Maroc 07.09

7/21/2019 Maroc 07.09

http://slidepdf.com/reader/full/maroc-0709 1/67

7/21/2019 Maroc 07.09


3 Considerente asupra regatului Spaniei...............................................................................13

4 Rela iile %ilaterale ntre Spania i Marocț ș ...........................................................................13

4.1 Istoricul rela iilor ntre Spania i Marocț ș ....................................................................13

4.2 Rela iile %ilaterale dup$ independen a regatului Marocț ț .............................................15

4.2.1 Rela ii %ilaterale ntre de la independenta Marocului p#n$ la democrati'areaț

Spaniei +1-56 ( 1-5,........................................................................................................15

4.2.2 Rela ii dup$ 1-5ț ................................................................................................1

4.2.3 !ntecedentele con)lictului legat de insula Pereil cri'a diplomatica.................22

4.2.4 Con)lictul legat de insula Pereil.........................................................................24

4.2.5 Diploma ie Regalaț ..............................................................................................2

4.3 Rela iile Maroc ( niunea uropeana i impactul asupra rela iilor %ilaterale Spania ( ț ș ț

Maroc2*

4.3.1 Politica e/ter$ a niunii c$tre regiunea m$rii Mediterane.................................2*

4.3.2 Rela iile ( Maroc i impactul asupra rela iilor %ilaterale Spania ( Marocț ș ț ...3

5 Rela iile conomice ntre regatul Spaniei i Regatul Marocț ș .............................................32

6 Indenti)icarea punctelor c"eie n rela iile %ilaterale ntre cele doua regateț .......................32

6.1 Pescuitul lement de )rictiune...................................................................................32

6.2 migratia. actor determinant n rela iile %ilateraleț ...................................................34

6.3 Re&endicarile teritoriale ( o constanta n rela iile %ilateraleț ......................................35

6.3.1 Ceuta i Melillaș ...................................................................................................36

6.3.2 Sa"ara 7ccidental$..............................................................................................3-

Sa"ara 7ccidental$ i impactul asupra rela iilor ntre Maroc i Spaniaș ț ș ............................4

.1 !ntecedente istorice i status 8uo actual.ș ...................................................................4

.2 Inter&entia 9atiunilor nite.......................................................................................46

7/21/2019 Maroc 07.09


.3 Po'itia regatului Maroc n pri&in a Sa"arei 7ccidentaleț ...........................................4

.4 Po'itia Spaniei n pri&in a Sa"arei 7ccidentaleț .........................................................4*

.5 Impactul n rela iile %ilateraleț ....................................................................................4*

* Conclu'ii............................................................................................................................4*

- :i%liogra)ie........................................................................................................................4-

I. !ne/a I ( ;arti i Ilustratiiș ................................................................................................52

II. !ne/a II 0 <..................................................................................................................5*

7/21/2019 Maroc 07.09


Lista acronime

!LS

!=MI

!LM

CI>

C

R!DS

P7LIS!RI7

P.I.:

SD

9!?7

M!

R!9

7!

79@

797SC

MI9RS7

7/21/2019 Maroc 07.09


1 Introducere

7dat$ cu s)ar itul celui de0al doilea r$'%oi mondial i creare 9a iunilor nite n 1-45 seș ș ț

produc sc"im%ari maore pe scena interna ional$. ra ine&ita%il$ o sc"im%are de paradigm$țdup$ de&astatorul r$'%oi care intre numeroasele consecin e una din ele a )ost s$ atrag$ aten iaț ț

asupra )aptului c$ sunt necesare sc"im%ari maore pe scena interna ional$ pentru a e&itaț

repetarea unei con)lagratii mondiale. An acest conte/t de sc"im%are de paradigm$ pe scena

interna ional$ capat$ o )or a maor$ dreptul de autodeterminare al popoarelor de&enind unț ț

principiu )undamental al dreptului international pu%lic generand o%ligatii erga omnes1 pentru

statele implicate.

Scopul general al acestui principiu a )ost de a asigura coloniilor e/istente dup$ cel de0al doilear$'%oi mondial n special n !)rica i !sia dreptul de li%era autodeterminare eliminandș

dominatiile coloniale europene. !ceast principiu promo&at intens pe scena interna ional$ inț

special prin intermediul 9a iunilor nite a&ea s$ genere'e numeroase con)licte pe scenaț

interna ional$ datorit$ n principal re&endicarilor si tensiunilor ce se nasc dintre principiileț

antagonice de integritate teritorial$ a statelor i li%era autodeterminare a popoarelor. An ca'ulș

tensiunilor n$scute ntre aceste dou$ principii pre'ente )rec&ent pe scena interna ional$ nu s0aț

putut aplica nici o norma generala recomandata de &reun organism international ci a )ost ișinca este necesara studiul situatiei de la ca' la ca' de multe ori in urma unor con)licte armate

contrare principiilor 9atiunilor nite de solutionare pasnica a di)erendelor.

!cestea sunt i principiile de %a'$ ce ocup$ pre'enta lucrare particulari'at$ n ca'ul rela iilor ș ț

%ilaterale ntre Spania i Maroc a&#nd n &edere con)lictul ast$'i ng"etat din Sa"araș

7ccidental$. n con)lict des)asurat ntre Maroc care i i re&endic$ integritatea teritorial$ iș ș

rontul Polisario2 care cere comunitatii interna ionale i Spaniei n particular dreptul deț ș

1 7 norm$ ce se aplic$ tuturor par ilor implicate contrar$ cu normaț inter partes care se aplic$

ntre par i. nii autori speciali'a i n drept interna ional pu%lic a)irma inclusi& c$ dreptul deț ț ț

autodeterminare a popoarelor a de&enir o norma ius cogens +imperati&$, insa practica nu

do&edeste acela i lucru.ș

2 rontul P7LIS!RI7 intial Miscarea pentru li%erare n Sa"ara i0a nastere n 1-3.

!cronimele pro&in din lim%a spaniola Brente Popular para la Li%eracion de Saguia el

;am%ra Rio de 7roB rontul Popular de li%erare a Pro&inciilor Saguia el0;amra i Rio de

7ro.

7/21/2019 Maroc 07.09


autodeterminare. Dup$ cum &a )i mentionat in urmatoarele capitole con)lictul incepe la

umatatea anilor si se perpetuea'a pana in 'iele noastre3 a&#nd o puternic$ in)luen $ nț

sta%ilitatea i securitatea regional$ politicile interne ale statele implicate rela iile %ilateraleș ț

ntre statele implicate i %inen eles un e)ect deri&at pe scena international$.ș ț

1.1 Ipoteze, întrebări de cercetare şi metodologia utilizată

!&#nd n &edere cele mentionate lucrarea de )a $ pretinde cercetarea con)lictului din Sa"araț

7ccidental$ din prisma relatiilor %ilaterale ntre doi actori implica i n acest con)lict. Pe de oț

parte Regatul Maroc ca i actor direct implicat ce re&endic$ teritoriile din Sa"ara 7ccidental$ș

apeland la integritatea teritorial$ na ional$ iar pe de alta parte Regatul Spaniei indirectț

implicat ins$ cu o anumita datorie morala )a $ de procesului neinc"eiat de autodeterminareț

)iind Sa"ara 7ccidental$ )osta colonie spaniol$. Impactul con)lictului n rela iile %ilateraleț

marocano0spaniole c"iar daca regatul spaniol nu este direct implicat este unul semni)icati&

)iind tema centrala a pre'entei lucrari de cercetare. !st)el ipote'a de cercetare care &a )i

utili'ata pentru intreprinderea pre'entului studiu esteE Directia naturala de politica externă

a Spaniei, ceea de a sprijini activ procesul de autodeterminare a poporului din Saara

!cidentală, este limitată, printre altele, de importan a rela iilor bilaterale cu regatulț ț

"aroc.

Antre%$rile de cercetare ce g"idea'a cercetarea &i'ea'a aspecte istorice i politice care auș

marcat e&enimentele de politica e/tern$ dupa anii att ntre cele doua state regionale c#t iș

interna ionale )iind acestea )ormulate ast)elEț An ce masura con)lictul din Sa"ara 7ccidentala

in)luen ea'a rela iile %ilaterale ntre Spania i MarocF i Care sunt elementele de politic$ț ț ș ș

e/tern$ pre'ente n rela iile %ilaterale marocano0spaniole care limitea'$ sustinerea procesuluiț

de autodeterminare din partea Spaniei a poporului din Sa"araF

!st)el n procesul &eri)ic$rii &alidit$Gii acestei ipote'e au )ost aplicate de0a lungul lucrarii

teorii i concepte interdisciplinare in principal din domenii precum istorie sociologie

)iloso)ie si nu in ultimul r#nd din domeniul tiinGelor politice o)erind in acest )el repre'entare

de ansam%lu a temei cercetate.

Metodologia utili'at$ n cadrul lucr$rii implic$ pre'entarea principalelor e&enimente in relatia

%ilateral$ ntre cele dou$ state n ordine cronologic$ compararea acestora i a in)ormaGiilor ce

3 Con)lictul armat a durat 16 ani incetand in 1--1.

7/21/2019 Maroc 07.09


deri&$ din acestea c#t i o anali'$ calitati&$ a surselor primare precum acordurile ntre p$r iț

discursurile re'olu ii i a&i'e ale organismelor interna ionale etc e&it#nd interpret$rile unor ț ș ț

terGe persoane i secundare. Metoda istoric$ se ntrep$trunde cu cea comparati&$ n

principalele capitole )iind pre'entate pe tot parcursul lucr$rii date istorice cu pri&ire la

conceptele utili'ate c#t i comparatii despre di)eritele &i'iuni ale actorilor implicati in

con)lict. De asemenea au )ost )olosite date empirice determinate de organismele de stratistica

ale statelor implicate precum si in)ormatii o)iciale )urni'ate de institutiile statelor implicate

precum Ministerul de /terne Ministerul de conomie am%asadele si delegatiile comerciale

ale statelor implicate. 9u in ultimul rand multe dintre sursele o)iciale au )ost )urni'ate de catre

in)ormatiile pu%licate de siteurile o)iciale ale principalelor entit$ i interna ionale 7rgani'atiaț ț

9atiunilor nite MI9RS7 niunea !)ricana niunea uropeana niunea Mag"re%ului

!ra% etc.

1.# $esurse exploatate i actualitatea temei tratateș

!&#nd n &edere pe de o parte situa ia geogra)ic$ statelor implicate n pre'entul studiuț

rela iile %iletarale intre popoarele spaniol si marocan datea'$ nc$ din antic"itate )iindț

de'%$tute pe larg de0a lungul secolelor cu o &ast$ literatur$ n domeniu marcat$ n special de

di)eren ele culturale ntre cele doua state cre tinism i islam lumea ara%a si lumeaț ș ș

occidental$ di)erente economice etc. Statul Maroc a repre'entat dintotdeauna poarta de

intrare in !)rica pentru arile occidentale n special pentru Spania si Portugalia )oarteț

apropiate in termeni geogra)ici. !cest conte/t precum si constatele con)licte des)asurate intre

i%erici si ara%i atat pe continentul european c#t si pe cel a)rican d$ nastere unei literaturi ce

descriu in detaliu nu numai concepte istorice ci si de domeniul cultural economic si nu in

ultimul rand al stiintelor politice.

An ceea ce pri&e te statele moderne sunt )actori asemenatori cu cei mentionati cei care conducș

la e/istenta unui cadru teoretic &ast asupra relatiilor marocano0spaniole moti&at cu siguranta

de di)erenta cultural$ persistent$ ntre cele dou$ popoare. Constantele con)licte ale statelor

moderne ce &or )i descrise pe larg n capitolele urm$toare au dat de asemenea nastere unei

literaturi cuprin'atoare pri&ind relatiile politice intre cele doua state. ?re%uie mentionat ca in

conte/tul actual al glo%ali'arii rela iile ntre Spania i Maroc dep$ esc planul %ilateralit$ iiț ș ș ț

)iind implicati si alti actori de pe scena international$. Interna ionali'area con)lictului dinț

Sa"ara 7ccidental$ su% auspiciile 9a iunilor nite pri&ind principiile internationale deț

7/21/2019 Maroc 07.09


autodeterminare a popoarelor au ad$ugat o nou$ &aria%il$ pri&ind cadrul teoretic al

con)lictului ceea cuprins$ n reglemant$rile dreptului interna ional pu%lic i pre&ederileț ș

9a iunilor nite.ț

An acest sens con)lictul din Sa"ara 7ccidental$ se %ucura de o &ast$ literatur$ incepand de la

i'%ucnirea con)lictului la umatatea anilor pana in 'ilele noastre c#nd acesta nc$ nu s0a

nc"eiat. Literatura de specialitate in special in lim%ile )rance'a engle'a spaniola si ara%a

este interdisciplinara cuprin'and atat literatura istoric$ militar$ politic$ geogra)ic$

economic$ etc. De asemenea de o importan $ e/trem$ este i literatura pri&ind dreptulț ș

interna ional pu%lic concret ceea re)eritoare la dreptul de autodeterminare a popoarelor siț

integritatea teritoriala a statelor. Con)lictul ce se naste din con)runtarea doua principiiinterna ionale dreptul de autodeterminare &ersus integritatea teritoriala a statelor sta la %a'aț

cadrului teoretic al temei tratate in aceasta lucrare.

Resursele primare )olosite pentru de'&oltarea lucr$rii cu inten ia de a &alida ipote'aț

)ormulata au )ost date o)iciale o)erite de institutele de statistica a statelor implicate precum si

in)orma ii o)iciale e/trase din tratatele i acordurile semnate ntre am%ele $ri. 7 sursa primaraț ș ț

e/trem de utila o repre'inta in)ormatiile )urni'ate de entitatile interna ionale precumț

9atiunile nite pri&ind re'olutiile !dunarii @enerale date in pri&int$ con)lictului din Sa"ara7ccidental$ i a procesului de autodeterminare ne)inali'at ale Misiunii 79 MI9RS7 inș

Sa"ara 7ccidental$.

In cadrul &astei litearuturi mentionate au )ost )olosite pentru alcatuirea acestei lucrari in

principal pu%licatiile autorilor de specialitate in domeniul relatiilor %ilaterale marocano0

spaniole domeniul istoriei si de asemenea autori speciali'a i n con)lictul din Sa"araț

7ccidental$. Conclu'iile acostor autori sunt di&erse si de multe ori di&ergente in pri&inta rolul

Spaniei in con)lictul mentionat ins$ maoritatea litaraturii de specialitate catalog"ea'$ politica

e/tern$ spaniol$ n pri&in a poporului din Sa"ara ca o politica e/terna e/trem de sla%$ț

usti)icat$ in principal datorita sla%iciunii interne a Spaniei la umatatea anilor .

Ina)ar$ de sursele primare au )ost )olosite pentru alcatuirea pre'entului studiu pu%licatii a

umatorilor autori de specialitate precum Paloma @on'Hle' del Mio pro)esor uni&ersitar de

Drept International Pu%lic i Relatii Internationale la ni&ersitatea Compultense din Madridș

speciali'ata pe relatiile uro0!ra%e Miguel ;ernando De Llaramendi doctor pro)esor

uni&ersitar de studii ara%e si islamice la ni&ersitatea din ?oledo :erna%J LKpe' @arcia

7/21/2019 Maroc 07.09


7/21/2019 Maroc 07.09


# &onsiderente asupra regatului "aroc

#.1 &aracteristici generale

Regatul Maroc a c$rui nume o)icial n ara%$ este Al Mamlaka al Magribiyya6 (textual Regatul

de Vest) este o ar$ locali'at$ n nordul !)ricii are o popula ie de apro/imati& 33 de milioaneț ț

de locuitori i o supra)a a de 1255mș ț 2 inclu'#nd teritoriile din Sa"ara 7ccidental$*

administrate ntr0o mare parte de )acto de statul marocan. !&#nd coast$ at#t la oceanul

!tlantic c#t i la marea Mediteran$ n&ecinea'$ cu Spania la nord printr0o grani $ maritim$ș ț

prin str#mtoarea @i%raltar i prin )rontiere terestre a&#nd n &edere teritoriile su&eraneș

spaniole pe continentul a)rican ora ele Ceuta Melilla i insulele Peon de Oele' de laș ș

@omera. La est Maroc n&ecinea'$ cu !lgeria iar la sud cu Mauritania.

Capitala $rii situat$ n nordul teritoriului este Ra%at iar printre ora ele importante pot )iț ș

men ionate Casa%lanca e' Marraec" i ?anger. Di&i'iile administrati&e teritoriale au )ostț ș

reduse la 12 de la 16 ncep#nd cu )e%ruarie 215 n cadrul unui proiect de regionali'are

teritorial$ mult mai comple/.

6 Pro)il de tar$ Maroc 0 Ministerul !)acerilor /terne spaniol ( "ttpENNN.e/teriores.go%.esdocuments)ic"aspaismarruecos)ic"aQ2pais.pd)

stimare din anul 214 reali'at$ de c$tre gu&ernul din Maroc.

*Supra)a a este de 44655 mț 2 e/clu'#nd teritoriile din Sa"ara 7ccidental$.

http://www.exteriores.gob.es/documents/fichaspais/marruecos_ficha%20pais.pdf


7/21/2019 Maroc 07.09


Religia maoritar$ n Maroc este islamul de curent sunnism cu un procent de --4 Q din

popula ie i repre'int$ de asemenea religia de stat )iind regeleț ș - autoritatea suprem$ al

islamului n Maroc. Marocul nu este un stat laic cre tinismul i iudaismul sunt permise pe totș ș

teritoriul Marocului i repre'int$ 4 Q i respecti& 1 Qș ș 1 iar pro'elitismul este inter'is prin

lege a&#nd implicit un impact asupra li%ert$ ii de con tiin $ț ș ț 11.

#.1.1 Date economice

Caracteristica principal$ a economiei marocane este dualitatea ntre un sistem economic

tradi ional cu o mic$ producti&itate i un sector industrial cu un mare poten ial care a crescutț ș ț

n ultimii 1 ani. PI:0ul $rii se mparte ntr0un 146 Q sectorul primar 23 Q sectorulț

secundar i un 5* Q sectorul ser&iciiș 12. Structura economic$ se con)runt$ cu doua pro%leme

principale prima o repre'int$ dependenta e/cesi&$ a economiei de sectorul agricol. !cesta

ocupa 4 Q din )or a de munca totala. Ceea de a doua pro%lem$ o repre'int$ lipsa aproapeț

totala de resurse energetice ceea ce deri&$ ntr0o dependent$ energetic$ de apro/imati& - Q.

Cu toate acestea Marocul este primul produc$tor i e/portator de )os)a i din lume cuș ț

apro/imati& 3 Q din re'er&ele mondiale. An ca'ul sectorului industrial acesta este n

-!ctualul rege Mo"ammed al OI0lea prin modi)icarea Constitu iei n 211 n urmaț

Prim$&erii !ra%e a modi)icat cali)icati&ele Bsacru i in&iola%ilB l$s#nd doar cali)icati&ulș

Bin&iola%ilB. ( tire 'iarul LP!IS 1 iunie 211ș

"ttpEinternacional.elpais.cominternacional21161actualidad13*2616*5215."tml

0 consultat pe 13 iunie 215

1Date o)erite de Ministerul de /terne spaniol."ttpENNN.e/teriores.go%.esdocuments)ic"aspaismarruecos)ic"aQ2pais.pd) ( consultat pe 13 iunie 215

119u e/ist$ posi%ilitatea ca un musulman s$ se sc"im%e de con&ingerile religioase.

12Date pu%lice )urni'ate de Ministerul inan elor din Marocț "ttpENNN.)inances.go&.ma 0

consultat pe 13 iunie 215

http://internacional.elpais.com/internacional/2011/06/17/actualidad/1308261607_850215.html



http://www.finances.gov.ma/


http://internacional.elpais.com/internacional/2011/06/17/actualidad/1308261607_850215.html



7/21/2019 Maroc 07.09


cre tereș 13 datorit$ acordului comercial cu niunea uropean$14 a pro/imit$ ii de continentulț

european a condi iilor )a&ora%ile de logistic$ dar i a costului redus n pri&in a resurselor ț ș ț

umane.

An cele din urm$ sectorul ser&icii repre'int$ ceea mai mare parte din PI: i este n cre tere. Anș ș

principal turismul transporturile comunica iile i ser&iciile )inanciare i imo%iliare repre'int$ț ș ș

%a'a sectorului de ser&icii al economiei marocane.

C"iar dac$ economia marocan$ repre'int$ un mediu atracti& cu o cre tere poten ial$ destul deș ț

mare aceasta se con)runt$ cu pro%leme structurale ce limitea'$ de'&oltarea economic$.

Printre acestea se num$r$ marea dependent$ de sectorul agricol dependenta energetic$ i deș

asemenea dependenta de pia a european$ ni&el mare de economie su%teran$ sector pu%licț

supradimensionat i ine)icient pro%leme sociale precum omaul s$r$cia anal)a%etismul etc.ș ș

Pe de alt$ parte ni&elul de de'&oltare redus ce permite costuri mici de producti&itate po'i iaț

geogra)ic$ ntre uropa i !)rica i de asemenea sta%ilitatea politic$ c#t i o politic$ )iscal$ș ș ș

%l#nd$ )ac din economia marocan$ una atracti&$ pentru capitalul str$in a&#nd un mare

poten ial de cre tere n ciuda de)icien elor structurale economice men ionate precum lipsa deț ș ț ț

resurse energetice naturale15.

#.1.# 'rincipalii indicatori sociali

An ceea ce pri&e te principalii indicatori sociali este interesant de semnali'at c$ Marocul este oș

ar$ n curs de de'&oltare cu un ni&el de trai )oarte sc$'ut dac$ o compar$m cu $rileț ț

europene ns$ comparat$ cu $rile a)ricane Marocul este o ar$ de'&oltat$ la ni&elul statelor ț ț

13Sectorul industrial este %a'at mai ales pe produse c"imice agroalimentare i industriaș

te/tila. Sectorul de produc ie este de asemenea n cre tere. @rupul Renault a desc"is n 212 oț ș

)a%ric$ de ma ini n ?anger i grupul :om%ardier este de asemenea pre'ent n Marocș ș

de'&olt#nd componente aeronautice.

14 Marocul prime te su%&en ii din partea niunii pentru a permite %$rcilor europene s$ș ț

pescuiasc$ n apele sale teritoriale are condi ii )a&ora%ile pentru comer cu niuneaț ț

repre'ent#nd aceasta principala pia $ pentru Maroc. An capitolele urm$toare &or )i de'&oltateț

pe larg rela iile ntre niunea uropean$ i Maroc.ț ș

15An pri&in a resurselor energetice Marocul are un poten ial )oarte mare pentru sursele deț ț

energie alternati&$ energie solar$ eolian$ etc

7/21/2019 Maroc 07.09


din nordul !)ricii precum !lgeria sau ?unisia16. An ca'ul Marocului densitatea de popula ieț

pentru anul 214 a )ost de 46 persm2 P.I.: per capita de 32 SD speran a de &iat$ nț

213 de - ani o cre tere a popula iei de 14 Q o rat$ a natalit$ ii de 1** +raportat la oș ț ț

mie, i rata )ertilit$ ii de 2* copii)emeie. An ceea ce pri&e te Indicele de De'&oltare manaș ț ș 1

Marocul este situat pe locul num$rul 12- cu un indice de 61 !lgeria pe -3 cu 1

Mauritania pe 161 cu n indice de 4*. Spania ocupa un loc mult mai ridicat locul 2 cu un

indice de *6-.

#.# Scurt istoric a $egatului "aroc

#.#.1 (nticitate p)nă la cucerirea musulmana

Popula ia originar$ care a populat teritoriile actualului Maroc sunt %er%eriiț 1* un popor

originar din nordul !)ricii nainte inclusi& de sosirea poporului )enician pe coastele m$rii

Mediterane n urul anului 12 .;. !ceste popoare %er%ere in)luen ate la r#ndul lor deț

di&ersele popoare +)enicieni cartagine'i romani ara%i, constituie actualul popor marocan.

Cucerirea ora ului Cartagina de c$tre romani dup$ al treilea R$'%oi Punic n 146 .;. auș

permis acestora controlul asupra coastei a)ricane a m$rii Mediterane. Regiunea nordic$ a

actualului Maroc i !lgeria a )ost incorporate n Imperiul Roman n 42 d. ;. de&enindș

pro&incia Mauritania ?ingitana1-. Dup$ declinul imperiului roman teritoriile au )ost ocupate

de tri%urile germanice p#n$ c#nd imperiul :i'antin n anul 533 cucere te 'ona i domin$ mareș ș

16Date colectate de pe site0ul :$ncii Mondiale "ttpEdata.Norld%[email protected]!P.CDForderTN%apidata&alue214Q2N%apidata&alueQ2N%apidata&alue0lastUsortTascUdisplaTde)ault ( consultat pe 13 iunie 215

1Indicele de De'&oltare mana +;DI, este un indice compus din medie m$sur$rilor reali'ate

n trei dimensiuni de %a'$ ale de'&olt$riiE 0 longe&itatea &ie ii i s$n$tatea educa ia iț ș ț ș

standardul de &ia $. ( sursa ;uman De&elopment Report nited 9ationsț

"ttpE"dr.undp.orgen 0 consultat pe 13 iunie 215

1*Denumirea de %er%eri a )ost data de popoarele ara%e ce popular nordul !)ricii n secolul

OIII d.;. i nseamn$ Bcei ce nu sunt ara%iB.ș

1-;arta pro&inciilor romane detaliat$ n !ne/a I.

http://data.worldbank.org/indicator/NY.GNP.PCAP.CD?order=wbapi_data_value_2014%20wbapi_data_value%20wbapi_data_value-last&sort=asc&display=default


http://hdr.undp.org/en





7/21/2019 Maroc 07.09


parte din teritoriile nordului a)rican pentru o perioada scurt$. An ora ele Oolu%ilis Salaș

Colonia sau ?ingis +actualul ?anger, s0au de'&oltat culturi mi/te romani'ate par ial inclusi&ț

de religie cre tin$.ș

#.#.# "arocul sub domina ie musulmanăț

Domina ia su% imperiul %i'antin a luat s)#r it n anul 6*2 cu procesul de e/pansiune aț ș

islamului2 c#nd regiunea a )ost in&adat$ de ara%i aduc#nd n regiune religia islamic$ n )runte

cu liderul 8%a i%n 9a)i general n ser&iciul Cali)atul 7meiad din Damasc. Popula ia a )ostț

primitoare iar cre tinii i p$g#nii au adoptat religia islamic$. An anul 3 popula ia %er%er$ lș ș ț

spriin$ pe cel de0al doilea lider 7meiad din regiune i cuceresc sudul peninsulei I%erice iș ș

regiuni din sudul Marocului promo&#nd islamul. 7dat$ cu c$derea cali)atului 7meiad

datorit$ luptelor interne proprii unui mare imperiu maurii au )ost domina i de dinastiaț

almora&id$21.

Secolul al VII0lea care este &$'ut ca apogeul istoriei marocane coincide cu apogeul unei alte

puteri %er%ere n regiune dinastia almo"ad$22 care de asemenea a dominat regiunea a&#nd un

imperiu mult mai mare dec#t cel almora&id23. Declinul dinastiei almo"ade ncepe cu &ictoria

cre tinilor n %$t$lia de BLas 9a&as de ?olosaB care a&ea s$ n)r#nte o coali ie de cre tiniș ț ș

regatul Castilia !ragon 9a&arra etc mpotri&a musulmanilor n 1212. De asemenea aceasta %$t$lie a supus un pas important n procesul de recucerire a peninsulei I%erice de c$tre

regatele cre tine din nordul peninsulei. Su% aceste dou$ dinastii !lmora&id i !lmo"adș ș

Marocul a dominat ntregul Magre%24 inclusi& peninsula I%eric$. Procesul de recucerire al

cre tinilor a durat circa * de ani )inali'#ndu0se n 14-2 cu eliminarea regatului musulmanș

2Detalii n !ne/a I ( ;ar i i Ilustra ii.ț ș ț

21Popoarele almora&ide au )ost popoare nomade din Sa"ara c$lug$ri0solda i ce au m%r$ i atț ț ș

o interpretare rigid$ a islamului. !u )ormat un Imperiu ntre secolele VI i VII r$sp#ndindu0seș

n principal c$tre actualele Mauritania !lgeria Maroc Spania i Portugalia. ( detalii nș

!ne/a I cu "arta Imperiului !lmora&id.

22Imperiul !lmo"ad a )ost )undat n 1121 i a durat p#n$ n 126-.ș

23Imperiul !lmo"ad n e/tinderea sa ma/im$ a ocupat parte din teritoriile actuale ale

!lgeriei Li%iei Marocului ?unisiei Portugaliei i Spaniei ( &e'i n !ne/a 1 "artaș

Imperiului !lmo"ad.

7/21/2019 Maroc 07.09


din @ranada de c$tre erdinand Catolicul mpreun$ cu lisa%eta a II0a. An secolele urm$toare

popoarele din !)rica de 9ord pierd din putere datorit$ domina iei europene n specialț

domina ie na&al$ asupra m$rii Mediterane i a oceanului !tlantic mpiedic#nd acti&it$ ileț ș ț

comerciale pe coasta sudic$ a Mediteranei.

An ceea ce pri&e te in)luen a imperiului 7toman Marocul nu a )ost niciodat$ parte din acestaș ț

precum !lgeria sau ?unisia ns$ regiunea a %ene)iciat de pre'en a corsarilor ceea ce aț

mpiedicat e/pansiunea spaniol$ i portug"e'$ n nordul !)ricii. An aceast$ perioad$ s0auș

succedat di)erite dinastii %er%ere dar i dinastii ara%e descenden i al pro)etului Ma"omed.ș ț

Dintre aceste dinastii ara%e prima a )ost dinastia saadit$ ntre 15- i 165- care a gu&ernatș

at#t su% Principat p#n$ n 1554 c#nd au cucerit ntregul regat marocan c#t i su% )orma deș

Sultanat p#n$ la c$derea acestuia n 165-. Su% domina ia sa s0au des)$ urat principalele lupteț șcu cre tinii spanioli i portug"e'i )apte ce i0au consolidat i puterea. Dup$ moartea sultanuluiș ș ș

!"mad al0Mansur n 163 ara a )ost mp$r it$ ntre )ii s$i p#n$ n 1666 c#nd sultanatul a )ostț ț

reunit su% dinastia !laouite. Dinastia !laouite care se men ine p#n$ n 'ilele noastre saț

remarcat n secolul al VIV0 lea prin men inerea independen ei Marocului n timp ce alte stateț ț

din regiune au cedat n )a a intereselor europene.ț

#.#.% Invazia europeană * 'rotectoratul +rancez i spaniol.ș

La s)#r itul secolul VIV sl$%iciunea sultanatului a condus la un interes din ce n ce mai mareș

din partea puterilor europene pentru Maroc n special ran a Marea :ritanie i Spania. Anț ș

1-4 prin n elegerile secrete ntre Marea :ritanie ran a i Italia Marea :ritanie recunoa teț ț ș ș

Marocul ca i s)er$ de in)luent$ a ran ei. An acela i an Spania i ran a i mpart la r#ndulș ț ș ș ț ș

sau Marocul n s)ere de in)luen $. Datorit$ protestelor din partea @ermaniei care a&ea intereseț

coloniale n Maroc pri&ind mp$r irea s)erelor de in)luent$ de c$tre Spania i ran a cuț ș ț

acordul M$rii :ritanii are loc n 1-6 Con)erin a din !lgeciras prin care se acord$ e/ercitareaț

protectoratului de c$tre ran a i Spania a Marocului. Spaniei i re&ine protectoratul asupraț ș

'onei de nord iar ran ei asupra 'onei de sud a&#nd un teritoriu mult mai mare dec#tț

protectoratul spaniol. C#te&a luni mai t#r'iu ora ul e' este ocupat de trupe )rance'e iar ș

spaniolii n 1-- ocup$ nordul Marocului. !cordurile cu sultanatul nu se produc dec#t n

martie 1-12 la Con)erin a de la e' prin care sultanul recunoa te )$r$ a a&ea drept de replic$ț ș

24Magre% n lim%a ara%$ nseamn$ apus i este opusul cu&#ntului Masre care nseamn$ș

r$s$rit. An mod tradi ional Magre% repre'int$ regiunea din nordul !)ricii $rile Maroc !lgeriaț ț

i ?unisia. An actualitate sunt incluse Mauritania Sa"ara 7ccidental$ i Li%ia.ș ș

7/21/2019 Maroc 07.09


protectoratele )rance' i spaniol. ?ot prin aceast$ con)erin $ Portul ?anger de&ine 'on$ș ț

interna ional$. De asemenea Spaniei i re&ine 'onele I)ni i ?ar)aa n sud i Ri).ț ș ș 25. ! adar ș

protectoratul spaniol dup$ ?ratatul de la e' era mp$r it n dou$ 'one. na n partea de nordț

ce a&ea ca i )rontiere ora ele Ceuta i Melilla care erau dea su% su&eranitate spaniol$ iș ș ș ș

portul interna ional ?anger. Cealalt$ 'on$ n partea de sud a&ea ca i )rontier$ protectoratulț ș

)rance' la nord i Sa"ara 7ccidental$ la sud de asemenea dea controlate de Spania su% regimș

colonial26.

Clarificări asupra posesiilor spaniole în Africa – când i sub ce forma. ș

An timpul celui de0al doilea r$'%oi mondial po'i ia geostrategic$ a Marocului a a&ut un rolț

e/trem de important pentru alia i )iind spa iul unde trupele americane au de%arcat. !cestț ț

lucru a nsemnat )oarte mult n procesul posterior de independen $ț 2.

#.#. 'rocesul de independen a -incompletț

Procesul de independen $ al Marocului coincide cu procesul de independen $ n toata regiuneaț ț

Magre%2*. Li%ia a )ost prima tara ce a o% inut independen a )a $ de Marea :ritanie n 1-45ț ț ț

urmat$ de Maroc n 1-56 ?unisia n 1-5 Mauritania n 1-6 i !lgeria n 1-62.ș

! adar pe data de 2 martie 1-56 ran a recunoa te Marocul ca stat independent i la c#te&aș ț ș ș

luni o )ace i gu&ernul spaniol pe aprilie semn#nd declara ia de recunoa tere aș ț ș

independentei i a unit$ ii Marocului. An te/tul Declara iei se speci)ic$ de c$tre am%ele p$r iș ț ț ț

c$ regimul de protectorat nu corespunde cu realitatea politic$ a Marocului )apt pentru care

acesta nu poate gu&erna n continuare rela iile ntre cele doua state. An consecin $ @u&ernulț ț

25Detalii n !ne/a 1. ;arta protectoratelor )rance' i spaniol n Marocș

26

2M7LI9! @!RCW! M!RW! >7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M! ,

Espaa!Marruecos (1""6!#$$#)% &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb, te'a

doctorala ni&ersitatea Complutense Madrid acultatea de tiin e Politice i SociologieȘ ț ș

Madrid 23 p 11*.

2*i%idem p. 11-

7/21/2019 Maroc 07.09


spaniol recunoa te independen a $rii nord a)ricane rennoie te &oin a de a respecta unitateaș ț ț ș ț

teritorial$ a $rii garantata de ?ratatele Interna ionale i se compromite a o)eri spriin regeluiț ț ș

marocan2-.

oitia di*erita a generalului *ranco *ata de independenta Marocului +n contradictoriu cu

poitia *rancea

#.#./ $ăzboiul din Saara

#.#.0 &ontext politic * Istoria ultimelor decenii

#.#. 'rimăvara araba 2 "aroc

#.% 'olitica externă a regatului "aroc

#.%.1 $ela ia cu (lgeriaț

El proceso coloniador *ranc-s en el norte de .*rica (1/0$!1"6#) extendilos con*ines argelinos en detrimento de Marruecos al ir estableciendo las autoridadescoloniales distintas l'neas de separacin entre la colonia argelina yel protectorado marro2u' de acuerdo con los intereses de las autoridades *rancesas

3e manera 2ue cuando Marruecos se independi en 1"46 el gobiernode Rabat slo reconoc'a como legal, por existir un acuerdo internacional 2uelo a5alaba, el tramo de la *rontera 2ue iba desde la costa mediterrnea 7asta8eniet 9assi, unos 14$ kms 7acia el interior El resto de los l'mites con Argelia2uedaban por determinar0#

2-i%idem p. 12

7/21/2019 Maroc 07.09


7/21/2019 Maroc 07.09


*rontera :inalmente, los e=-rcitos argelino y marro2u' se en*rentaron por el control de los puestos *ronterios de Iassi Keida y 8inyub, al noreste de 8indu*,a partir del / de octubre 3'as despu-s, los combates se extendieron 7aciael norte cuando los argelinos atacaron las poblaciones marro2u'es de Bc7 y :iguig,le=os de la ona en disputa :inalmente, la >uerra de las Arenas pudo ser

contenida gracias a la labor mediadora del presidente de Mal', Modibo Teita, ydel emperador de Etiop'a, Iaile 9elassie, y al *actor de contencin 2ue representaronlas pol'ticas adoptadas por las potencias occidentales0G

Esta inestabilidad *ronteria coincidi con di*icultades internas tanto parael r-gimen de Ken Kella como para el de Iassan BB, ambos 5i-ndose desa*ia!

???? 0H :L@RC, 1 (aris, 1""1)% H00 RFE88E, 1"G4% 116 MBDB98RE 3E9

A::ABRE9 8RAD>URE9, #$$$ % 4$6!4$" 04 IA99AD BB, 1"G/% /0 >RBMA&3, 1"/H% 1"G06 ;Iassan BB% Dinguna condicin pre5ia para negociar un arreglo<, Espaa, #4 de

octubre

de 1"60, 6 0G 9obre el papel =ugado por la diplomacia occidental, particularmente Estados &nidos y Espaa, 5-ase 8@RRE9 >ARJA, #$1$ ADA 8@RRE9 >ARJA Iispania, #$10, 5ol LOOBBB, nP #H4, sept!diciembre, pgs /1G!/HH, B99D% $$1/!#1H1, e!

B99D% 1"//!/06/, doi% 1$0"/"Q7ispania#$10$#0/#6 dos por importantes *ueras opositoras En el caso de Marruecos, adems, laoposicin al rey contaba con la simpat'a y el apoyo del r-gimen de Argel Eneste contexto de inseguridad, tal y como lo percib'a el trono alau', y la posterior negati5a del r-gimen de Ken Kella a negociar un rea=uste de *rontera,

Iassan BB intent *ortalecer su posicin atribuy-ndose un -xito en materiaterritorial, intentando ;recuperar< (segn la tesis del >ran Marruecos) territoriosconsiderados como marro2u'es y 2ue en a2uel momento se encontrabancontrolados por Argelia o por Espaa

#.%.# $ela ia cu 3ran aț ț

#.%.% $ela iile cu arile din "agrebț ț

#.%. $ela ia S4(ț

% &onsiderente asupra regatului Spaniei

N

7/21/2019 Maroc 07.09


$ela iile bilaterale între Spania si "arocț

.1 Istoricul rela iilor între Spania i "arocț ș

!&#nd n &edere pro/imitatea geogra)ic$ ntre cele dou$ teritorii i ci&ili'a iiș ț 3 rela iile ntreț

Spania i Maroc datea'$ nc$ din !ntic"itate. !t#t in)luen a %er%er$ara%$ care a dominatș ț

mare parte din peninsula I%eric$ ntre secolele OIII i VOș 31 c#t i posesiile coloniale spanioleș

i protectoratul n nordul !)ricii nu pot dec#t s$ su%linie'e un permanent contact ntre celeș

dou$ popoare cu o istorie comun$. Se poate spune c$ Spania i Maroc au )ost constituite de0aș

lungul secolelor de popoare )oarte di)erite cu multe di&ergente +culturale economice

teritoriale etc, o%ligate s$ interac ione'e datorit$ pro/imit$ ii geogra)ice i a situa ieiț ț ș ț

geopolitice.

An mod tradi ional acest contact ntre cele doua ci&ili'a ii a a&ut ca principal$ caracteristic$ț ț

de0a lungul secolelor una din liniile ce separ$ cre tinismul de islam. !cest )actor nu tre%uieș

deloc negliat n rela iile dintre cele dou$ popoare )actor ce a determinat rela iile comple/e iț ț ș

nu de multe ori prietenoase )iind )oarte important de0a lungul secolelor. An ca'ul Spaniei

catolice multe din con)lictele ce au ap$rut au a&ut la %a'$ componen $ religioas$ recucerireaț

peninsulei I%erice cruciadele etc. C"iar i n 'ilele noastre mai ales dup$ e&enimentele dinș11 septem%rie 21 i apari ia terorismului islamist ca o amenin are la adresa ci&ili'a ieiș ț ț ț

occidentale percep ia societ$ ii ci&ile asupra islamului nu aut$ la cre terea ncrederii )at$ deț ț ș

$rile islamiceț 32. !pari ia terorismului a introdus un nou )actor n rela iile Marocului cuț ț

Spania cel de securitate )actor ce &a )i studiat n urm$toarele capitole.

3rontiera ntre Spania i Maroc este limita ntre lumea cre tina i lumea islamica.ș ș ș




Madrid 23 p. 115

32An pri&in a atentatului din 11 martie 24 din Madrid principalii condamna i au )ost doiț ț

cet$ eni marocani. ( 'iarul spaniol L M9D7ț

"ttpENNN.elmundo.esdocumentos243espanaatentados11msentenciainde/."tml 0

consultat pe 2 iulie 215

http://www.elmundo.es/documentos/2004/03/espana/atentados11m/sentencia/index.html

http://www.elmundo.es/documentos/2004/03/espana/atentados11m/sentencia/index.html

7/21/2019 Maroc 07.09


De asemenea po'i ia geostrategic$ a grani elor dintre cele dou$ state )iind pentru uropaț ț

punctul de leg$tura cu !)rica33 au condus de0a lungul secolelor la o 'ona )oarte interesant$ din

punct de &edere ale rela iilor interna ionale unde interesele actorilor pentru a domina 'ona deț ț

e/trema importan $ strategic$ au generat multe situa ii con)lictuale.ț ț

! adar caracteristica principal$ a rela iilor ntre cele dou$ popoare naintea apari iei statuluiș ț ț

modern al Marocului n 1-56 este marcat$ de di)eren a religioas$ ntre cre tinism i islamț ș ș

dar i de o domina ie colonial$ a statelor europene n special ran a Marea :ritanie iș ț ț ș

Spania asupra !)ricii. Practic nu putem &or%i de rela ii %ilaterale p#n$ la independen aț ț

regatului Maroc ci mai degra%$ de o domina ie a statelor europene su% )orma de colonialismț

i protectorat.ș

An ceea ce pri&e te rela iile cu Spania nainte de 1-56 acestea sunt marcate de e&enimentele ceș ț

au a&ut loc su% protectoratul spaniol ncep#nd cu 1-12. Cum a )ost men ionat n capitoleleț

anterioare Spania na)ara coloniilor a)ricane dup$ tratatul de la e' din 1-12 a do%#ndit su%

protectorat 'ona nordic$ a Marocului i o mic$ parte la nord de Sa"ara 7ccidental$ș 34. :er%erii

a)la i n 'ona de nord denominat$ Ri) nu au acceptat domina ia spaniol$ pro&oc#nd re&olteț ț

ce au condus la R$'%oiul din Ri) care a&ea s$ se termine n 1-2 n )a&oarea Spaniei autat$

de trupe )rance'e.

?re%uie a&ut n &edere i )aptul c$ rela iile ntre cele dou$ state p#n$ n 1-56 au )ost puternicș ț

in)luen ate i de conte/tul interna ional )iind perioada celor dou$ r$'%oaie mondiale. An celeț ș ț

dou$ con)lagra ii niciunul dintre state nu a a&ut un rol direct acti& ns$ situa ia pe scenaț ț

interna ional$ a determinat clar po'i iile am%elor state. An ca'ul celui de0al doilea r$'%oiț ț

mondial este important de men ionat c$ datorit$ po'i iei sale geostrategice Marocul a o)erit unț ț

spriin consistent alia ilor permi #nd de%arcarea trupelor americane. !cest spriin a contatț ț

)oarte mult n procesul de independen $ ulterior.ț

Rela iile %ilaterale propriu0'ise ntre cele dou$ state ncep odat$ cu 1-56 c#nd Marocul o% ineț ț

independen a de&enind regatul Maroc. P#n$ la acel moment su% protectoratul statului spaniolț

nu putem considera rela ii %ilaterale ci mai degra%$ de domina ie protectorat n orice ca' nuț ț

la acela i ni&el.ș

33 i &ice&ersa.Ș

34Detalii despre 'ona de domina ie spaniol$ n Maroc n "arta din !ne/a I.ț

7/21/2019 Maroc 07.09


.# $ela iile bilaterale după independen a regatului "arocț ț

.#.1 $ela ii bilaterale de la independen a "arocului p)nă la democratizarea Spanieiț ț

-15/0 * 15/

Independenta Marocului se o% ine n condi iile men ionate n capitolele anterioare i nseamn$ț ț ț ș

un punct de in)le/iune n ceea ce constituie rela iile %ilaterale cu Spania. Poate )i consideratț

inclusi& momentul 'ero al rela iilor %ilaterale a&#nd n &edere regimul politic de protectoratț

al Marocului nainte de 1-56.

Imediat dup$ o% inerea independentei am%ele state p$reau sa ai%$ ca i inten ii crearea unor ț ș ț

rela ii %ilaterale solide care sa r$spund$ intereselor am%elor na iuni. Marocul a luat ini iati&aț ț ț

i odat$ ce a )ost n)iin at Ministerul de /terne pe 26 aprilie 1-56 primii am%asadori au )ostș ț

cei din capitala )rance'$ i spaniol$ )iind un gest clar c$ principale orient$ri n politic$ș

e/tern$ sunt c$tre )ostele metropole. An ca'ul Spaniei n ciuda i'ol$rii pe scena interna ional$ț

n aceea perioad$ cu regimul )ranc"ist aceasta a&ea sta%ilite ca i linii principale de politic$ș

e/tern$ rela iile cu !merica Latin$ i nordul !)ricii.ț ș

Preten iile regatului Maroc odat$ acesta constituit di)er$ )oarte mult de cele la care aspirau nț

timpul protectoratului. 7portunitatea de a a&ea o po'i ie o)icial$ ca i stat independentț ș

in)luen a mi c$rilor anticolonialiste i na ionaliste i legitimitatea su&eranului apel#nd laț ș ș ț ș

ace ti )actori na ionali ti in&oc#nd integritate teritorial$ au a&ut un impact semni)icati&ș ț ș

asupra rela iilor n imediata &ecin$tate a regatului dup$ cum &om &edea n urm$toareleț

r#nduri.

Anainte de proclamarea independen ei se na te n Maroc o ideologie na ionalist$ promo&at$ț ș ț

de c$tre Partidul 9a ionalist Marocan +Isti8lal, i spriinit$ de sultanulț ș 35 Mo"amed O apel#nd

la dorin a de a construi BMarele MarocBț 36. !cest apel la integritatea teritorial$ a Marocului a

35Mo"amed al O0lea dup$ c# tigarea independentei trece de la titlu de sultan la titlu de rege alș

Marocului.

36BMarele MarocB )ace re)erin a la teritoriile din nordul !)ricii de inute de0a lungul secolelor ț ț

de di)eritele dinastii +almora&id !lmo"ad, care au domnit Marocul. BMarele MarocB include

a adar Sa"ara 7ccidental$ Mauritania n totalitate 'ona occidental$ a !lgeriei i 'onaș ș

nordic$ din Mali. ( detalii n !ne/a I ( "arta BMarelui MarocB +M7LI9! @!RCW! M!RW!

>7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M! , Espaa!Marruecos (1""6!#$$#)% &n

7/21/2019 Maroc 07.09


)ost rostit pentru prima dat$ ntr0un discurs n )e%ruarie 1-5* de c$tre monar"ul Mo"amed al

O0lea i continuat de c$tre succesorul sau ;assan al II0lea de&enind o prioritate na ional$.ș ț

Ideea ca colonialismul a mpiedicat e/tinderea Marocului este o idee nr$d$cinat$ n

principalii actori politici i n consecin $ o constant$ c"iar i n 'iua de ast$'i a politiciiș ț ș

e/terne marocane3. Preten iile e/pansioniste au pro&ocat ine&ita%il )ric iuni cu $rile &ecineț ț ț

n special cu Spania i !lgeriaș 3*.

ructul acestor preten ii ale regatului Maroc se traduc n con)licte cu Spania n pri&in aț ț

teritoriilor ce spaniolii de in n !)rica teritorii pe care Marocul le re&endic$. ! adar n acestț ș

conte/t se produce R$'%oiul din I)ni ntre 1-5 i 1-5* prin care spaniolii cu autorulș

)rance'ilor n&ing !rmata de li%erare 9a ionalaț 3- +!LM, i rec# tig$ legitimitatea asupraș ș

Sa"arei 7ccidentale. Con)lictul se nc"eie cu !cordurile de Cintra pe 1 aprilie 1-5* prin careSpania cedea'$ o)icial Marocului 'ona de sud al protectoratului spaniol Ca%o >u% i ora ulș ș

?ar)aa.

$r$ a de&ia )oarte mult su%iectul acestui capitol i )$r$ a repeta descrierile istorice deaș

men ionate n capitolul anterior putem men iona c$ aceast$ prim$ perioad$ de rela iiț ț ț

%ilaterale ntre cele dou$ state este marcat$ de con)lictele i )ric iunile date n principal deș ț

preten iile teritoriale marocane )ric iuni care n mare parte persist$ i n pre'ent )iind oț ț ș

modelo de pol'tica exterior para el Magreb, te'a doctorala ni&ersitatea Complutense

Madrid acultatea de tiin e Politice i Sociologie Madrid 23 p. 121,Ș ț ș

3 L\PY @!RCW! :R9!:X ;R9!9D7 D L!RR!M9DI MI@L Iistoria y

memoria de las relaciones 7ispano!marro2u'es un balance en el cincuentenario de la

independencia de Marruecos, @uadarrama diciones del 7riente del MediterrHneo

Madrid 2 p. 4

3*Detalii despre )ric iunile cu !lgeriaț

3-!rmata de li%erare 9a ionala care a luptat n R$'%oiul de la I)ni +1-501-5*, era parte dinț

armata )olosit$ de Mo"amed O n luptele cu ran a pentru do%#ndirea independentei. Dup$ț

1-56 c#nd Marocul o% ine independenta parte din aceast$ armat$ de&ine parte din trupeleț

regale +apro/imati& um$tate, iar cealalt$ parte continua luptele pentru ocuparea coloniilor

spaniole n sudul Marocului +SR9! D L! !L79S7 Al sur de 8ari*a Recurso

electrKnico Marcial Ponce ;istoria Madrid 213,

7/21/2019 Maroc 07.09


constant$ a politicii e/terne marocane. De partea cealalt$ p#n$ la moartea generalului

rancisco ranco Spania na)ara )aptului c$ pe plan interna ional era i'olat$ț 4 a men inut oț

politic$ e/tern$ ntr0o singura direc ie ceea de men inere a status 8uo o politic$ e/tern$ deț ț

minime prin care principalele preocup$ri n materie e/tern$ era men inerea rela iilor cuț ț

nordul !)ricii i !merica Latin$.ș

An acest conte/t i n ultimele 'ile ale generalului ranco pro)it#nd i de sl$%iciuneaș ș

institu iilor spaniole se produce Marsul Oerdeț 41 o strategie plani)icat$ de Maroc cu acordul

Statelor nite i inclusi& al Spanieiș 42 ceea ce a&ea s$ pun$ cap$t domina iei spaniole asupraț

Sa"arei 7ccidentale43. Incidentul s0a nc"eiat cu !cordul ?ripartit din Madrid semnat pe 14

noiem%rie prin care Spania renun $ la coloniile din !)rica Sa"ara 7ccidental$ n )a&oareaț

Marocului i a Mauritaniei.ș

In ciuda )aptului c$ n 1-5 cu c#te&a 'ile naintea deced$rii dictatorului ranco s0au semnat

!cordurile ?ripartite din Madrid rela iile %ilaterale ntre Spania i Maroc nu s0au modi)icat nț ș

mod su%stan ial deoarece preten iile teritoriale ale Marocului au continuat declan #nd nț ț ș

acela i timp i alte )ric iuni deri&ate dup$ cum &om &edea n urm$toarele capitole. An acela iș ș ț ș

timp semnarea !cordurilor ?ripartite din Madrid de c$tre Spania Maroc i Mauritania iș ș

4 An anii 5 Spania a )ost readmis$ n principalele organi'a ii interna ionale n conte/tulț ț

r$'%oiului rece i apropierea )a $ de S! care au instalat %a'e militare n peninsula i%eric$ iș ț ș

a permis Spaniei sa %ene)icie'e de autorul economic o)erit prin Planul Mars"all +M7LI9!

@!RCW! M!RW! >7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M! , Espaa!Marruecos

(1""6!#$$#)% &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb, te'a doctorala ni&ersitatea

Complutense Madrid acultatea de tiin e Politice i Sociologie Madrid 23 p. 123,Ș ț ș

41Mar prin care monar"ul marocan ;assan al II(lea trimite 35. de ci&ili i 25 deș ș

solda i pentru a ocupa de )orm$ paci)ic$ teritoriul Sa"arei 7ccidentale. Detalii n capitolulț

special pe aceast$ tem$.

42Ipote'a con)irmata de de'&$luirile ]iileas ( Yiarul Pu%lico 112214

"ttpENNN.pu%lico.esinternacionalespana0pacto0secreto0marruecos0marc"a."tml 0consultat

pe 13215.

43Ca'ul Sa"arei 7ccidentale este studiat n detaliu ntr0un capitol posterior.

http://www.publico.es/internacional/espana-pacto-secreto-marruecos-marcha.html


7/21/2019 Maroc 07.09


in#nd cont i de mi carea Brontul P7LIS!RI7ț ș ș 44B n$scut$ n Sa"ara 7ccidental$ duc la noi

con)licte pe plan e/tern i intern ale Marocului un con)lict mai scurt cu Mauritania cu eternulș

ri&al !lgeria c#t i cu mi carea independentist$ Brontul PolisarioB cu care duc un ade&$ratș ș

r$'%oi n Sa"ara 7ccidental$ nencetat nici n 'iua de ast$'i45.

.#.# $ela ii după 15/ț

Imediat dup$ moartea generalului ranco pe 2 noiem%rie 1-5 se ini ia'$ n Spania oț

perioad$ de tran'i ie c$tre democra ie care teoretic durea'$ p#n$ la intrarea n &igoare aț ț

Constitu iei din 1-*ț 46 ns$ practic perioada de tran'i ie se e/tinde p#n$ la intrarea n &igoareț

a Legii de Re)orma Politic$ care materiali'ea'$ pluralismul politic acordat n Constitu ieț 4.

!ceast$ prim$ perioad$ de tran'i ie se caracteri'ea'$ n termeni de politic$ e/tern$ ca oț

politicW de minimeH/ de men inere a status 8uo anterior )$r$ linii directe de ac iune i )$r$ aț ț ș

a&ea o atitudine acti&$ n materie de politic$ e/tern$. ?re%uie su%liniat totu i c$ n ciudaș

)aptului c$ nu erau trasate principalele linii de politic$ e/tern$ )apt ce poate )i n eles a&#nd nț

&edere tran'i ia de la un regim totalitar la unul democratic Spania si0a men inut a a 'isaț ț ș

politic$ e/tern$ o%ligatorie ceea ce implic$ !)rica de nord i !merica Latin$.ș

An ceea ce pri&e te Marocul dup$ !cordul ?ripartit din Madrid au )ost a%ordate n continuareș

contantele politicii e/terne adic$ Sa"ara 7ccidental$ i re&endic$rile teritoriale. La acesteș

doua principale su%iecte se adaug$ altele n urm$torii ani cum ar )i de e/emplu pro%leme

44Din lim%a spaniola ”:rente Po pular para la Li beracion de Sa guia el Iambra y Ri o de

Oro” rontul Popular de li%erare a Pro&inciilor Saguia el0;amra i Rio de 7ro.ș

45 Con)lictul armat a ncetat prin semnarea p$cii ntre trupele Marocane i rontul Polisarioș

su% auspiciile 9a iunilor nite.ț

46ltima Constitu ie a regatului spaniol care n art. 1 de)ine te Spania ca stat de dreptț ș

democratic i social.ș

4 M7RZ9 .E &na pol'tica exterior para Espaa Madrid !al 1-* p.4*.

4*?ermen )olosit n literatura de specialitate ce )ace re)erin $ n ca'ul politicii e/terne a uneiț

politice de men inere a rela iilor e/terne ntr0un stadiu atins cu anterioritate )$r$ politiciț ț

acti&e.

7/21/2019 Maroc 07.09


7/21/2019 Maroc 07.09


!derarea Spaniei la C i la 9!?7 repre'int$ un punct de in)le/iune n politic$ e/tern$ )ataș

de $rile din Magre% cu consecin e )oarte po'iti&e n materie de cola%orare +economicaț ț

cultural$ tiin i)ic$, i de securitate. Con)orm autorii de specialitate spanioli aderarea la Cș ț ș

ncep#nd cu 1 ianuarie 1-*6 con)er$ Spaniei o linie clar$ de politic$ e/tern$ )a $ de regatulț

Maroc i mai mult$ credi%ilitate pentru $rile ara%e de&enind un actor pe scena interna ional$ș ț ț

mult mai solid su% um%rela Comunit$ ii. De asemenea multeț 53 din temele de )ric iune dintreț

cele doua state precum pro%lemele legate de pescuit emigra ia securitatea trans)rontalier$ț

etc au trecut dintr0un plan strict %ilateral ntr0un plan multilateral dependent nu numai de

Spania ci i de celelalte $ri ce compuneau Comunitatea uropean$ș ț 54.

De asemenea din cealalt$ perspecti&$ ceea a regatului Maroc n ciuda caracterului autocratic

al regimului n aceea perioad$ anii - Marocul des)$ ura o politic$ e/tern$ de desc"idere iș școoperare pe toate palierele. n 1-*- se semnea'$ la ?ratatul de la Marraec" prin care se

constituie niunea Mag"re%ului !ra% +M!, considerata o important$ reali'are

geostrategic$.55 An ceea ce pri&e te po'i ia Marocului )ata de aderarea Spaniei la organi'a iileș ț ț

interna ionale men ionate aceasta nu p$rea a )i )oarte incantat$ deoarece e/ista teama c$ț ț

Spania s$ a%andone'e prioritatea n nordul !)ricii canali'#nd politica e/tern$ n cadrul C iș

9!?7.

An acest conte/t )a&ora%il ale rela iilor %ilaterale cel mai important e&eniment ntre cele dou$țstate este semnarea ?ratatului de Prietenie Cooperare i :una Oecin$tate semnat la Ra%at nș

1--1 ntre Regatul Spaniei i cel al Maroculuiș 56.

53?emele de )ric iune constante ntre Spania i Maroc precum pro%lemele teritoriale suntț ș

nc$ de domeniul %ilateral.

54!cest$ in)luent$ a Comunit$ ii uropene actuala niune uropean$ n rela iile %ilateraleț ț

ntre Spania i Maroc sunt anali'ate ntr0un capitol separat al acestei lucr$ri.ș

55Ans$ se pare ca mu si0a atins scopul ultima nt#lnire a a&ut loc n 1--4. +:7DC;IC;

:7C??! Marruecos y Espaa% en la pol'tica de seguridad del Mediterrneo :ouregreg

Ra%at 2* p 34,

56?ratatul este pus la dispo'i ie online de Monitorul 7)icial al Statului Spaniolț

"ttpENNN.%oe.es%oedias1--3226pd)s!631106314.pd)

http://www.boe.es/boe/dias/1993/02/26/pdfs/A06311-06314.pdf

http://www.boe.es/boe/dias/1993/02/26/pdfs/A06311-06314.pdf

7/21/2019 Maroc 07.09


!cest acord se ncadrea'$ n strategia pe care i0o dore te Spania n materie de politic$ș ș

e/tern$ cu $rile n Magre% n special Maroc ?unisia i !lgeria )iind n acela i timp i oț ș ș ș

strategie similar$ aplicat$ de Spania cu alte state precum ran a @ermania Italia sauț

Portugalia. inalitatea acordului con)orm politica e/tern$ a Spaniei este de a apro)unda iș

nt$ri rela iile %ilaterale de'&oltarea rela iilor economice i )inanciare i cooperarea pe maiț ț ș ș

multe paliere prin aplicarea a trei &ectoriE institu ionali'area dialogului crearea unei esutț ț

uridic prin semnarea de acorduri %ilaterale i cooperareș 5. Practic acest acord se trans)orma n

cadrul general al rela iilor %ilaterale i supune un alt punct de in)le/iune n rela iile dintre celeț ș ț

dou$ regate. ?recerea de la rela ii n&ec"ite cu o clim$ constant$ de con)licte i cri'e )$r$ niciț ș

o perspecti&$ pe termen mediu i lung la un cadru ce a supus o sc"im%are at#t calitati&$ c#t iș ș

cantitati&$ a rela iilor desc"i'#nd c$ile pentru rela ii economice i politice mult maiț ț ș

accepta%ile mai ec"ili%rate n %ene)iciul am%ilor actori. !cest acord desc"ide noi perspecti&e

n rela iile %ilaterale perspecti&e )oarte greu de atins n climatul anterior precum cooperare nț

materie de educa ie i cultur$ cooperare tiin i)ic$ negocieri n cadrul Comunit$ ii uropeneț ș ș ț ț

cooperare n materie de emigrare i tra)ic de droguri etc.ș

De asemenea acordul5* include n con inutul sau principii de drept interna ional )oarteț ț

importante n &iitorul rela iilor %ilaterale sta%ilind un cadru uridic minim n care sa seț

des)$ oare rela iile. !ceste principii de drept sunt respectul )a $ de dreptul interna ionalș ț ț ț

egalitatea su&erana non inter&en ia n tre%urile interne re'ol&area paci)ic$ a disputelor ț 5-. Prin

aceste principii men ionate n tratat Spania i Maroc se compromit s$ re'ol&e disputele peț ș




Madrid 23 p. 14

5*?ratatul se re)erea la toate aspectele re)eritoare la rela iile %ilaterale ntre cele dou$ stateEț

politic$ securitate economie i cultur$. ste separat n dou$ capitole primul re)eritor laș

rela iile %ilaterale i cel de0al doilea re)eritor la cooperare ntre cele dou$ state care la r#ndulț ș

s$u este mp$r it n 4 capitole cooperare economic$ ( )inanciar$ n materie de ap$rareț

de'&oltare i cooperare cultural$.ș

5- Poate )i interpretat ca )$c#nd re)erire la litigiile desc"ise pe care am%ele regate le men inț

cu pri&ire la teritoriile su&erane spaniole n nordul !)ricii n principal Ceuta i Melilla.ș

7/21/2019 Maroc 07.09


calea cola%or$rii i a dialogului pre&$'ute ntr0un cadru de consult$ri politice periodice n liniaș

inten iilor de institu ionali'are a dialogul. Pentru acestea s0a sta%ilit la ni&el institu ional unț ț ț

contact periodic la ni&el politic numit R!96 ntre prim mini trii am%elor $ri.ș ț

!&#nd n &edere comple/itatea rela iilor ntre cele doua $ri nu s0au respectat toateț ț

pre&ederile i promisiunile acordului )iind a adar pus$ su% semnul ntre%$rii utilitateaș ș

practic$ a acestuia. Incontesta%il este ns$ )aptul c$ a creat un nou cadru al rela iilor %ilateraleț

permi #nd atingerea a noi perspecti&e prin cooperare i dialog ntre am%ele par i dep$ indț ș ț ș

ni&elul retoric predominant din perioada anterioar$.

?ot n aceast$ perioad$ s0a de'&oltat n interiorul politicii e/terne spaniole )a $ de Marocț

teoria numit$ n lim%a spaniola Bcolc7on de interesesB61. Con)orm teoriei prin crearea a

su)iciente interese ntre cele dou$ $ri sau mai degra%$ o rela ie de dependen $ acestea lucrauț ț ț

la pre&enirea i'%ucnirii con)lictelor latente ntre cele dou$ par i deoarece aceste intereseț

primordiale pentru am%ele state erau puse n pericol. !ceast$ teoria se pare c$ a )unc ionat de0ț

a lungul anilor - n conte/tul descris n liniile anterioare.

7dat$ cu aungerea la putere a li%erarilor n Spania62 rela iile %ilaterale cu Maroc nu numai c$ț

s0au %ucurat de continuitatea anilor anteriori ci a )ost sporita e/istand o )oarte %una intelegere

ntre cele doua gu&erne. 9oul premier spaniol >ose Maria !'nar )ace prima sa &i'ita n

regatul Maroc )iind dea o institutie a rela iilor %ilaterale ntre cele doua tari. n acceaț

perioada s)arsitul anilor - sunt anumite materii care capata amploare n rela iile marocano0ț

spaniole care intensi)ica i mai mult )rec&enta contactelor ntre cele doua tari. !ceste noiș

c"estiuni sunt o intensi)icare a emigratiei ilegale i a tra)icului de droguri materii ce suntș

coordonate n comun ntre cele doua ministere de interior printr0o %una cola%orare. Daca

reuniunile de inalt ni&el R!9 sta%iliate prin acordul de prietenie din 1--1 se %ucurau de o

)rec&enta de 3 ani )iind la putere partidul socialist n aceast$ perioad$ s0au tinut n )iecare an

dotand rela iile %ilaterale de o stransa cooperare lasand la o parte &ec"ile tensiuni.ț

6Din siglele n spaniola Reunion de !lto 9i&el. !ceste reuniuni de ni&el nalt nu s0au

respectat a a cum pre&edea acordul o data pe an ci au )ost in)luen ate de cri'ele at#t n cadrulș ț

niunii uropene c#t i a rela iilor %ilaterale ntre cele dou$ state.ș ț

61Literal nsemna saltea de interese. 7 adaptare n lim%a romana ar )i mai digrama o pla)on

de interese.

62In 1--6 Partidul Popular castiga alegerile i ramane la putere p#n$ n 24.ș

7/21/2019 Maroc 07.09


La ni&el intern Marocul trece printr0un moment sensi%il la umatatea anului 1--- moartea

regelui ;asan II i procesul de succesiune al )iului sau actualul rege Mo"amed OI. !cest tristș

e&eniment n interiorul monar"iei marocane nu este de negliat pe scena internationala i multș

mai putin cu Spania. Premierul !'nar reali'ea'a imediat o &i'ita n Maroc )iind primul

premier european care ii o)era spriin noului rege Mo"amed OI. Oedem aici cum Spania este

)oarte atenta la aceste detalii diplomatice. Oi'ita noului rege n Spania se produce un an mai

tar'iu n septem%rie din anul 2 &i'itand nainte ranta 63 aliatul natural al Marocului. n

aceast prima &i'ita a monar"ului marocan c"iar daca nu s0au semnat acorduri spectaculare s0

au decis c#te&a aspecte importante precum recon&ersia datoriilor n capital un aport

su%stantial din partea Spaniei pentru de'&oltarea 'onei de nord64 duplicitatea cone/iunilor

electrice65 i spriin pentru de'&oltarea economica a Marocului at#t la ni&el %ilateral c#t i nș ș

cadrul Comunitatii uropene.

.#.% (ntecedentele con+lictului legat de insula 'erejil, criza diplomatica.

In a doua perioada de gu&ernului li%eral 2024 rela iile cu Maroc incep cu acela i climatț ș

de %una cooperare i sta%ilitate ns$ doi ani mai tar'iu n 22 di)eriti )actori declansea'a oș

cri'a diplomatica gra&a ntre cele doua state cri'a cunoscuta datorita ocuparii Insulei Pereil66

ce &a )i a%ordata n liniile urmatoare.

?re%uie mentionat c$ n ciuda %unelor rela ii intretinute n acele momente ntre cele doua tariț

e&enimentele de cri'a nu sunt at#t de surprin'atoare deoarece rela iile marocano0spaniole suntț

caracteri'ate de sutiatii ciclice de cri'a i %una intelegere.ș

63aptul ca prima &i'ita o)iciala a noului rege este ranta arata ca nu Spania repre'inta o

prima prioritate n ciuda rela iilor e/celente ntre cele doua case regale.ț

64In timpul lui ;asan II 'ona de nord a Marocului 'ona de Ri) )ost protectorat spaniol a )ost

negliata lucru care noul rege Mo"amed OI dorea sa0l indrepte.

657 c"estiune )oarte importanta pentru dependeta energetica a Marocului )ata de tarile

&ecine.

66Insula Pereil numita i Leila sau ?ura este o mica insula nelocuita situata n stramtoareaș

@i%raltar situata la 2 m de coasta marocana i * m la nord0&est de 7rasul su&eran spaniolș

Ceuta.

7/21/2019 Maroc 07.09


!ntecedentele ce duc la i'%ucnirea con)lictului n pri&in a insulei Pereil au )ost unilateraleț

din partea Marocului luand prin surprindere autoritatile spaniole care considerau rela iileț

intr0un moment )oarte %un. ! e/istat n acest )el un di&ergenta de perceptie ntre cele doua

ministere de e/terne6. Cu siguranta momentul care a stat la %a'a incordarii rela iilor a )ostț

lipsa de acord ntre i Maroc n pri&in a reinnoirii !cordului de Pescuit la inceputul anilor ș ț

2 care a )ost criticat de autoritatile spaniole su% un ton amenintator din partea premierului

!'nar 6*.

La data de 2 7ctom%rie 21 Regele Mo"ammed al OI0lea il c"ema personal pe diplomatul

marocan insarcinat n Madrid ini iind cri'a diplomatica care i0a complet prin surprindereț

autoritatile spaniole6-. Yile mai tar'iu dup$ permanente contacte ntre am%ele ministere

ministrul de e/terne spaniol >osep Pi8ue a dat prima e/plicatie re)eritor la moti&ele cri'eidiplomatice. !cesta a declarat c$ moti&ele care au determinat la retragerea am%asadorului

marocan din Madrid au )ost congelarea cooperarii economice i )inanciare acu'atiile dinș

partea autoritatilor spaniole re)eritoare la emigrarea clandestina critice prensei spaniole

adresate la democratia institutiilor marocane i de asemenea po'itia Spaniei n legatura cuș

con)lictul din Sa"ara 7ccidental$1. Din cealalta parte con)orm declaratiilor ministrului de

6In Maroc su&eranul are o putere a%soluta asupra rela iilor e/terne.ț

6*Premierul !'nar a declarat n aprilie 21 ca dup$ esecul negocierul ntre i Maroc cuș

pri&ire la !cordul de pescuit Spania tre%uia sa0 i re&i'uiasca cooperarea cu Maroc. n opiniaș

premierului Spania )acuse gestiuni importante n pri&in a relatiei cu Marocul precum iertareaț

datoriilor sau in&estitia n in)rastructura gesturi greu de repetat. !ceste declaratii ai )ost

interpretate cu un ton amenintator de o)icialitatile marocane. M7LI9! @!RCW! M!RW!

>7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M! Espaa!Marruecos (1""6!#$$#)% &n

modelo de pol'tica exterior para el Magreb te'a doctorala ni&ersitatea Complutense

Madrid acultatea de Stiinte Politice i Sociologie Madrid 23 p. 12ș

6-Anaintea de declansarea cri'ei e&enimentele diplomatice ntre cele doua tari s0au petrecut cu

normalitate inclusi& au e/istat gesturi po'iti&e din am%ele parti saptamani naintea

declansarii.

Ministrul de /terne spaniol a acu'at autoritatile de )rontiera marocane ca )ac pro)it n

pri&in a emigratiei marocane.ț

7/21/2019 Maroc 07.09


e/terne marocan )acute la tele&i'iunea !l asira pe 1 )e%ruarie 22 pro%lemele ce stau la

%a'a cri'ei cu Spania sunt urmatoareleE

0 7rasele Ceuta i Melilla sunt orase marocane ocupate.ș

0 aptul c$ din Spania se )inantea'a miscari separatiste cum ar )i rontul Polisario.0 9eintelegea n cadrul acordului de pescuit.0 Dreptul de a e/ploata resurse petroliere dat de c$tre Spania companiilor petroliere n

ape teritoriale marocane.0 C#te&a declaratii )acute de premierul spaniol care spriina o campanie impotri&a

Marocului0 Perceptia de rasism n special din partea societatii spaniole la adresa Marocului.

!nali'ate independent putem spune c$ primul moti& in&ocat repre'inta o tensiune constanta

ntre cele doua tari i c"iar daca aceasta este BuitataB pre&aland alte interese comune &edemș

c$ pro%lema iese la i&eala pe primul loc la orice cri'a diplomatica.

In ceea de0al doilea moti& &edem cum ministrul de e/terne este )oarte a%il n a )olo iș

termenii )ara sa acu'e n nici intr0un ca' Spania de a )inanta miscari separatiste. Moti&ul )ace

alu'ie la anumite 79@0uri care n accea perioada au organi'at un )orum international n

Se&illa pentru eli%erarea poporului sin Sa"ara 7ccidental$. ste interesant de anali'at acest

punct deoarece con)orm perceptiei marocane Spania ar tre%ui sa nu permita asemenea

e&enimente uitand c$ Spania este un stat democratic n care organi'atiile nongu&ernamentale

au li%ertate deplina.

In ca'ul neintelegerii n cadrul !cordului de Pescuit cu niunea uropeana at#t Spania c#t iș

Maroc i i aparau interesele neaungand la un acord n aceasta pri&in a )apt care a)ectea'aș ț

pro)und am%ele economii.

Pro%lema apelor teritoriale este o pro%lema deri&ata de su&eranitatea teritoriilor spaniole

a)late n !)rica o pro%lema constanta ntre cele doua tari care &a )i anali'ata ulterior n acest

capitol c$ o pro%lema constanta.

1Moti&ul Sa"ara 7ccidental$ este )rec&ent )olosit de autoritatile marocane pentru a usti)ica

po'itiile e/terne n pri&in a Spaniei a&#nd n rol de intarire a opiniei pu%lice marocaneț

apeland la )actorul nationalist. +L\PY @!RCW! :R9!:X El 9a7ara y las relaciones

7ispano!marro2u'es re&ista RIPS Re&ista de In&estigaciones Politicas Sociales

ni&ersitatea!utonoma Madrid RIPS ISS9 15023-V. Ool. 12 nr. 2 213

7/21/2019 Maroc 07.09


Re)eritor la perceptiile rasiste acestea sunt moti&ate de anumite medii de presa care au

criticat lipsa de democratie a institutiilor marocane i au e/ploatat sentimente rasiste n cadrulș

emigran ilor marocani )oarte numero i n Spania.ț ș

!nali'and moti&ele in&ocate a am%elor tari putem o%ser&a cum autoritatile spaniole e&ita samentione'e pro%lemele legate de Ceuta i Melilla usti)icand c$ acestea nu )ac parte dinș

domeniul de rela ii e/terne ci interne )iind teritorii su&erane spaniole. De asemenea putemț

o%ser&a c$ multe din pro%lemele in&ocate de Maroc au la %a'a pro%lemele constante care a aș

cum am mentionat acestea reies la i&eala de )iecare data dar sunt i )actori su%iecti&i care tinș

mai mult de perceptii decat de )apte concrete precum ar )i interpretarea declaratiilor sau

rasism din partea societatii spaniole.

.#. &on+lictul legat de insula 'erejil

Con)lictul n legatura cu insulta Pereil naste n acest conte/t de cri'a diplomatica prelungita

cand pe 11 iulie 22 un grup de 12 mem%ri ai >andarmilor Regali ai Marocului insotiti de un

comandant de%arca pe insula Pereil ducand cri'a diplomatica anterioar$ la cote ma/ime.2

Moti&ele care duc la escaladarea cri'ei de c$tre autoritatile marocane pot )i ina)ara de cele

mentionate anterior i o apropiere c$tre !lgeria de autoritatile e/terne spaniole n &edereaș

intensi)icarii rela iilor %ilateraleț 3.

!utoritatile spaniole intr0o prima instanta nu au dat un caracter con)licti& )aptelor e&itand n

acest mod generarea de c$tre parti a unui Bcasus %elliB. Spania a )acut apel la institutiile

internationale n concret la niunea uropeana i 9!?7. !m%ele entitati internationale s0auș

declarat solidare cu cau'a spaniola4 ns$ speci)icand c$ este o tema declicata care tre%uie

re'ol&ata de )orma %ilaterala.

2!cest con)liuct alaturi de cel generat de Marsul Oerde sunt considerate cele mai gra&e ntre

cele doua state de la independenta Marocului p#n$ n pre'ent.

3

4Declaratia din parte niunii )acuta de Danemarca a&#nd presedentia niunii uropene este urmatoareaEB 87e presidency o* European &nion is 5ery concerned o5er t7e situation created by Morocco on t7e Bsland o* ere=il87e European &nion expresses its *ull solidarity Xit7 9pain and urges Morroco to immediately Xit7draX its

*orcesB

7/21/2019 Maroc 07.09


Internationali'area con)lictului s0a produs p#n$ la urma nicidecum n cadrul niunii

uropene ci prin medierea Statelor nite care a cautat o solutie paci)ica con)lictului prin

medierea sa prin intermediul am%asadei S! din Ra%at dar i prin implicarea directa at#t aș

presedintelui :us"5 i a secretarului de stat Colin PoNell.ș

Din partea ministerului de e/terne spaniol ministra de e/terne !na Palacio declara c$ politica

de )apte consumate pe care a pus0o n practica Marocul prin ocupatia militara a insulei nu are

nici o usti)icare i c$ tre%uie sa se re&ina la situatia anterioara a con)lictului. Situatiaș

anterioara repre'inta o perceptie asupra su&eranitatii comuna a Spaniei i a Marocului asupraș

insulei )ara ca aceasta sa )ie re&endicata n istorie sau mentionata n tratatele ntre cele doua

tari. Practic se pare c$ at#t Marocul c#t i Spania se considerau su&erane pe insulta Pereil.ș

Re)eritor la moti&ele in&ocate de c$tre Maroc autorit$ ile au declarat ce militarii au de%arcatț

pe insulta pentru a controla securitatea str#mtoare n pri&in a amenin $rilor de emigra ieț ț ț

ilegal$ i tra)ic de droguriș 6.

Ca i prima m$sura diplomatic$ Spania i i c"eam$ am%asadorul din Ra%at i dup$ momenteș ș ș

primele momente de prudenta i i asupa masuri militare n pri&in a con)lictului pentru a e&acuaș ț

trupele marocane sta%ilite pe insula.!cest raspuns militar epui'ea'a rapid toate celelalte

miloace diplomatice de re'ol&are a con)lictului. Repre'inta de asemenea un raspuns ec"ita%il

cu cel )olosit de c$tre Maroc pentru a ocupa insula. Pe data de 1 iulie 6 'ile mai tar'iu dup$ocuparea insulei de c$tre trupele marocane Spania trimite un %atalion pe insula care are ca iș

consecinta e&acuarea insulei de c$tre Maroc i recuperarea controlului. Dup$ 3 'ile trupeleș

spaniole a%andonea'a insula Pereil a&#nd siguranta Statelor nite c$ aceasta nu &a mai )i

5 Spriinul presedintelui :us" a )ost compensat cu spriinul Spaniei n cadrul in&a'iei

Iraului n 23.

6 oarte a%ile declaratiile Marocului )iind e/cat moti&ele pe care Spania criticau autoritatile

marocane cele de neimplicare su)icienta n lupta impotri&a emigratiei ilegale i tra)icul deș

droguri.

Surse saptamanalului marocan LYinteligent au pu%licat ca a )ost regele Mo"ammed OI cel

care a dat ordinile de ocupare a insulei )ara a in)orma gu&ernul autoritatile sau ser&iciile

statelor alâte precum ranta sau Statele nite. Statele nite au actionat pe cont propriu

a&erti'and Marocul ca se pregatea pentru a intra intr0un impas n care un detinea mediile

necesare de a iesi. +@!RCW! L\RY DI79ISI7 Aspectos 7istricos del con*licto de la

7/21/2019 Maroc 07.09


ocupata de c$tre trupele marocane. Anainte de aceasta masura militara Spania i0a trimis o nota

&er%ala Marocului cerandu0i sa a%andone'e teritoriul nota &er%ala la care nu s0a primit nici

un r$spuns.

Reac ia marocana n urma actiunilor spaniole a )ost de respingere unanima trimitand inclusi&ț

o scrisoare Consiliului de Securitate 79 n aceea i 'i cand trupele spaniole a%andonauș

insula. Prin aceasta Marocul cerea retragerea imediata a trupelor spaniole considerand o

agresiune la Dreptul International i o &iolare a spatiului aerian i apelor teritoriale marocane.ș ș

Con)orm scrisoarei adresata Consiliului de Securitate actiunile militare spaniole repre'entau o

amenintare la adresa pacii intr0o insula situata doar la 2 de metri de teritoriul marocan n

apele interne. Prin urmare insula nu putea )i considerata Bterra nulliusB.

Moti&ele ce pot sta la %a'a actiunilor marocane cu pri&ire la in&adarea insulei sunt di&erse iș

neclare. Pe de0o parte s0a speculat c$ Marocul intentiona sa in)luente'e po'itia Spaniei * ca

mem%ru nepermanent n cadrul Consiliului de Securitate 79 n pri&in a a%ordarii n cadrulț

9atiunilor nite a temei n ianuarie 23. !lta ipote'a poate )i consolidarea po'itiei regale- a

lui Mo"ammed al OI0lea apeland la un inamic e/tern pentru a liniste pro%leme interne. De

asemenea n Maroc urma sa ai%a loc primele alegeri su% domnia lui Mo"ammed al OI0lea n

septem%rie 22. !cestea au )ost clar in)luentate de con)lictul insulei Pereil intarind o masa

electorala traditionalista in&ocand unitatea nationala )igura regelui di&ina n detrimentul unuisistem democratic. !lte ipote'e ce au )ost luate n &edere de c$tre analistii spanioli a )ost

negicierile ntre Spania i Marea :ritanie pri&ind situatia @i%raltar situatie cu care Maroculș

)ace un paralelism in&ocand pertenenta Marocului a teritoriilor de su&eranitate spaniola n

!)rica.

Initiati&ele de normali'are a rela iilor %ilaterale au )ost )acute imediat de c$tre diplomatiaț

spaniola prin medierea secretarului de stat Colin PoNell* prin &i'ita la Ra%at a ministrului

de e/terne la c#te&a 'ile dup$ incetarea con)lictului pe 22 iulie 22. Prin aceasta intre&edere partile acorda print0un scurt comunicat o)icial resta%ilirea i mentinerea situatiei anterioareș

Bsla del ere=il undatia Real Instituto lcano 22 p. 2,

*Marocul i i dorea ca Spania sa spriine un regim autonomic al Sa"arei 7ccidentaleș

dependet de Maroc.

-!numite paturi ale societatii mani)estau nemultumiri n pri&in a sc"im%arilor c$treț

democratie promise de noul rege Mo"ammed din 1---.

7/21/2019 Maroc 07.09


datei de 11 iulie i reinnoirea rela iilor %ilaterale ce urmau a )i studiate intr0o reuniune laș ț

Madrid n luna septem%rie reuniune ce nu &a a&ea loc.

Intr0un )inal rela iile diplomatice ntre cele doua state re&in la normalitate e/istandț

numeroase actiuni din am%ele parti pentru implementare de %une rela ii %ilaterale. n acestț

sens a&#nd n &edere de'astrul econologic a im%arcatiunii petroliere Prestige*1Marocul a

permis am%arcatiunilor spaniole sa pecuiasca n apele marocane.

Pe data de 3 )e%ruarie 23 am%asadorii am%elor tari re&in la posturile ocupate anterior

punand )inal la aceasta cri'a diplomatica care a&#nd n &edere disputele ciclice ntre am%ele

tari moti&ate de temele constante de di&ergenta cu siguranta nu &a ultima.

.#./ Diploma ie $egalaț

In ca'ul rela iilor %ilaterale ntre Spania i Maroc un rol )oarte important il are rela iile deț ș ț

prietenie i )raternitate ntre cele doua monar"ii castigate datorita prieteniei )raterne pe careș

regele Spaniei >uan Carlos I a a&ut0o cu omologul marocan regele ;asan II. !ceasta relatie

traditionala ntre cele doua dinastii de'&olta o diplomatie paralelea cu ceea clasica )oarte

importanta n ca'ul rela iilor %ilaterale ntre Spania i Maroc tinand cont de di)erenteleț ș

e/istente ntre cele doua tari.

9u de putine ori at#t regele >uan Carlos I s0a re)erit la omologul sau cu apelati&ele de

B)rateB*2 )iind ntre cei doi o prietenie solida. La moarte monar"ului marocan regele Spaniei

complet emotionat a declarat c$ &a )i un )rate mai mare pentru noul rege Mo"ammed al OI0

lea care ii se adresa cu apelati&ul Bunc"iB*3. !ceasta relatie de )raternitate ntre cele doua

*In comunicatul o)icial din 22 iulie ii este recunoscuta munca de mediere a Secretarului de

Stat american cu doua 'ile naintea reuniunii.

*1Im%arcatiune pretoliera care s0a scu)undat aproape de coasta nordica a Spaniei pro&ocand

&arsarea a . tone de petrol n oceanul !tlantic. ste considerat unul dintre cele mai

de'astroase accidente de mediu pro&ocate pe mare. Incidentul a a)ectat enorm sectorul de

pescuit din Spania.

*2Sentimentul era reciproc

"ttpEelpais.comdiario1---26internacional-32-42*5215."tml 0 consultat pe

25215

http://elpais.com/diario/1999/07/26/internacional/932940002_850215.html


7/21/2019 Maroc 07.09


dinastii a )ost un )actor esential de sta%ilitate i ec"ili%ru n rela iile %ilaterale ntre Spania iș ț ș

Maroc.

?re%uie preci'at c$ n ca'ul Spaniei )unctiile constitutionale ale regelui sunt )oarte limitate

)iind mai mult o )igura sim%olica. Deci'iile n materia de politic$ e/tern$ este re'er&ata premierului i a ministrului de e/terne. 9u se este aceea i situatie i n ca'ul Marocului nș ș ș

care regele participa acti& n demersurile politicii e/terne marocane nominali'and inclusi&

ministrul de e/terne. !cest rol al regelui marocan )ace ca rela iile cu Marocul sa )ie maiț

degra%a cu regele Marocului decat cu institutiile statului n materie de politic$ e/tern$. !&#nd

n &edere cele mentionate diplomatia ntre dinastii catapa i mai multa importanta politic$.ș

!ceasta relatie de )raternitate se mentine i n 'ilele noastre ca i inertie ntre regii ilip al IO0ș ș

lea i Mo"ammed al OI0lea stand la %a'a prietenia pe care )ostul rege al Spaniei nc$ n &iataș

>uan Carlos o are cu dinastia alaouit$. De la incoronarea noului rege al Spaniei n 214 ilip

al IO0lea a )acut gesturi de apropiere i prietenia cu monaria marocana )iind printre primeleș

tari care le0a &i'itat.

.% $ela iile "aroc * 4niunea 6uropeana i impactul asupra rela iilorț ș ț

bilaterale Spania * "aroc

.%.1 'olitica exteră a 4niunii către regiunea mării "editerane

In ceea ce pri&este politica e/tern$ n termeni generali c$tre intreaga regiune a Mediteranei *4

niunea uropeana a aratat intotdeauna un interes special pentru aceasta regiune care supune

o comple/itate speciala cu c"estiuni grele de re'ol&at cum ar )i di)erente mari de de'&oltare

economica di)erente sociale rela ii economice )oarte putin ec"ili%rate etc.ț

Interesul niunii uropene n aceasta 'ona sunt n special de ordin politic i economic.ș

Cautand sa puna %a'ele unei sta%ilitati politice regionale i intentionand crearea unei 'oneș

*3Sursa. ;emeroteca 'iarelor !:C i L P!ISș

"ttpEelpais.comdiario1---26internacional-32-42*5215."tml 0 consultat pe25215"ttpENNN.a%c.es"emeroteca"istorico01-01025a%c9acionaldon0uan0carlos0ante0la0tum%a0de0su0"ermano0"asan0ii2**66--52."tml

*4!ceasta 'ona de interes este compusa de tot intregul niunii uropene plus tarile din

nordul !)ricii i 7rientul Milociu ce au iesire la marea Mediterana.ș



7/21/2019 Maroc 07.09


comerciale dar i un e/port a &alorilor niunii uropene n 'ona capatand a adar o mai mareș ș

incredere pe scena internationala niunea uropeana a e/portat di&erse politici e/terne prin

crearea de c$tre organi'atii regionale.

Daca la inceput Comunitatea uropeana i arile mem%re se %a'au n principal pe rela iiș ț ț

%ilaterale a&#nd caracteristica comuna de a spriini rela iile cu autor )inanciar i concesiiț ș

comerciale politica e/tern$ regionala a depasit aceasta trasatura %ilaterala la inceputul anilor

- cu inten ii de a crea o asociatie a $rilor ce compun regiunea mediterana pentru a intariț ț

cooperarea cu o gama larga de sectoare.

In acest conte/t niunea uropeana sta%ileste la inceputul anilor - ca i o%iecti&e pe termenș

lung n aceasta pri&in a crearea unei 'one de sta%ilitate i securitate i crearea de conditiiț ș ș

pentru o rapida i dura%ila de'&oltare economica. Comisia uropeana estima c$ arile dinș ț

'ona de sud a Mediteranei puteau sa atinga ni&ele de de'&oltare reducand di)erentele cu

nordul Mediteranei. !ceste o%iecti&e pretindeau a )i atinse prin crearea asociatiei uro (

Mediterana.

In acest conte/t are loc Procesul din :arcelona n noiem%rie 1--5 prin care se adopta

Declaratia de creare a !sociatiei uro0Mediterana care a&ea sa aduca un plus de

complementaritate n cadrul rela iilor %ilaterale.ț

iind inspirata n 7rgani'a ia pentru Securitate i Cooperare n uropa +7SC, Declaratiaț ș

din :arcelona*5 sta%ileste un compromis %a'at pe 3 piloni*6. Primul de politic$ i securitateș

prin care se urmarea sta%ilirea unui spatiu comun de pace i sta%ilitate n care sa se respecteș

drepturile omului i principiile democratice. Cel de0al doilea pilon economic i )inanciar ș ș

pretindea constructia unei 'one de prosperitate comuna pre&a'and sta%ilirea unei 'one de

comert li%er p#n$ n 21 i cel de0al treilea pilon social cultural i uman ce a&ea ca )inalitateș ș

de'&oltarea resurselor umane )a&ori'and sc"im%urile culturale ntre societatile ci&ile.

*5Compromisul a )ost semnat de c$tre cele 15 tari ce compuneau Comunitatea uropeana iș

12 tari din regiunea Mediteran$ !lgeria Cipru gipt Israel Iordania Li%anMalta Maroc

Siria ?unisia ?urcia i teritoriile palestien +@a'a Cisiordania,ș

*6 RMIR7 :R7?79S !9?79I7 +dir., M!R?W9Y C!PDOIL! C!RM9 +coord.,

&nin Europea!Marruecos Z&na 5ecindad pri5ilegiada[ !cademia uropea de Ciencias

!rtes Madrid 212

7/21/2019 Maroc 07.09


In urmatorii ani !sociatia nu reuseste sa i i indeplineasca o%iecti&ele utopice sta%ilite laș

:arcelona i i i pierde din puterea initiala p#n$ cand n 2 aceasta primeste un nou impulsș ș

din partea rantei cand 9icolas Saro' propune crearea niunii pentru Mediterana* care

dup$ de'%ateri n cadrul niunii uropene se in)iintea'a n iulie 2* la Paris.

!t#t !socierea uro0Mediterana c#t i niunea pentru Meditearana repre'entand organi'atiiș

regionale comple/e i greu de gestionat c"iar daca au a&ut re'ultate de succes n anumiteș

materii repre'inta un proces )oarte lent dependent at#t de situatia interna a niunii

uropene** c#t i de conte/tul internatioal precum constantul con)lictul ara%o0palestinian sauș

Prima&ara ara%a declansata n 211 sau r$'%oiul din Li%ia.

!cest su%capitul ne atrage atentia asupra comple/itatii 'onei marii mediterane unde

con&ietuiesc actori internationali )oarte di)eriti re'ultand o politic$ regionala )oarte comple/an care niunea uropeana pretinde sa )ie un actor principal care sa conduca regiunea

e/portand &alorile sale de democratie comert li%er drepturile omului etc. n acest proces lent

al niunii sunt de asemenea incadrate statele ce ocupa o%iecti&ul acestei lucrari. n acest

conte/t general unde am pretins o scurta anali'a a politicii e/terne a niunii c$tre arile dinț

'ona Mediterana tre%uie incluse i rela iile 0Maroc rela ii ce &or )i anali'ate n urm$torulș ț ț

su%capitol.

.%.# $ela iile 46 * "aroc i impactul asupra rela iilor bilaterale Spania * "arocț ș ț

Incepand cu Comunitatea uropeana rela iile cu Maroc au ocupat intotdeauna un locț

pri&ilegiat n cadrul niunii uropene din di&erse moti&e ce sunt &aria%ile e0a lungul anilor.

*niunea pentru Mediterana repre'inta un este un parteneriat multilateral ce implic$ 43 de

$ri din uropa i din %a'inul mediteraneanE 2* state0mem%re ale niunii uropene 7rientulț ș

Milociu i Peninsula :alcanic$. Misiunea niuni este de a promo&a sta%ilitatea n toateș

domeniile din regiunea $rilor mem%re mai ales n a celor cu ie ire la Marea Mediteran$ț ș

+sursa Ministerul de /terne al Spaniei.

"ttpENNN.e/teriores.go%.esPortalesPolitica/teriorCooperacionMediterraneoPaginasPar

tenariadouroMediterraneo.asp/ ,

**Statele nordice nu sunt )oarte interesate de aceasta 'ona a Mediteranei pre)erand

uropa de st. +RMIR7 :R7?79S !9?79I7 +dir., M!R?W9Y C!PDOIL!

C!RM9 +coord., niKn uropea0Marruecos _na &ecindad pri&ilegiadaF !cademia

uropea de Ciencias !rtes Madrid 212 p. -*

http://www.exteriores.gob.es/Portal/es/PoliticaExteriorCooperacion/Mediterraneo/Paginas/PartenariadoEuroMediterraneo.aspx




7/21/2019 Maroc 07.09


7/21/2019 Maroc 07.09


!&#nd n &edete c$ am%ele state sunt strans legate de niunea uropeana unul ca i mem%ruș

iar Marocul are un rol de stat pri&ilegiat n pri&in a comerciala c"estiunile tensionate ntreț

Spania i Maroc care un mod traditional a&ea o componenta %ilaterala acum aceastaș

trasncende domeniul %ilateral depin'and de )actorii multilaterali n care sunt incadrate. ! adar ș

n loc de o pro%lema strict ntre Spania i Maroc n actualitate n sistemul comple/ alș

rela iilorinternationale n niunea uropeana c"estiunile sunt tratate dandulesolutii la ni&elț

multilateral.

/ $ela iile 6conomice între regatul Spaniei i $egatul "arocț ș

7/21/2019 Maroc 07.09


0 Indenti+icarea punctelor ceie în rela iile bilaterale între celeț

doua regate

! a cum am mentionat de0a lungul lucrarii rela iile %ilaterale ntre Spania i Maroc pre'intaș ț ș

anumite constante puncte sensi%ile ntre cele doua tari ce ine&ita%il duc la )rictiuni cri'e iș

inclusi& con)licte ntre cele doua tari. !ceste elemente structurale sunt pe de0o parte tensiuni

n pri&in a c"estiunilor teritoriale impartita la randul sau n doua mari di)erente orasele Ceutaț

i Melilla i )osta colonie spaniola Sa"ara 7ccidental$. Ceea de0a doua constanta n reltaiileș ș

%ilaterale este ceea legata de pescuit i delimitarea apelor teritoriale. 7 tema deri&ata dinș

c"estiunea teritoriala care are un puternic impact asupra rela iilor %ilaterale cu o puternicaț

componenta economica. Ceea de0a treia tema constanta ntre cele doua regate este emigratiadinpre Maroc c$tre Spania i niunea uropeana o tema de asemenea ce de0a lungul anilor ș

repre'inta o constanta n rela iile %ilaterale.ț

In urmatoarele linii ale lucrarii &or )i anali'ate pe larg aceste 3 constante ale rela iilor ț

%ilaterale insistand pro%a%il putin mai mult asupra c"etiunii Sa"ara 7ccidental$ i impactulș

asupra rela iilor %ilaterale o%iectul acestei lucrari.ț

0.1 'escuitul, 6lement de +rictiune

Pescuitul repre'inta o tema )oarte importanta ntre am%ele tari a&#nd o o componenta

economica esentiala at#t pentru economia spaniola c#t i pentru ceea marocana. !ceastaș

tema de0l lungul anilor a )ost o%iectul a numeroase acorduri economice ntre Spania iș

Maroc dar i ntre niunea uropeana i Maroc de cand pescuitul a de&enit o materieș ș

dependenta e/clusi& de su&eranitatea niunii. !ceasta competenta e/clusi&a a niunii n

materie de pescuit repre'inta pentru rela iile marocano0spaniole o arma de du%lu tais. Pe de0oț parte poate a&antaa Spania ca i mem%ru repre'entand un actor mult mai puternic nș

cadrul niunii decat de )orma independenta n relatia cu Maroc. Ans$ pe de alta parte poate )i

i n de'a&antaul Spaniei a&#nd n &edere c$ aceasta nu negocia'a direct cu Maroculș

7/21/2019 Maroc 07.09


pier'and competenta n acest sens.-1 Din cel$lalt mal al Mediteranei de asemenea acordul cu

niunea uropeana n materie de pescuit implica at#t a&antae c#t i de'a&antae.ș

Anainte de a continua cu aceasta tema tre%uie e/plicat concret relatia Spaniei cu Maroc n

materie de pescuit. Marocul detine n apele sale teritoriale o important stoc de peste a douatara la ni&el mondial dup$ Peru )iind principalul producator i e/portator de peste n !)rica.ș

Marocul n materie de pescuit este caracteri'at pentru detinerea a unei resurse naturale &aste

dar nu i te"nologia necesara pentru e/ploatarea acestor resurse. Prin acordurile comercialeș

at#t cu Spania c#t i cu niunea uropeana Marocul permite %arcilor din niuneaș

e/ploatarea resurselor din apele teritoriale n sc"im%ul la su%&entii de di&ersa tipuri -2 primite

din partea niunii.

In ceea ce pre&ede importanta sectorului pentru economia spaniola aceasta este &italadeoarece Spania detine ceea mai mare )lota la ni&elul niunii i pe locul numarul 4 din lumeș

dup$ >aponia Rusia i Statele nite a&#nd de asemenea un noN "oN important datoritaș

traditiei i a moderni'arii )lotei. De aemenes sectorul este )oarte important pentru tara &ecinaș

Maroc a&#nd n &edere c$ la ni&elul anilor 2 repre'inta 11 Q din PI:-3 i 15 Q dinș

e/porturile marocane dar i o importanta componenta socio0economica n materie deș

mentinerea )ortei de munca.

In conclu'ie repre'inta un puternic interes comercial pentru am%ele state interes carerepre'inta o contanta n rela iile %ilaterale i care nu de putine ori a condus la tensiuni iț ș ș

-1In 1--- Marocul i Comunitatea uropeana nu au auns la un acord pri&ind reinnoireaș

!cordului de Pescuit datorita e/igentelor marocane n materie de compensatii economice

pentru a permite pescuitul n apele sale teritoriale. !cest esec a a)ectat )oarte mult o

componenta importanta din economia spaniola.

-2Anainte de aderarea Spaniei la . Spania o)erea M!rocului la sc"im% linii de credite iș

de'&oltare n in)rastructura.

-3 M7LI9! @!RCW! M!RW! >7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M!

spaa0Marruecos +1--6022,E &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb te'a

doctorala ni&ersitatea Complutense Madrid acultatea de Stiinte Politice i Sociologieș

Madrid 23 p. 2*

7/21/2019 Maroc 07.09


dispute ntre am%ele tari mai ales n pri&in a delimitarii apelor interne a&#nd n &edereț

di)erentele n materie teritoriale de asemenea constante ntre cele doua regate-4.

In acest conte/t c"estiunile legate de pescuit repre'inta o tema &itala n rela iile %ilateraleț

care au )ost )olosita de multe ori ca i arma de sc"im% mai ales din partea Marocana )iindș

ceea care detine resursele naturale. !u )ost anali'ate n liniile anterioare cum rela iileț

diplomatica marocano0spaniole s0au deteriorat su escaladat p#n$ la con)lictul insulei Pereil

la inceputul anilor 2 a&#nd ca i scantee esecul de reinnoire a !cordului de Pescuit 0ș

Maroc-5.

ara a intra n detalii despre acordurile semnate n materie de pescuit at#t ntre Spania0Maroc

i C0Maroc dup$ aderarea Spaniei n 1-*6 tre%uie mentionat c$ resursele naturale peș

care Marocul le detine n materie de pescuit repre'inta o puternica arma de negociere nrela iile %ilaterale cu Spania. !ceaste resurse naturale au )ost de mult ori )olosite ca i monedaț ș

de sc"im% pentru a o%tine di)erite concesiuni din partea Spaniei.

0.# 6migratia. 3actor determinant în rela iile bilateraleț

Ceea de a doua constanta n rela iile %ilaterale ntre Spania i Maroc este determinata deț ș

)lu/ul migratoriu ntre cele doua tari i c"estiunile ce acest )enomen demogra)ic imlica at#t lașni&el de politic$ interna c#t i e/tern$.ș

?re%uie preci'at ca acest )enomen nu ocupa doar rela iile %ilaterale ntre Spania i Marocț ș

)iind o tema tratata la ni&el multilaterral pentru c$ nu implica doar Spania ca stat receptor de

emigranti i Marocul ca stat emitator. !t#t Spania c#t i Maroc sunt la randul los tari de tran'itș ș

al emigrantilor n ca'ul Spaniei )iind poarta de intrare c$tre niunea uropeana iar Marocul

poarta de iesire c$tre niunea uropeana prin Spania a unui )lu/ demogra)ic ce nu pro&ine

doar din Maroc ci i din tari precum Li%eria 9igeria Senegal emigranti ce doar tran'itea'aș

Marocul.

-4Pro%lema o repre'inta delimitarea apelor teritoriale n insulele Canarias )ata de delimitarea

apelor teritoriale n Sa"ara 7ccidental$ regiune care un apartine Marocului e/istand o

con)lict )ata de cine are dreptul de a e/ploata resursele naturale din aceea 'ona.

-5De reamintit declaratiile premierului spaniole !'nar care conditiona rela iile %ilaterale laț

acest reinnoirea !cordului de Pescuit.

7/21/2019 Maroc 07.09


!&#nd n &edere di)eritele )rontiere care Spania i Maroc le impart at#t terestre c#t iș ș

maritime re'ulta o situatie comple/a controlarea )lu/urilor migratorii doar din partea politicei

interne spaniole )iind necesara o cooperare ntre cele doua state n acest sens ceea ce se

trans)orma intr0o relatie %ilaterala de multe ori greu de controlat.

?re%uie preci'at c$ comunitatea marocana a ocupat )oarte multi ani comunitatea ceea mai

numeroasa de emigranti n Spania iar n pre'ent este situata oricum pe primele locuri.

!t#t cooperarea necesara ntre cele doua state unul ca stat receptor iar celalat ca stat emitator

c#t i numarul mare al comunitatii marocane care sunt sta%iliti n Spania repre'inta )actori deș

care rela iile diplomatice depind )iind in)luentate la ni&el socio0economic cultural deț

securitate )rontaliera etc.

n alt aspect important legat de situatia geostrategica a Spaniei este nu numai c$ repre'inta o

poarta principala de intrare a emigrantilor dar este de asemenea su )rontiera niunii

uropene a&#nd n &edere acordul S"engen. Din aceasta pri&in a rela iile ntre cele douaț ț

state se &ad modi)icate prin adaugarea unui )actor de multilateralitate n gestionarea )lu/urilor

migratorii )actor care adauga i mai multa comple/itate )enomenului migratoriu.ș

7 alta componenta deri&ata de acest )actor al rela iilor %ilaterale este emigratia clandestina iț ș

ilegala cu o componenta de tra)ic ilicit de e/eplu de droguri sau de persoane componenta

care de asemenea repre'inta o un )actor e/trem de important n rela iile %ilaterale marocano0ț

spaniole. 9u de putine ori autoritatile de )rontierea sau c"iar cele de la gu&ernele centrale

spaniole au acu'at autoritatile marocane de o gestiune de)icitara a controlului emigratiei sai

inclusi& de a)aceri ilicite a autoritatilor marocane n pri&in a )lu/ului de emigranti.ț

Marocul )oloseste acest )enomen migratoriu n propriul sau %ene)iciu )ie pentru a solicita mai

mult autor )inanciar niunii uropene )ie ca arma politic$ tinand cont de teritoriile su&erane

pe care Spania le detine n !)rica. !cest aspect a general de multe ori )rictiuni la )rontierele

ntre cele doua state din orasele Ceuta i Melilla pro&ocand ade&arate pro%leme de control alș

)rontierelor n aceste orase.-6.

-6rontierele din Ceuta i Melilla sunt )ormate din doua randuri de gard inalte complet pa'iteș

pentru a e&ita trecerea emigrantilor. La aceste )rontiere s0au inregistrat numeroase con)licte

ntre autoritatile spaniole i cele marocane datorita lipsei de control din partea Marocului nș

pri&in a emigrantilor.ț

7/21/2019 Maroc 07.09


An conclu'ie ceea ce tine e/clusi& de rela iile %ilaterale ntre cele doua state acest )actor alț

emigratiei este o constanta n rela iile marocano0spaniole o%ligand am%ele state sa coopere'eț

n materie de )lu/uri demogra)ice. De asemenea implica o responsa%ilitate de cooperare

pentru de'&oltare a statelor receptoare de emigranti c$tre statele din Magre% ca i )orma deș

control al acestor )lu/uri migratorii pe termen lung. !ceasta politic$ este n sarcina niunii

uropene )iind Spania un actor direct implicat n aceasta sarcina cu important spriin

economic pentru de'&oltare destinat arile emitatoare dintre care )ace parte i Marocț ș -.

0.% $evendicarile teritoriale * o constanta în rela iile bilateraleț

Incepand cu proclamarea independei n anul 1-56 Marocului n numele unei reintegrari

teritoriale a re&endicat Spaniei teritoriile ce aceasta le au detinut n !)rica at#t su% )orma de

colonie n ca'ul Sa"arei 7ccidentale c#t i teritorii ce Spania le considera su&erane oraseleș

Ceuta i Melilla. !ceste re&endicari s0au trans)ormat n toti acesti ani intr0o tema delicataș

comple/a i constanta pe agenda %ilaterala a am%elor tari. Diplomatul spaniol ernandoș

MorHn-* a)irma c$ B politica externW spaniola cWtre arile arabe are intotdeuna o *ixatie,ț

Maroc, 9a7ara @ccidentalW i e5entualele re5endicatii de cWtre Rabat pentru Jeuta iș ș

Melilla Aceste exemple repreinta nucleul principal al actiunii spaniole externe +n lumea

araba"".B

7%tinerea integritatii teritoriale a Regatului Maroc este un element principal al politicii sale

e/terne at#t n ca'ul pre'entei coloniale europene c#t i mai tar'iu cu re&endicarileș

teritoriilor detinute de Spania ocupand o constanta a discursurilor politice. !ceasta linie a

politicii e/terne are o componenta )oarte importanta n coe'iunea interna marocana )iind un

-Mo"ammed al OI0lea a declarat la ni&elul anilor 2 a&#nd n &edere acu'atiile spaniole

de o gestionare de)icitara n pri&in a emigrantilor ca Maroc are ne&oie de mai mult spriinț

)inanciar din partea niunii uropena pentru a )ace )ata acestui )enomen tinand cont i deș

)aptul ca Marocul repre'inta nu doar o ar$ emitatoare de emigranti ci i de tran'it.ț ș

-*ernando MorHn LKpe' estediplomat scriitor i om politic spaniol. ! )ost Ministru deș

/terne n perioada 1-*201-*5.

-- M7RZ9 R9!9D7 &na pol'tica exterior para Espaa. :arcelona Planeta 1-*

p.16

7/21/2019 Maroc 07.09


)actor de legitimitate e/ploatat de toate )ortele politice n mai mare sau mai mica masura.

!cest )actor care il putem inclusi& numi de interes national al Marocului adaugat la

e&enimentele istorice )aptul c$ intrade&ar Spania alaturi de ranta au a&ut su% protectorat

Marocul p#n$ n 1-56 repre'inta elemente pentru a usti)ica n interiorul societatii politica

e/tern$ marocana de integritate teritoriala.

In ca'ul Spaniei doua sunt re&endicarile care istoria au determinat rela iile %ilaterale ntreț

cele doua tariE pe de0o parte orasele su&erane spaniole Ceuta i Melilla i nu n ultimul randș ș

Sa"ara 7ccidental$. Re&endicari ce &or )i anali'ate pe larg n urmatoarele randuri.

0.%.1 &euta i "elillaș

In ca'ul teritoriilor detinute de Spania n nordul !)ricii orasele Ceuta i Melilla sunt cele maiș

mare i n mod o%isnuit se re)era doar la acestea. ?eritorrile de )apt inclus nu numai cele douaș

orase ci i alte trei posesii mai mici PeKn de OJle' de la @omera Peon !l"ucemasș

Insulele C"a)arinas1. ?oate aceste teritorii sunt unicele re&endicate Spaniei incepand cu

1-511 teritorii re&endicate de c$tre regatul Maroc consider#ndu0le colonii spaniole pe

teritoriul sau n sc"im% ce pentru Spania sunt teritorii su&erane detinute naintea )ormarii

statului Maroc. Posesia teritoriiloe pe continentul a)rican generea'a o situatie e/trem de

comple/a unde con&ie uiesc elemente ce tin de politic$ interna politic$ e/tern$ securitateța&#nd n &edere po'itia geostrategica a teritoriilor dar i economice sociale culturale etc.ș

Istoria acestor orase incepe n secolul VO cu )ormarea statelor moderne n peninsula i%erica

Spania i Portugalia i e/pansiunea acestora n nordul !)ricii. Con)orm istorie spanioleș ș

pre'enta spaniola n aceste teritorii datea'a din secolele VO n Ceuta i VOI n Melilla. Prasulș

Ceuta a )ost cucerit de c$tre portug"e'i n 1415 i incorporat la regatul spaniol odata ceș

Portugalia a )ormat parte din regatul spaniol n 15* teritorii ce treceau n su&eranitatea

regatului spaniol n care era dea inclusa Melilla con)irmand a adar pertenenta la regatulșSpaniei din 164. Din punct de &edere al Spaniei politica este una clara unde coincid toate

)ortele politice12 ceea de a nu recunoaste nici un litigiu n acest sens pentru c$ orasele Ceuta

1Detalii n !ne/a lucrarii ce include o "arta despre posesiile spaniole n nordul !)ricii

11Sa"ara 7ccidental$ este cedata n 1-5.

12Mai putin Partidul comunist spaniol care este de parere ca teritoriile sunt o colonie iș

tre%uie retrocedate Marocului. Partidul Comunist Spaniol un repre'inta la momentul actual o

7/21/2019 Maroc 07.09


i Melilla au )ormat parte din Spania incepand cu consitutia Spaniei ca i stat i cuș ș ș

anterioritate ca Marocul sa )ie o entitate politica independenta. C"estiunile legate de Ceuta iș

Melilla tin de domeniul politicii interne i n consecinta straina politicii e/terne.ș

Din punctul de &edere al regatului Maroc aceste teritorii repre'inta colonii spaniole n nordul!)ricii incadrate n procesul de decoloni'are a !)ricii de c$tre Spanie proces de)inali'at din

punctul de &edere al opiniei politice a Marocului. !ceasta integritate teritoriala a Marocului

i i are )ructul n anii 1-44 cand )undatorul partidului nationalist marocan !llal al assiș

e/pune ca o%iectul a statului independent marocan recucerirea Marelui Maroc13. !ceasta

perspecti&a nationalista i e/pansionista a )ost adoptata odata cu procesul de independenta nș

1-56 re&endicand teritoriile pe care Marocul considera c$ are legitimitate14.

Politica e/tern$ at#t a regelui ;assan al II0lea c#t i a actualului Mo"ammed al OI0lea este deș

comuna n pri&in a re&endicarilor teritoriale c$tre Spania i c"iar daca a trecut printr0o )a'aț ș

initiala de interna ionali'areț 15 a re&endicarilor ntre anii 1-56 i 1-63 n care Maroculș

transmite re&endicarile teritoriale c$tre 9atiunile niute i alte organi'atii internationaleș

precum 7rgani'a ia nit$ ii !)ricaneț ț 16 s0a trans)ormat intr0o c"estiune pur %ilaterala ntre

cele doua state neo%tinand sustinerea internationala pri&ind decoloni'area celor doua orase.

!ceste po'itii antegonice ale statelor &ecine sunt constant mani)estate de )orma reciproca de

istoricii i repre'entantii politici am%elor tari i din aceasta perspecti&a nu putem saș ș

consideram c$ rela iile %ilaterale se des)$ oar$ ntr0o completa armonie.ț ș

)orta pol^tica n Spania.

13Oe'i capitolul de istorie anterior i de asemenea !ne/a I.ș

14In ceea ce pri&este Spania acestea erau la momentul respecti& Sa"ara 7ccidental$ Ceuta

i Melilla i teritoriile mici care or%itea'a pe langa aceste ultime orase. Dup$ !cordul ?ripartitș ș

din Madrid din 1-5 Sa"ara dispare din re&endicarile marocane c$tre Spania.

15Re)eritor la Ceuta i Melilla n cadrul 9atiunilor nite re&endicarile marocane nu auș

reusit sa con&inga !dunarea @enerala iar Spania n acest sens nu a primit &reo recomandare

de decoloni'are.

16!ctuala niune !)ricana

7/21/2019 Maroc 07.09


Din punct de &edere al 9atiunilor nite teritoriile spaniole din !)rica de 9ord nu sunt incluse

n teritorii n asteptarea proceselor de decoloni'are c"iar daca autoritatile marocane insista n

includerea pe ordinea de 'i a acestei re&endicari. n acest conte/t ministrul de e/terne

marocan includea re&endicarile c$tre Ceuta i Melilla n )ara !dunarii @enerale n 22 ns$ș

re&endicarea nu a atins n punct mai inalt decat cel a discursului.1

n aspect )oarte important n cadrul re&endicarilor i impactul n rela iile %ilaterale este )aptulș ț

c$ acestea nu au supus niciodata &reun con)lict armat ntre cele doua state )iind mediul

paci)ic i diplomatic de solutionare a di)erentelor. n aceste linii ?ratatul de Prietenieș

Cooperare i :una Oecinatate studiat n capitolele anterioare sta%ileste c$ cele doua tari &or ș

re'ol&a pe cale pasnica orice disputa )acanddirect alu'ie la aceste re&endicari teritoriale.

Posesiile spaniole repre'inta a a cum am mentionat o constanta n rela iile %ilaterale )iind oș ț

tema des )olosita de Maroc de )iecare data cand i'%ucneste &reun con)lict repre'entand a aș

cum am mentionat un interes national al regatului Maroc.1* n aceasta linie Marocul se

)oloseste de posesiile %ritanice n peninsula i%erica1- pentru a crea un paralelism ntre

re&endicarile Spaniei pentru colonia %ritanica @i%raltar i re&endicarile Marocului n pri&in aș ț

oraselor Ceuta i Melilla. Dup$ semnarea !cordurilor din Madrid n 1-5 regele Maroculuiș

declara n con)erinta de presa c$ Bdaca engle'ii returnea'a @i%raltar Spaniei aceasta tre%uie

sa ne restituie Ceuta i MelillaBș11

. Oi'iunea autoritatilor marocane este ca orice a&ans n

1 M7LI9! @!RCW! M!RW! >7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M!

spaa0Marruecos +1--6022,E &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb te'a


Madrid 23 p. 262

1*De e/emplu sunt )oarte con)lictuale &i'itele autoritatilor spaniole n orasele Ceuta iș

Melilla.

1-@i%raltar este recunoscuta ca i colonie de c$tre Marea :ritanie cand prin ?ratatul de laș

trec"t din 113 Spania cedea'a @i%raltar i Menorcaș


spaa0Marruecos +1--6022,E n modelo de pol̂ tica e/terior para el Magre% te'a


Madrid 23 p. 26-

7/21/2019 Maroc 07.09


statutul @i%raltarului tre%uie sa se aplica automat i n ca'ul oraselor Ceuta i Melilla. !ceastaș ș

situatie iara i repre'inta o pro%lema pentru Spania i repercusiuni clare n relatia at#t cuș ș

Marocul c#t i cu Marea :ritanieș 111.

ara a intra n polemici despre e/istenta unui paralelism ntre cele doua posesii autoritatilespaniole par sa ai%a mai multe argumente pentru a sustine c$ @i%raltar este o colonie iș

orasele Ceuta i Melilla nu. n primul rand Marea :ritanie a recunoscut c$ repre'inta oș

colonie112 e/istand i o recomandare din partea 9atiunilor nite pentru procesul deș

decoloni'are. n al doilea rand Marocul nu are nici un document care sa ateste pertenenta

oraselor Ceuta i Melilla la statul marocan lucru care Spania n pri&in a @i%raltarului da. Deș ț

asemenea n ?ratatul de la trec"t prin care Spania cedea'a teritoriul Marii :ritaniei este

pre&a'uta o clau'a de retrocedare )iind Spania ceea care ar a&ea prioritate n ca' de &an'aredonatie cesiune etc.

Re&endicarile marocane n pri&in a acestor doua orase &or continua sa repre'inta o constantaț

n rela iile %ilaterale marocano0spaniole cu siguranta n aceea i termeni paci)ici i diplomaticiț ș ș

a&#nd n &edere dependenta113 generata din rela iile statelor n di&erse materii.ț

0.%.# Saara !ccidentală

Re&endic$rile teritoriale legate de Sa"ara 7ccidental$ ce &or )i tratate n detaliu n urm$torulcapitol nu mai supun ast$'i o c"estiune directa n rela iile %ilaterale marocano0spanioleț

pentru c$ Spania nu mai este pre'enta n teritoriul Sa"arei deci n consecinta nu repre'inta n

teritoriu re&endicat Spaniei. An actualitate Sa"ara 7ccidental$ nc$ repre'inta din prisma

Spaniei i a 9atiunilor nite o regiune care nu a )ost decoloni'at con)orm pre&ederilor 79ș

care poate crea gra&e pro%leme regionale i internationaleș 114. n sc"im% re&endicarile

teritoriale marocane i procesul de decoloni'are nc$ n stadiu de incertitudine are n modș

indirect o puternica in)luenta asupra rela iilor marocano0spaniole. De e/emplu n ceea ceț

111In cadrul cri'ei diplomatice la inceputul anilor 2 ntre Maroc i Spania negocierile cuș

Marea :ritanie pri&ind o co0su&eranitate cu pri&ire la @i%raltar au )ost sistate.

112Marea :ritanie a inclus @i%raltar n lista pe care a pre'entat0o 9atiunilor nite ca iș

teritorii )ara autonimie.

113Re)erire la teoria de politica e/tern$ spaniola pri&ind ca interesele comune tin su% control

disputele constante ntre cele doua state.

7/21/2019 Maroc 07.09


pri&este delimitarea apelor teritoriale i pescuitul nerecunoasterea teritoriala a Sa"areiș

repre'inta o pro%lema care a a cum am &a'ut n liniile anterioare nu implica doar ș

%ilateralitatea marocano0spaniola ci sunt implicati i alti actori precum niunea uropeana.ș

De asemenea aceste re&endicari marocane au n impact maor asupra rela iilor cu !lgeria.ț

7rice apropiere a Spaniei c$tre !lgeria este interpretata i a%il )olosita de c$tre Maroc ca oș

actiune impotri&a sa i pro0independenta )ata de poporul sa"raNi. Pentru Spania con)lictulș

ing"etat din regiunea Sa"ara repre'inta o pro%lema deoarece acesta )osta colonie nu s0a

%ucurat de un proces de autodeterminare a a cum 9atiunile nite au recomandat n principalș

datorita gestiunii de)icitare spaniole cand nc$ era su&erana pe acel teritoriu. n ca'ul societatii

ci&ile spaniole mult mai implicata n c"estiuni de politic$ e/tern$ decat n anii procesul

ne)inali'at de autodeterminare a poporului sa"araNi repre'inta o pata neagra n pri&in aț politicii e/terne spaniole de la umatatea anilor i n consecinta o tema sensi%ila pe agendaș

politic$ a Spaniei cu o anumita responsa%ilitate istorica i morala n pri&in a poporuluiș ț

sa"raNi.

Saara !ccidentală i impactul asupra rela iilor între "aroc iș ț ș

Spania

.1 (ntecedente istorice i status 7uo actual.ș

Pre'enta spaniola de drept115 n regiunea Sa"ara 7ccidental$116 incepe n anul 1**4 prin

e/ploratorul milio :onelli11 i in)ormarea c$tre puterile europene a Spaniei prin trimitereaș

unei circulare n decem%rie 1**4 declarand ca protectorat al Spaniei coasta occidental$ a

!)ricii ntre Capul :oador i Capatul :lanc teritoriul care posterior este cunoscut ca i BRioș ș

114. Pro%lemele regionale i internationale ce deri&a din acest esec al procesului deș

decoloni'are sunt ntre alteleE ra'%oi ntre rontul Polisario i Maroc agra&area tensiunilor ș

ntre Maroc i !lgeria terorism etc.ș

115 Declarata i recunoscuta de comunitatea internationalaș

116 n urul anilor 5 s0au descoperit n regiune importante re'er&e de resurse naturale )os)ati

i )oarte mult peste n apele teritoriale care sunt controlate n actualitate de Maroc. !cesteș

resurse a crescut )oarte mult &aloarea teritoriala a regiunii.

7/21/2019 Maroc 07.09


de 7roB11*. n acest )el se determinau drepturile asupra teritoriile coloniale n aceea epoca

dup$ acordurile semnate la Con)erinta din :erlin11- n 1**5 prin care teritoriile a)ricane

Bli%ereB12 apartineau primului european121 care aungea )ara sa )i a&ut &reo importanta daca

era &or%a de terra nullius sau nu. Coloni'area spaniola a coastei occidentale a)ricane a )ost

usti)icata prin doua moti&eE 1. Ci&ili'area populatiei care con)orm declaratiilor e/ploratorului

:onelli se a)la intr0un stadiu de neconceput de inapoiere i 2. Securitatea pri&ind insuleleș

Canare.

Pre'enta e)ecti&a spaniola pe teritoriul colonial a )ost dup$ multi ani mai tar'iu dup$ di)erite

acorduri pri&ind delimitarea )rontierelor cu principalul stat coloni'ator n !)rica 7ccidental$

ranta. Dea%ea n 1-34 Spania ocupa de )acto teritoriile coloniale din Sa"ara impreuna cu

protectoratul de nord i sud al Marocului sta%ilite cu ranta.ș

rmatoarea etapa importanta n acest capitol de antecedente istorice este din punct de &edere

cronologic independenta Marocului n 1-56 unde teritoriile din Sa"ara 7ccidental$ nu sunt

incluse n negocierile purtate cu Spania pri&ind independenta ns$ acestea sunt re&endicate cu

putin timp mai tar'iu cand recucerirea Marelui Maroc de&ine o ideologie pe care )ortele

militare marocane ncuraate de monar"ie o e/ploatea'a.

11 milio :onelli ;ernando +1*54 ( 1-26, a )ost un e/plorator n !)rica i militar spanielș

care a participat n procesul de coloni'are spaniola n Sa"ara 7ccidental$. Intr0o con)erinta n

1**5 declara ca 'ona descoperita era populata de oameni de di)erite rase toate a)late intr0un

stadiu de inapoiere de neconceput. +L\PY @!RCW! :R9!:X El 9a7ara y las

relaciones 7ispano!marro2u'es pu%licatie n re&ista RIPS Re&ista de In&estigaciones

Politicas Sociales ni&ersitatea !utonoma Madrid RIPS ISS9 15023-V. Ool. 12 nr.. 2

213 p. 6,

11* n romana raul de aur.

11- Con)erinta a a&ut loc datorita pro%lemelor de e/pansiune cu care statele europene se

con)runtau la s)arsitul secolului VIV.

12 Care nu erau dea ocupate su% regim colonial cu e/ceptia tiopiei i Li%eriei.ș

121 Oe'i "arta coloniilor a)ricane n 1-4 ( !ne/a I.

7/21/2019 Maroc 07.09


Dup$ independenta Marocului Spania a%andonea'a protectoratul din 'ona de nord cunoscuta

ca i regiunea Ri) ns$ nu i a protectoratului din regiunea de sud ?ar)aaș ș 122. n acest conte/t

a a cum am mentionat n capitolele anterioare regiunea protectorarului de sud ?ar)aa a )ostș

retrocedata Marocului dup$ R$'%oiul din I)ni123 ntre !rmata de li%erare 9ationala +!LM, iș

trupele spaniole. !cest punct este important pentru c$ dup$ aceasta con)runtare Sa"ara

7ccidental$ i I)ni de&in pro&incii spaniole imitand politica e/tern$ portugue'a i )rance'a cuș ș

pri&ire la coloniile a)ricane +citat,. !ceasta politic$ de a include aceste teritorii n

administratia teritoriala spaniola i de a nu le trata ca i teritorii coloniale ascunde o intentieș ș

de a independi'a populatia auto"tona de legaturile pe care acestea le a&eau cu populatia

marocana i mauritanaș 124. Se intreprinde a adar o politic$ spaniola re)eritoare la regiuneaș

Sa"ara 7ccidental$ de indepartare a populatiei auto"tone de &ecinii sau naturali marocanii iș

mauritanii pentru a rupe legaturile care e/istau ntre popoare i e&ita o posi%ila usti)icare aș

re&endicarilor teritoriale marocane i mauritane.ș

Cati&a ani mai tar'iu n 1-63 monar"ul marocan ;assan al II0lea a)landu0se intr0un moment

de rascruce deoarece a&ea sa se intample primele alegeri parlamentare dup$ o%tinerea

independentei cautand legitimitatea n interiorul tarii a incercat sa negocie'e cu Spania

recuperarea Sa"arei. ;assan al II0lea cauta sa castige maoritatea parlamentara i dorea prinș

recuperarea Sa"arei sa se pre'inte n )ata poporului marocan cu un succes de asemenea

cali%ru n )ata opo'itiei care ii denumea demagogi125. ! adar regele marocan transmiteș

generalului ranco prin am%asadorul Spanie 3 orientari posi%ile pri&ind Sa"ara 7ccidental$E

122 Se pare ca a e/itat un acord secret ane/at acordului de independenta din aprilie 1-56

prin care Spania nu ceda protectoratul de sud p#n$ la lic"idarea !rmata de li%erare 9ationala

)ind pentru Spania o amenintare la adresa coloniei Sa"ara care la momentul respecti& eradetinuta uridic de Spania.

123 Oe'i capitolul de istorie.

124 L\PY @!RCW! :R9!:X El 9a7ara y las relaciones 7ispano!marro2u'es

pu%licatie n re&ista RIPS Re&ista de In&estigaciones Politicas Sociales ni&ersitatea

!utonoma Madrid RIPS ISS9 15023-V. Ool. 12 nr.. 2 213 p. 6*

125 i%^dem p.

7/21/2019 Maroc 07.09


1. !ceptarea realitatilor internationale i pregatirea unor acorduri cu o tara sta%ila siguraș

gata sa sa aute cu toate )ortele sale cau'a lumii li%ere pentru a inc"ide orice

oportunitate miscarilor comuniste126.2. Crearea de statulete cum dea a&usese loc n di)erite locuri ale !)ricii la mila

orientarilor i miscarilor politice necontrolateș 12.3. Perpetuarea domina iei coloniale cu completa ignoranta asupra curentuluiț

decoloni'ator r$sp#ndit n !)rica i n ntreaga lume.ș

Propunerea marocana nu a )ost acceptata n Madrid iar monar"ul marocan a )acut o a doua

incercare a&#nd o intalnire12* cu generalul ranco n aeroportul :araas prin care c"iar daca

nu a o%tinut Sa"ara 7ccidental$ rela iile ntre Spania i Maroc s0au %ucurat de o sta%ilitateț ș

pri&ind re&endicarile teritoriale marocane n anii urmatori p#n$ la Marsul Oerde din 1-5.

C"iar daca discutiile intalnirii sunt nc$ secrete autorii spanioli speciali'ati n domeniu scriuc$ aceasta a )ost o oportunitatae ratata de Spania n a re'ol&a pro%lema Sa"arei 7ccidentale

printr0o intelegere cu Marocul care nu ar )i adus la pro%lemele actuale legate de Sa"ara

pro%leme cu o amploare internationala pre'enta i n 'ilele noastre.ș

In urmatorii ani rela iile ntre Spania i Maroc pri&ind pro%lemele teritoriale aung la oț ș

intelegereE Pro%lemele legate de orasele Ceuta i Melilla sunt amanate Spania este dispusa saș

recunoasca decoloni'e'e I)ni n )a&oare Marocului iar n pri&in a Sa"arei Spania esteț

)a&ora%ila pentru organi'area unui re)erendum de autodeterminare. !ceasta politic$ de

sustinere a unui re)erendum de autodeterminare su% auspiciul 9atiunilor nite &a ramane o

constanta a politicii e/terne spaniole cu mici preci'ari n )unctie de orientarile politice ce s0au

succedat n Spania incepand cu 1-5 p#n$ n 'ilele noastre.

126 i%^dem p. 1 ( Prin acesta prima orientare monar"ul marocan o)erea garantii i a&antaeș

Spaniei pentru cedarea Sa"arei.

12 !ceasta a doua posi%ilitate implica indenpendenta Sa"arei insa )ara garantii ca aceasta

poate cadea pe mana comunistilor. ?re%uie mentionat ca scena internationala se a)la n plin

ra'%oi rece iar Spania sun un regim )ascist.

12* Discutiile a&ute n accea intanlire n :araas nc$ sunt secrete i nu se cunoaste e/act ceeaș

ce au acordat se)ii de stat insa cu siguranta n accea intanlire nu s0a semnat nici un acord

pri&ind Sa"ara.

7/21/2019 Maroc 07.09


La s)arsitul anilor 6 i inceputul anilor se produc e&enimente importante at#t la ni&elș

intern n am%ele state precum cu n regiunea Sa"arei e&eniment ce sunt strans legate ntre ele

i determinante n pri&in a rela iilor marocano0spaniole pri&ind teritoriile din Sa"ara.ș ț ț

In aceast$ perioad$ a adar i0a nastere miscarile de independenta n Sa"ara 7ccidental$ nș

1-601-6* initial prin in)iintarea rontului de li%erare din Sa"ara care mai tar'iu se &a

trans)orma n rontul P7LIS!RI712- n 1-3 an n care incep i luptele armate pentruș

independenta Sa"arei ini ial mpotri&a trupelor spaniole iar dup$ 1-5 impotri&a trupelor ț

marocane i mauritane. n 1-4 rontul Polisario n cadrul celui de0al doilea Congres aș

reali'at un mani)est politic sta%ilind %a'ele procesului de autodeterminare. Prin acesta se

solicita retragerea trupelor i ci&ililor spanioli respingerea oricarei amestec de trupe straineș

pre'enta 9atiunilor nite i a Ligii !ra%e n procesul de independenta incetarea e/ploatariișde minerale i pescuit organi'area unui re)erendum i adoptarea luptei armate ca singuraș ș

posi%ilitate de a0 i atinge o%iecti&eleș 13.

?ot n aceast$ perioad$ !dunarea @enerala a 9atiunilor nite se pronunta pri&ind

decoloni'area Sa"arei 7ccidentale apro%and prima Re'olutie pe 16 decem%rie 1-65. Prin

aceasta 9atiunile nite cer Spaniei nc$ su&erana pe teritoriul Sa"arei 7ccidentale sa

accelere'e procesul de decoloni'are. n anul urmator 1-66 o noua re'olutie 79 adoptata n

cadrul !dunarii @enerale cer Spaniei sa organi'e'e un re)erendum de autodeterminare ncon)irmitate cu aspiratiile populatiei auto"tone i consultandu0se cu Maroc i Mauritania iș ș ș

alte parti interesate. n anii succesi&i n )iecare an re'olutiile 9atiunilor nite sunt n aceea iș

termeni cu e/ceptia anului 1-1.

In acest conte/t a&#nd n &edere presiunile internationale dar i sla%iciunea politicii interneș

spaniole gu&ernul spaniol comunica secretarului general 79 intentiile de a organi'a un

12- rontul P7LIS!RI7 intial Miscarea pentru li%erare n Sa"ara i0a nastere n 1-3.

!cronimele pro&in din lim%a spaniola ”:rente Po pular para la Li beracion de Sa guia el

Iambra y Ri o de Oro” rontul Popular de li%erare a Pro&inciilor Saguia el0;amra i Rio de

7ro.


Espaa!Marruecos (1""6!#$$#)% &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb te'a


Madrid 23

7/21/2019 Maroc 07.09


re)erendum su% auspiciile 9atiunilor nite n primele 6 luni ale anului 1-5. !cest

re)erendum nu a a&ut loc datorita presiunilor marocane n cadrul 9atiunilor nite care au

cerut ca pro%lema sa )ie supusa la Curtea Interna ional$ de >usti ie de la ;agaț ț CI>. !dunarea

@enerala cere un a&i' consultati& Curtii Internationale i cere Spaniei sa suspendeș

re)erendumul p#n$ la cunoasterea a&i'ului CI>.

!cest a&i' al Curtii Internationale este )oarte rele&ant pentru e&enimentele ce &or a&ea loc

dup$ a&#nd n &edere interpretarea a&i'ului pe care Marocul o adopta.

Curtea Internationala de >ustitie la intre%arile adresate de 79131 se pronunta n urmatorii

termeniE

1. Cu unanimitate de &oturi c$ Sa"ara 7ccidental$ n momentul coloni'arii de c$tre

Spania nu a )ost terra nullius.2. 9u au e/istat legaturi de su&eranitate ntre aceste teritorii i Maroc sau Mauritnia ciș

legaturi de &asalitate ntre Maroc i anumite tri%uri.ș

In orice ca' CI> conclude c$ aceste legaturi de &asalitate ntre Maroc i Sa"araș

7ccidental$ nu sunt de natura de a a)ecta Re'olutia 79 1514 +VO, de decoloni'are a

Sa"arei 7ccidentale i n particular aplicarea principiului de autodeterminare prinș

e/primarea li%era i autentica a &ointei poporului din acel teritoriu.ș

!ceast a&i' al Curtii Internationale a )ost interpretat de c$tre Maroc n termenii c$ au e/istat

rela ii uridice ntre Sa"ara 7ccidental$ i Maroc naintea coloni'arii spaniole dandu0i a adar ț ș ș

legitimitate pentru a considera acele teritorii marocane. Se pare c$ a omis complet partea

a&i'ului n care Curtea Interna ionala se pronun $ n pri&in a autodetermin$rii Sa"areiț ț ț

7ccidentale.

In acest conte/t doar la c#te&a ore de a )i pu%lic a&i'ul consultati& monar"ul marocan ;assan

II0lea anun a BMarsul pentru a ocupa Sa"ara noastr$B prin care Sa"ara 7ccidental$ esteț

ocupata de 35. de ci&ili i 25. de militari un mar paci)ic prin care Maroc trimite nș ș

regiune o masa de oameni pentru a ocupa de )acto Sa"ara 7ccidental$. ltimele de'&$luiri

]iileas a)irma c$ acest mar a )ost nscenare a autorit$ ilor marocane spriinite de Stateleș ț

nite i inclusi& de Spaniaș 132. !cest mar paci)ic care repre'int$ ocuparea de )acto a Sa"areiș

7ccidentale au drept consecin e deci'ii politice importante ntre Spania Maroc i Mauritaniaț ș

131 Intre%arile au )ostE 1 A *ost 9a7ara @ccidentalW (Rio de @ro i 9akiet El Iamra) +nș

momentul coloniWrii de cWtre 9pania un teritoriu terra nullius [ iș # Jare au *ost legWturile

=uridice a acestui teritoriu cu Regatul Maroc i Mauritania[!ș &e'i !ne/a II

7/21/2019 Maroc 07.09


prin semnarea !cordurilor de la Madrid din 1-5133 prin care Spania cedea'$ administrarea

teritoriala a Sa"arei 7ccidentale Marocului i Mauritaniei la mai pu in de o luna de la a&i'ulș ț

CI>. n an mai t#r'iu Spania a%andonea'$ complet Sa"ara 7ccidental$ nc$lc#nd re'olu iileț

9a iunilor nite cele de a ii permite poporului din Sa"ara e/ercitarea dreptului deț

autodeterminare134. Dup$ acest acord care a )ost semnat pe 14 noiem%rie !dunarea @enerala

a 9a iunilor nite adopta pe 1 decem%rie 1-5 o noua re'olu ie n care rea)irma dreptul deț ț

autodeterminare a poporului din Sa"ara n ciuda !cordului din Madrid 135. ?re%uie men ionatț

c$ Spania sa a)la ntr0un moment e/trem de sensi%il pe plan intern )$r$ sa e/iste o autoritate

recunoscuta n luarea deci'iilor de politic$ e/tern$ a&#nd n &edere c$ generalul ranco era pe

moarte.136

Din momentul a%andon$rii Spaniei i ocuparea de )acto a teritoriilor at#t de c$tre Maroc prinșMarsul Oerde c#t i al Mauritaniei s0a inut o lupt$ armat$ s#ngeroasa ntre )or ele marocaneș ț ț

i rontul Polisario i de asemenea ntre acestea i )ortele mauritane. Imediat dup$ retragereaș ș ș

trupelor spaniole n 1-6 dup$ o campanie considera%ila de e)orturi diplomatice din partea

rontului Polisario este proclaramata R!DS Repu%lica !ra%a Democrata Sa"araNi13 apeland

la )olosirea )ortei pentru a castiga independenta )a $ de Maroc i Mauritania. orteleț ș

132;ipote'a con)irmata de de'&aluirile Niileas ( Yiarul Pu%lico 112214"ttpENNN.pu%lico.esinternacionalespana0pacto0secreto0marruecos0marc"a."tml 0consultat pe 13215.

133 Detalii n !ne/a II. ?e/tul complet al !cordului n lim%a spaniola.

134 9umero i autori speciali'ati n Drept International Pu%lic a)irma ca !cordul semnat laș

Madrid este contrar Dreptului International Pu%lic pentru ca &iolea'a dreptul de

autodeterminare a poporului din Sa"ara i practica generala de decoloni'are 79.ș

135 Re'olutia 345*: disponi%ila n !ne'a II.

136 na din ipo'e este ca !cordurile de la Madrid ar )i )ost pactate ntre regele >uan Carlos I

i ;assan al II0lea a&#nd n &edere i %una prietenie care s0a mentinut ntre cei doi aniș ș

posteriori acordului. Insa sunt doar ipote'e )ara a e/ista o sursa credi%ila.

13 Repu%lica !ra%a Democrata Sa"araNi este recunoscuta con)orm Parlamentului uropean

de 54 de state i )ace parte din 7rgani'atia nitatii !)ricane 7!ș actuala niunea !)ricana

din 1-*4. !cceptarea R!DS n 7! a pro&ocat a%andonarea organi'atiei de c$tre Maroc.




7/21/2019 Maroc 07.09


mauritane renunta la teritoriile din Sa"ara 7ccidental$ semnand un acord de pace cu rontul

Polisario n 1--. ?eritoriile a%andonate de c$tre Mauritania au )ost ocupate de c$tre Maroc.

Con)lictul armat inceput n 1-5 s0a inc"eiat n 1--1 cu inter&entia 9atiunilor nite care au

adus am%ele parti la masa nagocierilor i au reusit inc"eierea luptelor armate. Con)lictul ns$ș

nu s0a inc"eiat nici n 'ilele noastre n ciuda e)orturilor diplomatice 79 niunii !)ricane iș

a statelor occidentale niunea uropeana Statele nite de a pune capat acestei c"estiuni.

Oictimele r$'%oiului sunt de am%ele parti numeroase apro/imati& 16 de morti at#t soldati

c#t i ci&ili iar numarul de populatie stramutata de origine sa"araNi aunge la peste 15.ș

de oameni13*. n actualitate dup$ mai %ine de 2 de ani de la incetarea con)lictului armat

datorita misiunii 79 n regiune con)lictul este unul ing"etat cu o linie de demarcare

teritoriala ntre 'ona controlata de Maroc care repre'inta o mare parte din teritoriu i 'onașcontrolata de R!DS. De0a lungul anilor de con)lict Maroc pentru a0 i consolida 'ona castigataș

a construit 'iduri n di)erite etape13-. !cest con)lict ing"etat are o puternica repercusiune pe

agendele de politic$ e/tern$ nu numai a $rilor direct implicate n principal Maroc i !lgeriaț ș

dar i a $rilor terte indirect implicate precum Spania ranta niunea uropeana niuneaș ț

!)ricana i Statele niteș 14 din di)erite moti&e incepand cu interese comerciale n regiune 141

&iolarea constanta a drepturilor omului insta%ilitate regionala pro%leme legate de terorism142

etc.

.# Interventia 8atiunilor 4nite

De la in)iintarea 9atiunilor nite dup$ cel de0al doilea r$'%oi mondial organi'atia s0a ocupat

de procesele de decoloni'are n special n !)rica prin re'olutii misiuni de mentinerea a pacii

13* Deplasarile de populatie au a&ut loc n special n !lgeria sustinatoare a ontului Polisario

13- Detalii n !ne/a I ( ;arti i Ilustratiiș

14 Din di&erse moti&e )ie datorita intereselor comerciale n 'ona intereselor strategice

lupta pentru apararea drepturilor omului sau datorie morala cum este ca'ul Spaniei.

141 Resurse naturale %ogate care nu pot )i e/ploatate.

142 C"iar daca o)icial nu s0au do&edit legaturi ntre miscarile teroriste islamice i miscarile deș

eli%erare pentru Sa"ara regiunea este e/trem de &ulnera%ila n a adoptarea terorismului.

7/21/2019 Maroc 07.09


asigurand dreptul de autodeterminare a popoarelor. n ca'ul Sa"arei 7ccidentale prima

re'olu ie n acest sens a )ost n anul 1-65 prin care solicita Spaniei sa accelere'e procesul deț

decoloni'are a Sa"arei 7ccidentale prin organi'area unui re)erendum143. n anii urm$tori au

urmat re'olu ii asem$n$toare ale !dun$rii @enerale. !t#t Secretarul @eneral al 9a iunilor ț ț

nite ò)i !nnan c#t i pre edintele 7! Salim !"med Salim au )$cut mari e)orturi n aș ș

aduce la masa de negocieri p#r ile implicate n con)lict. Antr0un )inal reu esc n 1-**ț ș

angaamentul par ilor Maroc i rontul Polisario de a nu mpiedica 9a iunile niteț ș ț

mpreuna cu 7rgani'a ia pentru nitatea !)ricana n organi'area unui re)erendum deț

autodeterminare n Sa"ara 7ccidental$. 9a iunile nite sta%ilesc a adar o misiune deț ș

men inere a p$cii i de organi'are a unui re)erendum de autodeterminare apro%ata nț ș

unanimitate de c$tre !dunarea @enerala n aprilie 1--1 MI9RS7 +Misiune a 9a iunilor ț

nite pentru Re)erendum n Sa"ara 7ccidental$,. !ceasta misiune a 9a iunilor nite menitaț

sa men in$ pacea n regiune i sa nc"eie procesul de decoloni'are n Sa"ara 7ccidental$ aț ș

sta%ilit un plan de ac iune ce includea o perioad$ de tran'i ie dup$ care se organi'a unț ț

re)erendum n care popula ia tre%uia sa decida asupra independentei sai integrare n Maroc.ț

?oata aceasta responsa%ilitate ii re&enea Repre'entantului Special al Secretarului @eneral

>ames :aer. Sa determinat c$ perioada de tran'i ie sa inceapa cu ncetarea )ocului i saț ș

nc"eiat cu anun area re'ultatelor re)erendumului. Con)orm planului re)erendumul din Sa"araț

7ccidental$ ar )i a&ut loc n luna ianuarie 1--2 cu toate acestea nu a )ost posi%il s$ se

procede'e n con)ormitate cu calendarul ini ial. Principala sarcin$ a MI9RS7 la acelț

moment a )ost limitat la monitori'area ncet$rii )ocului i ostilit$ ile care s0au prelungit )ataș ț

de data sta%ilita initial pe 6 septem%rie 1--1 )iind necesara inter&entia directa a trupelor

9atiunilor nite prin suplimentarea de )orte pentru a o%liga partile la incetarea luptelor

armate. Cu toate acestea perioada de tran'i ie nu a nceput nc$ datorit$ di)eren ei de opinieț ț

ntre p$r i cu pri&ire la unele aspecte0c"eie ale planului n special cele re)eritoare la criteriileț

pe dreptul de &ot144. An ciuda acestor di)icult$ i p$r ile au a)irmat n repetate r#nduriț ț

angaamentul lor de a implementarea Planului i MI9RS7 a continuat acti&it$ ile sale nș ț

m$sura n care condi iile au permis. La r#ndul s$u repre'entan ii s$i special al Secretaruluiț ț

143 C"iar daca acest re)erendum nu s0a produs niciodata su% administratia spaniola a

teritoriului Spania a luat masuri n acest sens prin reali'area unui recensamant al populatiei

auto"tone n 1-4. scaladarea e&enimentelor n anii urmatori precum Marsul Oerde iș

!cordul din Madrid au )acut ca Spania sa a%andone'e colonia )ara sa asigure dreptul de

autodeterminare al poporului marocan.

7/21/2019 Maroc 07.09


@eneral i0au continuat e)orturile pentru a g$si solu ii accepta%ile pentru am%ele p$r i. !cestș ț ț

proces a necesitat mai multe re&i'uiri ale planului i a calendarului.ș

Comisia Identi)icarea MI9RS7 a )ost n)iin at$ n mai 1--3. Dup$ )inali'area %a'eleț

necesare n august 1--4 care a inclus asigurarea cooper$rii ntre p$r i MI9RS7 a nceputț

procesul de identi)icare a poten ialilor aleg$tori. Cu toate acestea progresul a )ost lent dinț

cau'a di)icult$ ilor procedurale i opera ionale precum i e)orturile de a re'ol&a di)eren eleț ș ț ș ț

ntre p$r i nu au a&ut succes. An luna mai 1--6 Secretarul @eneral a suspendat procesul deț

identi)icare i a retras personalul ci&il MI9RS7 inclusi& componenta de poli ie a c$ruiș ț

)unc ie a )ost de a asigura securitatea. Component a militar$ a r$mas acolo n scopul de aț

controla i monitori'a ncetarea )ocului.ș

ara a intra n detalii despre e&olutia misiunii 9atiunelor nite se poate spune c$ de i datoritaș

misiunii situatia politic$ n Sa"ara 7ccidental$ a e&oluat po'iti& cel putin prin incetarea

luptelor armate aceasta nu si0a indeplinit nc$ misiunea. Dup$ multe incercari )rustrate cu

di)erite solutii politice at#t de independenta c#t i de includere teritoriala n Maroc cu oș

autonimie speciala partile nu au auns la un acord n cei peste 2 de ani de politic$ acti&a a

9atiunilor nite. Misiunea MI9RS7 de i epui'ata continua sa asigure mentinerea pacii nș

regiune i asigurand respectarea drepturilor omului n asteptare pro%a%il unui conte/t politicș

mai )a&ora%il n gasirea unui consens ntre parti.

.% 'ozitia regatului "aroc în privin a Saarei !ccidentaleț

Ancep#nd cu procesul de independenta din 1-56 Regatul Maroc si0a %a'at politica e/tern$ iș

ceea interna n principal pe integritatea teritoriala consider#nd c$ regiunea Sa"ara )ace parte

din teritoriul marocan. Ideea c$ colonialismul a mpiedicat e/tinderea Marocului este o idee

nr$d$cinat$ n principalii actori politici i n consecin $ o constant$ c"iar i n 'iua de ast$'iș ț ș

a politicii e/terne marocane. Pentru Maroc este inaccepta%ila ideea de independenta a regiunii

su% un singur simplu argumentE unitatea na ional$ i integritatea teritoriala marocana nu suntț ș

negocia%ile. Su% aceasta perspecti&a Sa"ara 7ccidental$ repre'int$ un instrument de unitate

na ional$ un element de uniune a popula iei i de asemenea un instrument politic pentruț ț ș

principalii actori marocani. !&#nd n &edere acesta este de neconceput c$ rontul Polisario sa

o% in$ &reun acord cu Maroc care sa includ$ independen a nici macar pe termen lung. !i )ostț ț

144 !tat autoritatile marocane c#t i rontul Polisario nu au acceptat listele propuse deș

MI9RS7 pri&ind populatia cu drept de &ot pentru organi'area re)erendumului.

7/21/2019 Maroc 07.09


tentati&e n acest sens n cadrul misiunii MI9RS7 ns$ toate au )oat inaccepta%ile pentru

regatul Maroc. Mai mult politica e/tern$ marocana n aceasta pri&in a este de a impiedicaț 145

orice argument sustinator n pri&in a independentei poporului sa"araNi. An acest sens liniile deț

politic$ e/terna sunt puternic spriinite de politica interna repre'entand un interes national

actiunile marocane se des)asoara n liniile de siguranta c$ regiunea Sa"ara &a )i inclusa n

teritoriul administrati& marocan )ie c"iar pe termen lung. Singurul acord care Marocul a auns

sa0l accepte este cel de autonomie speciala146 n cadrul administratiei teritoriale marocane

ns$ acordul este inaccepta%il pentru rontul Polisario.

!&#nd n &edere pro%lemele glo%ale de siguranta n pri&in a terorismului Marocul repre'intaț

un actor principal n lupta impotri&a terorismului islamic datorita n principal situatiei

geostrategice )iind 'ona de tampon n 9ordul !)ricii. Ii este recunoscuta lupa impotri&aterorismului at#t de partenerul strategic Statele nite ranta i Spania. An acest conte/tș

autoritatile marocane au a)irmat c$ rontul Polisario este relationat cu miscarea terorista din

Magre% !=MI14 cu intentia de a discredita miscarea pentru independenta Sa"arei

7ccidentale pe scena internationala. !ceste )apt nu au )ost ns$ do&edite.

. 'ozitia Spaniei în privin a Saarei !ccidentaleț

Pentru societatea ci&ila spaniola mult mai implicata n actualitate n c"estiuni de politic$

e/tern$ decat n anii )aptul c$ Spania a a%andonat regiunea Sa"ara prin !cordul semnat la

Madrid repre'inta o datorie morala14* )ata de poporul sa"araNi i procesul s$u deș

autodeterminare. !cesta in)luen $ a societatii apare pe agenda de politic$ e/tern$ spaniolaț

145 De e/emplu nu a acceptat un recensamant care sa nu includa populatia marocana care

locuieste n pre'ent n Sa"ara 7ccidental$.

146

14 !=MI +al0=aeda al Magre%ului Islamic, repre'inta o miscare terorista inrudita cu

miscarea al0=aeda ce i i are originile n miscarea sala)ista.ș

14* n acest sens politica spaniola de cooperare include sume importante destinate apararii

drepturilor omului n Sa"ara programe de cooperare economica su%&entii etc. Societatea

spaniola este de asemenea sustinatoare a cau'ei sa"araNi prin di)erite organi'atii

nongu&ernamentale.

7/21/2019 Maroc 07.09


conditionand deci'iile Spaniei n aceasta c"estiune. Pe de alta parte la real politi este )oarte

di)erita de datoria morala a societatii spaniole situand Spania intr0un conte/t destul de limitat

n ceea ce pri&este con)lictul din Sa"ara 7ccidental$. !ceste limitari pro&in n principal de

importanta rela iilor cu tara &ecina Maroc dar i cu cealalta parte implicata indirect n con)lictț ș

!lgeria. Interesele economice sta%ilitatea regionala sta%ilitatea politicii interne marocane

rela iile cu !lgeria rela iile cu niunea uropeana i conte/tul international impiedica Spaniaț ț ș

sa plateasca aceea datorie morala )ata de poporul sa"araNi din 1-5. An ceea ce pri&este

rela iile %ilaterale cu Maroc regatul islamic repre'inta o putere regionala ce nu poate )iț

negliata la )el cum repre'inta de asemenea !lgeria. An ciuda e)orturilor diplomatiei spaniole

de a )ace di)erenta ntre rela iile %ilaterale cu Maroc i con)lictul din Sa"ata 7ccidental$ț ș

Marocul re)u'a categoric o asemenea di)eren iere conditionand a adar principalele teme deț ș

pe agenda politic$ e/tern$ cu re&endicarile teritoriale din &estul !)ricii. 7 po'itie pro

independenta a Spaniei poate pune n pericol sta%ilitatea politicii interne a Marocului a&#nd

consecinte e/trem de gra&e n regiune. De asemenea rela iile %ilaterale cu !lgeria sunt e/tremț

de importante pentru Spania iar acestea primea'a n )ata con)lictului din Sa"ara. Din cele 2

posi%ilitati e/istente la momentul actual pentru re'ol&area con)lictului independenta sau

autonomie n cadrul Marocului oricare dintre acestea adoptate de c$tre Spania ine&ita%il

crea'a )rictiuni cu una sau mai multe parti ale con)lictului. De asemenea mentinerea status

8uo actual repre'inta insu i o situatie de insta%ilitate n regiune.ș

In acest conte/t po'itia Spaniei )ata de acest con)lict a )ost intotdeauna ceea de neutralitate

acti&$14- limitandu0se a sustine pre&ederile dreptului international i initiati&ele 9atiunilor ș

nite ncuraand o solutionare pasnica a con)lictului de c$tre parti. ! adar n ciuda datorieiș

morale pe care societatea spaniola si0o insuseste realismul rela iilor internationale impiedicaț

Spania sa se po'itione'e clar intruna din ta%erele con)lictului.

./ Impactul asupra rela iilor bilaterale marocano2spanioleț

14- Politica de neutralitate acti&a n pri&in a con)lictului din Sa"ara 7ccidental$ a )ost aț

constanta a gu&ernelor ce s0au succedar dup$ 1-5 p#n$ n 'ilele noastre n Spania. !u e/istat

mici &ariatii de sustinere atat pentru Maroc c#t i pentru !lgeria n )unctie de conte/tulș

politic dar n linii mari po'itia Spaniei este de a nu )i parti'ana.

7/21/2019 Maroc 07.09


9 &oncluzii

5 :ibliogra+ie

C7:7 9? I@9!CI7 Sa"ara 7ccidentalE 7rigen &olucion perspecti&as de un

con)licto din resol&er Re&ista IS +Instituto spaol de studios strategicos, nr. *211

"ttpENNN.ieee.es@alerias)ic"erodocsmarco211DIM*0211Sa"ara7ccidental.pd) 0 consultat pe 5.-.215

M7LI9! @!RCW! M!RW! >7SX +coord., @79YZLY DL MI[7 P!L7M! Espaa!

Marruecos (1""6!#$$#)% &n modelo de pol'tica exterior para el Magreb, te'a doctorala

ni&ersitatea Complutense Madrid acultatea de Stiinte Politice i Sociologie Madrid 23ș

;R9!9D7 D LL!R!M9DI MI@L Las relaciones 7ispano!marro2u'es durante

los aos no5enta, ! pu%licatieni&ersitatea!utonoma Madrid 24.

"ttpsENNN.uam.esotroscentros?IM7%ser&ainmigra!tlasQ2243Q2decadaQ2deQ2relacionesM;LLasQ2relacionesQ2"ispano0marro8uies.pd)

http://www.ieee.es/Galerias/fichero/docs_marco/2011/DIEEEM08-2011SaharaOccidental.pdf

https://www.uam.es/otroscentros/TEIM/Observainmigra/Atlas%202004/03%20decada%20de%20relaciones/MHL_Las%20relaciones%20hispano-marroquies.pdf


http://www.ieee.es/Galerias/fichero/docs_marco/2011/DIEEEM08-2011SaharaOccidental.pdf



7/21/2019 Maroc 07.09


;R9!9D7 D LL!R!M9DI MI@L Espaa!Marruecos% una 5ecindad comple=a, !

articolpu%licat n re&ista !`!RID!S n cadrulInstitutuluiuropean al

Mediteranei:arcelona 23R[! ZLO!RY M!RI! R!!L! Las di*'ciles relaciones 7ispano ! marro2uies

Cuadernos de studios mpresariales Oalladolid 23 ISS9E 113106-*5 pag 4130426RIY MI@L C!RL7S Las Relaciones ;ispano0Marro8uêsE _Ouelta a empe'arF (

pu%licatie re&ista !RI 9b 3*023 0 2.2.23 ( undatia Real Instituto l Cano Madrid

23."ttpENNN.realinstitutoelcano.orgNpsportalrielcanocontenidoF

]CM@L7:!LC79?V?Telcanoelcanoes'onasesmediterraneomundoara%eari

3*0230 consultat pe 23215

L\PY @!RCW! :R9!:X El 9a7ara y las relaciones 7ispano!marro2u'es, pu%licatie nre&ista RIPS Re&ista de In&estigaciones Politicas Sociales ni&ersitatea!utonoma Madrid

RIPS ISS9 15023-V. Ool. 12 nr.. 2 213 pag 650*5"ttpENNN.usc.esre&istasinde/.p"pripsarticle&ieN1561525L\PY @!RCW! :R9!:X ;R9!9D7 D L!RR!M9DI MI@L Iistoria y

memoria de las relaciones 7ispano!marro2u'es un balance en el cincuentenario de la

independencia de Marruecos @uadarrama diciones del 7riente del MediterrHneo

Madrid 2

RMIR7 :R7?79S !9?79I7 +dir., M!R?W9Y C!PDOIL! C!RM9 +coord.,

&nin Europea!Marruecos Z&na 5ecindadpri5ilegiada[ !cademia uropea de Ciencias

!rtes Madrid 212

M!RCL! I@LSI!S Con)licto cooperaciKn entre spaa Marruecos +1-5602*,

P!L7M! @79Y!LY DL MI[7 Las relaciones entre spaa MarruecosE Perspecti&as

para l siglo VVI La Catarata +!sociacion los li%ros de la Catarata, Madrid 25

L\PY @!RCI! :R9!:X Marruecos, singularidad de una relacin 7istrica El marruecos de Mo7amed VB ( articol pu%licat n re&ista Cuadernos de estrategia ISS9 16-0

6-24 9b. 16 2 pHgs. 230236

L\PY @!RCI! :R9!:X Espaa \ 4% Bnterpretando las relaciones 7ispano!magreb'es

en el siglo OOB ( articol re&ista ocus 7%ser&ator o) uro0MediterraneanPolicies 121.

4215 "ttpENNN.iemed.orgo%ser&atori0enarees0danalisiar/ius0aduntscopo))ocus0

en1210Lope'.pd) 0 consultat pe 23215

http://www.realinstitutoelcano.org/wps/portal/rielcano/contenido?WCM_GLOBAL_CONTEXT=/elcano/elcano_es/zonas_es/mediterraneo+y+mundo+arabe/ari+38-2003#



http://www.usc.es/revistas/index.php/rips/article/view/1576/1525

http://www.iemed.org/observatori-en/arees-danalisi/arxius-adjunts/copy_of_focus-en/121-Lopez.pdf






http://www.usc.es/revistas/index.php/rips/article/view/1576/1525



7/21/2019 Maroc 07.09


L\PY @!RCI! :R9!:X Bniciati5as de negociacin en el 97ara @ccidental% 7istoria

de la bs2ueda de una ]solucin pol'tica”! articol re&ista Real Instituto lCano !RI 9r.

*52 "ttpENNN.realinstitutoelcano.organalisis!RI2!RI*50

2Lope'@arciaSa"ara7ccidental.pd)

L\PY @!RCI! :R9!:X Marruecos )racasa en el SH"ara ( articol'iarul LP!IS 4 mai

213 "ttpEelpais.comelpais21342-opinion13626356362."tml

L\PY @!RCI! :R9!:X CL!! C!RL7S na ConstituciKn 8ue nos a)ecta

articol'iarul LP!IS 25 iunie 211 0

"ttpEelpais.comdiario211625opinion13*-52*12*5215."tml

L\PY @!RCI! :R9!:X MarruecosE 1 aos de reinado de Mo"amed OI (

articolre&ista PoliticasMediterraneas Magre% 21 0

"ttpENNN.iemed.organuari21earticlesLope'Marruecoses.pd)

:7DC;IC; :7C??! Marruecos y Espaa% en la pol'tica de seguridad del

Mediterrneo :ouregreg Ra%at 2*

CM:RR7 I@9!CI7 Vecinos ale=ados% los secretos de la crisis entre Espaa y

Marruecos. @ala/ia @uten%ergE C^rculo de Lectores :arcelona 26

SR9! D L! !L79S7 Al sur de 8ari*a Recurso electrKnico Marcial Pons ;istoria

Madrid 213

!!! 97RDDI9 +1-560 , La imagen de Espaa en Marruecos undatia CID7:

:arcelona 26

C;!`7R M7;!MD +1-30 , Espaa y Marruecos% de la pre7istoria al siglo OO Madrid

23

@!RCW! L\RY DI79ISI7 Aspectos 7istricos del con*licto de la Bsla del ere=il undatia Real Instituto lcano 22

M!D!RI!@! M!RW! R7S! D M!RRC7S Ese gran desconocido% bre5e 7istoria

del protectorado espaol !lian'a Madrid 213

M7RZ9 R9!9D7 &na pol'tica exterior para Espaa. :arcelona Planeta 1-*

!R?!@! XLIV +coord., Espaa mirando al 9ur% del Mediterrneo al 9a7el (Raport Real

Instituto lcano Madrid 214

http://www.realinstitutoelcano.org/analisis/ARI2007/ARI85-2007_Lopez_Garcia_Sahara_Occidental.pdf


http://elpais.com/elpais/2013/04/29/opinion/1367263705_673062.html

http://elpais.com/diario/2011/06/25/opinion/1308952812_850215.html

http://www.iemed.org/anuari/2010/earticles/Lopez_Marruecos_es.pdf



http://elpais.com/elpais/2013/04/29/opinion/1367263705_673062.html

http://elpais.com/diario/2011/06/25/opinion/1308952812_850215.html

http://www.iemed.org/anuari/2010/earticles/Lopez_Marruecos_es.pdf

7/21/2019 Maroc 07.09


"ttpENNN.a%c.es"emeroteca"istorico01-01025a%c9acionaldon0uan0carlos0ante0la0

tum%a0de0su0"ermano0"asan0ii2**66--52."tml

"ttpEelpais.comdiario1---26internacional-32-42*5215."tml

"ttpENNN.e/teriores.go%.esPortalesPolitica/teriorCooperacionMediterraneoPaginasPar

tenariadouroMediterraneo.asp/

"ttpENNN.un.orgespeaceeepingmissionsminurso

"ttpENNN.e/teriores.go%.esPortalesPolitica/teriorCooperacion7rientePro/imoMagre%P

aginassplMagre%.asp/

http://www.abc.es/hemeroteca/historico-19-01-2005/abc/Nacional/don-juan-carlos-ante-la-tumba-de-su-hermano-hasan-ii_2088669952.html





http://www.un.org/es/peacekeeping/missions/minurso/

http://www.exteriores.gob.es/Portal/es/PoliticaExteriorCooperacion/OrienteProximoMagreb/Paginas/EspElMagreb.aspx







http://www.un.org/es/peacekeeping/missions/minurso/



7/21/2019 Maroc 07.09


Documents

Maroc 07.09