Click here to load reader

Mara Mures

  • View
    17

  • Download
    3

Embed Size (px)

Text of Mara Mures

Silvia Patrauleaclasa a IV-a BJudetul Maramures

Despre Maramures

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara.Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.

Obiceiuri si traditii

Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc. Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine.Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut.Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul, obiceiurile si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza Maramuresul. Cel mai bun mod de a afla despre cultura maramureseana este de a insoti satenii in plimbari pe ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite, pe muntii si vaile ce inconjoara satele.

Mestesuguri traditionale

La adpostul vilor umbroase i al munilor, s-a ntrupat din minile vrednice ale maramureenilor arta de a furi lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureului i al simbolurilor ancestrale. De la cana i blidul de lut, de la cerga de pe pat i pn la camea de srbtoare, de la lingura de lemn pn la monumentala poart, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului i a spiritualitatii din sufletul moroanului.

Sculptatul in lemn

Ne aflm n ara lemnului, aa c sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meteugurile tradiionale.Nu puini rani au fost meterii propriilor case. Unii s-au ridicat i au devenit meteri de biserici i de pori, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele uilor i ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porile gospodriilor din Berbeti, Fereti, Clineti, Srbi i Budeti, precum i n muzeele n aer liber din Sighet i Baia Mare.Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureene de lemn l constituie vechile biserici, cele mai multe construite n secolele XVII - XVIII , unele pe locul unor biserici mult mai vechi. De-a lungul timpului, nu puine au fost arse de navalitori, dar n anii imediat urmatori au fost reconstruite.Lemnul este sufletul viu i verde al maramureeanului, adpost al trupului i spiritului, ajutor n munca pe cmp, cldura n nopile de iarn, ntr-un cuvnt, inima Maramuresului.

esturile

Femeile Maramuresului i-au mbrcat familia, casele i bisericile cu arta esutului in tear ( rzboi), cu migaleala acului de cusut si cu osteneala ochilor in noptile lungi de iarna, ntrupnd astfel straie si covoare, oluri si cergi, traiste i tristue, fee de mas i mbrcminte de pat.n fiecare cas de gazde, se afl n camera bun "ruda" - zestrea si mndria fetelor, cu esturi din ln i cnep, cu toat mbracamintea necesar unei case vrednice i frumoase. esturile sunt lucrate i colorate diferit, n funcie de locul i cinstea date fiecreia.Lucrate cu motive geometrice, n culori contrastante, covoarele au o bordur cu iruri de reprezentri antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu ctane" sau "calul i clreul". tergurile au un colorit puternic, n tonuri primare de rosu i negru, cu motive mari, asemntoare celor de pe covoare.Cergile au o cromatic de dou, pn la patru culori. esturile autentice sunt cele vopsite n culori naturale, extrase din plante i din coaja copacilor. La Botiza, femeile culeg peste var flori i frunze, rdcini i scoar de copac, i cu ele vopsesc lna , mpletind apoi simboluri pgne i cretine n covoare minunate.Casele Maramuresului sunt aternute cu frumusee si culoare, cu dragoste si respect pentru traditie , cu caldur i ospitalitate n ateptare venic de oaspei.

Ceramica

Pmntul, apa i focul au prins suflet n mna moroanului. Din negura vremurilor, lutul a dat via unor recipiente cu forme diversificate, de o frumusee brut i pgn, pictate n culori obinute din pmnturi i arse n cuptoare tradiionale.Ceramica de Scel este ars din lutul rou, de foarte bun calitate, este scos de la o mare adncime, din puuri de 15 - 17m adncime.Prin forma vaselor, elementele decorative i prin tehnicile de lucru, ceramica de Scel este foarte asemntoare cu ceramica dacic. ns cuptorul n care ceramica se arde, este de provenien roman.Vasele sunt lucrate la roat, sunt ornate simplu, lustruite cu o piatr, lsate nc o vreme la uscat, inute apoi in lzi pn cnd se adun mai multe buci i, n sfrit, arse n cuptor fr a fi smluite. Meteugul olritului se practic i azi la Scel, cu aceleai tehnici strvechi.Alte tipuri de ceramic sunt ceramica smaluit ornamentat cu cornul de la Vama, ceramica ornamentat cu cornul i pensula de la Vama i Lapus, ceramica grafitat din Vama i Valea Izei i ceramica decorat cu pensula din Baia Sprie i Baia Mare. Astfel, roata olarilor din Maramure a dat via i rcoare apei din fntn i gust bucatelor de pe cuptoarele nevestelor din toate satele i vile acestui inut.

Mti

Cu mtile o alt poveste...Confecionate din blnuri, piele, pnze i coarne, ba chiar i din boabe de fasole la care se adaug ciucuri colorai, mrgele, clopoei, panglici, aceste mti expresive au rolul vrjitoresc de a mprumuta curaj i nsufletire celui ce le poart.Mtile sunt scoase la iveal cu ocazia teatrului naiv organizat de Crciun i Anul Nou n chip de colind pe la casele oamenilor, pentru a alunga spiritele rele i pentru a aduce aminte oamenilor c viata e trecatoare. Ele reprezint uneori chipul morii " cea cu coasa", alteori duhurile rele i multe alte personaje din folclorul i legendele maramureene.La Scel, meterul Vasile uca face mti impunatoare si expresive, fiecare cu povestea i cu puterea ei.

Clopurile

In satul Srbi, pe Valea Cosului, mai pot fi ntlnii ultimii clopari din Maramure. Vasile Borodi i Ioan Brlea confectioneaz din paie si tala clopurile fr de care costumul barbatesc nu este ntreg.Barbatul poart pe cap acest mic element decorativ cu mndrie i expresia lui este sclipitoare de umor atunci cnd i-l d pe ceaf pentru a-i arata mirarea sau admiraia pentru o fapt sau o vorb.Clopul este decorat diferit n funcie de ocazie, cu mrgele i flori la nuni i srbtori, simplu la nmormntri sau la lucru, dar ceva e sigur: fiecare moroan are n casa lui cuiul pentru clop, locul unde i-l aga n fiecare sear cnd a savarit munca de zi cu zi i se aeaz cu ai lui la mas.

Costume populareDe srbatoare sau de zi cu zi, haina moroanului este impuntoare prin simplitatea i frumuseea ei. Fiecare zon etnografic are propriile particulariti cnd vine vorba de costumul tradiional. Costumul din Lpu este, de pild, mult mai sobru i mai elegant decat cel din Maramureul istoric, unde culorile sunt vii i intense.n ara Maramureului, elementele definitorii ale costumului feminin sunt: nframa, cmaa alb cu mneci terminate n manet sau volan, poalele peste care vin cele dou zadii cu dungi orizontale, a cror cromatic difer n funcie de regiune i statutul social (de regul negrul alterneaz cu rou, galben sau portocaliu). Peste cma vine pieptarul i guba, pe timp de iarn.Brbaii poart o cma alb, scurt, izmene vara i cioareci iarna, pe cap clopul sau cuma, tot n funcie de anotimp.Maramureenii care vor s respecte ca la carte inuta tradiional nu renun nici azi la opincile din picioare. n trecut, fiecare sat avea un specific local n privina portului, iar oamenii care veneau la trgul de ar din Sighet, n fiecare prim zi de luni din lun, i recunoteau proveniena dup detalii ale costumului purtat. Un element de identificare in portul femeilor era modul de dispunere a dungilor din zadie sau cromatica iar la brbai, culoarea sumanului.

Podoabe tradiionale

Costumele moroencelor capt culoare i mulumit podoabelor tradiionale. Cocoanele i femeile tinere poart mndre n jurul gtului "zgrdane" fcute din mrgele mici, viu colorate, nirate pe a n diverse motive (n special motivul S, romburi, flori).

Civilizatia lemnului

Maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, cruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, pn la acopermntul de deasupra capului si bisericile n care se nchinau.Timpul nu a stat n loc si multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate acestea, acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte si azi acas. Iar vizitatorii se opresc si se minuneaz de frumusetea vechilor case, porti si biserici.Pe vremuri casele purtau o marc so

Search related