Lumea Magică a Poveştilor

8/17/2019 Lumea Magică a Poveştilor

1/35

Lumea magicăa poveştilor

O poveste te aduce într-un locminunat, în care copacii, forile şi cerul

sunt mai rumoase decât tot ce amvăzut noi până acum.

Realizat de: Vasilovici Gariela


2/35

Cuprins

PrefaţăScuţa Roşie...Fraţii

GrimmMotanul încălţat...

Charles PerraultUrsul păcălit de

ulpe... !on Crean"ăCei trei purceluşi...

#ames $rchard%alli&ell'Phillipps


3/35

Scufiţa Roşie

A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe careo iubea oricine de cum ovedea. Dar mai dragă decâtoricui îi era ea bunicii, care

nu ştia ce daruri să-i maifacă.

Odată, bunica i-a dăruit oscuţă de catifea roşie şi,

pentru că-i şedea tare binefetiţei şi nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, aunumit-o de atunci !cuţa"oşie.


4/35

#ntr-o zi, mama sa îi zise $ % !cuţă "oşie, ia bagă-ncoşuleţ bucata asta decozonac şi sticla asta de vin şi

du-le bunicii, că e bolnavă şislăbită şi bunătăţile astea ors-o a&ute să-şi mai vină în puteri. Da' vezi de pleacă maiînainte de a se lăsa zăpuşealaşi caută de mergi frumos şi sănu te abaţi din drum( altfel,cine ştie, de alergi, ai puteasă cazi şi să spargi sticla şi

atunci bunicuţa cu ce o să semai aleagă )

*ând o să intri în casă, nu uita să-i dai bunicii+ună dimineaţa şi vezi să nu înceapă a-ţi umbla

ocii prin toate ungerele / % A a am să fac / îi fă ădui !cu a "o ie i-i


5/35

unicuţa locuia în pădure, cam lavreo &umătate de ceas depărtare desat. 0i de cum intră !cuţa "oşie înrariştea codrului, numai ce îi ieşilupul înainte. Dar !cuţa "oşie nuştia ce ligioană rea e lupul şi nu setemu defel când îl văzu.% ună ziua, !cuţă "oşie/ îi zise el.% 1ulţumesc frumos, lupule/% #ncotro aşa de dimineaţă, !cuţă

"oşie )% 2a, până la bunicuţa/% 0i ce duci acolo, sub şorţ )

% *ozonac şi vin. 1ama a făcut ieri cozonac şi-i

duc niţeluş şi bunicii, care-i bolnavă şi slăbită, sămănânce şi ea, ca să-şi mai vină în puteri.% Da' unde şade bunica ta, !cuţă "oşie )% *olo, în pădure, la vreun sfert de ceas şi maibine de aici. *um a&ungi sub cei trei ste&ari, ai şi


6/35

3upul îşi zise în sinea lui+4ragedă-i fetiţa asta/ *e maiîmbucătură pe cinste ar , zăuaşa/ *u mult mai gustoasădecât baba/ Da' e vorba cătrebuie să u şiret şi săticluiesc în aşa fel lucrurile casă pun mâna pe amândouă...

1ai merse lupul o bucatăde drum alături de !cuţa"oşie şi apoi începu să-i spunăcu glas mieros $

% !cuţă "oşie, ia te uită ce5ori frumoase strălucesc în&urul tău/ 0i tu nici nu le iei înseamă măcar... 0i mie mi se

pare că n-auzi nici ce dulcecântă ăsărelele/... Atât de

plăcut să oin

ăreşti şi să zburzi prin pădure( e atâta veselie/...!cuţa "oşie ridică privirea şi,când văzu cum &ucau razele soarelui printre crengilecopacilor, când privi mai cu luare aminte la 5orile

frumoase care creşteau pretutindeni, îşi spuse în sineaei$ +1are bucurie i-a face bunicii dacă i-a duce i-un


7/35

!e abătu deci din drum şio luă prin pădure, ca săculeagă 5ori. "upea de iciuna, de dincolo alta, dar

îndată i se părea că puţinmai încolo îi zâmbeşte o5oare şi mai ocioasă(alerga într-acolo şi, tot

culegînd margarete şiclopoţei, se pierdea tot maimult în adâncul codrului.#n acest timp, lupul porni de-

a dreptul spre casa bunicii şibătu la uşă. % *ine-i acolo) % 6u sunt, !cuţa "oşie,şi-ţi aduc cozonac şi-o sticlăcu vin. Dar descide uşa,

pat. 3upul apasă pe clanţă si intră, descise uşa, serepezi glonţ spre patul bunicii şi, fără să scoată ovorbă, o îngiţi. !e îmbrăcă apoi cu ainele ei, îşi


8/35

(n remea asta) ScuţaRoşie culesese at*tea +ori)că a,ia le mai putea duce.Cum aler"a ea de colo p*năcolo) deodată îşi aminti de,unica şi porni de"ra,ă sprecăscioara din pădure. -i) numică îi fu mirarea) c*nd

ău uşa dată de perete. /e îndată ce intră înodaie) o cuprinse neliniştea0totul i se părea at*t de

ciudat) înc*t îşi spuse1 23ai)doamne) ce'o ai cu mine)de mi'e aşa de frică 4... Cădoar altădată mă simţeam

at*t de ,ine la ,unicuţa56

-i) fără să mai aştepte) stri"ă 17 8ună dimineaţa 5/ar nu primi niciun răspuns.Scuţa Roşie se apropie atunci de pat şi dădu perdelelela o parte. 8unicuţa stătea întinsă în pat) cu scua trasăpeste ochi şi aea o înfăţişare at*t de ciudată) înc*t


9/35

% 7ai, bunicuţă, da' de ce ai ureci atâtde mari)% *a să te pot auzi mai bine.% 7ai, bunicuţo, da' de ce ai ocii atât demari )

% *a să te pot vedea mai bine.% 7ai, bunicuţo, da' de ce ai mâini atât demari)% *a să te pot apuca mai bine.% Da', bunicuţo, de ce ai o coşcogeamitegură )

% *a să te pot îngiţi mai bine. 8-apucă să sfârşească ultimul cuvânt,că şi sări &os din pat ş-o îngiţi pe biata!cuţă "oşie.

După ce-şi potoli foamea, lupul se culcă din nou

în pat şi, prinzându-l somnul, adormi şi începu săsforăie de se cutremurau pereţii. 0i se întâmplă catocmai atunci să treacă prin faţa casei un vânător.Auzi el sforăiturile şi-şi spuse $ +re, da' tare maisforăie bătrâna/ 8u cumva i-o rău) 2ntră în casă şi,când se apropie de pat, îl văzu pe lup tolănit acolo.


10/35

#şi potrivi puşca şi voi să tragă,dar în clipa aceea îi trecu prinminte $ +Dar dacă lupul a îngiţit-o pe bătrână ) 9oate că aş mai

putea s-o scap / Aşa că nu maitrase, ci, luând o foarfecă, începusă taie burta lupului adormit. Abiaapucase să facă vreo două-treităieturi, că se şi văzu strălucindscuţa cea roşie a fetiţei şi, cândmai făcu o tăietură, fetiţa săriafară şi strigă $% 7ai, ce spaimă am tras/ *eîntuneric era în burta lupului/

După aceea a scos-o afară şi pe bunică. 6ra încă în viaţă, darabia mai răsu5a. !cuţa "oşieadună în grabă nişte pietroaie şitustrei umplură cu ele burtalupului.


11/35

*ând se trezi, lupul voi s-oia la sănătoasa, dar pietroaieleatârnau atât de greu încâtdiania se prăbuşi la pământ

şi dădu ortu' popii.*ei trei nu-şi mai încăpeau

în piele de bucurie. unicuţamâncă cozonacul şi bău vinul

pe care-l adusese fetiţa şi pedată se înzdrăveni. 2ar !cuţa"oşie gândind în sinea ei,

parcă mustrîndu-se, îşi zise $+De-acu' înainte n-o să mă mai

abat niciodată din drum cândoi merge singură prin pădure,ci o să ascult de poveţelemamei /

SFÂRŞIT!


12/35

Motanul încălţat!n morar dintr-un

sat oarecare, lăsă lamoartea lui, celortrei eciori ai săi,drept moştenire, o

moară, un mă"ar şiun motan. #otanulreveni celui mai micdintre ăie$i, care se

tot văieta:- %e olos de la un

motan& 'ra$ii mei vor putea să-şi câşti"e pâinea cu uşurin$ă,


13/35

*ând îşi văzudorinţa îndeplinită,

motanul îşi trase cumultă bărbăţiecizmele şi, luându-şi

sacul în spinare, seduse de-a dreptulîntr-o crescătorie de

iepuri. #şi puse în sactărâţe şi lăptuci şi seîntinse. 8ici nuapucă însă să seculce, când un


14/35

Apoi, după ce mai vânăcâţiva iepuri, mândru deispravă, se duse de-a

dreptul la palat şi ceru să-ivorbească regelui. 4ăcu oadâncă plecăciune şi spuse$-#ngăduiţi-mi, sire, să vă

înfăţişez un dar pe care1arcizul de *arabas :dupăcum s-a gândit motanul să-lnumească pe stăpânul său;

m-a însărcinat să vi-l pun la picioare, din partea sa. !untiepuri din crescătoriile sale.!pune-i stăpânului tău că îimulţumesc şi că mi-a făcuto mare plăcere.


15/35

Altă dată, motanulse ascunse în grâu,ţinând desaga

pregătită. *ând două potârnici nimeriră însac, le prinse

înăuntru, trăgândbaierele desăgii. Apoise duse din nou la

rege şi le dărui, cumfăcuse şi cu iepurii. Acesta primi cu plăcere cele două

otârnici i îi


16/35

#ntr-o bună zi, a5ă căregele avea să iasă la plimbare pe malul

râului, împreună cu icasa. 1otanul îl învăţă pestăpânul său ce să facă$să intre în apa râului.

4lăcăul făcu întocmai,fără a pune întrebări. #ntimp ce el se scălda, îlauzi pe motan strigând$


17/35

#n timp ce-l scoteau pebietul marciz din râu,motanul se apropie de

caleaşcă şi-i spuseregelui$

- andiţii au furatveşmintele marcizului/

:afurisitul de motan le pitise sub un bolovan;.

"egele poruncioţerilor din gardă să

aducă în grabă cele maifrumoase veşminte pentru 1arcizul de*arabas.


18/35

"egele îi arătămarcizului toată

prietenia şi, cumveşmintele celefrumoase, caretocmai îi fuseserădăruite, îi veneaude minune, prinţesaîl găsi pe placul ei şi

îl îndrăgi."egele dori să

facă plimbarea

împreună cu


19/35

1otanul înţelese că planurile sale aveau sorţi deizbândă. 1erse înainte,ameninţând ţăranii întâlniţi

pe câmp$- Oameni buni, dacă nu

veţi spune că păşunea pecare o cosiţi este a

marcizului de *arabas, va vai şi amar de voi."egele îi întrebă pe ţărani

a cui era păşunea cosită.- A marcizului de

*arabas, au răspuns cutoţii, căci ameninţărilemotanului le băgase frica înoase.


20/35

*ontinuându-şidrumul, regele vrusă ştie ale cui suntgrânele pe care levedea înainteaocilor.

- Ale marcizuluide *arabas,răspunseră

secerătorii.1otanul, caremergea înaintea

caleştii, le repeta


21/35

A&unse, în cele din urmă, înfaţa unui castel frumos, ceaparţinea unui căpcăun, careera stăpânul tuturor

pământurilor pe unde trecuseregele până atunci.

1otanul, care avusese gri&ăsă a5e câte ceva despre ce

era în stare căpcăunul, cerusă-i vorbească.6l îi spuse$

- 8u voiam să trec prin

apropierea castelului fără săam cinstea să vă fac o plecăciune.*ăpcăunul îl primi atât defrumos pe cât poate uncăpcăun.


22/35

- 1i s-a spus că aveţidarul de a vă preface înfel şi cip de animale.#ntr-un leu, de pildă, sauîntr-un elefant, vorbimotanul.

- 6ste foarteadevărat, răspunsebrusc căpcăunul, şi,

pentru a te convinge,mă voi preface pe locîntr-un leu.

1otanul fu atât deîns ăimântat la vederea

1i i


23/35

- 1i s-a mai povestit, spusemotanul, că puteţi

lua şi înfăţişareacelor mai micianimale, de e>emplu

vă puteţi prescimbaîn şobolan sau ciarîn şoarece, ceea ce

nu-mi prea vine acrede.- 0i de ce nu-ţi vine

a crede) întrebăcă căunul. 7ei

# t ti l


24/35

#ntre timp, regele, zărind frumosul castelal căpcăunului, dădu să

intre. 1otanul, careauzise zgomotulcaleştii, îi sări înainte.

- 1aiestate, ţi

binevenit în castelulmarcizului de*arabas, spuse elregelui.

- Aşadar, domnulemarciz, şi acest castelvă aparţine)/ e>clamă

regele.


25/35

1arcizul oferibraţul tinerei

prinţese şi porni înurma regelui, care

urca cel dintâi.2ntrară într-o salămare, unde găsiră

masa îmbelşugată pentru ospăţul pecare îl pregătise

oaspeţilor săi.


26/35

"egele, încântat decalităţile marcizului, îispuse acestuia$

- Aş dori să-mi ţiginere, domnule marciz.1arcizul acceptăonoarea acordată de

rege şi, în aceeaşi zi, secăsători cu prinţesa.2ar motanul, a&uns maredregător la curte, nu mai

prindea şoareci decât pentru propria lui plăcere.

SFÂRŞIT!


27/35

Ursul păcălit de

vulpe6ra odată o

vulpe vicleană catoate vulpile. 6a

umblase o noapteîntreagă dupărană şi nu găsise

nicăieri.4ăcându-se

ziuă, iese la

marginea

0e ând lpea c bot l


28/35

0ezând vulpea cu botulpe labele de dinainte, îivine miros de peşte.

?itându-se la valezăreşte un car tras de doiboi.

- un/ gândi vulpea.2ată rana ce o aşteptameu.

0i îndată se lungeşte înmi&locul drumului ca şicum ar fost moartă.

*arul apropiindu-se,

Apucă vulpea de după cap


29/35

Apucă vulpea de după capşi, târând-o la car, o aruncădeasupra peştelui. Apoistrigă la boi$

-Băis/ Coian, cea ourean/oii pornesc.

ăranul tot îndemna boii

să meargă mai repede, ca săa&ungă degrabă acasă şi săieie pielea vulpii. #nsă, cumau pornit boii, vulpea a şi

început cu picioarele aîmpinge peştele din car, &os.

ăranul mâna, carul scârţâia,şi peştele din car cădea.

După ce oaţa de


30/35

După ce oaţa devulpe a aruncat o mulţimede peşte pe drum, binişor/sare din car şi începe a

strânge peştele de pe drum.

#l ia şi îl duce la vizuina saşi începe a mânca, că tare-i

mai era foame/ Atât de bine mirosea a

peşte, că imediat a şi venitursul$

- 9oftă bună, cumătră/ 7ădcă ai o grămadă de peşte.Dă-mi şi mie câţiva că mi-eaşa de poftă/

Al i ăt /


31/35

-Alei, cumătre/ Ascultă$ vrei să

mănânci peşte)Du-te diseară labăltoaga din

marginea pădurii,vâră-ţi coada înapă şi stai pe loc

până înspre ziuă. Atunci smuceştevârtos spre mal şi

ai să scoţi o


32/35

#n acea noapte

bătu un vântrece, de îngeţalimba în gură.

#ngeţă şi apabălţii şi prindecoada ursului caîntr-un cleşte.

?rsul,nemaiputând dedurerea cozii şide frig,smuce te o dată

0i ă l î l


33/35

0i, sărmanul urs, în locsă scoată peşte, rămânefăr@ de coadă. #ncepe a

mormăi şi a sări în sus dedurere.

#nciudat pe vulpe că l-a

amăgit, se duce s-o ucidăîn bătaie. Dar şireatavulpe ştie cum să se

ferească de mâniaursului.

6a ieşise din vizuină şise vârâse în scorbura

unui copac din apropiere.

*ând îl văzu pe


34/35

*ând îl văzu peurs că vine făr@ de

coadă, strigă$-Bei, cumătre/Dar ţi-au mâncat

peştii coada, ori aifost prea lacom şi-ai vrut să nu mai

rămână peşti înbaltă)?rsul, auzind că

îl mai ia şi în râs, â


35/35

*ând apuca ursul piciorul vulpii, ea striga$,,rage, nătărăule/ că tragi

de copac/=. 2ar când aninacârligulde copac, ea striga$,,7ăleu, cumătre/nu trage, că-mi rupi

piciorul/= #n zadar s-a necă&it ursul,de-i curgeau sudorile, că

tot n-a putut scoatevulpea din scorburacopacului. 0i iaca aşa a rămas

l ă ăli d l /

SFÂRŞIT!

Documents

Lumea Magică a Poveştilor