Embed Size (px)
Citation preview
Proiect PN-II-PT-PCCA-2013-4-0675: Eco-tehnologie de obţinere a unui fertilizant policompozit inovator prin procesarea şi reciclarea a trei deşeuri organice în scopul creşterii calităţii terenurilor agricole şi siguranţei alimentare (FEROW) “Eco-Technology to Obtain an Innovative Polycomposite Fertilizer by Processing and Recycling of Three Organic Wastes in Order to Improve the Quality of Agricultural Land and Food Production Safety”
RAPORT ŞTIINŢIFIC
Etapa III- decembrie 2016
REALIZAREA FORMULEI FINALE A ÎNGRĂSĂMÂNTULUI
ORGANIC POLICOMPOZIT
REZUMAT
Raportul tehnico-științific este structurat in III părți distincte și anume:
Partea I care cuprinde:
Activitatea 3.1. Experimentarea in conditii de camp a celor mai bune rezultate
experimentale obtinute in conditii decamera de climatizare la trei plante de cultura – al doilea
ciclu experimental
Activitatea 3.2. Monitorizarea in dinamica a efectului variantelor de fertilizant organic
policompozit asupra dezvoltarii plantelor, mobilitatii elementelor chimice nutritive in sol si a
absorbtiei lor de catre plante si in final asupra calitatii si cantitatii recoltei-al doilea ciclu
experimental
Activitatea 3.3. Evaluarea rezultatelor obtinute in al doilea ciclu experimental in camp
Pe cernoziomul cambic de la Agigea (jud. Constanța) a continuat al doilea ciclu
experimental pentru testarea efectului celor trei tipuri de compost produse din trei deșeuri
organice (gunoi de grajd, nămol de epurare și alge marine) asupra dezvoltării și producției de
porumb și floarea-soarelui. S-au folosit aceleași trei tipuri de compost având câte 50% din cele
trei deșeuri, diferența fiind asigurată în proporție de câte 25% din celelalte două applicate în
patru doze (25, 50, 75 și 100t/ha).
În anul 2016 s-au instalat patru experiențe cu fertilizare organică folosind compostul
policompozit. La două experimente s-a urmărit efectul remanent al fertilizării la porumb și
floarea-soarelui, efectuată în 2015, iar la alte două experimente, amplasate pe o altă solă din
fermă, în cadrul unor suprafețe mari însămânțate cu cele două plante s-a urmărit, din nou, în
cadrul unor variante similare efectul fertilizant al compostului policompozit.
Recoltele de porumb boabe și de floarea-soarelui semințe obținute în anul 2016 au fost
comparabile cu cele din anul anterior, atât din punct de vedere al recoltei maxime obținută la
același tip de compost și la aceeași doză, recoltă care a atins 14 t/ha porumb boabe și 4,3 t/ha
semințe de floarea-soarelui.
Partea II-a cuprinde:
Activitatea 3.4.Proiectarea si realizarea statiei experimentare si producere a fertilizantului
organic policompozit
Activitatea 3.5. Studiu de fezabilitate tehnica pentru implementarea tehnologiei de
producere a unui material organic policompozit fertilizant pentru sol
Este descrisă stația experimentală pilot de producere a fertilizantului ecologic cu o
capacitate de prelucrare a 45 tone/zi materii prime: alge marine, namol de la instalatiile de
epurare si gunoi de grajd, rezultand o cantitate de compost de circa 30 t/zi, ca un ansamablu de
constructii, instalatii, utilaje si utilitati. Pentru intocmirea fezabilitatii tehnologiei de producere s-
a introdus contextul necesitatii unei fabrici pilot de producere a fertilizantului ecologic. S-a luat
in calcul o cantitate de 10.000 to fertilizant produs anual. Pentru aceasta propunere de fabrica
pilot s-au luat in calcul toate costurile de investitie si productie (de proiectare si asistenta
tehnica, constructii si instalatii hidrotehnice si electrice, achizitii si montaj utilaje, resurse
umane, productie serie zero, etc) spre a se putea analiza si demonstra in final fezabilitatea
implementarii tehnologiei propuse de producere a fertilizantului organic policompozit. Studiul
de fezabilitate descrie fluxul tehnologic de obtinere al fertilizantului, luand in calcul actiunile si
etapele efective desfasurate la punctul experimental dar si actiuni/etape necesare care nu au fost
efectiv aplicate insa care se impun in rigoarea prezentarii unei tehnologii descrise in vederea
implementarii si productiei.
Partea III-a: Activitatea 3.6. Diseminarea rezultatelor obținute
PARTEA I
Experimentarea in conditii de camp a celor mai bune rezultate experimentale
obtinute in conditii decamera de climatizare la trei plante de cultura – al doilea ciclu
experimental
Monitorizarea in dinamica a efectului variantelor de fertilizant organic
policompozit asupra dezvoltarii plantelor, mobilitatii elementelor chimice nutritive in sol si
a absorbtiei lor de catre plante si in final asupra calitatii si cantitatii recoltei-al doilea ciclu
experimental
Evaluarea rezultatelor obtinute in al doilea ciclu experimental in camp
I.1. Evaluarea rezultatelor obținute în al doilea ciclu experimental în câmp
În anul experimental 2016 s-au instalat patru experimente. Pe de o parte s-a urmărit efectul
remanent al fertilizării organice cu compost policompozit administrat în anul 2015 la porumb și
floarea-soarelui, iar pe de altă parte s-a instalat o experiență nouă, într-o locație nouă din fermă,
în interiorul unor sole cu suprafețe mari de cultură a porumbului și florii-soarelui.
Experiențele instalate anul acesta au cuprins aceleași variante ca experiențele instalate în
anul 2015. Rațiunea instalării unor noi experimente a fost aceea ca recolta de floarea-soarelui să
nu mai fie într-o zonă izolată, la dispoziția păsărilor sălbatice existente în număr mare în zonă,
păsări care distrug recolta de semințe formată.
I.1.1. Efectul remanent al fertilizării organice cu compost și efectul primului an de
fertilizare cu compost
I.1.1.1. Aspecte tehnologice
Pregătirea terenului. În toamna anului 2015 (20 octombrie) s-au tocat resturile vegetale cu
mașina de tocat, după care s-a efectuat arătura la 25 cm adâncime, iar apoi solul a fost mărunțit
prin discuire.
În primăvara anului 2016 (25 martie) s-a pregătit terenul cu ajutorul combinatorului, iar pe
data de 28 martie s-a însămânțat porumbul și floarea-soarelui, în condiții climatice favorabile,
temperatura, dimineața, la ora 800, era de 7°C. Astfel, semănatul s-a efectuat în perioada optimă
(25 martie-1 aprilie) pentru zona Agigea. S-a însămânțat hibridul de porumb Pioneer P9241,
grupa 340 FAO, la o densitate de 65.000 plante/ha, față de 58.000 plante/ha, cât a fost în anul
2015. Pe suprafața de 20 m2/variantă au răsărit 126 plante față de 104 plante răsărite în anul
2015.
Pentru floare-soarelui s-a însămânțat hibridul Pioneer P64 LE 25 cu o densitate de 65.000
plante/ha față de 58.000 plante/ha, cât a fost densitatea în anul 2015. Pe sola de 40 m2 au răsărit
252 plante, față de 104 plante răsărite în anul 2015 pe variantă cu suprafața de 20 m2.
Condițiile climatice ale primăverii 2016 au fost favorabile culturilor de câmp, cu ploi din
abundență, fapt ce a contribuit din plin la dezvoltarea plantelor.
Fertilizarea minerală la martor s-a efectuat cu 150 kg/ha îngrășământ complex NPK 16-16-
16 și 150 kg/ha azotat de amoniu, substanțe brute.
Pe data de 12 aprilie au răsărit primele plante de porumb și de floarea-soarelui. Evoluția
taliei plantelor poate fi observată în tab. 1.
Tabelul 1
Talia plantelor de porumb și de floarea-soarelui pe parcursul perioadei de vegetație
Data calendaristică Talie (cm) plantelor de:
porumb floarea-soarelui
22 aprilie 2016
15 mai 2016
17 august 2016
24
54
259
21
56
248
După cum se observă (tab. 1) plantele s-au dezvoltat foarte bine, s-au efectuat tratamentele
necesare cu erbicide, fungicide și insecticide.
Cu toate că plantele de floarea-soarelui din experimența cu remanența îngrășământului
organic s-au dezvoltat foarte bine având capitule mari, cu sămânța bine dezvoltată, aceasta din
urmă a căzut din nou pradă păsărilor sălbatice din zonă. La experiența cu floarea-soarelui
instalată anul acesta, fenomenul descris nu a mai avut loc, deoarece experianța a fost inserată
într-un câmp mare de producere a florii-soarelui.
La experiența cu remanență, după ce păsările au terminat de distrus capitulele de floarea-
soarelui au început să atace cultura de porumb, fapt ce a determinat recoltarea porumbului pe
data de 17 august la o umiditate de 17%. În schimb porumbul și floarea-soarelui din experiența
înființată în acest an au fost recoltate la o umiditate de 9%.
I.2. Monitorizarea în dinamică a efectului variantelor fertilizate organic policompozit
asupra plantelor, mobilității elementelor chimice nutritive în sol și a absorbției lor de către
plante
I.2.1. Recolta de porumb boabe obținută în anul 2016 ca urmare a efectului remanent
rezultat din fertilizarea organică cu compost policompozit, administrat în anul 2015
După cum se observă din datele tabelului 2, producția obținută în anul 2016 a fost, fără
excepție, superioară celei dina nul 2015, dar trebuie avut în vedere că nu au fost aceleași condiții
tehnologice și anume densitatea anului curent a fost mai mare cu 7000 plante/ha, iar umiditatea
la recoltare a fot cu 8% mai mare. Explicația a fost dată mai sus.
Oricum, producția medie pe doza de compost policompozit a fost cu 2,15 t/ha (21%) mai
mare în anul 2016 la doza de 25 t/ha, iar următoarele doze cu 2,14 t/ha, 2,16 t/ha, respectiv 2,31
t/ha. Creșterea generală a producției de porumb boabe în anul 2016 față de anul 2015 a fost de
2,19 t/ha sau de 19,74%.
Având în vedere faptul că în anul agricol curent producția de porumb s-a format numai pe
baza fertilizării organice policompozite din anul precedent, trebuie să recunoaștem că s-a obținut
o producție foarte mare. Chiar și martorii nefertilizați și fertilizat mineral au înregistrat producții
mari.
Tabelul 2
Recolta de porumb boabe (t/ha) obținută în anii 2015 și 2016 în experiența fertilizată
organic cu compost policompozit
Doza de compost
t/ha
Recolta de porumb boabe
t/ha
Anul 2015x) Anul 2016xx)
Martor nefertilizat
Martor fertilizat mineral
4,88
6,86
5,88
8,26
Compost II: 50% gunoi de grajd+25% nămol de epurare+25% alge marine
25
50
75
100
10,35
11,23
11,52
11,88
12,22
13,25
13,44
13,94
Compost III: 50% nămol de epurare +25% gunoi de grajd +25% alge marine
25
50
75
100
9,74
9,94
10,92
11,33
12,11
11,98
13,16
13,65
Compost IV: 50% alge marine +25% gunoi de grajd +25% nămol de epurare
25
50
75
100
10,87
11,50
11,82
12,43
13,09
13,86
14,14
14,98
Doza de compost
t/ha
Mediile pe doze și tipul de compost
Anul 2015x) Anul 2016xx)
25
50
75
100
10,32
10,89
11,42
11,88
12,47
13,03
13,58
14,19
Compost II
Compost III
Compost IV
11,24
10,48
11,65
13,21
12,73
14,01 x) Umiditate: 9%; Densitate: 58.000 plante/ha xx) Umiditate: 17%; Densitate: 65.000 plante/ha
Dacă analizăm producțiile obținute în funcție de tipul de compost (tab. 2) constatăm că
înserierea în ordinea crescătoare a recoltei obținute este: compost III (cu 50% nămol de epurare
+25% gunoi de grajd +25% alge marine), compost II (cu 50% gunoi de grajd+25% nămol de
epurare+25% alge marine) și compost IV (50% alge marine +25% gunoi de grajd +25% nămol
de epurare). Prin urmare compostul care conține 50% alge marine a avut cel mai ridicat efect
asupra producției de porumb boabe atât în primul an de la aplicare, cât și ca efect remanent.
La aceeași concluzie se ajunge și dacă se urmărește efectul dozei și anume doza de 100
t/ha compost a avut cel mai mare efect indiferent de natura compostului. Ca o concluzie generală
se poate afirma că cea mai mare recoltă de porumb boabe a adus-o doza de 100 t/ha compost
format din 50% alge marine +25% gunoi de grajd +25% nămol de epurare.
I.2.2. Recolta de porumb boabe obținută în anul 2016 în experiența nou înființată
(Tabelul 3)
Datele referitoare la producția de porumb boabe din experiența înființată anul acesta sunt
prezentate în tabelul 3. Ele păstrează sensul de creștere al recoltei odată cu doza și cu tipul de
compost, în aceeași înseriere ca și la experianța cu efect remanent și anume creștere în ordinea:
compost III-compost II-compost IV.
Tabelul 3
Recolta de porumb obținută în anul 2016 ca urmare a aplicării unui compost
policompozit obținut din trei deșeuri organice
Doza
(t/ha)
Recoltax)
(t/ha)
Martor nefertilizat
Martor fertilizat mineral
6,10
8,42
Compost II: 50% gunoi de grajd+25% nămol de epurare+25% alge marine
25
50
75
100
12,70
12,81
12,98
13,10
Compost III: 50% nămol de epurare +25% gunoi de grajd +25% alge marine
25
50
75
100
12,62
12,62
12,75
12,96
Compost IV: 50% alge marine +25% gunoi de grajd +25% nămol de epurare
25
50
75
100
13,55
13,75
13,84
14,06
Mediile pe doza și tipul de compost
25
50
12,95
13,06
75
100
13,19
13,36
Compost II
Compost III
Compost IV
12,90
12,73
13,80 x) Umiditate: 9%; Densitate: 58.000 plante/ha
Spre deosebire de experiența din anul 2015, producția în anul 2016 a fost mai mare. Astfel
dacă intervalul de variație a recoltei în anul 2015 a fost de: 9,74-12,43 t/ha cu o valoare medie de
11,13±0,8 t/ha, în anul 2016, intervalul de variație a recoltei a fost cuprins între 11,98 t/ha și
14,98 t/ha cu o valoare medie de 13,34±0,92 t/ha. Totuși, trebuie să ținem seama că diferența în
plus de 2,21 t/ha obținută anul acesta este datorată și diferenței de densitate și de umiditate la
recoltare. Aceste condiții tehnologice se referă și la experiența cu efect remanent. Dacă ne
referim la noua experiență din anul acesta constatăm că intervalul de variație al recoltei a fost de
12,26-14,00 t/ha cu o valoare medie de 13,56±1,52 t/ha. Diferența dintre valorile medii ale
recoltelor din acest an, o experianță cu administrare în acest an a fertilizantului organic și o
experiență cu efect remanent este de numai 0,22 t/ha. Datele sunt perfect comparabile deoarece
experiențele au avut aceeași densitate (65.000 plante/ha) și aceeași umiditate la recoltare (9%).
Se verifică din nou faptul că producția cea mai mare s-a obținut la doza de 100 t/ha
compost format din 50% alge marine+25% gunoi de grajd+25% nămol de epurare, la o recoltă
de 14,06 t/ha. La valoarea medie pentru toate dozele din acest compost în care predomnină
algele marine, producția înregistrată a fost de 13,80 t/ha.
I.2.3. Recolta de floarea-soarelui sămânță obținută în anul 2016 în experiența nou înființată
Tabelul 4 cuprinde valorile de producție la sămânța de floarea-soarelui în funcție de tipul și
doza de compost. Dacă la compostul II și III recoltele medii sunt practic egale (4,01 t/ha), la
compostul IV (50% alge marine+25% gunoi de grajd+25% nămol de epurare), producția de
sămânță a fost mai mare cu 110 kg t/ha.
Tabelul 4
Recolta de sămânță de floarea-soarelui obținută în anul 2016 la aplicărea unui compost
policompozit realizat din trei deșeuri organice
Doza
(t/ha)
Recolta de sămânță
(t/ha)
Martor nefertilizat
Martor fertilizat mineral
2,14
2,48
Compost II: 50% gunoi de grajd+25% nămol de epurare+25% alge marine
25
50
75
100
3,82
3,97
4,09
4,16
Compost III: 50% nămol de epurare +25% gunoi de grajd +25% alge marine
25
50
75
100
3,87
3,98
4,05
4,14
Compost IV: 50% alge marine +25% gunoi de grajd +25% nămol de epurare
25
50
75
100
3,96
4,06
4,16
4,28
Mediile pe doza și tipul de compost
25
50
75
100
3,88
3,98
4,10
4,19
Compost II
Compost III
Compost IV
4,01
4,01
4,12
Apreciem drept semnificativă diferența de 310 kg/ha obținută în plus la doza de 100 t/ha
compost, comparativ cu doza de 25 t/ha.
Practic aceste valori medii ale producției pe doze medii de compost sunt cu: 181% mai
mare la doza de 25% t/ha compost și cu 196% mai mare la doza de 100 t compost/ha față de
martorul nefertilizat. Comparate cu martorul fertilizat mineral sporurile de producție sunt mai
mici ajungând numai la 156% respectiv la 169%.
Se păstrează faptul că doza de 100 t/ha din compostul care conține 50% alge marine a
contribuit la obținerea celei mai mari producții de sămânță de floarea-soarelui (4,19 t/ha).
Mai mult chiar, doza maximă a acestui compost a contribuit la obținerea celor mai mari
recolte atât la floarea-soarelui cât și la porumb.
I.2.4. Metode de analiză în laborator
Probele de sol recoltate (0-20 cm) din variantele experimentale au fost analizate din punct
de vedere al: reacției (pH în suspensie apoasă la un raport sol:apă de 1:25, determinat
potențiometric); conținutul de humus după metoda Walkley-Black, în modificarea Gogoașă;
azotul total după metoda Kjeldhal; Pmobil și Kmobil, solubil s-au extras în soluție de acetat-
lactat de amoniu-EDTA (AL) la pH 3,7, după Egner-Rhiem-Domingo, P determinându-se
spectrofotometric, iar K – flamfotometric. Formele mobile de N-NO3 și N-NH4 s-au determinat
potențiometric cu electozi ioni selectivi.
În substanța uscată a plantelor (frunze de sub știuletele principal la porumb și frunze din
jurul capitulelor) s-a determinat conținutul de macro-(N, P, K, Ca, Mg) și unele microelemente
metalice (Zn, Cu, Fe, Mn). În soluția clorhidrică a cenușii plantelor, obținută la 450°C, s-au
determinat cu ajutorul spectrometriei cu absorbție atomică Ca, Mg, Zn, Cu, Fe și Mn, iar K s-a
determinat flamfotometric și P spectrofotometric. Conținutul de N s-a determinat prin metoda
Kjeldhal.
Toate metodele analitice utilizate sunt acreditate în sistemele ISO și STAS.
Datele anlitice obținute au fost calculate statistic.
I.2.5. Efectul compostului organic compozit asupra principalilor indicatori agrochimici ai
solului
Valorile analitice privitoare la reacție, conținutul total de humus, azot și conținutul în
forme mobile de N, P și K din solul variantelor experimentale la cele doua plante, în doi ani
experimentali, au evidențiat unele influențe asupra variației acestor indicatori (tab. 5).
Astfel, trebuie să remarcăm ca solul pe care s-a amplasat experiența în anul acesta (2016)
este slab alcalin față de cel din primul an, care era slab acid. Diferența de pH dintre cele două
soluri fiind în medie de 0,79 unități de pH, de la pH 6,71 la pH 7,50. De asemenea, diferențe s-
au înregistrat și-n cazul humusului, în favoarea solului cultivat inițial anul acesta cu 0,93% (de la
4,68% la 5,61%). O oarecare diferență de numai 0,02% s-a înregistrat și-n cazul azotului total. În
cazul formelor mobile de azot (N-NO3 și N-NH4) diferențele între variante sunt foarte mici,
nesemnificative. Trebuie remarcat că aceste diferențe sunt aduse în special de caracteristicile
agrochimice, intriseci ale solului și mai puțin de compostul administrat.
Conținutul de Pmobil din martori este mare și foarte mare, iar cel din variantele în care s-a
administrat compost este și mai mare, cu cca. 30%.
În schimb în cazul K mobil, conținuturile din martori și din variantele fertilizate organic cu
compost policompozit sunt practic egale 196 mg·kg-1 în martori și 207 mg·kg-1, ca medie a
variantelor fertilizate organic. Aceste valori se situează la limita dintre domeniile cu conținut
mijlociu și mare de Kmobil.
Fosforul din variantele fertilizate organic este mai ridicat decât în variantele martor
datorită îngrășământului organic administrat. Fenomenul este similar și-n cazul potasiului însă
de intensitate mai mică, datorită mobilității mai ridicate a acestui element chimic.
Tabelul 5
Efectul compostului organic policompozit asupra unor indicatori agrochimici ai cernoziomului de la Agigea comparativ cu martorii
nefertilizati (Mt) și fertilizat mineral (Mt. f.m.)
Anul de
cultură Natura plantei pHH2O
Humus
Nt
N-NO3
N-NH4
PAL
KAL
% mg∙kg-1
II
Porumb 6,78±0,10 4,64±0,14 0,221±0,017 11,33±1,5 10,5±2,1 124±20 211±20
Mt 6,54 4,20 0,193 9 12 79 190
Mt. f.m. 6,52 4,26 0,202 6 18 59 173
Fl. soarelui 6,62±0,1 4,73±0,21 0,209±0,004 7,6 ±2,0 9,7±1,7 114±24 192±23
Mt 6,88 4,38 0,199 5 6 64 173
Mt. f.m. 6,83 4,38 0,201 6 8 61 151
I
Porumb 7,47±0,04 5,45±0,18 0,273±0,012 21,5±10,4 9,2±0,9 135±24 192±23
Mt 7,62 6,16 0,293 8 10 217 325
Mt. f.m. 7,61 5,51 0,255 6 9 111 194
Fl. soarelui 7,42±0,06 5,76±0,70 0,240±0,022 6,9±0,6 9,1±0,7 102±23 232±78
Mt 7,38 4,80 0,218 5 9 62 177
Mt. f.m. 7,41 5,21 0,247 3 9 84 188
I.2.6 Efectul dozelor de compost organic policompozit asupra compoziției chimice a
frunzelor de porumb de sub știuletele principal
Datele analitice referitoare la conținutul de macro- și unele microelemente metalice din
frunzele de porumb recoltate de sub știuletele principal sunt prezentate (tab. 6) sub formă de
medii aritmetice împreună cu abaterile medii. Cu excepția azotului total toate celelalte valori se
cuprind în intervalul de valori normale întâlnite în literatura de specialitate. De observat că
dozele de compost, n-au avut un efect semnificativ asupra conținutului de elemente nutritive.
Astfel și doza de 25 t/ha compost ca și doza de 100 t/ha compost au determinat absorbția unor
cantități normale de elemente nutritive. În privința conținutului de azot s-au obținut valori ușor
mai reduse decât limita stângă a intervalului normal de conținut. Fenomenul este datorat migrării
elementului spre partea superioară a tulpinii, acolo unde se formează cel de-al doilea știulete.
Prin urmare, putem afirma că planta de porumb a fost nutritiv satisfăcător pe toată perioada de
vegetație, indiferent de doza de compost administrată solului.
I.2.7 Efectul dozelor de compost organic policompozit asupra compoziției chimice a
frunzelor de floarea-soarelui din jurul capitulelor
Spre deosebire de porumb, unde frunza de sub primul știulete avea un conținut ușor mai
scăzut de azot, la floarea soarelui, în frunzele din jurul capitulelor, s-a acumulat mai mult azot,
datorită rolului acestor frunze în definitivarea formării capitulelor. Mai mult, aceste frunze
conțin mai mult calciu decât cel normal și anume de 2,34 de ori. În general, conținuturile
celorlalte elemente (P, K, Mr, Zn, Cu, Fe, Mn) se situează în jurul valorilor medii normale. De
remarcat conținuturile unor elemente din plantele din anul al II-lea de cultură cum sunt P, Zn,
Cu, Fe și Mn, acestea au valori ușor mai crescute decât a celor din primul an. În contrast
conținutul de K din frunzele plantelor din a doua cultură este cu 90% mai ridicat decât al
frunzelor din primul an (tab. 7).
După cum se observă nu sunt deosebiri de conținut în funcție de doza de compost
administrat solului. Prin urmare, plantele de floarea-soarelui s-au nutrit corect indiferent de
cantitatea de compost administrat.
Tabel 6
Efectul dozelor de compost organic policompozit asupra compoziției frunzelor de porumb de sub știuletele principal
Doza de
compost
t/ha
N P K Ca Mg Zn Cu Fe Mn
% mg·kg-1
Anul I
Mt 2,55 0,32 2,20 0,24 0,28 25,7 5,4 127 76
Mt. f.m. 2,79 0,35 2,01 0,28 0,23 23,1 3,1 148 87
25 3,07±0,33 0,36±0,02 2,24±0,28 0,35±0,02 0,22±0,05 23,3±2,6 5,1±1,5 144±15 74±27
50 2,39±0,89 0,35±0,03 2,28±0,31 0,25±0,05 0,19±0,01 30,1±3,7 4,6±1,6 126±7 73±19
75 2,59±0,49 0,31±0,01 2,37±0,28 0,27±0,07 0,20±0,04 25,2±2,7 5,1±0,6 126±9 77±21
100 2,65±0,27 0,32±0,02 2,20±0,22 0,25±0,05 0,21±0,03 24,4±3,9 5,4±1,4 122±9 76±22
Anul II
Mt 2,48 0,32 2,20 0,24 0,21 25,7 5,4 127 76
Mt. f.m. 1,71 0,35 2,01 0,28 0,23 23,1 3,1 148 87
25 2,88±0,18 0,33±0,06 2,21±0,13 0,40±0,04 0,20±0,02 31,6±5,6 6,1±0,9 201±12 138±13
50 2,60±0,22 0,30±0,01 2,03±0,03 0,35±0,05 0,25±0,02 25,2±2,5 6,0±0,6 187±54 108±11
75 2,72±0,20 0,29±0,01 1,99±0,11 0,35±0,01 0,26±0,01 20,4±0,9 5,1±0,4 184±28 97±5
100 2,44±0,03 0,29±0,02 2,01±0,08 0,35±0,05 0,28±0,01 23,7±1,1 5,0±0,6 175±17 95±12
Valori
normale x)
3-3,5 0,2-0,4 1,7-2,5 0,21-1,00 0,2-0,5 25-75 6-50 50-250 26-150
x) După diverși autori: Bergmann și Neubert, 1976; Davidescu și Davidescu, 1999; Lăcătușu, 2016.
Mt = martor nefertilizat
Mt. f.m. = martor fertilizat mineral
Tabelul 7
Efectul dozelor de compost organic policompozit asupra compoziției frunzelor de floarea-soarelui din jurul capitulelor
Doza de
compost
t/ha
N P K Ca Mg Zn Cu Fe Mn
% mg·kg-1
Anul I
Mt 3,61 0,38 3,00 5,16 1,21 31,7 28,1 104 109
Mt. f.m. 3,50 0,49 5,19 4,68 0,99 27,0 31,3 94 115
25 3,60±0,22 0,38±0,04 5,18±0,19 3,69±0,72 0,88±0,09 25,6±3,7 22,8±6,4 101±8 86±6
50 3,72±0,11 0,33±0,05 5,47±0,46 3,35±1,10 0,67±0,13 23,5±4,4 23,6±5,7 98±10 44±15
75 3,60±0,24 0,36±0,03 4,60±1,11 4,37±0,38 0,90±0,10 30,0±6,2 25,3±2,5 103±12 87±15
100 3,64±0,14 0,36±0,05 5,35±0,61 4,45±0,23 0,98±0,11 24,6±0,11 23,4±6,3 102±14 96±12
Anul II
Mt 3,01 0,38 2,51 2,91 1,01 43,4 17,6 154 81
Mt. f.m. 3,16 0,37 2,47 2,79 0,97 43,0 19,3 158 76
25 3,75±0,32 0,45±0,04 2,93±0,12 3,59±0,50 0,62±0,14 62,6±8,2 31,6±1,6 219±77 86±12
50 3,61±0,60 0,44±0,44 2,65±0,15 4,73±1,76 0,86±0,03 60,0±5,1 31,9±4,4 239±72 86±10
75 3,73±0,15 0,47±0,47 2,71±0,26 3,24±0,50 0,88±0,08 53,2±18,6 28,9±5,5 194±26 72±12
100 3,47±0,22 0,46±0,01 2,47±0,19 3,84±0,28 0,96±0,15 50,9±9,3 26,4±1,0 179±19 79±10
Valori
normale x) 3,18 0,36 3,18 1,67 0,97 40 25 200 85
x) După diverși autori: Robinson, 1970 în Vrânceanu, 1974; Bergmann, 1976; Lăcătușu, 2016.
Mt = martor nefertilizat
Mt. f.m. = martor fertilizat minera
I.3. Concluzii
I.3.1 În anul 2016 s-au instalat patru experiențe cu fertilizare organică folosind compostul
policompozit. La două experimente s-a urmărit efectul remanent al fertilizării la porumb și
floarea-soarelui, efectuată în 2015, iar la alte două experimente, amplasate pe o altă solă din
fermă, în cadrul unor suprafețe mari însămânțate cu cele două plante s-a urmărit, din nou, în
cadrul unor variante similare efectul fertilizant al compostului policompozit.
I.3.2 Efectul remanent a fost spectaculos, recolta obținută a fost comparabilă cu cea din anul
2015, dacă ținem cont de diferențele de densitate și de umiditate a boabelor de porumb la
recoltare. Mai mult recolta maximă s-a obținut în ambii ani la compostul format de 50% alge
marine+ 50% gunoi de grajd+50% nămol de epurare și la doza de 100 t/ha compost.
I.3.3 Recoltele de porumb boabe și de floarea-soarelui semințe obținute în anul 2016 au fost
comparabile cu cele din anul anterior, atât din punct de vedere al recoltei maxime obținută la
același tip de compost și la aceeași doză, recoltă care a atins 14 t/ha porumb boabe și 4,3 t/ha
semințe de floarea-soarelui.
I.3.4 Compostul administrat nu a avut efect semnificativ asupra principalilor indicatori
agrochimici ai solului.
I.3.5 Dozele de compost nu au influențat semnificativ conținutul frunzelor de porumb și de
floarea-soarelui în macro- și microelemente, acestea sitându-se la valori normale în toate
situațiile.
Partea a II-a Proiectarea si realizarea statiei experimentare si producere a fertilizantului organic
policompozit.
Studiu de fezabilitate tehnica pentru implementarea tehnologiei de producere a
unui material organic policompozit fertilizant pentru sol
II.1. Descriere schema fabrica (constructii, dimensiuni, instalatii Stația experimentală pilot de producere a fertilizantului ecologic cu o capacitate de
prelucrare a 45 tone/zi materii prime: alge marine, namol de la instalatiile de epurare si gunoi de
grajd, rezultand o cantitate de compost de circa 30 t/zi, este gandita ca un ansamablu de
constructii, instalatii, utilaje si utilitati . Unitatile de constructie ale fabricii pilot sunt
urmatoarele:
- Cele trei depozite de materii prime
- Platforma de compostare
- Zona concasor
- Zona moara
- Zona uscator
- Zona racitor
- Incinta masina granulare
- Incinta masina sortare
- Laborator analize si zona administrativa
- Sala ambalare
- Magazine produs finit
- Rampa incarcare
Total suprafata unitate de productie: aproximativ 3 ha.Suprafete sunt urmatoarele:
- Suprafața pentru depozitare materii prime (namol, alge, alte produse organice):
depozitarea efectiva se face in celule betonate iar spatiul de depozitare si de deservire este de
maxim 25.000 mp
- Suprafata de compostare: 1.000 mp
- Hala producutie de prelucrare: spatii operatiuni (de uscare, malaxare, cernere si
maruntire, de ambalare, s.a), spatii administrative, spatii magazii produs finit, spatii rampa
incarcare: 3.000 mp.
Fig. II.1. Planul de amplasament al stației experimentale pilot
Fig. II.2. Schema stației experimentale de producere fertilizant organic
policompozit Pentru functionare fabrica trebuie sa fie prevazuta cu urmatoarele instalatii:
- Instalatii electrice (instalatatia pentru iluminat, instalatatia pentru consumatorii
tehnologici, instalatia de impamantare)
- Instalatii hidrotehnice (pentru alimenatrea cu apa in procesul tehnologic, pentru
evacuarea apei uzate, pentru laborator si birou, alimentarea pentru grup sanitar)
- Instalatii termice (instalatii de incalzire pentru operatiunile din etapa de prelucrare
termica si etapa finala de pregatire pentru comercializare)
- Instalatia de automatizare – trecerea compostului prin etapele fluxul tehnologic este
prevazuta a fi efectuata automatizat, prin intermediul benzilor transportoare
II.2 Echipamentele necesare
Avand in vedere etapele fluxului tehnologic si gradul de automatizare prevazut pentru
functionarea fabrici, propunem in Tabelul nr II. 1 lista de echipamente neceare in functionare,
aratand etapa tehnologica in care acesta sunt propuse a fi utilizate.
Tabelul nr. II.1. Lista echipamente
Etapa
Echipament
Capacitate
procesare
Consum
Valoare
echipament
1 a)Manipulare materii prime Incarcator frontal cu cupa 20m3/h 3l/h 10.000 EU
2 b)Cantarire Cantar bascula fix, sarcina 40 t, 5.000 EU
3 Compostare pe platforma Masina de compostat 300m3/h 4l/h 40.000 EU
4 Incarcare bunker hala productie Incarcator frontal cu cupa 20m3/h 3l/h 10.000 EU
5 Transport material Benzi transportoare 200ml 20m3/h 10kW 80.000 EU
6 Concasare Concasor 5m3/h 5kW 5.000 EU
7 Malaxare Malaxor 5m3/h 5kW 8.000 EU
8 Macinare Moara cu palete 3m3/h 10kW 5.000 EU
9 Granulare Instalatie granulare 10m3/h 5kW 5.000 EU
10 Uscare Uscator 10m3/h 10kW 10.000 EU
11 Racire Racitor 10m3/h 6kW 4.000 EU
12 Sortare Sortator 10m3/h 5kW 8.000 EU
13 Ambalare Masina sacuit 10m3/h 5kW 10.000 EU
14 Depozitare produs final Motostivuitor 20m3/h 10kW 5.000 EU
Total 205.000 EU
II.3. Etape realizare ale stației experimentale pilot
a. elaborare studii (fezabilitate, proiect tehnic etc)
b. obtinere avize, autorizatii
c. constructii, amenajari
e. bransamente utilitati
f. achizitionare utilaje
g. montaj, punere in functie utilaje, instalatii
h. receptie finala fabrica
i. pregatirea materiilor prime
j. pregatire productie seria 0
k. ajustari, reglaje, pregatire productie serie
l. incepere productie serie 0
Durata de realizare a investitiei și graficul de realizare al investitiei este prezentat in
Anexa nr 1 – Diagrama Gant.
II.4. Estimari privind forta de munca
Luand in calcul etapele ce trebuie efectuate in faza de executie a fabricii se considera
necesar urmatoarea structura de personal:
- echipa proiectare
- echipa tehnologica(ingineri constructori, chimisti, electriciani, tehnologi)
- echipa executie ( muncitori
Având in vedere operatiile ce trebuie efectuate in timpul functionarii instalatiei si gradul
de automatizare al acesteia, se considera necesar urmatorul personal:
- 1 proiectant
- 1 arhitect
- 1 sef instalatie
- 1 inginer chimist
- 1 tehnician productie
- 1 mecanic
- 1 electrician
- 2 conducatori auto
- 4 muncitori
II.5. Utilitati, avize/acorduri,aspecte ecologice/masuri de protectia mediului
a) utilitati: Se considera ca toate utilitatile (apa, canalizare, evacuare ape uzate,
electricitate, energie termica, telecomunicatii), se asigura la limita instalatiei de compostare.
b) avize si acorduri : pentru realizarea fabricii este nevoie urmatoarele:
1. 1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism si autorizatia de constructie;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz
metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.
c) aspecte ecologice, masuri de protectia mediului
In procesul de realizare al fabricii, dar si in etapa de operare, protectia mediului
inconjurator este de luat in seama. Asadar, trebuiesc luate masuri pentru protectia urmatoarelor
elemente ale mediului:
Calitatea şi regimul cantitativ al apei
Va fi de luat in seama ca din functionarea fabricii pilot vor rezulta trei tipuri de ape uzate
ape menajere, ape uzate tehnologice, ape pluviale
Se vor lua masuri ca niciuna din acestea sa nu fie deversata pe sol. Prin urmare, din
instalatia de compostare nu se deverseaza nici un tip de apa uzata in subteran, nu este poluata
apa din pânza freatica, se respecta H.G. Nr. 188/2002 – NTPA 002 si H.G. Nr. 352 /2005.
Calitatea aerului;
În urma desfăşurării procesului tehnologic vor apare, cu diferite regimuri temporale, mai
multe categorii de poluanți atmosferici:
a. gaze de ardere generate de vehiculele de transport in incinte si in afara lor
b. mirosuri degajate in urma procesului de compostare si de la depozitele de materii
prime : namol, dejectii şi alge;
Măsuri de reducere a impactului :
-In ceea ce priveste gazele de ardere generate de vehicolele de lucru trebuie mentionat
faptul ca acestea isi desfaşoară activitatea ȋn aer liber. Vehicolele care se vor achizitiona vor fi
de ultima generatie de autovehicole si vor respecta normele europene de protectia mediului.
Cantitatea de emisii este in concordanta cu limitele impuse de legislatia in vigoare
privind protecția atmosferică.
-In ceea ce priveste mirosurile de la materiile prime acestea nu stationeaza mai mult de 7
zile pe platformele de depozitare si sunt introduse in procesul de degradare. In urma proceselor
degradative nu rezulta mirosuri daca amestecul de materii prime este umectat corespunzator si
aerat suficient. Platformele de depozitare materii prime sunt in aer liber, inaltimea stratului de
depozit nu depseste 2m asigurandu-se astfel o aerare buna si o degradarea aeroba a materiei
organice evitandu-se astfel aparitia zonelor anaerobe si formarea de amoniac si hidrogen
sulfurat, substante care miros. Composul este un produs cu un miros placut care nu ridica
probleme de mediu.
-Instalatia de compostare se va afla la o distanta mai mare de 500 m de cel mai apropiat
vecin.
-Se ia in calcul si plantarea unor panze protectoare de copaci care sa izoleze zona
platformei de compostare.
Calitatea solului si subsolului
Sursele specifice de poluare a solului rezultate în timpul funcţionării instalaţiei pot fi
urmatoarele :
scăpări accidentale de produse utilizate pe fluxul tehnologic :
- emisii de poluanți în atmosferă rezultate din tehnologie cu influențe negative asupra
solului ;
- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului prin deversări/scurgeri
accidentale de materii prime sau produși și subproduși în timpul operațiilor de transport și
manipulare ;
- poluări cu substanțe petroliere utilizate drept combustibil de mijloace de transport
pentru materii prime și deșeuri rezultate în procesul tehnologic
Măsuri de reducere a impactului :
-S-au prevazut rigole pentru colectarea levigatului, atât de la depozitele de alge, namol
cat si a dejectiilor animaliere
- In timpul functionarii instalatiei se vor lua o serie de masuri pentru protecţia solului şi
subsolului precum : stocarea materialelor pe platforme betonate, cu capacitate de preluare
integrală a eventualelor scurgeri accidentale
- Realizarea managementului deşeurilor conform cerinţelor legale
- Limitarea la minimum a terenului scos din circuitul pedologic natural
Zgomot și vibrații;
Conform legislaţiei în vigoare, H.G. nr. 493 / 2006 modificată prin H.G. nr. 601/2007,
nivelul maxim admis de zgomot este de 87 dB (A). Aceste utilaje sunt raspandite pe o suprafata
mai mare de un hectar si nu vor lucra in acelasi loc, astfel incat sa se cumuleze zgomotul.
Pentru încadrarea nivelului de zgomot în limitele admise, echipamentele respective vor fi
de generație nouă, cu nivel de zgomot redus.
Anexa 1. Diagrama Gantt privind realizarea stației experimentale pilot pentru producerea ecofertilizanților
Denumire etapa/ luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1. elaborare studii
(fezabilitate, proiect
tehnic)
2. obtinere avize,
aurtorizatii
3. constructii, amenajari
4. bransamente utilitati
5. achizitionare utilaje
6. montaj, punere in
functie utilaje, instalatii
7. receptie finala fabrica
8. pregatirea materiilor
prime
9. pregatire productie
seria 0
10. ajustari, reglaje,
pregatire productie serie
11. incepere productie
serie
II.6. Aspecte economice ale implementarii tehnologiei
II.6.1 Costuri estimative investitie
Estimarea investitiei s-a facut cu o serie de indicatori specifici si a avut la baza pretul de
procurare al utilajelor comunicat la nivel de oferta sau de prezentare pe site de posibili furnizori,
cantitatea materialelor de montaj, categoria lucrarilor, etc.
Investitia este prezentata in Devizul general investitie – Anexa 5.
Devizul general respectă metodologia HG 28/2008, respectiv structurarea cheltuielilor
pe capitole distincte, necesare pregătirii şi derulării investiţiei.
Costul general de realizare al investitiei a fost determinat in ambele ipoteze, astfel:
- Ipoteza 1: 1.941.600 euro (cu tva inclus de 20%) (din care 762.000 euro efectiv
constructiile, instalatiile si montajul) pentru situatia in care se ia in calcul si achitarea licentei de
exploatare a tehnologiei de producer a fertilizantului organic, evaluata aici la
500.000 euro plus tva.
- Ipoteza 2: 1.341.600 euro (cu tva inclus de 20%) (din care 762.000 euro efectiv
constructiile, instalatiile si montajul) pentru situatia in care nu se achita de investitorul in
proiectul fabricii si o licenta pentru exploatarea tehnologiei de producere a fertilizantului organic
II.6.2 Costuri de productie
Au fost determinate costurile de productie pentru capacitatea de 10.000 t produs pe an,
obtinut prin utilizarea a unei cantitati totale de 15.000 tone din cele trei biomase implicate in
procesul de producere al fertilizantului organic.
S-a pornit de la ideea ca materiile prime sunt procurate cu cost zero de achizitie atata
timp cat acestea sunt la momentul de fata tratate ca si deseuri, la momentul studiului neavand
niciun pret de vanzare pe piata.
Deasmenea, a fost avuta in vedere o amortizare accelarata, in termen de 5 ani, a
costurilor cu dotarile totale (aproximativ 1.000.000 euro pentru constructii, instalatii,
echipamente).
Din Anexa 6 – Costuri de productie se observa ca rezulta un cost de productie al
fertilizantului organic de 442 lei/pe tona, echivalent a 98,23 euro/tona, adica un cost annual de
982.300 euro pentru cele 10.000 tone produse.
II.6.3 Surse de finantare
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
pot consta in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal
constituite.
CONCLUZII PRIVIND RANDAMENTUL TEHNOLOGIEI
Prezentul studiu de fezabilitate analizeaza implementarea unei tehnologii de productie a
unui material policompozit organic fertilizant pentru sol, obtinut din trei biomase reziduale:
namol de epurare, bimasa algala, gunoi de grajd.
Pentru analiza fezabilitatii tehnologiei de producere descrisa la capitolul II s-a introdus
contextul necesitatii realizarii unei fabrici pilot de producere a fertilizantului ecologic, astfel
cuma fost descrisa la capitolul III.
Pentru o fabrica normata la capacitate 45 to/zi materii prime totale din cele trei mase
reziduale se poate realiza o productie de 30 to/zi fertilizant.
Concluzii
Bugetul de investitii in realizarea fabricii a rezultat la un total de 1.941.600 euro
Pretul de cost a rezultat a fi de 98,23 euro/tona, adica de 982.300 euro cheltuiti pe an
pentru producer a 10.000 to de fertilizant organic.
Luand in calcul preturi de vanzare alti fertilizanti se propune pret de vanzare al
fertilizantului organic obtinut la 1.000 lei /tona, echivalent a 222,23 euro/tona, adica un total
incasari anual de 2.222.300 euro.
Se scade din cei 2.222.300 euro incasari vanzari suma de 982.300 euro costuri de
productie si se obtine suma de 1.240.000 euro diferenta bruta realizata pe an financiar.
Trebuia luat in calcul ca din venitul brut inca 50% se cheltuie cu impozitele si taxele
(pentru venit, pentru profit, pentru drepturi de autor, etc.) si cu alte cheltuieli de management si
ajungem la un profit net anual de 620.000 euro..
Acest profit net anual de 620.000 euro, fata de valoarea investitiei initiale 1.941.600
euro, demonstreaza recuperarea capitalului de investitie in numai 3 ani de la demararea
productiei.
In concluzie, se observa ca prin implementarea unei tehnologii de productie a unui
fertilizant organic intr-o fabrica pilot cu capacitate de 10.000 tone an de produs se poate realiza
un profit finanicar semnificativ.
Insa, asa cum am amintit si mai sus, nu doar profitul financiar este determinant in
implementarea acestei tehnologii, ci si aspectul ca ea reprezinta rezolvarea a numeroase
probleme legate de protectia mediului.
Pe baza acestor aspecte se considera oportuna si utila implementarea tehnologiei de
productie a fertilizantului organic intr-o fabrica pilot.
Partea III-a: DISEMINAREA REZULTATELOR
A. PUBLICATII
1. Radu Lăcătușu, Anca-Rovena Lăcătușu, Romeo Căpățână, Irina Ramona Moraru, Andrei
Vrinceanu, 2016. The effect of an organic fertilizer made by three organic waste recycling
on the grows and productivity of corn. Proceedings of 16th International Multidisciplinary
Scientific GeoConference SGEM 2016, BOOK 3: WATER RESOURCES. FOREST,
MARINE AND OCEAN ECOSYSTEMS. vol II, ISBN 978-619-7105-37-7 / ISSN 1314-
2704, pg. 371-378
2. Radu Lăcătușu, Romeo Căpățână, Anca-Rovena Lăcătușu, 2016. Composite compost
produce from organic waste, Present Environment and Sustainable Development (PESD),
10,2, 43-50.
B. COMUNICĂRI ŞI POSTERE LA CONFERINŢE NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE
1. Radu Lacatusu, Romeo Căpățână, Anca-Rovena Lăcătușu, Aurelia Meghea, Maria Nastac,
2016. THE RECYCLING OF NUTRIENTS FROM WASTE AS COMPOST, ECO-BIO 2016
Conference, 6 - 9 Martie 2016, Rotterdam, Olanda
2. Radu Lăcătușu, Anca-Rovena Lăcătușu, Romeo Căpățână, Irina Ramona Moraru, Andrei
Vrinceanu, 2016. THE EFFECT OF AN ORGANIC FERTILIZER MADE BY THREE
ORGANIC WASTE RECYCLING ON THE GROWS AND PRODUCTIVITY OF CORN,
The 16th INTERNATIONAL MULTIDISCIPLINARY SCIENTIFIC GEOCONFERENCE
–THE WORLD SOURCE OF GEOSCIENCES, SGEM 2016, June 28 –July 7, 2016,
Albena, Bulgaria
3. Radu Lacatusu, Anca-Rovena Lăcătușu, Romeo Căpățână, Aurelia Meghea, 2016. „From
organic waste to organic fertilizer”, ”The 3rd International Congress Water, Waste and
Energy Management” WWEM 2016, 18-20 Iulie 2016, Roma, Italia
4. Radu Lăcătușu, Anca-Rovena Lăcătușu, Romeo Căpățână, Mihaela Lungu, Rodica Lazăr,
Irina Ramona Moraru, 2016. Efectul unui compost din deșeuri organice asupra însușirilor
agrochimice ale solului și compoziției minerale a frunzelor de floarea-soarelui,
SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL MEDIUL ACTUAL ȘI DEZVOLTAREA
DURABILĂ – IAȘI 2016.
5. Radu Lacatusu, Anca-Rovena Lacatusu, Adina Elena Rogozea, Carolina Constantin, Aurelia
Meghea, Irina Ramona Moraru, 2016. Innovative polycomposite fertilizer obtained by
recycling and processing three organic wastes for increasing soil quality and food safety,
6th INTERNATIONAL CONFERENCE “Protection of Natural Resources and
Environmental Management: The main Tools for Sustainability” (PRONASEM 2016)
6. Maria Nastac, Alina Zăpodeanu, Ticuța Negrean-Parjol, 2016. Study case of management
for two wastes: one natural and the other industrial wastes, 5th International Renewable
Energy and Environment Conference (IREEC-2016), 11 - 13 July 2016, Madrid, Spain,
Poster Presentation, No.80
C. EMISIUNI TV
A fost realizat un interviu/reportaj, al 4-lea din seria despre obiectivele cercetărilor efectuate și
rezultatele obținute în cadrul proiectului FERROW difuzate de postul NEPTUN TV în
Emisiunea AGRICULTURA: 20.12.2015. http://www.ntvonline.ro/emisiuni/agricultura/galerie-
video/7152 . Materialele înregistrate se află arhivate in videoteca NTV.
Bibliografie
1. Bergmann W., Neubert P., 1976, Pflanzendiagnose und Pflanzenanalyse, VEB Gustav-
Fischer Verlag, Jena.
2. Davidescu Velicica., Davidescu D., 1999, Compediu agrochimic, Ed. Academiei Române,
București.
3. Lăcătușu R., 2016, Agrochimie, Ediția a 3-a, Ed. Terra Nostra, Iași.
