare ape uzate vor ieși din clădire prin

fundații la minim 1,2 m față de cota +/_ 0.00 a clădirii și vor avea pante normale

de montaj, conform indicațiilor din planurile de instalații. Acesta panta de montaj

va asigura o viteză de curgere a apei menajere, cuprinsă între viteza minimă de

autocurățire (vmin= 0.7m/s) și viteza maximă admisă ( vmax =4 m/s).

Trecerile prin fundația clădirii se vor face prin tuburi de protecție la o

adâncime mai mare decât adâncimea de îngheț, iar etanșarea se va face cu

material elastic.




Pag

. 41

Conductele de canalizare interioare de la obiectele sanitare până la coloane

vor fi montate îngropat în pardoseală, iar coloanele vor fi montate aparent,

mascate cu elemente de construcție, pe aceastea prevâzându-se piese de

curățire. Piesele de curățire vor fi montate la 0.4 - 0.8 m față de pardoseală.

Pentru buna funcționare a instalației interioare de canalizare se va avea în

vedere asigurarea ventilării acesteia. Va fi prevăzută ventilarea prin conducte Ø

75 mm care vor străpunge acoperișul clădirii, conform indicațiilor schemei

coloanelor. Conductele de ventilare vor fi prevăzute cu piesa de capăt a

conductelor de ventilare.

Breviar de calcul ape uzate

Debite de ape uzate menajere si igienizare spatii.

Se mentioneaza ca rezulta ape uzate numai in urma activitatilor igienico-

sanitare. Calculul debitelor de ape uzate evacuate s-a realizat la un procent de 80 %

din debitele de apa prelevate pentru activitatile mentionate mai sus.

Qzi.med =0,096 mc/zi = 0,0011 l/s

Qzi.max =0,1152 mc/zi =0,013 l/s

Din igenizarea spațiilor interioare rezultă următoarele volume de ape uzate,

calculate la un procent de 80 % din debitele de apă prelevate pentru activitățile de

igenizare interioară la centrala termică

Qzi.med = 0,228 mc/zi = 0,0026 l/s

Qzi.max =0,273 mc/zi =0,003 l/s

Debite maxime de ape pluviale

Pentru calcularea debitelor maxime de ape pluviale ce rezulta de pe

amplasament s-a luat in considerare suprafata totala (4030 mp suprafata totală,

1000 mp suprafata construita, 3030 mp platforma carosabila,depozitare) ;

Conform STAS 1846-90 si STAS 9470/73 se determina debitele pentru apele

pluviale de pe suprafata totala, conform relatiei:

Qpl = m x S x x I unde:

m = 0,8 – coeficient de reducere a debitelor de calcul pentru t(timp)

mai mic de 40 min

I = 80l/s – intensitatea ploii de calcul;

- coeficient de scurgere pentru diferite suprafete ocupate




Pag

. 42

S – suprafata (ha)

- pentru suprafata construita, = 0,9

Qpl = 0,8 x 0,01 x 0,9 x 80 =0,576 l/s

- pentru suprafata betonata, = 0,8

Qpl = 0,8 x 0,303x 0,8 x 80 =15,51 l/s

Debit total de ape pluviale evacuat:

Qpl =16,086 l/s

Tabel 11. Volume de ape uzate evacuate

Nr.

Crt. Categoria apelor Receptori

Volum total evacuat

Zilnic (mc/zi) Anual (mc)

maxim mediu

1. Ape uzate

menajere si igienizare spatii

Retea canalizare 0,016 0,0037 1,35

2. Ape pluviale Retea canalizare Qpl=16,086 l/s

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a centralei termice se realizează de la Sistemul

Energetic National. Energia electrică va fi folosită atât pentru funcționarea centralei

termice cât și pentru iluminatul încăperilor.

Sistemul de iluminat va îndeplinii condiţiile impuse de normele în vigoare (NP 061/02) în ceea ce priveşte valoarea iluminării menţinute Em [lx], astfel încât să se asigure o bună vizibilitate a sarcinilor vizuale specifice activităţii în condiţii de confort vizual. Circuitele de lumină proiectate se vor realiza cu cablu 3x1,5 mm² montat în tub de protecţie din PVC ignifug. Pentru conectare se folosesc aparate normale montate îngropat.

În tablourile electrice, pentru protecţia circuitelor de lumină se vor prevedea întrerupătoare automate P+N de 10 A, 6 KA curba de protecţie C. Corpurile de iluminat, amplasate în spaţii cu posibile degajări de umiditate şi praf se vor prevedea de tip etanş având indicele de protecţie IP44/65.

Cantitatea de energie electrica consumată pentru funcționarea centralei

termice va fi de aproximativ 0,5 MWh/lună.

Alimentarea cu energie termică

Pe perioada desfăşurării lucrărilor, în anotimpul rece spaţiile de pe şantier

care vor funcţiona ca vestiare personal, birou, sala de şedinţe vor fi încălzite prin

sursă proprie (radiatoare/convectoare electrice).




Pag

. 43

După perioada implementării proiectului nu se vor prevedea instalaţii de incălzire, căldura reziduală degajată de echipamente fiind suficientă.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

La finalizarea investiţiei terenul din proximitatea centralei termice va fi

ecologizat (colectarea şi valorificarea/eliminarea deşeurilor), nivelarea suprafetelor

de teren rămase libere, semănat de iarbă.

De asemenea pe traseul amplasării rețelelor de alimentare cu energie termică

se vor reface zonele afectate prin colectarea și valorificarea/eliminarea deșeurilor,

așternere pământ și semănat de iarbă.

Căi noi de acces şi schimbarea celor existente

Vor exista accese pietonale şi utilitare pe latura de nord unde se realizează

conectivitatea cu drumul județean.

Resurse naturale folosite în construcţie şi în funcţionare

In cadrul procesului de implementare se vor utilize următoarele resurse naturale:

Tabel 11 Resurse naturale în faza de construcție/funcționare.

Nr

crt

Materii

prime

auxiliare

Destinaţie

Provenienţă

Mod de

depozitare

Cantitat

e

Periculozita

te

Construire centrală termică, stocare deșeuri lemnoase,

1 Nisip Strat suport în

grosime de 10 cm

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

organizării de

șantier

100 mc

Nepericulos

2 Piatră spartă

Pentru realizarea

platformelor în

zona centralei

termice

De la

societăţi

comerciale

specializate

Se

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

organizării de

șantier

250 mc Nepericulos

3

Pământ

Umpluturi cu

pământ rezultat în

urma excavaţiilor

ptr realizarea

rețelelor termice

Se

reutilizează

pământul

care se

excavează

Se

depozitează

pe

amplasament

în cadrul

organizării de

șantier

200 mc

Nepericulos



ROMANIA, 40

Documents

MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI …apmmm-old.anpm.ro/upload/149635_MM_2020-11-18 COMUNA... · 2020. 11. 23. · Prezentul Memoriu de Prezentare se referă la proiectul