Guvernul RomânieiAgenţia Naţională pentru Romi

Deceniul de Incluziune a Romilor2005-2015

Un an de Preşedinţie Românească

Iulie 2005-Iunie 2006

BUCUREŞTI2006

Deceniul de Incluziune a Romilor – Un An de Preşedinţie Românească Iulie 2005-Iunie 2006

Agenţia Naţională pentru Romi, Bucureşti, Decembrie 2006

Prezenta lucrare bilingva (Ro.-Eng.) a fost elaborată de către Ştefan Iulian Harda, consilier de integrare europeană în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi, sub atenta supervizare şi coordonare a Doamnei Mariea Ionescu, Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Agenţia Naţională pentru Romi este organul specializat al Guvernului României însărcinat cu scopul elaborării, coordonării, monitorizării şi evaluării politicilor publice pentru romi în România

Prezenta lucrare se doreşte a se constitui într-o umilă contribuţie adusă iniţiativei internaţionale „Deceniul de Incluziune a Romilor”.

Lucrarea este disponibilă în format electronic la adresa de internet: www.anr.gov.ro

Agenţia Naţională pentru Romi

Strada Viitorului nr. 14, cod poştal 020612, Sectorul 2, Bucureşti, RomâniaTelefon: 00 4 0 21 2113037Fax: 00 4 0 21 2115194E-mail: info@anr.gov.roPagină de internet: www.anr.gov.ro

2

Cuprins:

3

A.Introducere

B.Ce reprezintă Deceniul de Incluziune a Romilor?

C.Contextul şi începuturile Deceniului de Incluziune a Romilor

C.1 Anul 2003: Conferinţa „Romii într-o Europă în expansiune: Provocări pentru Viitor”

C.2 Anul 2004: An pregătitor, Actori implicaţi, Domeniile prioritare de intervenţie, Planurile Naţionale de Acţiune, Comitetul Internaţional de Coordonare

C.3 Anul 2005: Lansarea oficială de deceniului şi “Declaraţia Deceniului de Incluziune a Romilor”

D.Preşedinţia Românească a Deceniului de Incluziune a Romilor

D.1 Preluarea Preşedinţiei Deceniului de Incluziune a romilor

D.2 Priorităţile preşedinţiei româneşti, aspecte tehnice instituţionale şi abordarea „mainstreaming vs. targeting”

D.3 A 7-a Reuniune a Comitetului Internaţional de Coordonare: Adoptarea Termenilor de Referinţă ai Deceniului şi Atelierul Media

4

D.4 Conferinţa destinată sănătăţii romilor: proiecte şi politici trecute şi viitoare: Cum să se acţioneze cel mai eficient asupra stării de sănătate a romilor?”

D.5 Lansarea Fondului de Educaţie pentru Romi şi alte activităţi

D.6 A 8-a Reuniune a Comitetului Internaţional de Coordonare: Implicarea UE în Deceniul de Incluziune a Romilor

D.6.1 Contextul reuniunii, participanţi şi lucrările de deschidere

D.6.2 Rapoartele privind stadiile de implementare ale Planurilor Naţionale de Acţiune ale Deceniului

D.6.3 Sesiunea „Mainstreaming şi Targeting”

D.6.4 Prezentările oficialilor UE

D.6.5 Remarcile finale

D.6.6 Chestiuni de interes general dezbătute în cadrul conferinţei

D.7.7 Concluziile Reuniunii

D.7 Predarea Preşedinţiei Deceniului de Incluziune a Romilor

E. Realizările Preşedinţiei Româneşti, a Deceniului, Concluzii şi Repere pentru Viitor

5

Anexe

A.Introducere

Adesea descrişi în termeni legaţi de domeniile social şi

economic, şi, uneori, în termeni legaţi de carateristici

culturale şi antropologice, romii rămân un mister pentru

ceilalţi, pentru celelalte popoare ale Europei.

Ei apar în mentalitatea alterităţii ca un popor exotic şi care

uneori poartă stigmate diferite (uneori negative).1

Începând cu ultima lărgire a Uniunii Europene la 1 mai

2004, minoritatea roma a devenit cea mai însemnată şi cea

mai săracă minoritate etnică trans-naţională din Europa.

Putem estima că cifra persoanelor de etnie roma din Europa

se ridică, în prezent, la o valoare cuprinsă între 8 şi 12

milioane oameni, reprezentând 2% din populaţia lărgită a

Uniunii Europene. O dată cu lărgire de la 1 ianuarie 2007,

când România şi Bulgaria se vor adera oficial la Uniunea

Europeană, numărul de romi ce vor trăi între graniţele

1 O necesară schimbare de Strategie – Raport asupra Strategiei Guvernului României de Îmbunăţire a Situaţiei Romilor, CRDE, Cluj Napoca, 2004 Vezi si www.edrc.ro

6

Uniunii Europene va creşte cu cel puţin 2 milioane de

persoane.

Romii suferă din cauza problemelor sociale şi economice în

aproape toate statele europene. Pe scurt, cele mai

importante (dar nu singurele) dificultăţi cu care se confruntă

romilor sunt: starea de sănătate precară, stocul educaţional

scăzut, condiţiile locative deficitare, ratele scăzute ale

ocupării profesionale şi, ca şi consecinţă, lipsa veniturilor

toate acestea fiind combinate cu multiplele forme de

discriminare de pe urma cărora suferă, toate acestea

conducând la marginalizarea şi excluderea socială şi

economică. Pe scurt, toate aceste probleme cumulate

creează un cerc vicios foarte dificil de spart.

În zilele noastre, dezvoltarea economică şi socială a grupului

minorităţii roma reprezintă una dintre cele mai delicate şi

controversate cu are statele Europei Centrale şi de Est (în

care trăieşte marea majoritate a romilor – a se vedea Anexa

1 de la sfârşitul prezentei lucrări). Rata sărăciei în cazul

acestui grup minoritar poate ajunge până la nivele de zece

ori mai mari decât în cazul grupurilor majoritare. Statisticile

Băncii Mondiale pe anul 2000 au arătat că 40% din romii din

Ungaria erau constrânşi să subziste cu mai puţin de 0,3

dolari americani pe zi în vreme ce acest indicator ajungea

chiar şi până la 80% în state precum România şi Bulgaria. În

unele ţări, 90% din copiii romi au absolvit doar nivelul primar

de învăţământ în vreme ce mulţi copii romi sunt trimişi la

şcoli speciale destinate persoanelor cu deficienţe fizice şi

mintale, acesta în cazul cel mai bun în care frecventează o

formă de educaţie. În ceea ce priveşte starea de sănătate a

7

romilor, speranţa de viaţă a acestora este cu 10-15 mai

scurtă decât cea măsurată în cazul restului populaţiei.

Din cauza considerentelor enumerate mai sus şi datorită

faptului că romii se găsesc plasaţi mai mereu la marginea

istoriei şi a societăţilor în care trăiesc, în ultimele două

decenii persoanele de etnie roma s-au bucurat de o grijă şi

atenţie specială primite din partea organizaţiilor

internaţionale, a guvernelor naţionale, a autorităţilor locale şi

organizaţiilor guvernamentale, dar prima iniţiativă care a

reunit la un nivel de o amploare fără precedent toţi actorii

mai sus menţionaţi este Deceniul de Incluziune a Romilor .

Deceniul de Incluziune a Romilor se constituie într-un efort

trans-naţional, ce implică actori naţionali şi internaţionali,

conceput pentru a ridica nivelul public de conştientizare

asupra situaţiei romilor şi pentru a coordona acţiunile

guvernelor şi organizaţiilor internaţionale în parteneriat cu

societatea civilă romă. Deceniul este, de asemenea, o

încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei prin

oferirea de posibilităţi reale pentru populaţia de etnie roma

de a se implica ea însăşi în aspectele economice şi sociale

ale vieţii publice din statele Europei Centrale şi de Est.

8

B.Ce reprezintă Deceniul de Incluziune a Romilor?

Deceniul de Incluziune a Romilor este un angajament politic a unor guvernelor naţionale din statele Europei Centrale şi de est care a fost proiectat pentru o perioadă de zece ani cuprins între 2005 şi 2015 şi este destinat a combate, într-un cadru regional, sărăcia, excluderea şi discriminarea romilor.

Aşa cum s-a menţionat anterior. Deceniul se constituie într-o iniţiativă naţională care reuneşte guverne, organizaţii inter-guvernamentale şi ne-guvernamentale precum şi societatea civilă roma cu scopul de a accelera

progresele făcute spre bunăstarea romilor şi a evalua aceste progrese într-o manieră transparentă şi cuantificabilă prin adoptarea, implementarea şi monitorizarea de măsuri menite a promova incluziunea socială şi şanse egale pentru persoanele de etnia roma dar, de asemenea, şi pentru a împiedica tendinţele şi comportamentele segragaţioniste şi discriminatorii cu care se romii confruntă.

9

Deceniul nu se constituie nici într-o structură supra-naţională (un fel de UE pentru romi) ce ar forţa statele membre să-şi delege o parte din competenţe unei structuri supra-naţionale şi nici într-un tratat internaţional în sensul juridic clasic al termenului care ar angaja statele semnatare să îi respecte, cel puţin în teorie, prevederile. Deceniul este mai degrabă un act de voinţă politică iniţiat la nivel naţional cu scopul de a recunoaşte dificultăţile minorităţii rome din cadrul graniţelor statelor membre şi de a acţiona de o manieră coerentă pentru a îmbunătăţi situaţia economică şi socială a persoanelor de etnie romă. Moi mult decât atât, Deceniul nu se doreşte a fi nouă instituţie, nici o altă entitate birocratică; nu este nici-un sac de bani pentru romi dar oricum, este un tip de program internaţional comun, coordonat şi finanţat de către guvernele naţionale şi organizaţiile internaţionale ce au aderat la el şi care totodată lasă uşa deschisă pentru participarea altor potenţiale state membre.

Pe parcursul ultimilor 15 ani, au fost făcute nenumărate eforturi independente - politici publice, programe şi proiecte – menite a uşura şi îmbunătăţi situaţia romilor din statele post-comuniste. Asemenea iniţiative au vizat, de exemplu, re-conversia şi/sau perfecţionarea profesională a persoanelor de etnia romă, construirea şi/sau refacerea infrastructurii şi a spaţiilor locative din comunităţile de romi sau au ţintit problemele de gen (gender) sau pe cele privind discriminarea. Entităţi importante precum UE, Banca Mondială, PNUD, ONG-uri internaţionale, organizaţiile caritabile au sponsorizat aceste proiecte. Cu toate acestea, nivelul de coordonare dintre aceste iniţiative a fost unul extreme de redus, poate cu excepţia Grupului Neoficial de Contact al Organizaţiilor Internaţionale ale Romilor, Sintilor şi Nomazilor (Informal Contact Group of International Organizations on Roma, Sinti şi Travellers), care a reunit, cu o oarecare regularitate, reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Consiliului Europei şi ai OSCE începând cu anul 1999.

Luând în considerare cele de mai sus, Deceniul de Incluziune a Romilor reprezintă un precedent din mai multe puncte de vedere: înainte de toate, Deceniul se constituie în prima iniţiativă internaţională de o asemenea amploare şi la o asemenea scară care vizează cea mai săraca şi mai însemnată minoritate trans-naţională din Europa: minoritatea roma; în al doilea rând este vorba de un program conceput proiectat pentru

10

o perioadă medie şi lungă de timp (2005-2015) care, o dată iniţiat, în cadrul oferit de voinţa politică a mai multor guverne naţionale având o orientări politice diferite, se va confrunta el însuşi în viitor cu dificultăţi legate de schimbările politice de la nivel naţional (alegeri, schimbări şi noi orientări politice interne, noi guverne etc.) precum şi cu cele legate de evoluţiile de la nivel internaţional2; în al treilea rând este vorba de un proiect ce implică atât actori publici (guverne naţionale şi instituţii financiare) cât şi privaţi (organizaţii ne-guvernamentale internaţionale şi ong-uri ale romilor) cu interese mai degrabă diferite şi, în final, deplina participare a reprezentanţilor romilor la procesul de luare a deciziilor şi la implementarea de acţiuni concrete este una obligatorie. Finanţarea Deceniului va presupune re-alocarea resurselor existente ale bugetelor naţionale şi alinierea acestor planuri bugetare cu cele ale instrumentelor de finanţare ale donatorilor multinaţionali, internaţionali şi bilaterali (BM, PNUD, ISO, UE)

C.Contextul şi începuturile Deceniului de Incluziune a Romilor

C.1 Anul 2003: Conferinţa „Romii intr-o Europă în expansiune: Provocări pentru Viitor”

Ideea lansării unui Deceniu al Romilor a izvorât la conferinţa regională desfăşurata la Budapesta în vara lui 2003, intitulată „Romii intr-o Europă în expansiune: Provocări pentru Viitor” ("Roma in an Expanding Europe: Challenges for the Future") şi organizată de către Institutul pentru o Societate Deschisă (ISO) Banca Mondială (BM) şi Uniunea Europeană (UE). Conferinţa a reunit lideri romi, înalţi oficiali guvernamentali din (la acel moment) opt state ale Europei Centrale şi de est (Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, România, Republica

2Unele dintre Statele Membre ale Deceniului sunt deja membre ale UE (de ex. Ungaria, Republica Cehă, Slovacia ) sau i se vor alătura foarte curând (România şi Bulgaria) altele sunt doar state candidate (Croaţia şi Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei) iar altele se confruntă cu transformări politice interne (Serbia şi independenţa Muntenegrului)

11

federativă Serbia şi Muntenegru şi Slovacia) precum şi alţi lideri internaţionali cu scopul de a aborda nevoia incluziunii romilor în procesul de elaborare a deciziilor. Conferinţa a oferit totodată liderilor romi posibilitatea de a identifica problemele cele mai stringente cu care se confruntă comunităţile din care provin aceştia. Ca motto al conferinţei, ulterior devenit şi al Deceniului, a fost alesă expresia „Nimic pentru noi, fără noi” („Nothing for us, without us”). Discuţiile pe paneluri s-au concentrat pe domeniile: discriminare, educaţie, ocupare, locuire şi sănătate. O Conferinţă separată a Femeilor Rome, ţinută la data de 29 iunie, a subliniat nevoia de a face din egalitatea de gen o componentă a discursului privind integrarea romilor.

Iniţiatorii ideii lansării Deceniului de Incluziune a Romilor a aparţinut la două personalităţi proeminente: Preşedintele în exerciţiu (în acel moment) al Băncii Mondiale, Dl. James Wolfersohn şi Preşedintele Institutului pentru o Societate Deschisă, Dl. George Soros. „Deceniul reprezintă o abordare complexă menită a viza problemele identificate de către liderii romi: educaţia, ocuparea profesională, locuirea şi discriminarea” a spus Dl. Soros. Domnul Wolfersohn a mutat accentul pe dimensiunea umană a abordării „Suntem aici să abordăm problemele romilor. Suntem uniţi nu datorită trecutului nostru, ci datorită faptului că este vorba de o problematică care ne vorbeşte nouă tuturor la un nivel uman. Şi este tocmai nivelul de umanitate la care am ajuns împreună, care ne-a reunit, nu un nivel către care am fost obligaţi să ne îndreptăm, sau un nivel al conştiinţei, sau al convingerii morale. În cele din urmă, suntem uniţi pentru că, privind în lumea întreagă, am ajuns să recunoaştem cu toţii că nu este posibil să lăsăm această probleme să persiste în modul în care au existat până acum”

În cadrul aceleaşi Conferinţe de la Budapesta s-a decis asupra nevoii de voinţă politică din partea guvernelor naţionale ale ţărilor din regiune în abordarea problematicii romilor. „[Deceniul] marchează pentru prima dată cele mai înalte nivele de conducere de rang guvernamental şi internaţional care s-au reunit pentru a se alătura romilor pentru a-i ajuta în stabilirea propriului lor viitor” a declarat, de-asemenea, Dl. Soros.

La sesiunea de închidere găzduită de faimoasa clădire a Parlamentului Maghiar, guvernele Bulgariei, Croaţiei, Republicii Cehă, Ungariei, Fostei Republici Yugoslave a Macedoniei

12

(FYROM), României, Republicii Federative a Serbiei şi Muntenegrului şi Slovaciei au aprobat „Deceniul de Incluziune a Romilor”, ce vizează oferirea unui cadru comun guvernelor în cauză prin care acestea să-şi stabilească propriile obiective legate de integrarea romilor. Romii şi susţinătorii cauzei acestora speră aprobarea de către guverne a înfiinţării Deceniului, iniţiativă pentru care a pledat Geroge Soros, părintele fondator şi preşedintele Institutului pentru o Societate Deschisă, să marcheze un punct de cotitură al campaniei pentru o politică mai bună destinată minorităţilor în statele Europei Centrale şi de Est.

C.2 Anul 2004: An pregătitor, Actori implicaţi, Domeniile prioritare de intervenţie, Planurile Naţionale de Acţiune, Comitetul Internaţional de Coordonare

Anul 2004 s-a constituit într-un an pregătitor pentru lansarea oficială a Deceniului de Incluziune a Romilor. Guvernele implicate au efectuat paşii pregătitori necesari pentru lansarea oficială a deceniului. Cele opt state iniţiale3 partenere în Deceniu, nouă în prezent, sunt: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei (FYROM), Muntenegru, România, Serbia şi Slovacia. Toate aceste state au o pondere însemnată de populaţie de etnie roma (a se vedea Anexa 1) iar minoritatea romă din aceste state este cel mai adesea una dezavantajată, atât din punct de vedere economic cât şi social.

Printre principalii actori implicaţi în Deceniul de Incluziune a Romilor, pe lângă guvernele naţionale ale statelor mai sus menţionate, se pot întâlni organizaţii internaţionale foarte importante, partenere ale Deceniului: Banca Mondială (BM), Institutul pentru o Societate Deschisă (ISO), Programul 3 Care, între timp, au devenit nouă, în Mai 2006 Muntenegru a organizat un Referendum privind independenţa sa care a fost aprobat la limită prin voinţă populară. Pe 4 iunie preşedintele federal al fostei Republicii Federative Serbia şi Muntenegru, Dl. Svetozar Marovic, a anunţat dizolvarea cabinetului său iar în ziua următoare Serbia a anunţat disoluţia federaţiei. Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Amerciii au recunoscut Muntenegrul la data de 12 iunie 2006.

13

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Consiliul Europei (CoE), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Punctul de Contact pentru Problematica Romilor şi Sintilor din cadrul Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Co-operare în Europa (OSCE-ODIHR), Biroul de Informaţii pentru Romii din Europa (ERIO), Forumul European al Romilor si Nomazilor, Centrul European pentru Drepturile Romilor şi Fondul de Educaţie pentru Romi.

În pregătirea Deceniului, fiecare ţară a identificat un număr restrâns de obiective naţionale cuantificabile de îmbunătăţit. Planificarea Deceniului a fost şi este condusă de către un Comitet Internaţional de Coordonare – CIC (International Steering Committee - ISC), alcătuit din reprezentanţi ai guvernelor, ai romilor, ai donatorilor internaţionali şi ai altor organizaţii internaţionale. Această structură de luare deciziilor se reuneşte periodic, pe durata anului pregătitor 2004 având loc trei reuniuni CIC. Una din primele astfel de decizii luate în cadrul reuniunilor CIC a fost aceea ca Preşedinţia Deceniului să fie una anuală, România fiind prima ţară care a preluat responsabilităţile aferente unei asemenea poziţii importante dar pline de provocări. Comitetul Internaţional de Coordonare a fixat şi cele patru domenii prioritare de intervenţie ale Deceniului şi anume: educaţia, ocuparea profesională, sănătatea şi locuirea. Pe lângă aceste domeniile orizontale de intervenţie au fost identificate trei teme (domenii) transversale: discriminarea şi sărăcia (şi implicit combaterea acestora) şi şansele egale de gen pentru romi.

Printre documentele fundamentale privind Deceniul, fiecare stat participant şi-a elaborat un Plan Naţional de Acţiune propriu care prevede obiectivele şi indicatorii de îndeplinit în domeniile de intervenţie mai sus menţionate. Aceste planuri au început a fi elaborate în anul 2004 şi au inclus politici publice care sunt pe cale a fi implementate în beneficiul persoanelor de etnie roma, incluzând detalii legate de obiective, măsuri şi acţiuni de întreprins, orizontul de timp, actori iresponsabili (instituţii publice şi ong-uri) precum şi bugetele aferente. În pregătirea planului său de acţiune, fiecare ţară a identificat indicatori (cantitativi şi calitativi) meniţi a cuantifica progresele făcute pentru atingerea scopurilor Deceniului. Monitorizarea acestor rezultate va presupune o combinare realizată din elaborarea şi

14

implementarea noilor instrumente de colectare a datelor, pe de-o parte, cu reactualizarea surselor de date existente, pe de altă parte, pentru a se asigura o includere reală a romilor în acest proces. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) susţine deja de câţiva ani aceste eforturi prin realizarea de studii şi sondaje şi prin convocarea unui grup de experţi în culegerea, interpretarea şi schimbul de date în domeniu. 4

Operaţiunile financiare ale Deceniului presupun sprijinul acordat de la bugetele publice ale statelor membre în vreme ce planurile financiare vor deveni compatibile şi vor fi armonizate cu instrumentele financiare ale donatorilor internaţionali actuali şi potenţiali (de exemplu Bugetul Uniunii Europene alocat perioadei 2007-2013).

C.3 Anul 2005: Lansarea oficială de deceniului şi “Declaraţia Deceniului de Incluziune a Romilor”

Lansare oficială a Deceniului de Incluziune a Romilor a avut loc la data de 2 februarie 2005 la Sofia, capitala Bulgariei. Lideri guvernamentali din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Fosta Republică

Zugoslavă a Macedoniei, România, Republica Federativă Serbia şi Muntzenegru şi Slovacia au semnat declaraţia şi s-au angajat să implementeze Planurile naţionale de Acţiune. La ceremonie au mai asistat lideri ai romilor, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale ce sprijină Deceniu, incluzând aici: Institutul pentru o Societate Deschisă , Comisia Europeană, Banca Mondială, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Consiliul Europei şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

4 În cazul României, Planurile de Acţiune pe cele 4 domenii au fost elaborate ţinându-se cont de studii de fezabilitate elaborate împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

15

“În cadrul unei Europe unite este de neacceptat prezenţa unei minorităţi rome numeroase, aflate în creştere numerică, şi care are o situaţie mult mai precară decât a majorităţii aflate în regres numeric. Din punct de vedere al stabilităţii şi securităţii pe termen lung a Europei, acest fapt este unul de neacceptat din punct de vedere moral şi de neconceput din punct de vedere politic” a declarat Dl. James D. Wolfersohn, preşedinte al Băncii Mondiale.

„Este pentru prima dată când guvernele manifestă o voinţă politică reală de vedea faptul că romii sunt cetăţeni egali într-o Europă în expansiune” pe romi ” a spsu Dl. George Soros, Preşedinte al institutului pentru o Societate Deschisă. Totodată domnia sa a adăugat faptul că „Guvernele trebuie să adauge forţă planurilor lor de acţiune şi să galvanizeze suportul popular pentru deplina integrare...În joc nu este doar îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale romilor. Deceniul este destinat societăţii pe ansamblu”

D.Preşedinţia Românească a Deceniului de Incluziune a Romilor

D.1 Preluarea Preşedinţiei Deceniului de Incluziune a romilor

Pe data de 4 octombrie 2005, Guvernul României, prin Agenţiei Naţionale pentru Romi, a preluat oficial oficial Preşedinţia Deceniului, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la sediul acestuia - Palatul Victoria din Bucureşti. România a fost era prima ţară care a preluat oficial Preşedinţia Deceniului, confrom prevederilor documentelor oficiale ale Deceniului şi angajamentelor oficiale ale statului român. Până în acel moment, activităţile internaţionale ale Deceniului au fost

administrate de către Ungaria.

Doamna Mariea Ionescu, preşedintele Agenţiei Naţionale

16

pentru Romi – instituţia specializată din cadrul Guvernului României ce se ocupă elaborarea, supervizarea implementării, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice pentru romi în România (şi care va asigura în perioada următoare Secretariatul Tehnic al Deceniului) – a preluat două plicuri conţinând documentele Deceniului de Incluziune a Romilor de la omologul său maghiar Dl. László Teleki, Secretar de Stat pentru Problemele Romilor în cadrul Guvernului Ungariei. Documentele fuseseră elaborate de către Secretariatul Tehnic Maghiar al Deceniului şi au fost predate în mod oficial reprezentanţilor României în cadrul ceremeoniei mai sus-menţionate care a gadydui şi alţi oaspeţi de seama: D-na Renate Weber (în acel moment) consilier al Preşedintelui României, Dl. Traian Băsescu. Mr. Marko Bela, Vice-Prim Ministru în Guvernul României, alţi câţiva reprezentanţ ai UNDP, World Bank, ai Delegaţiei Comisiei Europene în Romînia etc.

D.2 Priorităţile preşedinţiei româneşti, aspecte tehnice instituţionale şi abordarea „mainstreaming vs. targeting”

Guvernul României a asigurat Preşedinţia Deceniului de Incluziune a Romilor în perioada Iulie 2005 – Iunie 006, iar Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), ca şi structură instituţională de specialitate pe problematica romilor, a ffost, prin persoanei preşedintelui, Cordonatorul Naţional al programui şi a asigurat şi Secretariatul Tehnic al Deceniului pentru ensured the Presidency of the Deceniul de Incluziune a Romilor printre responsabilităţile asumate în cadrul Deceniului de către ANR, amintim, pe scurt, faptul că agenţia a fost cel mai important catalizator pentru evaluarea progreselor realizate de către fiecare stat în cadrul Deceniului; ea a promovat priorităţile de vârf reprezentând temele de interes general penttru toţi participanţii şi că a contribuit la dezvoltarea unei mai strînse colaborări cu Organizaţiile Internaţionale partenere. În general, principalele activităţi ale Secretariatului Tehnic al Deceniului s-au concentrat pe organizarea reuniunilor Comitetului Internaţional de Coordonare

17

(CIC) precum şi a acelor întâlniri tematic axate pe domeniile de inetrvenţie ale Deceniului. Obiectivele Preşedinţiei Româneşti sunt formulate într-un document programatic ce stipulează priorităţile României pentru perioada 2005-2006 şi a cărui prevederi s-au dorit a fi atinse de către NAR. În esenţă, obiectivele tehnice ale Deceniului precum adoptarea Termenilor de Referinţă, înfiinţarea unui Fond Fiduciar a Deceniului şi organizarea a cel puţin două ateliere de lucruri asupra progreselor realizate de către fiecare Stat Membru al Deceniului în domeniile sectoriale şi în cele transversale au fost îndeplinite cu succes pe parcursul Preşedinţiei Româneşti.

Toate activităţile fixate ca şi priorităţi ale României pentru perioada în care i s-a conferit Preşedinţia Deceniului au fost aprobate la data de 30 septembrie 2005 printr-un Memorandum (a se vedea Anexa 3) semnat de Primul Ministru al României, Dl. Călin Popescu Tăriceanu. Costurile menite a face din acest program unul operaţional au fost prevăzute la Bugetul de stat al României pentru anii 2005 şi 2006

În şedinţa sa din data de 17 noiembrie, Guvernul a aprobat Memorandumul privind acordul dintre Guvernului României si Banca Internaţională pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD – cunoscută şi sub denumirea de Banca Mondială) pentru constituirea Fondului de Încredere, creat pentru sprijinirea unor activităţi specifice Deceniului. Tot în luna noiembrie 2005, a fost semnata o conventie intre Ministerul Finanţelor Publice, Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia Naţională pentru Romi, privind grantul acordat de Banca Internationala pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD), în valoare de 350.000 Euro, destinat dezvoltării capacităţii instituţionale pentru realizarea Programului de Incluziune Socială a Romilor.

În ceea ce priveşte viziunea Preşedinţiei Româneşti prvind abordarea elaborării politicilor publice în cadrul Deceniului este foarte important a se sublinia faptul că s-a încercat a se ajunge la un consens privind abordarea dihotomică „mainstreaming versus targeting” (a se vedea anexele 3 şi 4). De ceva vreme există o dezbatere în derulare în legătură cu problematica ridicată de curentele mainstreaming şi targeting. Din păcate opiniile exprimate amplasează cele două concepte pe poziţii antagonice şi altfel se ajunge să se discute, nu atât

18

despre mainstreaming şi targeting ci despre mainstreaming versus targeting. În vreme ce foarte multe ong-uri şi instituţii internaţionale preferă noţiunea de mainstreaming, alţi finanţatori preferă ca romii sa fie un grup ţintă bine focalizat pentru a le putea aloca mai bine resursele financiare. România consideră că aceasta este o abordare artificială şi contra-productiva. Cele două concepte nu trebuie privite ca fiind contradictorii, ci mai degraba complementare.

a) Punctul de vedere al României este acela ca ar trebui urmărite semnificaţiile iniţiale ale ideii de incluziune: de aceea, mainstreaming-ul în cazul romilor ar trebui să însemne că în fiecare dintre politicile publice privind orice sector al vieţii publice a unui stat, fie el politic, social, economic, educaţional sau cultural, trebuie păstrată şi inclusă dimensiunea roma. Opusul noţiunilor de incluziune a romilor şi de mainstreaming ar reprezenta, în fapt, izolarea acestora, o situaţia puternic combătută de către ANR b) În acelaşi timp, ţara noastră consideră că rolul esenţial în promovarea incluziunii aparţine autorităţilor statului. ANR nu doreşte să existe doar o singură instituţie care să abordeze problematica roma şi care, implicit, să fie singura responsabilă fie pentru realizările, fie pentru eşecurile din acest domeniu.Rolul unei asemenea instituţii – fie ea o agenţie specializată, un oficiu pentru romi sau o altă structură – ar trebui să fie unul de coordonare, asigurându-se ca problematica roma să fie luată în calcul în toate politicile publice ce vizează sau au legătură cele patru domenii prioritare de intervenţie ale Deceniului dar nelimitindu-se doar la acestea. c) În acest sens, conceptul de targeting ar însemna pur şi simplu că în orice politică publică trebuie să se acorde o atenţie specială romilor şi că ar trebui concepute şi implementate proiecte speciale în aces sens..

D.3 A 7-a Reuniune a Comitetului Internaţional de Coordonare: Adoptarea Termenilor de Referinţă ai Deceniului şi Atelierul Media

19

În pregătirea organizării pentru prima dată a unei reuniuni a Comitetului Internaţional de Coordonare (CIC) a Deceniului, Agenţia Naţională pentru Romi a organizat la data de 4 noiembrie 2005, la sediul său, o întâlnire cu Delegaţia Ungariei conduse să Dl. László Teleki şi din care au mai făcut parte alţi doi experţi guvernamentali maghiari. Acestei întâlniri, la care au participat şi doi bine-cunoscuţi experţi internaţionali: Dl. Stephan Muller şi Dl. Iulius Rostas, a avut scopul de a analiza schiţa de propunere (draft-ul) privind Termenii de Referinţă ai Deceniului care, ulterior, urmau a fi prezentaţi spre dezbatere şi aprobare în cadrul întâlnirii CIC.

In perioada 17-18 noiembrie, Secretariatul Tehnic al Preşedinţiei Deceniului a organizat cea de-a Şaptea întâlnire a Comitetului Internaţional de Coordonare a Deceniului. Aceasta a fost ce-a de a 5-a întâlnire ce a reunit reprezentanţi ai tuturor factorilor de decizie implicaţi în aceasta amplă iniţiativa: guverne si organizaţii interguvernamentale, organizaţii naţionale si internaţionale partenere, societate civila roma.

Secretariatul tehnic al Deceniului a fost sprijinit in organizarea acestui eveniment de Fundaţia pentru o Societate Deschisa – Bucureşti, cu care Agenţia Naţională pentru Romi a încheiat un protocol de colaborare.

Întâlnirea CIC s-a desfasurat pe parcursul a doua zile, pe parcursul cărora s-au desfăşurat doua acţiuni in paralel si a avut mai multe sesiuni: pe de o parte întâlnirea Comitetului Internaţional de Coordonare (CIC) a Deceniului si, pe de alta parte, s-a organizat un atelier de lucru pe tema "Media si romii" la care au luat parte specialişti media din tarile implicate in

Deceniu.

Printre personalităţile şi oaspeţii importanţi care au participat menţionăm pe: Primul Ministru a României, Dl. Călin Popescu Tăriceanu (a se vedea anexa 2) Preşedintele

Institutului pentru o Societate Deschisa, George Soros, Mariea Ionescu; preşedintele Agenţiei Naţionale pentru

20

Romi, D-na Renate Weber consilier prezidenţial; Dl. Shigeo Katsu, Vice-Preşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală; D-na Anne de Ligne, Şeful Secţiei Phare pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Sectorul Social şi Societate Civilă din partea Delegaţiei Comisiei Europene în România; D-na Soknan Han Jung Coordonator ONU şi Reprezentant Rezident al PNUD în România; Dl. Laszlo Teleki, Secretar de Stat pentru problemele romilor in Guvernul Ungariei şi Dl. Marko Attila, Secretar de Stat în cadrul Departamentului de Relaţii Interetnice. Ceremonia de deschidere a fost urmată şi de o conferinţă de presă.

În cele două zile ale reuniunii au existat două acţiuni în paralel: pe de-o parte, „Reuniunea Internaţională a Comitetului Internaţional de Coordonare” (CIC) şi, pe de altă parte, atelierul „Media şi Romii” în cadrul căreia au participat specialişti în domeniul mass media din statele membre ale Deceniului. Reuniunea CIC a avut două sesiuni: în cadrul primei sesiuni s-au prezentat rapoartele privind progresele realizate şi obstacolele întâmpinate în implementarea Planurilor Naţionale de Acţiune în fiecare din cele (la acel moment) 8 state participante. Aceste rapoarte au fost prezentate de către reprezentanţi delegaţiilor guvernamentale participante la eveniment.

Societatea civila romă a semnalat necesitatea îmbunătăţirii comunicării dintre instituţiile guvernamentale si ong-urile romilor si creşterea gradului de implicare a societăţii civile rome in toate etapele procesului Deceniului. În acelaşi timp, Organizaţiile Internaţionale partenere si-au reafirmat dorinţa de a se implica in punerea in practica a obiectivelor Deceniului, prin utilizarea instrumentelor financiare deja existente.

În cadrul celei de-a doua sesiuni au fost dezbătuţi şi conveniţi de către participanţi Termenii de Referinţă ai Deceniului, ceea ce înseamnă că, din acel moment, a fost creat un document oficial să se constituie într-un cadru juridic şi o bază care să ghideze acţiunile viitoare desfăşurate în din cadrul Deceniului.

În cadrul Atelierului Media, care s-a desfăşurat in paralel, au avut loc dezbateri privind influenţa mas-media asupra imaginii minorităţii rome. Pornind de la câteva exemple relevante, au

21

fost discutate aspecte, precum libertatea presei şi limitele ei, discursul instigator la ură, etica profesională în presă, prezentarea romilor prin prisma unor stereotipuri. S-a discutat, de asemenea, şi despre necesitatea existenţei unor mass-media rome active şi implicate, ale cărui rol in Deceniu ar fi acela de a transmite imaginea reala a comunităţilor de romi. Concluzia a fost ca media trebuie să îşi asume o responsabilitate reală asupra aspectelor relatate deoarece are un impact foarte mare asupra modului de perceperea a acestei minorităţi de către restul populaţiei.Media a devenit astfel unul dintre domeniile transversale ale Deceniului.Un alt aspect demn de remarcat este introducerea limbii Romani ca şi limbă oficială a Deceniului de incluziune a Romilor.

Concluziile celor două zile de dezbateri au fost prezentate la finalul reuniunii CIC de către D-na Mariea Ionescu, Coordonatorul Naţional din partea României a Deceniului de Incluziune a Romilor:

“Poate fi apreciată atitudinea deschis şi pro-activă a guvernelor de a comunica legat de aplicarea bunelor practici şi de a depăşi obstacolele ce survin în calea aplicării acestora.

Trebuie găsite căi de comunicare între societatea civilă şi instituţiile guvernamentale. Instituţiile publice ar trebui să dovedească o mai mare transparenţă, atât în procesul de consultare cu societatea civilă roma cât şi în legătură cu problemele cu care se confruntă persoanele de etnie roma.

Prin intermediul Deceniului de Incluziune a Romilor se vor face toate eforturile necesare atât din partea guvernelor cât şi din partea reprezentanţilor societăţii civile pentru a include pe reprezentanţii romilor în structurile administraţiei centrale şi locale .

Toate organizaţiile internaţionale implicate şi-au reafirmat voinţa de a sprijini Deceniul de Incluziune a Romilor, atât prin intermediul instrumentelor financiare existente oferite de către Comisia Europeană cât şi prin sprijinul şi asistenţa tehnică oferite de către Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă.

Înfiinţarea Fondului Fiduciar al Deceniului, ca o formă de contribuţie anuală la program din partea statelor membre este o dovadă a interesului comun pe care guvernele implicare îl au în proces.

22

Limba Romani a fost, de asemenea, introdusă ca limbă oficială (pe lângă limba engleză) în Termenii de Referinţă ai Deceniului.

O dată aprobaţi Termenii de Referinţă, procesul de consultare iniţiat între guvernele statelor membre a fost încheiat; următorul pas îl va constitui aplicarea Planurilor Naţionale de Acţiune în fiecare stat participant la Deceniu”

Ca şi dovadă a sprijinului financiar acordat Deceniului, aşa cum am menţionat mai sus, Guvernul României, în şedinţa sa din data de 17 noiembrie, a aprobat Memorandumul privind acordul dintre Guvernului României si Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD – cunoscută şi sub denumirea de Banca Mondială) pentru constituirea Fondului de Încredere, creat pentru sprijinirea unor activităţi specifice Deceniului. Tot în luna noiembrie 2005, a fost semnata o convenţie intre Ministerul Finanţelor Publice, Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia Naţională pentru Romi, privind grantul acordat de Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD), în valoare de 350.000 Euro, destinat dezvoltării capacităţii instituţionale pentru realizarea Programului de Incluziune Socială a Romilor.

D.4 Conferinţa destinată sănătăţii romilor: proiecte şi politici trecute şi viitoare: Cum să se acţioneze cel mai eficient asupra stării de sănătate a romilor?”

Următoarea activitate importantă în cadrul Preşedinţieie Româneşti a Deceniului a fost conferinţa intitulată Conferinţa destinată sănătăţii romilor: proiecte şi politici trecute şi viitoare: Cum să se acţioneze cel mai eficient asupra stării de sănătate a romilor? Conferinţa a avut loc pe 12-13 Decembrie 2005 în

Bucureşti la Hotel Marriot

Ceremonia de deschidere a fost condusă de D-na Mariea Ionescu,

23

Coordonatorul naţional al Deceniului, căreia i s-au alăturat reprezentanţi importanţi ai Guvernului României: Dl. Marko Attila, Secretar de Stat; Dl Cristian Vlădescu – Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: Dl. Szekely Ervin, Secretar of Stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Dl. Iulius Rostas.

Printre obiectivele conferinţei amintim: diseminarea concluziilor si recomandărilor studiului Institutului pentru o Societate Deschisă (OSI) asupra mediatorilor sanitari romi din Bulgaria, Finlanda si România; analiza oportunităţilor si provocărilor apărute in procesul de formare a mediatorului sanitar pentru romi; estimarea eficientei politicilor existente cu privire la problematica romilor din perspectiva sănătăţii; stabilirea următorilor paşi in implementarea concreta a Planurilor Naţionale ale Deceniului in domeniul sănătăţii.

Principalul mesaj al conferinţei a fost ca guvernele participante trebuie sa adopte urgent planuri de actiune in vederea imbunătăţirii stării de sănătate a romilor. Un alt mesaj important transmis de participantii conferintei s-a constituit de fapt într-o provocare: construirea unor mecanisme institutionale de monitorizare si evaluare a mediatorilor sanitari activi în comunitatile de romi. Pornind de la conceptele de mainstreeming şi targeting, s-a subliniat necesitatea modificarii îmbunătăţirii cadrului legislativ astfel încât ţi cetăţenii de etnie roma aflaţi în dificultate să poată dobandi calitatea de asigurat medical.Aceasta a fost prima conferinţă in domeniul sănătaţii romilor care a reunit reprezentanţi ai guvernelor care sa analizeze aspecte privind starea de sănătate a romilor, pornind de la experienţe institutionale si nu numai.In cadrul conferintei a fost prezentat studiul OSI privind programele mediatorilor sanitari din 3 tari: Romania, Bulgaria, Finlanda.Conferinta a oferit cadrul necesar primei discutii despre participarea directa a femeilor rome la viata comunitatii intr-un cadru guvernamental, permitand o vizibilitate mai buna asupra dimensiunii de gender din perspectiva necesitatii sociale a comunitatilor cu romi.

24

Programele vizând mediatorii sanitari romi din aceste trei state (două membre ale Deceniului) pot fi considerate ca un model de intervenţie de succes şi de bune practici în domeniul politicilor publice şi/sau private ce vizează starea de sănătate a romilor. De asemenea, a avut loc, pentru prima dată intr-un cadru guvernamental, o discuţie despre participarea directă a femeilor rome la viata comunitătii, ceea ce a permis o vizibilitate mai buna asupra dimensiunii transversale de gen (gender) din perspectiva nevoilor sociale a comunităţilor de romi. Modalitatea lucru a conferinţei a fost formarea de diverse atelierele de dezbatere a unor domenii sensibile (chestiuni de gen, cele legate de multiplele forme de discriminare cu care se confruntă femeia roma, starea fragilă de sănătate a majorităţii populaţiei de etnie Roma etc.)

Principalele recomandări rezultate in urma conferinţei:1) Este necesara creşterea eforturilor in domeniul advocacy,

serviciilor de asistenta, îmbunătăţirea legislaţiei in domeniul sanatatii prin parteneriat instituţional;

2) Abordarea programelor de sănătate adresate femeilor rome sa se realizeze ţinând cont de intersecţia dintre gender, sănătate si drepturile omului;

3) Evaluarea instituţionala a calităţii programului mediatorilor sanitari.

4) Multiplicarea experienţei mediatorilor sanitari in tarile participante in Deceniul de Incluziune a Romilor.

În cadrul conferinţei au fost identificate teme şi întrebări provocatoare, ce necesită, pe viitor, o analiză şi o clarificare suplimentare, printre care enumerăm: dezbaterile publice de construirea unui instrument instituţional de evaluare a mediatorilor sanitari, stabilirea unui mecanism de monitorizare pentru activitatea acestor mediatori, identificarea acelor instituţii şi ong-uri care ar trebui să coopereze cu scopul de a contribui

25

la îmbunătăţirea stării de sănătate a romilor etc. iar dintre întrebările care au fost ridicate amintim: cine verifică dacă romilor care au obţinut statusul de asigurat medical le sunt furnizate servicii medicale de calitat; care este perioada de timp în care mediatorul sanitar activează astfel ca, pe termen lung, să se evite dependenţa faţă de mediatorul sanitar, cine asigura pregătirea şi formarea continuă a mediatorului sanitar etc.

D.5 Lansarea Fondului de Educaţie pentru Romi şi alte activităţi

În perioda scursă între organizarea primei şi celei de-a doua Reuniuni a Comitetului Internaţional de Coordonare al Deceniului (a 7-a şi, respectiv, 8-a întâniri pe ansamblul reuniunilor CIC). Agenţia naţională pentru Rom ia organizat alte evenimente importante ce s-au dovedit a fi importanţi paşi înainte făcuţi în cadrul derulării Deceniului.

Fondul de Educţaie pentru Romi, iniţiat îde către Dl George Soros, a fost lansat oficial la data de 22 februarie 2006 la Sediul Facultăţii de Istorie

TFondul de Educaţie pentru rom ia fost creat în cadrul Deceniului şi, ca urmare, urmăreşte atingerea scopurilro Deceniului. Scopul, ă

nsine, al Fodnului este reducerea decalajelor în ceea ce priveşte rezultatele educaţionale dintre romi şi ne-romi, prin intermediul politicilor şi programelor menite a sprijini o educaţie de calitate pentru romi, inclsuiv desegregarea sistemelor educaţionale. Fondul de Educaţie pentru Romi finanţează proiecte care vin în întâmpinarea atingerii obiectivelor sale şi care sunt ppropuse şi implementate de către guverne, ong-uri şi organizaţii ciu caracter privat. Fondul de Educaţie pentru Romi sprijină studii, cercetări şi evaluări suplimentare care să contribuie

26

efectiv la politicile şi programele de incluziune a romilor în sistemele educaţionale naţionale. Fondul sprijină schimbul de idei, opinii şi de experienţe între de-a lungul statelor membre ale Deceniului dar, totodată, cu orice ţară întrece deţine o experienţă relevantă în promovarea obiectivelor FER5

De asemnea, tot în luna februarie, ANR-ul a lansat primul său Raport Intermediar asupra activităţilor Preşedinţiei Româneşti a Deceniului, care a fost publicat şi pe pagina de internet a instituţiei6 şi, ulterior, trimis tuturor statelor membre ale Deceniului, instituţiilor internaţionale partenere şi organizaţiilor civice ale romilor.

Cu sprijinul financiar al Fundaţiei pentru o Societate Deschisa – Bucuresti si al Agenţiei Naţionale pentru Romi, Revista „22”, importanta pentru categoria de cititori căreia i se adresează, a elaborat 3 suplimente cu articole ce conţin interviuri ale unor oficiali şi personalităţi implicate in Deceniul de Incluziune a Romilor şi informaţii legate de politicilor publice in domeniul sănătăţii romilor, al combaterea discriminării şi al statutlui femeii de etnie roma.

În perioada 16 - 17 martie 2006, o delegaţie condusă de Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, a participat la colocviul cu tema "Rolul educaţiei informale pentru integrarea romilor în societate", la invitaţia Ambasadei Republicii Franceze de la Sofia. Cu această ocazie, a avut loc o întâlnire între D-na Mariea Ionescu şi d-na Maya Cholakova, Şef al Directoratului pentru problematica etnică si Democratică din Bulgaria. Scopul acestei întâlniri a fost de pregăti preluarea Preşedinţiei Deceniului de Incluziune a Romilor de către următoarea ţară precizată în Termenii de Referinţă, Bulgaria. În cadrul întâlnirii au avut loc discuţii referitoare la importanta continuării organizării Troikăi Deceniului, avantajele si dezavantajele preluării preşedinţiei Deceniului de Incluziune a Romilor, diseminarea experienţei României privind asigurarea preşedinţiei Deceniului precum şi costurile aferente asigurării preşedinţiei.

În contextul analizei impactului Deceniului in Romania, începând cu luna ianuarie 2005, Secretariatul Tehnic al 5 A se vedea http://www.romaeducationfund.org6 A se vedea http://www.anr.gov.ro/html/deceniul.htm

27

Preşedinţiei Deceniului şi Coordonatorul Naţional al Deceniului s-au preocupat de identificarea punctelor comune politicilor publice, prezente si viitoare, referitoare la romii din Romania, relaţia politicilor adoptate de Guvernul României cu alte politici din plan naţional şi internaţional, relaţia actorilor sociali şi implicarea acestora în politicile publice pentru romi si limbajul utilizat. Rezultatele procesului de analiza s-au concretizat in publicaţiile:

- „Politici publice pentru romi – tendinţe si perspective”, autori Mariea Ionescu Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) şi Sorin Cace, ICCV (Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vietii), Editura Expert, Bucureşti, 2005.- „Politici de ocupare pentru romi” autori Mariea Ionescu ANR, (Agentia Nationala pentru Romi) si Sorin Cace, ICCV (Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vieţii), Editura Expert, Bucureşti, 2005.- „Locuirea si sărăcia extrema – cazul romilor”, iniţiată de autorii Cătălin Berescu, Mariana Celac, Oana Ciobanu, Cosmin Manolache, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2006.

În data de 4 aprilie 2006, Camera Deputaţilor României a

28

adoptat „Legea pentru ratificarea Acordului intre Guvernul României si Banca Internationala pentru Reconstrucţie si Dezvoltare privind constituirea si administrarea Fondului Fiduciar susţinut de mai mulţi finanţatori pentru sprijinirea Deceniului de Incluziune a Romilor, semnat la Bucuresti la 17 noiembrie 2005” În calitate de instituţie mandatată să asigure Preşedinţia Deceniului, Agenţia Naţionala pentru Romi a susţinut Legea în plenul şedinţei Camerei Deputaţilor. În data de 18 mai 2006, Senatul României a promulgat, la rîndu-i, această lege, prezentată şi susţinută şi de această dată în plen de către reprezentanţii ANR

Parţial legat de cadrul şi obiectivele Deceniului, în perioada 4-5 mai a avut loc la Bucureşti Conferinţa Internaţională Conferinţa Internaţională pentru Implementarea şi Armonizarea Politicilor Naţionale pentru Romi, Sinti si Nomazi: Repere pentru o viziune comună”.7 Conferinţa s-a axat pe măsurile concrete adoptate de către statele membre în vederea implementării recomandărilor Consiliului Europei, cuprinse în Planul de Acţiune pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor şi Sintilor din Spaţiul OSCE, standardele relevante ale Uniunii Europene, ca şi strategiile/planurile de acţiune la nivel naţional, inclusiv cele elaborate în contextul Deceniului de Incluziune al Romilor, 2005 - 2015. Participanţii au împărtăşit experienţe si cele mai bune practici şi lecţiile învăţate de-a lungul ultimilor ani, inclusiv cele ale Deceniului Incluziunii Romilor, pentru asigurarea participării efective a romilor, sintilor şi nomazilor în procesele de implementare şi evaluare a impactului asupra comunităţilor locale ca şi beneficiari principali ai politicilor adresate romilor. De asemenea, în cadrul conferinţei conferinţa s-a analizat şi modalităţile concrete prin care statele, ONG-urile şi comunitatea internaţională ar putea contribui într-un mod mai constructiv la combaterea rasismului şi intoleranţei faţă de romi, sinti şi nomazi.

7 Conferinţa de către Guvernul României şi a avut loc sub egida preşedenţiei Româneşti a Deceniului dar şi sub auspiciile preşedinţiei Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi sub auspiciile preşedinţiei Deceniului de Incluziune a Romilor, asigurată Agenţia Naţională pentru Romi, în cooperare cu Consiliul Europei, Forumul European al Romilor şi Nomazilor, Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, preşedintele în exerciţiu al OSCE, Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE, Centrul European pentru Monitorizarea Rasismului şi Xenofobiei, Comisia Europeană şi Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

29

D.6 A 8-a Reuniune a Comitetului Internaţional de Coordonare: Implicarea UE în Deceniul de Incluziune a Romilor

Datorită semnificaţie şi importanţei sale deosebite, această întâlnire s-a constituit în corolarul activităţilor Preşedenţiei Românesşti a Deceniulu ide Incluziune a Romilor. Ca urmare a acestui fapt vom oferi mai multe detalii asupra debaterilor şi prezentărilor participanţilor.

D.6.1 Contextul reuniunii, participanţi şi lucrările de deschidere

Agenţia Naţională pentru Romi, în calitatea sa de instituţie de specialitate, desemnată de Guvernul României pentru coordonarea Deceniului de Incluziune a Romilor, a organizat în data de 12 iunie 2006, la Hotel Sheraton – Bruxelles, cea de-a opta întâlnire (a doua sub mandatul preşedinţiei româneşti) a Comitetului Internaţional de Coordonare din cadrul Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015.8

Reuniunea a fost organizată de Guvernul României prin Agenţia Naţională pentru Romi, Comisia Europeană, Misiunea României la Bruxelles şi Institutul pentru o Societate Deschisă prin filialele sale din Bruxelles şi Budapesta. Obiectivul conferinţei l-a constituit identificarea metodelor şi instrumentelor Comisiei Europene care să susţină guvernele ţărilor participante în realizarea obiectivelor Deceniului.Reuniunea a fost organizată de către Guvernul României prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Romi cu sprijinul Comisiei Europene, a Delegaţiei Permanente a României la Bruxelles şi a Institutului pentru o Societate Deschisă prin oficiile acestuia din Bruxelles şi Budapesta.

Simplul fapt că Reuniunea CIC a avut loc la Bruxelles a arătat importanţa rolului-cheie pe care Uniunea Europeană pe viitor în procesul Deceniului, iar acest rol avea să fie recunoscut în mod unanim de statele membre şi de instituţiile internaţionale partenere la Deceniu.

8A fost cea de a doua şi ultima Reuniune CIC organizată în cadrul sub Preşedinţiei Româneşti a Deceniului iar alegerea ca şi locaţie de desfăşurare nu a fost aleasă întâmplător.

30

Scopul conferinţei a fost acela de a identifica metodele şi instrumentele Comisiei Europene care sunt menite a sprijini guvernele naţionale ale Deceniului implicate în atingerea obiectivelor Deceniului ca şi rpoiect internaţional.

La reuniune au mai participat oficiali ai Comisiei Europene, reprezentanţii celor nouă guverne ale statelor membre în Deceniul de Incluziune a Romilor, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale precum şi activişti ai societăţii civile.

În deschiderea reuniunii au fost ţinute alocuţiuni de către următoarele personalităţi: Dl. Vladimir Spidla - Comisarul European pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Şanse Egale, Dl. Marko Bela - Ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene din cadrul Guvernului României şi D-na Mariea Ionescu – Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi, Coordonator naţional al Deceniului în România.

Principalele mesaje lansate in cadrul conferinţei au fost următoarele:

Dna Mariea Ionescu a condus lucrările conferinţei, subliniind importanţa sprijinului moral afirmat de Comisia Europeană în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor Deceniului de Incluziune a Romilor prin intermediul instrumentelor

financiare ale Uniunii: fondurile de pre şi post aderare.Un alt punct important al mesajului Doamnei Mariea Ionescu s-a referit la expertiza tehnică a reprezentanţilor Uniunii Europene, la capacitatea de lobby dar şi la necesitatea utilizării instrumentelor Uniunii Europene în plan naţional, considerate

elemente cheie pentru realizarea obiectivelor Deceniului de Incluziune a Romilor.

Dl Marko Bela (a se vedea anexa 4) a subliniat importanţa definirii unui cadru comun de

31

lucru, necesar pentru a ameliora condiţiile de viaţă ale romilor din Europa Centrală, cu scopul reducerii decalajele existente între populaţia de romi şi populaţia majoritară. În cadrul acestei abordări comune, responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ar trebui să cadă în sarcina fiecărui stat membru participant la Deceniul de Incluziune a Romilor, pe ale cărui teritorii locuiesc romi, succesul acestui efort însă depinzând de coordonarea tuturor statelor membre printr-un act de solidaritate a acestora. De asemenea, domnia sa a menţionat faptul că problemele cu care minoritatea roma se confruntă (nu numai probleme sociale, dar şi etnice şi culturale) va trebui să fie abordate simultan atât la nivel de individ, cât şi la nivel de comunitate, rezolvarea acestor probleme într-o manieră durabilă nefiind posibilă fără participarea directă a etnicilor romi la procesul de luare a deciziilor privind proiectele care se adresează lor. De asemenea, Dl. Marko Bela a mai menţionat realizările României pe perioada asigurării Preşedinţiei Deceniului şi a subliniat valoarea adăugată dată de faptul că o bună integrare a „Deceniului” în proiectele Comisiei Europene l-ar include în politică de viitor a UE.

La rândul său, comisarul european Dl Vladimir Spidla a apreciat faptul că incluziunea socială a romilor constituie una din principalele probleme ale Europei contemporane, dată de faptul că fenomenul de marginalizare cu care acesta minoritate încă se confruntă

persistă din moment ce măsurile economice adoptate de guverne de-a lungul perioadei de tranziţie au afectat profund aceasta minoritate comparativ cu populaţia majoritară. De asemenea, Dl. Vladimir Spidla a reliefat faptul că rezolvarea problemelor romilor ca şi grup social dezavantajat ar trebui abordată într-o maniera coerentă, continuă, integrată, a mai multor domenii de intervenţie: educaţia, sănătatea, angajarea, participarea la viaţă socială, locuirea şi că rezolvarea acestor probleme va trebui să reprezinte un obiectiv comun al instituţiilor UE, al autorităţilor naţionale şi locale, precum şi al societăţii civile.Dl. Vladimir Spidla a subliniat faptul că executivul UE nu are competenţă de a realiza incluziunea socială a romilor, aceasta

32

constituind o preocupare a Guvernelor naţionale. Totuşi, executivul UE îndeamnă Guvernele naţionale să-şi armonizeze politicile naţionale cu cele ale UE, referitor la următoarele aspecte: promovarea drepturilor colective ale minorităţilor naţionale, prevenirea şi combaterea discriminării, accesul pe piaţa forţei de muncă, promovarea măsurilor afirmative şi a unor politici sociale privind grupurile dezavantajate social. Aceste măsuri pot fi co-finanţate prin Fondul Social European şi prin Fondul de Dezvoltare Regională.

D.6.2 Rapoartele privind stadiile de implementare ale Planurilor Naţionale de Acţiune ale Deceniului

Reprezentantul Bulgariei a reafirmat susţinerea necondiţionată pe care guvernul ţării o acordă acestui proiect internaţional prin numirea unui Coordonator naţional al Deceniului, prin preluarea pentru un an - de la 1 iulie 2006 – 30 iunie 2007 - a Preşedinţiei Deceniului de la partea română şi prin instituirea Directoratului pentru Politici Demografice, Investiţii sociale şi oportunităţi egale din cadrul Ministerului Muncii şi al Politicii Sociale ce se ocupă, printre altele, şi de elaborarea de politici de integrare a romilor. Referitor la stadiului elaborării planului naţional de acţiune Bulgaria a luat următoarele măsuri: în planul educaţional s-a înfiinţat un Centru educaţional de integrare a elevilor şi studenţilor din comunităţile interetnice precum elaborarea, sub supervizarea Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, a planurilor şi strategiilor locale de integrare a elevilor din aceste comunităţi, iar Ministerul Muncii şi al Politicii Sociale a implementat un program social pilot în şcoli, de pe urma cărora beneficiază cca. 200 de copii, în majoritate romi; în plan cultural, Ministerul Culturii a înfiinţat Centre de informare Culturală pentru Romi iar în planul sanitar au fost pregătiţi 51 de mediatori sanitari romi care au fost angajaţi printr-un alt program intitulat “De la Ocrotire Socială la Ocupare Profesională” cu scopul de a face din această ocupaţie una permanentă, plătită din bugetele locale, profesiunea de mediator sanitar fiind deja recunoscută în Bulgaria; în sectorul ocupaţiei profesionale se prevede integrarea în 2006 pe piaţa muncii a 16500 de persoane de etnie roma, organizându-se şi 10 târguri de locuri de muncă pentru romi precum şi 88 de întâlniri între oficiali şi lideri

33

informali ai romilor cu scopul găsirii de soluţii în planul ocupaţional; în planul transversal al discriminării se ţin cursuri săptămânale cu tematica “Munca de poliţie în comunităţile interetnice”; în planul locuinţelor şi al infrastructurii în luna martie a fost adoptat un Program Naţional de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit pentru romii din Bulgaria pentru perioada 2005-2015, iar în 50 (din totalul de 60 de localităţi) cu mai mult de 10% populaţie de origine Roma s-au elaborat planuri de dezvoltare a infrastructurii locale iar, în final, în cadrul Ministerului Muncii şi al Politicii Sociale se preconizează înfiinţarea unui Consiliu pentru integrarea Romilor.

Reprezentantul Muntenegrului, un stat prospăt pe harta lumii, a estimat numărul romilor din ţara sa la cca. 20 000 de persoane, deşi la ultimul recensământ s-au declarat doar 2061 de persoane ca fiind de origine Roma. Planul de acţiune naţional este bazat pe documente strategice, elaborate cu sprijin internaţional şi cu societatea civilă. Guvernul Muntenegrului a numit un Coordonator Naţional al Deceniului, pe dl Remyija Ademovic, reprezentantul guvernului la această reuniune şi autorul alocuţiunii. Pe cel patru domenii de intervenţie ale Deceniului, situaţia în Muntenegru se prezintă astfel: în plan educaţional, numărul elevilor romi înscrişi şcolarizaţi s-a dublat în ultimii trei ani, cadrele didactice şi conducătorii instituţiilor de învăţământ participă la cursuri de pregătire şi seminarii, rechizite şi cărţi au fost oferite celei mai mari părţi a populaţiei şcolare de origine Roma, pe ansamblu atingându-se un nivel înalt de socializare şi al integrării şcolare a populaţiei de etnie roma; în domeniul ocupării profesionale, oficiile pentru muncă şi ocupare profesională din Muntenegru vizează, prin politicile lor, creşterea gradului de ocupare profesională a populaţiei de etnie Roma, totuşi existând nevoia unei evaluări reale a dimensiunii grupului ţintă; în domeniul sanitar s-a pledat pentru principiul de mainstreaming, fiecare cetăţean având acces egal la serviciile publice de sănătate, dar s-a reafirmat necesitatea targeting-ului prin elaborarea unui program naţional special pentru romi iar în privinţa locuinţelor s-au recunoscut condiţiile mizere de locuit ale acestora şi se mizează că planurile de acţiune vizând habitaturile vor avea un impact implicit asupra condiţiilor de locuit ale romilor. În final reprezentantul Muntenegrului i-a făcut apel la sprijin financiar internaţional pentru susţinerea planurilor naţionale ale Deceniului.

34

Prezentarea Ungariei a adus în discuţie un scurt istoric al construcţiei instituţionale menite să sprijine elaborarea şi implementarea Planului Naţional de Acţiune, incluzând şi detalii financiare. Un prim draft al Planului Naţional a fost elaborat de un Grup Naţional de Lucru ce includea reprezentanţi ai ministerelor, ai Auto-Guvernării Roma şi al ong-urilor rome. În vara anului 2005 au avut loc consultări regionale şi naţionale ce au reunit 700 de participanţi. Planul urmează să fie legiferat la fiecare doi ani printr-un decret guvernamental iar bugetul pe perioada 2007-2009 a fost deja detaliat. Un for civil va evalua anual îndeplinirea sarciniilor şi obiectivelor din Plan. Proiectele aflate deja în desfăşurare pe Planul Deceniului vizează sectoarele: locuinţe având aprobate 3,2 mil. Euro pe 2005 şi 3,08 mil. Euro pe 2006; al desegregării educaţionale cu 0,5 mil. Euro, al şanselor egale, al burselor şcolare pentru romi – 23 000 de şcolari în 2005 au beneficiat de 2,2 milioane Euro-, campanii antidiscriminare Phare de 2 milioane euro în perioada 2004-2006 şi o campanie de comunicare pe Deceniu de 60 000 mii de Euro. Bugetul naţional maghiar destinat Decadei este de cca. 80 de milioane Euro destinat acţiunilor de tip targeting dar valoarea acţiunilor pe mainstreaming (abordări teritoriale, politici ocupaţionale pe termen lung, persoane locuind ăn microregiuni dezavantajate) este greu de estimat. Planurile Naţionale de dezvoltare (2004-2006 şi 2007-2013) finanţate din fonduri structurale influenţează şi ele pozitiv acţiunile de tip mainstreaming.

Reprezentantul Slovaciei a prezentat principalele programele şi proiecte implementate pe cele 4 domenii de intervenţie ale Deceniului: în domeniul sanitar au fost prezentate programul PHARE de îmbunătăţire a accesul la serviciile de sănătate prin angajarea a 40 de activişti sanitari în 59 de localităţi, prin înfiinţarea unor centre sanitare în 9 localităţi şi a unor unităţi medicale mobile pentru aşezările izolate, precum şi un program de deratizare şi de dezinfecţie în 50 de localităţi din Slovacia de Est.; în domeniul educaţiei s-au prezentat programele PHARE

35

şi REF privind reforma sistematică a sistemului educaţional, programe privind desegregarea şi adoptarea în curricula şcolară a unor elemente privind literatura romilor şi limba Romani, precum şi înfiinţarea la Nitra a unui Institut de Romologie şi a unei Centru Educaţional Rom la Prešov şi acordarea de burse de către Ministerul muncii şi de către Plenipotenţiarul pentru Comunităţile de romi; în domeniu locuinţelor, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale a contractat lucrări de construcţie a aşezărilor pentru romi după algoritmul: 80% granturi pentru construcţii, 20% prin participarea a beneficiarilor prin muncă precum şi implicarea municipalităţii prin asigurarea terenului şi asigurarea documentaţiei pentru construcţii iar Plenipotenţiarul pentru Comunităţile de Romi a acordat o Schema de granturi pe perioada 2003-2005, de asemenea s-au efectuat acţiuni de advocacy pentru persoanele evacuate etc.; în domeniul ocupării, Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale şi Familiei vizează acţiuni privind egalitatea de şanse, creşterea gradului de ocupare în comunităţile cele mai dezavantajate şi un program de Muncă Socială în Comunitate printr-un Fond de Dezvoltare Socială, fondurile europene EQUAL joacă şi ele un rol important prin micro-creditelor şi de întreprinderi sociale.

Prezentarea României a vizat în special ideea strângerii legăturii între Comisia Europeana şi Deceniu. S-au analizat totodată posibilităţile de finanţare ale Planurilor Naţionale de Acţiune ale Deceniului prin contribuţiile din bugetele naţionale (Inclusiv prin Fondul Fiduciar) în cazul tuturor statelor dar şi prin intermediul programelor PHARE pentru statelor candidate sau în curs de aderare, al fondurilor structurale în cazul statelor membre UE şi al altor fonduri (grant-uri sau împrumuturi acordate de instituţii financiare internaţionale). S-a analizat şi paleta de politici publice pentru romi în Româia şi conexiunile cu fondurile ce finanţează aceste politici publice. Legislaţia cadru europeană precum şi instrumentele financiare internaţionale ce au legătură cu Deceniul au fost trecute în revistă iar, ca şi concluzii, prezentarea delegaţiei române a reafirmat necesitatea sprijinului politic pentru Deceniu, necesitatea finanţării unor măsuri privind prioritar pe romi, o includere a romilor în toate politicile sociale europene vizând dezvoltarea socială a statelor şi o eventuala creare o unui grup task-force care sa includă membri ai Direcţiei pentru Muncă, Afaceri Sociale şi Şanse Egale al Comisie Europene, Coordonatorii Naţionali ai

36

Deceniului, reprezentanţi ai ong-urilor rome etc. cu scopul de a armoniza politicile europene cu cele naţionale în domeniu.

D.6.3 Sesiunea „Mainstreaming şi Targeting”

Conceptul de mainstreaming a fost dezvoltat de mişcarea feministă şi este adus mereu in discuţie tocmai pentru a stabili, în contextul egalităţii de şanse, poziţia grupurilor dezavantajate. Mainstreaming-ul orientează pe cei care lucrează în elaborarea politicilor publice, spre evidenţierea grupurilor defavorizate (targeting) când beneficiarii se pot aproxima cantitativ, ca şi grup afectat de un anumit context (inegalitate socială), propunând ca, de la elaborare şi până la evaluarea politicii, să se aibă în vedere diferitele interese ale grupului, profilul grupului căruia i se adresează politica şi stadiul de dezvoltare în care se afla grupul. Abordarea de tip targeting ne asigură de participarea grupului, în cazul nostru al romilor, la toate nivelurile, de la consultare la implementare şi evaluare, de aceea este indicat ca de cele mai multe ori să ne concentrăm pe integrarea măsurilor (de tip targeting) ţintite într-un cadru mainstreamnig.Luate în considerare sistematic în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor, cele două abordări mainstreaming şi targeting pot fi constructive şi se pot realiza în acelaşi timp, cu beneficii mai mari, dacă ţinem cont de diferenţe şi de specificul fiecărui grup, încă din faza de programare a politicilor.Cele două concepte nu se exclud unul pe celălalt, trebuie însă identificată clar limita dintre cele două abordări mainstreaming şi targeting, tocmai fiindcă ele sunt foarte apropiate. Nu putem vorbi de politici mainstreaming fără a avea voinţa politică, în timp ce voinţa politică de cele mai multe ori nu este prezentă deoarece nu se cunosc nevoile specifice ale grupului dezavantajat. Este de datoria noastră sa atenţionăm guvernele, instituţiile şi agenţiile că în elaborarea politicile publice, pentru a acoperi nevoile grupurilor dezavantajate, trebuie să fie consultaţi toţi actorii sociali implicaţi în această problematică. În ceea ce priveşte armonizarea şi complementaritatea planurilor de acţiune ale Deceniului, este necesară continuarea consultărilor cu guvernele statelor membre în Deceniu, astfel

37

încât politicile publice adresate romilor sa fie alcătuite din măsuri ţintite într-un cadru de mainstreaming activ.

D.6.4 Prezentările oficialilor UE

Dl Peter Ungar de la Direcţia de Dezvoltare Regională, a vorbit despre politica de coeziune a UE şi despre ciclul planificării şi programării, despre cadrul strategic de referinţă şi despre programele operaţionale, despre principalele direcţii strategică de dezvoltare regională ale UE, despre infrastructura de sănătate, despre investiţiile publice şi comunitare în acest domeniu, despre politica de coeziune a UE pe perioada 2007-2013 etc. prezentând şi două studii de caz pe proiecte de sănătate finanţate din Fondurile Structurale in Italia şi în Ungaria.

D-na Rachel Lancry de la Direcţia Dezvoltare Regională a prezentat posibilităţile de finanţare a activităţilor de antreprenoriat pentru romi, justificând focusarea pe acest domeniu prin ghidarea tradiţională a Fondurilor Structurale pe grupurile

dezavantajate, prin moto-ul doctrinei Strategiei de la Lisabona, dezvoltare şi locuri de muncă, prin discuţiile avute de către comisarii europeni cu personalităţi precum dl. George Soros în urma cărora s-a ajuns la concluzia ca romii sunt buni antreprenori, şi prin experienţă Institutului pentru o Societate Deschisă ce a finanţa programe de susţinere de micro-întrepinderi în state din Europa Centrală şi de Est. Astfel, deşi mai există bariere legate de accesarea finanţărilor, de consultanţă etc., nu se poate găsi un motiv plauzibil pentru care romii să nu contribuie la activităţi de creare a noi locuri de muncă şi deci la a contribui la dezvoltarea economică.

38

Fondurile de dezvoltare regionale ale UE pot contribui la aceasta prin expertiza anterioară, micro-credite, accesul la sprijin şi consultanţă şi creşterea conştientizării. Acest tipuri de sprijin pot fi incluse în exerciţiul financiar 2007-2013 prin includerea lor în programe, prin includerea referirii la grupul ţintă romi şi, o dată aceasta realizată, prin aplicarea la programe de către cei interesaţi. Concluzii: Romii au probleme dar au potenţial iar Fondurile de Dezvoltare regională pot ajuta romii să-şi valorifice acest potenţial.

D-na Catherine Magnant de la Direcţia Ocupare a prezentat Programul “Anul 2007 – An European al Şanselor Egale pentru Toţi – Spre o Societate Dreaptă”. Obiectivele acestui program sunt creşterea nivelului de conştientizare în sânul opiniei publice asupra beneficiilor pe care o societate ce oferă şanse egale tuturor, indiferent de sex, orientare sexuală, vârstă, origine etnică sau rasială, dizabilităţi, religie sau convingeri religiose le poate oferi precum şi punerea în valoare a beneficiilor pe care diversitatea ca şi sursă de vitalitate socio-economică în Europa le poate aduce. Acest eveniment a fost iniţiat din cauza transpunerii şi a implementării greoaie în sistemele legislative naţionale a legislaţiei comunitare în domeniul combaterii discriminării. Programul va aborda de asemenea chestiuni legate de gender, şi se va baza valorile legate de drepturile omului, reprezentare, recunoaştere şi respect în prevenirea şi în lupta împotriva discriminării. Bugetul total al proiectului este de 15 milioane de Euro şi va viza acţiuni atât la nivel naţional cât şi la nivel naţional în urma cărora, printre altele, statele să implementeze mai bine legislaţia antidiscriminare iar marele public să-şi cunoască mai bine drepturile şi obligaţiile.

Dl Colin Wolfe de la Direcţia de Dezvoltare Regională a Comisiei a prezentat integrarea problematicii romilor în liniile directoare ale politicilor sociale europene cu referire la Agenda Lisabona, legislaţia europeană anti-discriminare, planurile naţionale de Acţiune ale

deceniului şi fondurile naţionale şi internaţionale. Abordarea problematicii romilor ar include planificarea pentru ei şi alături

39

de ei a intervenţiei în domenii finanţate de UE şi sensibile pentru romi precum: ocuparea profesională, tineretul, educaţia, inserţia profesională, antreprenoriatul, locuinţele, securitatea şi justiţia, campaniile de conştientizare, sănătatea, habitatul, antidiscriminarea etc. Chiar în această perioadă în statele membre şi cele în curs de aderare se finalizează detaliile programării financiare 2007-2013 prin deja Cadre Naţionale Strategice de Referinţă şi finalizarea şi negocierea fondurilor structurale ale UE accesibile prin intermediul Programelor Operaţionale dându-se exemplul Slovaciei ce a instituit un Comitet al Romilor pentru monitorizarea fondurilor structurale. Proiectele vizând implicit minoritatea roma vor trebuie bine gândite prin acordarea de sprijin şi consultanţă în conceperea acestora şi în încheierea de parteneriate etapă urmată de întocmirea proiectelor şi de selectarea lor. Toate vor avea ca şi scop îmbunătăţirea situaţiei sociale a romilor şi a condiţiilor lor de dezvoltare economică a romilor. Într-o altă prezentare, domnul Wolfe a vorbit despre locuinţe şi infrastructură, domenii ce ar trebui să fie trate la pachet de către muncipalităţi şi în contextul actorilor regionali şi naţionali implicaţi în strategia de locuinţe, strategia trebuind să aibă în vedere toate variabilele de mai sus: ocuparea profesională, tineretul, educaţia, inserţia profesională, antreprenoriatul, locuinţele, securitatea şi justiţia, campaniile de conştientizare, sănătatea habitatul, antidiscriminarea etc. şi, totodată, să ţină cont de gradul de integrare optim al comunităţilor la care se doreşte să se ajungă fără a se ajunge la nerespectarea dorinţelor comunităţii.

D.6.5 Remarcile finale

În încheierea reuniunii, Dl. Nikolaus Van der Pas, Director General în cadrul Direcţiei Ocupare, Afaceri Sociale şi Şanse Egale a subliniat interesul Comisiei Europene şi suportul financiar destinat promovării unor activităţi de prevenire şi combatere a discriminării etnice faţă de populaţia romă şi în special a creşterii accesului populaţiei de romi pe piaţa muncii, prioritate amintită în

40

discursul său şi de către Dl Comisar Vladimir Spidla, care reafirmă angajamentul CE pentru acţiunile antidiscriminare şi suportul financiar acordat activităţilor din acest domeniu. Domnul Van der Pas a reafirmat disponibilitatea Comisiei pentru orice formă de colaborare cu toţi parteneri care pledează pentru aceeaşi cauză - stoparea discriminării.Comisia sprijină şi poate sprijini mult mai multe activităţi, dar asta nu poate avea un succes decât aplicând sprijinul Comisiei Europene într-un context concret, bine definit de către viitoarele state membre şi cu participarea tuturor actorilor implicaţi spre o societate incluzivă.Instrumentele financiare ale Comisiei Europene sunt fondurile structurale, aplicate în strânsa colaborare cu Comisia Europeană dar mai ales cu statele membre şi organizaţiile care se ocupa de această problematică. Abordarea incluzivă a Comisiei face referire la o planificare comuna şi scopul ei este de trecere de la acţiune individuală la acţiune comună prin abordarea fondurilor structurale în cadrul strategiilor naţionale ale statelor membre şi a Planurile operaţionale sectoriale.Comisia Europeană face apel la Statele Membre să ofere atenţie etniei romilor în cadru strategiilor şi planurilor naţionale, atât ca răspuns la nevoile prioritare ale acestora şi includerea lor în societate, cât şi pentru a ne atinge scopul întregii Uniuni.O alta problemă, la nivelul Uniunii Europene, este dezvoltarea demografică care are ca şi consecinţe faptul că un procent mic de populaţie tânăra trebuie să susţină un procent tot mai mare de populaţie în vârsta. În acest context este important includerea în societate, şi mai ales pe piaţa muncii, a tuturor resurselor umane, să promovarea plasării acestei forţe de muncă şi fructificarea potenţialului ei productiv.Domnul Nicholas Van der Pas a mulţumit Agenţiei Naţionale pentru Romi care au făcut posibilă această întâlnire şi a făcut fac un apel tuturor celor interesaţi, ONG-uri active şi instituţii implicate de a face eforturi comune în această cauză.

D.6.6 Chestiuni de interes general dezbătute în cadrul conferinţei

Nevoia soluţionării problemelor Romilor ocupă un loc de vărf în Agenda de Lucru a Comisiei Europene dar în cadrul acestei abordări statele naţionale sunt cele care trebuie să preia iniţiativa şi să propună proiecte de acţiune comună.

41

Executivul Uniunii (Comisia Europeană) a manifestat deschidere pentru ideea susţinerii acţiunilor desfăşurate în cadrul “Deceniului”, avându-se în vedere compatibilitatea acestor acţiuni cu politicile sectoriale ale UE (de ex. Politica socială, cea în domeniul sănătăţii, al educaţiei etc.);

S-a subliniat faptul că angajamentul Comisiei Europene de a sprijini statele membre ale Deceniului pe linia prevenirii şi a combaterii discriminării cu care se confruntă minoritatea Roma, categorie de cetăţeni care, potrivit opiniei executivului UE va trebui să constituie o prioritate de vârf în campania anti-discriminare;

Comisia Europeană poate aduce o contribuţie ca valoare adăugată la acest efort avându-se în vedere că statele naţionale membre, în special acelea cu un număr însemnat de populaţie Roma, îşi aduc contribuţia într-o manieră sustenabilă;

În această privinţă, executivul UE face apel la toate aceste state să acorde o atenţie deosebită importanţei acestei categorii de cetăţeni – Romii – în elaborarea documentelor strategice de planificare menite să acceseze fonduri (bugete naţionale şi fonduri UE) precum şi cazul documentelor menite să contribuie la dezvoltarea socială a romilor, în general. Mai mult, Comisia promovează utilizarea fondurilor structurale, accesibile după aderarea la UE pentru ameliorarea şi facilitarea incluziunii minorităţilor pe piaţa forţei de muncă;

Comisia Europeană va putea finanţa proiecte sectoriale în domeniul locuinţelor pentru Romi (nu construcţia caselor în sine ci, mai degrabă, utilităţile necesare), multe dintre aceste proiecte nefiind încă desfăşurate datorită statutului incert al drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe care locuiesc romii;

În domeniul educaţiei (considerat ca fiind cel mai bun mijloc de includere socială dar, în acelaşi timp, ca un domeniu care poate perpetua excluderea socială), Comisia Europeană, nu are în vedere finanţarea de activităţi specifice pentru romi ci sprijinul financiar pentru diverse proiecte ce ar putea afecta pozitiv această minoritate. Accentul se va pune pe educaţia pre-şcolară şi pe creşterea calităţii educaţiei;

Preşedinţia românească a Deceniului a propus ca în fiecare stat membru, participant la Deceniu, să se constituie un corp consultativ (task force: constituit din experţi romi şi ne-romi) menit să sprijine autorităţile naţionale competente în

42

implementarea planurilor naţionale de acţiune adiacente Deceniului;

Banca Mondială va administra Fondul Fiduciar alocat Deceniului, va finanţa asistenţă tehnică pentru proiectelor elaborate în domeniu, seminarii şi alte acţiuni menite să promoveze dialogul romilor cu majoritatea populaţiei şi cu autorităţi. Bulgariei, Serbiei şi Muntenegrului li s-a cerut să încheie cu Banca Mondială acordurile de susţinere a Fondului Fiduciar, un instrument la care, până acum, doar Croaţia şi-a plătit contribuţia naţională;

• În cazul României, în perioada 2001- 2003, au fost desfăşurate un număr de 26 de proiecte specifice în sprijinul comunităţilor de romi, proiecte finanţate prin asistenţă PHARE (2/3) şi co-finanţate din bugetele naţionale şi locale. Majoritatea acestor fonduri (1/3) au vizat proiecte din domeniul educaţional (reabilitare şi dotare de şcoli, editarea şi tipărirea de manuale şcolare etc.) şi doar 10% (un procent evaluat de UE ca insuficient) în proiecte vizând integrarea (reinserţia) romilor pe piaţa muncii. Din bugetul Programului Multianual PHARE 2004-2006 sunt stipulate fonduri substanţiale începând cu anul 2006

D.7.7 Concluziile Reuniunii

Principalele câştiguri al acestei reuniuni constau în

creşterea nivelului de implicare a Comisiei Europene în paşii

naţionali meniţi să îmbunătăţească situaţia minorităţii Roma şi

să reafirme rolul Comisiei Europene în cadrul Deceniului de

Incluziune a Romilor, lucru dovedit atât prin angajamentele

repetate făcute de oficiali importanţi din cadrul Comisiei cât şi

numărul mare de reprezentanţi la cel mai înalt nivel ai

executivului UE care au participat la această întâlnire.

Prezentările oficialilor UE şi-au adus contribuţia la clarificarea

unor chestiuni privind procedurile tehnice ale UE privind

accesarea fondurilor structurale şi care se concentrează pe

43

anumite proiecte menite să contribuie la îmbunătăţirea vieţii

economice şi sociale.

Putem considera ca acest eveniment a încununat cu succes

mandatul Preşedinţiei României în cadrul programului Deceniul

de Incluziune a Romilor.

D.7 Predarea Preşedinţiei Deceniului de Incluziune a Romilor

În data de 4 aprilie, la Palatul Naţional al Culturii din Sofia, Bulgaria, a avut loc ceremonia de predare a Preşedintiei „Deceniului de Incluziune

Socială a Romilor 2005-2015”, deţinută de România în perioada iulie 2005-iulie 2006. Delegaţia României a fost condusă de Dna Mariea Ionescu, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi. Din partea Bulgariei, la ceremonie au participat Preşedintele Bulgariei, Dl Georgi Parvanov, Primul Ministru al Bulgariei, Dl Sergey Stanichev, şi Vice Ministrul în cadrul Ministerului Muncii şi Politici Sociale, coordonator al Deceniului, Dl Yavor Dimitrov.

Reprezentarea Bulgariei la acesta ceremonie a fost una la cel mai înalt nivel ceea ce dovedeşte că există toate premizele pentru continuarea cu succes a activităţilor Deceniului sub Preşedinţia bulgară a Deceniului În cadrul ceremoniei preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi precizat că "Deceniul de Incluziune a Romilor poate fi caracteriazat ca un deceniu al solidarităţii sociale în Europa Centrală şi de Est, necesară incluziunii sociale a romilor, reducerii semnificative a decalajelor istorice de dezvoltare socio-economice care despart

44

populaţia romă de restul cetăţenilor." Provocările preşedinţiei Bulgariei, aşa cum reies ele din discursul preşedintelui ANR, constau atât în coordonarea iniţiativei Deceniul de Incluziune a Romilor în cele 9 state, stabilirea unor priorităţi clare cât şi continuarea unor idei lansate de Preşedinţia României. Una dintre aceste idei, lansată de România la reuniunea CIC de la Bruxelles este aceea a formării unui Task Force, care să ofere asistenţă şi suport ţărilor membre în Deceniu, dar mai ales care să asigure metoda deschisă de coordonare a iniţiativei, în cele 9 ţări.

În finalul discursului, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi şi-a arătat disponibilitatea de a continua dialogul cu ţara vecină, cu atât mai mult în această perioadă de intesificare a eforturilor de integrare în Uniunea Europeană, reafirmând Doamna Ionescu a afirmat, totodată, deplinul sprijinul şi totala disponibilitatea pe care România le manifestă pentru a ajuta statul vecin în ducerea la bun sfârşit a mandatului său în deţinerea Preşedinţiei Deceniului pe perioada 2006-2007.

E. Realizările Preşedinţiei Româneşti, a Deceniului, Concluzii şi Repere pentru Viitor

Sub Preşedinţia Românească a Deceniului au fost redactate, dezbătute şi adoptate cele mai importante documente ale Deceniului: Termenii de Referinţă ai Deceniului şi Planurile Naţionale de Acţiune. Prin aducerea la aceeaşi masă a diverşilor actori: guverne naţionale, reprezentanţi ai romilor (inclusiv ai femeilor tinerilor romi) şi ai organizaţiilor internaţionale (ong-uri şi donatori internaţionali de prestigiu) se dovedeşte importanţa internaţională deosebită acordată Deceniului şi voinţa politică a tutror statelor membre participante de a aborda mai coerent şi la un nivel avansat, problemele cu care se confruntă romii.

Sprijinul financiar al Deceniului realizat din Fondul Fiduciar (înfiinţat, de asemenea, tot pe perioada Preşedinţiei Româneşti) căruia i se alătură alocările de la bugetele naţionale pentru implementarea planurilor Naţionale de Acţiune şi sprijinul financiar acordat de instituţiile financiare internaţionale toate

45

constituie combustibilul care fac din Deceniu un proces dinamic.

Introducerea problematicii media ca şi temă transversală a Deceniului alături de problematica ridicată de gen (gender), sărăcie şi discriminare a avut loc tot sub Preşedinţia Românească

În domeniul sănătăţii, stabilirea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a activităţii mediatorilor sanitari (a cărui principii ar putea fi extinse, în viitor, şi la celelalte domenii de intervenţie: locuire, ocupare profesională şi educaţie) s-ar putea dovedi un instrument util în evaluarea şi cuantificarea rezultatelor Deceniului în plan practic

Crearea unor grupuri de intervenţie (de tip task-force) pentru diversele domenii de intervenţie şi abordările bilaterale a diverselor chestiuni s-ar putea dovedi utile pentru toţi partenerii implicaţi în Deceniu: state membre, organizaţii internaţionale, organizaţii ale romilor şi organizaţii internaţionale.

În viitor, Deceniul va trebui să înfrunte diverse provocări apărute ca urmare a discrepanţelor dintre teorie şi practică, între voinţa politică de a lua anumite măsuri şi implementarea concretă a acestora, dintre problemele din ce în ce mai numeroase şi mai complexe ale romilor şi căile de abordare a acestora toate sub spectrul procesului de lărgire al uniunii Europene.

Au fost făcuţi deja primii paşi în implicarea Uniunii Europene în Deceniu dar aceştia vor trebui să fie urmaţi de alţii pentru conferi sprijin şi o dimensiune europeană eforturilor naţionale şi locale făcute pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor pe toata durata Deceniului.

46

Anexe

Anexa 1. Estimări oficiale şi neoficiale ale numărului de persone de etnie roma din ţările Europei Centrale şi de Est

Anexa 2. Discursul premierului Călin Popescu-Tăriceanu - Preşedinţia românească a „Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2006” - Întâlnirea Comitetului Internaţional de Coordonare

Anexa 3. Memorandumul ce stabileşte Priorităţile Preşedinţiei româneşti pentru Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015, Mandatul preşedinţiei şi Calendarul Activităţilor Internaţionale.

Anexa 4. Discursul Ministrului de Stat Markó Béla susţinut la Comitetul Internaţional de Coordonare al Deceniului de Incluziune a Romilor din Bruxelles, având ca subiect identificarea modalităţilor concrete pentru implicarea Comisiei Europene în programul Decada de Incluziune a Romilor

Anexa 5. Lista persoanelor de contact ale structurilor guvernamentale ale Statelor Membre partenere ale Deceniului, ale Organizaţiile Internaţionale partenere şi ale Tinerilor Lideri romi.

47

Anexa 1.Estimări oficiale şi neoficiale ale numărului de persone de etnie roma din ţările Europei Centrale şi de Est

48

Anexa 2. Discursul premierului Călin Popescu-Tăriceanu - Preşedinţia românească a „Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2006” - Întâlnirea Comitetului Internaţional de CoordonareBucureşti, 17 noiembrie 2005

"Stimată doamnă Anne de Ligne, Stimate domnule George Soros, Stimate domnule vicepreşedinte Shigeo Katsu, Stimaţi oaspeţi,

Vă urez bun venit la reuniunea Comitetului Internaţional de Coordonare a „Deceniului de Incluziune a Romilor”, desfăşurat sub preşedinţia României.

Aşa cum ştiţi România este prima ţară care asigură preşedinţia acestui Comitet. Acest lucru ne onorează, dar ne şi obligă. Îmi doresc sincer ca Decada Romilor să fie un succes, iar România să stabilească repere în acest domeniu.

Provocările pe care le va întâmpina proiectul "Decada Romilor" sunt complexe. Avem datoria să schimbăm mentalităţi învechite, care blochează comunicarea între oameni. Sunt mentalităţi care izolează oameni de diverse etnii, creează temeri şi discrepanţe. Avem datoria să scoatem o categorie socială din starea de vulnerabilitate în care se află încă.

Găsim soluţia la aceste probleme dacă ne întoarcem la două din valorile fundamentale ale unei democraţii: libertatea individului şi egalitatea de şanse.

Toleranţa şi acceptarea sunt forme pe care le îmbracă libertatea individului şi reprezintă valori pe care acest proiect le va promova.

Programele de incluziune socială care vor fi dezvoltate în cadrul Decadei Romilor vor avea rolul de a crea o egalitate de şanse pentru cetăţenii de etnie romă, în ceea ce priveşte accesul la educaţie,

49

accesul la servicii sociale şi medicale, accesul pe piaţa muncii, accesul la o locuinţă decentă.

Problematica romilor poate fi abordată cu succes dacă ne unim eforturile cât mai mulţi. Cred că ar fi bine ca în proiectele iniţiate în cadrul Decadei să fie implicată cât mai mult şi Comisia Europeană.

De asemenea, sper ca Fundaţia pentru o Societate Deschisă să continue să fie catalizatorul acestei cooperări şi că îşi va aduce contribuţia în special în proiecte pe următoarele domenii: - Promovarea pe scară largă a educaţiei privind toleranţa etnică; - Stimularea angajării persoanelor de etnie romă, stimularea creării de mici întreprinderi în zone cu comunităţi rome; - Programe de atragere a tinerilor către nivelurile superioare de educaţie. Consider că o atenţie specială ar trebui acordată atragerii către Facultăţile care pregătesc funcţionari pentru administraţia publică.

Prin dezvoltarea de programe concrete şi eficiente vom putea contribui în toate ţările care sunt parte a „Deceniului”, la consolidarea unei societăţi civile în care organizaţiile ce reprezintă interesele romilor să fie cât mai mult implicate, şi să consolidăm o veritabilă elită a acestei comunităţi. Liderii romi, în special noua generaţie, trebuie să facă parte din procesul de luare a deciziilor, dar şi să împartă responsabilitatea cu autorităţile centrale şi locale în respectarea şi aplicarea acestor decizii la nivelul comunităţii.

Vă asigur că Guvernul României susţine întru totul demersurile desfăşurate în cadrul „Deceniului”, lucru normal având în vedere faptul că respectă programul de guvernare.

De aceea, suntem una dintre primele ţări care va contribui la constituirea Fondului creat pentru sprijinirea Decadei de incluziune a romilor (Decade Trust Fund), administrat de Banca Mondială.

Dorim ca Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor să nu mai fie doar o colecţie de angajamente politice pentru a răspunde îngrijorărilor externe.

Ca Prim-Ministru am cerut ca noua Strategie ce va fi adoptată de Guvern să aibă ca priorităţi problema locuinţelor şi accesul la servicii de sănătate de calitate pentru comunităţile de romi. Este deosebit de important sprijinul financiar primit prin programele finanţate de Uniunea Europeană pe aceste domenii.

Dorim să atragem o mai mare susţinere pentru asemenea proiecte, mai ales după inundaţiile din acest an din România care au produs imense pagube şi au afectat în special comunităţile mai sărace.

50

Vrem ca noul dinamism de care dă dovadă în ultimele luni Agenţia Naţională pentru Romi să atragă şi implicarea mediului privat românesc şi o susţinere largă din partea întregii societăţi.

Vreau să precizez că Agenţia Naţională pentru Romi este condusă de un preşedinte provenit din cadrul comunităţii, fără afiliere politică, şi o felicit cu această ocazie pentru munca ei şi pentru dăruirea cu care lucrează.

În ceea ce priveşte combaterea discriminării – avem o structură deosebit de activă, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care semnalează cu competenţă posibile abuzuri sau practici contrare egalităţii de şanse. Am inclus în Boardul acestuia un reprezentant al minorităţii rome, un jurist deosebit de bun provenind de la o organizaţie a romilor.

Este un bun început, dar vreau ca tinerii romi să fie prezenţi în toate instituţiile publice, nu doar ca rezultat al acţiunii afirmative, ci mai ales ca rezultat firesc al competenţei şi priceperii lor.

Sunt absolut convins că acesta este posibilă. Iată, de exemplu, Chairman la Roma Education Fund este un tânăr din România, un excelent activist pentru drepturile tinerilor romi, Costel Bercuş.

România are o experienţă bogată în domeniul politicilor legate de romi. Decada Romilor ne va permite să împărtăşim din experienţa noastră cu celelalte ţări şi să ne coordonăm eforturile.

De aceea, ne-am propus să susţinem proiectul Centrului Regional de Politici şi Practici Educaţionale – iniţiativă a unor organizaţii ale tinerilor romi. Sperăm ca şi Roma Education Fund ca şi alte organizaţii să contribuie la succesul acestui proiect.

În încheiere, mulţumesc înalţilor reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, ai altor organizaţii, UNDP, USAID ţărilor partenere şi donatoare pentru contribuţia lor la proiectele dedicate îmbunătăţirii situaţiei romilor.

În mod special, doresc să îmi exprim aprecierea pentru contribuţia domnului George Soros, inspiratorul acestui proiect generos. De numele său se leagă o bună parte din identitatea democratică a ţărilor din fostul bloc comunist şi mare parte dintre speranţele celor care cred în libertate.

Vă doresc succes şi sper ca la finalul mandatului românesc să putem prezenta împreună un set de bune practici utile viitoarelor preşedinţii ale Deceniului de Incluziune a Romilor şi comunităţii roma din Europa Centrală şi de Sud-Est în general."

51

Anexa 3 – Memorandumul ce stabileşte Priorităţile Preşedinţiei româneşti pentru Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015, Mandatul preşedinţiei şi Calendarul Activităţilor Internaţionale

Bucureşti, 30 September 2005

APROB

PIMUL MINISTRU

Călin Popescu Tăriceanu

MEMORANDUM

De la: Dna MARIEA IONESCU – Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi

Către:Mr. MIHAI ALEXANDRU VOICU, Ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului României

Tema: Stabilirea priorităţilor României şi a calendarului activităţilor internaţionale aferente pentru perioada mandatului Preşedinţiei „Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015”

Priorităţile României pe perioada asigurării Preşedinţiei iniţiativei"Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 – 2015"

1. Delimitari conceptuale: mainstreaming si targetingLa nivel naţional ţi international există o întreaga dezbatere asupra temelor: mainstreaming şi targeting. Foarte multe ONG-uri şi instituţii internaţionale preferă notiunea de mainstreaming, în timp ce alţi finanţatori preferă ca romii să fie un grup ţintă bine focalizat pentru a le putea aloca mai bine resursele

52

financiare. România consideră ca aceasta este o abordare artificială şi contra-productiva. Cele două concepte nu trebuie privite ca fiind contradictorii ci mai degrabă, complementare. Această clarificare trebuie făcută în cadrul Deceniului, România fiind adepta menţinerii semnificaţiei iniţiale a termenului de incluziune socială, în sensul că problematica romilor trebuie să fie reflectată pe agenda fiecărei instituţii publice centrale ţi locale, în toate domeniile de activitate. Pe durata preşedintiei, România va pregăti un document ce va fi transmis tuturor participanţilor, va organiza un atelier de lucru în care se vor dezbate şi clarifica cele doua concepte si, mai ales, va decide care sunt cele mai bune modalităţi de implementare.

2. Informare şi comunicare: rolul mediaRomânia este convinsă că fără sprijinul mass media va fi foarte dificilă transformarea conceptului de incluziune socială a romilor în ceva substanţial şi usor de înteles, atât de populaţia de origine roma cât şi de populatia non roma, din ţările membre ale Decadei. Un atelier de lucru special va fi organizat pe durata preşedintiei României, ocazie cu care reprezentanţii massmedia vor dezbate căile de implicare a romilor în procesul media.

3. Diseminarea bunelor practici în Europa Centrala şi de EstEste binecunoscut deja faptul că unele ţări sunt mai avansate în raport cu celelalte state în anumite domenii de activitate ale Deceniului. Diseminarea informaţiilor concrete cu privire la realizarile acestora ar fi de un real folos pentru toate statele participante.Modele de bune practice propuse de România:- România îsi propune ca pe parcursul Deceniului să ofere celorlalte state informaţii despre mediatorii sanitari, iniţiativă care s-a dovedit a fi un succes pâna în prezent. Prin punerea la punct a serviciului mediatorilor sanitari se facilitează accesul la serviciile medicale pentru romii din localităţile în care există acesti mediatori.

4. Troika Decadei (transferul preşedinţiei de la o ţară la alta)Cu acordul guvernelor participante, exemplul Troikai (model ce funcţionează atât la nivelul OSCE, cât si la nivelul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene) poate fi de asemenea implementat pe durata desfăşurarii Deceniului de Incluziune a Romilor, pentru a pregati procesul de preluare a preşedinţiei de către ţara următoare. De asemenea, vor putea fi trase concluzii utile din experientele precedente.

5. Raportarea realizarilor Presedintiei RomâneLa sfârşitul preşedintiei, România va pregăti două rapoarte:- Unul despre progresele realizate în cele patru domenii ale Deceniului;- Un alt raport despre realizările obiectivelor asumate de România şi concluzii utile pentru viitor.Programul activitatilor internaţionaleProgramul asumat de România pe perioada asigurarii Preşedintiei Deceniului presupune organizarea unor activităţi pe plan naţional şi internaţional. Toate datele sunt provizorii, iar participanţii vor fi bine informaţi şi consultaţi înainte de a se stabili datele concrete.

53

Programul activitatilor internationaleProgramul asumat de România pe perioada asigurării Preşedintiei Deceniului presupune organizarea unor activităti pe plan naţional şi internaţional. Toate datele sunt provizorii, iar participantii vor fi bine informaţi si consultaţi înainte de a se stabili datele concrete.

Octombrie 2005 Preluarea atributiilor Deceniului de la Guvernul Ungariei;

Noiembrie 2005 Întâlnirea Comitetului International de Coordonare;Atelier de lucru: Romii si Media;

Decembrie 2005 Reuniune tematica: Rolul mediatorilor sanitari în comunitatile de romi;

Ianuarie 2006 Grupul de Lucru: Mainstreaming şi Targeting, aspecte complementare;

Februarie 2006 Raport Intermediar al Preşedintiei Deceniului;Martie 2006 Stabilirea Troikai;Aprilie 2006 Atelier de lucru tematic: Bune practici în statele

membre - educaţie/ locuri demunca/ locuire;Mai 2006 Raport final al Preşedinţiei Deceniului;Iunie 2006 Întâlnirea Comitetului International de Coordonare.

Având în vedere acestea, vă rugăm să aprobaţi priorităţile mai sus-menţionateşi a calendarului activităţilor internaţionale aferente pentru perioada mandatului Preşedinţiei „Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015”

Anexa 4. Discursul Ministrului de Stat Markó Béla susţinut la Comitetul Internaţional de Coordonare al Deceniului de Incluziune a Romilor din Bruxelles, având ca subiect identificarea modalităţilor concrete pentru implicarea Comisiei Europene în programul Decada de Incluziune a Romilor

Bruxelles, 12 iunie 2006-12-28

Domnule Comisar,Doamnelor şi Domnilor,

Ţin să mulţumesc în primul rând tuturor celor prezenţi la lucrările Comitetului Internaţional de Coordonare al Deceniului de Incluziune a Romilor, atât cu certitudinea că eforturile depuse de către noi toţi în acest program ne vor duce la atingerea obiectivelor iniţiale, cât şi cu speranţa că acestor eforturi li se vor alătura, în timp, toţi cetăţenii în parte al statelor noastre respective,

54

pentru a da un caracter durabil şi ireversibil rezultatelor pe care le-am obţinut până acum şi pe care le vom obţine în continuare.

Scopul acestui program internaţional este acela de a crea un cadru de lucru comun pentru acţiunile menite să îmbunătăţească situaţia romilor din Europa Centrală şi de Est. Cele nouă state care au ales să se implice în acest vast proiect cuprind regiuni care se confruntă cu probleme asemănătoare în ceea ce priveşte minoritatea romă. Responsabilitatea pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă a populaţiei roma este proprie fiecărui stat în parte dar reuşita acestui proces rezidă, în mare parte, în abordarea fenomenului în globalitatea sa prin acţiuni coordonate. În centrul acestui proiect, ca şi în inima proiectului european se află valoarea fundamentală a solidarităţii.

Deceniul incluziunii romilor răspunde nevoii de colaborare şi solidaritate în găsirea celor mai eficiente soluţii pentru ameliorarea sensibilă şi rapidă a situaţiei dificile cu care această comunitate se confruntă.

România continuă să depună eforturi considerabile pentru consolidarea şi aprofundarea rezultatelor incluziunii sociale a populaţiei roma. În acest sens, încercăm să impunem o linie de acţiune bazată pe trei principii care trebuie înţelese atât de decidenţii politici cât şi de societate în întregul ei: • în primul rând, acţiunile la nivel individual nu sunt suficiente ci este necesară o abordare la nivel de colectivitate; • în al doilea rând, trebuie înţeles că situaţia actuală a romilor, luată în ansamblul ei, nu este numai o problemă socială, dar şi una de ordin cultural şi etnic; • în al treilea rând, ţin să exprim ferma mea convingere că această problemă nu poate fi rezolvată în mod durabil fără o implicare activă a comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor, la toate nivelele.

Consider că aceste principii de ghidare a reducerii discrepanţei care există între cetăţenii de etnie roma şi cei ai populaţiei majoritare sunt în perfectă concordanţă cu obiectivele stabilite de Comisia Europeană în cadrul acţiunii anului 2007, an declarat prin decizia Consiliului şi al Parlamentului European din 2 iunie 2006 ca „Anul european al egalităţii şanselor pentru toţi”. De altfel, doresc să invit participanţii acestei manifestări să profite de această oportunitate pentru a gândi mecanisme şi acţiuni concrete pentru articularea acestui program internaţional cu programul Comisiei Europene.

Doresc să subliniez un aspect foarte important în ceea ce priveşte implicaţiile proceselor de tranziţie din Centrul şi Estul Europei. Populaţia roma a fost şi este în continuare expusă la cel mai înalt grad de risc de pauperizare în contextul acestor lungi ani de tranziţie, iar în ceea ce priveşte beneficiile creşterii economice şi a stabilităţii politice, minoritatea roma este cea care ajunge pe ultimul loc în clasamentul celor care profită de pe urma acestor realizări. Din aceste considerente, cred că avem nevoie de mai multe acţiuni concrete în acest proiect.

Deceniul de Incluziune reprezintă o abordare complexă a problematicii romilor, abordare care permite tratarea tuturor aspectelor cu care se

55

confruntă această etnie în ţările din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi educaţia, sănătatea, ocuparea, problema locuinţelor sau cea a discriminării. Deceniul de Incluziune reprezintă de asemenea un angajament politic asumat de către nouă guverne, de a reduce discrepanţele dintre populaţia de etnie romă şi populaţia majoritară, atât în viaţa economică cât şi în cea socială, prin implementarea de politici publice, măsuri, şi programe pentru ruperea lanţului vicios al sărăciei şi excluderii sociale.

În sensul responsabilităţii şi al voinţei politice de a ameliora considerabil situaţia populaţiei de etnie romă, România şi-a asumat primul mandat de preşedinte al Deceniului de Incluziune a Romilor şi astfel a dat un semnal clar de implicare în rezolvarea problemelor acestora. În această calitate, ea a avut de îndeplinit o misiune foarte importantă, aceea de a pune bazele colaborării între cele 9 state implicate în acest vast proces.

Cel mai important pas de până acum a fost făcut în cadrul primei întâlniri oficiale prezidate de România – prin adoptarea Termenilor de Referinţă ai Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015, după ce aceştia au fost timp de doi ani obiectul unui proces de consultări între cele nouă guverne implicate. Mai mult chiar, odată cu semnarea Termenilor de Referinţă, s-a înfiinţat un Trust Fund – ca şi contribuţie anuală din partea guvernelor, ceea ce constituie o dovadă clară a dorinţei de implicare activă în soluţionarea problemelor legate de minoritatea romă din ţările respective.

În această primă perioadă a Deceniului de Incluziune a Romilor am reuşit să identificăm o serie de principii, direcţii de urmat, instrumente de lucru, precum şi un cadru general care să ne ghideze activităţile.

Această acţiune pe care am început-o împreună se bucură nu numai de interesul societăţii civile şi a comunităţilor etnice direct implicate la nivel naţional, ci şi de sprijinul unor instituţii europene şi internaţionale cum ar fi Comisia Europenă, Consiliul Europei, Banca Mondială sau Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

Aş mai vrea să menţionez faptul că, din punct de vedere european, Deceniul de Incluziune a Romilor este de asemenea un exerciţiu de cooperare şi colaborare important în sensul în care reuneşte la aceeaşi masă atât state membre ale Uniunii Europene şi state candidate sau în curs de aderare, cât şi state care se află la începutul drumului integrării europene.

Doresc să închei această alocuţiune prin sublinierea valorii de solidaritate europeană, care trebuie să unească cetăţenii, administraţiile, oamenii politici şi societatea civilă dincolo de frontierele actuale ale Uniunii Europene. Ca o materializare a acestei solidarităţi, consider că acest proiect se poate înscrie cu succes ca o plus valoare adusă politicii de vecinătate a Uniunii Europene, căci fundamentul acestei politici rezidă în libertăţile şi drepturile fundamentale materializate în planuri de acţiuni concertate într-un mediu de multilateralism eficace.

56

57

Anexa 5. Lista persoanelor de contact ale structurilor guvernamentale ale Statelor Membre partenere ale Deceniului, ale Organizaţiile Internaţionale partenere şi ale Tinerilor Lideri romi.

A Reprezentanţi guvernamentali

N. crt Nume Poziţia Instituâia Ţara Tel/Fax/ E-mail

1 Maya Cholakova DirectorDirectorate on Ethnic şi Demographic Issues Bulgaria m.cholakova@government.Mg

2 Milena KlajnerHead, Office for National Minorities NC

Government of Republic of Croatia Croaţia milena.klajner@vlada.hr

3 Czeslaw WalekDirector, Office of the Council for Roma Community Affairs

Government of the Czech Republic

Republica Cehă walek@vlada.cz

4 Mabera Kamberi Assistant Minister Ministry of Labor şi Social PolicyFYR Macedonia mabera_k@yahoo.com

5 László TelekiState Secretary for Roma Affairs

Ministry of Youth, Family, Social Affairs şi Equal Opportunities Ungaria laszlo.teleki@meh.hu

6 Andor UrmosDirector of Roma Integration Department

Ministry of Youth, Family, Social Affairs şi Equal Opportunities Ungaria andor.urmos@meh.hu

7 Major BalázsFinancial Expert, Roma Integration Department

Ministry of Youth, Family, Social Affairs şi Equal Opportunities Ungaria major.Malazs@icsszem.hu

8Anne-Maria Cukovic

Assistant, Roma National Strategy Secretariat

Ministry of Human şi Minority Rights

Serbia şi Muntenegru roma@humanrights.gov.yu

9 Sofia DaskalovaCoordinator for International cooperation

Office of the Plenipotentiary of the Slovak Government for Roma Communities

Republica Slovacă sofia.daskalova@vlada.gov.sk

10 Masárová Eva Coordinator for Health field

Office of the Plenipotentiary of the Slovak Government for Roma Communities

Republica Slovacă eva.masarova@vlada.gov.sk

11 Mariea Ionescu State Secretary National Agency for Roma România

Tel: +4 021 211 30 37 Fax: +4 021 211 51 94 maria.ionescu@gov.ro

B. Reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale partenere

1 George Soros Chairman Open Society Institute

2 Calin Popescu-Tariceanu Prime-Minister Romanian Government

3 Shigeo Katsu Vice PresidentWorld Bank's Europe şi Central Asia Region

4 Renate Weber Presidential Councillor Romanian Presidency

5 Marko Bela State Minister Guvernul României

6 Anne de Ligne Head of the Phare Section European Commission Delegation

7 Soknan Han JungResident Representative of PNUD, România PNUD Regional Office

8 Christian Bodewig Human Development Sector UnitWorld Bank, Europe şi Central Asia Region

9 Andre Wilkens Director ISO - Budapest

10 Gheorghe Raducanu Board member European Roma şi Travellers Forum

11 Anthony LockettActing Head of Unit DG European Social Affairs European Commission

12 Annette Dixon DirectorWorld Bank's Europe şi Central Asia Region

13 Eva Schwebel Sector Manager, Projects Department Council of Europe Development Bank

14 Costel BercusChair of the Roma Education Fund Board Roma Education Fund

15 Nicolae Gheorghe OSCE/ODIHR councillor on Roma şi Sinti

OSCE Roma şi Sinti Contact Point for ODIHR

59

16 Erika AdamovaExpert,DGIII- Social Cohesion, Roma şi Travelers Division Council of Europe

17 Stephan Mueller International Consultant for the Roma Decade ISO

18 Valeriu Nicolae Deputy Director ERIO

20 Florin Moisa President Roma Center for the Roma Communities

21 Iulius Rostas Program Manager ISO - Budapest

22 Simona Lupu Task Manager European Commission Delegation

23 Isabela Mihalache Program manager ISO, Ungaria

24 Andrei IvanovPolicy Adviser, Department-Poverty reduction

PNUD Regional Support Center - Bratislava

25 Buzetzky Tunde Communications şi operations analyst World Bank's Slovakia country office

26 Richard Florescu Programme Coordinator World Bank's România country office

27 Valentina Petruş Program Manager ISO, Bratislava

60

C. Tineri lideri romi

1 Kalinka Vassileva Young Roma Leader

YRL (Young Roma Leader) Bulgaria kalina_ni@yahoo.com

2 Brigita BajricYoung Roma Leader YRL Croatia

Romi za Rome Hrvatske roma-for-roma@inet.hr

3 Gabriela HrabanovaYoung Roma Leader YRL Czech Republic hrabanova@athinganoi.cz

4 Nadir RedzepiYoung Roma Leader YRL

Republic of Macedonia khamnrp@mt.net.mk

5 Gyula VamosiYoung Roma Leader YRL Ungaria gyula@romadecade.org

6 Koka LjuanYoung Roma Leader YRL

Serbia şi Muntenegru ljuankoka@yahoo.com

7 Roman EstocakYoung Roma Leader YRL Slovakia romanestocak@pobox.sk

8 Catalin ManeaYoung Roma Leader YRL România manea_programe@yahoo.fr

9 Dezideriu Gergely Young Roma Leader YRL România dezideriu2@yahoo.com

10 Delia GrigoreYoung Roma Leader YRL România amareromentza@yahoo.com

11 Gruia BumbuYoung Roma Leader YRL România gruiabumbu2000@yahoo.com

12 Gelu DuminicaYoung Roma Leader YRL România gelu.duminica@agentiaimpreuna.ro

13 Ciprian NeculaYoung Roma Leader YRL România ciprian@mma.ro

61