8
1 Pământuri cu umflări și contracții mari (PUCM) Pe un amplasament urmează a se proiecta o fundație având dimensiunile în plan de 1, 0 1 ( ,0) m , situat sub un stâlp al unei hale industriale cu dimensiunile de (12 36) m . Încărcarea transmisă pe talpa fundației este: P 90 N [kN] , iar adâncimea de fundare este de 1, 00 m . Terenul de fundare este alcătuit dintr-o argilă cu umflări și contracții mari (PUCM) cu o grosime de 7m de la suprafața terenului, sub care se află un strat de nisip prăfos. În exploatare este posibilă umezirea pământului pe toată suprafața construcției Caracteristicile terenului sunt date în Tabelul III.1.: Tabelul III.1. 3 γ [kN / m ] L w [%] p I [%] w [%] n [%] 2μ A [%] A [%] P [%] N [%] 20 – 0,05·N 55+N 45+N 30+1,25·N 32+1,15·N 40+N 75+0,5·N 24-0,5·N 1 unde: γ - greutatea volumică în stare naturală; L w - limita superioară de plasticitate; p I - indicele de plasticitate; 2μ A - fracțiunea de argilă coloidală (<0,002mm); w - umiditatea naturală; n - porozitatea; A - fracțiunea de argilă; P - fracțiunea de praf; N - fracțiunea de nisip. Pentru determinarea umflării s-a folosit metoda încercării edometrice duble. Valoarea umflării relative este data în Tabelul III.2 și grafic în Fig. III.1. Tabelul III.2. Încărcarea [kPa] 10 20 50 100 200 300 500 Umflarea relativă ɛ [%] 3,1 3,05 2,8 2,4 1,5 0,8 0,3 Figura III.1. 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 Umflarea relativa ɛ [%] Ȋncărcarea [daN/cm²]

Lucrarea 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fundatii speciale

Citation preview

  • 1

    Pmnturi cu umflri i contracii mari (PUCM)

    Pe un amplasament urmeaz a se proiecta o fundaie avnd dimensiunile n plan de 1,0 1( ,0) m ,

    situat sub un stlp al unei hale industriale cu dimensiunile de (12 36) m . ncrcarea transmis pe talpa

    fundaiei este: P 90 N [kN] , iar adncimea de fundare este de 1,00 m .

    Terenul de fundare este alctuit dintr-o argil cu umflri i contracii mari (PUCM) cu o grosime de 7m

    de la suprafaa terenului, sub care se afl un strat de nisip prfos. n exploatare este posibil umezirea

    pmntului pe toat suprafaa construciei

    Caracteristicile terenului sunt date n Tabelul III.1.:

    Tabelul III.1. 3 [kN / m ] Lw [%] pI [%] w [%] n [%] 2A [%] A [%] P [%] N [%]

    20 0,05N 55+N 45+N 30+1,25N 32+1,15N 40+N 75+0,5N 24-0,5N 1

    unde: - greutatea volumic n stare natural; Lw - limita superioar de plasticitate; pI - indicele de

    plasticitate; 2A - fraciunea de argil coloidal (

  • 2

    Se cere:

    A) Caracterizarea potenialului de umflare pe baza graficelor de clasificare propuse de Cassagrande

    i Van der Merwe i pe baza amprentei pmntului.

    B) Calculul umflrii pmntului alctuit din P.U.C.M sub fundaie.

    REZOLVARE:

    A) Caracterizarea potenialului de umflare pe baza graficelor de clasificare propuse de

    Cassagrande i Van der Merwe i a amprentei pmntului.

    A.1. Caracterizarea potenialului de umflare pe baza graficul de plasticitate propus de

    Cassagrande

    Lw [%] 55+N

    pI [%] 45+N

    Figura III.2. Graficul de plasticitate propus de Cassagrande

    CH argil gras

    CL argil

    MH praf argilos

    ML praf nisipos

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    100

    110

    120

    130

    0 20 40 60 80 100 120 140 160

    Indic

    ele

    de

    pla

    stic

    itat

    e, I

    P(%

    )

    Limita superioar de plasticitate, wL (%)

    fr sczut mediu mare foarte mare extrem de mare

    MH or OH

    Potenial de umflare

    CL or

    ML

    ML

    or OL

    50

  • 3

    A.2. Caracterizarea potenialului de umflare pe baza graficul propus de Van der Merwe

    2A [%] 40+N

    pI [%] 45+N

    Figura III.3. Graficul de plasticitate propus de Van der Merwe

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    100

    0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

    Ind

    icel

    e d

    e p

    last

    icit

    ate

    [%]

    Fractiunea argila coloidala [%]

    Mare

    Mediu

    Scazut

    Foarte mare

  • 4

    A.3. Caracterizarea potenialului de umflare pe baza amprentei pmntului.

    2A [%] 40+N

    A [%] 75+0,5N

    P [%] 24-0,5N

    N [%] 1

    Lw [%] 55+N

    pI [%] 45+N

    Figura III.4. Amprenta pmntului

    wL (%)A2 (%)

    Xd

    (%)

    Ip (%) GraficulCasagrande -Chleborad

    Graficul

    Skemptons - Van der Merve

    Indicele de

    activitate =2.0

    Indicele de activitate =1.0Indicele de

    activitate=0.5

    Foarte mare

    Mare

    Scazut Med.

    Lini

    a U

    Lini

    a A

    Cerc de

    referinta

    Dis

    trib

    uti

    a gra

    nulo

    met

    rica

    Arg

    ila

    Pra

    fN

    isip

    fin

    med

    .m

    are

    Pie

    tris

    d (mm)

    10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    80

    90

    70

    100

    1.00

    0.1

    0.01

    0.001

    0.005

    0.05

    2

    0.25

    0.5

    102030405060708090100

    0.002

    110

    120

    110 120 130 140

    Amprenta

    caolinit

    Amprenta

    montmorillonit

  • 5

    Tabelul III.3. Aria relativ a amprentei (Ar) montmorillonit sodic caolinit argil studiat

    7,21 2,43

    Aria relativ: r

    Arie amprentpmntstudiatA

    Arie cerc de referin

    Arie amprent pmnt studiat =

    Arie cerc de referin =

    Clasificarea i caracterizarea pmnturilor cu umflri i contracii mari dup activitate se

    efectueaz conform tabelului 1.1 n funcie de procentul de argil cu diametrul mai mic de 0,002

    mm (A2), de indicele de plasticitate (Ip), de indicele de activitate ( A p 2I I / A ), de criteriul de

    plasticitate ( p L

    0,73 (wC 20%) ), de umflarea liber ( f i iL (V V ) 100 / VU ), de limita de

    contracie (ws), de contracia volumic (Cv), de cldura maxim de umezire (qmax), de umiditatea

    corespunztoare seciunii la 15 bari (w15) i de presiunea de umflare (pu).

    Clasificarea pmnturilor cu umflri i contracii mari

    Caracterizarea

    PUCM din punct

    de vedere al

    activitii

    A2 Ip IA Cp UL ws

    Cv

    qu max w15 pu

    Tulburat Netulburat

    Puin active < 15 < 12 < 0.75 IP>CP 16 < 55 < 15 < 12 < 10 < 50

    Cu activitate

    medie 15-20 12-25 0.75-1.00 IP>CP 70-100 16-12 55-75 15-25 12-25 10-12 50-100

    Active 20-30 25-35 1.00-1.25 IP>CP 100-140 12-10 75-100 25-35 25-37 12-18 100-200

    Foarte active > 30 > 35 > 1.25 IP>CP >140 < 10 > 100 > 35 > 37 > 18 > 200

  • 6

    B) Umflarea terenului de fundare se poate calcula cu relaia:

    n

    u ui i ii 1

    S h m

    ui umflarea relativ a stratului i stabilit prin ncercarea

    edometric cu dou curbe;

    ih grosimea stratului elementar i;

    im coeficientul condiiilor de lucru.

    1) Calculul umflrii relative ui [%]:

    'i 0

    ui0

    h h [%] 100

    h

    'i

    h nlimea probei edometrice inundat i supus la o presiune

    totp corespunztoare mijlocului stratului elementar;

    0h nlimea probei edometrice neinundat i supus aceleiai

    presiuni totp corespunztoare mijlocului stratului elementar;

    Observaie: Valoarea umflrii relative obinut n urma ncercrii ecometrice duble este dat n Tabelul

    III.2 i grafic n Fig. III.1

    1.1) Calculul presiunii totale totp :

    tot z pz sp

    z sarcina geologic calculat de la talpa fundaiei la mijlocul

    stratului elementar;

    pz tensiunea vertical la mijlocul stratului elementar considerat,

    indus de presiunea transmis de fundaie;

    s - presiunea suplimentar provocat de influena prii neumezite

    din masiv, vecin cu zona umezit.

    1.1.1. Calculul tensiunii verticale la mijlocul stratului elementar considerat, indus de presiunea

    transmis de fundaie pz

    :

    pz 0 net

    p

    0 coeficientul distribuiei tensiunilor verticale, n centrul fundaiei,

    pentru presiuni uniform distribuite n centrul fundaiei, n funcie de

    rapoartele L/B i z/B (coeficient dat n NP 112-04, Tabel A.12, pg. 88);

    netp efortul unitar net mediu pe talpa fundaiei

    1.1.2. Calculul presiunii transmise de fundaie netp :

    net ef f

    p p D

    efp presiunea efectiv pe talpa fundaiei: ef f fp P / (L B ) , fL

    respectiv fB reprezint lungimea i limea tlpii fundaiei.

    greutatea volumic a pmntului n stare natural de deasupra

    cotei de fundare;

    fD adncimea de fundare.

  • 7

    1.1.3. Calculul presiunii suplimentare provocat de influena prii neumezite din masiv, vecin cu zona

    umezit s :

    s n f

    m (z D )

    nm coeficient (dat n NP 126-2010, Tabel IX.1, pag. 60) funcie de

    dimensiunile suprafeei umezite L/B (de regul dimensiunile

    construciei);

    greutatea volumic a pmntului n stare natural;

    z nlimea de la talpa fundaiei la mijlocul stratului considerat i;

    fD adncimea de fundare.

    Tabelul III.3.Valorile coeficientului nm de calcul a presiunii suplimentare

    f

    z D

    B

    Raportul laturilor suprafeei umezite L/B

    1 2 3 4 5

    0,5 0 0 0 0 0

    1 0,58 0,50 0,43 0,36 0,29

    2 0,81 0,70 0,61 0,50 0,40

    3 0,94 0,82 0,71 0,59 0,47

    4 1,02 0,89 0,77 0,64 0,53

    5 1,07 0,94 0,82 0,69 0,57

    2) Calculul coeficientul condiiilor de lucru im

    im

    i

    m 0,80 - pentru 2tot

    p 0,50 daN / cm

    i

    m 0,60 - pentru 2tot

    p 3,00 daN / cm

    toti

    0

    pm 0,84 0,08

    p - pentru 2

    tot(0,5 p 3) daN / cm

    20

    p 1,00 daN / cm

  • 8

    P

    Strat

    elementar

    totp

    z pzs

    ih

    iz

    fD

    uH

    Limita

    inferioara a

    zonei active de

    umflare

    fB

    Obs: Limita inferioar a zonei active de umflare se consider astfel:

    1. la infiltrarea apei n terenul constituit din PUCM, pn la adncimea la care presiunea total este

    egal cu presiunea de umflare a pmntului (pu), determinat n laborator;

    2. la ecranarea suprafeei terenului se consider adncimea stabilit pe cale experimental pentru

    fiecare zon climatic iar n lipsa acestora se poate considera adncimea de 5,00 m;

    3. n cazul prezenei apei subterane, limita inferioar a zonei active se ia cu 3,00 m mai sus de la

    nivelul iniial al apei subterane dar nu mai jos dect adncimea stabilit n primul caz;

    4. n cazul variaiilor de umiditate ca urmare a factorilor climatici, n lipsa unor determinri

    experimentale, se consider adncimea de 3,00 m.