Faptul c cea mai mare parte a societii romneti este lipsit de cultura politic necesar unei bune funcionri a democraiei este o realitate trist, general constatat, ridiculizat i deplns. Se vorbete uneori chiar de un analfabetism politic. (Nadia Nechifor)Mai mult, absena unei culturi politice a fost nsoit, pn la nceputul secolului XX, dar i n anii de comunism, de lipsa unui limbaj politic propriu-zis. Cu toate acestea, apariia mprumuturilor lingvistice n acest sector al limbii i nu numai, din englez n special, a generat stri de ngrijorare n anumite medii (venicele stri de ngrijorare romneti!), am spune noi, nefondate.Termeni, precum briefing, know-how, lobby, mass-media, staff, summit, internaional recunoscui i utilizai, ns doar cu statut de mprumuturi recente n limba romn, sunt uneori considerai ca fiind n neconcordan cu normele limbii literare sau ca o simpl expresie a snobismului postdecembrist. n general ns se vorbete cu destul detaare despre mprumuturile lingvistice din englez, intensificate ndeosebi n a doua jumtate a secolului al XX-lea, cnd furnizeaz termeni nu numai pentru sectorul politic, dar i pentru domenii precum economie i finane, industrie, marin, sport, cinematografie, via monden, informatic. Acest fenomen reprezint, n fapt, o rezonare cu spaiul european, absolut normal i, am aduga noi, necesar, n momentul de fa.Pentru a reveni, nsi rspndirea cuvntului politic n sine pe plan internaional permite nglobarea n discursul actual a unor compuse i frazeologisme strine care conin corespondene ale acestui cuvnt. Este mai ales cazul anglicismului frazeologic political correctness, corectitudine politic. Spre exemplu, political correctness apare n ROMNIA LIBER, 1999, nr. 2923, p.2/5: Primul film al lui Dan Pia (...) a trebuit s lupte cu rigorile political correctness-ului epocii comuniste, iar politically correct, corect politic(ete) n ADEVRUL LIT., VII, 1998, nr. 447, p.1/3: au produs textul politically correct, care s le in obrazul curat n faa organelor de peste Ocean i tinichiaua departe de coad. n treact fie spus, anglicismele respective sunt folosite adesea greit n ce privete grafia sau/i gramatica. Astfel, iat cum s-a scris n DILEMA VI, 1998, nr. 306, p. 15/1: Crile pentru copii se ntrec n political corectness, sau n CURENTUL III, 1999, nr. 57, (418), p. 18/2: Aceti indivizi au un instinct de a fi political corectness. Aceste exemple de incorectitudine nu fac altceva dect s ntreasc opinia general conform creia discursul politic, deficitar din punctul de vedere al culturii politice, se afl n permanen n conflict cu normele limbii literare.Aceast situaie nu trebuie ns generalizat. De multe ori, discursul politic poate conferi anumitor mbinri de cuvinte o anumit celebritate sau un caracter memorabil, dezvoltnd sensuri noi, figurate. Iat un exemplu celebru. n 1946 omul de stat britanic Winston Churchill a folosit ntr-un discurs rostit n S.U.A. mbinarea de cuvinte englezeti iron curtain, fr. rideau de fer, rom. cortin de fier, pentru a atrage atenia c statele socialiste s-au separat, din punct de vedere politic i militar, de cele capitaliste. Prin discursul su i mai ales ca urmare a celebritii sale dobndite n timpul rzboiului, Churchill nu a fcut dect s transforme o combinaie frazeologic deja existent, care denumea, printre altele, grilajul mobil de fier care proteja vitrinele magazinelor, ntr-o expresie memorabil.i discursul politic romnesc postdecembrist poate fi considerat o surs a expresiilor memorabile. Un caz aparte este reprezentat de expresia protii lui Brucan, o traducere, am putea spune liber, sau mai degrab o adaptare romneasc a engl. stupid people, persoane incapabile de a lua singure o decizie (politic) i care pot fi uor influenate n acest sens, un fel de corespondent substantival al rom. a duce/ a purta de nas pe cineva (cf. i proti, dar muli!). Iat i un exemplu din EXPRES-MAGAZIN, 20-27 mai, 1992, p.32: Existena protilor lui Brucan avertizeaz asupra posibilitilor de a folosi la scar naional mijloacele trasului pe sfoar.n concluzie, multe expresii frazeologice specifice limbajului politic romnesc contemporan sunt exemple strlucite de creativitate lexical. Pentru a fi coreci, poate tot att de multe se constituie n clieele cele mai banale, dup Roland Barthes, n gradul zero al vorbirii. Se cultiv, bineneles, ca o caracteristic general, aglomerarea de mprumuturi, mai ales din engleza american, ns multe dintre ele vor rmne probabil fr urmri dup seleciile ce se vor produce n viitor. Problema rmne, aadar, deschis.Asta mi-a placut mie:D

Guvernarea pesedista se poate lauda cu un succes notabil: a reusit sa arunce sictirul in derizoriu. N-au facut asta prin subminarea cererii, cum ar fi fost cazul ideal, ci printr-o oferta a carei abundenta a spart piata. Motivele de sictir sunt acum atat de multe si de diversificate incat nu ne mai atrage nici unul din ele. Lehamite amortita, sictir de sictir.

Zilele trecute, nu la mult timp dupa ce Nastase dadea ca principala tema de campanie pesedista succesele guvernarii pe linia integrarii europene, din directia Europei a venit o palma data cu piciorul. Intai a fost un europarlamentar, apoi raportoarea pentru Romania apoi Parlamentul insasi ameninta rasplatirea "succeselor" administratiei PSD cu intreruperea negocierilor. Chestia asta a picat in spatiul public romanesc din senin. Dupa 4 ani in care au servit aceeasi politica duplicitara vorbe-fapte publicul romanesc pare sa se fi obisnuit cu reteta, ba chiar sa o considere de succes. Veninul luat in doze mici si regulate te imunizeaza. Europenii in schimb (americanii asijderea) par mult mai putin indemnati sa suporte un astfel de tratament. Spre deosebire de noi ei nici nu au de ce sa o faca. Si, pe post de supliment la supradoza, opozitia din Romania a decis ca, in fata acestei crize, cel mai potrivit lucru pe care il poate face este sa se autoanuleze.

Exemplu de discurs politic:

Mi-a facut o parere buna. Am ascultat cel mai bun discurs politic pe care l-am ascultat n ultimii 13 ani, si anume cel al domnului Cosmin Alexandru, presedintele Uniunii cu pricina. Un excelent discurs politic, fara demagogie, lucid, ntr-o limba romna normala, inteligent, pe scurt... cu destule calitati, nct ti da impresia ca exista nca variante plauzibile. Dar nu mi fac iluzii, cel putin n momentul de fata nu mi dau seama ce sanse de patrundere are tipul asta de discurs, dar el e foarte important sa existe si sper ca, ncet-ncet sa devina un discurs curent. (Parerea lui Plesu)

http://brasov.urr.ro/index.php?page=interviu_plesuin dreapta paginii mai exista si interviuri cu restul: Liiceanu, Patapievici, Rebengiuc

Vezi ca la olimpiadele comunicarii s-a vorbit si despre:

Cat de mult conteaza legislatia electorala in procesul de comunicare politica? Se poate vorbi de un cod deontologic al profesiei de comunicator politic? Cine este beneficiarul campaniei electorale: persoana sau lista? Ce rol au valorile in expertiza electorala?

Link : http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/evenimente_ziua_Com_Pol.php