Manual Psihologie Cls-X

7/22/2019 Manual Psihologie Cls-X

1/104


2/104

sihologiManual pentru clasa a X-a

Referenti:Prof. dr. Aliss Andreescu,..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul colar al JudetuluiConstanta,Prof. dr. Gheorghe Tarara,Colegiul National B. P. Ha~deu Buz8uProf. gr. I. Laurenta Hacman,inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul colar al JudetuluiSuceava

Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva.Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se facenumai cu acordul scris al editurii.Editura CORVIN330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9.Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588www.corvin.roE-mail: [email protected] CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiLUP~A, ELENAPsihologie: manual pentru clasa a X-aElena Lup~a, Victor Bratu Deva, Editura Corvin 2005104p;30cm.ISBN 973-622-187-3I. Bratu, Victor159.9 075.35

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~iCercetarii.Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatieiorganizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cuprograma ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr.4598/31.08.2004 ~ieste distribuit gratuit elevilor.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:Numele elevului

Clasa coalanul Starea manualului*are a primit ~colar la primirea returnare2...

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator,deteriorat.Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect.Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX Deva2005


3/104

3

Xenofon

..~. h~:


4/104

CUPRINSIntroducere in psihologie

1. Psihicul ~icaracteristicile acestuia. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Baze metodologice 61.1 Definirea psihologiei

1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca~tiinta1.3 Psi4(cul ~icaracteristicile sale1.4 Ipostazele psihicului ~irelatiile dintre ele*1.5 Metodele psihologiei *

Procese psi/lice cognitive senzoriale2. Procese psihice cognitive senzoriale 123. Senzatia 14

3.1 Definirea ~icaracterizarea senzatiilor3.2 Calitatile senzatiilor3.3 Principalele modalitiiti senzoriale3.4 Legile sensibilitatii4. Perceptia 174. 1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei4.2 Legile generale ale perceptiei4.3 Formele complexe ale perceptiei4.4 Observatia ~ispiritul de observatie4.5 Perceptii denaturate

5. Reprezentarea 205.1 Definirea ~icaracterizarea reprezentarii5.2 Clasificarea reprezentiirilor5.3 Proprietiitile reprezentarilor5.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitateTipuri de itemi 1 23Procese psihice cognitive superioare6. Gandirea 266.1 Definirea ~icaracterizarea gfmdirii6.2 Structura psihologici'i intema a gandirii6.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor6.4 Tipologia gandirii7. Memoria 307.1 Definirea ~icaracterizarea memoriei7.2 Procesele ~iformele memoriei7.3 Calitiitile/indicatorii memoriei7.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei7.5 Memorie ~iuitare

8. Imaginatia 348.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei8.2 Procedeele imaginatiei8.3 Formele imaginatieiTipuri de itemi 2 37Condipi generale ale activitafiipsihice umane

9. Lim baj ul : 409.1 Definirea ~icaracterizarea limbajului9.2 Verigile functionale ale limbajului9.3 Functiile limbajului9.4 Raporturile dintre limbaj ~ialte procese psihice9.5 Formele limbajului10. Aten tia 4310.1 Definirea ~icaracterizarea atentiei10.2 Formele atentiei10.3 Insu~irile ate~tiei ~ieducarea lorTipuri de itemi 3 46Activita{i i procese psihice reglatorii11. Motivatia 4811.1 Definirea ~icaracterizarea motivatiei11.2 Functiile motivatiei11.3 Sistemul motivational: niveluri structurale.11.4 Formele motivatiei11.5 Optimumul motivational12. Afectivitatea 5112.1 Definirea ~icaracterizarea afectivitatii12.2 Particularitiifile afectivitiitii

12.3 Clasificarea proceselor afective12.4 Rolul proceselor afective13. Activitatea voluntara 5413.1 Definirea ~icaracterizarea activitiitii13.2 Structura activitatii13.3 Formele activitiitii13.4 Definirea ~icaracterizarea vointei13.5 Etapele actului voluntar13.6 Calitiitile vointei

14. Deprinderile 57 4 Definirea ~icaracterizarea deprinderilor c14.2 Clasificarea deprinderilor14.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor

Tipuri de itemi 4 60Structura i dezvoltarea personalitii ii15. Personalita tea 6215.1 Personalitatea ca sistem15.2 Modele de personalitate16. Individ. Persoana. Personalitate 6516.1 Individ. Persoanii. Personalitate16.2 Con~tiinta ca nuc eu al personalitiitii16.3 Diferente in manifestarea personalitiitii *

17. Temperamentul 6717.1 Latura dinamico-energeticii a personalitiitii17.2 Tipologii temperamentale

18. Apti tudinile 6918.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii18.2 Clasificarea aptitudinilor18.3 Inteligenta ca aptitudine generalii19. Caracterul 7319.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii19.2 Structura caracterului19.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii20. Creativita tea 7620.1 Conceptul de creativitate20.2 Niveluri ~istadii ale creativitiitii21. Etape in dezvoItarea personalitatii 7821.1 Principiul dezvoltiirii in psihologie21.2 Varstele mici (3-10/ 11ani)21.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani)21.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani)21.5 Tineretea (18/19-30 ani)21.6 Maturitatea (30-55/60 ani)21.7 Batranetea (55/60 ani )Tipuri de itemi 5 83Conduita psihosocialii

22. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 8622.1 Imaginea de sine22.2 Statusul ~i rolul- indicatori ai

comportamentului social23. Relatiile interpersonale 89

23.1 Specificul relati ilor interpersonale23.2 Tipuri de relatii interpersonale23.3 Locul ~irolul relatiilor interpersonale in

structura personalitatii23.4 Grupul ~ipsihologia de grup*

24. Comportamente pro ~i antisociale 9224.1 Comportamente pro ~iantisociale24.2 Normalitate ~ianormalitate socialii25. Atitudinile sociale ~iformarea lor 9525.1 Atitudinile sociale25.2 Formarea ~imodificarea atitudinilor sociale25.3 Relatia valori, atitudini, comportamenteTipuri de itemi 6 98Invitatie la autocunoa~tere 100Bibliografie selectiva 104


5/104

5

ntroducere in psih ologie Psihicul ~i caracteris tic ile acestuia Ipostazele psihicului ~i relatiile dintreele Baze metodologice 1.1 Defin irea psihologie i

1 .2 P rin cipa lele momente, in evolutia psipo logie i ca ~ tiin ta1.3 Psihicul ~i caracterist icile~sale1 .4 Ipos taze le psih iculu i ~ i r ela tii1e d in tre e le*1 .5 Metode le psihologie i*

;;:\;;~;i:;;;;;;;;i~ ki,~,\;::; :,5; r

~tRJl :@1GMili~


6/104

6

Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine,raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. 0 astfel deconceptie este animismul care admite existenta maimultor suflete: sufletul viata care parase~te corpullntimpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii altcorp), sufletul umbra insote~te corpul in starea deveghe), sufletul reflex al corpului apare cand neprivim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleucomun omului ~ianimalelor).

2. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lorsisteme filosofice in antichitatea tarzie sec. VI-V Le.n.)~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie1879). Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~teun caracter riguros sistematizat ~i argumentat, ea sementine laun nivel speculativ, formal, fiind lipsitii de unsuport faptic. Urmand exemplul filosofiei ~ipsihologiadevine materialista gandirea este 0 simplii secretie acreierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner, Vogt ~iMolechott) sau idealista psihicul esteun fenomen de naturii spiritualii).

3. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand WilhelmWundt, la Leipzig, infiinteazii primul laborator depsihologie experimentala In 1893 se Infiinteaza primullaborator psihologic la Ia~i, in 1906 la Bucure~ti ~i in1921IaCluj).

I.PSIHICUL I CARACTERISTICILE SA~E IPOSTAZELEPSIHICULUI I RELATIILE DINTRE ELE. BAZE METODOLOGICE

1.1 Definirea psihologieiDe~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi,

termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta, el fiindutilizat pentru prima data de reformatorul german, PhilippSchwarzerd, cunoscut sub numele de Melanchton 1497-1560). Termenul devine uzuallncepand cu secolul alXVIII-lea,odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.

Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~tipsyche care Inseamna suflet ~i logos care inseamna ~tiinta,teorie, studiu, deci, etimologic, psihologia inseamna ,,~tiintadespre suflet . Constantin Radulescu-Motru elev allui W.Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitiaetimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{asufleteascii care urmare~te sa descrie in mod complet ~iexactdiferite forme ale vietii suflete~ti; In acela~i timp, ea ne da ~iexplicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i alcoexistentei lor.

Psihologia este ,,~tiinta a vietii mentale, a fenomenelor ~iaconditiilorsale . w James)

Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i proceselepsihice ~icomportamentale, precum ~ipersonalitatea.Psihologiareprezintii ,,~tiinta conduitei . P.Janet)Din punct de vedere istoric, cunoa~terea psihologica

poate fiimpiirtitii in trei mari etape sau perioade:1. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in careomul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna

Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective ~ip rocesele psihice, activitatea umana consideratain unitatea dintre latura interna ~i cea extern a ~i totodata sistemul personalitapi cu trasaturile, structurile ~iparticularitatile acesteia.

Wilhelm Maximilian WUNDT1832-1920)

Psiholog german, a creat primul laborator de psihologieexperimental a in 1879 Ja Leipzig. Mai intai medic, iar dupaaceea fizioJog, este autoruJ a numeroase lucrari asuprasenzatiei ~iperceptiei.Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzugedel Physiologischen Psychologie 1873-1874) ~iVolkerpsychologie 10 volume, 1904-1920).

1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca tiintiEvolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde:1. Psihologia c1asicii 1879 - sIar~itul primei jumatiiti a

sec. al XX-lea) este caracterizatii de existenta maimultor ~coli de psihologie, precum:a. Asociationismul AI. Bain, H. Taine, W.Wundt etc.)

sustine primatul partii asupra intregului, astfelviata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii, iar pebaza legilor asociatiei coincidenta In timp ~ispatiu aunor senzatii) se formeazii perceptiile, reprezentariJe~igandirea.

b. Gestaltismul K. Koftka, W. Kohler, O. Dunker etc.)provine din cuvantul german Gestalt configuratie,structurii) ~i sustine primatul intregului asuprapiirtii. Astfel, psihicul nu este un conglomerat deprocese In sine, ci un ansamblu organizat la niveluridiferite de complexitate la primul nivel esteperceptia, iar la un nivel superior este gandirea).Caracterul organizat al psihicului este innascut,structurile fiind date.

c. Introspectionismul w James, N. Ach, Th. Lippsetc.) considerii cii obiectul psihologiei estecon~tiinta, inteleasa ca 0 lume interna, inchisa, rara

legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile. comportamentale, aceasta putand. fi investigatiinumai cu ajutorul metodei introspe~tiei.

d. Behaviorismul J. Watson, Ed. Thornidke, B. FSkinner etc.) provine din cuvantul englez behaviorcomportament) ~i apare ca reactie la curentulintrospectionist. Fondatorul curentului, JohnWatson, considerii con~tiinta 0 fictiune, 0 inventiepurii a filosofilor, sustinand ca singura reaJitatepsihologicii autenticii este comportamentul. Intrestimul ~iraspuns existii 0 relatie univoca, directii, detipul S-R actiunea stimulului determinandneconditionat 0 anumita reactie), iar pentru cii S ~iRsunt observabile ~i controlabile, cunoa~tereapsihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii,behaviorismul luand denumirea de psihologieobiectivii. Aceastii orientare s-a impus in psihologiaamericanii sub numele de neobehaviorism, teoriecare depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~icare valorifica noile fapte ale experientei ~i alecunoa~terii ~tiintifice.

e. Psihanaliza S. Freud, C. Jung, A. Adler etc.) apare


7/104

ca reactie la psihologia introspectionsitii.Fondatorulp sih analize i, S igmund F re ud , fo rmule az a id ee acaracterului dual antagonic al structurilorpsihice: con~tient- incon~tient. In centrul structuri ii ncon~t ientu lu i se a fl a insti nc tu l e ro tico-sexua l.Obiectul de studiu alpsihanalizeieste incon~tientul .Variantarevizuita este numita neopsihanaliza.f. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. Janet, H.Wallon,A. N. Leontiev etc.) reprezinta douavarianteale principiului dependentei continuturilorp ro ceselor p sih ice interne de actiu nile ex tern e,direc te , a le omului cu rea li ta tea concreta. Obiectulpsihologiei este extins de la studiul functi ilor ~iproceselorpsihice izolate la actiunile complexe orientate

1 3 Psih icu l i caracteristicile saleIn definirea psihicului, psihologia contem poranautil izeaza raportarea la:lumea exte rn a - Psih icul poa te fi def in it c a r efl ec ta resubiectiva, de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelorexterne , a relat ii lor dintre acestea ~i semnif icat ii le lorpentru noi. EI reprezinta 0 modalitate p artic ulara derealizare ~i manifestare a informatiei la nivelulorganismelor animale care poseda sistem nervos.substratul material - Psihicul este 0 functie asistemului nervos, a creierului ~iva depinde nemijlocitde gradul de dezvoltare ~iorganizarea acestuia.factorul t imp punein evidenta naturadinamic-evolutivaa psihicului. Sepot delimitatrei etape esentiale:1 . e tapa a scendenta (de la na~ te repana la var sta de 20-25 deani) ;2 . e tapa optimului funct ional (25-65 deani) ;3 . e tapa regre siva (dupa var sta de65 deani) .s ta rile de neces it ate ~ isarc in ile de adapt are la med iune arata ralul instrumental, reglator al psihicului ~ibaza

obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutieibiologice.Psihicul este 0 modali tate prin care omul exista ca f iinta , inacela~itimp, biologicii~isociala, deci ca fiintiibiosociala, iarca f iinta bio-psiho-sociala, omul este personali tate . El i i asiguraomului adapt are a l a condit iil e med iu lu i, p ri n condu ite caredepind atatde schimbariledin mediu, cat~ide conditi ile internespecifice individuluirespeetiv.Pr in psihicul sau, omul cunoa~te,act ioneaza ~ise conducedupa valo ri ~ i norme morale. E l se man ifes ta p rin p ro ce sepsihice (gandire, memorie, imaginatie etc .) , pr in stari psihice(con~tientasau incon~tienta,buna sau proasta dispozitie ete.) ~ip rin in su~iri p sih ic e (s tari temperamen ta le, triis iitu ri d ecaracter, nivel de creativitate etc .) . La omul concret , psihiculeste chiar personali tatea sa, care seformeazii ,se dezvolta ~isemanifesta in societate prin intermediulrelatiilor interpersonale.Comportamentul este defmit , de ~coalabehavior is ta , camultimea reactiilor de raspuns ale organismului animal~ium anla stimuli i exterior i. Mecanismul reacti ilor comportamentalee ste reflex , implic and in terac tiune a d in tre een trii n ervo~ isenzi tivi ( recept ioneaza ~i pre lucreaza act iunea s timul ilorexterni) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~ideclan~areareactiei).1.Dupa gradul de complexitate, exista comportamente:a . s imple care includ 0 singurasecventa;b . complexe . mult if az ice, care inc lud 0 ser ie de react ii ,ope ra tii ~ i a cti un i a rticul ate in tr-o schema logid iunitara.

2 .D up a niv elul de rep rezen tare (integ rare) reflex a,existacompor tamente cu mecanism de t ip ref lex:a. necondit ionat;b. conditionat. 3 . Dup ii p re ze nta s au a bs en ta in ten tie i ~ i a c on tro lu lu ivoluntar, exista comportamente:

sprescop (conduita).2. Psihologia contemporana este determinata de revolutiap rod usa, in p lan metod olog ie, d e teo ria generala asistemelo r ~i d e cibern etica (pe b aza p rin cip iu lu icomp lementarita tii, a dica a l in treg irii re cip ro ee adifer itelor unghiuri de abordare a viet ii psihiee) in 19471948. Reali tatea este abordata dintr-un punet de vederein tegra tiv -s is temati c ~ i in fo rmat iona l. P sihologi acontemporana este ~tiinta despre realitateapsihocompor tamenta la , c a unita te con tradi cto ri e ~ idin am ica a laturii, sub iective, in tern e (p erceptii,r eprezent ii ri , gandire e tc .) ~ i a latur ii externe ( reac ti i,actiuni, activitati).

a . neintentionate- involunta re , care Sf:: declan~eaza ~ise desIa~oaraautomat;b . intentionate-volunta re , care sedeclan~eazapebazaunei deliberari.4 . Dupa s ta ri le de neces ita te caro ra Ii s e subordoneaza,existiicomportamente:a . de igiena corpora la ;b. de descarcare-eliminare;c. erotico-sexuale;d. de orientare-investigare;e . de cunoa~tere ;f. instrumental-rezolutive.Com portam entul are ~i 0 med iere p sih ica in te rn a:imaginea senzori al a a s timulu lu i, 0 componen ta emotiona lafectiva, 0 s ta re de neces itate, 0 pregii ti re ~i 0 planificareinstrumentala, un anumitreglajinvoluntar sauvoluntar.T ermenul de p rson lit t prov ine d in Iimba latin a,person a insemnand masca acto ru lu i, ro lu l acestu ia,personajul une i d rame . Per sona lita te a e ste def in itii pe baza

unor carac te ri st ic i care ne deosebesc de celelal te persoane ~icare persista int imp.Trei trasaturi contribuie la definirea ei:1 . p articu la riz area, re sp ec tiv fie ca re om es te unic, a ret rasa turi , apt itudini, sentimente , un mod anume de a f i,dea gandi, dea actiona ,de a s imti;2 . durabi lit ate a, c ar e se r ef era la constant a tr asatu ri lo rcare ne particularizeaza;3 . c oeren ta , resp ec tiv fap tu l d i e le c on stitu ie un s is temfunctional.P erson alitatea nu este ceva cu care ne na~tem , e aci, lana~te re ,copi ii mici seamana foarte mult int re e i. Pe masura cecresc, ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturipersonale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul incare se dezvolta.Dezvoltarea psihicului poate f i considerata ~iin ordinefilog en eticii, cea mai cun oscu ta d elim itare a etapelo revo lu ti ei de ansamblu a psih iculu i fii nd dato ra ta lu i A . N .Leontiev,caredistinge 4 faze:1. Stadiul psihicului senzorial elementar , caracterizatprin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietatedin mediulambiant,predominandreactiile inniiscute;2 . S ta diu l p sih ic ulu i p ercep tiv , la n iv elu l c aru ia sepoa te vorb i d e se siz area ca ra cte ris tic ilo r obiec telo r in

integri tatea lor~inu doar a unor aspectes~zoriale izolate;3 . S tadiu l in te le ctului, a l gandir ii s enzorio -moto rii,c are . s e poa te pune in eviden ti i la ma imute le ant ropo ide,carac te riza t prin numarul relat iv redus de incerd i ri pentrurezo lvarea unc i p robleme, u rma te de apa ri tia solu tie i pcnea~teptate,dintr-odata;4. Stadiul psihicului con~tient, ultim a treaptii aevolutiei, specificiiomului.

1


8/104

1 1.4 Ipostazele psihicului ~iirela iile dintre eleOrganismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil deciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. actele sale).Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sauactivitiitilor desra~urate, achizitionand informatii, operatii ~i precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~ifunctiuni specifice prin intermediul inviitiirii. ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor deSe observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente, dar carestransa interdependenta, ele fiind reciproc convertibile. pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). In cazul memorieiAstfel, compoi'tamentele sunt interiorizate ~i t ransformate potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare ain acte subiective, iar actele subiective sunt exteriorizate procesului de memorare, cuno~tinte care constituie sursaprin intermediul conduitei. activitiitii con~tiente. Actele automatizate sunt deprinderiPsihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul (scrierea, desenatul, mersul, mancatul etc.) care se desra~oariipsihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese rarii control con~tient detaliat, in momentul respectiv, darpsihice aflate in interactiune, organizate ierarhic i care inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlulcontribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. con~tient. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al

SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume, ~i cu activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita apropriul organism, ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul, il desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute, intervineexploram pentro a-I cunoa~te, intelegem cine suntem ~i cine imediat analiza con~tienta. Precon~tientul actioneaza ca un felputem deveni, interactioniim cu ceilalti, riispundem intr-un de ,Jiltru care permite trecerea in sfera con~tiintei aanumit moo situatiilor concrete de viata. Intre cunoa~terea informatiilor, tendintelor, operatiilor ~i a deprinderilorpropriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un necesare ~i acceptabile pentru aceasta.echilibru, ciici, in caz contrar, ne-am priibu~i in propria fiintii La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sausau lumea ni s-ar parea iluzorie. Pe parcursul vietii, omul este psihismul bazal, orientat asupra propriei fiinte pe care 0asaltat de 0 multitudine de informatii ~ide aceea, mecanismele exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale,antiredundante, ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze pulsiuni sexuale, trebuinte, stiiri afective, vise, ganduri ~irealitatii. dorinte ascunse etc. Psihologii considera ca toate proceseleFenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea psihice au 0parte care se desra~oara in sfera incon~tientului.proceselor cognitive senzoriale, a proceselor cognitive ~i a La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (1856-proceselor regJatorii. Wundt considera cii aceasta este 0 1939) a descoperit metoda de investigare a proceselorsinteza creatoare, 0 integrare de procese psihice care prin incon~tiente pe care anumit-o psihanaliza , descoperirea luiele insele nu sunt con~tiente, dar contribuie la con~tiinta. Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb, Copernic etc. ElMemoria, care stocheazii informatiile, nu este ~inu poate fi in considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientansamblul ei con~tienta, deoarece numai unele cuno~tinte ale incon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul,memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in uitarea de nume etc.), are 0 puternica motivatie incon~tienta.functie de cerintele activitiitii. H. Bergson considerii cii Ele sunt, de fapt, compromisuri prin care incon~tientul sememoria sta la baza con~tiintei. manifestii in planul con~tiintei.Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului(latina cum cu ~i scientia ,,~tiintii ), actul con~tient este reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome, specificemijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul incon~tientului.intelegerii. Gandirea are un rol esential in producerea Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fostcon~tiintei, dar aceasta nu se reduce la gandire, deoarece la fel continuate de catre elevullui Freud, Alfred Adler, care admitede important este ~i limbajul. Totodata, con~tiinta nu este notiunea de incon~tient dinamic, dar minimalizeaza rolulposibilii rara starea de veghe ~ide atentie, ea fiind sustinutii de sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip ingeneza personalitiitii.motive, de trairi afective, de vointa, de imaginatie. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tientCon~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~ide nu exista 0 ruptura, ci 0 stdinsa interactiune, chiar dacii nuconceptualizare (Rubinstein), 0 coordonare de semnificatii toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. R.(Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatiiCon~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational, ea ce influenteazii con~tiinta, astfel incat nu putem separaindeplinind un rol conducator, concretizat prin functiile de incon~tientul de con~tient, ele aflandu-se intr-o permanentiicunoa~tere, de orientare spre scop, de autoreglaj voluntar, interactiune. Dacii Freud considera ca incon~tientul continecreatoare ~ianticipativa. doar impulsurile negative, Paul Ricoeur subliniazii rolul

Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei.feluri de con~tiinta: una implicita, primitiva (caracteristicii Chiar dacii nici astiizi nu'sunt pe deplin cunoscute structuraanimalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i ~imecanismele incon~tientului, este sigur cii intre con~tient ~ialta reflexiva, con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii.

Alfred ADLER(1870-1937)

Medic ~i psiholog austriac, elev dizident al lui S. Freud,admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic,dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului luiOedip in geneza personalitiitii. Factorii determinanti trebuieciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. I~iimpune teoriile sub numele depsihologie individuala.Autor a numeroase lucriiri, cele mai importante sunt: Teoria ipractica psihologiei individuale (1920), Cunoa$terea omului(1927), PSihologia $colarului greu educabil (1930), Sensulvie ii (1933) etc.


9/104

1 5 Metodele psihologieiNorbert Sillamy define~te metoda drept mod de a

actiona, deoarece cunoa~terea psihologici nu poateprogresa in absenta utilizarii unor metode decercetare adecvate. M etodele au un caracter instrum ental, dein terv en tie , de in fo rm are, in te rp retare ~ i d e actiu ne. T reb uiesu blin ia t fap tu l ca fiecare ~ co aU i s au o rien ta re p sih olo gica i~ iare propria sa m etodologie. In continuare vor fi prezentate,foarte sintetic, principalele metode ce pot fi utilizate ininves tiga rea fenomene lo r ~ iproces elor psihi ce .

Metoda observatiei urmare~te latura stabila apersonalitatii caracteristici precum : m altim ea, lungim eamembrelor, fo rm a ~ imarim ea cap ului etc.) ~ i l atu ra d in am icaa personalitatii reactiile c.omportamentale actuale aleindividului in s itua ti i concre te).

Condip i d e r ea liz are a a ctiv ita ti i o bse rv at iv e s un t:sa se desfa~oare in conform itate cu un scop ~i pe bazaunu i p la n d in ain te s ta bi lit;sa fie aleasa situatia in care individul i~ i d ezvaluie celmai b in e c ar ac te ri sti ca st ud ia ta ;sa aiba caracter focalizat sa nu fie avute in vedere altea spec te care nu const it ui e obiec tu l observa ti ei );sa fie sistem atica, structurata pe baza unor criteriilogice;sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet dateleobtinute.

Clasificarea diferitelor modalitati de realizare aobserva ti ei s epoate rea li za pot rivi t u rma toarelor c ri te ri i:1. Dupa modul de desfa~urare, observatia poate fi:

d ir ec ta obs er va to ru l e st e p re ze nt in sp at iu 1d e a ct iu ne a lsubiectului, acesta con~tientizeaza prezentaobservatorului), indirecta observatorul nu se afla insp atiu l d e a ctiu ne al sub iectu lu i) ~ i c u o bserv ato r u itatobservatorul se afla in perimetrul de actiune alsubiectului, dar el este fam iliar subiectului in c at esteignora t) . .

2. Dupa gradul de implicare a observatorului indesfa~urarea evenimentelor, exista: observatiepasiva observatorul nu intervine in desta~urareae venimente lo r) ~ i obs er va pe a ctiv a.

3. D upa incadrarea in tim p, exista: observatie continuap er io ad a mar e d e t imp) ~ i obse rv ap e se cv enpa la .

4. Dupa obiectivul urm arit, exista: observape gIobalata bloul c ompo rtament al g en er al) ~ i obse rv ap e p arp alaselectiva).

Cand este orientata spre noi in~ine, observatia devineautoobservatie.

Metoda experimentului urmare~te provocareadeliberata a fenomenelor. Este introdusa in 1879 de W.Wundt ~i e a opereazii cu variabile: 1. independente - I - sea fla s ub con tro lu l d ire ct a l c er ce ta to ru lu i f iin d u tili za te p en tr uprovocarea fenom enului ); 2. dependente - R - reactiile ~iraspunsurile date de subiect la aqiunea variabileiin dep en den te); 3 . su biect - S - po t fi id en tificate ~ i co ntro lateobie ct iv ~ i r ig uros d e c er ce ta to r: v ar sta , s ex , n iv el d e in str uir eetc.) ~i 4. intermediare - E - tin de organizarea interna aind iv idului ~ i s e int erpun int re act iunea var iabi le i independente

~i dependente, neputiind fi identificate ~i controlatede catre cercetator).

M eto da co nv orbirii - este 0 disc utie cu su bie ctu l c on du sade cercetator.A vantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea

su biectu lui d e in tro sp ectie, d e au to an aliza ~ i d im in ueaza sauinlatura t endinta sub iectului de a con traface raspunsur il e.

E xista diferite tehnici de convorbire de exem plu, se punintrebari ~ i s e lasa persoana chestionata sa raspunda tara a sein terv en i), d ar in to td eau na co nv ersatia are loc in tr-u n c 1im ata de cv at, in c ar e s ub ie ctu l s a se poa ta e xp rima l ib er .M eto da a nc hetei, care cu no a~ te d oua fo rm e:

a. Ancheta pe bad de chestionare - contine intrebarif ac tu ale s au d e i de ntif ic ar e, d e c uno~ tin te , d e a tit ud in i ~ iopinii, de motivatie. Chestionarele pot fi cu:riispunsuri dihotomice, inchise Da - Nu);raspunsuri Iibere ~i r aspunsuri la alegere in evantai5 -7 raspunsur i l a 0 int reba re ).

b. Ancheta pe bad de interviu - presupune relatia dec omun ic ar e p si ho log- subie ct. Ace sta , d up a obi ec ti vu lurm arit poate fi: interviu clinic centrat pe persoana)~ i foca li za t cen trat pe 0 tema-p roblema).

Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~iinform atii despre trecutul persoanei, pentru a reconstituiistoria ei. E venim entele urm arite sunt evenim ente cauza,efect, m ijloc ~ i scop , iar inform atiile pot fi obtinute directdis cu tii c u p er so an a) ~ i in dir ec t d is cu tii c u a lte p er so an e) .

M etoda analizei produselor activitatii, care utilizeazac ri te riil e: n umarul s au c an tita te a to ta l a d e p rodu se , d is tr ib uti a~ i frecventa in unitatea de tim p considerata; originalitatea ~ icomplexitatea, noutatea, valoarea ~i utilitatea etc., eaperm itand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~iform ularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific generalpen tru psihi cu l uman .

Testul psihologic este 0 proba etalonata ~istandardizata printr-o aplicare experim entala anterioara,pe un e~antion reprezentativ, care se aplicii in acelea~iconditii la toti subiectii luati in studiu, iar rezuItatele seinterpreteaza in functie de acelea~i bareme. EI trebuie sarespecte cerinte, precum : fidelitatea sa m asoare ceea ce i~ipropune) ~i valid ita tea concordanta dintre rezultateleobtinute de un subiect la un test ~i r ezultatele pe care elle ares au Ievaavea in act iv it at ea speci fi ca ).C rit er iil e d e c la sif ic ar e, in c az ul te ste lo r p sih ologic e, s un tnumeroase, p rint re ace st ea :1. D upa m odul de concretizare a raspunsurilor, exista:

te ste d e p er fo rman ta~i te ste d e p ers on ali ta te .2. Dupa m odul de aplicare, exisHi: teste individuale ~iteste colective.3. D upa durata de parcurgere a testului, exista: teste cu

tim p im pus~ i teste in tim p Iiber Ia alegere}Metoda modelarii ~i simularii computerizate esteutilizata din deceniul 7 al sec. al XX-lea ~i presupune

conceperea de program e ca m odele ale unor functii psihice ~ipuner ea lo r p e c al cu la to r. A stf el, d ev in e pos ib il a e vid en tie re adifer itelor caracter is tici ~ire la ti i in inter iorul s is temului psihic.

1


10/104

PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICELa fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia, potrivit intre lumea anorganica ~i cea organicii, a vietii, aceasta

obiectului sau de studiu, incearca elaborarea unor metode din urma presupunand 0 transformare permanenta, 0de cercetare specifice. Conceperea acestora se subordoneaza succesiune de procese prin care se realizeaza schimburiinsa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de materiale, informationale f;lienergetice intre organism ~itip psihologic. mediu. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat

1. Princip~ul determinismului, care are la baza cu atat mai mult in viata psihica, mai pregnanta in primii anipostulatul ca to ate procesele f;lienomenele au 0 determinare de viata, dupa care apare incetinirea, iar la final regresul.obiectiva, necesara, supunandu-se astfel unor legi obiective Adesea, cunoaf;lterea structurilor proprii psihicului nu estecare pot fi puse in evidenta. Acceptarea acestui principiu nu posibila decat in masura in care se cunoaf;lte geneza lor.inseamna negarea libertatii, a libertatii de optiune, ci se Potrivitlui J. Piaget, evolutia psihica este ghidata de douarefed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiiledetermina 0 anumita reactie. Diferenta psihologiei in raport mediului sunt asimilate structurilor posedate) f;liprocesul decu alte discipline se leaga in primul rand de natura acomodare (modificarea structurilor posedate potrivitcauzalitatii de tip psihic, intotdeauna cauzele psihice situatiilor noi). Functionarea acestor principii se realizeazafiind multiple ~i complexe, chiar daca la nivel conf;ltient corelat.sunt evidente in numar mic. De asemenea, cauzalitatea 3. Principiul organizarii sistemice, care subliniazapsihica se caracterizeaza prin finalitate, adica ceea ce se caracterul deosebit de complex al psihicului uman. Tipul deintampla, se intampla, cel mai adesea, pentru realizarea unei sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis, innevoi, scop, ideal, dorinte etc. Afirmarea existentei cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea Totodata este un sistem dinamic, modificarile interveniteintamplarii, legile psihologiei avand un caracter statistic determinand reorganizarea intregului. Mai mult, sistemul(probabilistic). Chiar daca exista filosofi care neaga psihic este un sistem autoreglabil, in sensul unei evolutiiexistenta unor legi in psihologie (1. P. Sartre), in general se spre 0 complexitate tot mai accentuata. Functionarea acestuiadmite existenta unor regularitati in viata psihica, astfel principiu arata, de fapt, dependenta oricarei reactii deincat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi, una ansamblul personalitatii, ignorarea acestui lucru,dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Pradines, respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unorpotrivit caruia exista: legi de functionare, legi de erori. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin maicompozitie (organizare, structura) f;liegi de dezvoltare. curand de patologia psihicului), psihicul reactionand2. Principiul dezvoltarii, care subliniaza diferenta intotdeauna unitar.Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f;ltiinta~i alte~tiinte. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate.

~LICATII1. Timpde 0 saptamana, observaticomportamentul colegului vostrudebanca in diferite situatii.Notati observatiilein caietele voastre~i,apoi,analizati-Ieimpreuna cuacesta.2. Concepetiun chestionar princare sa aflatiparerea celor care nuaustudiatpsihologia despre aceasta ~tiinta,importantape careputeasa 0 aiba pentru existenta umana etc. Analizati raspunsurileprimite impreuna cucolegiivo~triincerciindsapuneti in evidentaeventualeleprejudecati descoperite. Intocmiti, la nivelulclasei, 0

lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate,

Camplexul lui Oedip presupune sentimente care decurg dinata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sexopus.Expresie manifestare exterioara a gandirii sau a starilorpsihice.Insight intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatiideterminate (stadiul intelectului in ordinea filogeneticaa evolutiei psihicului).Instinct comportament spontan, innascut ~i variabil, comuntuturor indivizilor unei specii ~icare este adaptat unuiscop care nueste con~tientsubiectului.Intui{ie intelegere imediata ~i irationala a realului(corespondentul uman al insight ului animal).invii{are dobandirea unui comportament nou caurmare a unuiantrenament special.Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiileobtinute prin intermediul organelor de simt astfel incatintervine cuno~tinta realului.

propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat, efectiv,psihologia de-alungulunui an~colar.3. In definirea psihicului, psihologia contemporana utilizeaza

raportarea ladiferite criterii.a. Identificaticriteriilede raportareutilizate.b. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate deraportareapsihiculuiidentificata.4. Identificatiprincipalelemomentealeevolutieipsihologieica~tiintii.

IPregnan{ii = calitate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~icuputere, cu evidenta.Reac{ie raspuns laun stimuh IReflex fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat,nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatieparticulara.Sensibilitate facultate de receptare a impresiilor venite de la ,corp saudin lumea exterioara.Sistem orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiuneordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unorproprietati specifice, pe care nu Ie poseda partileconstitutive ale ansamblului.Sanda ancheta vizand un e~antion depopulatie reprezentativ~i care are drept scop conturarea unei imagini despreopiniapersoanelor investigate.Stimul = fenomen susceptibil dea provoca 0reactie specifica dinpartea unui organism.Timp durata marcata de succesiunea evenimentelor; este 0constructie specifica omulai, care ii permite sa seadapteze lamodificarile mediului sau.


11/104

11

ro ese psihi e ognitivesen zo ri e2 Procese psihice cognitive senzoriale3 Senzatia *

3 1 D efin ire a ~ i c ara cte riz are a se nz atiilo r3 2 C alita tile se nz atiilo r,3 3 P rin cip ale le m o da lita ti se nz oria le3 4 Legile sensibilW itii4 Perceptia *

4 1 D efin ire a ~ i c ara cte riz are a p erc ep tie i4 2 L eg ile generale a lp p erce ptiei4 3 Form ele com plexe ale perceptiei4 4 O bserv atia ~ i s piritu l d e ob se rva tie4 5 Pe rc ep tii d en atu ra te5 11eprezentarea5 1 D efin ire a ~ i c ara cte riz are a re pre ze nta rii5 2 C la sif ic ar ea r ep re ze nta ril or5 3 P ro pri eta ti le r ep re ze nta rilo r5 4 R olu l re pre ze nta rilo r in c un oa ~te re ~ i a ctiv ita te

Tipuri de itemi

....


12/104

2. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre

sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediulproceselor psihice. Fiecare proces psihic constituie unsubsistem de activitate informationalii specializatii, dotatcu mecanisme de autoreglaj. Acest fapt nu trebuie sii neconduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneaziiizolat, separat unul de celiilalt, adica intai intra pe sceniisenzatiile, apoi perceptiile, gandirea ~.a.m.d., urmand ordineain care ele sunt expuse in manual. Tratarea separatii a proceselorpsihice este conditionata doar de motive didactice, pentru au~ura intelegerea acestora, insa, in realitate, ele se afla ininteractiune, functionand simultan, contribuind la aparitiafenomenului de con~tiintii.

Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui siiincluda: continutul informational, functiile ~i structurileoperationale specifice prin intermediul carora procesul serealizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentalecaracteristice, a~a cum este imaginea primara pentru perceptiesau imagine a mental a pentru reprezentare etc.

Prin psihicul sau omul reu~e~te, de fapt, sa se dovedeascii 0fiinta superioarii celorlalte fiinte. Psihicul uman se manifestiiprin procese ~i fenomene psihice (reprezentare, gandire,memorie, imaginatie, motivatie etc.), prin stari psihice(con~tienta sau incon~tiehta, buna sau proasta dispozitie etc.) ~iprin insu~iri psihice (stiiri temperamentale, trasaturi decaracter, nivel de creativitate etc.).

Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii:procese cognitive senzoriale (senzatia, perceptia ~ireprezentarea), procese cognitive superioare (gandirea,memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii(motivatia, vointa, afectivitatea). Fenomenele psihice(Iimbajul ~i atentia), spre deosebire de procesele psihice, nufurnizeaza informatii specifice, ci Ie faciliteazii sau Iecomunica.

Gustave Theodore FECHNER(1801-1887)

Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii, ele suntfenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate inprocesele psihice mai complexe, printre care se numarii ~iperceptia, deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separateale obiectelor ~iale fenomenelor.

Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~teriisenzoriale. Dad senzatia reproduce in subiectivitateaindividului insu~irile simple ale obiectelor, perceptia asiguriicon~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului, pentru ca inrealitate nu existii insu~iri separate, ci obiecte caracterizate prinanumite insu~iri, obiecte care sunt reflectate cu ajutorulperceptiei.

Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine arealitatii din fragmente de informatie senzoriala, a~a cumun arheolog reconstituie un vas plecand de la catevafragmente, deci prin intermediul perceptiei putemobtine mai multe inforniatii dedit prin intermediulactului senzorial. S-a spus ca senzatia este un prim contactal organismului cu stimulii, in timp ce perceptia esteprocesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati iintegrati cu alte informatii senzoriale, deoarece senzatiarealizcaza tratarca senzorialii a informatiilor,

Nevoia de adaptare a organismului uman, la solicitarileexterne ~i interne, a dus la aparitia unor forme de captare ~iprelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat indecursul filogenezei. In aceasta categorie se inscriu ~isenzatiile, perceptiile ~i reprezentiirile, adicii proceselecognitive senzoriale.

In diferite lucriiri de specialitate, se recunoa~te cii termenulde senzatie , aparent simplu, este ambiguu, datoritamultitudinilor de dispute in care a fost implicat. Astiizi, maiutilizata este definitia operationala a~ senzatiilor caredefine~te termenul drept evenimente psihice elementarerezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervoscentral in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet).Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezintarezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor desimt. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum:intensitatea senzatiei, modalitatea sau calitatea (vorbim desenzatii vizuale, auditive, chinestezice, olfactive etc.), durata ~itonalitatea afectivi i.

Senzatiile au fost considerate poarta sau izvorulcunoa~terii, subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentruactivitatea umana, deoarece ele asigura adaptarea organismului lavariatiile mediului inconjurator, orienteaza ~icontroleazii beneficconduitele actuale ale individului, sunt componente ale campuluide con~tiintii etc. Exista mare diversitate de senzatiiclasificate dupa diferite criterii, insii cel mai utilizat criteriu esteorganul de simt (senzatii vizuale, auditive, gustative, olfactive ~icutanate). Aceasta clasificare lasa, in afara clasificarii 0 gamavariatii de senzatii (organice, chinestezice etc.). in realizareasensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegeaintensitatii, legea adaptiirii, legea contrastului senzorial, legeasemnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor), psihologiiWeber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirearelatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei.Filosof ~i psiholog german, are un domeniu vast depreocupari (medic, matematician, profesor de fizica ~i defilosofie), este printre primii psihologi care introducmasurarea in psihologie. Se intereseazii de psihofizica ~iarecontributii in psihologia senzatiei ~iaperceptiei.Cea mai importanta lucrare a sa este lemente de psihofizic(1860).

independent de semnificatiile lor, in timp ce perceptiaeste direct legatii de semnificatia ~i de interpretareainformatiilor senzoriale. Recent, s-a emis opinia potrivitcareia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatiielementare, ci procesul de interpretare a senzati ilor brute,pe baza cuno~tintelor anteriQare.

Se vorbe~te despre existenta mai multor forme deperceptie (perceptia spatiului, a timpului, a mi~ciirii etc.) carese pot manifesta ca urmare a existentei unor mec nismeintelectu le le perceptiei (explorarea perceptiva, anticipareaetc.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii, legea selectivitatii, legea constantei perceptive,legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).Sistemul cognitiv al individului uman a evoluatcontinuu, perfectionandu-~i mecanismele care pot asiguraadaptarea in conditii nefavorabile, deoarece omul trebuie saperceapa nu numai ziua, ci ~i noaptea, in intuneric, nu numaiatunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate, ci ~iatunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc(orbire, surzenie etc.). In categoria acestor mecanisme seinscrie ~ireprezentarea care trebuie sa contribuie la realizareasarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care


13/104

3

informatia nu este prezentii. Prin reprezentare, omul sedesprinde de aici ~i acum , el putand sa opereze in planm in tal cu o biecte in ab se nta ac esto ra .Pen tr u c ii s un t p re zente a ta t in s ta re a de veghe , c at ~ ii n s ta re ade so mn, reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viatanoastra psihica, rol care a fost contestat ~i de WilliamJames, deoarece v ia ta psihici i nu inseamni i numa i reprezent ii ri lenoastre, ci ea im plicii stiiri m ai com plexe in care intervin ~iinfluente ale incon~tientului. Pe aceea~i pozitie se situa ~ifilosoful Jean-P aul S artre care su bIinia cii reprezentarile n une aduc nim ie nou in minte, in timp ce dad. privim un obiectp utem sa d esc op erim d etalii, in su $iri ca re n u au f ost o bserv ateanterior.

Dad sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cuimag in i p rimare, fo rmate in p r:e ze nta o biec hllu i, a tu nc i ca ndexista 0 interaqiune directii cu stimulul, sistemulreprezentativ opereazii cu imagini secundare care seform eazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Prinnatura lor, reprezentarile nu sunt simple copii ale ale

Jean-P aul SAR TR E(1905-1980)

perceptiilor din trecut, ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $isistem atiziiri ale insu$irilor senzoriale, fapt ce perm iteam pIificarea unor insu$iri sau elim inarea, sau estom pareaaltora. D acii im aginea obtinuta prin reprezentare depindede vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii saucu m are greutate), perceptia nu poate fi m odificatii or cat demu It n e- am dor i a ce st l uc ru .

R eprezentarile au fost denum ite statii in term ediareca re p erm it sa ltu l d e la sen zo rialla lo gic, d eo arece in stru ctu ralor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitivesenzoriale, iar, pe de altii parte, intalnim caracteristici aleproceselor cognitive superioare. Astfel, faptul ciire prez en tare a re pro du ce i'n su $iri co nc rete a le o biec telo r $ i c iiim ag inea are un caracter intuitiv, ne aratii cii e a face p arte dincategoria proceselor cognitive senzoriale, iar faptul cii ear ep roduce i ns u$ ir ile e se n i al e a le obi ec te lo r $ i c ii imag in ea a reu n caracter generalizat, apropie reprezen tarea de proceselecognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina unp ro ce s c og nitiv su pe rio r ..

Filosof francez in opera ciiruia se im binii preocupiirilef en omenolo gice c u c ele ale e xiste ntiaIismulu i, ab ord ea ziisubiecte care intereseazii $i psihologia in m iisura In careproblema fundamentalii adusii in discutie este aceea amodurilor de a fi proprii naturii um ane, in prim ul rand caf iint ii con$t ient ii ; c a f iin i i c ii re ia i i e st e p ropr ie deven irea .Printre lucriirile sale importante, cu interes $i pentrupsihologie, se pot am inti Imaginatia (1936), Schita uneit eo ri i a e mo ti il or (1939), F ii nt a s i n ea nt ul (1943) e tc .

2

Proce se le c ogniti ve s enzo ri al eI -Senzatia Percep iaeprezentareae ste p rimul p ro ces co gn itiv ca re a pare - se c on stit uie i n baz a s enza ti il or ;seealizeaziiinrm aerceperii repeta te a obiectelor;e st e 0 imag ine pripa ri i;e st e 0 imag ine secundar ii (nu pre supune aqiunea directii a stim ulilor asupranalizatorilor);magmesimpliieste- este 0m agine complexiieste 0esteo im ag ine complexii; sintezii senzorialii);magmeseparatiifiecareeste 0 imag in e u nitar ii (are u n ca rac te re ste 0 imag ine un it ar ii ;biectual,ferindotalitatea insu$ ir ilorunui obiec t) ;- e ste 0 imag in e b og atii i'n c on ti n ut; - este 0 im agine schem aticii (reflecta insu~irile caracteristice);- poa te f i mod if ic at ii vol un ta r.

~PLlCATIII 1. Construiti un text de 10 randuri (l) in care sa corelatis ernn if icat ia -ps iholog ica a urma to ri lo r t ermen i: perceptiereprezentare i psihic

2. Form ati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. D efinireaident itat ii inseamna cunoa~tere de s ine , aceasta f iind un procespermanent specific ~iadolescentei. Consideratica modul in care

simNi, reactionatiin diferite situatii , capacitatea de reprezentareinfluenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitateavoastra?A rgumentatiraspunsul vostru.3 , Ident if ic at i un exemplu de compor tament in care reprezentar il ev-auajutatsa identificati solutia optima.

Existentialism = curen t f ilosof ic con temporan a l carui d is curs s eopre~te predi lect a supra exi st en te i umane. As tfel , omulinsu~ies te acela care trebuiesa dea vie ti isa le un sens ~isadevinain viata sa 0 fiintarationala, adiciiomulnu estededitceea cefaceeldin s ineetc .Fenomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacurecaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me, subliniindrolul

::>..

constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnificalumea.Procese cognit ive superioare = numite $iprocese cognitive de nivelintelectual,este yorba de gandire,mem orie~iimaginatie.PSihoflZidl = d is cipl ina care s tud iazi i ~ i incea rca sa cuant if ic esenzatiileprovocatedestimulideterminati.Vointa = apt itud ine de a -~ i actua li za ~ i rea li za inten ti il e, ceea cep re supune r ef le ctie , d eli be ra re , d ec iz ie $ i e xe cu ta re aactiunii.

~


14/104

14

3 1 Definirea i caracterizarea senzatiilor3 SENZATIA

Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzorialeelementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete,luate separat, ale obiectelor ~i fenomenelor, candacestea stimuleaza receptorul unui singuranaliza tor sau organ de simt.

Aa cum rezuIta din definitie, senzatiile exprima doarInsuiri separate ale obiectelor i, de aceea, vor fi integrate Inprocesele perceptive. _.

In psihologie, problema senzatiilor a starnit vii controverse.Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatieii 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice, iargestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Inrealitate, insuirile nu exista In stare izolata, ci numai intr-uncontext obiectual i nici nu exista Insuiri in sine, ci numaiInsuiri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediulperceptiei.

Cea mai simpla i prima forma de comunicareinformationala a omului cu lumea exterioara i cu sine se,realizeaza prin intermediul senzatiilor. Senzatiile, la un nivelgeneral, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta dintratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urmastimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.

C. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/eelementare ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem InInfiitiarile intuitive ale contiintei, prin izolarea imodificarea conditiilor lor de producere , deoarece contiintareceptioneaza imagini despre obiecte i nu trairi elementarepentru ca gusturile, culorile, impresiile noastre despretemperatura etc. sunt proprietatile unor obiecte, ele neavandexistenta de sine statatoare, iar denumirile lor sunt rezultatulprocesului de abstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale alevietii psihice, dar rareori omul Ie realizeaza separat. Elestau Insa la baza proceselor psihice mai complexe,integrandu-se acestora.

3

3 2 Calititile senzatiilorCele mai importante calitati ale senzatiilor sunt:1. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii deactiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino.i,sonori, mecanici etc.) i de existenta unui aparatspecializat de realizare (vizual, gustativ, auditiv etc.,vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale, auditive,gustative etc.).

2. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta iIncarcatura energetica a senzatiei. Ea este proportionalacu intensitatea stimulului modal specific i depinde destarea organismului i de nivelul actual al sensibilitatiianalizatorului.

3. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careiaactioneaza stimuluI. Totui senzatia nu apare imediatdupa stimulare, ci cu 0 anumita intarziere (100- I50 miimide secunda) i nu dispare imediat ce a Incetat actiuneastimulului, ci mai continua cateva miimi de secunda,fenomenul fiind numit postefect sau imagineconsecutiva.

4. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fiInsotite de trairi afective de placere, tensiune, depresie,neplacere etc. Aceasta caracteristica depinde atat deproprietatile obiective ale stimuli lor, cat ide experientapersonala Inraport cu un stimul sau cu altul.

3 3 Principalele modalititi senzoriale

Oehiul reprezintii eelmai importantorgan de simt uman.

Dupa natura surselor care genereaza semnalele, senzatiilese grupeaza In senzatii:

exteroceptive, care Iiau sursa Inme diu I extern;- proprioceptive, cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare;

interoceptive, cu sursa Inmediul intern.Cele mai importante modalitati senzoriale sunt:1. Senzatiile vizuale

sunt produse deundele electromagnetice cuprinse Intre 400 i 700nm (1 nm = 10 9m).Culorile secaracterizeazaprin: luminozitate,tonalitate croma-tica (determinatade lungimea deunda care predomina) i saturatie

(cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai omogene, cuatat culoarea este mai saturata, mai pura). Sensibilitateavizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoaseicromatice.

2. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii aleobiectelor. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiileauditive, In care sunt reflectate urmatoarele

caracteristici ale undelor sonore:amplitudinea care da intensitatea sunetului;frecventa care da iniil imea sunetului;forma undei care da timbrul. Timbrul estedeterminat de natura sursei sonore (voceomeneasca, vioara etc.). Undele periodice producsunete numite note muzicale, iar cele neperiodice

produc zgomote.Senzatiile auditive au un rol important In invatareavorbirii (auzul fonematic). Ele ne permit sa apreciemdistanta la care sunt situate, fata de noi, obiectele, inmicare, care emit sunete efectul Doppler: candobiectul se apropie de noi, sunetele receptionate cresc ininaltime iinvers) ..

3. Senzatiile cutanate cutis, in limb a latina, inseamnapiele ) iau natere ca urmare a stimularii receptorilordin piele isunt de mai multe feluri:

senza iile tactile sunt determinate de presiuneaobiectelor cu care intram in contact. Prin ele obtineminformatii despre consistenta, duritatea, asperitateaobiectelor. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a seafla pe suprafata limbii, pe buze i pe varfuldegetelor, iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pefrunte ipe spate;senza iile term ice sunt determinate de diferenta detemperatura dintre corp i obiectele cu care intram Incontact.

4. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimicaa substantelor, stimulii lor fiind substantele volatile.Sunt importante pentru caregleaza apetitul ine


15/104

avertizeaza asupraprezentei substante lor periculoase,avfmd 0 tonalitateafectiva accentuata.

5. Senzatiile gustativesunt determinate decaracteristicile chimice ale substantelorsolubile care patrundin cavitatea bucala.Exista patru gusturi I Analizatorul olfactivfundamentale: dulce acru sarat ~i amar 0 marediversitate de gusturi luand na~tere din combinareaacestora. In corelatie cu senzatiile olfactive, vizuale

3 4 Legile sensibiliti iiRealizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv

senzorial se subordoneaza mai multor legi, numite legi alesensibilitatii, astfel exista:

legea propor ionalita ii inverse potrivit careia dacasensibilitatea este ridicata, atunci intensitatea fizica astimulului, necesara pentru a determina 0 senzatie,este mai mica ~iinvers;legea pragurilor absolute la nivelul careia se facediferenta intre pragul absolut inferior (intensitateaminima dintr-un anum it stimul necesara pentru adetermina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolutsuperior (intensitatea maxima a unui stimul care maidetermina inca 0 senzatie specifica);legea pragurilor diferen iale a fost formulata de E.H. Weber ~iG .T. Fechner, care au aratat ca pentru adetermina 0 cre~tere abia con~tientizabila inintensitatea unei senzatii, este necesar sa adaugam 0anumita ratie (cantitate) la intensitatea initialii a .stimulului specific corespunzator (1/100 pentru

Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. Daca este foarteslab, el nu e sesizat, deoarece nu excita organul senzorialcorespunzat6r. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atiltmai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab.Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modificeintensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatiespecifica, fizicianul german G. Fechner a formulat 0 legecare ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie:S=(KxlogE)+C,unde S= senzatia, E =excitantul, iarK ~iC sunt constante.Potrivit acestei relatii, senzatia cre~te mai incet decatexcitatia, nefiind propoqionala cu marimea stimulului, ci culogaritmul acestuia. Cercetarile experimentale efectuate auaratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentruintensitati medii ale stimulului. Atunci cand stimulii suntslabi sau foarte puternici, nu mai exista propoqionalitateadintre senzatie ~ilogar,itmul stimulului.

Raportul dintresenzatie ~i excitant

S

~i termice, ele contribuie la reglarea apetitului,avand tonalitate afectiva.

6. Senzatiile organice sau interne r,eflecta modificarilecare se produc in mediul intern al organismului (foame,greata, sete, slabiciune etc.).

7. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeazadespre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~idespre mi~carile pe care Ie efectuam, receptoriianalizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla inmu~chi, in tendoane ~iin ligamente.

8. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitiacorpului in raport cu centrul de greutate, despremi~carile capului pe verticala, despre mi~carile derotatie. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv(vestibul ~icanale semicirculare).

sensibilitatea vizuala, 1/30 pentru cea tactila depresiune ~i1/10 pentru cea auditiva).legea adaptar;; contribuie la modificareasensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~teatunci cand actioneaza frecvent un stimul deintensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scadeatunci ciind actioneaza frecvent un stimul deintensitate mare).legea contrastulu; sellZor;al pune in evidenta nivelulsensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimulispecifici in acela~i timp. Exista un contrast succes;v~i un contrast s;multan (evident mai ales in cazulculorilor; eel mai bun contrast este galben ~inegru).legea semnijica ie; exprima relatia existenta intrenivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor inraport cu starile de necesitate ~icu scopul activitatiidesIa~urate. Astfel, daca exista 0 relatie deconcordanta sensibilitatea fata de stimul cre~te, iar incaz de neconcordanta (indiferenta), sensibilitateascade.legea sinesteziei se bazeaza pe interactiuneafunctionala a analizatorilor, evidentiind transferul dela un analizator la altul (stimularea unui analizatordetermina efecte senzoriale ale altui analizator chiardaca.acesta nu a fost direct stimulat).

In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legilesensibilitatii.

La inceput, viata oamenilor era dirijata, reglataprin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~iziua, obscuritatea ~i lumina. (... ) Noaptea aduceapasivitate, calm, relaxare generala a activitatii, ametabolismului ~i a glandelor; ziua ii of ere a posibilitatide actiune, cre~terea metabolismului ~i a secretieiglandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. Culorileasociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al ceruluinoptii ~igalbenul viu alluminii zilei. Albastrul este deciculoarea calmului, a pasivitatii, galbenul a sperantei ~i aactivitatii (oo.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~iizhanda, culoarea complementara - verdele - instinctiIlde conservare. (Testul Luscher)____ I

3


16/104

WMECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZATIILOR

Organul morfofiziologic de realizare a senza iilor se

nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul deorgan de sim ). Potrivit cercetarilor realizate, acesta estealcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor, caleaferenta, componenta cerebrala ~icalea eferenta (conexiuneainversa) .Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului,fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a carordestina ie este sa transforme ac iunea stimuli lor (fizici sauchimici) in semnale nervoase. Celulele receptoare (aprox. 400mil.) sunt specializate pentru anumite forme de energie(stimulii adecva i sau specifici) fa a de care manifesta 0 maresensibilitate. Aceasta specificitate a receptorilor este insaprezenta numai la intrare (spre exterior), la ie~ire (sprefibrele nervoase senzoriale) ei trimi and semnale identicepentru intreaga re ea nervoasa. Din punctul de vedere alparticularitatilor functionale,. receptorii sunt determinatigenetic. Sub actiunea stimulului adecvat, in celula senzitiva iana~tere un potential electtic numit potential receptor ,proportional cu intensitatea stimulului, asigurand oglindireafidela a parametrilor stimulului. Receptorii transforma practicinformatia continuta de stimulintr-o informa ie semnificativapentru organism.Calea aferentii, care reprezinta sectorul intermediar, alcatuitdin celule ~ifibre nervoase care transporta influxul nervosspre centrii superiori. Acest traseu nu este continuu, ciprezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al.esistemului nervos central), de la unnivella altul avand loc 0p relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoasein a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. La nivelulcortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative,celecare necesita interventia celor mai complexe mecanismecerebrale, celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (seconsidera ca, de la toti receptorii, pleaca in medie 0 cantitatede informatie de 100 mil. biti/secunda, cortexul fiind capabilsa opereze cu 100bi i/secunda).Zona centrala (componenta cerebrali'i). Functiile decunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite debloCld cerebral de percepere, prelucrare ~i stocare ainformatiei , care ocupa jumiitatea posterioara a scoarteicerebrale. Caile senzitive apartinand analizatorilorexteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111inainzonele primare (de proiectie), in aceste zone constituindu-sea~a-numitele matrici interpretative care decodeazainfOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Pe plan

subiectiv e~te yorba de trairea senza iilor care reflectadiferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor.Calea eferenta. Analizatorul este un sistem complex cuautoreglare. Receptorii sunt in permanen a activi, subinfluenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurilesuperioare, inclusiv scoarta cerebrala, ei modificandu-~istarea functionala in functie de necesitatile ~i intereseleorganismului la un moment dat.

In concluzie, se poate afirma ca senza iile nu suntimagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor dinlumea reala. Informatiile senzoriale, .precum toate celelalteforme ale informa iei psihice, sunt rezultatul interac iunii.(Adaptare dupa lntroducere inpsihologia contemporana I. Radu

(coord.), EdituraSincron, 1991)

CorputoeniculatsuperiorCoHenlsuperior

ChiasmulopticHipofiza

VentriculNudeusupracbiasmaticChiasmuloptic

5. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiuniianalizatorilor.6. Timpde 0 saptamiina,verificati legeaadaptarii senzorialeIn cazulsenzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sauadaptarea de la Intuneric la lumina). Notati, In caietele voastre,concluziile obtinute. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i,apoi,comparaticoncluziileobtinute.

esenta, In sensuluneiprobleme, al unui fenomen etc.).Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale, necesare,generale, relativ stabile~irepetabile.Luminozitate =Insu~ireaunuicorpde a fi luminos; stralucire.Sensibilitate = facultatede apercepe impresiile venite de lacorp saudin lumeaexterioara.

'11_ .,., ..- ,_ __ - IAn~iTzalo-;=organde simt;termenul este introdus dePavlovpentroa desemna organele de simt periferice, caile nervoase ~iterminatia lor Inscoarracerebralii.lntensitate = stare a ceea ceesteintens; gradde tiirie,deforra.lntuitiv=referitor la intuitie (patrunderenemijlocita, directa In


17/104

4. PERCEPTIA4.1 Definirea i caracterizarea perceptiei

Com parativ cu senzatiile, pereeptia constituie un nivelcalitativ superior d e prelucrare ~i de integrare a inform atieidespre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Ca ~isenzatiile, perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i afenomenelor care actioneaza nem ijlocit asupra organelorn oastre de sim t. Perceptiile se deosebesc in sa de senzatii prinfa ptu l ca e le n u o f era 0 reflectare a in su~irilo r izo late a le1.----------------------

obiectelor ~i fenom enelor cu care venim in contact (miros,temperatura, euloare etc.), ci reflecta aceste obiecte intotalitatea lor. Astfel, chiar daea senzatiile stau la bazap erc ep tiei, in mod obi~ nu it n u au zim sune te izo late , n u v ed emculori separate de obiecte etc., ci auzim soneria ceasului,vedem obiecte care au diferite culori etc., adica percepemobie cte ~ i fenomene in t ota lit ate a lo r.

Perceptia este procesul psih ic co gnitiv sen zorial p rin care cuno a~tem ob iectu l, in totalitatea in su~ irilo rconcrete, cand acesta actioneaza asupra organelor de s imt.

Percept ia a r putea f i in te rpre ta ta ca:- proees eognitiv in masura in care sunt integrate

in fo rmat iil e p rim ite p rin in te rmed iu l simturilo r des prelumea extern a ~ idespre noi in~ ine.l rnag inea pereept ivaeste bogata in continut, adica include atat insu~irileim portante, cat ~i pe cele neim portante, d e detaliu aleobiectelor ~ifenomenelor;

- p ro du s al p ro cesu lu i p sih ic co ncretiza t in im ag in ea cares e fo rmeaza sub act iunea nem ij lo ci ta a s timu lilo r a supras im tu ril or. P erc ep tia s e des ta~oara a ic i ~ i a cu rn , a di caintr-un anumit spatiu ~i timp, atunci cand existainter ac tiune dir ec ta int re s timuli ~ iorganele de s imt.

Ca ~i senzatia, perceptia a fost subiect de disputa intreasociationism ~igestaltism:- Asocia ionismul (A l. B ain e, H . E bb in gh au s, W . Wundt

etc.) afirma primatul parpi asupra intregului, iar inexplica rea natur ii ~ iorganizar ii psihicu lu i uman recurgela princ ip iu l descompuneri i- recompuneri i. V ia ta psihicaeste 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Pornind de la ele, sub actiunea legilora so cia tie i (p rin aseman are, co ntra st etc.), se fo rm eaz apercept ii le , r eprezentar il e ~ igandir ea . P rin urmare , int resenza ti i ~ iper cept ii , int re per cept ie ~ igandir e exista doardeosebi ri de ord in canti ta tiv ~ inu de ord in cal it at iv .- Gestal ti snru / (K. Kofika, O. Dunker etc.) afirmap rim atul intregului asupra partii, intregul fiind cevamai mult decat suma par ti lo r, e lposedand cal it at i p ropr ii ,ireductibile la parti/elemente. Psihicul nu este unconglome ra t de p roee se in s ine, c i un ansamb lu o rgan iz atla n ivel uri d ife rite de complexit ate . P rimul n ivel e ste c ela l p erce ptie i, ia r u n n iv el su perio r fiin d eel al g an dirii.Caraeterul organizat al psihieului este consideratinnascut, predeterminat, s tructuri le f iind date .

in rea litate, p erce ptia n u este p osib ila tara sen zatii ~ i n icinu este 0 simpla suma de senzatii, deoarece perceptiaeste unnivel super ior de r ef lectar e a r ea li ta ti i, i ar in imaginea percept ivaapar ~ i insu~i ri car e nu apart in par ti lo r ( st ructur a) . Per cept ia esteinfluentata de distanta fata de stimul (dad distanta esteo ptim a, atu nci p ercep tia e ste clara ~ i p re cisa ), d e ex perie ntaant erio arii , d e s pecifi eu l a et iv it ii til or des fii ~u ra te , d e n ivel ulde dezvoltare al Iimbajului etc. Durata perceptiei estecore spunza toare a cti un ii s timu lu lu i (dac a se p re lunge~ te dupaincheierea act iunii s timulului, a tunci apar halucinati ile) .

Realizarea procesului perceptiv, ca act de sesizare a

realitatii concrete, presupune, p recum orice proces, 0 duratat empo ra la , a~a i nc at pot fi pus e in eviden ta mai multe fa ze :- orientarea spre stimul (d irec tio narea p riv irii sp restimul);- d etectia stim u u ui ( react ia Aha i lustreaza momentul

deseoperirii stimulului);- discrim in area stimu u ui (p re su pune e xtrag erea u ne i

can titati su fic ien te d e in fo rm atie d esp re stimul care saperm ita d ife renti ere a obie ctu lu i de a lte obi ec te de fond ,a stfe l indit e l s a dev ina 0 dom inan ta in c ampu l s enzo ria lal eon~tiintei);

- id en tifica re a obiectu u i p re su pune p arcu rg erea a d ou aetape: identifiearea eategoriala (inform atii m inim edespre insu~ ir i e sent ia le a le obiec tu lu i) ~ i ident if icar eaindividualii (adaugarea, la datele initiale, a unorin fo rmati i d esp re parti cu la rita ti le , d et al iil e obie ctu lu i

- c ar e pot fi s urp ri nse a ic i ~ i acum );- in te rp re ta rea obi ec tu lu i r ezul ta d in legatur a per cept ie icu activitatea ~i cu comportamentul, faza in care se

s tabi le sc legatur i pragmat ice int re imaginea percept iva~is tari le interne de necesi ta te ale subiectului.

E xemplu : S un teti in sala d e clasa in timpu l u ne i o re . A te ntiav a este co nce ntra ta asu pra lectie i in cu rs d e d esta~ ura re. L aun momen t d at u :;;ase d esc hid e b ru sc. S e d ec lan~ea za in ace 1moment reflexul de orientare determinat de aparitia inc ampu l p erc ep tiv a u nu i stimul n ou , cap ul fiin d d ire ctio natspre locul de unde a aparut stimulul. Deseoperireastirn ulu lu i, in amb ia nta , co nstitu ie a d ou a faz a a rea l1 za riip ro cesu lu i p erce ptiv , in c ad ru l sau reu~in du -se in ch eiereaprocesului de localizare a stim ulului. Intr-o a treia faza, ad iscrirninarii, obiectu l sursa a stim uli lor este delim itat inrap ort c u celela lte o biec te d in c amp (p erso an a ca re a d esc hisu:;;a clasei). Informatiile obtinute pana inprezent suntprelucrate, cantitativ ~i calitativ, eea de a patra fazafinalizandu-se in m om entul identificarii obiectului (spreexemp lu , pers oana care a des ch is u :; ;ae st e d ire ct oru l ~ co lii ).Acest moment coincide cu definitivarea imaginiip erce ptiv e. U lterio r o biectu l e ste in terp re tat, su biectiv :;;io biectiv (se actualizeaza alte inform atii detinute despreo biec tu l p erce ptie i, leg ate in e xemplu l n ostru d e e ven tu alecon ta cte d ire cte cu pers oana d ire cto ru lu i, d ar, d e a semenea,de semn ific atia func tie i pe c are 0 detine).

E dw ard L . TH ORND IK E(1874-1949)

Psiholog american ale carui cercetari s-au .axat peinteligenta anim alelor, dar, de asem enea pe problem eleinvatarii la om (lucrarile sale au - influentat pregnantpedagogia amer icana).Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fiamintite: Anim al In telig en ce. E xp erim en ta l sta dies 1 911),Educa tiona l P sy chology (1913-1914), Human Le arn in g1 931), Psychology of W an ts (1935), I nteres t and Att itudes( 1935) e tc .


18/104

4 2 Legile generale ale perceptieiPrecum senza ti il e ~ ipe rcep ti il e p re supun, i n r ea liz are alor, actiunea mai multor legi:1 . Legea integra li ti ip i- st ruc tura li tapi expr ima carac te rulde sistem ierarhic organizatal imaginiiperceptive,astfel,n oi, p ercep em obiectul ca in treg sau ca u n an samblu

I organizat ~inu ca 0 suma de elemente sau insu~iri .Spre, exemplu:'dadi un obiect cunoscut este vazut numaipar tial , subiectul se comporta, fa ta de e l, ca ~icum I-ar f ivazutin intregime.2 . L egea se lec tiv ita pi n e ara ta c a perc ep tia noa stra e steorienta ta spre un anumit obiect , selec ta t,dint r-un campperceptiv mai vast. Analizatori i sunt supu~iactiunii uneimultitu din i d e stimuli ~ i p en tru ca p osib ilitiitile d ereceptare ~i de prelucrare a informatii lorde cii tre creiersunt limitate,apare necesitatea selectarii stimulilor,ceeace ne intereseazi idevine obiectul central a l perceppei ,ceilalti stimulitrecandin plan secundar,devenindfondul

4 3 Form ele com plexe ale perceptiei1 . P erc ep tia s pa tiu lu i. S pa tiu l es te in fin it ~ i nu poa te fip erc eput in to ta litate . Noi p erce pem doa r in su~irilespatiale ale obiectelor: forma, marime, pozit ie relat iva,

d imen siuni, d is tan te , re lie f etc . cu a ju to ru l v iiz ulu i,chinestez ie i, tac tului ~i a l auzului. Vederea obiectelort ridimensional este numit ii per spect iva sau perceptiespat ia la . Perceptia adancimii se rea lizeaz ii cu a jutorulindicatori lor monoculari ( informatia despre adfmcimeprovine de laun singur ochi) ~ibinoculari .Cei m ai importanti indicatori monoculari aJadancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m,obie cte le p ar mai m ic i), in te rpoz itia (obie cte le maidepi ir ta te sunt acoper ite , in campul nost ru vizua l, decele m ai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniileparalele care se depiirteaziide noi par sa se apropie) . Ceimai importanti indica tori binocutari sunt:dispari ta tea ret in iana (da tori ti id i stante i dintre cei doio ch i d e ap ro ximativ 7 cm , imag in ea un ui o biect estediferi ti ia tunci cand 11privim cu ochiul drept ~icu ochiuls tang; la nive l cor tica l se rea lizeaz ii s in teza celor doui iim agini, unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i

perceppe i ( formarea imaginilor duble) . Spre exemplu,interesulpentru 0 persoana, determina,ca in gari i, intr -omultime de persoane necunoscute,persoana a~teptatasafiedistinsacu c1aritate.3. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginiiperceptive la m odificarea contextului in care esteprezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se. produce0 corectarea denaturarilorobiectului,astfelincat

acesta,intreanumitelimite,apare ca invariant),vorbindusedespre constanta marimii , a culor ilor, formelor etc .4 . L egea p ro ie ctiv itatii s au a obie ctu alita pi e ste 0 legecarac te ri st ic ii numai perceptiei , care face ca imagineainternasa fieperm anentraportatiila obiectulperceput.5. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are, importantiipentruom sii intrein campulsiiuperceptiv.In desfii~urarea procesului perceptiv, aceste legifunctioneazain interactiune.

converg en ta ocu la ra (g lobii o cu la ri se pot o rie nta inunghiuri difer ite a tunci cand un obiect se apropie sau sedeparteaza).2 . P erc ep tia timpu lu i. T impu l es te in fin it ~ i nu poate fiperceput ca atare. Noi putem sa percepem num aicaracteristicile tem porale ale elem entelor:con tin u i ta te- d i s c on ti n u i tate, s ucc es iune,

simultaneitate ~idurata . Perceptia t impului presupunememoria care face posibi la axa t recut-prezent-vi itor .Sistem ul de referintii pentru tim p poate fi: fizic,cosmic, sistemul biologic, sistemul socio-cultural.3 . P erc ep tia m i~ca rii. E ste posib ilii d ato rita se pa riiriio bie ctu lu i d e fondul p erce ptie i, c on sta nte i marim iiobiectului, dator it ii persistentei imaginii ret iniene ~i ami~carilorcapului sau ale globilor oculari .4 . Per cept ia i nte rper sona la ( in te rcunoa~te rea) . A re caobiect insu~i ri le manifes te a le persoane i, t ri is ii turi les itu ationa l-rele va nte ~ i c ondu ite le re lationa le . S espune c ii a re 0 perc ep tie in te rp ersona lii mai buna c elcare identificiitrasaturile neaparente ale persoanei.

4 4 O bservatia i spiritul de observatiePerce ptia s e in teg re az a in s chema de re gla re a o ric iire ia ctiv itiiti d es fii~ ura te in p la n e xte rn , implic and limba ju l,gandirea, vointa, atentia, motivatia etc . , perceptia r idicandu-sede la s tadiu l une i s imple imegi str ar i ~ ip re lucr ar i a s timuli lo raleator i, la stadiul unei activit ii ticomplexe, or ientate spre scop,adiciiea devine observape.Obs enatia s e deru le ~zii in timp, a va nd un sc op p re cis ~ ifiind d irija tii d in in te rio r p rin comenzi v erb ale . L imba ju l4 5 P erceptii denaturateDe~ipe rcep ti il e se p roduc in condit ii le aqiun ii d ir ec te a

stim uli lor asupra organelor de sim t, deci reflect a in m odade cvat re alita te a, in a numite c onditii a par de na tu rari.Acestea pot avea cauze m ultiple, putandu-se face insiid iferenta int re erori normale de percept ie ~ie rori ce t in depatologia perceptiei .Astfel , in eazul e rori lor numite normale se uti lizeaz ii ,in l imbaj psihologic, termenul deiluzie, aceasta reprezentando reflectare d en atu rata a o biectelo r dato rita efectelo r d ecamp, lega te in specia l de supraes tima rea sau subes tima reaunor elemente sau proprietati . I luzii le perceptiv.eapar in sferatu tu ro r moda li ta til or percep tive, c el e ma i, cunoscu te f iindiluziile optico-geom etrice (spre exemplu, faptul cii 0suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata).

dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei, fixeaza rezultatelep artiale ~ i glo bale ale acesteia, p erm itan d g en eralizareaschemelor logice ale activitiitiiperceptive.O bservatia constituieo metodiide investigarea proceselor~ia fenomenelorpsihice.I Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza

rapid ceea ce este relevant, de~i nu apare in modfoart e eviden t.

o categorie apar te a percept ii lor dena tura te 0 constituiecele ce se l eaga de pato logi a percep ti ei ( s- ar pute a vorbi ~ ideo categ orie intermed iarii, an ume percep tiile d enatu rateda tora te unor deficiente senzoriale) . Or icare ar f i tulburari lec are a par, to ate se le ag ii, in tr-un fel sa u a ltu l, d e 0 a ltera re asen tim en tu lu i realita ii. S pre ex emplu , in sch izo fren iedeta ? ar eade r ea l e st e deosebit de putemic ii , a jungandu-sefie la u n amestec al sen zatiilo r ?i al rep rezen tiirilo r celu iafectat , f ie la halucinati i, a tunci cand bolnavul vede lucruripe care nimeni a ltcineva nu Iemai vede .Toate aceste posibi li ta ti de e ?eci ll r ea liza rea proeesuluiperceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual,comple xitate a ? i importan ta s a in a nsamb lu l v ie tii p sih ic eumane.


19/104

19W1ILUZIILE OPTICO GEOMETRICE

c ele d ou a lin ii o rizo nta le p ar in eg ale , d e~ i su nt eg ale.La fel, in figura din dreapta, datorita orientarii

4

liniilor terminale, linia de sus pare mai lunga decat cea dejo s, a cea sta ilu zie d ato ra ndu-se fa ptu lu i ca lin ia o rizo ntalade sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0suprafata mai mare deciit linia paralela de jos, aceastai ng loba ta fiind in tr-.o supra fa ta mai m ic a.

Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre celeadmise.o alta p osib iH i e xp lica tie , care fu nctio nea za in rap ort c uanumite iluzii, este cea a lui J. Piaget, care se bazeaza peceea ce nume~ te e fe ctu l c en tra rii (c ee a c e s e a fla in c en tru latentiei t inde sa f ie supradimensionat) .De asemenea, in alte cazuri, este yorba de tendinta deechilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Incazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este

vazuta ca fiind mai lunga decat cea de josde catre copii, in timp ce adultii,familiarizati cu figura patratului, vadace ste la tu ri c a ega le .

Cert este ca interpretarile nu suntyonsensua le , e xis ta nd chi ar il uz ii optic ogeometrice in cazul carora nu s-a putut

~ gasi 0 explicatie, a~a cum este cazul. dreptelor perpendiculare alaturate, carepar inegale. Se poate, astfel, sustine cadomen iu l ilu ziil or opt ic o-geome tri ce e ste

un domeniu inca desch is inves tiga ti ilor .

00000o0Unele desene geometrice pot provoca perceptii

eronate, care nu corespund realitatii masurabile.Contributiile cele mai im portante au fost aduse de ~coalagestaltista, fiind de amintit, in primul rand, iluzia luiTitchner: doua cercuri mici, egale, par inegale daca suntintegra te in f igur i d if er it e.

C au za p en tru c are se n a~ te a ceasta ilu zie se refe ra la fap tu l c ai ntregu l in flu en te az a part ea . Ilu zia lu i T itc hner e st e i nsa doa ru na d in tre multele p osib ile. D e e xemplu , in fig ura d in stan ga

W1FIGURILE DU LEF iguril e dub le s un t con textu li n c are c ara cte ru l se le ctiv a l

p erce ptiei p oa te fi p us in ev id en ta cu u~u rin ta. A ceste fig urisunt construite astfel incat sa se pastreze un grad deam biguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.A ctiunea unu ia s au mai mult ora d in tre fa ct orii c are dete rm inaselectivitatea perceptiva (contrastul crom atic, m otivatias ub ie ctu lu i, v ari ati a i ntens it ati i s timulil or e tc .) se perc epe cuc 1arita te u nu l d in tre e lem en te , ce lelalte c on stitu in d fo ndulp erce Ptiei. A stfel, in p rim a d in tre fig urile a latu rate , c are este in realitate 0 figurii tripla, se pot observa, rand pe rand, 0tan arii, 0 M tran a ~i u n b arb at. In ce ala lta im ag in e este y orb a,pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 m oara in fundal, darp e d e a lta p arte d oa r d e ca pu llu i D on Quijo te.Apl icat ie : I ncer ca ti s a explica ti f igur il e dubie , de mai sus , u ti li zand cele Invatate despre per cept ie .

~PLICATII11 . P recizati faz ele p ro ce su lu i p ercep tiv , in o rd in ea fireasca adesfa~urariilor.2. Caracterizati,dintre fazelepercePtiei, discriminarea stimulului ~iidentificarea obiectului, exemplificandu-lecorespunzator.3 . In ap ro xim ativ jumatate d e p ag in a, compara ti p ercep tia cusenzatia, evidentiind caracteristicile perceptiei.4 . Formati grope de 4 e levi sau luc ra ti pe per echi ~ i, apoi, p reciza ticum sunt valorificate i luzii le perceptive in cinematografie ~iinarta.

Binocular = care serefera laambii ochi , care se realizeaza cuambiiochi.IDenaturare= deformare, alterare, falsificare.

Figura = forma care sedeta~eazadintr-un ansamblu.Halucinarie = tulburare psihica rezidand inperceperea unui obiectsau fenomen lara ca aces ta sa f ie prezent.

5 . Impreuna cu coleg ii vo~ tr iu rmari ti in comun 0 activitate (spreexemp lu un fragmen t d in tr-un spec ta co l s au d in tr-un mec i defotbal) de lungimerelativ scurtii (10 minute).lncercati sa descrieti(In scris,dad este posibil) ,dupa aceea,activitateaurmiirimcat maiprecis posibil. Comparatidescrierileobtinute~ipuneti in evidentadiferenteleexistente. Identificaticauzele acestor diferenteutilizilndnotiuneade spiritdeobservatie .6. Descrietiperceptia caproces~iimagineprimara ~icomplexa.7. Comparati senzat ii le ~ipercePti ile in baza unui exemplu concret,precizand patru asemanari~ipatrudiferente.Patologie = provine din grecescul phatos boala ~i logosstudiu ; parte a medicinii care se ocupa cu studiul

s imptomelor ~ ia l cauze lor bol ilor ~ icar e cuprinde maimulte diviziuni.Pr agmatic = (gr. pragma a ctiune ) c are p rive~ te a cti unea ,uti li ta tea; care judeca in functie de uti li ta te nemijlocit ii ,in dauna obiectivitatii.


20/104

REPREZENTAREA 5 1 Definirea i caracterizarea reprezentiriir Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita, selectiva ~i schematica aproprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date inexoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.

5Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme

poate evoca imaginea mamei, a invati itoarei, a casei parinte~ti,phiar atunci cfmd se afla lasute de kIn distanta. Ele apar frecventin mintea noastra in starea de veghe, dar ~i i n starea de somn ~i,de aceea, multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viatapsihici i.

Calitatea reprezentarilor este influentata decalitateaperceptiei acuratete, precizie, completitudine), contextul incare a avut loc receptarea obiectului dat legatura cu motivatia,cu trairile afective, cu activitatea), frecventa contactelorperceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentulperceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare.

In plan ontogenetic, mecanismele reprezentarii seformeaza ~ise consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei prima forma este schema obiectului permanent la~8-10 luni).DezvoWindu-se pe baza perceptiei, reprezentarea nu estecontinuarea, in linie dreapta, a acesteia, ci este un nivelsuperior al activitiitii cognitive. Reprezentarea este primul paspe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretulimediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general, pregatind eelde-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere, saltul din planulimagisticului in planul constructi vitatii conceptuale,. salt pe careil va realiza gfmdirea. Datorita acestor caracteristici ale sale sevorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie areprezentarilor mai precis este yorba de origine, extensie,funqionalitate, locul ~i rolul lor in succesiunea proceselorcunoa~terii umane). Imaginile mentale oferite de reprezentare,dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui procespsihic le-a provocat, se dovedesc a avea 0 relevanta de ~sebitapentru existenta umana.5 2 Clasificarea reprezentirDor

Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit maimultor criterii, printre care se pot aminti:1. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementuluide noutate, exista reprezentari:

a. reproductive, bazate pe perceptii anterioare; serealizeaza cu ajutorul memoriei;b. anticipative, serefera la mi~cari sau schimbari care nu

au fost inca percepute; sunt rezultatul operatiilorgandirii ~iprocedeelor imaginatiei.

In masura in care reprezentarea se constituie P bazaperceptiei, compararea lor permite evidentierea mai multorasemaniiri ~i deosebiri. Astfel, in ceea ceprive~teasemanarile dintre ele, se poate preciza ca:

- sunt procese de cunoa~tere;- sunt fenomene intuitive, imagini concrete ale unorobiecte sau fenomene;- determina efecte fiziologice atat perceptia, cat 1?i

imaginea unei lamai declaneaza salivatia);- sunt legate de mi~care perceperea mi1?ci irii1?idaca neimaginam un object perceput anterior in stanganoastra, ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga);- au un inteles,.oanumita semnificape, dar exista 1?ideosebiri reprezentarea acoperii, de regula, un sens maibogat);of era informatii despre obiecte 1?i fenomene perceptia of era un volum mai mare de informatii,imaginea perceptiva fiind mai clara fata dereprezentare).

De asemenea, exista ~iurmatoarele deosebiri:- perceptia se produce in prezent

Documents

Manual Psihologie Cls-X