Marius Wamsiedel Accesul romilor la locuiredrepturile- Accesul romilor la locuire Marius Wamsiedel

  • View
    3

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Marius Wamsiedel Accesul romilor la locuiredrepturile- Accesul romilor la locuire Marius Wamsiedel

  • Accesul romilor la locuire

    Marius Wamsiedel

    BUCUREŞTI, 2016

    ROMANI CRISS Centrul Romilor pentru

    Intervenţie Socială şi Studii

  • Accesul romilor la locuire

    Marius Wamsiedel

  • Cuprins

    Context 3 Preliminarii metodologice 6 Rezultatele cercetării 10

    Profilul participanților la cercetare 10 Situația juridică a locuinței 11 Profilul comunităților 12

    Pata Rât, jud. Cluj 12 Piatra Neamț, jud. Neamț 13 Lupoaia, jud. Sălaj 15 Eforie Sud, jud. Constanța 19

    Satisfacția cu privire la locuire 21 Concluzii și recomandări 28 Surse bibliografice 35

  • 3

    Context

    Evacuarea romilor din locuințe a devenit o practică răspândită în ultimii ani în România. În vara lui 2012, primăria din Baia Mare a demolat casele romilor din cartierul Craica, 38 de familii fiind relocate temporar în incinta fostei uzine chimice din localitate. În prima noapte acolo, 22 de persoane au acuzat stări de rău și au primit îngrijire medicală de urgență. Acțiunea, desfășurată în context electoral, a stârnit interes la nivelul întregii țări, fiind prezentată în presă în termeni lipsiți de ambiguitate. Relatând la momentul respectiv evenimentul, un cotidian central oferea o descriere a condițiilor în care s-a realizat relocarea:

    Odată ajunşi în blocul în care li s-au repartizat locuinţele, romii au găsit lipite de uşi hârtii pe care erau scrise cu litere de mână numele lor. Nimănui nu i-a venit să creadă că spaţiul nu fusese amenajat pentru locuit. Camerele au fost zugrăvite la repezeală, dar în interiorul lor au rămas dulapuri metalice cu recipiente cu substanţe chimice vechi de 15-25 de ani, praf de la tot felul de cuptoare şi alte asemenea lucruri folosite în laboratorul chimic. Mai mult decât atât, atmosfera sinistră de lagăr de exterminare era completată de inscripţii cu cap de mort sau “interzis amestecul de substanţe chimice”, care rămăseseră pe mai multe uşi şi ferestre din timpul în care laboratorul funcţiona. Multe camere erau inscripţionate cu semne de pericol, iar în interiorul lor erau depozitate substanţe toxice.1

    1 Eduard, Bogdan. 2012. „Auschwitz-ul de la Baia Mare. 2000 de romi mutați în Uzina Morții de primarul Cherecheș «Chimicul». Evenimentul zilei, 4 iunie. Articol disponibil online la adresa: http://www.evz.ro/exclusiv- evz-auschwitz-ul-de-la-baia-mare-2000-de-romi-mutati-in-uzina-mortii-de- primar-984719.html (consultat 4 aprilie 2016)

  • 4

    Cu opt ani mai devreme, primăria din Miercurea Ciuc demolase un bloc locuit de romi, mutând cele aproximativ 100 de persoane pe un teren aflat în imediata vecinătate a stației de epurare. Analizând situația în 2012, organizația de drepturile omului Amnesty International nota:

    Acum, aproape 75 dintre ei locuiesc în barăci de metal sau în colibe chiar lângă o stație de epurare. Condițiile nu sunt igienice, iar un miros pestilențial de dejecții umane plutește tot timpul în aer. Romilor li s-a spus că mutarea este temporară, dar nici acum, după aproape opt ani, autoritățile locale nu au niciun plan să le ofere condiții adecvate de locuire. Restul comunității de pe strada Pictor Nagy locuiește lângă o groapă de gunoi, la 2 km de oraș.2

    Mai recent, în 2014, locatarii unui bloc de pe strada Vulturilor din centrul Capitalei au fost dați afară din locuințele pe care le ocupau într-un imobil retrocedat. Aproximativ 100 de persoane au fost date afară. Majoritatea erau de etnie romă și locuiau acolo cu acte în regulă încă din perioada socialistă (Zamfirescu 2015:147). Persoanele evacuate nu au primit locuințe sociale, așa cum prevede legea, cu toate că solicitaseră acest lucru cu mult înainte de evacuare (Vrăbiescu 2015:109). Fără perspective, oamenii au rămas în strada, în corturi și adăposturi încropite din lemne, tablă, saci și cartoane. Concluziile erau trase, un an mai târziu, de un observator occidental:

    Oamenii de pe Vulturilor s-au îmbolnăvit, au ajuns mai săraci și mai vulnerabili. Copiii lor au învățat să facă dușuri improvizare la găleată, să se schimbe în toalete ecologice și să meargă la școală în haine spălate de mână, în stradă. Părinții și-au pierdut orice speranță și sunt epuizați de eforturile de a completa numeroasele documente pe care

    2 Amnesty International. F.d. „Forced from home” [Forțați afară din casă]. Articol disponibil la adresa: http://www.amnestyusa.org/our-work/ cases/romania-roma-families (consultat 4 aprilie 2016)

  • 5

    statul îi obligă cu încăpățânare să le depună, într-o spirală de birocrație și ineficiență kafkiene.3

    Romani CRISS a documentat de-a lungul timpului numeroase cazuri de evacuări forțate și relocări ale populației rome și s-a implicat în apărarea drepturilor și promovarea intereselor membrilor celor mai vulnerabili ai comunității. Acest raport vine în prelungirea eforturilor de incluziune socială și prevenire a discriminării. Printr-o necesară incursiune în viața persoanelor strămutate, raportul ilustrează condițiile de locuire, modul în care acestea sunt percepute de către participanții la cercetare, precum și consecințele locuirii în cartiere sociale. Secțiunea finală discută atât consecințele imediate, tangibile ale evacuării și relocării în enclave etnice, cât și consecințele pe termen lung, mai puțin ușor de identificat la prima vedere.

    3 Lancione, Michele. 2015. „Despre evacuări și rasismul cotidian în București.” Think Outside the Box, 15 septembrie. Articol disponibil la adresa: http://totb.ro/despre-evacuari-si-rasismul-cotidian-in-bucuresti/ (consultat 5 aprilie 2016)

  • 6

    Preliminarii metodologice

    Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie - noiembrie 2015 în patru localități în care Romani CRISS și rețeaua locală de monitori ai drepturilor omului au identificat situații problematice cu privire la locuire în cazul romilor. Cele patru localități din care s-au colectat date sunt Cluj-Napoca4 (jud. Cluj); Eforie Sud (jud. Constanța); Lupoaia (jud. Sălaj); și Piatra Neamț (jud. Neamț).

    Eșantionarea a fost orientată de scopul cercetării, în sensul că au fost invitate să participe la studiu persoane auto-identificate ca aparținând etniei rome despre care operatorul de teren cunoștea că ar fi întâmpinat probleme legate de locuire. Problemele avute în vedere au fost evacuările forțate, relocările, locuirea într-un mediu în care riscurile sunt mai mari decât cele obișnuite sau locuirea în condiții improprii. Unii participanți se confruntă cu o singură astfel de problemă, în vreme ce alții cu mai multe sau cu toate cele patru experiențe în același timp.

    Pentru colectarea datelor, s-a folosit ca instrument de cercetare un chestionar. Acesta a fost structurat astfel încât să ofere o reprezentare detaliată a situației respondentului cu privire la dreptul la locuire și la situația locativă și să permită în același timp comparabilitatea datelor. Secțiunile chestionarului acoperă date socio-demografice despre respondent și familia sa, situața locativă la momentul realizării interviului, experiența accesului la servicii, experiența evacuării forțate, și gradul de satisfacție cu privire la condițiile de locuire.

    4 Comunitatea de romi din Pata Rât, o suburbie a municipiului Cluj- Napoca. Pentru acuratețe, în acest raport toate referirile la comunitate vor utiliza numele așezării informale, Pata Rât, și nu pe cel al localității în a cărei zonă metropolitană aceasta se găsește.

  • 7

    Majoritatea întrebărilor din secțiunea de date socio- demografice și toate întrebările din secțiunea privitoare la satisfacția cu condițiile de locuire au fost închise, respondentul fiind invitat să aleagă opțiunea care se potrivește cel mai bine situației sau punctului său de vedere dintr-o serie de variante prestatibilite. În cazul întrebărilor despre atitudini, s-a folosit scala Likert cu 5 variante de răspuns. De exemplu, pentru a aprecia situația diferitelor aspecte legate de locuire, respondentului i s-a oferit posibilitatea să aleagă una dintre variantele următoare: (situație) „foarte proastă”, „proastă”, „moderată” (așa și așa), „bună” și „foarte bună”. Pe lângă aceasta, exista și varianta în care dimensiunea urmărită nu se aplică, pentru că serviciul (de exemplu canalizare, electricitate, școală, iluminat public) nu era disponibil în comunitate la momentul realizării cercetării.

    Pentru restul temelor, chestionarul a propus întrebări deschise, respondentului oferindu-i-se în acest fel posibilitatea de a oferi o scurtă descriere a problemei, punctând acele chestiuni care i se păreau cele mai semnificative. Informațiile astfel obținute nu se pretează unui tratament statistic, dat fiind că răspunsurile participanților la aceeași întrebare nu acoperă în mod necesar aceeași dimensiune a problemei. În schimb, ele oferă posibilitatea de a pătrunde, fie și fragmentar, în contextul general al locuirii, văzând nu doar ce situații specifice există, ci și cum sunt aceste situații înțelese și semnificate de către romii care se confruntă cu ele.

    În total, au fost aplicate 38 de chestionare: 11 la Pata R