PROIECTMANAGEMENTUL COMBATERII

INTEGRATE A DAUNATORILOR DIN AGROECOSISTEMUL CASTRAVETI

DE SERA

Facultatea de AgriculturaMasteranzi:GRUIA LIVIUCORNITA GEORGIAN

1. Producerea rasadului : La producerea rasadurilor se tine seama de urmatoarele aspecte tehnologice: - stabilirea datei de plantare; - varsta optima a rasadului; - durata de semanat la rasarire; - stabilirea datei de semanat. Prima veriga tehnologica a procesului de productie o reprezinta activitatea de producere a rasadurilor. Acest proces are loc intr-un spatiu special amenajat, din interiorul serelor, care cuprinde 8

compartimente distincte, perfect izolate intre ele. Aceste compartimentari sunt necesare pentru a putea asigura dirijarea diferentiata a factorilor de mediu (in functie de specie, varsta etc.).

In aceste compartimente, rasadurile sunt asezate pe asa-zise "paturi". Paturile sunt prevazute cu un sistem complex de tevi cu ajutorul carora se mentine o temperatura optima la nivelul radacinilor. In perioadele cu lumina insuficienta exista posibilitatea suplimentarii acesteia pe cale artificiala. Astfel, folosind cele mai importante resurse de energie (caldura si lumina) si programe adecvate de fertilizare asiguram o dezvoltare corespunzatoare a rasadurilor. Acest lucru are o influenta majora asupra potentialului de productie manifestat ulterior de plante pe toata durata de viata.

Dupa o perioada variabila, de 4 - 6 saptamani de la infiintare, rasadul este gata de plantat in sera de productie.

PROCESUL DE PRODUCTIE

2. Plantarea : Cel de-al doilea pas, in procesul de producere a legumelor de sera, il constituie plantatul rasadurilor. Pentru acesta este necesar sa pregatim spatiul de productie. Lucrarea incepe, de obicei, cu circa 3-4

saptamani inaintea plantatului propriu-zis si cuprinde : dezinfectie , instalarea mulciului de folie , asezarea sacilor cu substrat organic, adaptarea sistemului de irigare prin picurare si decuparea orificiilor la saci.

La nivelul unui hectar se planteaza 18.000 de plante . Cresterea si dezvoltarea plantelor : 3. Cresterea si dezvoltarea plantelor : Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce priveste factorii climatici.

Este o specie legumicola foarte pretentioasa la caldura si umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind temperatura medie zilnica se mentine peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura.

  Semintele nu germineaza sub +16°. Vinturile reci, sub +4°C, pot provoca pieirea plantelor sau in tot

cazul sa cauzeze pierderi. In general, castravetii sint sensibili la curentii de aer si vinturi chiar daca nu sint reci si chiar daca sunt de scurta durata.

O crestere si fructificare normale, au loc in limita temperaturilor de 18-35°C. La temperaturi de peste 35° si sub 18°, cresterea plantelor inceteaza, iar la o temperatura de 12°, prelungita mai multe zile, vrejii

se reteaza de la fata solului si plantele cad si pier. Variatiile mari de temperatura, de asemenea, sint foarte daunatoare castravetilor. Cu cit lumina este mai intensa, castravetii suporta temperatura mai ridicata, in limitele amintite si invers, noaptea, cind lumina lipseste sau in zilele noroase, cind lumina este slaba, temperatura trebuie sa fie de asemenea mai scazuta.

De asemenea, la diferite faze de vegetatie cerintele fata de temperatura sint si ele diferite.

PROCESUL DE PRODUCTIE

Temperatura optima, pe faze de vegetatie, se prezinta astfel:   in timpul germinatiei semintei 32° C dupa rasarire, ca rasad 18--20°C la plantare 32° C in timpul cresterii vegetative: pe timp insorit 25-28° C in timpul cresterii vegetative: pe timp noros 20° C In faza de fructificare 25-28° C De aceste cerinte trebuie sa se tina seama atunci cind cultura castravetilor se

face in adaposturi, rasadnite si sere, unde factorul temperatura se poate dirija. La cultura in cimp se tine cont de aceste cerinte la alegerea locului culturii si a datei insamintarii. Temperatura medie lunara cea mai potrivita pentru cultura in cimp, este de 18-23°C si cu o perioada de 50-90 zile, fara calduri sau raceli excesive. 

Aceste conditii sint valabile si pentru culturile de vara-toamna, avind in vedere ca noptile reci din septembrie, chiar si fara brume, duc la pieirea plantelor. De aici, necesitatea de a se alege epoca de insamintare sau plantare, diferentiat, pe zone naturale.

4. Recoltarea si Pregatirea pentru vanzare sunt ultimele etape in productie.

PROCESUL DE PRODUCTIE

Viermele radacinilor (Heterodera marioni)   Acest daunator ataca toate speciile de legume

cultivate in sere si rasadnite si uneori apare si in cimp. Viermele este foarte mic avand 1.2 -1.5 mm. Daunatorul provoaca pagube mari prin distrugerea radacinilor plantelor, unde se localizeaza. Plantele ale caror radacini sunt atacate de viermele radacinilor se palesc, frunzele de la baza se usuca mai intai pe margini apoi in intregime. Combaterea lui este foarte dificila. Se face prin sterilizarea solului prin vapori fierbinti sau pe cale chimica si masuri de igiena culturala foarte riguroase.

Daunatorii castravetilor de sera

Musculita alba - Trialeurodes vaporariorum Acest dăunător este un polifag. Preferă muşcata, cerceluşul, azalea, begonia, primula. Insectele sunt albe, iar larvele galbene. Daune mai mari produc larvele. În urma înţepării şi sugerii sucului celular, frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad. Uscarea începe de la margine. De-a lungul nervurilor apar pete alungite argintii. Florile apar pătate şi distorsionate.

Este raspindit in toate zonele de cultura din tara noastra. Este foarte polifag, atacind multe specii de legume si flori, atit in cimp, mai ales in sere, rasadnite si adaposturi de material plastic. Cele mai atacate specii legumicole sint castravetii si vinetele. in anii cu veri secetoase si calduroase apare si pe culturile din cimp. Paianjenul comun este de dimensiuni mici, abia vizibil cu ochiul liber, de culoare verde-galbuie, galben-pal sau in unele cazuri rosie-portocalie. Femelele ierneaza in grupuri prin crapaturile materialului lemnos din sere si rasadnite, pe resturi vegetale sau sub bulgarii de pamint. Pe plantele de cultura paianjenii se instaleaza spre sfirsitul lunii mai, inmultindu-se rapid. Au 4- 5 generatii pe an. Cu cit temperatura este mai ridicata, evolutia unei generatii e mai rapida. La temperatura de 25° aceasta dureaza numai 15 zile. Maximum de indivizi se constata in cursul lunii iulie, putind ajunge pina la 220-250 pe cm2 de frunza.  Atacul se recunoaste prin depigmentarea frunzelor atacate, care apar decolorate, pistruiate cu pete albicioase, iar pe dosul frunzei prezentind un paienjenis fin si puncte de culoare mai inchisa, care nu sint altceva decit colonia de paianjeni. Frunzele atacate se usuca si cad. Plantele atacate isi inceteaza vegetatia si sfirsesc prin a se usca. Combaterea se realizeaza prin igiena culturala si tratamente chimice. Stringerea resturilor din culturi reduce rezerva de adulti a daunatorului. Aratura adinca de toamna ingroapa o buna parte din paianjeni in adincime, unde nu mai supravietuiesc. Dezinfectarea umeda a ramelor si tocurile de rasadnita si a solului sint de asemenea masuri necesare unde s-au ivit atacuri de paianjeni. Se folosesc in acest scop preparate organofosforice. Cind apare atac de paianjeni in cultura, se trece imediat la combaterea chimica, inainte de a se inmulti prea mult. La stropiri se va avea in vedere ca daunatorii sint localizati pe dosul frunzelor, ocrotiti de un paienjenis fin care impiedica, in parte, ajungerea solutiei in contact cu daunatorii. De aceea, sint necesare 2 - 3 tratamente succesive, pentru a lichida focarele. Rezultatele bune s-au obtinut in combaterea paianjenilor cu preparatele: Metasystox - 0,1 °/o, Phenkapton - 0,1%, Tedion V. 18 - 0,2% si Acaricidol - 0,3%. Aceste produse au remanenta pe frunze de 10-14 zile in cazul cind nu survine o udare a frunzelor. Aceste produse distrug adultii, larvele si ouale paianjenilor.

Paianjenul comun (Tetranychus urticae)

  Păduchele lânos (Pseudococcus) Insectele foarte mici sunt înfăşurate, ca într-un

manşon, de vată albă. Colonii largi sub formă de ciorchini pot ocupa tulpina şi faţa interioară a frunzelor. Insecta migrează şi în pământ unde se fixează pe rădăcini. Păduchii lânăşi slăbesc planta şi favorizează dezvoltarea bolilor. Atacul puternic conduce mai întâi la ofilirea, îngălbenirea, căderea frunzelor şi apoi la moartea plantei.

Paduchele verde al castravetilor Cerosipha gossipii Daunator specific culturilor de cucurbitacee, formeaza

colonii aglomerate pe frunze si dispersate pe flori. Ca efect, frunzele se strâng în glomerule puternic compactate, meristemele sunt lezate, plantele se opresc din crestere. În sere si solarii, atacul este însotit de secretii aderente la substrat, pe care, secundar, se dezvolta fumagina. Adult de 1,5 - 2 mm lungime, corp globulos verde-maroniu, acoperit de secretii pulverulente cenusii. Vector de viroze. Daunator dificil de combatut din cauza modului de habitat ascuns.

Paduchii

2. Coropisnitele (Grillotalpa) ataca toate legumele si este in special periculoasa pentru producerea daunelor la rasaduri, unde aduce mari pagube in special primavara. Coropisnita traieste 12-14 luni

Deviz tehnologicCategoria de cheltuieli u.m   Deviz cadru

  

  volum tarif - lei valoarelei

TOTAL CHELTUIELI lei     13813,00

A.Cheltuieli mecanice lei     1849

Distrus resturi vegetala ha     0

Discuit + grapat ha 2 30 160

Afanat solul ha     0

Nivelat din doua treceri ha 1 50 50

încărcat ingr.organlce t 30 1,3 54

Transport ingr organice t Km 150 2,2 330

Alimentat MIG 5 t 30 1,5 45

Fertilizat cu ingr organice ha 1 306 306

încărcat ingr chimice t 2 1 2

Transport ingr chimice tkm 40 2,2 88

fertilizat cu ingr chimice ha 2 29 58

Arat + grapat ha 1 270 270

Pregătit pat germinativ ha 1 45 45

Transport apa t/km 0,5 13 7

Erbicidat + combinator ha 1 22 22

Transport tehnologic t/km 20 2,3 46

Deschis rigole ha 1 50 50

Modelat sol ha 1 30 30

Marcat rânduri ha 0 0 0

Semănat - plantat ha     0

Prasit-fertilizat + refăcut rigole Ha 1 70 70

Prăsit-*- refăcut rigole ha 1 70 70

Rebilonat ha     0

Transport apa t/km 3.5 21 74

Tratamente fitosanitare ha 2 36 72

Deviz tehnologic

Categoria de cheltuieli u.m   Deviz cadru

  

  volum

tarif - lei valoarelei

B. Cheltuieli cu materialele lei     5134,00Seminte-Rasadu ri kg-mii fire 1800

00,15 2700

îngrăşăminte chimice kg s.a     0N kg s,a 100 3 300P kg s.a 50 2 100K kg s.a 50 1,8 90

Inqrasaminte organice t 30 4 120Erbicide l-kg 5 30 150Insecto-fungicide l-kg 7 40 280Apa de irigat 1000 mc 3,4 410 1394

         

C. Cheltieli aprovizionare Lei     301

Deviz tehnologic

Categoria de cheltuieli u.m   Deviz cadru

  

  volum tarif - lei valoarelei

D. Chelt cu forţa de munca   176,2   6529

Incarcat ingr. Chimice zo 0,1 37 4

Descaract ingr. Chimice zo 10,1 37 374

Pregatit solutie erbicidat zo 0,1 37 3

Scos si pregatit rasad zo 5,2 37 192

Incarcat lazi cu rasad zo 1,0 37 37

Descarcat lazi rasad zo 1,0 37 37

Disttribuit rasad la cuib zo 9,60 37 365

Plantat rasaduri zo 25,00 37 925

Completat goluri zo 0,5 37 19

Pregatiti solutie fitosanitar zo 0,3 37 11

Incarcat descarcat tutuori zo 0,2 37 8

Distribuit si batut tutori zo 3,3 37 122

Intins si fixat sarma spalier zo 6,6 37 244

Irigat prin brazde zo 12 37 444

Copilit si legat zo 59 37 2183

Palisat tulpini zo 14 37 518

Prasit manual pe rand zo 20 37 740

Carnit – ciupit zo 8,2 37 303

Pesticide omologate in cultura de castraveti de sera.

Nuprid AL 200SC Combate: Musculita alba de sera la doza de 0,075% 0,05%( in 2000l sol/ha) tratament la sol pentru rasadul

transplantat. Paduchele verde al castravetilor 0,04% Tripsul tutunului – 0,075% Cost / litru – 170lei

VERMITEC 1,8%EC Combate acarianul rosu comun la doza de 0,08% Cost / litru – 550lei