Silvia Patrauleaclasa a IV-a BJudetul Maramures

Despre Maramures

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara.Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.

Obiceiuri si traditii

Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc. Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine.Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut.Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul, obiceiurile si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza Maramuresul. Cel mai bun mod de a afla despre cultura maramureseana este de a insoti satenii in plimbari pe ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite, pe muntii si vaile ce inconjoara satele.

Mestesuguri traditionale

La adpostul vilor umbroase i al munilor, s-a ntrupat din minile vrednice ale maramureenilor arta de a furi lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureului i al simbolurilor ancestrale. De la cana i blidul de lut, de la cerga de pe pat i pn la camea de srbtoare, de la lingura de lemn pn la monumentala poart, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului i a spiritualitatii din sufletul moroanului.

Sculptatul in lemn

Ne aflm n ara lemnului, aa c sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meteugurile tradiionale.Nu puini rani au fost meterii propriilor case. Unii s-au ridicat i au devenit meteri de biserici i de pori, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele uilor i ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porile gospodriilor din Berbeti, Fereti, Clineti, Srbi i Budeti, precum i n muzeele n aer liber din Sighet i Baia Mare.Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureene de lemn l constituie vechile biserici, cele mai multe construite n secolele XVII - XVIII , unele pe locul unor biserici mult mai vechi. De-a lungul timpului, nu puine au fost arse de navalitori, dar n anii imediat urmatori au fost reconstruite.Lemnul este sufletul viu i verde al maramureeanului, adpost al trupului i spiritului, ajutor n munca pe cmp, cldura n nopile de iarn, ntr-un cuvnt, inima Maramuresului.

esturile

Femeile Maramuresului i-au mbrcat familia, casele i bisericile cu arta esutului in tear ( rzboi), cu migaleala acului de cusut si cu osteneala ochilor in noptile lungi de iarna, ntrupnd astfel straie si covoare, oluri si cergi, traiste i tristue, fee de mas i mbrcminte de pat.n fiecare cas de gazde, se afl n camera bun "ruda" - zestrea si mndria fetelor, cu esturi din ln i cnep, cu toat mbracamintea necesar unei case vrednice i frumoase. esturile sunt lucrate i colorate diferit, n funcie de locul i cinstea date fiecreia.Lucrate cu motive geometrice, n culori contrastante, covoarele au o bordur cu iruri de reprezentri antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu ctane" sau "calul i clreul". tergurile au un colorit puternic, n tonuri primare de rosu i negru, cu motive mari, asemntoare celor de pe covoare.Cergile au o cromatic de dou, pn la patru culori. esturile autentice sunt cele vopsite n culori naturale, extrase din plante i din coaja copacilor. La Botiza, femeile culeg peste var flori i frunze, rdcini i scoar de copac, i cu ele vopsesc lna , mpletind apoi simboluri pgne i cretine n covoare minunate.Casele Maramuresului sunt aternute cu frumusee si culoare, cu dragoste si respect pentru traditie , cu caldur i ospitalitate n ateptare venic de oaspei.

Ceramica

Pmntul, apa i focul au prins suflet n mna moroanului. Din negura vremurilor, lutul a dat via unor recipiente cu forme diversificate, de o frumusee brut i pgn, pictate n culori obinute din pmnturi i arse n cuptoare tradiionale.Ceramica de Scel este ars din lutul rou, de foarte bun calitate, este scos de la o mare adncime, din puuri de 15 - 17m adncime.Prin forma vaselor, elementele decorative i prin tehnicile de lucru, ceramica de Scel este foarte asemntoare cu ceramica dacic. ns cuptorul n care ceramica se arde, este de provenien roman.Vasele sunt lucrate la roat, sunt ornate simplu, lustruite cu o piatr, lsate nc o vreme la uscat, inute apoi in lzi pn cnd se adun mai multe buci i, n sfrit, arse n cuptor fr a fi smluite. Meteugul olritului se practic i azi la Scel, cu aceleai tehnici strvechi.Alte tipuri de ceramic sunt ceramica smaluit ornamentat cu cornul de la Vama, ceramica ornamentat cu cornul i pensula de la Vama i Lapus, ceramica grafitat din Vama i Valea Izei i ceramica decorat cu pensula din Baia Sprie i Baia Mare. Astfel, roata olarilor din Maramure a dat via i rcoare apei din fntn i gust bucatelor de pe cuptoarele nevestelor din toate satele i vile acestui inut.

Mti

Cu mtile o alt poveste...Confecionate din blnuri, piele, pnze i coarne, ba chiar i din boabe de fasole la care se adaug ciucuri colorai, mrgele, clopoei, panglici, aceste mti expresive au rolul vrjitoresc de a mprumuta curaj i nsufletire celui ce le poart.Mtile sunt scoase la iveal cu ocazia teatrului naiv organizat de Crciun i Anul Nou n chip de colind pe la casele oamenilor, pentru a alunga spiritele rele i pentru a aduce aminte oamenilor c viata e trecatoare. Ele reprezint uneori chipul morii " cea cu coasa", alteori duhurile rele i multe alte personaje din folclorul i legendele maramureene.La Scel, meterul Vasile uca face mti impunatoare si expresive, fiecare cu povestea i cu puterea ei.

Clopurile

In satul Srbi, pe Valea Cosului, mai pot fi ntlnii ultimii clopari din Maramure. Vasile Borodi i Ioan Brlea confectioneaz din paie si tala clopurile fr de care costumul barbatesc nu este ntreg.Barbatul poart pe cap acest mic element decorativ cu mndrie i expresia lui este sclipitoare de umor atunci cnd i-l d pe ceaf pentru a-i arata mirarea sau admiraia pentru o fapt sau o vorb.Clopul este decorat diferit n funcie de ocazie, cu mrgele i flori la nuni i srbtori, simplu la nmormntri sau la lucru, dar ceva e sigur: fiecare moroan are n casa lui cuiul pentru clop, locul unde i-l aga n fiecare sear cnd a savarit munca de zi cu zi i se aeaz cu ai lui la mas.

Costume populareDe srbatoare sau de zi cu zi, haina moroanului este impuntoare prin simplitatea i frumuseea ei. Fiecare zon etnografic are propriile particulariti cnd vine vorba de costumul tradiional. Costumul din Lpu este, de pild, mult mai sobru i mai elegant decat cel din Maramureul istoric, unde culorile sunt vii i intense.n ara Maramureului, elementele definitorii ale costumului feminin sunt: nframa, cmaa alb cu mneci terminate n manet sau volan, poalele peste care vin cele dou zadii cu dungi orizontale, a cror cromatic difer n funcie de regiune i statutul social (de regul negrul alterneaz cu rou, galben sau portocaliu). Peste cma vine pieptarul i guba, pe timp de iarn.Brbaii poart o cma alb, scurt, izmene vara i cioareci iarna, pe cap clopul sau cuma, tot n funcie de anotimp.Maramureenii care vor s respecte ca la carte inuta tradiional nu renun nici azi la opincile din picioare. n trecut, fiecare sat avea un specific local n privina portului, iar oamenii care veneau la trgul de ar din Sighet, n fiecare prim zi de luni din lun, i recunoteau proveniena dup detalii ale costumului purtat. Un element de identificare in portul femeilor era modul de dispunere a dungilor din zadie sau cromatica iar la brbai, culoarea sumanului.

Podoabe tradiionale

Costumele moroencelor capt culoare i mulumit podoabelor tradiionale. Cocoanele i femeile tinere poart mndre n jurul gtului "zgrdane" fcute din mrgele mici, viu colorate, nirate pe a n diverse motive (n special motivul S, romburi, flori).

Civilizatia lemnului

Maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, cruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, pn la acopermntul de deasupra capului si bisericile n care se nchinau.Timpul nu a stat n loc si multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate acestea, acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte si azi acas. Iar vizitatorii se opresc si se minuneaz de frumusetea vechilor case, porti si biserici.Pe vremuri casele purtau o marc social relevnd statutul proprietarilor. De altfel, aceasta reiese mai ales din inscripiile scrise n limba romn cu litere chirilice sau n limba latin. Apar aici nume de meteri, de proprietari, de demnitari locali, cu diferite ranguri sociale, preoi i juzi, maramureenii simind nevoia s-i nobileze casele cu asemenea consemnri pentru a atesta vechimea construciilor i a le conferi valori n plus.Elementul care determina organizarea interiorului caselor, att n plan material ct i n cel ritual, era metergrinda. Aceasta strbate n lungime toate ncperile construciei i leag pereii transversali, susine ntreaga structur a acoperiului, mprtind, totodat, spaiul casei n dou: n dreapta, spaiul faptelor de via si n stnga, spaiul faptelor de ritual.

Poarta maramureean este un element arhitectural care confer Maramureului o identitate local incontestabil. n documentele medievale, era consemnat faptul c doar nobilii, aa numiii nemei, adic oameni liberi, aveau dreptul s i ridice pori. Cei care aveau poart, erau supui direct regelui i nu autoritilor locale. Astfel, spre exemplu, dac un rufctor se ascundea n gospodria unui nobil, era protejat n faa autoritilor locale prin semnul porii.Stlpii de pori sunt expresia marilor mituri din cultura noastr popular. Motivele sculptate n lemn au, fiecare, semnificaia lor bogat:Funia rsucit reprezint infinitul, necuprinsul, dar i legtura dintre cer i pmnt.Soarele, simbolul Dumnezeirii este dttor de via. El vede tot, tie tot i mai presus de toate, tie adevrul.Arborele vieii simbolizeaz viaa venic, tinereea fr btrnee.Figurile antropomorfe sculptate n stlpii porilor aveau rolul de a proteja casa, gospodria de forele Rului.n viziunea popular, stlpul porii este pragul dintre un spaiu neutru i unul sacru, cel al gospodriei. Tocmai din aceste considerente, motivele cu rol protector sunt plasate aici, pe acest hotar simbolic.Azi, n Maramure, mai pot fi vzute pori vechi de lemn, in special in satele de pe Valea Cosaului, precum si n Muzeul Satului din Baia Mare si Sighet.Cat despre portile noi, acesetea au elemente decorative mult mbogite, de inspiraie recent, dar i-au pierdut din semnificaiile iniiale, pstrnd doar componenta esteticului.

Festivaluri si evenimente

Fiecare anotimp este intampinat diferit in satele si orasele Maramuresului. La tara, intreaga existenta este oranduita dupa muncile campului si dupa marile sarbatori crestine.Mancarea si bauturile traditionale sunt prezente la majoritatea evenimentelor si degustarea lor sunt un bun prilej de a face cunostinta cu oamenii locurilor si stilul lor de viata.

Cimitirul Vesel de la Spna

Comuna Spna, situata la doar 4 km distan de grania cu Ucraina este faimoasa n toat lumea pentru orginalul Cimitir Vesel" pe care l gazduieste. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate in culori vii peste care domnete un albastru special, care de mult timp poart numele locurilor: Albastru de Spna.Meterul Stan Ioan Patra, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce n 1935. Dup moartea lui, n 1977, meteugul i-a fost motenit si continuat pn n zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop.Fiecare cruce este diferit de cealalt: imaginile cioplite n lemn infieaz n mod naiv una din caracteristicile vieii celui ngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obinuitele cliee i pline de tlc, scrise la persoana I, ca o spovad a rposatului nsui.Controversat uneori n ceea ce privete bunul gust sau calitatea artistic, Cimitirul Vesel este nendoielnic atractiv pentru perspectiva unic asupra morii i pentru mentalitatea rneasc aparte pe care o reflect. Iat cteva exemple din versurile pe care le putei citi pe crucile din lemn:

Eu aici m odihnesci Pop Toader m numescDrag mi-a fost clnitarui uica din paharuCt am trit p pmntTot la asta mam gnditS am ce bea i a mncaDin clanitar a cntaDar am avut i ncazC vduv am rmasi v cnt de veselieNu v cnt aa ca mie.1949si unul dintre cele mai amuzante si mai cunoscute:

Sub aceast cruce greaZace biat soacr-meaTrei zile de mai triaZceam eu i ea citea.

8