CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea Dudeştii Noi-studiu geografic complex îşi propune să redea evoluţia aşezării studiate

din punct de vedere a aspectelor naturale, demografice, economice, administrative şi culturale

începând cu anul 1494, când este pentru prima dată atestată documentar sub numele de Nagbeseny

şi până în prezent.

Această lucrare, o amplă sinteză documentară care aduce noi referiri la evoluţia localităţii

Dudeştii Noi este în acelaşi timp şi prima monografie în limba română dedicată comunei.

Încununarea unui număr însemnat de informaţii şi date statistice nu ar fi fost posibilă fără

sprijinul substanţial primit în ceea ce priveşte documentarea, din partea oficialităţilor locale şi

reprezentanţii principalelor instituţii administrative din localitate, motiv pentru care îmi exprim

mulţumirea: primar, d-nul Alin Adrian Nica, viceprimar, d-nul Ion Goşa, ing.d-na Mariana Goşa,

promotor local, d-na Mihaela Tisan, preot, d-nul Floria Gaşpar, preot, d-nul Bonaventura Dumea.

În această activitate de cercetare şi sistematizare a materialului adunat am urmat sfatul competent

al cadrului didactic îndrumător, lector univ. dr.,d-na Cătălina Ancuţa pentru care îi aduc şi pe

această cale mulţumiri.

Sunt convinsă că prin această lucrare nu am reuşit să epuizez toate izvoarele referitoare la

evoluţia şi dezvoltarea localităţii Dudeştii Noi, ea putând fi un bun început pentru lucrările

viitoare.

- 1 -

CUPRINS

Partea I.- Aspecte teoretice şi metodologice……………………5

Capitolul I. Motivaţia alegerii temei şi obiectivele studiului……………… 5

Capitolul II. Sursele de informare…………………………………………… .6

Capitolul III. Metodologia de cercetare…………………………………… ..7

Capitolul IV. Etapele cercetării …………………………………………… .10

Capitolul V. Delimitări conceptuale………………………………………… 12

Partea II Analiza componentelor fizico-geografice…………17

Capitolul I Poziţia si localizarea geografică - condiţionare a fizionomiei şi funcţionării

sistemului teritorial………………………………………………………………17

Capitolul II Componentele naturale ale sistemului teritorial- elemente de favorabilitate şi

de restrictivitate………………………………………………………………… 18

2.2.1. Prezentarea generală a condiţiilor geologice şi de relief 19

2.2.2. Caracteristicile climatice…………………………………… .22

2.2.3. Hidrografia …………………………………………………… 26

2.2.4. Vegetaţia……………………………………………………… 27

2.2.5. Fauna………………………………………………………… .28

2.2.6. Solurile………………………………………………………….29

2.2.7.Categoriile de utilizare a terenurilor………………………….30

2.2.8. Riscul natural………………………………………………… .31.

Partea III Analiza componentelor antropice ale sistemului teritorial

Capitolul I Populaţia…………………………………………………………… .33

3.1.1. Istoricul locuirii…………………………………………………33

3.1.2. Evoluţia numerică a populaţiei……………………………… 35

3.1.3. Dinamica naturală a populaţiei……………………………….37

3.1.4. Dinamica migratorie………………………………………… 38

3.1.5. Structura demografică…………………………………………40

3.1.6. Densitatea şi repartiţia populaţiei în vatră………………… .48

Capitolul II Aşezările umane ( habitatul)………………………………………48

3.2.1. Istoricul locuirii în vatră……………………………………… ..49

3.2.2. Caracteristici fizionomice ale localităţii……………………….54

- 2 -

3.2.3. Calitatea locuirii…………………………………………………..55

Capitolul III Mediul social………………………………………………………….68

3.3.1. Viaţa comunitară şi asociativă………………………………… 68

3.3.2. Identitatea locală- elemente şi forme de expresie…………… 73

Partea IV Productivitatea sistemului teritorial

Capitolul I Agricultura……………………………………………………………...78

4.1.1. Premisele naturale ale agriculturii…………………………… . 78

4.1.2. Premisele social-economice ale agriculturii………………….. 78

4.1.3. Evoluţia şi limitele spaţiului agrar……………………………... 79

4.1.4. Cultura plantelor………………………………………………….83

4.1.5. Pomicultura şi viticultura………………………………………...83

4.1.6. Creşterea animalelor…………………………………………….84

Capitolul II Activităţile sectorului secundar…………………………………….. 85

Capitolul III Activităţile sectorului terţiar………………………………………….87

Capitolul IV Funcţionalitatea sistemului teritorial……………………………… 88

4.4.1. Serviciile sociale………………………………………………. .89

Partea V Analiza diagnostică şi prognostică a sistemului teritorial

Capitolul I Analiza SWOT a comunei Dudeştii Noi……………………………..93

Capitolul II Strategia de dezvoltare a comunei………………………………….94

Partea VI Valorificarea cunoaşterii orizontului local prin redactarea unei

discipline opţionale…………………………………………………..95

Capitolul I Poziţia curriculum-ului la decizia şcolii (C.D.Ş.) în contextul reformei

curriculare……………………………………………………………………………96

Capitolul II Proiect de opţional pentru anul şcolar 2009-2010……………..97

6.2.1.Argument…………………………………………………………...97

6.2.2. Obiectivele generale ale predării geografiei orizontului local..102

6.2.3. Conţinuturi, proiectarea anuală şi pe unităţi de învăţare……..108

6.2.4. Metode de predare folosite în cadrul opţionalului……………..114

6.2.5. Metode de cercetare utilizate în cadrul opţionalului…………..128

6.2.6. Mijloace de învăţământ folosite în predarea opţionalului……..131

- 3 -

6.2.7. Forme de organizare a activităţii de predare în clasă şi în afara clasei..

…………………………………………………………………………………………..113

6.2.8. Forme de evaluare utilizate în cadrul opţionalului………………146

Concluzii……………………………………………………………………………….158

Bibliografie…………………………………………………………………………….162

- 4 -

PARTEA I. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE

Geografia, ca ştiinţă a Pământului, porneşte de la studiul orizontului local, ,,ale cărui elemente

proaspete, pline de imagini şi de simţire există în sufletul fiecărui copil şi trebuie scoase la lumină,

valorificate şi rânduite.Oricât de puţin variat ar fi un astfel de ţinut, el permite copilului să

înţeleagă deplin cel puţin câteva noţiuni geografice fundamentale”(G.Vâlsan,,Reforma

învăţământului geografic”,1931).

În cadrul unei zone geografice, componenta umană deţine un rol important, întrucât, deşi se află

în strânsă interacţiune şi interdependenţă cu celelalte componente ale mediului geografic, prin

dinamismul ei contribuie semnificativ la modificarea trăsăturilor peisajului geografic, precum şi la

apariţia peisajelor antropizate.

CAPITOLUL I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI SI OBIECTIVELE

STUDIULUI

Comuna Dudeştii Noi, o aşezare din zona Banatului, este situată în Câmpia de Vest la

intersecţia paralelei de 45º50’21”latitudine nordică cu meridianul de 21 º06’02”longitudine estică,

la altitudinea de 91 de metri. Această poziţie în plină zonă temperată are urmări importante în

desfăşurarea principalelor elemente climatice, în morfogeneză, în repartiţia şi dezvoltarea

vegetaţiei, faunei si solurilor dar şi în viaţa oamenilor.

Am ales studiul geografic complex al comunei Dudeştii Noi datorită absenţei unei lucrări

monografice despre această localitate nou reînfiinţată (2004), a interesului autorităţilor locale, dar

şi pentru oportunitatea realizării unei materii opţionale pe tematica orizontului local cu titlul

“Oameni si locuri”. Alegerea temei pentru această lucrare ştiinţifico-metodică a fost determinată

şi de necesitatea îmbunătăţirii calităţii actului didactic deoarece, ca dascăl am ocazia de a studia şi

aplica un demers de cercetare integrator cum este cel sistemic, deopotrivă analitico-descriptiv, dar

şi prospectiv în măsura în care, analiza are drept scop identificarea rolului fiecărei componente în

funcţionarea şi fizionomia sistemului teritorial studiat, dar şi identificarea acelor componente cu

rol în dinamizarea, respectiv blocarea sistemului.

Lucrarea îşi propune cunoaşterea fenomenelor fizico-geografice din spaţiul comunei Dudeştii

Noi, particularităţile şi modul lor de evoluţie în timp şi spaţiu, influenţa acestora asupra dezvoltării

societătii omeneşti. Pe de altă parte, lucrarea este întocmită pentru a acoperi golul care persistă în

- 5 -

cunoaşterea istoriei, a ocupaţiilor, tradiţiilor şi obiceiurilor oamenilor care au trăit sau convieţuiesc

şi acum pe teritoriul actualei localităţi Dudeştii Noi.

Pe lângă scopul ştiinţific, lucrarea urmăreşte şi un scop practic legat de evidenţierea unor

probleme de natură umană. Partea a doua a lucrării cuprinde aspecte metodice privind iniţierea

elevilor în cercetarea geografică şi câteva aplicaţii practice realizate împreună cu elevii în spaţiul

comunei studiate. Din acest punct de vedere, lucrarea îşi propune să demonstreze cum pot fi

familiarizaţi elevii cu aspectele geografice din orizontul local, precum şi modul în care li se pot

dezvolta capacităţile şi deprinderile de a cerceta, de a întocmi referate, de a analiza şi investiga

studii de caz privind aspectele geografiei locale. Deoarece informaţii privind aspectele geografiei

fizico-economice din zona localităţii Dudeştii Noi se regăsesc în lucrări cu caracter regional, am

considerat că un studiu amănunţit este necesar întrucât elevii Şcolii cu clasele I-VIII Dudeştii Noi

pot fi în acelaşi timp şi cercetători şi subiecţi ai cercetării. Intenţionez să folosesc această lucrare ca

material bibliografic în elaborarea disciplinei opţionale în cadrul căreia , elevii cl. aVIIa sub

îndrumarea mea vor fi implicaţi în activitatea de cercetare a orizontului local.

În atingerea obiectivelor operaţionale specifice lecţiilor de geografie generală s-a pornit de la

obiectivele cadru din Curriculum-ul national:

-observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local;

-perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local ;

-cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografic cu aplicabilitate în planul

geografiei locale;

-crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om- mediu

înconjurător.

Elaborarea acestui studiu geografic asupra teritoriului comunei Dudeştii Noi aş dori să capete

pentru viitor o importanţă deosebită pentru economia locală determinând astfel noi realizări care

pot ridica în viitorul apropiat calitatea vieţii în această localitate a judeţului Timiş.

CAPITOLUL 2. SURSELE DE INFORMARE

Teritoriul comunei Dudeştii Noi este situat într-un cadru natural cu trăsături specifice şi

particularităţi de evoluţie care s-au răsfrânt asupra dezvoltării economiei locale şi aşezărilor

omeneşti, în funcţie de condiţiile social- economice şi istorice.

- 6 -

Cu toate acestea, interes mai mare asupra cercetării l-au avut istoricii, geografii rezumându-se

la domenii cu tematică generală asupra regiunii Banatului. Acesta este şi unul din motivele pentru

care am ales să elaborez acest studiu geografic complex la teritoriului comunei Dudeştii Noi. În

acest sens, primii care au adus la lumină frumuseţile acestor locuri au fost Ion Letreanu cu lucrarea

sa de seamă,, Monografia Banatului”, în 1935, respectiv J.J.Ehrler cu lucrarea ,,Banatul de la

origini până în prezent”. Un instrument util de lucru pentru cei care studiază trecutul istoric al localităţilor

din Transilvania şi Banat îl constituie lucrarea lui Coriolan Suciu- “Dicţionar istoric al localităţilor din

Transilvania”, apărută sub editura Academiei în două volume.

Cercetările geografice actuale au avut caracter de ansamblu, rezumându-se la enunţarea generalului fără

a detalia particularităţile locului. Regiunea a fost abordată sub diverse aspecte fizico-geografice în lucrări de

sinteză privitoare la teritoriul ţării noastre dintre care menţionez ,, Monografia R.P. Române” vol.I,II

(1969). Rezultat al interpretării unor observaţii meteorologice îndelungate, Institutul de meteorologie

Bucureşti publică în 1962 lucrarea ,,Clima R.P.Române”. În volumul al IXlea al Studiilor hidrologice,

apărut la Bucureşti în 1964 se publica lucrarea ,,Monografia hidrologică a râurilor din Banat “.

Începând din 1970, Universitatea din Timişoara publică în mai multe volume intitulate sugestiv ,,Studii

de geografie a Banatului “, lucrări privind cadrul geografic al acestui colţ de ţară , realizate de M. Bizerea,

V.Ghibedea, S.Truţi , R. Munteanu, L. Băcanu ,V.Ardelean ş.a..În anii 1972 şi 1973 la Timişoara, a apărut

lucrarea ,,Aspecte din flora şi fauna Banatului “, realizată de un colectiv de autori. Din acelaşi an

menţionez lucrarea ,,Relieful României” de Grigore Posea, N. Popescu şi N. Ielenicz. Grupând un număr de

70 de hărţi din domeniul geografiei fizice, geografiei umane şi economice a judeţului Timiş apare în 1974 la

Universitatea Timişoara lucrarea ,,Geografia judeţului Timiş- prezentare cartografică “.

În prezent, în cadrul Universităţii de Vest, Timişoara, au fost realizate lucrări de referinţă care tratează

probleme fizico-geografice şi demografice ale spaţiului rural bănăţean şi transilvănean. Dintre acestea,

amintim lucrările,,Ţara Haţegului” de N.Popa, ,,Solurile Banatului” de Gh. Ianoş si M. Goian, ,, Tipuri de

peisaje rurale în Banat” de C.Vert, (2000), ,,Studiu geografic al disparităţilor teritoriale în Banatul românesc

“de C. Ancuţa,(2006), ,,Repartiţia teritorială a populaţiei în Banat” de C.Vert si S. Voiculescu ş.a..

CAPITOLUL 3. METODOLOGIA DE CERCETARE

Studiul se bazează pe o atentă documentare bibliografică şi statistică, interpretarea, prelucrarea

şi analiza unor serii de date statistice consemnate în arhiva Direcţiei Judeţene de Statistică Timiş.

În lucrarea de faţă am încercat o analizare cât mai concretă a învelişurilor (litosfera, atmosfera,

hidrosfera, biosfera) care definesc cadrul natural, privite printr-o interdependenţă cu condiţiile

- 7 -

social-economice. Problemele care s-au ivit au fost multiple iar rezolvarea lor a necesitat abordări

axate pe o amănunţită cercetare a terenului.

Abordarea analitică şi sintetică a factorilor fizico-geografici a permis evidenţierea

particularităţilor acestora şi modul în care s-au răsfrânt asupra dezvoltării economiei locale şi a

aşezărilor. În elaborarea acestui studiu s-au folosit ca metode de cercetare inductivă şi deductivă,

analiza, sinteza, expunerea logică, descrierea grafică şi cartografică şi comparaţia. Metoda

inductivă este concludentă în cazul observaţiei făcute în teren şi a abordării studiilor de caz.

Cercetarea monografica a comunei Dudeştii Noi necesită o abordare interdisciplinară trebuind

analizate aspectele istorice, sociale, economice, etnologice, geografice,etc. Cercetarea localităţii

cuprinde analiza factorilor fizico- geografici (geologie, relief, hidrografie, aspecte

biopedoclimatice) şi a factorilor socio-economici. Metologia cercetării s-a bazat pe utilizarea unui

şir de principii (repartiţie geografică, al integrării, cauzalitate, conexiune directă şi /sau inversă,

cronologie, etc.), metode geografice tradiţionale şi moderne, generale şi specifice. În cercetarea

geografică vor fi utilizate prioritar tehnicile specifice geografiei, observaţia directă, documentarea

statistică, descrierea fenomenului la faţa locului, experimental etc. şi în mod complementar cele

care reflectă suprastructura psiho-socială a lumii rurale(mentalităţi, atitudini, modul de a gândi

viaţa socială, etc.) respectiv interviul şi chestionarul; pentru interpretarea spaţiala a disparităţilor

localităţii Dudeştii Noi vor fi utilizate tehnici de cartografiere a fenomenelor. O regulă

metodologică se referă la unitatea dintre teoretic si empiric, dintre concepte si datele de pe teren.

Astfel, investigaţia ştiinţifică trebuie să parcurgă trei niveluri (D.Petrea, 2005):

I. Operaţionalizarea conceptelor adică trasformarea lor în operaţii de teren şi de investigaţie

bibliografică, statistică şi cartografică, atunci când se stabilesc dimensiuni, variabile, indici,

indicatori.

II. Activitatea de teren, adică aplicarea în universul cercetat a instrumentelor elaborate şi

acumularea sistematică a materialului documentar.

III. Conceptualizarea datelor culese pe teren şi confruntarea cu alte elaborări teoretice şi aplicate,

adică analiza şi interpretarea lor.

METODA OBSERVAŢIEI presupune contemplarea organizată, metodică şi selectivă a tuturor

componentelor mediului natural şi umanizat; aceasta duce la identificarea elementelor cercetate, la

descifrarea şi înregistrarea componentelor lor caracteristice, la compararea elementelor care fac

parte din aceeaşi categorie şi la integrarea lor în ansamblul elementelor corelative. În timp ce în

metoda observaţiei directe fenomenele economico- geografice au fost corelate cu o informare

- 8 -

statistică corespunzatoare realizată pe teren pe baza metodei anchetei, observaţia indirectă s-a

realizat prin intermediul materialului bibliografic, statistic şi cartografic.

METODA ANALIZEI se foloseşte pentru a întelege peisajul rural prin analiza fiecărei componente

separate. Dupa Grigore Posea (1998) analiza trebuie să fie:

•functională – indicând rolul elementelor în structura întregului

•statistică – raportând serii de date, apoi trebuie formulate ipoteze probabilistice ;

•armonică – arătând serii de variaţii periodice ale componentelor din geosistem ;

•cartografică – redă desfăşurarea spaţială a elementelor .

Analiza parcurge într-un mod holocronic diversele componente şi ipostaze ale peisajului

realizându-se o analiză: anamnetică (reconstituirea elementelor din trecut), diagnostică (se

realizează radiografii ale stării actuale), prognostică (proiecţii cu privire la posibile evoluţii

ulterioare ).

METODA COMPARATIVĂ a permis identificarea unor legităţi, tendinţe de evoluţie a proceselor şi

fenomenelor care ţin de aspectele demografice şi economice. Prin compararea unor fapte

geografice actuale cu altele mai vechi s-au descoperit alte forme precum şi reconstituirea unor

fenomene. În lucrarea de faţă, comparaţia se bazează pe repere susţinute de documente ale

secolelor XX-XXI.

METODA CARTOGRAFICĂ. Prin varietatea reprezentărilor grafice, diagrame, cartograme,

această metodă a permis ilustrarea peisajului rural al localităţii Dudeştii Noi sub toate aspectele

sale, evidenţiind şi evoluţia spaţială ori temporală a acestuia.

METODA ANCHETEI . Analiza elementelor cantitative şi calitative s-a realizat cu ajutorul

sondajului mixt.

METODA STATISTICO-MATEMATICA este folosită în scopul analizei fenomenelor socio-

geografice, prin analiza cantitativă, în scopul înregistrării, prelucrării, generalizării datelor culese

din teren( informaţii acumulate).

METODA ISTORICĂ se foloseşte pentru a întelege prezentul cu ajutorul trecutului şi invers ţinând

seama de unitatea dialectică a continuităţii şi discontinuităţii. Istorismul permite urmărirea formării

şi stabilirii fenomenelor socio-geografice, principiul istorismului presupunând ca orice element

geografic actual să fie analizat şi explicat şi din punct de vedere evolutiv, urmărindu-se formarea

lui în timp.

METODA MONOGRAFICĂ- sub influenţa sociologiei este o tehnică de cercetare utilă în studierea

complexului rural.

- 9 -

În studiu, s-au folosit pe larg şi alte metode, de pildă, descrierea, sinteza, deducţia, inducţia,

sondajul, etc. Principiul antropic s-a impus de la sine, fiind vorba de un peisaj antropic. Conform

acestui principiu, omul este privit ca principal factor modificator al mediului, iar analiza sa vizează

examinarea şi evaluarea acţiunii exercitată de om asupra naturii dar şi asupra vieţii umane însăşi.

METODA DIALECTICĂ. Conform acestei teorii, obiectele şi fenomenele nu sunt izolate, ci în

conexiune, obiectele şi fenomenele nu sunt statice, ci aflate într-o schimbare permanentă punându-

se accent pe geneză şi transformare.

Un alt aspect a fost culegerea datelor statistice şi informaţiilor de la localnici în cadrul

anchetelor efectuate cu rigurozitate, pentru a asigura obiectivitatea şi exactitatea datelor obţinute.

Ca sursă informaţională primară, au fost utilizate materialele recensămintelor populaţiei. A fost

efectuat un chestionar (interviuri) care a cuprins 200 familii din comuna Dudeştii Noi. Sondajul

cuprinde 23 de întrebări pentru studiul socio- economic al populaţiei din localitate.

Alegerea eşantionului reprezentativ constituie una din modalităţile de obţinere a unor informaţii

corecte. Familiile chestionate au fost alese aleatoriu, însa s-a ţinut cont de structura populaţiei după

diferite criterii(vârstă, ocupaţie, structură etnică, confesională, socială).

Culegerea, prelucrarea şi definitivarea informaţiilor geografice acumulate s-a realizat cu

ajutorul elevilor, unul din scopuri fiind acela de a-i familiariza cu orizontul local, dar şi cu metoda

de cercetare geografică. Deasemenea, s-au purtat discuţii cu persoane care locuiesc în Dudeştii

Noi. S-a utilizat chestionarul standardizat, aplicat prin metoda interviului “faţă în faţă” la

domiciliu, gospodăriile fiind selectate aleatoriu. S-au folosit întrebări închise, cu variante de

răspunsuri simple şi deschise. Alegerea variantelor de răspuns s-a făcut în aşa fel, încât fiecare

subiect să se găsească pe scala propusă după variantele cele mai apropiate aprecierii sale.

CAPITOLUL 4. ETAPELE CERCETĂRII

Studiile de geografie generală se realizează în trei etape de lucru ( după Panaite L., 1974):

I. ETAPA DE DOCUMENTARE ÎN CABINET constă într-o analiză temeinică a materialului

cartografic şi bibliografic. Cercetarea se va face prin intermediul hărţii topografice sau a planurilor

topografice la scara 1:5000- 1:10000. Ele sunt utile pentru studiul demografiei şi aşezărilor umane

dar şi pentru studiul unor componente ale cadrului natural şi morfologic. De asemenea, planurile

topografice dau indicaţii preţioase asupra categoriilor de folosinţa a terenurilor vetrei satelor, a

texturii şi structurii acestora, precum şi asupra altor elemente folositoare acţiunii de sistematizare.

- 10 -

Pentru o analiză cuprinzătoare a materialului cartografic are o mare importanţă şi studierea

hărţilor speciale: geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, pedologice, a hărţilor şi

planurilor topografice vechi.

Alt grup de hărţi care este necesar să fie analizate în această etapă este cel al hărţilor economice

deoarece facilitează cunoaşterea economiei regiunii.

Un loc aparte în studiile de geografie economică revine cunoaşterii colecţiilor de hărti şi

planurilor topografice vechi, analiza lor contribuind la elucidarea problemelor legate de evoluţia

fenomenelor economico-geogrfice, cum ar fi: evoluţia numărului de locuitori, a reţelei de aşezări,

evoluţia teritorială a vetrei localităţii studiate, a modului de utilizare a terenurilor, a reţelei căilor

de comunicaţie, etc.; în acest sens, în această etapă a fost elaborat un chestionar, utilizat în

cercetarea selectivă de tip sondaj.

Documentarea bibliografică ca instrument al cunoaşterii constituie şi aceasta o operaţie

premergatoare cercetării de teren, activitatea ştiinţifică fiind legată strâns de o informare şi

documentare permanentă.

În cercetarea bibliografiei pentru întocmirea indexului bibliografic al acestei lucrări am

consultat “Bibliografia geografică a României”1944-1964 şi” România “(V. Cucu, Al. Rosu).

Acţiunea de lectură a lucrărilor am încheiat-o cu elaborarea fişelor generale şi speciale.

Pentru studiul geografiei populaţiei, în etapa de documentare în cabinet am efectuat o largă

informare pe baza consultării recensămintelor de populaţie din care am extras date cu privire la

evoluţia numărului de locuitori, la structura populaţiei pe grupe şi sexe la structura populaţiei

active şi structura ei confesională şi naţională.

Activitatea din etapa de documentare prealabilă în cabinet am încheiat-o cu gruparea

materialului colectat pe probleme.

II. ETAPA DE CERCETARE PE TEREN reprezintă principala fază de adunare a materialelor

informative, aceasta constituind “temelia creaţiei geografice”. (Panaite, L.,1974)

Un rol important în activitatea de cercetare proprie l-a avut carnetul de teren în care am notat

într-o formă succintă rezultatele obţinute. Activitatea din etapa de cercetare pe teren are trei faze

care se succed astfel: studiul de orizont, studiul informativ şi cartarea fenomenelor. De pildă,

studiul informativ se face pentru a studia geografia industriei, agriculturii, transporturilor etc,

deoarece informarea statistică pe teren este singura posibilitate pentru o analiză corectă a gradului

lor de dezvoltare, a legăturilor economice pe care le generează, a tipurilor de localizare geografica,

a modului de integrare a lor în teritoriu . În această fază, am obţinut informaţii de la Direcţia

- 11 -

Judeţeană de Statistică Timiş, Direcţia generală pentru agricultură, Primăria comunei Dudeştii Noi,

Bisericile ortodoxă respectiv catolică din localitate dar şi de la persoanele care au fost chestionate.

Un loc aparte îl ocupă cartarea fenomenelor pe teren, aspect important pentru studiul

particularităţilor aşezărilor omeneşti. Pentru studiul geografic de faţa, pe planul topografic al vetrei

s-a efectuat cartarea utilizării terenurilor, a tipurilor de gospodării, a materialelor de construcţie a

caselor, a diferitelor înzestrări utilitare, evoluţia teritorială a vetrei.

În etapa de cercetare pe teren am făcut fotografii pe care sunt surprinse trăsăturile cele mai

caracteristice ale fenomenelor geografice studiate.

III. ETAPA DE REDACTARE

Folosind judicios materialele strânse în etapa de documentare prealabilă în cabinet şi în etapa de

cercetare pe teren se trece la redactarea şi elaborarea studiului.

Redactarea şi elaborarea finală a lucrării am efectuat-o în mai multe etape:

-sistematizarea materialelor culese în etapa de documentare prealabila în cabinet şi în etapa de

cercetare pe teren;

-prelucrarea geografico-economică a informaţiilor statistico-demografice şi economice.

-elaborarea şi definitivarea materialelor cartografice, selecţionarea fotografiilor şi gruparea lor pe

probleme;

-definitivarea planului lucrării şi redactarea acesteia.

CAPITOLUL 5. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Geografia rurală studiază organizarea spaţiului rural de către societatea umană prin prisma

ansamblului de fenomene, procese şi relaţii social-economice, de norme şi valori specifice

mediului rural.(Vert,C.,2001)

Mediul rural, satul şi activităţile rurale sunt studiate de mai multe ştiinţe, ramuri şi subramuri

ştiinţifice (demografia, economia agrară, geografia populaţiei şi aşezărilor, geografia agriculturii,

sociologia rurală şi agrară, etnografia, etnologia şi antropologia rurală, dreptul agrar, psihologia

rurală etc). Geografia rurală tinde să se ocupe de ansamblul vieţii social-economice săteşti şi de

concretizarea particularităţilor acestuia într-un sistem de disparităţi.

Obiectul geografie rurală studiază ruralul ca sistem specific şi satul ca unitate distinctă,

compusă din:-vatră, în care s-a format şi a evoluat comunitatea din sat,

-locul de muncă din cuprinsul moşiei aferente fiecărui sat,

-populaţia rurală.

- 12 -

Dintre caracteristicile complexului rural mentionez:

-lumea rurală este o realitate obiectivă, particulară care s-a constituit, a evoluat şi se dezvoltă în

anumite condiţii naturale şi social-economice; ea este ,,o parte integrantă din marea realitate

socială”(V. Cucu,1981, pag.166). În acelaşi timp, ea este o realitate istorică şi ,,ca deţinător al

tezaurului culturii tradiţionale, ea poate fi considerată şi ca o realitate etnografică” (V. Cucu,1981,

pag.168).

-prin activităţile de producţie care au loc în vatră şi pe moşie, complexul rural s-a afirmat ca

realitate economică, funcţiile acestuia imprimând profilul economic al societăţii; diversificarea

treptată a activităţilor rurale, dezvoltarea funcţiilor neagricole ale satelor şi amplificarea relaţiilor

de muncă dintre sat şi oraş sunt procese care redimensioneaza coordonatele economice ale satului

actual.

- complexul rural este o realitate social- economică teritorializată care materializează însuşirile

social- economice şi teritoriale.

- între domeniile şi părţile componente ale ruralului există raporturi de interdependenţă şi

interacţiune, care îi conferă caracterul de unitate şi integralitate.

- colectivităţile săteşti şi mediul rural se distanţează şi individualizează în raport cu colectivităţile

urbane nu numai din punct de vedere economic şi social general ci şi din punct de vedere al unor

domenii: ecologic, demografic, culturologic, psihologic, geografia rurală integrând astfel probleme

ale raportului dintre mediul rural şi cel natural, dintre mediul rural şi populaţia rurală, aspecte

privind distribuţia aşezărilor umane în profil teritorial şi a gospodăriilor în vatra satului.

Din complexitatea obiectului de investigaţie decurg şi probleme fundamentale ale geografiei

rurale: analiza structurală (alcătuire), analiza functională (activităţi sau manifestări), analiza

evolutivă de dezvoltare şi schimbare, toate privite prin prisma principiilor de baza ale geografiei:

principiul repartiţiei teritoriale şi principiul integrării geografice.(Al. Ungureanu, 2002)

Aşezarea rurală este o comunitate umană situată într-un teritoriu bine determinat şi în care se

desfăşoară multiple activităţi primare, secundare şi terţiare.

Spaţiul rural a apărut odată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi amenajări,

în vederea unei producţii agricole.

În prezent, spaţiul rural nu mai este doar domeniul activităţilor agricole şi pastorale, o bună

parte a spaţiului servind pentru desfăşurarea unor activităţi industriale şi comerciale, ca loc de

destindere şi recreere,ca loc de rezidenţă pentru populaţia agricolă şi neagricolă.

- 13 -

În funcţie de capacitatea spaţiilor rurale de a se integra în economia naţională, arealul localităţii

Dudeştii Noi se încadrează în categoria spaţiilor rurale integrate economic deoarece se află situate

în apropierea oraşului Timişoara şi se caracterizează printr-o creştere numerică a populaţiei de la

an la an, prin existenţa locurilor de muncă şi infrastructura dezvoltată.

Componentele spaţiului rural în discuţie sunt următoarele:

a) un spaţiu destinat activităţilor de bază (spaţiu agricol în special) şi amenajările introduse de

către om;

b) aşezarea rurală ca o celulă organizatoare a vieţii rurale;

c) grupul uman sau populaţia.

În viitor, din cauza dezvoltării activităţilor neagricole din ce în ce mai numeroase în acest

spaţiu rural, poate afecta treptat caracteristicile fundamentale ale acestuia determinând

deruralizarea localităţii Dudeştii Noi şi trecerea în spaţiul periurban.

Spaţiile rurale sunt legate de valori cum ar fi: ocrotirea naturii şi păstrarea specificului cultural,

sentimentul apartenenţei la o colectivitate, experienţa unui mediu sănătos.

Părţile agrare şi neagrare ale spaţiului rural formează o entitate distinctă faţă de spaţiul urban

cu următoarele funcţii:

- funcţia economică, susţinută de un sistem de producţie agricol, de pescuit, turism rural

valorificarea resurselor naturale, funcţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii productive.

- funcţia ecologică, promovată prin ocrotirea sistemelor biotice, păstrarea diversităţii şi a

caracteristicilor specifice peisajului, ocrotirea componentelor naturale ale vieţii sănătoase .

- funcţia social-culturală care se caracterizează prin păstrarea valorilor tradiţionale, comunitare şi

culturale legate de modul de viaţă rural.

Din punct de vedere structural, spaţiul localităţii Dudeştii Noi se încadrează într-un spaţiu

rural periurban circumscris centrului urban – industrial Timişoara; ruralul autentic este din ce în ce

mai absent, populaţia este din ce în ce mai eterogenă, mare parte a ei practicând navetismul.

Studiul peisajului rural se caracterizează prin dinamica, ierarhizarea tipologiei şi regionarea

acestuia.

Peisajul rural se evidenţiază în cadrul peisajului geografic prin prezenţa habitatului rural

caracterizat printr-o mare diversitate a condiţiilor sociale şi naturale în care s-a dezvoltat.

Spaţiul rural este expresia fidelă a modului de viaţă asupra căruia la rândul lui, influenţează

într-o măsură mai mică sau mai mare. În această accepţiune, acesta se constituie ca un sistem

socio-economic geografic alcătuit din subsisteme ce fundamentează influenţa factorilor geografici

- 14 -

asupra genezei şi dezvoltarea structurilor tehnico-economice tradiţionale, comportamentul

factorilor geografici în ceea ce priveşte obiectul, productivitatea şi condiţia muncii, problemele

legate de echilibrul optim om- natură.

Spaţiul rural ne îngăduie cunoaşterea interrelaţiilor care se stabilesc între elementele sale

fundamentale, de a direcţiona căile de modernizare a aşezărilor omeneşti, de a optimiza peisajul

rural în ansamblu.

Peisajul rural reprezintă un spaţiu relativ omogen care cuprinde o diversitate de fenomene

fizice, fapte şi structuri sociale şi economice care se manifestă în timp prin funcţii şi relaţii

variabile şi au dimensiuni mai mari decât ale componentelor care îl alcătuiesc.

Spaţiul rural ca realitate geografică este un ansamblu teritorial condiţionat de componentele pe

care geografia rurală le apreciază ca variabile care funcţionează ca sistem integrat. În prezent,

spaţiul rural devine tot mai mult un spaţiu rezidenţial, sub influenţa a două procese:

-accentuarea polarizării urbane a forţei de muncă;

-părăsirea oraşului de către citadinii care se instalează în mediul rural periurban, fie definitiv, fie

prin intermediul caselor de vacanţă; acest fenomen se numeşte ,, rurbanizare”-termen consacrat în

literatura geografică.

- 15 -

Fig.1. Ierarhizarea, organizarea, funcţionalitatea şi trăsăturile definitorii ale spaţiului şi peisajului

rural. (după C.Vert, C., 2001)

- 16 -

SPAŢIU RURAL

PEISAJ RURAL

COMUNITĂŢILE UMANE

ELEMENTE DERIVATE

VEGETAŢIE

FAUNĂ

SOLURI

ECONOMIE RURALĂ

ACTIVITĂŢI ŞI UTILIZĂRI AGRICOLE ,

FORESTIERE ,INDUSTRIALE , TURISTICE , MEŞTEŞUGĂREŞTI

ELEMENTE PRIMARE

RELIEF

APE

CLIMĂ

HABITAT RURAL

AŞEZĂRI STABILE, AŞEZĂRI SEZONIERE

COMUNITĂŢI TERITORIALIZATE ADMINISTRATIV PE SATE SI COMU NE

PARTEA II. ANALIZA COMPONENTELOR FIZICO-

GEOGRAFICE.

CAPITOLUL I. POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ- condiţionare a

fizionomiei şi funcţionării sistemului teritorial.

Ţinut legendar al pământului românesc şi vatra multor evenimente istorice a celor care au trăit

pe meleagurile bănăţene, localitatea Dudeştii Noi se înscrie în ansamblul economiei României ca

unitate administrativ teritorială caracterizată prin rigurozitatea şi dinamica vieţii materiale şi

spirituale.

Comuna Dudeştii Noi este aşezată în partea de vest a României, în Câmpia Timişului,

subdiviziune a Câmpiei de Vest din România, fiind cuprinsă între coordonatele de 45º50’21”

latitudine nordică şi 21º06’02” longitudine estică, la altitudinea de 91 de metri.

Localitatea Dudeştii Noi se află la 13,5 km nord-vest de municipiul Timişoara. Se învecinează

la vest cu comuna Becicherecu Mic (2 km), la est cu localitatea Sânandrei (7 km), la sud cu

localitatea Săcălaz( 7 km) şi la nord- vest cu localitatea Hodoni( 11 km) si Satchinez (14 km).

Legăturile rutiere ale comunei cu localităţile înconjuratoare sunt asigurate prin drumuri

comunale care leagă comuna Dudeştii Noi de localităţile Becicherecu Mic, Sânandrei şi Satchinez.

Drumul comunal DC5 se ramifică prin DC 41 legând Dudeştii Noi de satul Carani. La sud de

localitatea Dudeştii Noi trece drumul naţional DN6 Timişoara – Sânnicolau Mare precum şi calea

ferată Timişoara–Cenad cu halta Dudeştii Noi. În funcţie de accesibilitatea şi potenţialul unităţilor

de populare comuna Dudeştii Noi se încadreză în clasa 2, suburban-periurban, deoarece este în

contact direct cu unităţile urbane, datorită căilor de comunicaţie, ceea ce oferă posibilităţi crescute

în efectuarea navetismului. Din acest puct de vedere, distanţa – timp între Dudeştii Noi şi

municipiul Timişoara este de 15 minute pe calea rutieră şi 30 de minute pe calea ferată. Poziţia

localităţii în apropierea oraşului Timişoara a stabilizat populaţia şi a împiedicat relativa ei

îmbătrânire, iar pe de altă parte se observă aglomerarea activităţilor în sectorul terţiar, fenomen

caracteristic unităţilor suburbane. Poziţionarea comunei în proximitatea oraşului Timişoara a

permis dezvoltarea micii industrii şi a înfiinţării unui centru logistic. Fiind şi centru de comună,

aici se aglomerează serviciile administraţiei publice (Primărie, Politţie), comerciale (magazine,

servicii către populaţie) şi mici unităţi industriale (de prelucrare a lemnului, a maselor plastice,

ambalaje carton, tâmplărie PVC, mobilă, moară etc). Din punct de vedere social - economic, - 17 -

comuna studiată este un spaţiu rural dependent de municipiul Timişoara, posibilitatea de

dezvoltare a localităţii constând şi în extinderea activităţilor destinate să deservească populaţia

urbană a Timişoarei cu produse alimentare obţinute în gospodăriile proprii ale populaţiei. (după

Ungureanu, Al. şi colaboratori, 2002).

Fig. 2 Poziţia geografică a comunei Dudeştii Noi în cadrul judeţului Timiş.

CAPITOLUL II. COMPONENTELE NATURALE ALE SISTEMULUI

TERITORIAL - elemente de favorabilitate şi de restrictivitate

Cadrul natural al localităţii Dudeştii Noi oferă premise favorabile pentru viaţa locuitorilor şi

activităţile economice. Factorii fizico - geografici însumează o serie de componente geografice

favorabile permanentizării sau atracţiei temporare a populaţiei. Relevante sunt caracteristicile

morfologice şi morfometrice ale reliefului, reţeaua hidrografică, clima şi potenţialul economic al

biomurilor.

- 18 -

2.2.1. PREZENTAREA GENERALA A CONDITIILOR GEOLOGICE SI DE RELIEF

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Dudeştii Noi este situată în zona Câmpiei

Tisei, sub ţinutul câmpiei piemontane a glacisurilor subcolinare, districtul Vinga şi sub ţinutul

câmpiei de divagare. Această zonă este amintită în câteva lucrări cu caracter general în care se

traseaza în linii generale caracteristicile sale cele mai evidente. Dintre acestea amintim: ,,Dealurile

şi câmpiile României”de Vintilă Mihăilescu, ,, Câmpia Tisei” de St. Manciulea, ,,Raionarea

geografică a Câmpiei Tisei” de A. Savu, ,,Geomorfologie”de P. Coteţ.

Relieful dispus în trepte coboară de la nord-est la sud-vest cuprinzând ca forme principale

câmpii piemontane cu terase în evantai, câmpii joase, câmpii inundabile, zone cu microdepresiuni

şi conuri de dejectie. Se mai observă o fragmentare relativ accenuată, zona mai ridicată situându-se

în nordul şi estul intravilanului, iar trecerea către câmpia joasă se face printr-o pantă îngustă.

Aflându-se în sud-vestul Câmpiei Vingăi, câmpia joasă a Torontalului, coboară treptat spre

localităţile Cerneataz, Becicherecu Mic dincolo de care se pierde în zona de divagare a Begheiului.

Totuşi, şi aici se poate observa cu uşurinţa o treaptă evidentă la circa 15-20 metri, pe o linie care

urma malul nordic al vechii albii al Beregsăului pe la sud de Sânandrei şi Dudeştii Noi, treaptă pe

care V. Mihăilescu în lucrarea,, Dealurile şi câmpiile României” (1966), o considera ca fiind o

terasă a Begheiului. Dacă studiem însă panta şi extinderea podului presupusei terase, se observă că

unghiul pe care îl face podul terasei pe orizontală are o înclinare de 2-5º spre sud, iar profilele

forajelor făcute în zona Dudeştii Noi- Sânandrei arată depozite argiloase şi luturi ale unui facies de

mlaştină.

Spre vest, Câmpia Vingăi coboară în trepte, putându-se deosebi bine limita între câmpia înaltă

cu cea joasă; deşi aici nivelul coboară sub 100 metri, apar pe toată marginea vestică zone de

înmlăştinire în lungul cărora se scurg în meandre întortocheate apele Ier-Maraş, Apa Neagră şi

Beregsău. În aval de Satchinez, ele formează lacuri populate, în trecut, de o bogată faună acvatică.

Fundamentul se încadrează în cel al Depresiunii Panonice şi se caracterizează printr-o serie de

denivelări care au influenţat în mare măsură depunerea formaţiunilor sedimentare. Cantităţile de

nisipuri, luturi şi argile fine, pe care apa râurilor şi vântul le-au împrăştiat datorită pantei extrem de

reduse, aluviunile vechi, loessul şi chiar nisipurile eoliene au fost acoperite de aluviuni noi. Până la

lucrările de îndiguire, divagarea cursurilor de apă şi inundarea periodică transforma întreaga zonă

în mlaştini care se păstrează mai departe şi astăzi în zona comunei Dudeştii Noi sub formă de

lăcovişti, semilăcovişti şi bălţi.

- 19 -

Asupra tectonicii formaţiunilor geologice din subsolul Depresiunii Panonice, se acreditase

teoria în urma lucrărilor geologilor, că acestea sunt foarte puţin dislocate din poziţia iniţială de

sedimentare, prezentând doar uşoare înclinări spre centrul cuvetei Panonice, prin aceasta

confirmându-se caracterul de depresiune internă( teoria blocului Tisa). Ultimele cercetări au

dovedit însa că formaţiunile sunt puternic denivelate, lasând să se presupună că formaţiunile

sedimentare din solul Câmpiei Panonice sunt cutate şi afectate de numeroase falii. (Posea,

G.,1992).

Mişcările postpliocene din regiunile carpatice s-au repercutat şi asupra depozitelor Pliocene şi

chiar a celor Pleistocene din subsolul marii cuvete Panonice. Mai mult, sunt indicii sigure, că

aceste mişcări tectonice au loc şi în prezent. Ele se fac remarcate prin repetarea periodică şi destul

de deasă a zguduirilor seismice, însoţite de o deplasare a epicentrelor cutremurelor de pământ în

lungul liniilor tectonice, care compartimenteaza întreaga cuveta în mai multe zone seismice, în

funcţie de direcţia faliilor şi în concordanţă cu principalele fluxuri de râuri, în acest caz fiind râul

Bega Veche. Linia epicentrelor este în vest, pe Bega-Timiş. De asemenea, au loc mişcări de

subsidentă în zona Dudeştii Noi.

Pe harta gravimetrică se evidentiază, de asemenea, anomalii pozitive şi negative care

corespund în cea mai mare parte zonelor de ridicare şi coborâre a fundamentului.

Prospecţiunile seismice din zona Timişoara, deci inclusiv Dudeştii Noi, indică o coborâre

generală a orizontului de la est la vest, remarcându-se următoarele ridicături:

1.Seceani- Ianova; 2.Dumbrăviţa-Ghiroda( în sudul zonei colinare); 3.Dudeştii Noi- Săcălaz

(marginea sud- vestică a Câmpiei de Vest).

Ele sunt separate prin zone sinclinale al căror maxim de dezvoltare se situează în sudul

Câmpiei vestice pe direcţia localităţii Cerneataz- Sânandrei- Dudestii Noi, iar în sudul Timişoarei,

pe linia Albina- Timişeni- Peciu Nou. Dezvoltarea acestui sinclinal stă la baza subsidenţei de la

Timişoara precum şi a înclinării marginii de sud a Câmpiei vestice şi a înnecării teraselor de pe

dreapta Begheiului.

Din punct de vedere geologic, are o constituţie simplă, apărând formaţiuni care aparţin

Sarmaţianului, Panonianului şi Cuaternarului; Cuaternarul acoperă depunerile panoniene:

Cuaternarul inferior prin depuneri lacustre şi loess iar Cuaternarul superior format din aluviuni

heterogene cu texturi diferite: nisipuri, mâluri, argile etc. În general, predomină argile şi argile

prăfoase uneori cu structură macroporică, sensibile la înmuiere în zona localităţii Dudeştii Noi.

- 20 -

În această localitate apar strate groase de argilă care se pot observa în rupturi de pantă din sudul

comunei. Porozitatea argilelor în zona studiată oscilează între medie si mare. Solurile

predominante sunt cernoziomurile tipice, iar în văi, lăcoviştile.

Această treaptă vestică a Câmpiei de Vest coboară pâna la 100 metri, scăzând lin spre sud şi

vest spre Câmpia Torontalului sub forma unor coline domoale foarte teşite al căror capăt este

marcat întotdeauna prin existenţa unor terenuri mlăştinoase, datorită atât acumulărilor apelor

provenite din precipitaţii la poalele colinelor, cât şi a izvoarelor care sunt pe linia de contact a

depozitelor proluviale cu câmpia de divagare a Timişului sau cu văile împotmolite ale Ierului-

Maraş- Beregsău.

Cuvertura de loess este continuă, pe ea dezvoltându-se soluri de cernoziom freatic, umed,

levigat.

În concluzie, panta foarte redusă a câmpiilor, climatul de stepă, precum şi prezenţa cuverturii de

loess, mulată după formele microreliefului pe care îl îmbracă, au determinat formarea prin tasare a

numeroaselor crovuri(numite ,,padine” sau ,,găvane”) cu forme variate: rotunde, ovale alungite sau

neregulate, unele din ele cu dimensiuni până la 1 km lungime. Între structura litologică şi formele

morfologice există o legătură strânsă, aspectul de îmbătrânire al văilor cu fundul plat şi circulaţia

mai mult subterană în depozitele de colmatare datorându-se în mare masură faptului, că ele au fost

săpate în roci moi şi cu plasticitate mare: argile, marne, nisipuri.

În prezent, pe linia Lugoj- Timiş-Zrenjanin (din Iugoslavia) se dezvoltă o mişcare de

subsidenţă, statornicindu-se actuala formă a reliefului şi a reţelei hidrografice. Punctul de maximă

intensitate a subsidenţei aflat pe linia Dudeştii Noi- Beregsău Mare constituie un punct de

convergenţă a actualelor râuri şi determină aspectul actual al reţelei hidrografice.

- 21 -

Fig. 3. Harta fizico-geografică a judeţului Timiş(•Localitatea Dudeştii Noi)

2.2.2. CARACTERISTICILE CLIMATICE

Starea atmosferei şi elementele caracteristice climei constituie factori cu o influenţă profundă

asupra complexului antropic, reflectaţi inclusiv în particularităţile habitatului dar şi în structura şi

dinamica activităţilor social-economice. Domeniul rural este dependent de capriciile manifestărilor

vremii şi prin specificul activităţilor economice dominante -agricultura- acesta este caracterizat de

o importanta relaţie cu natura.

La latitudinea României, mişcarea generală a maselor de aer se produce, în mod obişnuit, de

la vest la est. Dezvoltarea unor centri barici (arii ciclonale şi anticiclonale) introduce modificări în

această deplasare şi are ca urmare apariţia unor fronturi de ploi sau schimbări termice, dar şi

modificări ale direcţiilor de propagare a curenţilor de aer.

În România se evidentiază patru forme principale de circulaţie a aerului, generate de aceşti

centri barici (Roşu, Al.,1973):

-circulaţia oceanică dinspre vest- contribuie la creşterea temperaturii iarna şi scăderea ei, vara;

-circulaţia polară dinspre nord care determină scăderea temperaturilor, creştera nebulozităţii şi

formarea precipitaţiilor;

- 22 -

-circulaţia tropicală din sud- est şi est asigură transportul maselor de aer calde, tropicale spre

zonele polare (fenomen rar);

-circulaţia de blocare se caracterizează printr-un regim de presiune ridicată, cu cer senin şi vreme

frumoasă.

Prin pozitia sa în cadrul teritoriului României, comuna Dudeştii Noi se încadrează în parametrii

specifici zonei Timişoara şi întregului Banat. Are un climat temperat continental moderat, cu clima

de câmpie caracterizat prin veri calduroase, ierni moderat de friguroase, primăveri timpurii şi

toamne destul de lungi. Clima prezintă influenţe oceanice din nord-vest şi submediteraneene din

sud.

Radiaţia solară este elementul esenţial dintre factorii cosmici, stând la baza tuturor fenomenelor

climatice. Radiaţia solară globală are valori mai mari de 122,5kcal/cm²an.

În arealul comunei Dudeştii Noi, particularităţile suprafeţei subiacente active determină variaţia

proceselor climatice generale. Cadrul natural introduce o diversitate în aspectul climatului prin

relief, vegetaţie, hidrografie, soluri, etc. Relieful este cel mai important deoarece generează

climatul de tip câmpie. Vegetaţia influentează cantitatea de apă redată atmosferei prin procesul de

evapotranspiraţie şi influenţează temperatura suprafeţei active prin prezenţa sau absenţa acesteia.

Alături de gradul de acoperire a solului se adaugă şi speciile de plante şi densitatea lor. Hidrografia

influenţează clima stratului inferior al apei prin proprietăţile fizice ale apei (capacitate calorică,

căldură specifică). Solul influenţează clima prin valoarea albedoului şi capacitatea de reflectare a

razelor solare datorită culorii pe care o are acesta, culoare care diferă de la un tip de sol la altul.

REGIMUL TERMIC

Temperatura medie anuală în arealul comunei Dudeştii Noi este de +10,9ºC. Media

temperaturilor din lunile de vară este 20,6ºC iar a lunilor de iarnă este 0,2ºC. Temperatura maximă

absolută a fost de +40ºC, înregistrată în data de 16 august1952 iar temperatura minimă absolută a

fost de – 35,3ºC în data de 12 ianuarie 1963. Numărul zilelor cu temperatura medie de peste +25ºC

este de aproximativ 100 zile iar cu temperaturi de peste 30ºC este aproximativ 40 de zile pe an.

REGIMUL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE are o importanţă deosebită în valorificarea

potenţialului natural al diferitelor zone deci şi al arealului localităţii Dudeştii Noi.

Repartiţia precipitaţiilor este efectul acţiunii sistemelor barice care ajung pe teritoriul ţării

noastre, dar şi a reliefului. Faptul că întregul Banat este protejat în sud-est de Munţii Semenic în

est de Masivul Poiana Ruscă iar la nord şi nord-vest de Dealurile Lipovei şi Munţii Zarandului şi

este deschis către vest, de unde vin mase de aer umed, determină cantităţi mai mari de precipitaţii,

- 23 -

în luna iunie încadrându-se între 65-90 mm, iar cele mai mici în februarie nedepăşind 35mm.

Precipitaţiile medii anuale sunt de 631 mm/m². Valoarea maximă a precipitaţiilor căzute în 24 de

ore a atins 100mm/m² în luna iunie 1915. Cantitatea de precipitaţii în perioada 1 martie- 31

octombrie este în medie de 453 mm/m². Media anuală a umidităţii relative este de 74%. În luna

iulie se înregistrează cea mai scăzută medie a umidităţii, de 62%, iar cea mai ridicată de 88% în

luna decembrie. Numărul zilelor cu precipitaţii înregistrează valori medii anuale de 105,9. Ploile

torenţiale înregistrate au fost deosebite: la 14 iulie 1955, au fost 70,4 mm în 503 minute cu o

intensitate de 0,14 mm precipitatii pe minut. Lunile iulie, august şi septembrie au indicele de

ariditate sub limita de uscăciune.

Dacă scădem din precipitaţii apa care se evaporă, cantitatea de apă necesară plantelor este

asigurată în sol deoarece plantele nu întrebuinţează numai apa căzută din precipitaţii în perioada

vegetativă din sezonul cald, ci şi apa care se acumulează în sol în perioada rece a anului, apă

asigurată în urma lucrărilor agrotehnice adecvate(arături adânci şi repetate, grăpat, prăşit ).

Precipitaţiile atmosferice care cad sub formă solidă sau mixtă şi se depun pe suprafaţa terestră

formează un strat de zapadă instabil cu grosimi neînsemnate, durata medie anuală fiind de 29,8

zile; grosimile medii ating valoarea de 36,7 mm/an.

PRESIUNEA ATMOSFERICĂ

Corelaţia strânsă între presiune şi temperatură, regimul circulaţiei atmosferice fac ca presiunea

să varieze în timpul unui an, urmărind un mers invers temperaturii. Valorile cele mai scăzute ale

presiunii sub 1000 mb se înregistrează în lunile mai şi iunie, cele mai mari înregistrându-se în

ianuarie. Variaţiile presiunii fiind mici, nu produc tulburări fiziologice.

REGIMUL EOLIAN este determinat de succesiunea şi frecvenţa sistemului baric şi a circulaţiei

atmosferei. Transportând mase de aer rece şi umed sau cald şi uscat, vânturile contribuie în mare

masură la modificarea condiţiilor climatice în zona studiată. În judeţul Timiş, deci şi în comuna

Dudeştii Noi, cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest, care vara sunt umede şi răcoroase iar

iarna aduc zăpadă şi ger. Acestea sunt: austrul, vânt călduţ care topeşte zăpada, comloşul- vânt

umed care bate din vest şi băltăreţul- vânt care bate din est şi aduce ploi calde. Viteza maximă a

vântului se înregistrează în luna martie, de aproximativ 3,5m/s. Vânturile din sud ating

aproximativ 3,4m/s, cele sud-vestice 3,1m/s, iar cele mai reduse valori le înregistrează vânturile

din direcţia estică cu valoarea de 2m/s, nord-estice 2,3m/s şi sud-estice cu 2,4 m/s. Datorită

barierei orografice oferită de lanţul muntos, media anuală a calmului este de 20,9%.

FENOMENE METEOROLOGICE DEOSEBITE

- 24 -

Datorită importanţei lor practice, avându-se în vedere efectele pe care le pot produce este utilă

prezentarea lor într-o caracterizare climatică a teritoriului.

a) Ceaţa este favorizată de prezenţa suprafeţelor acoperite de apă fiind un fenomen des întâlnit în

perioada octombrie- martie.

b) Roua este un fenomen caracteristic sezonului cald, când în nopţile senine şi fără vânt vaporii de

apă condensează la contactul cu solul, datorită unui bilanţ radiativ negativ al solului. Frecvenţa

zilelor cu rouă este mare în luna august, aceasta contribuind la atenuarea efectelor secetei.

c) Bruma este fenomenul meteorologic specific toamnei şi primăverii care se formează în timpul

nopţilor senine, când temperatura la suprafaţa solului scade sub 0ºC. Media anuală a zilelor cu

brumă este de 47,6 zile pe an, din care 3,2 zile în aprilie şi 4,4 zile în octombrie frecvenţa lor

maximă fiind în lunile noiembrie –martie. Atât brumele târzii( aprilie), cât şi cele

timpurii( septembrie) au efecte negative asupra culturilor agricole.

c) Chiciura apare în lunile anotimpului rece. Cea mai mare frecvenţă o întâlnim în luna ianuarie;

ea este cauzată de invazia de mase de aer umed, oceanice, umiditatea depunându-se prin sublimare

pe obiectele răcite expuse direcţiei vântului.

d) Grindina este legată de încălzirea puternică a solului în timpul zilei, ceea ce determină o

convecţie intensă. Se produce rar şi este caracteristică lunilor iunie şi iulie, însă, cu efecte negative

asupra culturilor agricole.

e)Îngheţul se produce mai târziu în comparaţie cu alte zone ale ţării datorită influenţelor

submediteraneene. Îngheţul este dăunător atunci când apare toamna timpuriu şi primăvara târziu

deoarece poate provoca pagube pomilor fructiferi şi diverselor culturi agricole. Primul îngheţ de

toamnă apare, în medie, la data de 4 octombrie, iar ultimul la data de 21 noiembrie. Primul îngheţ

al primăverii apare, în medie, la 23 martie iar ultimul în data de 19 mai. Numărul zilelor cu

temperaturi sub 0º C este de aproximativ 90 de zile.

f)Fenomenele electrice prezente mai ales în anotimpul cald, sunt favorizate de prezenţa norilor de

tip cumulo-nimbus cu mare potenţial electric. Numărul mediu al zilelor cu asemenea fenomene

este de 17,3 zile, putându-se produce din martie pâna în octombrie. Aceste condiţii climatice

prezentate influenţează dezvoltarea agriculturii şi în general a activităţii umane în condiţiile

reliefului prezentat. Studierea precipitaţiilor atmosferice prezintă însemnătate pentru agricultură

deoarece apa provenită din precipitaţii asigură umiditatea solului atât de necesară dezvoltării

plantelor. În urma cercetării regimului precipitaţiilor atmosferice se pot lua măsuri pentru a se

înlătura daunele provocate de secetă, în timpul verii, sau cele provocate de o umiditate excesivă

- 25 -

din cauza ploilor din timpul primăverii şi toamnei. Din cele prezentate reiese că precipitaţiile medii

căzute anual satisfac necesităţile agriculturii mai ales dacă avem în vedere că pânza freatică este la

mică adâncime datorită faptului că localitatea Dudeştii Noi se află într-o câmpie de subsidenţă.

2.2.3. HIDROGRAFIA

Apariţia şi existenţa resurselor de apă sunt determinate de o serie de factori fizico- geografici,

rolul determinant jucându-l factorul climatic şi constituţia petrografică a regiunii.

În viaţa socială, apa are funcţie foarte importantă; ea este condiţia de bază ca societatea să

existe, fiind suportul vieţii, igienei, sănătăţii. De asemenea, apa este factor de producţie, atât în

agricultură, industrie cât şi în alte domenii de activitate.

Teritoriul localităţii Dudeştii Noi este traversat în partea de sud de râul Bega Veche, încadrat în

bazinul hidrografic al râului Bega. Bega Veche reprezintă cursul inferior al vechiului traseu al

Begăi şi s-a individualizat ca râu aparte la începutul secolului trecut, în urma construirii canalului

Bega. În prezent, râul este o continuare a Beregsăului şi drenează împreună cu afluenţii săi, dintre

care cei mai importanţi sunt Niard(Magheruş) şi Ier( Apa Mare),o suprafată de 2110 km², având o

lungime de 88 km. Debitul mediu multianual al râului este de circa 3,0m³/s, debitul maxim cu

probabilitatea 1% de 100m³/s, iar debitul mediu zilnic minim(anual) cu probabilitatea 80% de

ordinul a 40l/s.

Fenomenele de îngheţ se înregistrează cu un procent de 95% din ierni şi o durată medie de 45

de zile, iar podul de gheaţă apare în 75% din ierni cu o durată medie de 40 de zile.

Microvăile pe care le formează acest râu au apa freatică, în general, la adâncimi mici. Cursul

râului Bega Veche a avut frecvente meandre, despletiri, divagări însoţite de întinse zone inundabile

şi suprafeţe înmlăştinite sau sărăturate. Activitatea omului, în decursul vremurilor, a fost ,fie de

întărire, fie de distrugere a digurilor.

Prin acţiunea de desecare ulterioară, aceste vechi mlaştini au devenit un complex lacustru de 58

ha numit Lacul Satchinez(actualmente Rezervaţia Satchinez), restul fiind pe teritoriul localităţilor

Becicherecu Mic, respectiv Dudeştii Noi. Pe lângă aceste ape, apar şi bălţile antropice formate în

escavaţiile din care s-a scos lutul utilizat în construcţia locuinţelor. Apa provine din precipitaţii sau

prin intersectarea pânzei freatice. Actualmente, mlaştinile ocupă suprafeţe foarte reduse însoţind

cursul râului Bega Veche .

Pentru stoparea fenomenului de băltire s-a realizat un sistem de canale care împânzeşte

întreaga câmpie, comunicând cu râul Bega Veche. Lucrările de desecare au afectat pânza freatică

- 26 -

care, în prezent, se găseşte la diferite adâncimi, de pildă, în perimetrul comunei Dudeştii Noi

variază între 1-3 metri; ea se găseşte şi la adâncimi între 6-18 metri, oscilând în raport direct cu

cantităţile de apă care provin din precipitaţii. Importanţa acestor ape se găseşte în alimentatarea

populaţiei cu apă potabilă. Alimentarea cu apă se face din pânzele freatice ascendente, pe teritoriul

localităţii Dudeştii Noi fiind şase fântâni arteziene.

Apele freatice ating cotele maxime spre sfârşitul iernii, imediat după topirea zăpezii sau

primăvara, când cad cantităţi mari de precipitaţii în lunile martie - aprilie. Vara, din cauza secetei,

se înregistrează cele mai scăzute valori(septembrie-octombrie). Majoritatea apelor freatice sunt

potabile, dar prezintă un nivel destul de ridicat de duritate. În acestă zonă se întâlnesc şi ape

termale.

Problema contaminării apei de adâncime şi de suprafată cu substanţe care conţin nitraţi,

nitriţi, amoniu şi pesticide, care au efecte negative asupra organismului uman, este o temă actuală

pentru întreaga zonă a Banatului. Astfel, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară,

Timişoara împreuna cu Departamentul Federal pentru Protecţia Plantelor, Stuttgart a analizat

contaminarea cu nitriţi şi pesticide a apei freatice potabile din vestul României. Rezultatele

prelevate din fântâni de peste 60 metri adâncime semnalează o calitate bună a apei potabile, însă,

apa freatică de suprafaţă se remarcă printr-un nivel ridicat de nitriţi, nitraţi şi amoniu. În ceea ce

priveşte comuna Dudeştii Noi, rezultatele de analiză a apelor freatice din anul 2007-2008 făcute de

S.C. Hidro Expert SRL în vederea realizării sistemului de canalizare menajeră şi staţiei de epurare

în localitate, au indicat o creştere a conţinutului de nitrţti în apa freatică datorită practicării

agriculturii intensive. Valoarea maximă obţinută pentru nitraţi a fost de aproximativ 359mg/l,

depăşind limita maximă admisă de 50mg/l. Cantitatea de nitraţi diferă în funcţie de anotimpuri:

vara se remarcă o scădere a conţinutului de nitraţi, iar în lunile de toamnă- iarnă conţinutul de

nitraţi creşte. Această evoluţie sinusoidală este legată de stadiul de vegetaţie al culturilor, şi

anume: în perioada primavară- vară, când vegetaţia este abundentă, aceasta preia o parte din azotul

accesibil plantelor scăzând conţinutul de azot din sol, respectiv cel infiltrat în apa subterană. Prin

practicarea unei agriculturi judicioase se poate coordona conţinutul de nitraţi preluat de plante şi

respectiv cel levigat şi acumulat în apa freatică. În acest fel, se poate diminua spălarea nitratului şi

implicit contaminarea apei potabile( Cuc Liliana,1999).

2.2.4. VEGETAŢIA

Datorită configuraţiei geografice şi îndeosebi a influenţelor climatice, în cadrul comunei

Dudeştii Noi se întâlnesc elemente de vegetaţie din cuprinsul întregii ţări cât şi de pe continent. Ca

- 27 -

în orice regiune, vegetaţia este influenţată de factori orografici, climatici, edafici şi antropici.

Interferenţa factorilor climatici continentali, oceanici şi mediteraneeni este reflectată şi în aspectele

biogeografice.

Din cauza activităţii umane, vegetaţia naturală s-a diminuat ca extindere sub presiunea

nevoilor de terenuri agricole acoperite cu plante de cultură. Regularizarea cursului râului Bega

Veche, îndiguirile şi desecările au condus la restrângerea suprafeţelor înmlăştinite, a ponderii

plantelor higrofile şi a suprafeţelor cu excedent de umiditate.

Pentru arealul comunei Dudeştii Noi este specifică vegetaţia ierboasă mezoxerofilă. În zona

râului Bega Veche există pâlcuri cu arbuşti compuse din: porumbar (Prunus spinosa), păducel

(Crataegus monogina), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), tufe de salcie (Salix fragilis şi Salix

alba), soc (Sambucus nigra), trestia (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia.), rogoz

(Carex pseudocyperus), albăstriţa de apă ( Myosotis palustrus) şi iris (Iris pseudocarus). Terenurile

agricole sunt frecvent întrerupte de pajişti mezofile în care se remarcă: iarba câmpului (Agrostis

tenuis), coada vulpii (Alopicus pratensis), firuţa (Poa pratensis), păiuşul de livadă (Festuca

pratensis), specii de trifoi (Trifolim sp.), lucernă sălbatică (Medicago arabica). Dintre arbori, se

remarcă specii de foioase, de exemplu: salcia (Salix alba) plopul (Populus nigra), teiul ( Tilia

cordata), castanul (Castaneea vesca), salcâmul(Robinia pseudoacacia) etc .

Cea mai mare parte a teritoriului localităţii este propice agriculturii, terenul fiind exploatat la

maxim, fără să existe zone necultivate, cu excepţia porţiunilor cu umiditate ridicată folosite pentru

păşunat.

2.2.5. FAUNA

Deşi dispun de mobilitate în teritoriu, elementele faunistice sunt legate direct de existenţa unor

condiţii de hrană, adăpost şi apărare. Spaţiul luat în studiu a suferit de-a lungul timpului modificări

care s-au reflectat în oarecare măsură şi în repartiţia faunei. În determinarea sectoarelor faunistice

un rol primordial îl are vegetaţia.

În spaţiul comunei Dudeştii Noi, fauna este reprezentată, în primul rând, de rozătoare:

popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), căţelul pământului (Spalax leucodon),

iepurele de câmp (Iepus europaeusi). Pe câmp se întâlnesc: şopârle (Lacerta viridis), prepeliţe

(Catumix sp.) etc. Dintre păsările răpitoare sunt prezente: uliul găinilor (Accipiter gentiles), uliul

păsărar (Accipiter nisus), şoimul (Falco pergrinus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus).

Deasemenea, se mai întâlnesc: şorecarul (Buteo buteo), huhurezul (Strix), bufniţa (Bubo bubo),

- 28 -

cucuveaua (Athene noctua), fazanul (Phaseanus colchicus), barza (Ciconia nigra). Mamiferele care

trăiesc sunt: vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), dihorul (Plutorus), mistreţul (Sus

scrofa), grupuri de căprioare (Capreolus capreolus), ariciul (Erinaceus europaeus), şobolanul de

apă (Arvicola terrestris), cârtiţa (Talpa europaea) şi numeroşi şoareci (Mus musculus). Păsările

cele mai des întâlnite sunt: rândunelele, lăstunul (Apus apus), vrabia (Paser domesticus). În zona

râului Bega Veche se pot întâlni: raţe sălbatice (Anas platyrhyuichos), gâşte sălbatice (Anser

segetum), numeroase broaşte (Rana sp.), şarpele de apă (Natrix tesselata), şarpele de casă (Natrix

natrix).

Speciile rare care se întâlnesc accidental provin din Rezervaţia ornitologică Satchinez aflată la

aproximativ 10 km de comuna Dudeştii Noi. În această ,,Deltă a Banatului”, cum era numită

rezervaţia, sunt protejate o serie de păsări acvatice care cuibăresc aici: egreta mică (Egretta

garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeolla

ralloides), guşa vânătă (Luscinis sveicica).

Fauna ihtiologică a fost reprezentată în râul Bega Veche prin: babuşcă (Rutilius rutilius),

bibanul soare (Lepomis gibosus), somnul pitic (Amelurus nebulosus) ,crap (Cyprinus carpio),

roşioară, plătică (Abremia brama) şi diverse specii de broaşte (Rana sp.). Gradul mare de poluare a

râului Bega Veche a făcut să dispară în bună parte fauna care a existat.

2.2.6. SOLURILE

Solul s-a format,, sub acţiunea interdependentă a mai multor factori naturali: relief, rocă,

climă, apă, vegetaţia şi faună iar evoluţia lui în cadrul peisajului a fost condiţionată în foarte multe

cazuri de activitatea omului.”( Ianoş Gh, Goian M.,1995, pag.11). Solurile constituie suportul activ

al desfăşurării activităţilor de tip agricol şi implicit al aşezărilor umane.

Factorul pedologic are o importanţa primordială întrucât calitatea şi tipul de sol poate

determina apariţia şi evoluţia aşezărilor rurale, a căror principală activitate se bazează pe cultura

plantelor şi creşterea animalelor.

În spaţiul comunei Dudeştii Noi, sunt răspândite solurile din clasa cernisoluri cu cernoziom

tipic, cambic şi carbonatic respectiv faeoziomul; acestea sunt soluri fertile fiind intens utilizate în

agricultură pentru cultivarea cerealelor şi plantelor tehnice. Printre tipurile acestea se intercalează

solurile din clasa luvosoluri cu preluvosol roşcat; acestea sunt propice dezvoltării culturii pomilor

fructiferi, viţei de vie, cerealelor, plantelor tehnice, plantelor furajere etc..

- 29 -

De asemenea, apar hidrisolurile cu gleiosoluri cernice, protisolurile (aluviosoluri) şi

vertosolurile. Gleiosolurile au o utilizare limitată pentru culturile agricole din cauza umidităţii

excesive fiind utilizate ca pajişti şi fâneţe. Aluviosolurile entice au o bună fertilitate fiind pretabile

ca terenuri agricole şi pentru păşunat. Vertosolurile au o fertilitate medie scăzută; în condiţiile

precipitaţiilor abundente culturile agricole sunt compromise.

În general, solurile din cuprinsul localităţii Dudeştii Noi sunt în general fertile propice

dezvoltării unei game variate de culturi agricole cu profil cerealier şi industrial: grâu, porumb, soia,

sfeclă de zahăr, plante furajere etc..

2.2.7. CATEGORIILE DE UTILIZARE A TERENURILOR

Dudeştii Noi reprezintă o unitate administrativ-teritorială alcătuită dintr-o singură localitate

rurală, cu o suprafaţă totală de 5393,01 ha. Ca unitate administrativ-teritorială şi ca sistem social-

economic, comuna studiată are două componente:

-componenta teritorială alcătuită din:

a) intravilan cu o suprafaţă de 188,85 ha (3,5%)-reprezintă suprafaţa de teren ocupată,

destinată construcţiilor de locuit, social-culturale, industriale, de producţie, de circulaţie, recreere

şi de comerţ. În cadrul suprafeţei intravilanului se distinge o suprafaţă agricolă de 105,74 ha (2%),

formată din: teren arabil (97,31 ha), păşuni (0,17ha), fâneţe (3,64 ha), vii (4,33 ha) şi livezi (31

ha).Deasemenea, în intravilan există şi o suprafaţă neagricolă de 83,11 ha (1,5%) formată din:

canale (1,82 ha), drum neexploatat (30,41 ha), clădiri (49,52 ha) şi teren neexploatat (1,36 ha).

b) extravilanul, cu o suprafaţă totală de 5204,16 ha (96,5%), reprezintă restul teritoriului

comunei Dudeştii Noi format dintr-o suprafaţă agricolă de 4917,19 ha (91,2%) în care sunt incluse

următoarele componente: terenul arabil (3607,97 ha), păşuni (1112,56 ha) şi fâneţe (196,66 ha) şi o

suprafaţă neagricolă de 286,97 ha (5,3%) destinată zonei împădurite (6,33 ha), canale (139,76 ha),

drum neexploatat (55,78ha), clădiri (67,83 ha) şi teren neexploatat (17,27 ha).

-componenta demografică,socio-economică cuprinde grupurile de populaţie, activităţile

economice, activităţile sociale şi administrative care se desfăsoară pe teritoriul comunei Dudeştii

Noi.

- 30 -

Tabel 1. Categoriile de utilizare a terenurilor în comuna Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)

CATEGORII SUPRAFEŢE(mp) PONDERE (%)

INTRAVILAN AGRICOL 105,74 2,0

INTRAVILAN NEAGRICOL 83,11 1,5

EXTRAVILAN AGRICOL 4.917,19 91,2

EXTRAVILAN NEAGRICOL 286,97 5,3

TIP SUPRAFATA

2.0% 1.5%

91.2%

5.3%

INTRAVILAN AGRICOL INTRAVILAN NEAGRICOL

EXTRAVILAN AGRICOL EXTRAVILAN NEAGRICOL

Fig. 4. Categoriile de utilizare a terenurilor în comuna Dudeştii Noi.

2.2.8. RISCUL NATURAL

Omul trebuie privit în dublul rol biologic şi antropic, respectiv o entitate relaţională, superior

constituită, care îndeplineşte conştient activitatea de mobilizare şi transformare a materiei şi

energiei pentru scopurile specifice colectivităţilor umane. Acesta din urmă derivă dintr-o necesitate

de existenţă şi permanentizare a colectivităţii umane pe acest teritoriu.

Astfel, componentele naturale din sistemul teritorial se constituie în structuri subsistemice cu o

anumită funcţionalitate fizică. Subsistemul, interacţionează atât la nivelul relaţiilor dintre

colectivităţile umane şi componentele naturale cât şi în interiorul acestora.

În spaţiul localităţii Dudeştii Noi, între riscurile naturale frecvente, se identifică fenomene

meteorologice periculoase, de pildă furtuni, inundaţii,secetă, îngheţ, etc..

- 31 -

În urma unei analize a fenomenelor meteorologice periculoase care s-au abătut asupra

localităţii s-a constatat că anumite fenomene, cum ar fi furtunile, au avut loc sporadic, fiind de

intensitate medie şi mica, fără să provoace pagube materiale majore. Având în vedere schimbările

climatice care se prognozează pentru următorii ani, prin încălzirea globală, se asteaptă ca în cursul

verilor excesiv de călduroase, când două fronturi atmosferice se întâlnesc, unul foarte cald şi unul

rece, să se creeze condiţii pentru producerea furtunilor puternice şi chiar, mai nou, tornade, care ar

putea afecta locuinţele şi reţelele de electricitate din localitate.

Referitor la fenomenul de secetă, a fost semnalat ca fiind de intensitate medie, în perioada

2007-2008, când au fost afectate parţial unele culturi agricole. Este posibil, conform prognozelor

meteo, ca şi în această vară să se producă încălziri excesive ale vremii şi precipitaţii în cantităţi

foarte scăzute.(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi).

Datorită specificului regimului de scurgere al apei, zona studiată a fost ferită de inundaţii

cauzate de revărsări ale apelor, dar au existat probleme în ultimii doi ani cu băltiri de ape provenite

din precipitaţiile excesive, care au afectat trei gospodării aflate în zonele mai joase ale comunei.

Problema s-a rezolvat, în urma realizării unei lucrări de canalizare pentru colectarea apelor

pluviale şi în celelalte zone. Pentru o mai bună colectare a apelor provenite din precipitaţii, s-a

procedat la curăţirea şanţurilor, podeţelor şi acolo unde nu existau, au fost demarate lucrări de

amenajare. (Sursa: Arhiva Primariei Dudestii Noi)

Tot datorită ploilor abundente, în aceeaşi perioadă, au fost afectate terenuri arabile din

extravilan. Deficienţa s-a remediat partial, fiind încă în lucru curăţirea canalelor principale de

desecare, cât şi cele secundare.

Din punct de vedere al fenomenelor distructive de origine tectonică (cutremure), România a

fost încadrată de specialiştii Băncii Mondiale în categoria ţărilor cu risc seismic ridicat; dacă

Vrancea este prima zonă seismică a României, atunci Banatul este cu siguranţă a doua zonă

seismică atât din punct de vedere al numărului de evenimente cât şi prin energia eliberată.(Sursa:

Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)

Cutremurele produse în judeţ reprezintă o serie de caracteristici specifice:

-adâncimile focarelor sunt mici, între 5 şi 15 km;

-suprafeţele zonelor epicentrale, unde efectele sunt maxime, sunt foarte reduse;

-izosistele au forme uşor eliptice până la circulare;

-prezintă un număr relativ mic de preşocuri, urmate fiind de un număr foarte mare de replici sau

postşocuri;

- 32 -

-principalele falii delimitate au orientări şi profunzimi diferite;

-focarele principalelor cutremure din judeţ se află la intersecţia sau în apropierea intersecţiei dintre

faliile geologice de vârste diferite.

Distribuţia în spaţiu a epicentrelor acestor cutremure evidenţiază mai multe zone cu risc

seismic ridicat:-zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 8ºMercalli

-zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 7ºMercalli; în această zonă de risc

se situează şi spaţiul comunei Dudeştii Noi.

În Banat există opt principale falii seismice, teritoriul localităţii studiate fiind aşezat în zona

următoarelor falii: Timişoara Vest, Săcălaz - Sânmihaiu Român, Vinga - Variaş, Becicherecu Mic

- Maşloc.

Caracterul distructiv al unui eventual cutremur este foarte divers şi gradat în judeţul

Timiş, cu tendinţa clară de concentrare în zonele cu clădiri joase, construite până în anul 1940, deci

şi în localitatea Dudeştii Noi.

PARTEA III ANALIZA COMPONENTELOR ANTROPICE ALE

SISTEMULUI TERITORIAL

CAPITOLUL I. POPULAŢIA

3.1.1. ISTORICUL LOCUIRII

Denumirea veche a localităţii Beşenova Nouă sau Bessnew este menţionată prima dată în

1334 în registrele de zeciuială a Bisericii romano-catolice, între cele 288 teritorii bisericeşti ale

ţinutului Cenad. Această denumire atestă prezenţa populaţiei migratoare pecenege în zonă. În 1455

localitatea se găseşte în proprietatea familiei Huniade iar mai târziu în proprietatea familiei

Bornemisa. Localitatea Dudeştii Noi este atestată în 1494 sub numele de Nagbeseny iar în 1498 îşi

schimbă denumirea în Bessenyew (Bessenyo – termen de origine maghiară care tradus

înseamnă“pecenegii”); probabil aşezarea a fost creată de populaţia asemănătoare pecenegilor care

locuiau în apropiere de Beşenova Veche (Dudeştii Vechi).

În secolele XV-XVI, când Timişoara este transformată în paşalâc (1552), această localitate

nu este menţionată în documentele vremii.

- 33 -

După o perioadă mare de timp, în jurul anului 1717 este menţionată o aşezare locuită de 20

de familii sârbeşti în Dudeştii Noi a căror avuţie o constituiau turmele de animale care se deplasau

după păşuni. Populaţia de origine sârba face ca aşezarea să apară cu sufixul “-ova” pe harta

realizată între 1723 -1725 “Carte des Temeswarer Banates” realizată în timpul contelui Mercy.

Această populaţie părăseşte aşezarea datorită faptului că nu putea plăti contribuţia băneasca şi nici

nu voia să se transforme în agricultori. Aşa se explică faptul ca registrele administrative

mentionează Beşenova ca aşezare puţin populată. În 1742, localitatea a fost arendată de camera

oraşului Timişoara. Populaţia aşezării era constituită din 40 de familii de iobagi din Transilvania

care datorită războiului erau obligaţi să părărsească teritoriul ocupat. După informaţiile

administraţiei timişorene, la 26 octombrie 1748 nu au mai rămas decât 24 de familii româneşti, iar

mai târziu 7, aceştia stabilindu-se la Becicherecu Mic şi Sânandrei. În1748, Curtea Imperială

înlesneşte colonizarea germanilor din Trier şi Mainz din Pădurea Neagră în aceste locuri,

repopulând Beşenova, numită germană. Astfel, Johan Obwald , conducătorul a 60 de familii se

stabileşte în Beşenova Noua venind din regiunea austro-germană sub oblăduirea Mariei Tereza. La

venirea coloniştilor, această aşezare mai era populată de cele 7 familii româneşti care refuzau să-şi

părăsească locuinţele. Administraţia teritorială este nevoită printr-o cerere adresată Curţii vieneze

să solicite mutarea românilor la Sânandrei şi Becicherecu Mic. Din cauza secetei coloniştii îşi

construiesc satul în locul cel mai jos, unde lipsa apei era mai puţin simţită; însă, satul va fi

defavorizat în anii ploioşi cînd pânza freatică se va ridica. Clima umedă şi numeroasele mlaştini

aduc multe nenorociri asupra noilor locuitori care se adaptează foarte greu. În anii următori, din

cele 60 de familii colonizate au rămas doar 34 dar în scurt timp aşezarea va fi repopulată cu un nou

transport de colonişti din Trier. Această repopulare permanentă se datorează numeroaselor decese

cauzate de clima nefavorabilă şi epidemiile declanşate din cauza sărăciei. Curtea Imperială nu

practica numai colonizări benevole, ci şi forţate; deportaţii primeau case, ogoare semănate pe care

erau obligaţi să le muncească.

În 1750, coloniştii construiesc Biserica romano-catolică care este în prezent monument

istoric . În arhiva Curţii Imperiale, la 12 aprilie 1756 se menţionează evaluarea avutului

deportaţilor politici la 36.338 de guldeni, pentru cei colonizaţi în Beşenova revenind suma de

13.993 guldeni.

Dupa un recensământ din 31 decembrie 1766, aşezarea avea 1.323 locuitori formată din

colonişti germani, unguri şi francezi. În anul 1781 ,,moşia “ Beşenova Nouă a fost vândută unui

- 34 -

nobil cu 161 forinţi . În aprilie 1779, Banatul este alipit Ungariei iar satul Beşenova Nouă apare

încorporat în districtul Sânandreiului.

Dupa anul1790, numărul populaţiei începe să crească: de la 1296 locuitori şi 225 case în anul

1792, la 1512 locuitori în anul 1802, ajungând în anul 1821 la 1802 locuitori. În anul 1859,

aşezarea avea o populaţie de 2.141 locuitori care convieţuiau în 404 case. În 1873 a fost creată

prima Primărie a localităţii iar în acelaşi an a fost aleasă şi prima administraţie prin vot secret.

Recensământul din anul 1881 indică, că în localitate existau 2.743 persoane dintre care 1.179

bărbati şi 1.564 femei.

În perioada 1906-1908, 325 de locuitori ai comunei emigrează în SUA, din care se întorc 65. În

timpul primului Război Mondial (1914-1918), 127 de bărbaţi din comună decedează sau sunt daţi

dispăruţi. În 1935, localitatea aparţinea plasei Chişoda, judetul Timiş-Torontal cu o populaţie de

2.397 locuitori, 601 case şi o întindere de 7.408 jughere. Locuitorii erau în majoritate germani de

religie romano-catolică. În perioada celui de-al doilea Război Mondial (1939-1945) au loc

modificări de situaţie: toţi locuitorii sunt evacuaţi la Sânandrei, iar 19 familii pleacă în Occident;

de asemenea 297 locuitori sunt deportaţi forţat în Rusia iar 37 localnici işi pierd viaţa în război.

Din cauza evenimentelor anterior prezentate satul era slab populat astfel că la sfarşitul anului 1945

sosesc primii colonişti români şi macedoneni. Colonizarea macedonenilor a fost neorganizată

având ca scop strângerea recoltei de pe câmp. Ei vin în spaţiul românesc în 1926 stabilindu-se în

Dobrogea. Casele nelocuite, recolta nestrânsă şi terenul de păşunat din jurul Timişoarei îi atrag

stabilindu-se în Beşenova Nouă, păstrându-şi obiceiurile, limba şi portul.

Anul 1951 va aduce modificări din punct de vedere demografic şi în localitatea studiată. La

graniţa dintre România şi Iugoslavia se fac dislocări de populaţie astfel că 62 de familii (170

persoane) din localitate sunt deportate în Bărăgan. Dacă înainte de anul 1945 localitatea era

populată aproape în totalitate de etnici germani, în 1962 proporţia era de 1.280 şvabi şi 1.200

români şi macedoneni. În 1968 comuna Beşenova Nouă este desfiinţată prin Legea 2/1968,

localitatea fiind arondată comunei Becicherecul Mic sub noua denumire de Dudeştii Noi, până în 8

aprilie 2004, când localitatea studiată este ridicată la rangul de comună.

3.1.2.EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI

Evoluţia numerică a populaţiei constituie un indicator demografic important fiind rezultatul

evoluţiei istorice a unei comunităţi. Ea este determinată de o serie de factori cum ar fi: sporul

natural, sporul migratoriu, condiţiile istorice şi socio-economice.

- 35 -

Evoluţia numărului populaţiei în localitatea Dudeştii Noi arată perioade de creştere intensă ,

perioade de declin, iar în ultimii ani statisticile atestă o creştere lentă a efectivului numeric al

populaţiei. Cea mai veche statistică oficială a populaţiei datează de la recensământul din 31

decembrie 1766 (1.323 locuitori) şi prezintă o fluctuaţie a numărului de locuitori până în anul

1791; în acest an există o populaţie de 1.296 locuitori de religie catolică formată din colonişti

germani, maghiari şi francezi care locuiau în 225 case. Între anii 1792-1855 se observă o creştere

intensă a numărului populaţiei de la 1.296 locuitori la 2.160 locuitori datorită fenomenului de

repopulare permanentă. Din cauza condiţiilor climatice şi a sărăciei, până în anul 1859 se observă

un declin numeric al populaţiei, aceasta ajungând la un efectiv de 2.141 şi 404 case. Acest proces

se va ameliora în anii următori, astfel că în perioada 1859-1881 populaţia a crescut cu 602

persoane; deci, în anul 1881 erau 2.743 locuitori dintre care 1.179 erau de sex masculin şi 1.564 de

sex feminin. O nouă scădere a numărului populaţiei are loc în perioada anilor 1890-1910, datorită

emigrării în SUA a 325 persoane; acelaşi curs descendent se înregistrează şi în perioada imediat

următoare, valoarea numărului populaţiei atingând 2.456 locuitori în 1920 şi 2.397 locuitori în

1935 din cauza decesului persoanelor în război şi a deportărilor forţate în Rusia.

După o perioadă lungă de frământări sociale şi sărăcie datele statistice din 1945 oferă

informaţii despre o creştere lentă a populaţiei la 2.480 locuitori.

În prezent, se constată o creştere lentă a numărului populaţiei atingând în anul 2008

valoarea de 2.657 locuitori datorită migrării populaţiei de la oraş spre sat dar şi a creşterii natalităţii

motivată de creşterea nivelului de trai a populaţiei din localitate prin atragerea agenţilor economici.

- 36 -

NUMĂR P OP ULAŢIE

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

ANII

NUMĂR P OP ULAŢIE

Fig.5 Evoluţia numerică a populaţiei din localitatea Dudeştii Noi în perioada 1910-2008(Sursa:

date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş)

3.1.3. DINAMICA NATURALĂ A POPULAŢIEI

Bilanţul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate, fiind influenţat de un

întreg complex de factori naturali, economici şi sociali care au determinat fluctuaţii de la o

perioadă la alta.(Vert C.,2000)

Natalitatea este indicatorul demografic care influenţează considerabil rezervele forţei de

muncă în viitor. Ea este influenţată de scăderea mortalitţtii infantile, creşterea rolului femeii în

activitatea şi viaţa social-economică, nivelul de trai, nivelul de cultură şi civilizaţie, nivelul

igienico-sanitar şi schimbarea comportamentului demografic a cuplurilor căsătorite.

Din datele deţinute, indicele natalităţii a oscilat de la o perioadă la alta.Valori mari s-au

înregistrat în anul 1910 de 35 ‰; după 1941 şi până în anul 1946 rata natalităţii a scăzut la 6‰,

cauza primordială constituid-o războaiele. După al doilea Război Mondial şi până în anul 1990,

natalitatea a crescut uşor alternând de la un an la altul; chiar dacă în anul 1985 populaţia începe să

scadă lent în Dudeştii Noi, valoarea natalităţii se menţine la valoarea de 13-15‰, atingând

maximul de 14,25 ‰ în anul 1990. După acest an, numărul nou-născuţilor începe să scadă, în

prezent existând o medie de 20-22 copii pe an, locul de naştere fiind înregistrat în municipiul

- 37 -

Timişoara. Din datele statistice se observă că din anul 2005 indicele natalităţii creşte atingând în

2008 valoarea de 11,6‰.

Mortalitatea este unul din fenomenele geografice influenţate în mare măsură de factorii

sociali, economici, de structura pe grupe de vârstă şi sexe, de nivelul igienico-sanitar şi cultural.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii s-au înregistrat în perioada celor doăa războaie mondiale,

acestea variind între 20-30‰. După al doilea Război Mondial, mortalitatea a scăzut treptat, astfel

încât în anul 1985 a atins valoarea de 5,35‰ care, raportată la nivel naţional (11,6‰) este mică.

Din datele statistice se observă că în perioada 1990-2008 valoarea maximă de 10,59‰ este atinsă

în anul 1992. Creşterea mortalităţii este determinată de ponderea populaţiei vârstnice în rândul

căreia numărul de decese este mai mare. O altă cauză este incidenţa mare la boli a populaţiei din

mediul rural. Astfel menţinerea la nivel ridicat a morbidităţii precum si mortalităţii infantile

influentează evoluţia mortalităţii.

Sporul natural este determinat direct de evoluţia natalităţii şi a mortalităţii. Bilanţul natural

a înregistrat valori pozitive la nivelul localităţii Dudeştii Noi, deşi s-au înregistrat oscilaţii valorice

de la 3‰ în 1977 la 0,41‰ în 2006. În anul 1990, s-a înregistrat o valoare maximă a sporului

natural de 8,15‰ aceasta fiind influenţată de o natalitate ridicată. Valoarea minimă de 0,41‰ din

anul 2006 a fost cauzată de o pondere aproximativ egală a natalităţii cu mortalitatea. În anii 2007-

2008 se observă din nou o creştere a sporului natural (1,21‰) datorită creşterii numărului nou-

născuţilor (11,6‰).

- 38 -

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1977 - 2008

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1977 1985 1990 1992 2002 2005 2008ANUL

IND

ICA

TO

RI

DE

MO

GR

AF

ICI

NATALITATE (‰)

MORTALITATE (‰)

SPOR NATURAL (‰)

Fig. 6 Mişcarea naturală a populaţiei din Dudeştii Noi în perioada 1977-2008(Sursa: date preluate

de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş)

3.1.4. DINAMICA MIGRATORIE

Mobilitatea teritorială a populaţiei semnifică migraţia, care presupune deplasarea populaţiei

dintr-un teritoriu în altul având ca scop principal schimbarea locului de muncă sau a domiciliului.

Deplasările temporare interne sunt forme ale mobilităţii teritoriale a populaţiei care se

realizează fără schimbarea domiciliului stabil; ele se împart în migraţii sezoniere care au loc

periodic, migraţii săptămânale pentru muncă, studiu sau comerţ şi migraţii pendulatorii, diurne de

tip navetism. Rolul cel mai important în cazul migraţiilor temporare din Dudeştii Noi l-au avut

factorii socio-economici; astfel, până în 1990 determinante pentru migraţiile de tip navetism au

fost: industrializarea(care a functţionat ca factor de atracţie a populaţiei active rurale spre unităţile

econonice din Timişoara), cooperativizarea agriculturii(care a constituit factorul de respingere).

Retrocedarea unor suprafeţe de teren prin Legea 18/1991 a determinat deplasări pentru muncile

agricole în perioada de week-end din spaţiul urban Timişoara spre zonele periurbane.

Migraţiile sezoniere. Pentru zona studiată, o categorie importantă a migraţiilor sezoniere o

reprezentau deplasările pentru construcţii cu ritm sezonier ce vizau construirea cartierelor de

locuinţe şi a obiectivelor industriale atât din Timişoara cât şi din alte oraşe apropiate în perioada

1960-1989. Migraţiile sezoniere au scăzut mult în intensitate după anul 1990, odată cu retrocedarea

- 39 -

terenurilor, cu regresul sau chiar falimentul întreprinderilor industriale şi apariţiei şomajului,

atingându-se valori pozitive.

Migraţiile săptămânale sunt o formă de deplasare temporară a populaţiei cu o durată mai mare

de 48 de ore, care implică populaţia flotantă care se deplasează pentru muncă şi studii în altă

localitate. În pezent, migraţiile cu caracter săptămânal afectează în mică măsură populaţia şcolară

ce se deplasează spre liceele şi centrul universitar Timişoara, existând preferinţa efectuării

navetismului.

Deplasările zilnice (navetismul) constituie o formă particulară a migraţiilor temporare fiind

cauzate de imposibilitatea asigurării unui loc de muncă în localitatea de origine. În perioada 1970-

1990, navetismul a antrenat un număr mare de persoane, când datorită industrializării forţate,

populaţia rurală din Dudeştii Noi a avut posibilitatea de a-şi găsi locul de muncă în unităţile

industriale din Timişoara (UMT), Platforma Industrială Solventul, Fabrica de confecţii 1 Iunie,

etc.). În aceeaşi perioadă, deplasările zilnice au afectat şi populaţia urbană, un număr mare de

ingineri, tehnicieni agronomi şi cadre didactice efectuând naveta spre mediul rural. În prezent, în

localitate, fenomenul navetismului a început să se diminueze deoarece o parte a populaţiei

lucrează la societăţile comerciale de pe raza comunei; în schimb, în acest tip de deplasare este

angrenată o mare parte a populaţiei de vârstă şcolară care îşi continuă studiile în învăţământul

liceal şi universitar.

Migraţiile ocazionale sunt reprezentate prin deplasările din zona rurală spre zona comercială a

Timişoarei, cu scopul valorificării produselor agro-alimentare obţinute în gospodăriile proprii, în

pieţele de profil. Contactul populaţiei din localitatea Dudeştii Noi cu oraşul este frecvent prin

migraţia ocazională apelând la serviciile economice şi culturale ale acestuia. Contactul permanent

a populaţiei rurale cu cea urbană contribuie la urbanizarea modului de viaţă rural; acesta joacă un

important rol în reconstrucţia aşezării rurale dar şi în răspândirea normelor şi standardelor vieţii

urbane. Oraşul Timişoara a fost şi rămâne pentru locuitorii din Dudeştii Noi, centrul principal de

polarizare teritorială. În cea mai mare parte, scopul călătoriei are caracter comercial determinat de

necesitatea efectuării cumpărăturilor (70%).

Deplasările definitive au drept rezultat schimbarea domiciliului. În perioada regimului

comunist, migraţiile au îmbrăcat forma exodului rural, când migraţia s-a produs în general spre

municipiul Timişoara, funcţionând drept centru de polarizare până în 1989. Creşterea puterii de - 40 -

atracţie a oraşului, modernizarea căilor de transport, mecanizarea agriculturii care a creat forţa de

muncă disponibilă unităţilor industriale nou-înfiinţate, au facilitat migraţiile definitive în urma

cărora o parte a locuitorilor din Dudeştii Noi s-au stabilit în mediul urban. Din această cauză,

localitatea Dudeştii Noi a fost populată cu locuitori veniţi din alte zone ale ţării (Ardeal, Moldova,

Oltenia) pentru a compensa forţa de muncă în agricultură, dar şi datorită atracţiei datorate

locurilor de muncă disponibile în Timişoara. După Revoluţia din 1989, a apărut “migraţia de

întoarcere” dinspre mediul urban spre Dudeştii Noi, amplificată de stagnarea economică, creşterea

ratei şomajului şi scăderea nivelului de trai.

Deplasările internaţionale sunt o formă a mobilităţii teritoriale care implică trecerea

graniţelor, având drept rezultat schimbarea domiciliului dintr-o ţară în alta. Instaurarea regimului

comunist a redus drastic numărul emigrărilor prin limitarea liberei circulaţii a persoanelor. După

1990, a crescut numărul celor care au migrat, în special din cauza declinului economic. În perioada

1985-1992 migraţia internaţională a fost reprezentată de deplasările etnicilor germani în ţara de

origine. Rata mare a şomajului şi lipsa locurilor de muncă au determinat migrarea parţială a forţei

de muncă din localitate către Grecia, Spania, Italia, Portugalia, unde există supraofertă de locuri de

muncă în special în agricultură şi construcţii. În cadrul localităţii Dudeştii Noi, proporţia femeilor

care lucrează în străinătate este mai mare decât cea a bărbaţilor, cei plecaţi făcând parte din

categoria persoanelor cu studii medii .

3.1.5. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ

Structura populatiei după mai multe criterii (varstă, sex, profesie, religie, etnie) permite

realizarea unor estimări referitoare la potenţialul uman existent, la dinamica populaţiei şi

consecinţele economico-sociale.

•Structura populaţiei pe vârstă şi sexe. Vârsta populaţiei are implicaţii asupra unor elemente ca, de

pildă: tradiţiile, specificul local, modul de trai, deoarece o serie de evenimente sociale sunt asociate

cu vârsta. Caracteristica vârstei este semificativă şi prin faptul că este legată de fenomene

demografice importante cum ar fi mortalitatea, natalitatea, fertilitatea, nupţialitatea, toate aceste

fenomene variind cu vârsta. (Ilinca, N., Bucuresti , 1999) .

Localitatea Dudestii Noi, se încadrează în tipul I, având o structură stabilizată şi matură, ceea

ce înseamnă că populaţia matură este predominantă, fapt ce denotă o îmbătrânire demografică.

- 41 -

(după Ungureanu Al., 2002). Datele referitoare la populaţia pe mari grupe de vârstă (tânară, adultă

şi batrână) în anul 2008, indică predominarea grupei între 21-60 ani care cuprinde 1564 persoane,

ceea ce reprezintă 58,82% din numărul total de locuitori. Grupa de vârstă tânără între 0–20 ani

deţine 25,54% adică 679 locuitori din total , iar cei cu vârsta peste 60 de ani deţin un procent de

15,64% ceea ce înseamnă 414 locuitori; din graficul de mai jos se observă că proporţia populaţiei

aptă de muncă (21-60 ani) reprezintă valori crescute; se manifestă deci , aşa numitul fenomen de

îmbătrânire al populaţiei .

25.54%

58.82%

15.64%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

PO

ND

ER

E

0 - 20 ANI 21 - 60 ANI > 60 ANI

ANUL

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL 2008

GRUPA DEVARSTA

Fig 7.Structura populaţiei pe grupe de vârstă în anul 2008(Sursa: date preluate de la Direcţia de

Statistică a judeţului Timiş)

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, în perioada anilor 2002-2008 se constată un

raport aproximativ egal între populaţia masculină şi cea feminină: dacă până în 2006 un usor

avantaj îl avea populaţia de sex feminin -1.221 persoane (50,3%) , în anii 2007-2008 locul este luat

de populaţia de sex masculin -1.336 persoane (50,3%) dintr-un număr total de 2.657 locuitori. De

asemenea, în prezent, există 679 persoane (25,54%) cu vârsta sub 18 ani dintre care 346 (13,04%)

sunt de sex masculin şi 333 (12,5%) de sex feminine, restul de 1978 locuitori (74,46%) fiind

adulţi. Media vârstei populaţiei din comuna Dudeştii Noi este în prezent de 37 ani, media de vârsta

funcţie de structura pe sexe a populaţiei fiind relativ aceeaşi, de aproximativ 37 ani.

- 42 -

Configuraţia piramidei vârstelor pentru anul 2008, reflectă un raport aproximativ egal atât la

populaţia tânără de sex feminin (12,5%) şi masculin (13,02%) cât şi la cea de vârstă adultă

masculină 30,4% şi feminină 28,4%. Pentru populaţia de peste 60 ani, raportul se schimbă

predominând populaţia feminină (8,69%) faţă de cea masculină(6,88%) .

Fig.8 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2008(Sursa:date preluate de la Direcţia

de Statistică a judeţului Timiş)

Structura socio-profesională. Aceasta este rezultatul modului de organizare a activităţii social-

economice, cunoaşterea acestui aspect prezentând o importanţă deosebită în special în probleme

ale planificării locale. În stânsă dependenţă de autoconsumul local este necesară şi cunoaşterea

raportului dintre populaţia activă şi inactivă, aceasta din urmă marcând o influenţă deosebită

asupra resurselor locale. Acest raport reflectă, de asemenea foarte bine starea de dezvoltare

economică actuală a teritoriului comunei şi efectele acestei dezvoltări în mişcarea naturală şi

migratorie. Nivelul de şcolarizare a populaţiei din Dudeştii Noi în anul 2008 se prezintă astfel: din

totalul populaţiei, 1,5% din locuitori sunt analfabeţi fiind vorba de persoane vîrstnice. În sistemul

educaţional sunt cuprinşi un număr de 480 locuitori (18%), începând cu preşcolarii până la cei

aflaţi la studii liceale şi universitare. Cea mai mare pondere a localnicilor, 1.031 persoane(38,8%)

- 43 -

au studii medii(liceu,şcoală profesională), 783 persoane (29,4%) au absolvit 8 clase şi 223

persoane (8,39%) au studii superioare. În ansamblu, se poate afirma că populaţia comunei Dudeştii

Noi are un nivel mediu de pregătire iar pe viitor se prevede o tendinţă de creştere a persoanelor cu

studii superioare.

Structura economică a populaţiei are ca bază de studiu populaţia activă şi inactivă. În funcţie de

structura pe grupe de vârstă şi sexe, de nivelul de pregătire, gradul de dezvoltare a economiei şi de

numărul de locuri de muncă, în cadrul unei populaţii se pot distinge: o populaţie ocupată care îşi

câstigă singură existenţa şi o populaţie întreţinută. După 1989, lipsa unei specializări într-o

anumită ramură agricolă, dar mai ales plecările spre alte activităţi neagricole, ca urmare a situării

în apropiere a municipiului Timişoara, la care se adaugă şi un spor natural de 0.5‰, au fost factorii

care au contribuit la o scădere a ponderii populaţiei active din comuna Dudeştii Noi. În jurul anului

1995, populaţia ocupată în agricultură sporeşte din nou datorită revenirii în localitate a unor

muncitori concediaţi la oraşe; însă, numărul salariaţilor era redus datorită restrângerii sectorului de

stat şi cooperatist. Astfel,se remarcă o migrare a forţei de muncă din sectorul de stat spre cel privat,

din marea industie a oraşului spre mica industrie rurală, din mediul urban spre cel rural. La

Recensământul din anul 2002, numărul populaţiei active era sensibil mai mare decât cel al

populaţiei inactive: 1.356 si 1.039, adică 56,5% persoane active şi 43,3% persoane inactive.

Categoria populaţiei inactive este formată în principal din: elevi/studenţi- 435(18,1%), pensionari-

266(11,1%), persoane casnice- 40(1,67%), persoane întreţinute de altă persoană-271(11,3%) şi

persoane întreţinute de stat sau organizaţii private – 27(1,12%). Raportat pe sexe, în cadrul

populaţiei inactive predomină persoanele de sex feminin – 541 (22,5%) faţa de 498 persoane de

sex masculin-20,7%. Populaţia activă atât masculină cât şi feminină are o pondere aproximativ

egală: 681 bărbaţi şi 675 femei. În cadrul populaţiei active se disting 2 categorii de persoane.

Prima categorie o formează persoanele care au un loc de muncă, adică populaţia ocupată, în număr

de 1.267 persoane (52,9%), reprezentată de 645 femei şi 619 bărbaţi. A doua categorie o reprezintă

populaţia neocupată, în mare parte reprezentată de 89 şomeri (3,29%), adică 62 bărbaţi şi 27 femei.

Din această ultimă categorie 78 de persoane sunt în căutarea unui loc de muncă şi 11 persoane în

căutarea primului loc de muncă.

- 44 -

52.90%

3.60%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

STRUCTURA POPULAŢIEI ACTIVE ÎN 2002

STRUCTURAECONOMICA APOPULATIEI IN2002

18.10%

11.10%

1.67%

12.63%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

STRUCTURA POPULAŢIEI INACTIVE ÎN 2002

STRUCTURAPOPULATIEIINACTIVE IN2002

Fig.9 Structura economică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în anul 2002 - (Sursa: date

preluate din Fisa comunei Dudestii Noi).

Dintr-o statistică oficială prezentată la nivel local se observă că în anul 2004, 72% din locuitorii

comunei trăiau sub pragul sărăciei cu doar 3Euro/zi, adică nu aveau nici un venit sau venitul era

mai mic decât salariul minim pe economie. Acest procent a scăzut în anul 2006 la 31% respectiv

18% în 2007. De asemenea, a crescut şi procentul persoanelor care câştigă peste salariul minim pe

economie de la 41% în anul 2006 la 53% în 2007. Se observă o schimbare şi în rândul populaţiei

cu venituri peste salariul mediu pe economie: numărul populaţiei creşte de la 11% în 2006 la 20%

în anul 2007. Această evoluţie pozitivă se datorează celor peste 140 locuri noi de muncă create

datorită populării cu firme a zonei de mică producţie şi servicii din cadrul fostului IAS.

Cunoaşterea raportului dintre populaţia activă şi inactivă devine tot mai necesară, de aceasta

depinzând atât în prezent cât şi în viitor, modul de asigurare cu forţa de muncă a diferitelor ramuri

de activitate economice a teritoriului comunei Dudeştii Noi .

- 45 -

Fig.10.Situaţia financiară a locuitorilor în perioada 2005-2007.(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii

Noi)

Structura populaţiei active pe sectoare de activitate. La nivel de comună în anul 2008, cea mai

mare parte a populaţiei active era cuprinsă în sectorul terţiar (transport, comerţ, administraţie,

ocrotirea sănătăţii, învăţamânt,etc.) cu o pondere de 42%. O pondere asemănătoare o are populaţia

ocupată în sectorul secundar (industrie şi construcţii) cu 40,1%, urmată de valoarea de 17,9% care

reprezintă populaţia din sectorul primar (agricultură).

PONDERE SECTOARE DE ACTIVITATE

42%

40%

17.90%

TERŢIAR SECUNDAR PRIMAR

Fig.11 Structura populaţiei pe sectoare de activitate în anul 2008(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)

- 46 -

peste salarul

mediu î ntre

salariul

minim şi

salariul

mediu

sub salariul

minimfara venit

8%11%

20%20%

41%

53%

9%

15%

28%

44%

31%

18%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

2005

2006

2007

Stuctura etnică a populaţiei arată ponderea diverselor etnii din totalul populaţiei şi reprezintă

rezultatul evoluţiei istorice a unei regiuni. Primele informaţii exacte despre structura populaţiei pe

nationalităţi din Dudeştii Noi, există din anul 1910, când germanii constituiau populaţia majoritară

cu un număr de 2.355locuitori (92,69%), urmaţi de 37 maghiari (1,45%), 14 români(0,55%) şi 135

locuitori (5,31%) de alte etnii: macedoneni, sârbi, slovaci, sloveni. Această situaţie începe să se

modifice, astfel că în anul 1966, ponderea populaţiei şvăbeşti reprezentată de 1.277 locuitori

(47,79%) este aproximativ egală cu cea română 1.212 locuitori, adică 45,35%; alte etnii erau

reprezentate de 140 rromi (5,23%), 24 maghiari (0,89%) şi 19 locuitori macedoneni, sârbi, slovaci

şi sloveni (0,71%). După Revoluţia din 1989, când are loc exodul populaţiei germane, populaţia

majoritară era constituită din români; de exemplu, la Recensământul din anul 2002, erau 2.166

români (90,4%), urmaţi de 229 locuitori (9,6%) de alte naţionalităţi conlocuitoare: 71 aromâni

(2,96%), 64 rromi (2,67%), 44 germani (1,83%), 36maghiari (1,5%) şi 14 locuitori de alte

naţionalităţi. În prezent, în anul 2008, datele statistice indică o populaţie majoritară româneasca -

2.367, ceea ce reprezintă 98,8% din totalul populatiei; principala minoritate o reprezintă rromii, în

număr de 147, adică 5,53% urmaţi de 67 aromâni (2,52%), 35 germani (1,31%), 28 maghiari

(1,25%) şi 13 locuitori de alte etnii (0,48%).

Fig 12. Structura etnică a populaţiei în anii 1992 respectiv 2008.(Sursa: date preluate de la Direcţia

de Statistică a judeţului Timiş)

- 47 -

Structura confesională a populaţiei. Până în anul 1992, recensămintele nu au consemnat structura

confesională a populaţiei din cauza politicii antireligioase promovată de regimul comunist. Chiar şi

la recensămintele din 1992 respectiv 2002 valorile obţinute pentru structura confesională sunt

subiective, mulţi dintre cei intervievaţi nedeclarându-şi religia, din diferite considerente de ordin

personal. Rezultatele Recensământului din martie 2002 privind structura populaţiei localităţii după

religie, relevă următoarele aspecte: din totalul populaţiei, 88,89% sunt ortodocsi, urmaţi de

romano-catolici (6,17%), penticostali (2,79%), adventişti de ziua a şaptea (0,66%), baptişti

(0,41%) şi 1,08% din locuitori sunt fără religie sau nu au dorit să o declare.

- 48 -

PONDERE ETNII ANUL 1992

ROMÂNI

GERMANI

MAGHIARI

RROMI

AROMÂNI

ALTENAŢIONALITĂŢI

PONDERE ETNII ANUL 2008

ROMÂNI

GERMANI

MAGHIARI

RROMI

AROMÂNI

ALTENAŢIONALITĂŢI

PONDERE

88

.89%

6.1

7%

2.7

9%

0.6

6%

0.4

1%

1.0

8%

ORTODOCŞI

ROMANO- CATOLICI

PENTICOSTALI

ADVENTIŞTI

BAPTIŞTI

FĂRĂ RELIGIE

Fig.13. Structura confesională a populaţiei din Dudeştii Noi în anul 2002.

3.1.6. DENSITATEA ŞI REPARTIŢIA POPULAŢIEI ÎN VATRĂ

Repartiţia populaţiei are o importanţă deosebită deoarece prin analiza acestui aspect se poate

ajunge teoretic la stabilirea potenţialului uman care la rândul său poate fi utilizat practic de

specialişti în planificarea dezvoltării economice a regiunii studiate. Densitatea şi repartiţia

teritorială a populaţiei în teritoriu este determinată în special de factori geografici (relief, climă

sol), economici şi sociali (activităţi şi tehnici economice). Conform datelor statistice în anul 2008

densitatea populaţiei pe teritoriul comunei Dudeştii Noi este de 49,29 loc/km². Datorită formei

adunate a localităţii, densităţile mari de populaţie se înregistrează în cadrul vetrei satului.

CAPITOLUL II AŞEZĂRILE UMANE ( HABITATUL)

Elemente importante ale peisajului geografic, aşezările umane oglindesc modul cum acestea şi-

au adaptat mediul înconjurator în vederea satisfacerii nevoilor vieţii materiale. Aşezările umane nu

- 49 -

reprezintă numai o simplă adaptare la mediul înconjurător, ci ele reflectă şi influenţele factorilor

sociali, economici şi istorici.

După afirmaţia prof. univ.V.Cucu, satele reprezintă ,,forme străvechi de organizare social-

economice, a întregului teritoriu, deţinut de acestea, au cea mai mare răspândire”.(V.Cucu,

1977,pg.31)

Perimetrul unei localităţi reprezintă linia convenţionaăa care delimitează suprafaţa în care se

află grupată, mai mult sau mai puţin concentrate locuinţe (inclusiv anexe gospodăreşti), construcţii

social-culturale, construcţii agro-zootehnice, întreprinderi industriale, ateliere, depozite, amenajări

sportive, căi de comunicaţie şi transport, gara, reţele edilitare, etc.

Forma veche de aşezare omenească, cu rădăcini adânci în trecutul istoric, prezent şi până

astăzi, satul este în acelaşi timp şi expresia concretă a relaţiei om- mediu. Satul apare astfel, ca o

expresie a legăturii multimilenare a locuitorilor cu natura teritoriului, pe care îsi duc existenţa,

folosindu-i direct sursele naturale: păduri, păşuni, ape sau obţinând prin diferite lucrări (îndiguiri,

drenări, semănături, etc) alte roade ale pământului. El mai reprezintă un adevarat păstrător al

cântecului, jocului, portului bănăţean, al tradiţiilor şi obiceiurilor străbune, multe din ele

păstrându-se şi astăzi, pe teritoriul comunei Dudeştii Noi.

Satul prin componentele sale -vatră, moşie, populaţie- oferă cel mai propice teren de

investigaţie pentru a urmări în timp, evoluţia şi dezvoltarea vieţii social-economice şi adaptarea

omului la condiţiile mediului înconjuăator. În viziunea geografiei obiectivul esenţial îl

constituie ,,dezvăluirea interdependenţelor intime ale mediului sătesc cu patrimoniul sau geografic-

teritorial, în cuprinsul căruia satul şi-a organizat condiţiile de viaţă”. (V.Cucu,1972)

Sistemul de localităţi din spaţiul actual al României a evoluat continuu, de la cele mai vechi

forme de locuire permanentă – bordeiul, casa cu ocol întărit, amenajări gospodăreşti sezoniere

(cramă, stână, etc), la aşezări compacte, cu gospodării bine organizate şi amenajate. Aşezările

umane actuale sunt parte integranta a peisajului geografic, fiind formate in rezultatul diviziunii

teritoriale ale muncii, cu continuitate şi dinamism în peisajul general al ţării. Activitatea economică

şi politică a populaţiei, susţinută de dezvoltarea culturală, a transformat profund mediul

înconjurător, dându-i o pecete umană.

3.2.1. ISTORICUL LOCUIRII ÎN VATRĂ

Evoluţia suprafeţei comunei îşi are originile din perioada medievală, când este atestat

documentar sub numele Nagbeseny în 1494 sau Bessenyew în1498. Evenimentele sec.XV-XVI - 50 -

care s-au desfăşurat în Transilvania şi au cuprins şi Timişoara fac ca trecutul localităţii să nu fie

amintit în documentele vremii. În perioada anilor 1720-1750, Curtea Imperială înlesneşte

colonizarea germană repopulând spaţiul actualei comune.

Aspectul comunei se aseamănă foarte mult cu al celorlalte aşezări fondate în timpul colonizării

tereziene. Străzile largi erau aşezate după un plan bine stabilit, în centrul comunei aflându-se

biserica. Casele erau construite în acelasi stil: trei,,colafteri” înălţime, cu faţade spre stradă, şi

11 ,,colafteri”se întindea clădirea în curte; ea cuprindea o cameră 4,80/4,60, bucătărie şi cămară de

alimente. Sub acelaşi acoperiş se găseau şi grajdurile pentru animale. Tehnica de construcţie constă

în pereţi de văiugă acoperit cu stuf. Între 1830-1850, au fost demolate ultimele case de acest tip, iar

stilul care s-a impus a fost barocul târziu, de modă vieneză.

Numele străzilor ne dau informaţii preţioase privind perioada de colonizare, primele străzi fiind

Alt şi Hauptgasse (vechea şi strada principală). Se pare că locuinţele primilor locuitori români se

aflau pe acelaşi loc. A doua jumătate a satului, construită după 1763 începe cu Neugasse (Strada

Nouă), prelungirea ei spre nord purtând numele de Schwartz Waldergasse (Strada celor din

Pădurea Neagră). În prelungirea străzii principale se formează Eselgasse unde au fost aşezaţi

coloniştii din ţinutul Elsass (Alsacia), în partea estică Schilkroten (Strada Broaştelor ţestoase) şi

Brunnengasse (Strada Fântânii). Strada Broaştelor ţestoase ne aminteşte de interesul acordat de

contele de Mercy acestei zone care construieşte aici un canal în care era supravegheată creşterea

acestor vieţuitoare. Mai târziu, după astuparea canalului de-a lungul său se formează o stradă

numită Strada Fântânii care îşi are denumirea de la prima fântână arteziană care a fost construită în

localitate. În partea satului construită dupa 1763 exista Zeigelgasse (Strada de caramidă), numele

fiind dat de materialul de construcţie folosit pentru prima dată. În nord, se află Hundschwanzecken

(Strada Cozii de câine), denumire des întâlnită în comunele germane bănăţene, în general este dată

străzilor de la marginea satului care au doar o parte a străzii cu case. Autorităţile habsburgice au

cadastrat ţinutul şi au stabilit planul topografic al localităţii. S-a procedat la reconstrucţia aproape

generală a localităţii, pe canevase geometrice, în jurul centrului civic, alcătuit din biserică, şcoală,

primărie, consideraţi principalii factori de civilizaţie. În nord-vestul aşezării se formează abia la

sfârşitul sec.XIX şi începutul sec.XX străzile Neudorfel şi Kipfelgasse. Cartierul romilor se

înfiinţează odată cu aprobarea dată de Maria Tereza de a-şi construi aşezări stabile. În evoluţia

aşezării rurale studiate au intervenit factorii administrativi şi social-politici datoraţi colonizărilor,

sistematizărilor din a doua jumătate a sec. XVIII şi începutul sec.XIX şi schimbărilor produse după

al doilea Război Mondial .

- 51 -

Fig.14.Planul localităţii in secolele XIX –XX (Sursa –site Primariei Dudeştii Noi)

În timpul comunismului, poziţia localităţii a stârnit atracţia multor oameni în timp, când datorită

colectivizării forţate multe localităţi s-au desfiinţat iar populaţia s-a orientat spre mari aşezări

industriale sau spre localităţile învecinate, cum este cazul comunei Dudeştii Noi.

- 52 -

Revoluţia din 1989 deschide noi orizonturi localităţii, mulţi oameni din Timişoara se stabilesc

aici, preferând liniştea rurală în locul agitaţiei urbane. În prezent, Dudeştii Noi are o suprafaţă

totală de 5393,01 ha, dintre care 188,85 ha teren intravilan reprezentat de suprafeţe agricole,

clădiri, canale, etc., restul de 5204,16 ha fiind spaţiu extravilan.

În viitor, se prevede extinderea terenului intravilan cu 93%, deci aproape se va dubla,

construindu-se lângă străzile mai vechi cartiere noi cu case frumoase şi moderne ca de exemplu

cartierele Solaris. Odată cu ridicarea localităţii studiate la rangul de comună, evoluţia intravilanului

este ascendentă: în 2005-188 ha, în 2006-213 ha, în 2007-253 ha, în 2008-303 ha, în2009-343 ha

iar în 2010-364 ha. În perioada anilor 2006-2007 s-au aprobat 3 PUZ-uri cu o suprafaţă totală de

93 ha şi sunt în lucru 2 PUZ-uri cu o suprafaţă de 51 ha. Numărul mare de locuinţe aflate în

construcţie sau amenajare-transformare, reflectă dinamica localităţii şi interesul crescut pentru

acest spaţiu.

Fig.15 Evoluţia intravilanului în perioada 2005-2010 (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi).

- 53 -

Fig.16 Planul de Urbanism General al comunei Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii

Noi)

- 54 -

Fig. 17 Cartierul Solaris

3.2.2. CARACTERISTICI FIZIONOMICE ALE LOCALITĂŢII

Mărimea satelor reflectă trăsăturile lor specifice în funcţie de activitatea lor economică şi

condiţiile naturale dându-ne posibilitatea de a stabili profilul economic al fiecăruia pe viitor.

Comuna Dudeştii Noi, având o populaţie de 2816 locuitori (anul 2009) se încadrează în

categoria satelor mari (1500-4000 locuitori) dezvoltarea lui datorându-se condiţiilor naturale şi

economice locale.

Criteriul fizionomic a stat la baza primei încercări de clasificare a satelor din România, făcută

de Emmanuel de Martonne (1902) şi Vintilă Mihăilescu(1927). Fizionomia satelor româneşti este

determinată de independenţa factorilor geografici, economici şi sociali. Astfel, după criteriul

fizionomic aşezările rurale româneşti se clasifică în sate de tip risipit, răsfirat şi

adunat(V.Mihăilescu, 1924, I.Şandru, 1927). Caracteristic şi dominant pentru localitatea Dudeştii

Noi este satul cu o structură geometrică de tip adunat, cu vatra bine închegată. Gospodăriile sunt

- 55 -

foarte grupate în cadrul vetrei, strânse unele lângă altele. Ele se caracterizează printr-o mare

aglomerare a gospodăriilor în vatra satului, spaţiul de cultură a plantelor fiind aproape în întregime

în afara ei.

Fig. 18 Comuna Dudeştii Noi – vedere de ansamblu.

Localitatea Dudeştii Noi are o textură regulată, influenţată de configuraţia reliefului şi de

vechimea localităţii. Numărul mare de grupare a gospodăriilor în vatra satului este uşor de realizat,

deoarece terenurile plate permit o îndesire a caselor. După forma vetrei, comuna studiată se

încadrează în tipul de sat cu o vatră ordonată, cu străzi întretăiate în unghiuri drepte, formând

cvartaluri cu case şi grădini care sugerează ordine şi o bună organizare socială. Schimbările

survenite în ultima jumătate de secol a influenţat dezvoltarea satului din punct de vedere edilitar,

gradul de locuire şi potenţialul economic.

3.2.3. CALITATEA LOCUIRII

- 56 -

Locuinţa şi gospodăria reprezintă elementele esenţiale care caracterizează specificul unui

popor, evoluţia acestora, redând însăşi istoria şi civilizaţia oricărei naţiuni. Geografia studiază

aşezările umane prin prisma relaţiei dintre locuinţă şi mediul înconjurător, al modului în care

aspectul locuinţei este influenţat de condiţiile de mediu şi evoluţia dinamică a aşezării sub

influenţa evoluţiei economice şi progresului realizat de societatea umană. În localitatea Dudeştii

Noi, există elemente care ţin de structura şi funcţionalitatea casei care dovedesc modul în care

nivelul de trai al populaţiei din Banat îşi pune amprenta asupra acestora.Gospodăriile din comună

sunt propritate privată, cu o suprafaţă, în medie, de 200-250 mp.

Comuna Dudeştii Noi, este împărţită în doua zone:,,satul vechi” şi ,,satul nou”. ,,Satul vechi”

se remarcă printr-o arhitectură tipic nemţească, acoperite cu ţiglă, iar materialul folosit în

construcţia caselor este chirpiciul; în general, ele au intrarea prin curte, având 2-3camere, cămară

şi bucătarie iar în curte, se pot observa anexele: şopronul şi grajdul cu animale. Din păcate, multe

gospodării vechi prezintă o stare de uzură avansată ,,Satul nou” are gospodăriile mai mari, de 300-

400mp, construite din cărămidă şi cuprind ca anexe: bucătărie de vară, magazie, garaj, adăposturi

pentru animale, etc. În ambele zone, gospodăriile dispun de grădini de dimensiuni variabile, în

spatele casei, cuprinzând un loc pentru cultivarea legumelor şi a pomilor fructiferi; în faţa casei,

curtea este frumos amenajată, pietruită sau pavată, cu spaţiu verde şi flori.

Fig. 19 Casă din Dudeştii Noi construită în anul 1910

- 57 -

Fig. 20 Casă din Dudeştii Noi construită în anul 1910

Fig. 21 Casă din Dudeştii Noi construită după anul 1998.

- 58 -

Fig. 22 Casă din Dudeştii Noi construită după anul 1998

Preocuparea pentru construirea şi dotarea casei la locuitorii din Dudeştii Noi a crescut după

anul 2000, când s-au recondiţionat faţadele şi interiorul multor locuinţe; de asemenea, localitatea a

început să se dezvolte edilitar, prin construcţia caselor, după model occidental, cu două nivele,

mansardă şi arhitectură modernă, care reprezintă şi o folosire mai raţională a terenului în condiţiile

creşterii preţului acestuia. Se observă o creştere a numărului de locuinţe de la 670 în anul 2000 la

793 de locuinţe în 2009 şi o populaţie de 2816 locuitori.

Construcţia caselor este influenţată de apropierea localităţii Dudeştii Noi de municipiul

Timişoara, casele nou construite înlocuiesc aspectul tradiţional cu arhitectura din mediul urban,

influenţând procesul de modernizare a localităţii. După 1990 au existat două categorii de populaţie

care provenea din municipiul Timişoara şi s-a stabilit în Dudeştii Noi: prima categorie a preferat

liniştea rurală în locul aglomeraţiei urbane şi şi-au construit case noi, moderne de tip urban; a doua

categorie s-a stabilit datorită greutăţilor materiale în achitarea datoriilor pentru locuinţele din

Timişoara, preluând casele vechi.- 59 -

Structura gospodăriilor este condiţionată de veniturile familiei în funcţie de ocupaţia

membrilor familiei, de numărul membrilor din cadrul familiei, de condiţiile de mediu, tradiţii,etc.

Factorii care influentează aspectul şi modul de organizare al gospodăriei sunt:

-economici- determină dimensiunea casei şi construcţiile auxiliare, prezenţa sau lipsa anumitor

anexe gospodăresti;

-sociali- structura socială, socio-profesională, etnică, religioasă a populaţiei;

-geografici- determinaţi de condiţiile naturale locale;

-demografici- migraţia populaţiei şi structura pe vârste şi sexe, dinamica, densitatea şi sporul

natural.

Pe baza observaţiei directe asupra aspectelor gospodăresti din Dudeştii Noi, se poate afirma că

aproximativ 70% dintre acestea reprezintă un mediu de viaţa care asigură o calitate ridicată a

locuirii.

În anul 2008, în comuna Dudeştii Noi, s-au înfiinţat 33 de străzi pe care se află 774 de

gospodării, 51 de sedii ale unor firme, 18 puncte de lucru ale unor firme din Timişoara şi Arad şi 7

instituţii publice. Casele nelocuite se află în construcţie, urmând a se da în folosinţă.

Tabel 2 Situaţia clădirilor din comuna Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)

NR.

CRT

STRADA TOTAL

GOSPODĂRII

CASE

LOCUITE

CASE

NELOCUITE

TOTAL

POPULAŢIE

INSTITUŢII

1 C.SÂNANDREIULUI 56 54 2 211 3

2 C. ŞCOLII VECHI 17 17 57

3 CARPAŢI 16 16 51

4 C.TIMIŞOAREI 67 65 2 211 3

5 CĂMINULUI 8 8 27

6 C.BECICHERECULUI 55 54 1 203 1

7 DEALULUI 26 26 96

8 VERDE 13 13 65

9 AL.VIILOR 35 34 1 128

10 FILIP BEISSER 67 65 2 133

11 DUZILOR 13 13 52

12 POŞTEI 67 66 1 274

- 60 -

13 CERBULUI 6 6 26

14 C.HODONI 40 40 135

15 MACILOR 45 43 2 171

16 LILIACULUI 10 10 43

17 SURDUC 9 9 26

18 LABIRINT 5 5 20

19 SCURTĂ 1 1 4

20 NUFERILOR 30 28 2 98

21 OITUZ 16 16 32

22 RĂSĂRITULUI 31 29 2 92

23 ROZELOR 49 49 126

24 LIVEZII 5 5 15

25 PĂCII 33 33 90

26 SOARELUI 13 11 2 25

27 GĂRII 1 1 5

28 BLOC I A S 12 12 51

29 C.MĂRĂŞEŞTI 15 15 52

30 BALTA VERDE 12 12 41

31 PĂDURICII 17 15 2 82

32 ALBASTRĂ 2 2 8

33 BALTA NEAGRĂ 1 1 7

TOTAL 793 774 19 2.657 7

Alimentarea cu energie electrică

Începând din anul 1960, comuna Dudeştii Noi a fost racordată la reţeaua de energie electrică. În

prezent, gradul de acoperire a reţelei electrice şi iluminat este de 100%. Distribuirea energiei

electrice se face prin linii aeriene de joasă tensiune montate pe stâlpi de beton armat folosiţi şi

pentru iluminatul public. Atât reţeaua de alimentare cu energie electrică cât şi cea de distribuţie,

dar şi iluminatul public, satisfac în general, cerinţele de consum ale comunei.

Aprovizionarea cu apă a comunei. Comuna Dudeştii Noi dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apă, care asigură apa potabilă la locuitorii comunei; însă, este necesară epurarea

- 61 -

acestor ape, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a protejării sănătăţii populaţiei.

Amplasamentul staţiei de epurare va fi în partea de nord-est a comunei, teren din păşunea

comunală. Alimentarea cu apă se face din foraje de la adâncimi de 1,2-2,1m, nivelul maxim al apei

freatice fiind variabil între 0,8-2,5m.

Reţeaua de canalizare va avea o lungime totală de 14078 metri şi vor fi amplasate două staţii de

pompare ape uzate. În anii trecuţi, în localitate, nu a existat un sistem de canalizare, apele uzate

fiind colectate local, în bazine vidanjabile la gospodării, la agenţii economici şi la obiectivele

social-culturale; evacuarea apelor pluviale era asigurată prin rigole stradale, amplasate pe ambele

părţi ale carosabilului, descărcate în canalelele de desecare aflate în zonă.

Reţeaua de apă cuprinde 87% din gospodăriile şi instituţiile locale. Majoritatea locuinţelor au

fose septice, cele mai vechi gospodării având latrine.

Drumuri şi străzi

Situată la 13,5 km de oraşul Timişoara, în apropiere de DN6, şosea care face legătura cu

punctul de frontieră Cenad, spre Ungaria, localitatea Dudeştii Noi, a reuşit să atingă în ultimii ani,

cu ajutorul autorităţilor locale standardele unei comune dezvoltate. Legăturile rutiere ale comunei

cu localităţile învecinate sunt făcute prin drumuri comunale asfaltate care leagă comuna Dudeştii

Noi de localităţile Becicherecu Mic, Sânandrei şi Satchinez. Drumul comunal DC5, cu o lungime

de 3,6 km, se ramifică prin DC41, legând Dudeştii Noi, de satul Carani. Prin sudul localităţii trece

calea ferată Timişoara-Cenad, cu halta Dudeştii Noi.

Drumurile localităţii însumează 10 km, dintre care 5 km sunt asfaltate, restul fiind pietruite.

În cadrul localităţii, în anul 2006, s-a trecut de la numerotarea veche a străzilor şi caselor la cea

nouă, fiecare stradă având propriul nume şi numărul de ordine ale caselor. De menţionat, că în

comuna Dudeştii Noi există 33 de străzi dintre care cele principale pe care se află instituţiile de

interes public, sunt largi, însoţite de trotuare şi spaţii verzi bine întreţinute,ca de pildă, Calea

Becicherecului, Calea Sânandreiului, Calea Timişoarei.

Telecomunicaţiile

. Reţeaua de telefonie fixă disponibilă în comuna Dudeştii Noi este Romtelecom şi cuprinde un

număr de 530 de posturi, care reprezintă 66,8% din numărul de gospodării şi instituţii. În prezent,

prin introducerea fibrei optice, continuă extinderea reţelei prin noi branşări cu posibilitatea de

conectare la Internet. De asemenea, începând cu anul 2003-2004 a fost instalată o reţea de

televiziune prin cablu, 80% din populaţie beneficiind de acest lucru.

- 62 -

Clădiri de patrimoniu în localitate

Elementele de patrimoniu arhitectural sunt reprezentate în comuna Dudeştii Noi de Biserica

ortodoxă şi Biserica romano – catolică. În localitate, cultul majoritar este cel ortodox, fiind

reprezentat de Biserica ortodoxă, cu hramul Sf. Mare Mc. Dimitrie (26 Octombrie). Biserica s-a

construit în anul 1970 slujind preotul Dad Nicolae până în decembrie 1981, când a decedat.

Această funcţie a fost preluată în martie 1982 de către preotul Gaşpar Floria care slujeşte şi în

prezent cu mult har. Biserica, construită în stil bizantin a fost pictată cu mult talent în anii 1985-

1986.

Biserica romano-catolică,,Sf.Vendelin”, din localitate, este considerată monument istoric de

categoria ,,A”, deoarece este cea mai veche biserică şvăbească din Banat. În anul 1750 s-a început

construcţia bisericii iar la 10 octombrie 1751, lăcaşul de cult avea să fie sfinţit. În perioada anilor

1825-1860, când localitatea traversează o perioadă de dezvoltare este pusă piatra de temelie la

Casa Parohială (1825), se amenajează actualul cimitir construindu-se Capela Rochus (1844),

numită în prezent Capela Sf. Maria. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849, pe teritoriul localităţii

au avut loc lupte între trupele maghiare şi austriece , lăsând multe victime care au fost

înmormântate în cimitirul comunei, amintirea lor păstrând-o piatra comemorativă ridicată de

locuitori . În 1857 se construieşte monumentul cu crucifix din faţa Bisericii catolice. În ciuda

faptului că Biserica romano–catolică numără în prezent puţini credincioşi, dintre care 30-40 vin la

slujbă în fiecare duminică, preotul Bonaventura Dumea luptă în continuare alături de autorităţile

locale pentru a restaura şi consolida construcţia care, după furtuna din 1997 a fost puternic

avariată.

În anii 2007-2008, profesorul de desen al Şcolii, d-nul I. Taşi, a realizat două creaţii artistice,

considerate puncte de atracţie: Troiţa din centrul localităţii şi Monumentul de intrare în comuna

Dudeştii Noi.

- 63 -

Fig. 23 Biserica ortodoxă

- 64 -

Fig. 24 Biserica romano-catolică

Fig. 25 Crucifixul din faţa Bisericii romano-catolice

- 65 -

Fig. 26 Capela Sf. Maria

- 66 -

Fig. 27 Monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi la Revoluţia de la 1848-1849 / Fig.28 Troiţa

- 67 -

Fig.29 Monument - intrare în comuna Dudestii Noi

.

Poluarea mediului

În anii trecuţi, autorităţile locale au făcut un contract cu Retim în vederea colectării deşeurilor

menajere; astfel, s-a desfiinţat groapa de gunoi a localităţii care polua mediul înconjurător, acel loc

fiind împădurit cu puieţi de stejari.

Calitatea aerului în zona de amplasament este determinată, cu preponderenţa, de traficul rutier

de pe DN6 (Timişoara-Sânnicolau Mare) şi de activităţile industriale şi domestice din vecinătate.

Concluzionând, putem afirma ca vatra închegată, sistematizată a localităţii Dudeştii Noi

facilitează aplicarea acestor modernizări care vor influenţa pozitiv creşterea demografică şi

redresarea dinamicii populaţiei. Consiliul Local Dudeştii Noi a investit sume considerabile pentru

întreţinerea şi dotarea instituţiilor publice: Grădiniţă, Şcoală, Primărie şi este preocupată de

investiţii, proiecte şi programe în diferite stadii de lucru.

- 68 -

CAPITOLUL 3. MEDIUL SOCIAL

3.3.1. VIAŢA COMUNITARĂ ŞI ASOCIATIVĂ

Analiza unei aşezări rurale, din punct de vedere geografic, presupune şi studierea modului de

trai a populaţiei din spaţiul respectiv. Modul de trai este un concept care exprimă legăturile

stabilite între condiţiile de mediu şi comportamentul uman.(după N. Popa,1999).

Modul de trai al populaţiei este în strânsă legătură cu calitatea vieţii acesteia. Dacă modul de

trai se bazează pe o dezvoltare economică ridicată, care implică venituri suficiente pentru nevoile

umane, pe principiile unei vieţi sănătoase, pe o participare activă la viaţa social- culturală a

comunităţii, atunci şi nivelul calităţii vieţii este ridicat. Termenul de calitate a vieţii se referă la

descrierea şi evaluarea naturii şi condiţiile de viaţă.

Condiţiile naturale sunt favorabile amplasării aşezărilor umane şi a unui mod de trai cu

activităţi agricole, industriale şi comerciale în cadrul comunei Dudeştii Noi dar şi practicarea

navetismului spre oraş, care permite accesul la facilităţi specifice unei zone urbane dezvoltate.

Acest complex de factori asigură un mod de trai care îmbină într-o manieră fericită modul de trai

tradiţional specific zonelor rurale cu posibilităţi oferite de mediul urban.

Calitatea vieţii poate fi măsurată luând în considerare o serie de dimensiuni ale vieţii, de pildă,

familia şi prietenii, serviciul, comunitatea, sănătatea, educaţia şi spiritualitatea. Modul în care sunt

percepute aceste dimensiuni ale vieţii este marcat de trei aspecte: caracteristicile demografice,

condiţiile socio- economice şi specificul cultural.

Fig. 30. Modelul de apreciere a calităţii vieţii propus de cercetătorii de la Universitatea din

Oklahoma.(după Zamfir C.,1990)

- 69 -

Familia şi prieteniiFamilia şi prietenii

Locul de muncăLocul de muncă

VecinătateaVecinătatea

ComunitateaComunitatea

SănătateaSănătatea

EducaţiaEducaţia

SpiritualitateaSpiritualitatea

Calitatea vieţii /Sensul bunăstariiCalitatea vieţii /Sensul bunăstarii

CulturăCultură

Caracteristici demografice

Caracteristici demografice

Condiţii socio-economiceCondiţii socio-economice

Standardul de viaţă reflectă o sumă de indicatori cantitativi şi calitativi în masură să exprime

ansamblul unui complex antropogeografic, calitatea vieţii fiind rezultanta raportării condiţiilor de

viaţă şi a activităţii care compun viaţa umană, la necesităţile, valorile şi aspiraţiile umane. Studiul

calităţii vieţii este reflectat de o serie de indicatori:

- indicatori ai cadrelor vieţii (mediul natural, vitalitatea biologică, starea de sănătate, caracteristici

diferite ale mediului economic, social şi uman);

- indicatori ai resurselor disponibile( venit pe locuitor, grad de şcolaritate);

- indicatori ai iniţiativei (orientări de valoare, capacitate de organizare a vieţii);

- indicatori descriptivi ai diferitelor activităţi care compun viaţa (tip de profesii, activităţi culturale,

sportive, mod de petrecere a timpului liber);

- indicatori ai necesităţilor sau aspiraţiilor ( preferinţa populaţiei referitoare la profesie şi tipul de

locuinţă);

- indicatori complexi care rezultă din raportarea stării la necesităţi;

- indicatori ai calităţii percepute a vieţii, care determină modul în care membrii colectivităţii

evoluează;

- indicatori de satisfacţie cu viaţa ( ilustrează gradul estimat de satisfacţie cu viaţa).

( după N.Popa,,Ţara Haţegului”, pag.389)

Cultele religioase

Religia ocupă un rol important în viaţa spirituală a populaţiei din Dudeştii Noi. Biserica, focar

al hranei sufleteşti a constituit din primele etape ale creştinismului cadrul spiritual al locuitorilor

din Dudeştii Noi. Biserica a modelat conştiinţe, a educat oameni, a îmblânzit sufletele lor, a

contribuit la civilizaţia oamenilor, a propăvăduit în rândul lor şi a promovat spiritual de adevăr,

cinste, dreptate, respect, bunătate, moralitate, într-un cuvânt a dezvoltat şi dezvoltă principiile

omeniei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre oameni.O participare activă la viaţa religioasă a

comunităţii are efecte benefice asupra componentelor populaţiei indiferent de vârstă cu consecinţe

pozitive şi asupra calităţii vieţii locuitorilor. Importantă este angrenarea în viaţa spirituală a

comunităţii şi participarea la activitatea religioasă a populaţiei tinere formată din şcolari şi

preşcolari. În acest sens, în Dudeştii Noi un rol deosebit în formarea unei educaţii moral- religioase

solide îl au atât preoţii care slujesc la cele două biserici din localitate cât şi profesorul de religie al

şcolii.

Religia are o influenţă directă şi asupra ritmului vieţii. Populaţia rurală îşi organizează viaţa şi

activitatea conform calendarului bisericesc. Restricţiile alimentare, prin post sau dezlegări, au

- 70 -

efecte benefice asupra sănătăţii. În plan demografic, contribuţia religiei este semnificativă în

menţinerea şi trăinicia cuplurilor.

În comuna Dudeştii Noi, cultul majoritar este cel ortodox, care reuneşte populaţia localităţii atât

la sărbătorile importante creştineşti cât şi în fiecare duminică. Corul bisericii ortodoxe reprezintă o

mărturie a participării active a populaţiei la viaţa religioasă a satului. În prezent, este format din 15

persoane cu vârste cuprinse între 25-45 de ani fiind pregătit de preotul Gaşpar Floria şi dirijorii

Safta Aurel respectiv Meşter Radu, persoane specializate în acest domeniu. Participarea activă la

viaţa religioasă a locuitorilor influenţează comportamentele umane, rolul ei fiind major în formarea

mentalităţii populaţiei.

, Cultul romano-catolic este reprezentat spiritual prin lăcaşul de cult Biserica romano-catolică

Sf. Vendelin iar cultul Adventist prin Biserica baptistă şi Biserica penticostală.

.Biserica romano-catolică avea să fie însemnul spiritual şi cultural al localităţii, deoarece între

cele două războaie mondiale, Dudeştii Noi era o comună alcatuită din aproximativ 2500 de etnici

germani. În preajma bisericii, s-a înfiinţat şcoala, primii dascăli fiind chiar preoţii.

Războaiele şi deportările în Rusia şi Bărăgan, care au urmat ultimei conflagraţii au făcut ca

numărul etnicilor germani să scadă simţitor. Emigrările din perioada comunistă dar mai ales valul

masiv după 1989, au lăsat localitatea cu doar câteva familii de germani. În anul 2001, la Biserica

Sf. Vendelin s-au sărbătorit 250 de ani de cînd a fost înalţată spre cer, scop cu care s-au adunat

dudeştenii de pretutindeni atât din sat cât şi emigranţii, alături de personalităţi ai spiritualităţii

romano-catolice.

Religia are o influenţă puternică asupra calităţii vieţii populaţiei, contribuind la ridicarea

nivelului cultural, la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, populaţia creştină rurală organizându-şi

viaţa conform tradiţiei bisericeşti.

Şcoala şi activităţile culturale

Un factor important care influenţează calitatea vieţii unei localităţi este învăţământul, şcoala

reprezentând instituţia fundamentală care asigură dezvoltarea comunităţii. În prezent, atitudinea

populaţiei din Dudeştii Noi faţă de sfera învăţământului şi faţă de nivelele avansate de şcolarizare

este pozitivă şi relevă o importantă consideraţie. Această atitudine s-a concretizat, într-o ridicare a

nivelului de pregătire a populaţiei. Reuşita şcolară depinde în mare măsură de suportul material şi

de deschiderea culturală de care beneficiază tinerii; suportul material depinde de statusul socio-

economic al familiei, iar deschiderea culturală depinde de nivelul educational al părinţilor, astfel

încat copiii din clasele favorizate pot accede mai uşor la poziţii superioare în societate. Nivelul de

- 71 -

pregătire conferă indivizilor o anumită poziţie socială care influenţează calitatea relaţiilor

interpersonale.

Pentru ridicarea nivelului cultural al localităţii, în afară de activităţile specifice şcolii, cadrele

didactice împreună cu elevii se implică în viaţa comunităţii, fiind organizate activităţi

extracurriculare care constau în excursii, concursuri şi serbări dedicate: Sărbătorilor iernii, zilei de

8 Martie, 15 Ianuarie( Mihai Eminescu), 9 Mai- Ziua Europei, 1Iunie,concursuri de cultură

generală, parteneriate înte şcoli, etc..De asemenea, în cadrul şcolii funcţionează şi un ansamblu

coral,,Melos”, grupul vocal de muzică folk ,,Orpheus”, ansamblul de dansuri populare, cursuri de

şah, etc.

Demn de menţionat este faptul că, începând din anul 1730, Şcoala generală din localitate a

funcţionat neîntrerupt.

Începând din anul 2008, procesul de învăţământ şi nivelul educaţional al populaţiei este

sprijinit de o bibliotecă publică care funcţionează în comună sprijinită şi prin donaţii de cărţi de

către expozanţii şi vizitatorii Târgului de carte ,, Gaudeamus”, organizat în Piaţa Unirii din

Timişoara în fiecare an. De asemenea, consumul informaţional necesar evoluţiei ascendente

pregătirii elevilor este asigurat de cărţile care există în Bibliteca şcolii, în număr de 3277 de

volume.

Activităţile culturale se desfăşoară, în general, în Căminul cultural, înfiinţat în 1970 şi reabilitat

în anul 2008-2009, dar gradul de utilizare până în prezent este mic, ocazionat de Ruga localităţii,

sărbători de iarnă, serbări şcolare, etc.

În comună există şi un Centru de zi înfiinţat de d-na Miscke Cikita care desfăsoară o activitate

de asistenţă socială a copiilor cu handicap.

În localitatea Dudeştii Noi, s-a amenajat un parc pentru copii, aflat într-o stare de funcţionare

bună. Deasemenea, se promovează un stil de viaţă sănătos prin practicarea activităţilor sportive

desfăşurate pe terenul de fotbal iar cursurile de înot, în cadrul Pensiunii Rafa, cu un cadru didactic

specializat.

- 72 -

Fig.31 Căminul cultural

Ccnsumul informaţional - rolul său asupra identităţii locale

Nivelul de dezvoltare al unui spaţiu geografic care reflectă şi calitatea vieţii, este apreciat şi în

funcţie de gradul de acces la informaţie a populaţiei, libertatea presei şi calitatea mediului

informaţional. Informaţia este o necesitate pentru viaţa omului cu o influenţă puternică asupra

aspectelor economice, sociale şi culturale ale acesteia. Într-o societate democratică creşte

necesitatea de informare a oamenilor, care participă la luarea deciziilor importante, pe când,

înainte de 1989, în România, deci şi în Dudeştii Noi regimul comunist totalitar limita accesul la

informaţie. Consumul informaţional în Dudeştii Noi, se realizează prin intermediul mass-mediei

(televizor, ziare, cărţi, internet, etc). Din sondajul efectuat am constatat că principala sursă de

informare a populaţiei este televizorul, oamenii structurându-şi activitatea în funcţie de programele

preferate de la TV. Din păcate, această activitate care are şi efecte negative dacă este folosită în

exces, a devenit una din principalele modalităţi de organizare a timpului liber.

- 73 -

În ceea ce priveşte preferinţele populaţiei pentru presa scrisă, ea este mai limitată decât

mijloacele audio-vizuale. Principala apariţie publicistică din localitate se numeşte ,,Dudeşteanul” şi

apare lunar din anul 2005. Publicaţia, în numar de 500 de exemplare este distribuită gratuit

locuitorilor comunei, tematica cuprinzând informaţii din viaţa satului, anunţuri, ştiri, cultură, sport,

spiritualitate, activităţi organizate în comună ,etc..O altă apariţie publicistică ocazională este

revista şcolii din Dudeştii Noi, intitulată ,,Punct” şi cuprinde articole şi poezii ale elevilor şi

cadrelor didactice din şcoală.

Populaţia comunei citeşte şi alte ziare şi reviste, însă numărul abonaţilor este foarte mic. Din

păcate, lecturarea cărţilor ocupă un loc modest în viaţa populaţiei datorită apariţiei mijloacelor

informaţionale moderne dar şi a altor cauze. În acest sens, în viaţa populaţiei localităţii un loc

important îl ocupă internetul, utilizarea lui devenind, pe lângă sursă de informaţie, un mijloc de

comunicare în detrimental comunicării directe interpersonale. În localitatea Dudeştii Noi,

utilizatorii principali sunt persoanele cuprinse între 15-40 de ani.

În concluzie, comuna Dudeştii Noi, aşezată pe o importantă axă de comunicaţie, beneficiază

de o poziţie social-economică avantajoasă iar prin potenţialul uman şi economic este în măsură să

promoveze activ valorile civilizaţiei moderne.

3.3.2. IDENTITATEA LOCALĂ- elemente si forme de expresie

Dintotdeauna, alături de toţi românii, şi locuitorii comunei Dudeştii Noi, au moştenit din

generaţie în generaţie, încă din vremuri demult apuse, obiceiuri şi au respectat tradiţiile locale.

Sperând cu toată fiinţa lor, că respectând cu stricteţe anumite dogme lăsate lor zestre, acestea au

fost consacrate ca parte integrantă a condiţiilor de viaţă ale oamenilor, aceştia sperând că numai

aşa vor răzbi mai uşor peste greutăţile vieţii.

Apropierea de Timişoara a făcut ca obiceiurile şi modul de viaţă tradiţionale să fie mult

influenţate de civilizaţia urbană. De aceea, dinainte de al doilea Război Mondial, oamenii încep sa

renunţe la îmbrăcămintea populară în favoarea celei orăşeneşti, menţinându-se doar unele influenţe

germane.

Portul tradiţional românesc, în localitatea Dudeştii Noi era compus din izmene lungi, albe şi

largi, ţesute din pânză şi cămăşi lungi până la genunchi sau mai jos de genunchi; peste camaşă se

purta o praşchie de piele sub forma unei curele late. Peste cămaşă se purta o haină fără mâneci

numită laibăr (chintus), cusut cu diverse mărgele. În picioare purtau obiele de lână şi opinci cu

curele. În toate anotimpurile, mai puţin iarna, oamenii purtau papuci de lână cu cauciuc pe talpă;

- 74 -

iarna se purtau cojoace lungi sau scurte din piele de oaie numite bunzi sau bundice. Bărbaţii purtau

căciuli din piele de oaie ţurcană sau ţigaie şi pantaloni din lână (cioareci). Femeile purtau ciorapi

groşi din lână, poale, peste care aveau două catrinţe (cotranţe) de culoare neagră sau colorate în

funcţie de vârstă, iar pe cap aveau o năframă colorată sau neagră.

Portul tradiţional şvăbesc diferea în funcţie de ocazia la care se purta: portul din zilele

obişnuite, portul de duminică şi sărbători, portul pentru copii, femei, bătrâni, rugă, etc. Fetele

purtau o cămaşă cu mânecă scurtă, vesta, juponul de jos respectiv sus, fusta, şorţ, batic cu broşă.

Cămaşa albă era brodată pe piept şi pe decolteu; jupoanele erau largi, scrobite în multe pliuri iar

acelaşi model avea şi fusta; vesta era cusută din catifea neagră. Baticul era triunghi, fiind aşezat

peste umeri şi se încrucişa peste piept şi se lega la spate. Bărbaţii putau pantaloni strâmţi cu cizme,

cămaşă albă şi peste ea o vestă din acelaşi material ca şi pantalonul; vesta avea nasturii argintii iar

pălăria decorată cu flori de ceară şi cu o panglică lungă şi colorată. Această îmbrăcăminte dispare

din al doilea deceniu al sec.XX, rămânând doar câteva elemente.

Genul liric era bine reprezentat în localitatea Dudeştii Noi. Între cântecele lirice descoperite

dominau doinele, de la cele de dragoste şi dor, de jale, de înstrăinare, mai rar de cătănie şi până la

cântece satirice. Se realizează în aceste creaţii existente, sufletul omului din aceste meleaguri, cu o

gamă largă de trăiri şi sentimente: bucurii,dezamăgiri şi tristeţi, speranţe, regrete, dulceaţa şi

amărăciunea iubirii, fapte revelatoare selectate cu migală, circumspecţie şi întelegere superioară de

memorie afectivă de-a lungului şir de generaţii.

Arta populară a localnicilor îmbină simţul artistic cu cel practic. Femeia acestor locuri având la

îndemână acul şi arniciul, războiul de ţesut, realizau lucruri de o adevarată artă, inclusiv costumele

populare ale membrilor familiei.

Socotind etnografia bănăţeană ca o amplă alcătuire în stil baroc, Lucian Blaga, bun cunoscător

al locurilor din judeţul Timiş, soţia sa fiind lugojană, spunea că ,,din fondul fertil al tradiţiilor şi

folclorului bănăţean se naşte şi creşte în chipul cel mai firesc dorul de cântec şi dans.”(după

Munteanu, R.,1998). Astfel, au intrat în uz cotidian cele două versuri care exprimă această

realitate: ,,Mândră ţară e Banatul/Ca la noi cântă tot natul”, bănăţeanul punând în melodie bogăţia

de ornamente în numele unor simţiri de mare delicateţe şi exuberanţă.

Obiceiurile şi tradiţiile reprezintă evenimente importante din viaţa satului la care participă

majoritatea locuitorilor. Chiar dacă participarea la viaţa religioasă a comunităţii este restrânsă,

momentele importante din viaţa oamenilor se realizează în concordanţă cu tradiţia creştină a

bisericilor ortodoxe şi catolice.

- 75 -

La botez, participă naşii, familia şi invitaţii. După slujba de la biserică, se organizează o masă

festivă, cu mâncare variată, muzică populară şi daruri pentru copil.

La nuntă există o tradiţie bine stabilită care era respectată cu stricteţe: părinţii băiatului

mergeau înainte de nuntă la mireasă acasă pentru a o peţi şi a se înţelege cu părinţii ei asupra

zestrei, a locului unde vor locui tinerii căsătoriţi şi a stabili ziua nunţii. Chemarea la nuntă o făceau

ginerii care erau îmbrăcaţi în costume naţionale şi aveau pe umăr câte un prosop lung şi frumos

cusut; ei trebuiau să păzească mireasa şi să aibă grijă să nu fie furată; dacă mireasa era furată, naşul

trebuia să plătească preţul răscumpărării; la miezul nopţii era strigată cinstea (obiceiul de a se da

bani tinerilor căsătoriţi) de doi bărbaţi mai glumeţi. Principalul joc este hora, dans cu ţinuta dreaptă

a bustului participanţilor prinşi de mâini în cerc; hora este un dans domol care contrastează cu alte

dansuri româneşti caracterizate prin mişcări repezi: brâul sau sârba.

Înmomântarea cuprinde câteva ritualuri: pregătirea decedatului (spălarea şi îmbrăcarea) şi

aşezarea lui în camera cea mai frumoasă a casei. Noaptea se face priveghi, înmomântarea propriu-

zisă realizându-se după trei zile de la data decesului. Există şi obiceiul de a pomeni prin parastase

memoria celui decedat; la înmormântare au pătruns şi influenţe romano- catolice: copiii îmbrăcaţi

în stihare albe ţin în mână o cruce mare, doi ripizi pe care sunt pictate icoanele unor îngeri şi doi

sfeşnici.

La marile sărbători de peste an, întâlnim o serie de obiceiuri interesante. Tradiţiile sunt

expresia unor simţăminte dintre cele mai adânci ale sufletului omenesc.

Venirea Sărbătorii Crăciunului reprezintă unul din cele mai aşteptate momente ale anului,

prilej cu care, familia se adună în jurul bradului de Crăciun iar membrii familiei ciocnesc un pahar

cu vin în cinstea Naşterii Domnului şi ascultă urările colindătorilor. Sărbătoarea începe în 20

decembrie, de Sf.Mc. Igntie, prin tăierea porcului. În seara de Ajun, oamenii merg cu colindatul şi

cântă colinde tradiţionale iar copiii primesc bani, dulciuri, colăcei, mere, nuci, etc. Din punct de

vedere al repertoriului de colinde, acesta este divers, cu o mare varietate de text şi muzică. De

multe ori, linia melodică şi versurile diferă de la o localitate la alta dar mesajul colindelor este

acelaşi, închinat sărbătorii Naşterii Domnului, precum în colindele cele mai cunoscute: ,,O ce veste

minunată!”, ,,Trei păstori”, ,,Slobozâ-ne gazdă-n casă”.

Teatrul popular de inspiraţie religioasă, exprimat prin mersul cu ,,Steaua”este un alt obicei de

iarnă; copiii se îmbracă în costume naţionale cu eşarfă tricoloră în diagonală şi coifuri pe cap. În

desfăşurarea scenetei se folosesc săbii de lemn şi îi întruchipează pe Irod şi pe cei trei Crai de la

răsărit.

- 76 -

Obiceiul Anului Nou este marcat de copii prin mersul cu Pluguşorul în ziua de Ajun şi de Anul

Nou.

Obiceiurile de Paşte încep cu Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile. Este ziua în care

credincioşii vin încolonaţi de la biserică pentru a asista la o slujbă religioasă oficiată la Troiţa

amplasată în centrul satului în vederea sfinţirii sălciilor; după acest ritual, copiii îmbrăcaţi în

costume naţionale duc pe braţe spre biserică sălciile sfinţite care vor fi împărţite credincioşilor

după slujbă.

La Paşti, toată lumea participă la slujba de Înviere: oamenii înconjoară biserica cu lumânări

aprinse. Duminica dimineată localnicii participă la Sfânta Liturghie, după care se întorc acasă şi

servesc masa cu familia. Mâncărurile tradiţionale sunt ciorba de miel, friptura de miel, drobul, ouă

roşii, cozonac şi pască.

În comunitatea etnicilor germani din Dudeştii Noi, o sărbătoare aparte este ,,Kirchweih-

ul”,care are loc în ziua Înălţării Sfintei Cruci, în 14 septembrie. În acest an, această sărbătoare va fi

celebrată la Biserica Sf. Vendelin, prin întâlnirea comunităţii din localitate şi a etnicilor germani

care au emigrat de-a lungul timpului.

În cadrul manifestărilor cultural- artistice este şi Nedeea sau Ruga bănăţeană, obicei străvechi

stabilit de biserică şi legat de hramul acesteia; hramul Bisericii ortodoxe din Dudeştii Noi este Sf.

Mare Mc.Dimitrie, pe data de 26 octombrie. La acest obicei participă rudele şi cunoştinţele din

localităţile vecine şi se sărbătoreşte prin cântece şi joc în aer liber şi la Căminul cultural.Totul se

desfăsoară într-o atmosferă de sărbătoare, locuitorii fiind îmbrăcaţi în haine noi de sărbătoare;

fiecare locuitor organizează masa pentru invitaţii care vin în vizită. Ruga bănăţeană este o

sărbătoare care are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeţi, de a lua contact cu

obiceiurile locului.

Dudeştii Noi, ca toate localităţile bănăţene sunt ,,atât de bogate în tradiţii, păstrătoare a

valorilor naţionale, renumite pentru hărnicia oamenilor şi armonia vieţii cotidiene, trebuie

încurajate pentru a putea valorifica din nou uriaşa bogăţie a lor: pământul şi onestitatea muncii

locuitorilor”.(R.Munteanu .pag. 127)

- 77 -

Fig. 32 Port popular românesc. Ansamblul de dansuri populare al Şcolii Dudeştii Noi

Fig. 33 Port popular şvăbesc. Kirchweih-2001

- 78 -

PARTEA IV. PRODUCTIVITATEA SISTEMULUI TERITORIAL

CAPITOLUL I AGRICULTURA

4.1.1. Premisele naturale ale agriculturii

Dezvoltarea agriculturii şi profilul acesteia sunt legate strâns de particularităţile condiţiilor

naturale, de contextul socio-cultural şi de nivelul tehnologic caracteristic colectivităţilor umane,

ultimele două categorii având un caracter istoric şi evoluţii neregulate, într-o tendinţă generală

ascendentă. Agricultura din localitatea Dudeştii Noi a reuşit să se adapteze condiţiilor fizico-

geografice şi să evolueze pe măsura dezvoltării societăţii umane, asigurând în permanenţă

necesarul agro-alimentar al populaţiei.Teritoriul comunei Dudeştii Noi sub toate aspectele legate

de condiţiile naturale, prezintă unele caracteristici importante în ceea ce priveşte specificul

economiei agricole: se află într-o zonă geografică de câmpie, în Câmpia Timişului, într-o zonă cu

climat temperat cu influenţe oceanice din vest şi submediteraneene din sud, cu temperaturi medii

anuale de +10,9ºC şi precipitaţii de 631mm/m² care influenţează în mod favorabil dezvoltarea

culturii cerealiere ceea ce are drept urmare dezvoltarea creşterii animalelor. Solurile fertile din

clasa molisolurilor favorizează dezvoltarea culturilor cerealiere, a plantelor tehnice şi

leguminoaselor.

4.1.2. Premisele social-economice ale agriculturii

Dacă factorii naturali prin trăsăturile lor specifice au imprimat teritoriului comunei anumite

particularităţi sub raportul economiei agricole, cei sociali- economici determină extinderea sau

specializarea unor ramuri în funcţie de cerinţele economiei locale şi de potenţialul uman existent.

Între factorii social-economici cu o mare influenţă asupra specializării unor ramuri agricole,

menţionăm crearea unor unităţi de prelucrare a produselor agricole ( în industria morăritului şi

panificaţiei), consumul local şi aprovizionarea aşezărilor rurale din vecinătate. Factorul hotărâtor

în dezvoltarea agriculturii îl constituie potenţialul uman, privit atât sub raportul gradului actual de

utilizare a forţei de muncă, cât şi ca producător şi consumator de produse agricole. Urmărind

densitatea populaţiei şi repartiţia geografică a principalelor ramuri agricole, observăm ca între

acestea există o strânsă legătură. De remarcat şi numărul din ce în ce mai scăzut a populaţiei tinere,

care se ocupă de agricultură, aceasta orientându-se spre sectoare cu venituri mai mari, din mediul

urban.

- 79 -

4.1.3. Evoluţia şi limitele spaţiului agrar

Evoluţia spaţiului agrar al teritoriului comunei Dudeştii Noi este strâns legată de principalele

elemente fizico-geografice: relief, climă, hidrografie, soluri cât şi unele comportamente social-

economice, spaţiul agrar existând şi fiind utilizat din cele mai vechi timpuri.

Nu trebuie să uităm rolul pozitiv al omului în transformarea solului, pentru a realiza o

producţie sporită şi nici să neglijăm acţiunea negativă a acestuia, care din dorinţa de a spori

producţia a contribuit la degradarea solului prin fertilizări artificiale excesive. Deasemenea,

datorită prezenţei suprafeţelor ocupate cu păşuni, mai întinse în trecut, s-au creat condiţii prielnice

pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi prelucrarea materiilor prime provenite (carne, lapte, lână,

piele). Astfel, putem afirma că interacţiunea dintre condiţiile naturale şi activitatea umană au

contribuit la diferenţieri în repartiţia şi structura spaţiului agrar.

Din datele istorico-geografice rezultă permanenta luptă a localnicilor cu condiţiile vitrege

oferite de câmpia joasă a Torontalului. Surplusul de umiditate cauzează mulţi ani inundaţii, recolte

slabe, care de multe ori neputând fi strânse rămâneau pe câmp. Preocupările de drenare a

surplusului de apă se manifestă din 1880, când se construieşte un canal de scurgere; cheltuielile se

ridicau la 150 guldeni. Cu toate aceste măsuri, în anii 1916- 1917 sunt inundate 1600 lanţe (1

lanţ= 0,58 ha) de teren agricol şi păşuni. În anul 1922 desecarea terenurilor joase periclitate de

inundaţii au redat agriculturii 154 lanţe. Rezultatele se pot vedea în anii 1924-1926, ani deosebit de

favorabili inundaţiilor. În perioada 1926-1929 se drenează prin canale o suprafaţă de 165 lanţe,

scoţându-le de sub pericolul inundaţiilor, finanţate greu cu suma de 408.000 lei. Anul 1931 se

remarcă în Dudeştii Noi prin înfiinţarea primei tabere de muncă a tineretului şi era constituită din

150 de băieţi şi 30 de fete; ei construiesc canalul care se află de-a lungul drumului comunal

Dudeştii Noi- Becicherecu Mic. Despre modul de folosinţă a terenurilor, din acea perioadă, ne dă

informaţii harta istorică din 1816, acestea fiind constituite din: teren arabil, păşuni, vii, livezi şi

mlaştini. (Grisselini F.,1936)

Datorită faptului că apa freatică este mineralizată cu cloruri şi sulfaţi, se observă o extindere şi

o accentuare a sărurilor solului. Suprafeţe întinse nu puteau fi lucrate în perioada optimă datorită

umidităţii excesive a solului. În concluzie, se impuneau lucrări de desecare pentru redarea în

agricultură a unor suprafeţe neproductive şi a evacuării terenurilor din zonele depresionare a

excesului de umiditate, a opririi procesului de sărăturare a solurilor şi a îmbunătăţirii solurilor

sărăturate. Lucrările de desecare se reamână în anul 1970, când canalele colectoare coordonau

cursul râului Bega Veche.

- 80 -

Pentru susţinerea agriculturii s-au organizat în perioada 1938 Asociaţii cooperatiste, de

consum, de aprovizionare şi de producţie. În perioada interbelică, judeţul Timiş –Torontal din care

făcea parte şi localitatea Dudeştii Noi ocupa locul al doilea între cele 71 de judeţe ale României

Mari. Acţiunile întreprinse s-au împletit cu dorinţa ţăranilor de consolidare a gospodăriilor proprii,

de ridicare a nivelului de viaţă prin practicarea agriculturii eficiente. Regimul comunist a provocat

în economia agrară mari schimbări; în 1948 judeţul Timiş- Torontal, din care făcea parte şi

localitatea studiată ocupa primul loc la maşinile agricole. Gospodăriile tărăneşti produceau

cantităţi mari de cereale şi creşteau un număr mare de animale. Iniţiativa privată este anihilată şi

înlocuită cu munca dirijată impusă de comunişti. Prin modul de organizare şi dirijare a C.A.P.-

urilor şi constituirea lor în urma colectivizării, a echivalat practic cu o confiscare a pământului

ţăranilor de către statul socialist. Ele vor fi subordonate politicii economice a regimului comunist

astfel încât întreaga producţie realizată în C.A.P.-uri a fost dată la fondul de stat. După 1990,

agricultura este supusă modificării datorită schimbării statutului juridic al dreptului de proprietate

asupra suprafeţelor agricole emiţându-se în localitate un număr de 2013 titluri de proprietate.

În ultimele decenii, în urma transformării intervenite, ca urmare a unor măsuri cu caracter

ameliorativ, domeniul agricol a sporit ca suprafaţă. Condiţiile pedo-climatice (temperatura,

precipitaţiile şi tipurile de sol fertile) favorizează în prezent cultivarea cerealelor în această zonă.

În prezent, suprafaţa agricolă însumează 5.022,93 ha, adica 93,13% din suprafaţa totală a comunei

de 5.393,01 ha. Terenul arabil ocupă o suprafaţă de 3.705,28 ha (68,7%), predominând culturile

cerealiere şi a plantelor furajere care găsesc condiţii prielnice de dezvoltare. Asolamentul trienal

este înlocuit cu sistemul alternării culturilor. Păşunile şi fâneţele naturale ocupă o suprafaţă de

1.313,01 ha(24,3%) care alături de plantele furajere, favorizează dezvoltarea creşterii animalelor.

Sectorul horti-viticol este slab reprezentat, pe o suprafaţă de 4,64 ha (0,13%), predominând viile.

Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă este următoarea:

TEREN ARABIL 3.705,28 ha 68,7%

PĂŞUNI 1.112,73 ha 20,6%

FÂNEŢE 200,28 ha 3,7%

VII şi LIVEZI 4,64 ha 0,13%

TOTAL 5022,93 ha 93,13%

- 81 -

PONDERE SUPRAFEŢE AGRICOLE

68.70%

20.60%3.70% 0.13%

TEREN ARABIL

PĂŞUNI

FÂNEŢE

VII ŞI LIVEZI

Fig. 34. Structura terenului agricol (Sursa: date preluate din Arhiva comunei Dudeştii Noi)

Structura suprafeţei agricole pe categorii de proprietate şi posesori este următoarea:

-domeniul public( Primăria şi sectorul de stat) cu:

paşuni şi fâneţe 729,79 ha 13,53%

arabil 55,56 ha 1.03%

TOTAL 785,35 ha 14,56%

-domeniul privat (individuali şi asociaţii simple) cu:

arabil 3.649,72 ha 67,67%

paşuni şi fâneţe 583,22 ha 10,81%

vii şi livezi 4,64 ha 0,09%

TOTAL 4.237,58 ha 78,57%

Se observă că suprafaţa cea mai mare de teren arabil în proporţie de 67,67% aparţine gospodăriilor

individuale şi asociaţiilor simple iar păşunile şi fâneţele aparţin în mai mare parte domeniului

public(13,53%).

Suprafaţa agricolă este exploatată în gospodării de tip individual. Exploataţiile de

tip ,,asociaţie familială” sunt în număr de 10 care posedă utilaje agricole. În sectorul privat există 6

societăţi comerciale care au mărit parcul de maşini şi utilaje ce deservesc agricultura. Demne de

menţionat sunt următoarele societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol:

S.C.Agroneb S.R.L., S.C.Comagra S.R.L. şi S.CAgro Hanel S.R.L. produc şi comercializează

- 82 -

produse agricole, Minimagdi S.R.L. şi Tehnodiesel S.R.L. sunt ferme agricole iar S.C.Compania

Roman S.R.L.,moară.

Baza tehnico-materială pentru exploatarea pământului este în prezent în continuă dezvoltare,

populaţia achiziţionând tractoare şi maşini agricole cu titlu individual, în urma vânzării produselor

agricole şi a unor porţiuni din terenurile private deţinute. Lucrările de pregătire a terenului,

semănatul şi recoltatul păioaselor se face în întregime mecanizat şi în mare măsură şi în alte

lucrări, care alături de chimizare şi aplicare în producţie a unor metode agrotehnice avansate au

permis obţinerea unor producţii relativ ridicate.

Tabel 3. Situaţia utilajelor, instalaţiilor agricole şi mijloacelor de transport. (Sursa: Arhiva

Primăriei Dudeştii Noi)

Nr.crt. Denumirea Nr.utilaje din

gospodării

Nr. utilaje deţinute

de pers. juridice

TOTAL

1 TRACTOARE 43 8 51

2 PLUGURI PT.TRACTOR 40 8 48

3 CULTIVATOARE 8 4 12

4 GRAPE CU TRACŢIUNE MECANICĂ 36 5 41

5 SEMĂNĂTORI PT. PĂIOASE 18 4 22

6 SEMĂNĂTORI PT.PRĂŞITOARE 14 4 18

7 COMBINATOARE - 6 6

8 MAŞINI PT. ÎMPRĂŞTIAT

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

10 4 14

9 MAŞINI PT. ERBICIDAT 10 4 14

10 VINDROVERE

AUTOPROPULSATE(FURAJE)

1 1 2

11 COMBINE PT.RECOLTAT CEREALE

PĂIOASE

6 4 10

12 PRESE PT. BALOTAT PAIE ŞI FÂN 4 2 6

13 REMORCI PT. TRACTOR - 4 4

14 AUTOVEHICULE PT. TRANSPORT 10 2 12

15 ÎNCĂRCĂTOARE MĂRFURI

HIDRAULICE

- 2 2

- 83 -

Principalul mijloc de producţie al agriculturii de pe raza comunei Dudeştii Noi- pământul- prin

solul său cu un potenţial ridicat de fertilitate oferă cele mai bune condiţii pentru producţia vegetală.

În prezent, există un deficit de forţă de muncă în agricultură, aceasta fiind reprezentată de un

procent de 17,9% din totalul populaţiei active, recrutată în general dintr-o categorie de populaţie de

vârstă adultă şi înaintată.

Terenurile neagricole ocupă 370,08 ha fiind reprezentate de canale (141,58 ha), clădiri

(117,35 ha), drumuri (86,19 ha), terenuri neexploatabile( 918,63 ha) şi păduri (6,33 ha).

4.1.4. Cultura plantelor

Condiţiile favorabile cât şi tratamentele efectuate au dus la dezvoltarea culturilor agricole la

hectar, cât şi extinderea acestora pe terenuri care odinioară au fost neproductive. Ca pondere, se

remarcă cultura cerealelor, atât păioasele (grâu, orz, ovăz, secară, orzoaică şi triticale) cât şi

prăşitoare ( porumb pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, rapiţă pentru ulei), urmate de

cultura plantelor furajere( lucernă şi trifoi) şi legume.

Utilizarea unor soiuri adecvate pentru aceste tipuri de soluri, ca de exemplu: arieşean,

flamura 85 şi lovrin 41 la grâu; pionier 3902, élan, tundra 200 la porumb; solidar la ovăz şi a unor

tratamente cu onezin la cereale, au determinat realizarea unor producţii relativ bune care au

asigurat atât necesarul intern al populaţiei cât şi cel extern.

Suprafeţele ocupate demonstrează condiţii favorabile de dezvoltare precum şi posibilităţile

imediate de desfacere a produselor pe piaţa municipiului Timişoara. În anii anteriori, legumicultura

se practică în sud-estul comunei între calea ferată, şosea şi drumul comunal. Legumicultura a avut

o importantă dezvoltare în anii când culturile erau ajutate prin îngrăşăminte naturale, îngrăşăminte

azotoase şi irigaţii. În prezent, legumele se cultivă în grădinile gospodăriilor, unde apar mai

timpuriu, datorită cultivării lor în sere şi solarii: rădăcinoase, tomate, varză timpurie şi târzie,

dovlecei, castraveţi, ceapă, salată, spanac, conopidă, ardei, vinete, etc. Prezenţa centrului urban

Timişoara în apropiere, necesită din ce în ce mai multe produse legumicole pentru consum.

4.1.5. Pomicultura şi viticultura

Suprafaţa alocată acestor culturi este redusă fiind reprezentată de 4,64 ha, cauza acestui

fenomen fiind condiţiile fizico-geografice nu tocmai prielnice dezvoltării acestor culturi. Cultura

pomilor fructiferi şi a viţei de vie se practică în grădinile gospodăriilor. Dintre pomii fructiferi

predomină: meri, pruni, gutui, caişi, piersici, cireşi, vişini, nuci şi duzi. În trecut existau suprafeţe

mari de livezi cu duzi datorită preocupărilor pentru creşterea viermilor de mătase care asigurau

- 84 -

materia primă pentru Fabrica de mătase din Timişoara. Viile au avut o pondere mai mare în

localitate, terenul propice cultivării viţei de vie fiind în sud-vestul comunei. În urma epidemiei de

filoxeră din 1889 au fost introduse soiuri alese de struguri. Vinul produs atrăgea chiar populaţia

satelor învecinate. In perioada 1960, ele sunt defrişate pentru a fi amplasat centrul zootehnic al

C.A.P.-ului.

4.1.6. Creştera animalelor

Tipurile de soluri din perimetrul localităţii Dudeştii Noi sunt favorabile cultivării plantelor

furajere, dezvoltându-se astfel păşunile în detrimentul vegetaţiei spontane care este de slabă

calitate şi se tinde spre defrişarea ei. După desţelenire, se cultivă furaje anuale şi multianuale, care

constituie baza creşterii animalelor. În dezvoltarea creşterii animalelor şi a sporirii producţiei îl are

baza furajeră în proporţie de 1112,73 ha, care trebuie să corespundă atât din punct de vedere

calitativ cât şi cantitativ. Ea este reprezentată în prezent, prin păşuni şi fâneţe naturale dar şi prin

plante de nutreţ, acestea asigurând necesarul de hrană pentru numărul de animale existent în

prezent. În cadrul bazei furajere, cea mai mare pondere o au păşunile şi fâneţele naturale care sunt

principala sursa de hrană mai ales în cursul primăverii, verii şi toamnei. Se poate aprecia astfel, că

zootehnia are condiţii favorabile de dezvoltare. .

Până la instalarea regimului comunist viaţa economică era prosperă, existând cirezi mari de vite

cornute, porcine, turme de ovine şi animale pentru muncă. După apariţia regimului totalitar s-a

diminuat tradiţia creşterii unui număr mare de animale în gospodării. În 1980, în sud-estul

localităţii există Asociaţia economică intercooperatistă de creştere şi îngrăşare a bovinelor,

Dudeştii Noi deţinând un loc important în economia zonală; aceste animale erau livrate în

proporţie de 80% pentru export sub formă de carne sau animale vii, restul fiind alocat pieţei

interne.

În prezent, creşterea animalelor se realizează în propria gospodărie, populaţia preferând

animalele care asigură produsele destinate consumului propriu dar şi a comercializării în pieţele

urbane. În ultimii doi ani, efectivul de animale care a înregistrat o creştere semnificativă este

reprezentat de ovine (de la 3106 capete în 2007 la 3948 în 2008), iepuri de casă (de la 78 capete în

2007 la 154 în 2008) şi caprine (de la 34 la 40 de capete); celelalte categorii înregistrează un regres

uşor: bovinele (de la 175 capete în 2007 la 140 în 2008), cabalinele (de la 23 la 13 capete) şi

familiile de albine (de la 10 la 6 familii în 2008). Reducerea semnificativă se observă în rândul

porcinelor (de la 648 capete în 2007 la 241 în 2008) şi a păsărilor de curte (de la 5068 la 387 în

- 85 -

2008). Animalele domestice sunt ţinute în grajduri, existând un număr de 14.800 în gospodării şi

2.500 grajduri deţinute de persoane juridice.

Tabel 4. Evoluţia şeptelului în anii 2007-2008.(Sursa: Arhiva Primăriei DudeŞtii Noi)

Nr.crt. Denumire 2007 2008

1 OVINE 3.106 3.948

2 IEPURI DE CASĂ 78 154

3 CAPRINE 34 40

4 PORCINE 648 241

5 PĂSĂRI DE CURTE 5.068 387

6 BOVINE 175 140

7 CABALINE 23 13

8 FAMILII DE ALBINE 10 6

În concluzie, agricultura practicată la nivelul anilor 2008-2009, în comuna Dudeştii Noi este de

tip extensiv cu un grad mare de subzistentă. Producţia agricolă este folosită în general în

gospodării proprii pentru a creşte animale, nefiind comercializată decât ocazional; de asemenea,

datorită orientării populaţiei active în alte sectoare de activitate devin tot mai numeroase cazurile

de neutilizare a terenurilor agricole. Sunt necesare măsuri financiare adecvate pentru

reconsolidarea gospodăriei ţărăneşti private, pentru sprijinirea ei în vederea înzestrării cu tehnici

moderne, pentru valorificarea rentabilă a produselor şi stabilirea populaţiei rurale.

CAPITOLUL II ACTIVITĂŢILE SECTORULUI SECUNDAR

Activităţile industriale din comuna Dudeştii Noi au păstrat o mare perioadă de timp un caracter

manufacturier, chiar artizanal, axându-se pe valorificarea unor resurse locale, cu prioritate din sfera

produselor agricole.

Dacă facem o descriere socială a locuitorilor din trecut, trebuie amintit numărul mare al

ţăranilor înstăriţi şi mijlocii care totalizau mai mult de jumătate din populaţia localităţii. O mare

parte a lor erau meşteşugari. Meseriaşii rămâneau numai în parte după terminarea uceniciei în

comuna natală, şi totuşi numărul lor era considerabil. Înainte de 1944 erau 13 tâmplari, 7 croitori, 7

pantofari, 4 fierari, 4 făuritori de căruţe, 4 dulgheri, 4 tinichigii, 3 lăcătuşi, 2 măcelari, 1 pălărier şi

un brutar. În mare parte aceştia au emigrat la Timişoara şi în special la Viena din cauza

neexistenţei condiţiilor de profesare. După 1970 ponderea meseriaşilor tâmplari este în detrimentul

- 86 -

zidarilor şi zugravilor iar sistemul de şcolarizare din acea perioadă a atras tinerii spre meserii cu

caracter mecanic din cadrul industriei timişene. De asemenea, o formă răspândită a activităţii

industriale era aceea a muncii la domiciliu în special în cadrul populaţiei feminine. Muncitoarele

realizau produse pentru Fabrica de mănuşi, Fabrica de covoare Deta, Cooperativa Colortex etc. În

acest fel scădea considerabil numărul populaţiei inactive pe raza localităţii Dudeştii Noi, care era

predominantă în rândul femeilor. O pondere însemnată a populaţiei lucra în industria alimentară -

în industria de prelucrare a produselor din carne - la punctul de lucru al COMTIM, din Dudeştii

Noi.

După 1989, procesul de privatizare a economiei s-a derulat lent dar ascendent, în localitate

înfiinţându-se societăţi comerciale mici şi mijlocii. În anul 2005, numărul de firme s-a triplat de la

12 la 40, ajungând în anul2008 la 72 de firme care asigură peste 140 locuri de muncă. Datorită

acestui fapt, populaţia activă ocupată în sectorul secundar este de 40,1% .

Privatizarea economiei este calea sigură de punere în valoare a potenţialului uman şi material,

de stimulare a iniţiativei oamenilor în activităţi productive şi rentabile.

. Începând cu anul 1990 când are loc trecerea de la societatea socialistă la cea capitalistă, cu

economie de piaţă, caracteristica esenţială a industriei din Dudeştii Noi este dată de orientarea

prioritară spre valorificarea resurselor locale. În acest sens, este dezvoltată industria morăritului şi

panificaţiei reprezentată prin 3 unităţi de morărit şi panificaţie: 2 brutării (Compania Safta S.R.L.şi

Pan Ader S.R.L.) şi o moară (Compania Roman S.R. L.).

Industria materialelor de construcţii este reprezentată de 4 societăţi comerciale -S.C. Cosma

Construct, S.C.Dual Ad. S.R.L., S.C.Dragoş Building şi S.C. Sorin Solid Construct S.R.L.-care

desfăşoară servicii în domeniu; prelucrarea materialelor de construcţii este reprezentată de

S.C.Beton Alessia S.R.L. În industria lemnului funcţionează un punct de lucru a Fabricii de mobilă

S.C. Rus-Savitar S.R.L. dar şi ateliere de prelucrare a masei lemnoase: S.C.Silcrimar S.R.L.,

Trintmob, Legon S.R.L., Ambrosi SPX, Nordik Expres; pe lângă acestea, societăţile comerciale

din Timişoara, Easteuro şi Dicomplast şi-au deschis puncte de lucru în comuna Dudeştii Noi, fiind

profilate pe tâmplarie PVC. Pe teritoriul comunei există societăţi comerciale care prelucrează mase

plastice (Fitar Plast S.R.L. şi Herz Plast S.R.L.) şi Fabrica de ambalaje din carton Flavius S.R.L.

În spaţiul rural, activitatea industrială, generatoare de venituri poate fi extinsă pe scară largă,

în condiţiile în care astfel de activităţi se desfăşoară în zona rurală din proximitatea oraşului

Timişoara, această activitate poate avea o importanţa regională în zona de vest a ţării, unde astfel

de activităţi sunt mai numeroase şi investitorii străini mai prezenţi. În concluzie, Dudeştii Noi se

- 87 -

trasformă de la un an la altul dintr-o localitate eminamente agrară într-o comună cu mică industrie

şi servicii.

CAPITOLUL 3 ACTIVITĂŢILE SECTORULUI TERŢIAR

Comerţul constituie barometrul stadiului de dezvoltare într-o societate. Documentele atestă o

intensă circulaţie a mărfurilor şi strânse legături comerciale; circulaţia monetară reflectă integrarea

teritoriului Timişului în raporturile comerciale cu Bizanţul, apoi cu statul maghiar şi cu lumea

centrală şi apuseană a Europei. Pe acest fond este explicată consemnarea aşezării Beşenova, cu

drept de târg (forum) local în sec XIII-XIV. Diversificarea meşteşugurilor şi a activităţilor

meşteşugăreşti, a implicat vânzarea produselor iar această activitate comercială nu va dispărea în

timpul stăpânirii otomane. În secolele XVIII-XIX, prin politica mercantilistă a Imperiului

Habsburgic, se dezvoltă comerţul datorită progresului în agricultură şi manufacturi; se

comercializau: vite, piei, miere, ceară, cereale. În perioada comunistă, comerţul a fost pus sub

controlul total al statului; iniţiativa privată este înlocuită de dirijismul centralizat, exercitat prin

unitaţile comerciale de stat sau cooperatiste.(Munteanu R.,1998).

După 1990, au apărut schimbări majore datorită dezvoltării reţelei comerciale prin privatizare.

Dezvoltarea micii industrii după anul 2000 a determinat dezvoltarea sectorului terţiar. Cele mai

multe societăţi comerciale activează cu preponderenţă în comerţul cu amănuntul, servicii sociale şi

de transport.

În prezent, pe străzile principale ale comunei există firme comerciale private, de regulă

deschise în locuinţele cetăţenilor. Zona comercială are în componenţă magazine mixte private,

depozite, baruri, etc. Principalele societăţi comerciale care au ca domeniu de activitate comerţul

cu amănuntul sunt: Silaur Company, Chirvăsitu S.N.C., Symi Comp, Betamacro, Castelano,

Eurocondy, Eurocomp, Husangel, Sife Group, Somet – Trading - RO, Geosym, Seetimi, Mal -

Com, etc. Fiind o localitate cu activităţi economice diverse şi cu o pondere mare a populaţiei active

trebuie asigurată desfacerea bună a mărfurilor şi transportul salariaţilor spre locul de muncă. În

acest sens, există societăţi comerciale cu activităţi de transport: M.D.Trans S.R.L., Belvatim şi

Eurotrafic S.R.L.

Din punct de vedere al dinamicii firmelor în Dudeştii Noi creşterea numărului de firme atrage

creşterea investiţiilor, a veniturilor la bugetul local (320.000 Ron în2008), dar cel mai important al

numărului de locuri de muncă. În prezent, 42% din totalul populaţiei lucrează în sectorul terţiar; în

anul 2009 vor fi create 30 noi locuri de muncă prin construirea a 4.500mp de hale pentru

depozitarea şi producţia de materiale de construcţie a firmei Top Construct-Psihoreli. Dezvoltarea

- 88 -

infrastructurii permite atragerea investiţiilor agenţilor economici în zonă, înfiinţarea unor adevarate

zone rezidenţiale, datorită migrării populaţiei din Timişoara spre spaţiul rural, avantaj fiind

distanţa redusă faţă de municipiu şi a faptului că localitatea se află în Aria Metropolitană a

Timişoarei.

În viitor, o activitate alternativă din sectorul terţiar, cu impact economic şi social în Dudeştii

Noi ar constitui-o dezvoltarea agroturismului şi turismului rural. În prezent, acesta este departe de

a valorifica optim aspectul peisagistic, tradiţiile, obiceiurile, ospitalitatea locuitorilor în mediul

rural. O astfel de situaţie, se explică prin gradul instituţional redus, care să sprijine activităţile de

agroturism şi turism reprezentate prin extinderea comunicaţiilor şi spaţiilor de cazare şi

îmbunătăţirea acestora pentru a atinge un confort acceptabil. De asemenea, este necesară

identificarea sau realizarea unor gospodării individuale, posibile în vederea stimulării interesului

turistic. Pentru diversificarea activităţilor turistice posibile în localitate, se propune crearea

spaţiilor pentru paint-ball, a condiţiilor pentru ciclism şi călărie cu centre de închiriere pentru

biciclişti şi cai echipaţi pentru călărie, a practicării pescuitului sportiv şi chiar valorificarea apelor

termale prin construirea unui complex sportiv. O altă activitate generatoare de locuri de muncă şi

venituri pentru comunitatea rurală Dudeştii Noi ar constitui-o prelucrarea şi promovarea

alimentelor şi băuturilor locale tradiţionale şi a produselor ecologice. Spaţiul rural oferă avantaje

certe pentru amplasarea industriei de prelucrare a alimentelor care se referă la nivelul redus al

cheltuielilor de transport, a terenului construit, la forţa de muncă disponibilă şi ieftină.

Valorificarea acestor avantaje este estompată şi de calificarea redusă a forţei de muncă.

CAPITOLUL 4. FUNCŢIONALITATEA SISTEMULUI TERITORIAL

În anul 1968, când s-au restabilit componentele judeţelor şi comunelor şi s-au desfiinţat

localităţile mici, comuna Beşenova Nouă a fost arondată ca sat component al comunei Becicherecu

Mic (prin Legea 2/1968) sub numele de Dudeştii Noi. Comuna Becicherecu Mic a influenţat

pozitiv dezvoltarea satului Dudeştii Noi datorită rolului polarizator, de servire şi influenţare a

satelor din jur, cu funcţii agro-industriale. La 8 aprilie2004, localitatea Dudeştii Noi este ridicată

după 36 de ani, din nou, la rangul de comună.

Evaluarea funcţiilor asezărilor rurale trebuie să ţină seama de specificul mediului rural,

dinamismul şi perspectivele de dezvoltare. Ea are la bază stabilirea, prin calcule,a populaţiei

active, pe diferite ramuri de activitate.(V. Cucu,1995). Se are în vedere şi baza economică,

respectiv gradul şi modul de valorificare a fondului funciar şi efectivul de animale. V.Cucu, în anul - 89 -

1995, a stabilit patru categorii funcţionale de aşezări rurale în funcţie de structura socio-

profesională a populaţiei active, corelată cu valoarea producţiei, populaţiei şi volumul fluxurilor de

navetişti.

Unităţile administrativ teritoriale se împart în trei categorii de evaluare a dezvoltării economiei

la nivelul situaţiei din anii 1995-1997. Comuna Dudeştii Noi se încadreaza în categoria I, cu nivel

bun de dezvoltare economică alături de satele învecinate.

Structura comunei Dudeştii Noi este determinată de poziţia geografică, în Câmpia Timişului,

cu soluri fertile, funcţia dominantă din secolul trecut fiind cea agricolă, bazată pe cultura plantelor

şi creşterea animalelor, aparţinând subtipului cerealier şi de creştere a bovinelor şi ovinelor.Tot

mai mult s-a tins spre funcţii economice complexe, prin dezvoltarea industriei mici şi artizanale,

astfel încât majoritatea populaţiei active lucrează în sectorul terţiar (42%) şi secundar (40,1%).

Acest lucru nu reflectă funcţia localităţii deoarece o mare parte a populaţiei active practică

navetismul spre municipiul Timişoara. Însă, din fişa localităţii privind numărul de salariaţi ce

locuiesc în Dudeştii Noi şi lucrează pe raza comunei, reiese că în anul 2006 dintr-un total de 404

salariaţi, 50,2% lucrau în sectorul secundar, 44,5% în sectorul terţiar iar în agricultură 5,19%.

Acest ultim sector de activitate este ocupat şi de persoanele aflate în şomaj, casnici şi pensionari

care practică agricultura în exploataţii individuale. În concluzie, comuna Dudeştii Noi, are funcţie

mixtă, fiind o zonă de mică producţie şi servicii, cu o infrastructură şi economie locală dezvoltate,

cu o privatizare şi dotare tehnică bună.

4.4.1. SERVICIILE SOCIALE

Reţeaua şcolară din Dudeştii Noi se compune dintr-o şcoală generală cu două corpuri de

clădiri: unul destinat elevilor din clasele I-IV, cu 125 de elevi, reconstruit în anul 2000 prin fonduri

PHARE iar al doilea corp unde frecventează elevii din clasele V-VIII (132 de elevi), acesta din

urmă, începând să fie reabilitat în anul 2008.

Calitatea procesului de învăţământ instructiv-educativ este bună; elevii Şcolii din Dudeştii

Noi, cu toate că provin din mediul rural sunt admişi în licee bune şi foarte bune, şcoli profesionale

sau şcoli de artă şi meserii din Timişoara.

Analizând datele statistice, putem concluziona, că învăţământul din această localitate se

desfăşoară în condiţii foarte bune: grad redus de încărcare a spaţiilor de învăţământ, 14-18 elevi pe

sală de clasă, raport foarte bun în privinţa numărului de elevi pentru un cadru didactic. Una din

condiţiile importante pentru realizarea transferului de cunoştinţe şi pentru învăţare se consideră a fi

tocmai particularizarea actului educaţional, adaptarea lui la personalitatea elevilor, ceea ce nu este

- 90 -

posibil decât în cazul lucrului pe grupe mici. Sălile de clasă sunt în general corespunzatoare, iar

spaţiile sunt relativ suficiente. Şcoala a fost dotată cu mobilier nou, materiale didactice actuale,

aparatură modernă şi cabinet de informatică. Odată cu reabilitarea corpului de clădire în care

învaţă elevii claselor V-VIII, se prevede şi amenajarea laboratoarelor pentru fiecare disciplină.

Pe lângă şcoală, funcţionează o grădiniţă cu program normal şi prelungit cu un efectiv de 82 de

copii.

Actualmente, procesul de învăţământ este asigurat de 25 de cadre didactice dintre care: 13

profesori calificaţi, 6 institutori şi 6 educatoare.

Fig. 35. Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi

Asistenţa sanitară

Calitatea asistenţei sanitare este un factor de securitate individuală în mediul rural, însă,

dispensarul de circumscripţie teritorială îndeplineşte doar funcţia de punct de supraveghere locală

a stării de sănătate şi de centru de transfer al bolnavilor spre unităţile spitaliceşti din mediul urban.

Din acest punct de vedere, există un Dispensar medical uman, situat în centrul comunei ,unde îşi - 91 -

desfăşoară activitatea un medic şi două asistente medicale; pe lângă acesta, există un cabinet

stomatologic şi un cabinet medical particular. Medicaţia bolnavilor este asigurată de două farmacii:

Lumifarm respectiv S.C. Naturalex SRL.Toate aceste instituţii cu profil medical oferă locuitorilor

cele mai bune servicii, fiind utile în special persoanelor în vârstă, întrucât îi scuteşte să se

deplaseze în Timişoara, beneficiind local de asistenţa atât de necesară acestora.

Serviciile publice

Apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, respectarea ordinii şi liniştei

publice este asigurată de Poliţie, cu sediul în Dudeştii Noi.

Populaţia comunei beneficiază de o gamă completă de servicii publice, în localitate funcţionând

sediile administrative ale Primăriei şi Consiliului Local. În 1873 este atestată prima Primărie fiind

aleasă prima administraţie locală. Dacă în perioada anilor 1968-2004 localitatea Dudeştii Noi a

făcut parte ca sat din comuna Becicherecu Mic, după 36 de ani, a fost ridicată la rangul de comună,

fiind aleasă noua administraţie locală; din anul 2004, în fruntea comunei a fost ales ca primar Alin

Adrian Nica care ocupă şi în prezent această funcţie. În cadrul Primăriei funcţionează mai multe

servicii publice: de salubritate, de alimentare cu apă, de pază comunală şi cel voluntar pentru

situaţii de urgenţă. De asemenea, în această instituţie funcţionează o serie de compartimente care

alcătuiesc organigrama Primăriei.

Administraţia locală are în vedere între obiectivele sale prioritare, îmbunătăţirea raportului

cetăţean-administraţie. De asemenea, a investit sume considerabile pentru întreţinerea şi dotarea

instituţiilor publice din localitate, pentru înfrumuseţarea comunei prin amenajarea de spaţii verzi şi

plantări de puieţi de stejari care vor forma în viitor o pădurice. În prezent, se derulează proiecte,

programe şi investiţii în diferite stadii de lucru.

- 92 -

Fig.36. Primăria Dudeştii Noi

Poşta. În 1753 a fost înfiinţat în localitate un post de schimbare a căilor poştalionului. Aici se

aduna populaţia din împrejurimi pentru a lua poştalionul. În 1872 se înfiinţează poşta în localitate

în care funcţiona telegraful iar mai târziu o staţie telefonică. În prezent, localitatea este deservită de

un oficiu poştal care distribuie zilnic corespondenţa şi ziarele cetăţenilor. Latura poştală a devenit

incapabilă să acopere necesităţile de transfer rapid, de aceea, se preconizează dezvoltarea poştei

electronice.

- 93 -

PARTEA V. ANALIZA DIAGNOSTICĂ ŞI PROGNOSTICĂ A SISTEMULUI

TERITORIAL

CAPITOLUL I. ANALIZA SWOT A COMUNEI DUDEŞTII NOI

Această analiză are avantajul că studiază concomitant caracteristicile interne ale comunei

analizând şi influenţele externe.

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Poziţia geografică

-Aşezarea geografică aproape de municipiul

Timişoara, pol economic important al regiunii.

- Este situată la 2 km de DN6.

- Apropierea de satele învecinate : Becicherecul Mic,

Satchinez, Sânandrei ,Hodoni.

-Apropierea de sursele de poluare.

Mediul fizico-geografic

-Relief de câmpie; -Climă temperat- moderată;

-Există resurse naturale pentru creşterea animalelor;

-Soluri fertile pentru cultivarea plantelor.

-Inundarea terenurilor din zonele joase;

-Ceaţa frecventă ;-Existenţa

daunătorilor (rozătoare).

-Grad scăzut de poluare al mediului.

-Fenomene meteorologice

negative: grindina brume timpurii secete

frecvente;-Posibilitatea crescută a riscului inundaţiilor şi cutremurelor.

Populaţie şi aşezări

-Creşterea numărului de locuitori;

-Configuraţia satului adunat; -Existenţa terenurilor necesare extinderii

teritoriale a comunei cu populaţia venită din

Timişoara.

-Existenţa multor cazuri cu probleme

sociale; -Spor natural mic;

-Existenţa fenomenului de îmbătrânire a

populaţiei; -Emigraţii;

-Populaţia aflată în şomaj.

-Apariţia unor programe venite în

sprijinirea populaţiei cu

probleme sociale;-Programe pentru

dezvoltarea învăţământului

rural;-Migraţia oraş-sat.

-Lipsa programelor de asistenţă sanitară şi

socială;-Migrarea forţei de

muncă spre Timişoara (navetismul).

Dezvoltarea economică

-Modernizarea căilor de comunicaţie;

-Existenţa reţelei de apă potabilă;

-Existenţa reţelei de iluminat public;

-Existenţa în comună a unui număr mare de specialişti în

agricultură;-Creşterea numărului de

ovine ;-Cultivarea legumelor în sistem intensiv în sere şi

solarii;-Deschidere din punct de vedere al APL în vederea atragerii investitorilor în

zonă.

-Resurse naturale puţine;

-Locuri de muncă insuficiente faţă de

forţa de muncă disponibilă în

comună;-Lipsa unui sistem

de colectare selectivă a deşeurilor menajere;

-Inexistenţa reţelei de alimentare cu

gaz;-Lipsa unui centru

de colectare a produselor.

-Fonduri cu finanţare externă;-Apariţia de noi

investitori în zonă; -Promovarea de noi

programe guvernamentale pentru susţinerea

comunităţii rurale;

-Apropierea de Rezervaţia Satchinez.

-Lipsa unei Asociaţii non-profit care să

atragă fonduri pentru comunitatea locală;

-Scăderea efectivului de animale ;-Cultivarea

necorespunzatoare a suprafeţelor arabile;

-Importuri de produse agroalimentare.

- 94 -

CAPITOLUL II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI

Obiectivele de dezvoltare a comunei Dudeştii Noi în scopul ridicării calităţii vieţii şi asigurării

prosperităţii locuitorilor săi sunt următoarele:

1.Mediu economic competitiv, infrastructură modernă şi mediu înconjurător curat; acest lucru

are în vedere dezvoltarea sectorului economic la nivel local prin investiţii în infrastructură şi

mediu, pentru atragerea de noi investitori în zonă, cu scopul sporirii copetitivităţii economiei pe

plan local şi crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală. Modernizarea şi extinderea

infrastructurii locale are în vedere:

- extinderea reţelelor de drumuri prin realizarea unei pseudocenturi a Timişoarei prin Dudeştii Noi

care va fi utilă pentru ocolirea oraşului pe tronsonul Dudeştii Noi- Sânandrei şi Becicherecu Mic

pe drumul comunal 45;

-reabilitarea Centrului Civic al comunei;

- extinderea reţelei de apă a sistemului de canalizare şi realizarea unei staţii de epurare; în acest

sens, în acest an s-a semnat un contract între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

( APDRP), Centrul Regional Timişoara şi Primăria Dudeştii Noi în vederea extinderii cu 9,6 km a

reţelei de alimentare cu apă şi realizării unei reţele de canalizare menajeră pe o lungime de 13,1

km şi a unei staţii de epurare mecano- biologică pentru tratarea apelor uzate şi tratarea nămolurilor;

- realizarea reţelei de alimentare cu gaze;

- lucrări de modernizare a iluminatului public;

- producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor solare.

2.Sectorul agricol productiv şi diversificat.

Obiectivul general constă în dezvoltarea unei agriculturi la nivel european prin încurajarea

creării unor structuri asociative ale producătorilor agricoli în sectorul vegetal prin încurajarea

creării unor structuri asociative şi sprijinirea celor deja existente, în scopul sporirii veniturilor

obţinute din producţia agricolă de către producătorii agricoli locali. Se prevede crearea unui cadru

propice în vederea creşterii numărului producătorilor agricoli prin: înfiinţarea unui Dispensar

veterinar; înfiinţarea unui centru de însămânţare artificială; înfiinţarea centrelor de colectare a

produselor agricole; modernizarea serelor de pe raza comunei; sprijin în vederea dezvoltării

turismului rural de nişă prin valorificarea caracteristicilor locale.

3. Administraţie publică eficientă.

- 95 -

Obiectivul major constă în eficientizarea activităţilor instituţiilor publice locale prin formarea

profesională continuă a personalului, dezvoltarea relaţiilor interregionale şi internaţionale şi

dotarea cu logistica necesară bunei funcţionări a acestora.

4. Învţăamânt local competitiv în vederea sporirii gradului de şcolarizare a elevilor din comună.

5. Servicii sociale şi de sănătate moderne: acestea trebuie dezvoltate pentru a răspunde nevoilor

tuturor locuitorilor, precum şi întărirea capacităţii structurilor administrative locale de a crea

parteneriate în vederea iniţierii şi derulării de iniţiative în domeniul serviciilor sociale de sănătate.

6. Mediu cultural- sportiv diversificat.

În acest sens, administraţia locală doreşte să creeze un climat favorabil în vederea diversificării

şi modernizării ofertei culturale şi sportive a comunei prin valorificarea caracterului multietnic al

comunităţii şi implicarea tinerilor în viaţa cultural-sportivă a localităţii Dudeştii Noi.

PARTEA VI VALORIFICAREA CUNOAŞTERII ORIZONTULUI LOCAL

PRIN REDACTAREA UNEI DISCIPLINE OPŢIONALE

Întregul material realizat pe teren ca şi cel informativ stau la baza întocmirii lucrării finale.

Pe baza cunoştinţelor, a capacităţilor şi deprinderilor intelectuale sau practice dobândite în

activităţile desfăşurate la clasă sau în orizontul local, există premisa obiectivă ca elevii să poată

realiza o lucrare mai amplă, de sinteză asupra ansmblului de probleme geografice din orizontul

local, sub forma unui studiu geografic al regiunii.

Redactarea acestei lucrări ample se face în timp mai îndelungat prin acumularea de către elevi

a unei experienţe bogate, după mai mulţi ani de acţiuni de cercetare a orizontului local, perioadă în

care, pe etape, se vor întocmi unele referate care vor aborda o tematică ce include elementele

orizontului local.

În clasele VI-VIII programele şcolare nu fac referire la orizontul local, deşi la acest nivel ar

exista cele mai multe posibilităţi de dezvoltare a unor activităţi de cercetare a orizontului local. Am

socotit necesară construirea unui opţional destinat orizontului local, care să faciliteze atât învăţarea

acestuia, cât şi cercetarea, pe parcursul unui an şcolar, a elementelor de bază referitoare la acest

orizont.

Formele organizatorice ar fi:

a)dezvoltarea activităţilor de studiere a geografiei pe baza observaţiei directe a orizontului local;

b) realizarea unor portofolii tematice care să acopere varietatea orizontului local;- 96 -

c) iniţierea unor cercetări cu elevii în cadrul cercurilor ştiinţifice, prin care elevii să prezinte

anumite rezultate, studii, proiecte, referitoare la o tematică care include şi elemente ale orizontului

local.

CAPITOLUL I POZIŢIA CURRICUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII (C.D.Ş.)

ÎN CONTEXTUL REFORMEI CURRICULARE

Aceasta este reglementată începând din anul 1995, odată cu apariţia Legii Învăţământului

nr.84/1995. În conformitate cu prevederile articolului 127, alineatul 2, disciplinele opţionale

constituie o categorie distinctă în cadrul Schemei disciplinelor şcolare, alături de cele obligatorii.

Atenţia acordată disciplinelor opţionale este motivată prin însuşi caracterul reformei

învăţământului pre-universitar din România. Regimul disciplinelor opţionale este reglementat

practic prin noul Plan calendaristic (în conformitate cu O.M.E.N. nr. 3207 din 03.02.1999 şi

O.M.E.N. nr 3449 din 15.03.1999)

În mod concret, introducerea opţionalelor este impusă de necesitatea atingerii următoarelor

obiective ale reformei învăţământului românesc :

-Configurarea şi parcurgerea reală a profilului şi specializării urmate de elevi ;

-Descongestionarea şi caracterul flexibil al programelor şcolare ;

-Stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare ;

-Accentuarea caracterului practic- aplicativ al programelor şi manualelor şcolare ;

-Orientarea culturii generale spre domenii de activitate precise şi concrete ;

-Socializarea precoce a elevilor şi creşterea eficienţei acţiunilor individuale inserate în structurile

socio-profesionale ;

-Conturarea unei,,culturi generale‘’în consonanţă cu tendinţele începutului de mileniu, prin

evitarea caracterului enciclopedist-renascentist ;

-Diversificarea parcursurilor de învăţare pentru elevi ;

-Adaptarea curriculum-ului la condiţii locale şi regionale, în armonie cu resursele umane şi

materiale ale şcolii ;

-Asigurarea raporturilor încrucişate între diferite discipline şi arii curriculare, favorizând

interdisciplinaritatea şi complementaritatea diferitelor conţinuturi şcolare.

Conţinutul C.D.Ş. este elaborat în concordanţă cu prevederile curriculum-ului naţional.

Structura şi conţinuturile opţionalelor pot avea următoarele direcţii şi baze de dezvoltare :

-Discipline din trunchiul comun al altor specializări ;- 97 -

-Derivarea dintr-o disciplină studiată ;

-Teme sau capitole ale unei discipline( care nu se regăsesc similar în programe de trunchi comun) ;

-Discipline din aceeaşi familie a unei arii curriculare, dar care nu se regăsesc în arie ;

-Discipline/cursuri/teme inter-arie-integratoare pentru mai multe discipline din aceeaşi arie

curriculară sau din mai multe arii curriculare, cu accent pe obiectivele ariei principale - în context.

Aceste categorii (teme/cursuri/discipline) sunt cuprinse generic sub titulatura de curriculum la

decizia şcolii(în sens restrâns).

CAPITOLUL II PROIECT DE OPŢIONAL PENTRU ANUL ŞCOLAR

2009-2010

Denumirea opţionalului: „Oameni şi locuri”

Aria curriculară: Om şi societate

Tipul de opţional: opţional la nivel de disciplină

Disciplina: Geografia populaţiei

Durata: 1 an ( 1 oră pe săptămână)

Modul de desfăşurare: pe clase (clasa a VII-a A)

Unitatea şcolară : Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud. Timiş

Profesor: Danciu Camelia

6.2.1 ARGUMENT

Curriculum-ul opţional „Oameni şi locuri” se adresează elevilor din învăţământul

preuniversitar din clasa a VII- a, elevii fiind dornici să cunoască, alături de informaţiile din

programa oficială, cât mai multe date despre geografia locală şi a orizontului apropiat a localităţii.

Opţionalul îşi propune familiarizarea elevilor cu aspectele de geografice din orizontul apropiat,

precum şi dezvoltarea de capacităţi, deprinderi, de a cerceta şi întocmi referate, mini-lucrări

ştiinţifice, toate cu scopul de a cunoaşte cât mai bine localitatea natală.

Opţionalul are în vedere actualizarea evoluţiei fenomenelor naturale, apoi problematica

actuală a vieţii sociale şi economice, toate privite într-o strânsă legătură. El explică şi exemplifică

în orizontul local, concepte de geografie fizică şi regională, de geografie umană şi economică,

urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om şi societate”.

- 98 -

Programa cuprinde: competenţe generale şi specifice, valori şi atitudini, cu exemple de

activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de

evaluare, precum şi o bibliografie orientativă.

Noţiuni de orizont apropiat şi orizont local

Ca disciplină de învăţământ, geografia are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.

Disponibilităţile ştiinţifice ale geografiei îi amplifică valenţele în plan didactic, exprimate prin

dimensiuni educaţionale variate. Învăţământul modern nu se limitează la cunoaştere şi asimilare de

cunostinţe, ci se bazează pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinii şi comportamentului,

promovarea personalităţii elevului.

O convingere ce o putem forma la elevi, este aceea că lumea, în ansamblul ei şi realitatea

înconjurătoare sunt cognoscibile. Foarte multe exemple, ce se regăsesc într-un număr mare de

lecţii demonstrează că natura şi oamenii se află într-o continuă transformare, datorită dinamicii şi

autodezvoltării proprii într-un proces permanent. Geografia cuprinde în sfera ei de cercetare

procese şi fenomene care se desfăşoară pe un spaţiu deosebit de larg. Concomitent cu activitatea

din cadrul cabinetului de geografie are loc studierea mediului geografic din orizontul local

apropiat, cu o profundă valoare didactică, ştiinţifică, aplicativă şi educativă asupra elevilor.

Interesul cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei a reprezentat întotdeauna un

punct de plecare în proiectarea învăţării acestei discipline.

Predarea geografiei în scoală începe cu geografia locului natal care ajută, pe baza unor

observaţii directe, formarea la elevi a unor noţiuni elementare pentru studierea geografiei în clasele

următoare. La clasa aV-a, programa revizuită se axează mult pe raportarea elementelor geografice

la situaţia concretă a orizontului local. Posibilităţi de corelare a geografiei cu orizontul local există

în clasa a VIII-a, Geografia României presupunând şi o astfel de abordare. Aplicaţiie practice şi

cele de învăţare au la bază exerciţiile şi problemele din orizontul local.

Mândruţ O. (1996) consideră că orizontul local este alcătuit dintr-o sumă de factori fizici şi

biologici care asigură existenţa omului, precum şi o înmănunchere de condiţii sociale care

maschează un mod de viaţă şi un ansamblu de activităţi umane. Deşi este vorba de un mediu

înconjurător, există o anumită extensiune spaţială sugerată de folosirea termenilor: imediat-

apropiat-local.

Orizontul imediat este situat în imediata apropiere a elevului şi constituie o imagine familiară

zilnică: locul în care îşi desfăşoară activitatea (şcoala, sala de clasă, locuinţa). Obiectele care

compun acest orizont, pot fi percepute direct vizual sau pot fi atinse.

- 99 -

Orizontul apropiat reprezintă spatiul situat în jurul orizontului imediat şi care este parcurs

zilnic. El cuprinde locuinţa, spaţiul în care se desfăşoară activitatea, drumul de acasă la locul de

activitate, dar şi locurile prin care se trece pentru a parcurge acest drum. În cazul comunei Dudeştii

Noi, orizontul apropiat este reprezentat de toată localitatea.

Orizontul local are o extensiune mai mare, reprezentând spaţiul situat în jurul localităţii natale

care corespunde unei asocieri de unităţi geografice, cuprinzând trei componente majore:-

componente fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic, solul, aerul, apa;

-componente biotice: vegetaţia şi fauna;

-componente sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local.

Geografia orizontului local studiază populaţia ca o prezenţă importantă a peisajului geografic şi a

mediului înconjurător. Componentele antropice cuprind: populaţia, aşezările omeneşti şi

activităţile economice. În cadrul orizontului local au fost studiate: numărul de locuitori, evoluţia

numerică a populaţiei, sporul natural şi evoluţia lui, structura populaţiei, structura profesională, pe

grupe de vârstă etc., repartiţia teritorială a locuitorilor, aspecte legate de geografia socială şi

culturală a comunităţii locale din Dudeştii Noi, precum şi elemente complementare, cum ar fi:

structura lingvistică a populaţiei, structura etnică, religiile predominante, etc. Studiul geografic al

aşezărilor omeneşti din orizontul local şi apropiat a urmărit numărul de locuitori, evoluţia acestui

număr, atestarea documentară, sistemul de aşezări, perspective economice şi demografice.

Activităţile economice au fost tratate după un algoritm care cuprinde: caracteristicile fondului

funciar, principalele culturi agricole, creşterea animalelor, societăţi comerciale principale, activităţi

de transport.

Necesitatea cunoaşterii orizontului local

Una din deziratele majore ale modernizării procesului de învăţământ îl constituie creşterea

activităţilor directe menite să dezvolte spiritul de investigaţie ştiinţifică la elevi, sporirea

elementelor formative şi euristice ale însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor practice. Interesul

cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei a reprezentat un punct de plecare în

proiectarea acestei discipline. Aplicaţiile practice şi cele de învăţare care au la bază exerciţiile şi

problemele reprezintă o componentă mai bine exprimată în noile programe.

Predarea geografiei în şcoală începe în clasa a IV-a cu geografia locului natal, observaţiile

directe din natură, dar mai ales din orizontul local acest lucru constiutuind baza de plecare pentru

predarea geografiei în şcoala generală.

- 100 -

Unele noţiuni se formează mai uşor, în timp ce altele solicită un efort mai mare de gândire.

Aşa de exemplu, ideea de spaţiu, precum şi cea de repartiţie teritorială a fenomenelor se formează

mai eficient prin efectuarea la orele de curs şi în afara acestora a aplicaţiilor practice pe teren, prin

parcurgerea unor distanţe şi compararea datelor obţinute prin observaţii sau măsurători, analizând

cauzele fenomenelor.

Cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu elevii contribuie la creşterea calităţii

cunoştinţelor, a operativităţii acestora. Elevii dobândesc capacităţi sporite de a folosi cunoştinţe în

situaţii noi, de a stabili relaţii cauzale, de a face cercetări între cunoştinţe, însuşindu-şi totodată un

vocabular geografic nemijlocit legat de realitatea înconjurătoare.

În cadrul activităţii de studiere a orizontului local se îmbină învăţarea propriu-zisă cu

cercetarea mediului înconjurător. Acest lucru are o importanţă deosebită pentru atragerea elevilor

spre cunoaşterea şi protecţia mediului, pentru a-i face pe elevi să îndrăgească geografia, ca obiect

de învăţământ şi ştiinţă.

În învăţarea geografiei, cunoaşterea orizontului local stimulează abordarea unor probleme

referitoare la orizontul local, prin punerea într-o lumină nouă a comunităţii în care se află situată

unitatea de învăţământ; deasemenea, evidenţiază elemente de specificitate pe care le poate aduce

geografia ca disciplină şcolară în cercetarea complexă a orizontului local, din perspectiva

raportului dintre comunitate şi teritoriul ei de viaţă.

Prin desfăşurarea unor activităţi de investigaţie minimală a orizontului local, elevul devine un

participant activ la propria sa formare şi la înţelegerea rolului pe care îl are în cadrul comunităţii

locale; activitatea de cercetare a orizontului local trebuie să dezvolte la elevi şi o puternică

componentă atitudinală şi participativă, prin angrenarea acestora în activităţi de cercetare, diagnoză

şi chiar în componente ale actului decizional, având astfel o componentă ştiinţifică, civică şi

socială.

Orizontul local oferă o metodologie minimală de cercetare geografică şi de prezentare a

rezultatelor propriilor investigaţii, oferă un câmp larg de sugestii asupra modului de abordare a

cercetării geografice a orizontului local, astfel că acesta poate deveni o preocupare nu numai a

profesorilor, ci şi a elevilor. Prin exemplele întâlnite, măreşte atractivitatea învăţării geografiei,

oferind o tematică de cercetare suficient de largă şi cuprinzătoare pentru a susţine interesul de

investigaţie al elevilor.

Totodată, învăţarea geografică devine mai directă, profund formativă, în acest fel ea contribuind

la ridicarea nivelului procesului de învăţământ.

- 101 -

Valoarea formativă a cunoaşterii orizontului local

Noţiunile sunt forme abstracte ale gândirii cu ajutorul cărora elevii ajung să cunoască

caracterele generale ale obiectelor şi fenomenelor geografice din natură şi societate. Constituirea

noţinilor este în strânsă legătură cu formarea reprezentărilor. Datorită folosirii pe scară largă a

mijloacelor de învăţământ intuitive (planşe, grafice, hărţi, schiţe de hărţi, fotografii, casete video,

diapozitive, CD etc.) şi a observării în natură, elevii dobândesc reprezentări concrete pe baza

cărora se pot forma noţiuni geografice care cuprind însuşirile şi proprietăţile esenţiale ale

obiectelor şi fenomenelor geografice.(Dulamă,M., 2000).

Prin exerciţii diverse de citire şi interpretare a unor imagini, planuri, hărţi topografice şi

tematice, adecvate fiecărui capitol, prin efectuarea observaţiilor asupra fenomnelor direct

sesizabile în starea lor naturală, elevii sunt antrenaţi într-o muncă independentă şi conştientă, care

determină însuşirea logică şi într-un volum adecvat a cunoştinţelor, în mod corect, sistematic şi

temeinic.

Explicarea fenomenelor, obiectelor şi proceselor geografice în starea lor naturală, în mediul

înconjurător, unde elevul vine direct în contact cu realitatea este urmată de activitatea de

investigare în orizontul local: reprezentarea cartografică, semne convenţionale, scară de proporţie,

hărţi tematice, curbe de nivel (la capitolul: Cartografie); scoarţă terestră, minerale, roci, agenţi

externi, agenţi interni, eroziune, altitudine etc.(la capitolul: Litosfera); bazin hidrografic,

confluenţă, afluenţi, râu, ,izvor, debit, strat freatic, poluare etc. (la capitolul: Hidrosfera);

termometru, pluviometru, giruetă, precipitaţii atmosferice, condensare, vaporare, climă, vreme,

rouă, brumă, ceaţă etc. (la capitolul:Atmosfera); asociaţie vegetală, defrişare, rezervaţie naturală,

protecţia mediului înconjurător (la capitolul: Biosfera); oicumenă, natalitate, mortalitate, spor

natural, emigrare, imigrare, vatră, moşie, populaţie, sate risipite, sate răsfirate, sate adunate,

aglomeraţie urbană, etc.(la capitolul: Populaţie şi aşezări omeneşti).

Foarte multe dintre aceste noţiuni noi îşi găsesc în realitatea din orizontul local, un suport

nemijlocit şi astfel un important sprijin în însuşirea lor activă şi temeinică.

Pentru cunoaşterea ştiinţifică este necesr descoperirea cauzelor care stau la baza diiferitelor

obiecte sau fenomene, legăturile de interdependenţă dintre ele. Se are în vedere astfel depăşirea

treptei reprezentărilor şi ajungerea la treapta logică a cunoaşterii (ultima etapă în formarea de

noţiuni).

Analiza obiectelor şi fenomenelor scoate în evidenţă ceea ce este esenţial şi comun

grupurilor de obiecte sau fenomene, trăsături care vor fi reunite prin sinteză. Abstractizarea are ca

- 102 -

specific operaţia de dezvăluire a însuşirilor esenţiale care pot fi generalizate (extinse asupra

întregului grup de obiecte sau fenomene ).

Formarea noţiunilor presupune lucrul cu elevii în cadrul uneia sau multor lecţii special

destinate acestui scop, cât şi pe parcursul tuturor anilor de învăţământ, perioadă în care noţiunile se

îmbogăţesc, îşi lărgesc sfera pe un plan mai larg. Conţinutul noţiunilor geografice trebuie stabilit în

legătură cu particularităţile de vârstă a elevilor, cu nivelul pregătirii lor geografice.

Asimilarea noţiunilor se face pe trei căi: teoretică, practică şi îmbinarea teoriei cu practica.

O cerinţă metodico-didactică importantă în formarea noţiunilor o constituie aceea că profesorul

trebuie să facă apel la fiecare capitol, temă şi lecţie la cunoştinţele de la celelalte obiecte (biologie,

istorie, etc.), la cunoştinţele empirice ale elevilor, precum şi la ansamblul de influenţe multimedia

(televiziune, presă, radio).

O atenţie sporită se acordă accesibilizării noţiunilor şi fenomenelor geografice prin

prezentarea acestora într-o formă adecvată, corespunzătoare nivelului de vârstă şi pregătire a

elevilor.

În vederea unei însuşiri temeinice a noţiunilor concrete, profesorul trebuie să facă în mod

obligatoriu recapitulări curente periodice (după un capitol mai mare) şi finale, urmărindu-se

închegarea sistemului de noţiuni şi formarea unei gândiri geografice la elevi. Important este a se

urmări exactitatea şi frecvenţa folosirii în răspunsurile orale şi lucrările scrise ale elevilor, a

noţiunilor recent transmise, precum şi utilizarea lor de câte ori este nevoie.

6.2.2. OBIECTIVE GENERALE ALE PREDĂRII GEOGRAFIEI ORIZONTULUI

LOCAL

Importantă este o educaţie geografică al cărui scop este,, de a proceda în aşa fel încât

oamenii să se simtă bine în limitele spaţiului său, în mijlocul peisajelor înconjurătoare, dar şi în

regiunile şi peisajele altor civilizaţii".(Stoica, M.,1995, pag.37)

Exemple de obiective întâlnite în lucrarea,, Dudestii Noi-Studiu geografic complex”:

a)culegerea informaţiilor

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

-să pregătescă o anchetă de teren: să stabilească obiectivul anchetei, să stabilească procedura,

să alcătuiască un chestionar, să conceapă un plan, să-l evalueze, să conducă ancheta, să o pună

în aplicare, să-i controleze desfăşurarea, să fixeze mijloacele, să evalueze informaţiile obţinute.

-să identifice hărţile necesre unei activităţi;

- 103 -

-să repereze un grafic, o fotografie dintr-o colecţie de documente;

-să repereze o lucrare într-o bibliotecă,într-un centru de documentare al unei mediatici;

-să scoată pe fişe informaţiile utile unei probleme;

-să extragă indiciile, datele, indicatorii evaluaţi într-o publicaţie;

-să selecţioneze noutăţile din presa scrisă adecvate unei probleme;

-să utilizeze dicţionarele, atlasele, anuarele,precum şi manualele şcolare etc.;

b)analiza unei probleme

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

Organizarea datelor

-să elaboreze un proiect de lucru

-să identifice relaţiile;

-să trieze informaţiile furnizate de o anchetă;

-să ia notiţe;

-să clasifice informaţiile culese pe categorii;

-să redacteze o schemă bine structurată;

Evaluarea datelor

-să distingă dacă informaţia este referitoare la activitate;

-să selecţioneze sursele de informare stabilind criterii;

-să enunţe concluziile provizorii;

-să compare faptele;

-să distingă gradul de precizie al unei informaţii;

-să verifice validitatea unei informaţii;

-să verifice sursele de informare;

-să verifice rezultatele unei observaţii sau experiment: grad de validitate, eroare etc.

Prelucrea datelor

-să raporteze , să combine, să evalueze datele adunate;

-să ia notiţe observând;

-să compare modurile de reprezentare a documentelor;

-să sublinieze o informaţie precisă;

-să identifice într-un material scris evoluţia unui proces;

-să reţină vocabularul geografic;

Comunicarea datelor

- 104 -

-să redacteze o expunere;

-să grupeze, să evalueze, să organizeze informaţia în jurul unui proiect definit;

-să facă referire la documentele citate;

-să indice sursele de informare;

-să elaboreze un raport de anchetă;

-să formuleze o concluzie personală după lectura unui text;

-să compare comentariul unei informaţii cu al său;

-să construiască un grafic, o hartă;

-să clasifice faptele;

-să deseneze planul unui teritoriu;

-să construiască o schemă etc.

c)Punerea în relaţie

Analiza unei fotografii

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

-să selecţioneze fotografii în scopul urmărit;

-să distingă tipurile de fotografii;

-să identifice componentele;

-să compare mai multe fotografii;

-să stabilească legături între fotografii, hărţi, texte;

-să descrie structura unei fotografii.

Analiza unor grafice

-să identifice semnele convenţionale folosite;

-să descrie structura unui grafic;

-să identifice figurile de mişcare;

-să denumească titlul unui grafic;

-să identifice datele cu care a fost construit graficul;

-să identifice relaţiile exprimate în grafic;

-să construiască un grafic, utilizând variabile vizuale (formă, orientare, culoare, valoare,

mărime);

-să utilizeze un vocabular geografic;

-să încadreze o informaţie grafică;

-să compare mai multe grafice;

- 105 -

-să stabilească legături între grafice, fotografii, hărţi;

-să raporteze o serie statistică;

-să ordoneze graficele;

-să identifice graficele;

-să utilizeze un tabel cu dublă intrare.

Analiza unei hărţi

-să utilizeze coordonatele geografice;

-să utilizeze termenii de localizare, direcţie;

-să realizeze o hartă folosind variabile vizuale(formă, mărime, etc.);

-să localizeze un punct pe o hartă;

-să identifice semnele convenţionale;

-să folosească o hartă pentru a localiza un punct, etc.

Obiectivele importante întâlnite în lecţiile de geografie pot fi grupate în trei categorii:

culegerea de informaţii, analiza datelor şi stabilirea legăturilor. Una din sarcinile majore ale

profesorului de geografie este de a formula obiectivele operaţionale, ceea ce implică o foarte

clară definire a rezultatelor aşteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil: Ce

capacitate trebuie urmărită? În ce împrejurări poate fi atinsă? Care sunt criteriile de

acceptabilitate a performanţei?

OBIECTIVE CADRU

- Situarea corectă în spaţiu şi timp;

-Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local;

-Observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local;

- Descrierea corectă a realităţii înconjurătoare;

- Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul

geografiei locale;

-Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător;

-Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local;

- Formarea unui comportament constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE CADRU

- Situarea corectă în spaţiu şi timp;

-Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local;

- 106 -

-Observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local;

- Descrierea corectă a realităţii înconjurătoare;

- Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul

geografiei locale;

-Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător;

-Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local;

- Formarea unui comportament constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului.

1.Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local .Situarea corectă în spaţiu şi timp;

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

La finalul anului şcolar, elevii vor fi

capabili:

Pe parcursul anului şcolar se recomandă

următoarele activităţi:

1.1. să recunoască principalele forme de

relief din orizontul apropiat;

- exerciţii de recunoaştere în natură;

- colecţionarea de imagini, schiţe cu

formele de relief observate;

1.2. să localizeze elementele din spaţiul

geografic local;

- localizări, recunoaşteri folosind harta

localităţi şi a judeţului Timiş;

1.3. să recunoască, să citească şi să

interpreteze semnele convenţionale prin

care sunt simbolizate pe harta localităţii

condiţiile naturale;

- exerciţii de reducere la scară, folosind

simbolurile proprii localităţilor, apelor,

formelor de relief;

- elaborarea unui plan al zonei;

1.4. să se orienteze în teren; - exerciţii de orientare în teren după

repere naturale sau folosind busola;

1.5. să reprezinte în plan elemente ale

mediului înconjurător.

- modelarea principalelor forme de relief,

răspândirii vegetaţiei, etc.

2. Observarea şi descrierea elementelor mediului geografic local; sesizarea relaţiilor dintre

elementele componente ale mediului.

- 107 -

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

2.1. să observe dirijat elementele

mediului geografic local;

- observaţii în natură;

- completarea unor fişe de observaţii;

2.2. să folosească proceduri de

înregistrare a elementelor din orizontul

local;

- exerciţii pe harta fizică a judetului

Timis, de poziţionare a principalelor

forme de relief existente in comuna

Dudestii Noi;

2.3. să identifice şi să descrie corect

elemente din spaţiul geografic local în

complexitatea lor;

- selectări şi clasificări de date din

calendarul naturii;

- expuneri pe baza unor grafice, ilustraţii,

diagrame a evoluţiei cantităţii de

precipitaţii, vînturilor, regimului termic

al aerului, etc. în orizonul local;

2.4. să identifice limite şi altitudini

minime sau maxime din spaţiul geografic

local.

- expuneri şi eseuri pe baza unui plan;

- expoziţii de desene, schiţe, fotomontaje

cu tematică geografică locală;

- întocmirea unor proiecte de îngrijire a

mediului înconjurător apropiat

3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în

planul geografiei locale.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

3.1. să construiască enunţuri simple

despre fenomene şi procese geografice

observate;

- exerciţii de redactare după un plan de

idei simplu;

- formulări de întrebări şi răspunsuri pe

baza unui fapt studiat;

3.2. să realizeze corelaţii între unităţile

de relief şi evoluţia ambientului local;

- comentarea unor fenomene şi procese

geografice observate;

3.3. să folosească elemente de limbaj

specific ştiinţelor geografice în expuneri,

- analizarea unor materiale documentare

şi cartografice care descriu orizontul

- 108 -

citirea şi interpretarea hărţilor; local;

3.4. să sesizeze şi să aplice unele legături

vizibile între realităţile lumii

înconjurătoare.

- dezbateri pe grupe de elevi;

- formulări de întrebări şi răspunsuri în

cadrul unor concursuri geografice.

4. Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu

înconjurător.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

4.1. să deducă evoluţia plantelor şi

animalelor din ecosistemul local;

- întocmirea unui proiect de protecţie a

mediului geografic local;

4.2. Să evidenţieze repartiţia vegetaţiei şi

a faunei în funcţie de climă şi relief, în

strânsă corelaţie cu impactul produs de

activitatea umană din localitatea

Dudestii Noi;

- acţiuni de curăţare, depoluare a unor

teritorii din orizontul apropiat;

- efectuarea unor experienţe simple care

evidenţiază calitatea apelor, aerului,

solului din mediul geografic local;

4.3. să exemplifice spaţii nepoluante; - activităţi de valorificare a unor

materiale refolosibile;

4.4. să arate care sunt activităţile umane

care conduc la ridicarea gradului de

poluare a comunei Dudestii Noi;

- plantarea de arbuşti, flori;

- realizarea de albume fotografice, care

să ilustreze starea ambientală locală;

4.5. să compare pe baza unor experienţe

care sunt principalele caracteristici ale

apelor şi aerului din ambientul local;

- redactarea unor texte, eseuri în care să

precizeze efectele pozitive şi negative ale

acţiunii omului asupra mediului;

4.6. să adopte o atitudine civică de

ocrotire faţă de mediul înconjurător şi să

propună măsuri de ameliorare.

- participare la activităţi de depoluare, la

sesiuni de comunicări ale elevilor pe

problematica mediului şi a orizontului

- 109 -

local.

6.2.3. CONŢINUTURI, PROIECTAREA ANUALĂ ŞI PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CONŢINUTURI

Introducere în studiul opţionalului.....................................................……………. 1 oră

Capitolul I -Cadrul natural al comunei Dudeştii Noi 7 ore

I.1. Aşezarea geografică-factor determinant al locuirii timpurii………………… 1 oră

I.2. Geologia (Evoluţia paleogeografică, litologia, resursele subsolice) ................1 oră

I.3. Relieful din orizontul local şi apropiat……………..........................................1 oră

(Aplicaţie practică) .............................................................………………… 1 oră

I.4. Clima din zona comunei Dudeştii Noi………….……... ................................ 1 oră

I.5. Hidrografia din orizontul local şi apropiat …………………………………… 1 oră

I.6. Vegetaţia, fauna şi solurile din Dudeştii Noi şi împrejurimile sale……… … 1oră

Protejarea naturii în comuna Dudeştii Noi şi în împrejurimi –proiecte…… .3 ore

Capitolul II- Consideraţii social- istorice cu privire la apariţia şi dezvoltarea localităţii

7ore

II.1. Originea şi vechimea localitatii. Toponimia localitatii Dudeştii Noi……….2ore

II.2. Comuna Dudeştii Noi în epoca modernă şi contemporană…………...…… 1oră

II.3. Dudeştii Noi, după anul 1990…………………………………………….. 1oră

II.4. Viaţa culturală a comunei..…………………………………………………..1oră

II.5. Amenajarea teritoriului; planul comunei şi extinderea ei recentă ….…….2ore

Capitolul III. Dinamica populaţiei din Dudeştii Noi în decursul timpului - 6 ore

III.1.Mişcarea naturala a populatiei…………………………………………..3 ore

III.1.1. Natalitatea

III.1.2. Nupţialitatea şi divorţialitatea

III.1.3. Mortalitatea generală

- 110 -

În semestrul I: 15 ore predare-învăţare; 3 ore evaluare = 18 ore

III.1.4. Bilanţul natural

III.2. Densitatea populaţiei

III.3. Mobilitatea teritorială a populaţiei…………………………………… 1ora

III.4.Evoluţia numerică a populaţiei in perioada modernă şi contemporană… 1 oră

III.5. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei. Bilanţul total al populatiei...1oră

Capitolul IV- Structura populaţiei comunei, după anul 1990 – 6 ore

IV. 1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă si sexe……….2 ore

IV. 2. Structura etnică şi confesională……………………….2ore

IV. 3. Structura profesională a populaţiei……………………1oră

IV. 4. Nivelul de instruire al populaţiei………………………1 oră

Capitolul V- Ocupaţia locuitorilor din Dudeştii Noi – 3 ore

V.1. Activităţi tradiţionale. Sectoarele de activitate ……………………..1 oră

V.2. Probleme economice actuale: investiţii şi investitori; Şomajul……...1 oră

V.3. Probleme edilitare; Poluarea în comuna Dudeştii Noi şi împrejurimi.1 oră

PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA DISCIPLINA OPŢIONALĂ (,,designul

instrucţional”)

Proiectarea didactică reprezintă o activitate complexă, un proces de anticipare a ceea ce

doreşte educatorul să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei lecţii, sistem de lecţii, capitol

sau pe parcursul întregului an şcolar, pentru îndeplinirea obiectivelor programei. Proiectarea

didactică se raportează la diferite perioade de timp, prezentate în continuare.

Proiectarea activităţii didactice anuale

Aceasta vizează analiza structurii conţinutului prevăzut de programa şcolară, delimitarea lui

pe capitole şi teme, stabilirea succesiunii şi a ritmului de parcurgere a acestora, conform logicii

geografice, stabilirea obiectivelor acestora, distribuirea numărului total de ore: pe activităţi de

predare, activităţi practice, activităţi de recapitulare şi sinteză, excursii, lecţii de evaluare.

Proiectarea didactică anuală este exemplificată în modelul de mai jos.

- 111 -

În semestrul II: 15 ore predare-învăţare; 2 ore evaluare = 17 ore

Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud. Timiş

Profesorul…. Aviz director,

Clasa ..............

Programa şcolară ........................................

Anul şcolar .................................................

PROIECTAREA DIDACTICA ANUALĂ(macroproiectarea instruirii)

Nr.

crt.

Unitatea de

învăţare

Obiective

de referinţă

Conţinuturi Numărul de

ore

Semestrul/

Săptămâna

Observaţii

Proiectarea activităţii didactice pe unităţi de învăţare

Constă în stabilirea activităţilor necesare parcurgerii în bune condiţii, progresiv şi

sistematic, a fiecărei teme sau capitol din obiectul de învăţământ. Proiectarea pe unităţi de învăţare

precizează şi obiectivele de referinţă specifice temei, care trebuie realizate ca şi strategii didactice,

prin care se stabilesc metodele de învăţământ, mijloacele şi modalităţile de evaluare utilizate.

Rubricaţia proiectării activităţii didactice pe unităţi de învăţare este prezentată în modelul de mai

jos:

Şcoala cu clasele I-VIII,Dudeştii Noi, jud. Timiş

Catedra de .........................………

Profesorul ....…………………….

Disciplina ..............………………

Clasa ... ... ....…………………….

Programa şcolară ...............………

Anul şcolar .................................…

PROIECTAREA DIDACTICĂ PE UNITŢI DE ÎNVĂŢARE

Nr.crt. Conţinuturi Obiectiv

e de

referinţă

Activităţi

de

învăţare

Data Resurse

materiale

Evaluare

- 112 -

Proiectarea unei lecţii, este cea mai detaliată acţiune, care cuprinde un ansamblu coordonat de

operaţii de anticipare a desfăşurării procesului instructiv-educativ, concretizat în următoarele:

a). Definirea obiectivelor operaţionale, în care:

-se stabileşte ce va şti să facă elevul la sfârşitul activităţii;

-să verifice dacă ceea ce a fost stabilit s-a realizat, în raport cu programa de învăţământ.

b) Proiectarea secvenţelor instrucţionale vizează:

-stabilirea conţinutului activităţii;

-alegerea metodelor de învăţământ, în concordanţă cu mijloacele de care dispunem;

-stabilirea modului de lucru cu elevii.

c) Proiectarea evaluării performanţelor elevilor, prin care se elaborează un sistem de metode şi

tehnici de evaluare, adecvate obiectivelor stabilite.

Acţiunea de proiectare presupune îmbinarea tuturor elementelor şi aspectelor lecţiei, într-un

sistem închegat, realizată prin elaborarea unui proiect de lecţie sau proiect de activitate didactică.

Aprecierea activităţii instructive, prin descriere detaliată - în concordanţă cu legităţile psiho-

pedagogice ale întregului program de desfăşurare a lecţiei-presupune realizarea de către profesor a

unui "design instrucţional".(Dulama M.,1996)

Proiectarea unei lecţii parcurge două faze:

1. Partea introductivă

Aceasta poate cuprinde:

data ….........................

obiectul .............……...

clasa ..............................

subiectul lecţiei ... .........

obiectivele lecţiei .....….

tipul de lecţie …………

strategia didactica:…….

- metodele didactice.......................................

- mijloacele didactice.....……………………

- 113 -

- evaluarea activităţii ................…………….

2. Partea a II-a

În această parte se descrie desfăşurarea lecţiei, în mod detaliat sau în mod restrâns.

Elaborarea şi realizarea proiectului reprezintă două momente cu semnificaţii deosebite:

- primul evidenţiază efortul profesorului pentru concretizarea unor legităţi ştiinţifice la o situaţie

concretă de instruire;

- cel de-al doilea reflectă capacitatea profesorului de a transpune în practică cele proiectate.

Proiectul asigura rigoarea activităţii didactice, fără a îngrădi iniţiativa şi creativitatea.

APLICAŢII ŞI EVALUARE

Descrierea şi redarea unei realităţi observate;

Portofoliu – « Istoria localităţii Dudeştii Noi » ;

Aplicaţii în orizontul local;

Studiu de caz- « Comuna Dudeştii Noi-prezent şi viitor » ;

Proiect : « Proiect de protecţie a mediului geografic local » ;

Interpretarea graficelor şi imaginilor;

Lucrul cu hărţi şi fişe de lucru;

Referate despre localitatea natală şi împrejurimi;

Aplicarea de teste sumative de evaluare, în cadrul lecţiilor realizate în programul AEL4;

RESURSE MATERIALE

Albume, postere, referate, reviste, casete video, planşe;

Planul localităţii, Harta judeţului Timiş, schiţe de hărţi şi grafice.

Întocmirea de fişe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame şi historiograme;

Fişe de lucru individuale;

BIBLIOGRAFIE(opţional)

1. Albulescu,I.,(1999), Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Bucureşti.

2. Cucu,V., (1974), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

3. Dragu, V., (2000), Geografie- Ghid metodologic, Editura Polirom, Bucureşti., 2000

4. Dulamă, M., (2004), Modelul învăţării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

5. Erdeli, E., şi Dumitrache, L.,(2001), Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti.

6.Ilinca, N.,(1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti.

7. Ilinca, N.,(2003), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, manual de studiu individual

- 114 -

Editura CD- Press, Bucureşti.

8. Ilinca, N.,(2000), Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti.

9. Lahovari, G.I., (1901), Marele dicţionar geografic al României, Bucureşti.

10.Nimigeanu, V.,(1984), Metodologia Cercetărilor Geografice Regionale, Iaşi.

11. ***Geografia României (1984), vol. II şi IV, Geografia umană şi economică şi Geografia

regională a României, Editura Academiei.

12. ***Programa de geografie la cls. a V- XII a

13. ***Anuarul Statistic al judeţului Timiş (2002)

Surse statistice:

Fişe statistice anuale, fişe ale localităţii Dudeştii Noi, elaborate de Biroul de Statistică Socială din

cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică, Timiş

Recensământul Populaţiei şi al locuinţelor (1999), 18.03.2002, Jud. Timiş

Date statistice din Arhiva Primăriei Dudeştii Noi.

Date statistice preluate de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, www. inssetimiş.ro.

METODE CLASICE

Expunerea este o prezentare orală a unei teme, care are ca scop asigurarea unui bagaj de

imagini intuitive şi reprezentative, pe baza cărora să se poată elabora apoi, anumite generalizări.

Prin expunere se pot comunica cunoştinţe noi sau se pot completa cele vechi.

- 115 -

Expunerea poate îmbrăca următoarele forme: povestirea, explicaţia si prelegerea. În pregătirea

în domeniul geografiei umane, de exemplu, se foloseşte în special explicaţia, care constă în

expunerea logică şi argumentată a unor probleme sau principii ştiinţifice. Se poate vorbi de diferite

tipur

-psihologică (bazata pe clasificări, simplificări); ex.: clasificarea satelor după numărul de

locuitori;

- lingvistică (ce presupune sinonime); se utilizeaza în familiarizarea cu noţiunile ,,populaţie

neocupată”- ,,şomeri”.

Conversaţia este metoda verbală participativă, prin care este posibilă atât verificarea nivelului

de pregătire al elevilor, cât si transmiterea de noi informaţii. Întrebările puse elevilor trebuie să fie

clare, corecte din punct de vedere ştiinţific si să fie adresate într-o succesiune logică. În acest sens,

pot fi formulate următoarele întrebări:

Ex. Ce religie au locuitorii din Dudeştii Noi?.

Ex. Cum influenţează apropierea de Timişoara dezvoltarea economică şi urbanistică a comunei

Dudeştii Noi?

În funcţie de scopul urmărit, conversaţia poate fi:

- conversaţie introductivă- în care se urmăreşte introducerea elevului în noua temă; de exemplu la

introducerea temei privitoare la Aşezările rurale se poate adresa următoarea întrebare: -Care sunt

părţile componente ale satului?;

-conversaţie euristică -prin care elevii pot descoperi diferite relaţii, legături, pe baza unor

raţionamente logice.

Ex.- Care a fost cauza plecării populaţiei de origine germană din localitatea Dudeştii Noi?

-conversaţie de fixare şi aprofundare a cunoştinţelor - este folosită pentru sublinierea unor

idei mai importante, care se desprind din cunoştinţele predate sau pentru concretizarea lor.

La tema "Aşezările umane" se pot adresa următoarele întrebări:

-Care sunt aşezările în care trăiesc oamenii?;

-Ce este satul?

-Care sunt părţile componente ale unui sat?

-Cum se clasifică satele după numărul de locuitori?

- Cum se clasifică satele după structură?

-conversaţie de recapitulare -care se aplică la reactualizarea cunoştinţelor dobândite într-un

- 116 -

capitol, sau la sfârşit de semestru şi de an şcolar. De exemplu la capitolul " Populaţie şi aşezări" se

pot formula urmatoarele întrebări şi cerinţe:

-Ce este natalitatea? Ce este mortalitatea? Ce sunt deplasările temporare?

-Care tip de deplasare este mai frecventă în comuna Dudeştii Noi?

Formele conversaţiei presupun o atenţie sporită din partea pofesorului, în ideea formulării

întrebărilor şi a modului de integrare a acestora în comportamentele actului didactic, astfel încât

răspunsurile să fie cele aşteptate.

În funcţie de procesul psihic implicat, tipurile de întrebări pot fi:

- întrebări reproductive, care solicită memoria şi aşteaptă un singur răspuns posibil:

Ex. Care era denumirea comunei voastre înainte de anul 1968?

- întrebări productive, ce solicită operaţiile gândirii, prin interogaţii cauzale:

Ex. Cum explicaţi scăderea numărului persoanelor de etnie germană în comuna Dudeştii Noi?

În funcţie de operaţia de efectuat, sunt întrebări care presupun o activitate de :

- clasificare: Care sunt sectoarele de activitate ale populaţiei din Dudeştii Noi?

- comparare: Care sunt asemănările/ deosebirile între comuna Dudeştii Noi şi oraşul Timişoara?

- explicare: Din ce cauză majoritatea populaţiei ocupate din comuna Dudeştii Noi lucrează în

sectoarele de activitate terţiar şi secundar?

- definire: Ce este aşezarea rurală (satul)? Definiţi satul.

- numărare: Câte clădiri sunt în localitatea Dudeştii Noi?

- ordonare în spaţiu şi timp: Unde se află comuna Dudeştii Noi?

- de sinteză: Care sunt caracteristicile particulare ale mediului rural din localitatea în care

locuiţi?

Descrierea este expunerea expresivă (orală su scrisă) realizată pe baza observaţiei prin

intermediul căreia sunt prezentate caracteristicile exterioare tipice ale obiectelor, fenomenelor,

proceselor, accentuându-se aspectele de formă, dimensiune, context de relaţii, detalii etc. Una din

primele metode de cercetare utilizate în geogarfie ca ştiinţă, descrierea, consemna rezultatele

observaţiei vizuale şi a experimentului sub formă de reprezentări ale obiectelor, fenomenelor,

proceselor ale fenomenului studiat.

Ex. Descrieţi în 30 de cuvinte modul în care se face colectarea, depozitarea şi distrugerea

gunoaielor din localitatea voastră.

Ex. Descrieţi peisajul din imagine în 20 de propoziţii.

- 117 -

Observaţia - este o metodă de cercetare ştiinţifică ce presupune urmărirea atentă şi sistematică a

unor fapte de către elevi cu scopul de a sesiza aspectele relevante surprinse cât mai exact,

observarea prelungindu-se ,,într-un act de clasificare, de încadrare a informaţiilor în anumite

categorii sau concepte şi de anticipare a unor relaţii”.(Ionescu, M.,2000). Observarea se face fie

sub îndrumarea cadrului didactic (observaţie sistematică ), fie în mod autonom (observaţia

independentă), în scopul depistării unor noi aspecte ale realităţii geografice şi pentru întregirea

unor informaţii.

Această metodă are atât caracter informativ cât si formativ, deoarece duce la formarea

deprinderilor de a observa în mod sistematic esenţialul. Elevii vor fi astfel obişnuiţi să analizeze

observaţiile, să privească obiectele, să proiecteze scheme, să facă desene, schiţe, fotografii, să

completeze fişele de observaţie. Metoda observaţiei contribuie şi la formarea unor calităţi

comportamentale, cum ar fi: consecvenţa, răbdarea, perseverenţa, perspicacitatea, imaginaţia.

Poate fi utilizata în următoarele cazuri:

a) urmărirea comportamentului uman pentru descoperirea mediului apropiat

- Ce-ţi place cel mai mult în mediul apropiat în care trăieşti? De ce?

- Care este arborele tău preferat din apropierea casei?

- Familia ta cultivă flori sau legume?

- Ce animale îngrijeşte familia ta?

b) identificarea componentelor mediului:

În curtea şcolii cerem elevilor să observe atent mediul timp de câteva minute, apoi se

analizează rezultatele observării împreună cu ei. Elevii de obicei nu includ în mediu elementele

introduse de om, ei asociind mediul cu vegetaţia.

c) observarea unui proces natural

Observaţi culoarea apei râului Bega Veche pe o probă recoltată într-o sticla transparentă

la 10 cm sub oglinda apei. Observaţi aspectul apei şi notaţi în caiete dacă apa este incoloră,

opalescentă, tulbure sau colorată; dacă apa este colorată, specificaţi dacă fenomenul este

determinat de suspensii sau de unele substanţe chimice prezente în apă.

Demonstraţia (cu ajutorul planşelor, desenului geografic, filmului didactic,

ilustraţiilor, cu ajutorul retoproiecţiei etc. ) este o metodă de explorare şi cunoaştere

sistematică, organizată, indirectă a obiectelor, fenomenelor şi proceselor reale prin prezentarea lor

de către profesor în stare naturală (la scară reală), prin substituirea lor în faţa elevilor cu ajutorul

- 118 -

modelelor (obiectuale, figurale, simbolice sau verbale) şi prin utilizarea raţionamentelor inductive,

pentru evidenţierea aspectelor fizice, acţionale şi ideatice esenţiale ale realităţii.(Dulamă, M.,1996)

Experimentul este metoda de explorare directă a realităţii, care presupune reproducerea

artificială, provocarea intenţionată a unui fenomen sau proces , în scopul cercetării, descoperirii

esenţei faptelor geografice, a verificării unei ipoteze.(Dulamă, M.,1996)

Efectuarea unui experiment trebuie să ducă la realizarea atât a funcţiei cognitive, cât şi a

celei formative. Experimentul poate fi:

- de cercetare - atunci când se urmăreşte studiul unui fenomen încă necunoscut elevilor.

- demonstrativ - este pregătit şi prezentat de către profesor pentru a descrie un obiect, fenomen sau

proces, care nu poate fi cunoscut cu ajutorul observaţiei directe.

- experimentul destinat formării deprinderilor şi priceperilor - are în vedere formarea deprinderilor

de mânuire a unor instrumente, aparate, materiale etc.

- experimentul aplicativ- în cadrul căruia elevii verifică şi aplică în practică, cunoştinţele teoretice

deja asimilate.

Exerciţiul este o metodă didactică de efectuare conştientă şi repetată a unor acţiuni mintale

(intelectuale) şi motrice (manuale pentru însuşirea unor comportamente standardizate; acţiune

repetată de mai multe ori în vederea dobândirii unei îndemânări.

Exerciţii de cartometrie

a) Determinarea coordonatelor geografice prin stabilirea valorilor paralelelor şi meridianelor care

mărginesc ochiul reţelei cartografice în care este punctul a cărui poziţie geografică dorim să o

determinăm. Astfel, comuna Dudeştii Noi are următoarele coordonate: 45º50’21” latitudine

nordică şi 21º06’02”longitudine estică.

b)Exerciţii de orientare cu ajutorul punctelor cardinale

Ex. Reprezentaţi prin semne convenţionale:,, Ieşind din comună, şoseaua se îndreaptă spre

oraşul Timişoara, fiind legată de acest oraş prin drumul comunal asfaltat de 2km, DN6 şi calea

ferată care străbate satul prin partea sa sudică. În est se află localitatea Sânandrei iar în nord-

vest localităţile Hodoni şi Satchinez. Mergând spre sud ajungem în localitatea Săcălaz, iar spre

vest în comuna Becicherecu Mic”.

Jocul geografic este o activitate umană, fără un scop material sau vizibil util, desfăşurată după

reguli benevol acceptate, care genrează plăcere bucurie, destindere, sentimente de înălţare şi

tensiune, care satisfac o cerinţă interioară a individului.(Dulamă, M.,2000)

- 119 -

Ex.,, Satul meu”-joc de reflexie personală (5 minute). Fiecare elev împarte o foaie de caiet în

patru părţi egale şi în fiecare dreptunghi scrie următoarele: Satul meu acum 5 ani; Satul meu în

prezent; Satul meu peste 20 de ani; Satul meu peste 50 de ani. În fiecare sector, elevii trebuie să

deseneze un element simbolic corespunzător cu imaginea localităţii natale corespunzătoare

momentului precizat. Profesorul împarte clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev prezintă

celorlalţi din grupă desenele şi explică semnificaţia lor. Acest joc ofertă elevilor posibilitatea de a

se concentra asupra esenţialului din mediul său, să-l analizeze şi să facă o prognoză.

Studiul de caz- este o metodă de instruire şi învăţare activă prin care se analizează un caz- o

situaţie particulară sau ipotetică, modelată sau simulată, care există sau poate apare într-un sistem

natural, social sau economic; este o metodă prin care se analizează cauzele, elementele implicate,

se propun soluţii de rezolvare, se alege decizia optimă pentru rezolvarea cazului.(Dulamă,

M.,2000).

Ex. Un locuitor din comuna Dudeştii Noi şi-a construit anexa casei care conţine o baie şi

bucătăria de vară lângă fântâna vecinului său, iar apele uzate sunt evacuate printr-o conductă din

apropierea fântânii. Locuitorii nu au altă sursă de apă decât fântâna respectivă. Cetăţeanul

vinovat a construit o fosă septică falsă pentru colectarea apei uzate, pentru inducerea în eroare a

celorlalţi. În urma discuţiilor cu vecinii, cetăţeanul nu şi-a schimbat atitudinea. Ce soluţie

propuneţi pentru ca apele uzate să nu ajungă în fântână?.

Rezolvarea de probleme este metoda de învăţământ bazată pe acţiunea motrică sau

intelectuală, care se repetă conform anumitor cerinţe, în scopul formării unor priceperi şi

deprinderi, abilităţi şi aptitudini. Rezolvarea problemelor se poate face pe tot parcursul lecţiei în

cadrul verificării cunoştinţelor la transmiterea de noi cunoştinţe şi la fixarea acestora, sau ca temă

pentru acasă. În acest caz, formularea este imperativă:

,,Calculaţi sporul natural al populaţiei din comuna Dudeştii Noi, având în vedere că, în

prezent natalitatea este de 11,66‰ iar mortalitatea de10,5‰.

Folosirea manualelor şi a altor cărţi de specialitate- se bazează pe lectura textului scris,

atât din manualele şcolare, cât si din diverse surse de informare: reviste ştiinţifice, atlase şcolare,

opere ştiinţifice, antologii,etc. Lectura trebuie să aibă drept scop îmbogăţirea şi asimilarea de

cunoştinţe, astfel încât elevul trebuie să facă efortul de a memora, a reproduce şi a aplica

cunoştinţele însuşite.

Pe baza studiului unei cărţi, se pot face diferite însemnări:

- planul de idei care cuprinde titluri de capitole, teme şi idei principale;

- 120 -

- rezumatul, care exprimă într-o expunere concisă şi sistematică, ideile unui material studiat;

- conspectul este o prezentare mai completă a unei teme, pe baza informaţiilor din mai multe surse

bibliografice;

- fişele reprezintă o formă specifică de însemnări în cadrul muncii cu cartea şi pot cuprinde idei

esenţiale, definiţii, formule, adnotări, extrase, etc;

- referatul este o lucrare mai complexă, întocmită pe baza unui studiu individual al unei lucrări, a

unei munci de documentare cu o pronunţată notă personală de interpretare şi prelucrare a

materialului; ex.,,Obiceiuri si tradiţii în localitatea natală”.

- vizitele şi excursiile didactice urmăresc realizarea unei teme din programă sau consolidarea

cunoştinţelor deja dobândite. Ele se pot realiza în natură, la diferite obiective economice sau

social-culturale.

METODE MODERNE

Problematizarea este o metodă de cercetare şi o metodă didactică activă dialogată care constă

în crearea unor situaţii conflictuale între ceea ce poate rezolva şi ceea ce trebuie să rezolve elevul;

este o activitate de căutare, de descoperire a faptelor ştiinţifice, a fenomenelor care generează

anumite procese. În timpul lecţiei, profesorul creează situaţia-problemă şi organizează activitatea

elevilor, astfel încât aceştia să tragă independent concluziile şi să formuleze răspunsuri şi soluţii

ale problemei. (Ilinca, N.,2000). După Ionescu, M. (1995) ,,problematizarea nu este doar o metodă

ci un principiu didactic fundamental care direcţionează predarea”.

Ex. Cum explicaţi scăderea numerică a populaţiei de etnie germană după anul 1990 în Dudeştii

Noi?

Ex.Calculaţi densitatea populaţiei din comuna voastră ştiind că suprafaţa este de 53,96 km² iar

populaţia este de 2.657 locuitori.

Ex. Dacă în anul 2008, numărul populaţiei din Dudeştii Noi era de 2.657 locuitori şi numărul

total al născuţilor vii era 31, calculaţi rata de natalitate.

Se calculează folosind raportul între numărul total al născuţilor vii şi numărul mediu al populaţiei

după formula:

N = Nv . 1000, unde N- rata de natalitate, Nv- numărul total al născuţilor vii, P-nr. populaţiei

P

Ex. Explicaţi cauza reducerii temperaturii cu 2-3ºC în comuna Dudeştii Noi faţă de oraşul

Timişoara.

- 121 -

Dezbaterea este o metodă didactică conversativă prin care se analizează deschis şi aprofundat o

problemă ştiinţifică sau practică.

Poate fi utilizată la lecţiile de geografie pe echipe, având forma unui joc de roluri. De

exemplu-dezbaterea dupa procedeul Phillips-66: profesorul împarte clasa în 4 grupe desemnând

câte un conducător de discuţii care supraveghează şi dirijează discuţia; după dezbatere

conducătorul fiecărei grupe prezintă, în faţa clasei, concluziile şi soluţiile adoptate şi motivează

respingerea unor variante. Ex: ,, Vrem să avem o comună curată!’

Modelarea este o metodă de cercetare şi o metodă didactică de dobândire a cunoştinţelor

despre fapte şi procese petrecute la distanţe mari şi greu de abordat; abordarea se poate face

indirect, prin elaborarea unor modele simplificate, micşorate, esenţializate ale realităţii geografice.

(Ilinca, N., 2000). Modelul este o componentă a unui sistem material, chiar un instrument de lucru

care reproduce şi simplifică însuşirile esenţiale şi particulare ale unui obiect sau fenomen.

Ca metoda de învăţământ, modelarea îndeplineşte două funcţii: ilustrativă şi cognitivă. În

funcţie de specificul lor, modelele pot fi:

-modele obiectuale: mulaje, machete, roci, minerale, plante presate, seminţe etc.;

-modele figurative: planşe, fotografii, diapozitive, diagrame, scheme; .

- modele simbolice( matematice): formule de calcul, modele logice, concepte;

-modele cibernetice: modelarea pe calculator a diferitelor fenomene.

,,Modelele grafice utilizate în procesul de predare- învăţare a geografiei înlocuiesc datele

numerice prin figuri geometrice cu dimensiuni comparative cu datele şi fenomenele ce trebuie

prezentate. Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai uşor de analizat , de comparat, se fixează

şi se reţin mai uşor, mai temeinic, iar memorarea lor este de lungă durată.”(Dulama M.,1996,

pag.122)

Tipuri de modele grafice:

1.Diagramele sunt reprezentări grafice concrete ale datelor statistice sub formă de desene

geometrice, liniare sau în suprafaţă prin care se redau concret, sintetic, mai exact, la scară,

fenomenele cercetate atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, evidenţiind trăsăturile esenţiale ale

acestora în domeniul didactic.( Dulamă, M., 1996). Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai

uşor de analizat, de comparat, se fixează şi se reţin mai uşor, mai temeinic, iar memorarea lor este

de lungă durată.

a)Diagrama de tip coloane în aflux se utilizează pentru compararea unor fenomene şi mărimi

diferite, dar care aparţin aceluiaşi grup de produse sau fenomene.

- 122 -

Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă în coloane în aflux mişcarea naturala a populaţiei din

Dudeştii Noi în perioada 1977- 2008.

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI IN PERIOADA 1977 - 2008

0

5

10

15

20

25

1977 1985 1990 1992 2002 2005 2008ANUL

IND

ICA

TO

RI

DE

MO

GR

AF

ICI

NATALITATE (‰)

MORTALITATE (‰)

SPOR NATURAL (‰)

Fig. 38. Mişcarea naturală a populaţiei din Dudeştii Noi(1977-2008)

b) Diagrama în benzi este o repoziţionare a diagramei în coloane, într-un plan orizontal.

Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă în benzi structura populaţiei pe grupe de vârstă din comuna

Dudeştii Noi, în anul 2008(fig.7)

c)Cronograma(historiograma) reprezintă dinamica unui fenomen într-o perioadă de timp.

Ex. Reprezentati printr-o cronogramă, evoluţia numerică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în

perioada 1910-2008(fig.5)

d)Diagrama prin cerc structural(sectoare circulare)

Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă prin cerc structural, structura populaţiei pe sectoare de

activitate, din comuna Dudeştii Noi, în anul 2008.(fig.11)

e)Diagrama polară utilizează coordonatele polare în reprezentarea fenomenelor; astfel se poate

reprezenta variaţia temperaturii, a precipitaţiilor în decurs de o lună, an sau anotimp, comparativ cu

media lunii, anotimpului sau anului.

Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă polară valoarea medie a temperaturilor lunilor de primavară

comparativ cu media temperaturii anotimpuale(martie, aprilie, mai).

f) Piramida structurală( diagrama de distribuţie cantitativă) este utilizată pentru reprezentarea

grafică a populaţiei pe sexe, pe grupe de varste, etc.

Ex. Reprezentaţi printr-o piramidă structurală populaţia pe grupe de vârstă şi sexe din Dudeştii

Noi, în anul 2008(fig.8)

- 123 -

2.Modelele simbolice (matematice) utilizează simbolurile şi formulele pentru a reprezenta

realitatea şi au scopul de a transpune într-o formă foarte concisă imensul material faptic, acumulat

prin observare.(Dulamă, M.,1996). Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi

interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen şi cu unele previziuni referitoare la

producerea lui viitoare.

Ex. S = N-M, unde S reprezintă sporul natural, N- natalitatea, M-mortalitatea

Ex.Model static.

Localitatea Suprafaţa Nr. loc Natalitate Mortalitate Spor natural Densitate

Dudeştii Noi

(2008)

53,9 km2 2.657 11,66º/ 00 10,5º/

00 . 1,16 º/ 00 49,29loc./km2

Ex. Model dinamic.

Anul Suprafaţa Nr. loc Natalitate Mortalitate Spor natural Densitate

1992

2002

2008

Învăţarea prin descoperire, numită de Freinet metoda,,experienţei de încercare”, este

considerată nu ca o simplă metodă, ci ca o finalitate către care tinde orice metodă;,,este o activitate

a elevilor în timpul lecţiei pentru cercetarea, în mod independent a

adevărului”(Munteanu,R.,1997,pag.66). Elevii descoperă adevărul prin crearea unor condiţii de

reactualizare a experienţei şi a capacităţii individuale, pentru pregătirea soluţiei unei probleme.

Situaţia problematică declanşează descoperirea iar aceasta va stimula o atitudine activă din partea

elevilor, pentru depăşirea obstacolelor care apar, pentru analiza variantelor posibile. De fapt, elevii

- 124 -

nu descoperă ceva nou, ei redescoperă cunoştinţe vechi, aspecte ale unor domenii ale realităţii

descrise de obiectele de învăţământ.

Învăţarea prin descoperire presupune: un act de predare, actul de descoperire(momentul de intuire)

şi verbalizarea generalizării bazată pe reguli, principii, idei.

Există două tipuri de descoperire:

-inductivă: presupune acumularea unui material geografic faptic, obţinut cu ocazia unor ieşiri în

natură, în orizontul local, prin intermediul descoperirii. Ex.-formarea noţiunii de albie a râului.

Elevii vor descoperi albia minora, acoperită cu apă la debite medii şi albia majoră acoperită cu apă

numai în timpul inundaţiilor; intorşi în clasă, profesorul, prin formularea întrebărilor, va cere

elevilor să pună în relaţie datele culese, să le ordoneze şi să desprindă anumite concluzii, elevii

putând ajunge independent la definiţii.

-deductivă: presupune combinarea unor idei generale pentru a se ajunge treptat la cunostinţe

particulare.

Metoda,, Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat"- a fost introdusă în şcolile americane de Donna

Ogte. Este o metodă de comprehensiune care ghidează lectura unui text sau audierea unei

prelegeri.(Ionescu, M.,2000): se împarte tabla în 3 coloane şi profesorul compleaza primul rând.

Profesorul propune tema: Comuna Dudeştii Noi după care adresează întrebări frontale.

-Ce ştiţi despre Dudeştii Noi?

Se notează, pe scurt răspunsurile în rubrica,,ştiu”; se scriu răspunsurile nesigure în

rubrica ,,vreau să ştiu”. După evocarea tuturor cunoştinţelor elevilor completăm rubrica din

mijloc:- Ce aţi dori să ştiţi despre comuna Dudeştii Noi?

Se notează pe scurt întrebările iar profesorul ajută elevii să genereze alte întrebări. După învăţarea

metodei,completează rubricile individual sau în perechi.

Tabel 5. Metoda: Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Dudeştii Noi-Beşenova Nouă

Este situată în C. Timişului

Populaţia majoritară- români

urmaţi de rromi, aromâni,

germani, maghiari,etc.

De ce este numită aşa?

Caracteristicile reliefului?

Care este structura etnica?

Prin metoda utilizată : Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat, am constatat că elevii pot fi controlaţi

mai îndeaproape în grupuri restrânse şi pot fi încurajaţi sau apreciaţi (se pot chiar autoaprecia sau

- 125 -

autoevalua). Se angajează mai uşor în discuţii libere, dezvoltându-li-se capacitatea de comunicare.

Ei devin mai interesaţi şi motivaţi de studiul în detaliu a geografiei, deoarece au posibilitatea

culegerii unor informaţii diverse; deasemenea învaţă să se comporte diferit în situaţii noi, operează

mai uşor cu bagajul de cunoştinţe acumulate anterior şi realizează conexiuni cu informaţiile noi.

Metodele algoritmice sunt importante în formarea gândirii ştiintifice a elevilor şi creează

condiţiile necesare pentru sesizarea, descoperirea şi asimilarea diverşilor algoritmi. Algoritmul

reprezintă o înlănţuire de operaţii desfăşurate întotdeauna în acelaşi mod, care se succed logic, în

vederea obţinerii rezultatului dorit.

a) Metoda exerciţiilor presupune respectarea riguroasă a unor prescripţii şi conduce spre o

finalitate prestabilită. Ea vizează accentuarea caracterului practic, aplicativ al procesului de

învăţământ. Rolul exerciţiilor este de a contribui la însuşirea de către elevi a cunostinţelor în

contact cu unele probleme din practică, asigură consolidarea şi fixarea cunoştinţelor predate

elevilor şi favorizează dezvoltarea gândirii independente a elevilor. Metoda exerciţiilor poate fi

folosită la lecţii în clasă, în cabietul de geografie, pe terenul geografic, în vizite didactice din

orizontul local, etc. Aceste exerciţii constau în sesizarea ideilor principale dintr-o lecţie, învăţarea

logică cu ajutorul hărţii, corelarea imaginilor, schemelor şi graficelor din manual cu textul,

indicarea corectă a obiectelor geografice pe hartă,etc. De exemplu, la lecţiile despre agricultură se

pot face exerciţii pentru cunoaşterea tipurilor de soluri; la lecţiile despre clima României sunt

importante lucrările practice şi exerciţiile care urmăresc măsurarea temperaturii aerului, a

precipitaţiilor atmosferice, a intensităţii vântului; aceste măsurători se vor efectua la staţia

meteorologică Timişoara.

b) Instruirea programată este o variantă a muncii cu manualul, una din caracteristicile ei importante

fiind aceea că impune o necesitate formarea deprinderilor de muncă independentă. Realizarea

practică a instruirii programate presupune o anumită tehnică de învăţare, o anumită metodă

didactică, aplicarea principiului informării operative.(Munteanu,R.,1997). Principiile instruirii

programate sunt:

-Principiul paşilor mici;

-Principiul răspunsului activ;

-Principiul verificării imediate a răspunsului;

-Principiul ritmului propriu de muncă;

-Principiul răspunsurilor corecte.

- 126 -

Se practică două tipuri principale de programe: programe liniare de tip SKINNER şi programe

ramificate de tip CROWDER. Instruirea programată se poate utiliza mai ales la lecţiile de

recapitulare pentru a reactualiza cunostinţele însuşite de elevi pe parcursul perioadei respective,

pentru a fixa şi sistematiza noţiunile mai grele.

Taxonomiile sunt scheme care reprezintă mari ansambluri de obiecte, evenimente, fenomene,

grupate în clase, după diferite criterii sau carcteristici. Elevii învaţă să distribuie obiectele unei

mulţimi oarecare, în clase de obiecte, conform anumitor criterii (ex. Să clasifice locuitorii

localităţii Dudeştii Noi după grupele de vârste, după sex, după ocupaţie, după starea civilă etc.),

să interpreteze şi să exemplifice o taxonomie. Exemplu:

ocupată(1267 loc.)

activă neocupată(89 loc.)

Populaţia stabilă studenţi/ elevi(435 loc.)

(2.395loc.) inactivă pensionari(266 loc.)

casnici(40 loc.)

persoane întreţinute(298 loc.)

Instruirea asistată de calculator. Obiectivul A.E.L. reprezintă susţinerea procesului de

învăţământ, fără a înlocui munca profesorului şi fără standardizarea manualelor (www.edu.ro). În

procesul de predare- învăţare, cu ajutorul calculatorului se pot realiza:

-prezentarea informaţiei sub forma grafică;

-efectuarea unor calcule în scopul prelucrării de date;

-realizarea unor desene;

- stocarea unor informaţii;

-culegerea, reprezentarea şi analiza datelor obţinute experimental;

-crearea unor situaţii-problemă cu valoare motivaţională sau cu valoare de test;

-desfăşurarea unor activităţi diferenţiate;

-activităţi recapitulative;

-jocuri pe teme complementare sau de aprofundare a celor însuşite în lecţie.

Instruirea asistată pe calculator se poate realiza prin intermediul unor programe liniare sau a unor

programe cu ramificaţii.

- 127 -

SCHEMA UNUI PROGRAM LINIAR:

Fig. 39. Schema unui program liniar (conf. curs AEL)

A.E.L. execută următoarele funcţii: predare, testare şi evaluare. Unul din avantajele aduse de AEL

este trecerea de la ,,învăţarea prin reproducere” la ,,învăţarea prin practică”. Profesorul pregăteşte

lecţia luând materiale pentru conţinutul lecţiei din baza de materiale educaţionale existente în

aplicaţie. Transmiterea unui material către calculatoarele elevilor se face prin panoul lecţiei sau din

telecomandă. Pagina elevului se află în meniul [Secretariat] [Elevi] [Clase/Elevi].

Concluzionând, putem afirma că metodele de învăţământ se aleg în funcţie de obiectivele

operaţionale ale lecţiei, ştiind clar ce anume trebuie să ştie elevul la sfârşitul lecţiei. În cursul unei

ore este necesară folosirea mai multor metode de învăţământ. Metodele de învăţământ trebuie să

fie adecvate conţinutului ştiinţific, materialului didactic şi mijloacelor tehnice de care dispunem, în

raport cu conţinutul lecţiei.

6. 2.5. METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN CADRUL OPŢIONALULUI

Multitudinea şi complexitatea problematicii abordate a necesitat elaborarea unei

metodologii adecvate, constând în:

- 128 -

Informaţia iniţială

Întrebare de control

Răspunsul elevului

Răspuns greşit Răspuns corect

Informaţia următoare

- documentarea bibliografică (faza documentară), care a cuprins studierea literaturii de specialitate

referitoare la abordarea monografica a mediului rural;

- prelucrarea informaţiilor cu privire la populaţie incluse în fişele ultimului recensământ;

- studierea fişelor, clădirilor şi a gospodăriilor etc.

-utilizarea unor informaţii mai largi referitoare la diferite elemente, fenomene şi procese, din care

au fost selectate anumite aspecte semnificative (discuţii purtate cu specialişti din domeniul

arhitecturii, urbanizării, amenajării teritoriale etc.);

- realizarea unor măsurători asupra unor fenomene reale (ex. planul şcolii prin observarea cu

atenţie, urmată de stabilirea punctelor cardinale , apoi măsurarea dimensiunilor clădirii atât cu

ruleta, cât şi cu pasul);

- fotografierea aspectelor semnificative din realitatea observată;

- elaborarea unor întrebări în cadrul anchetei pentru a afla aspecte din viaţa oamenilor din Dudeştii

Noi. Ancheta constă în culegerea metodica de informaţii în baza unei scheme operaţionale scrise

sau orale, de tipul întrebare- răspuns. Tehnica fundamentală de realizare a anchetei este

chestionarul, care constă într-o serie de întrebări, adresate subiectului, enunţate într-o anumită

ordine. Metoda anchetei are avantajul că permite strângerea unui material bogat care poate

conduce la organizarea unor cercetări sau care poate să confirme unele concluzii la care s-a ajuns

prin folosirea altor metode. Ancheta nu poate înlocui ,pe deplin, cercetarea în domeniul metodicii

predării geografiei. De pildă, chestionarul pe care l-am realizat cuprinde 23 de întrebări iar în urma

analizei răspunsurilor am întocmit un raport de monitorizare care mi-a aservit la întocmirea

lucrării.

Chestionar

Numele şi prenumele …………………………..

1. Vârsta………

2. Stare civilă: a )necăsătorit; b) căsătorit; c) divorţat; d) alte situaţii.

3. Studii: a) superioare; b) medii; c) primare.

4. Structura familiei: a) soţ , soţie; b) soţ, soţie, copii; c) soţ, soţie, copii, părinţi; d) alte situaţii.

5. Sectorul de activitate: a) primar (agricultură); b) secundar (industrie,construcţii); c) terţiar

(turism, transport, învăţământ).

6. Venituri: a) până la 400 Ron; b) între 400 - 1000 Ron; c) peste 1000 Ron.

7. Care sunt sursele de venit?

a) salariul de bază; b) pensie; c)lucrul sezonier; d) alte situaţii.

- 129 -

10. Sunteţi proprietar de terenuri agricole?

a) da; b) nu.

11. În ce măsură veniturile familiale provin din producţia agricolă?

a) parţial; b) deloc; c) în totalitate.

13. Localitatea de provenienţă: a) sat din alt judeţ (exemplificaţi); b) sat din jud. Timiş

(exemplificaţi); c) oraş din alt judeţ (exemplificaţi)

14. Precizaţi motivul sosirii în localitate….. ...........................

15. Care sunt motivele deplasărilor în Timişoara sau alte oraşe?

a) locul de munca; b) studii; c) cumpărături; d) altele.

16. Religia: a) creştin – ortodox; b) romano-catolic; c) altă religie (exemplificaţi)

17. Respectaţi sărbătorile creştine?

a) la biseric; b) în familie; c) deloc.

18. Structura construcţiei în care locuiţi cuprinde:

a) casă + bucătărie de vară;

b) casă fără bucătărie de vară;

c) casă cu anexe( magazie, garaj, coteţ etc.);

d) vilă,alte situaţii.

19. Anul construirii casei: a) până în 1970; b) între 1970 – 1990; c) după 1990.

20. Casa este dotată cu apă curentă şi canalizare?

a) da; b) nu.

21. Precizaţi materialul din care este construită casa:

a)cărămidă; b)chirpici; c) lemn; d) alte material.

22. Precizaţi numărul de animale crescute în gospodărie:

a) bovine…..; b) porcine…..;c) caprine, ovine…..;d) păsări…….; e) altele…………..

23. Ce mijloace de transport deţineţi? Precizati numarul acestora.

a) autoturism …… b) tractor, maşini agricole….. c) autocamioan……d) altele……

Pe lângă metodele descrise la partea I am mai utilizat:

Metoda observaţiei directe care a facilitat caracterizarea sub raport cantitativ şi calitativ a

diferitelor elemente şi fenomene din teren. Au fost inventariate principalele elemente care au

rezultat dintr-o observare dirijată: aspecte ale unor elemente antropice-localitatea Dudeştii Noi, cu

clădiri şi străzi, activităţile economice, căile de comunicaţie.

- 130 -

În cadrul observaţiilor expediţionare s-au făcut evaluări cantitative într-o anumită perioadă

de timp, prin interpretarea anumitor aspecte din realitatea de pe teren şi a informaţiilor de la

localnici.

Metoda observaţiei indirecte realizată prin intermediul unor modalităţi de reproducere a realităţii

obiective, a valorificat mijloace diverse, dintre care amintim bibliografia, schiţe de hărţi, grafice,

tabele. S-a folosit notarea sistematică a fenomenelor observate, experienţe din viaţa de familie,

evenimente din cursul şcolarităţii etc.

Utilizarea seriilor de date privind numărul de locuitori, structura profesională, structura etnică,

religioasă etc. au facilitat înţelegerea elementelor geodemografice din orizontul local în evoluţia

lor temporală.

S-a utilizat fecvent metoda comparaţiei , pornindu-se de la precizarea unor particularităţi

exterioare între ele şi mai ales prin raportarea la întreg.

Metodele de reprezentare grafică folosite atât din punctul de vedre al conţinutului, cât şi al

formei, au concretizat rezultatele cercetării, identificându-le pe cele care au dat expresia cea mai

reală şi sintetică asupra fenomenelor studiate. Se adugă modelele grafice de forma unor modele,

care au ca scop să sintetizeze aspectele structurii interne şi a relaţiilor dintre elementele analizate.

Modelul mediului antropizat . În cazul comunei Dudeştii Noi, există componente naturale şi

antropice, care pot fi organizate sub forma unui model. Ianoş,I .(2000, pag.24)

sintetizează sugestiv raportul dintre componenta naturală şi elementele antropice : populaţie,

aşezări, activităţi economice, comunităţi. El consideră mediul natural ca un întreg, existând relaţii

între fiecare componentă şi mediul natural, precum şi relaţii între componentele antropice, luate

câte două.

Modelul induce, totodată, o metodă de analiză; el sugerează o modalitate de reprezentare

grafică a structurii şi a funcţionalităţii mediului geografic al orizontului local. Acest model se poate

aplica în cercetările teritoriale concrete, cu anumite nuanţări, provenite din complexitatea

elementelor componente; de exemplu, mărimea demografică a unei comunităţi, tipul reţelei de

aşezări, nivelul activităţilor economice, precum şi alţi factori exteriori (modul de proprietate,

resursele financiare, posibilităţile tehnologice).

Modelele mentale cu caracter mai mult empiric, au o importantă notă personală, sunt

frecvente la locuitorii aşezărilor rurale şi se formează prin parcurgerea succesivă şi repetată a

orizontului mai apropiat sau îndepărtat, prin reţinerea şi poziţionarea mentală a unor repere

semnificative şi utilizarea lor în alte situaţii. Perceperea empirică şi mentală a spaţiului, cu

- 131 -

elementele şi carcteristicile sale, reprezintă o carcteristică a felului în care aceşti locuitori percep

orizontul local în ansmblul său. Locuitorii aşezărilor rurale au, fiecare un astfel de model mintal,

o ,,hartă" imaginară a localităţii sau teritoriului înconjurător. Se păstrează într-o anumită măsură şi

la elevii din mediul rural, care străbat anumite areale din orizontul local formându-şi asfel, într-un

mod intuitiv, personal şi empiric, o anumită ,,hartă" a orizontului local. Această constatare a

facilitat desfăşurarea unor cercetări colective cu elevii, suma cunoşinţelor lor fiind mai mare decât

cunoştinţele individuale, fiecare evocând locuri sau trasee, astfel că printr-un proces ingenios de

cooperare a fost angrenată experienţa empirică şi mentală a elevilor, pe fondul exploatării colective

a carcteristicilor orizontului local.

6.2.6. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT FOLOSITE ÎN PREDAREA OPŢIONALULUI

Pentru a asigura o bună însuşire, de către elevi, a cunoştinţelor în domeniul geografiei

umane, nu este suficientă numai memorarea celor comunicate de către profesor sau a cunoştinţelor

din manual şi din alte cărţi de specialitate, ci este necesară utilizarea unor resurse materiale, pentru

a aduce realitatea în câmpul de observaţie al elevilor. Ansamblul acestor resurse materiale folosite

în procesul de învăţământ şi investite cu anumite funcţii pedagogice formează mijloacele didactice.

Principalele funcţii ale mijloacelor de învăţământ sunt:

- Funcţia de informare asigură furnizarea de informaţii directe asupra obiectelor şi fenomenelor

studiate;

- Funcţia formativ -educativă asigură dezvoltarea gândirii logice a elevilor, captarea atenţiei şi

formarea de priceperi;

- Funcţia motivaţională asigură trezirea interesului şi a curiozităţii asupra fenomenelor ce vor fi

studiate;

- Funcţia de evaluare constă în capacitatea unor mijloace didactice de a pune în evidenţă rezultatele

învăţării, de a aprecia progresele elevilor.

Totalitatea mijloacelor materiale care asigură informaţia pentru geografia orizontului local

constituie baza materială a pregătirii în domeniu, în alcătuirea căreia se includ:

-materialul didactic şi mijloacele tehnice de învăţământ;

-cabinetul de geografie;

-eşantioanele demonstrative;

- 132 -

O clasificare a mijloacelor de învăţământ în funcţie de natura lor este redată în figura de mai

jos:

Fig. 40. Clasificarea mijloacelor de învăţământ.

Se recomandă ca la aceeaşi lecţie să fie folosit material didactic cât mai variat, ca suport de

fixare şi conţinut ştiinţific, care se va expune treptat, pe măsura ce se parcurge conţinutul. În cazul

lecţiilor bazate pe metode activ-participative, materialul didactic se distribuie pe grupe, paralel cu

desfăşurarea studiului.

6.2.7. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE PREDARE ÎN CLASĂ (lecţia şi

modalităţile de organizare a activităţii în cadrul lecţiei) ŞI ÎN AFARA CLASEI

În procesul de pregătire în domeniu, raporturile elev-profesor capătă o dinamica proprie.

Chiar şi în timpul unei singure ore, aceste raporturi se pot schimba, îmbrăcând forme variate de

pregătire: cu întreaga clasa, pe grupe de elevi sau individual. Dinamica formelor de organizare a

pregătirii creşte pe măsură ce se trece de la învăţământul informativ la cel formativ.

- 133 -

Mijloace scrise şi grafice:

-manuale,planşe,teste,hărţi,atlase,dicţionare,albume,ziare,reviste, etc.

Mijloace obiectuale:-tabla,tabla magnetică,colecţiile de minerale şi roci,ierbarele,mulajele,machetele, instrumentele etc.

Mijloace audio- vizuale -filme didacticediapozitive şi diafilmemodele,benzi magnetice

Mijloace tehnice vizuale:epiproiectorul,epidiascopul,diascopul pentru diapozitive şi diafilme,aspectomatul,diastarul,aspectarul

Mijloacetehnice audio-vizuale:

-televizorul,diascopul,videocasetofonul,compactdiscul,camera video,calculatorul electronic, simulatorul etc,

MIJLOACEDE

ÎNVĂŢĂMÂNT

Activitatea cu clasa întreagă

Constituie forma tradiţională de organizarea activităţii didactice şi, deşi are o serie de limite, ea

asigură succesul în pregătirea elevilor în colectivitate şi pentru colectivitate. Tratarea clasei ca un

tot unitar, alcătuit din elemente omogene, duce la ineficienţa în activitatea informativ educativă.

De aceea, profesorul trebuie să acorde o atenţie deosebită particularităţilor individuale ale elevilor,

adoptând o strategie diferenţiată, care, în ultima instanţă, să asigure realizarea aceloraşi obiective.

Activitatea frontală poate fi folosită atât în instruirea teoretică, cât şi în formarea practică.

Pentru a spori eficienţa acestui tip de activitate, se impun a fi satisfăcute o serie de cerinţe:

-folosirea metodelor de activare a fiecărui elev, urmărind captarea atenţiei şi participarea lui la

însuşirea cunoştinţelor predate;

-în instruirea practică, activitatea frontală este posibilă numai dacă poate fi asigurat un loc de

muncă fiecărui elev în cadrul unei lucrări unitare.

Activitatea organizată pe grupe

Cea mai mare parte din instruirea practică în domeniu se realizează prin organizarea clasei pe

grupe de elevi. Lucrările practice se realizează cel mai bine numai pe grupe, fie că toţi elevii

execută aceeaşi operaţie, fie că fiecare grupă realizează operaţii speciale din ansamblul temei,

urmând să se facă rotirea grupelor. Succesul practicării pregătirii în domeniu, pe grupe, se

realizează asigurându-se următoarele cerinţe minime:

-grupele să primească sarcini de lucru precis delimitate, cu caracteristici de timp şi calitate

anunţate anterior;

-evidenţa îndeplinirii sarcinilor să se ţină pe grupe şi nu pe individ, cointeresând membrii

colectivului să-i sprijine în vederea atingerii nivelului optim;

-să fie stimulate grupele cu rezultate bune;

- să fie generalizată experienţa pozitivă a grupelor fruntaşe.

Activitatea individuală

Acest tip de activitate ocupă un loc însemnat în pregătirea în domeniul geografiei populaţiei.

Pentru a asigura succesul deplin în utilizarea acestui tip de activitate, se cere respectarea anumitor

cerinţe:

- fiecare elev să primească sarcini concrete, cunoscând parametrii performanţelor ce trebuie

realizate;

-îndrumarea permanentă a elevilor pe parcursul desfăşurării activităţii;

- 134 -

-evidenţierea elevilor cu rezultate bune şi stabilirea măsurilor de recuperare pentru cei cu rezultate

sub limita admisă.

Între cele trei forme de organizare a pregătirii trebuie să existe raporturi de optimizare, ţinând

seama de obiectivele instructiv-educative fixate. Ponderea fiecărei forme este determinată de

elementele concrete ale procesului de pregătire. Fiecare profesor, în funcţie de condiţiile pe care le

poate asigura, trebuie să stabilească formele de activitate la care va antrena elevii.

LECŢIA DE GEOGRAFIE- FORMA DE BAZĂ A ORGANIZĂRII PROCESULUI

INSTRUCTIV- EDUCATIV

Lecţia constituie cea mai răspândită formă de instruire a elevilor pe colectivităţi. Ea vizeaza

realizarea unor obiective instructiv- educative, are un conţinut definit, o anumită structură, un timp

determinat de desfăşurare şi presupune utilizarea unor moduri de lucru, a unor metode, procedee şi

mijloace de învăţământ.

Prin lecţia de geografie, elevii îşi însuşesc cunoştinţe, priceperi şi deprinderi conform

programei şcolare, iar succesiunea lecţiilor asigură predarea sistematic a disciplinelor geografice şi

realizarea obiectivelor pedagogice proprii acestora.

Conceptul "tip de lecţie" poate fi considerat drept un model folosit pentru a reduce un şir de

lecţii asemănătoare la o structură mai simplă, reprezentativă pentru această categorie. Nu există o

lecţie ,,tip"care să poată fi reprodusă identic, ci numai situaţii asemănătoare, care sugerează o

structură asemănătoare. Lecţia de geografie asigură însuşirea bazelor ştiinţifice, formează

capacităţi de aplicare în practică, dezvoltă forţele de creativitate, spiritul de observaţie şi

imaginaţie, contribuie la formarea şi consolidarea personalităţii elevului.

Tipurile de lecţie diferă între ele prin modul de organizare, structurare şi desfăşurarea activităţii

didactice.

Principalele tipuri de lecţii sunt:

Lecţia de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor concentrează activitatea didactică spre însuşirea

de către elevi a noilor cunoştinţe,dezvoltând capacităţile intelectuale ale acestora. Acest tip de

lecţie poate avea mai multe variante: lecţia introductivă, lecţia de descoperire, lecţia

problematizată.

Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor se caracterizează printr-o pondere însemnată a

activităţii elevilor în desfăşurarea lecţiei; acest tip de lecţie are mai multe variante: lecţii de

efectuare a lucrărilor de teren, lecţii practice în sfera didactică, lecţii de muncă independentă cu

- 135 -

ajutorul fişelor, lecţii pe bază de exerciţii applicative, lecţii de deprinderi de muncă independentă

cu ajutorul testului programat.

Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor are ca obiectiv fixarea şi

consolidarea cunoştinţelor dobândite. Recapitularea duce la formarea unor idei generale şi la

introducerea lor în scheme logice, mai cuprinzătoare. Acest tip de lecţie se poate concretiza în

următoarele variante: lecţie de recapitulare la sfârşit de capitol, semestru, an şcolar, lecţie de

recapitulare cu ajutorul fişelor şi referatelor,lecţie de recapitulare prin vizite .

Lecţia de verificare şi apreciere a cunoştinţelor are ca obiectiv principal controlul si evaluarea

randamentului şcolar, calitativ şi cantitativ.Variantele acestui tip de lecţie depind de metodele de

evaluare utilizate: -verificari orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste şi fişe.

Lecţia mixtă este tipul de lecţie cel mai întâlnit şi care poate avea următoarele variante:

-verificarea concomitentă cu predarea;

-fixarea concomitentă cu predarea;

-însuşirea cunoştinţelor prin activitate independentă;

-însuşirea cunoştinţelor cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale;

- simultaneitatea momentelor;

-însuşirea cunoştinţelor pe baza de programe.

Lecţia demonstrativă este lecţia în care predomină prezentarea de către profesor a obiectelor,

fenomenelor, proceselor din realitate, fie sub forma lor naturală, fie sub o altă formă (pe material

confecţionat, prin desen pe tablă, cu ajutorul mijloacelor audio-video). Variantele acestui tip de

lecţie pot fi:

-demonstraţia pe unicat;

-demonstraţia pe mijloace multiple;

-demonstraţia pe simulator,

Se recomandă folosirea unui număr cât mai variat de tipuri de lecţie, pentru a mobiliza

resursele fiecărui elev. Trebuie, de asemenea, să se asigure o unitate deplină între conţinut, forma

de activitate, metodele şi mijloacele de învăţământ, unitate care se cere centrată pe obiectivele

activităţii planificate.

Elementele didactice ale unei lecţii model

Lecţia este constituită dintr-o succesiune organizată de evenimente, care se desfăşoară într-o

unitate de timp. Aceste evenimente cuprind predarea-învăţarea şi au ca scop realizarea obiectivelor

instructiv-educative.

- 136 -

Lecţia trebuie să fie organizată astfel încât să permită utilizarea eficientă a timpului destinat

fiecărui eveniment. Numărul şi durata evenimentelor unei lecţii depind de tipul acesteia. În

general, o lecţie cuprinde următoarele evenimente didactice:

•captarea atenţiei;

•reactualizarea cunoştinţelor;

•enunţarea obiectivelor operaţionale;

•dirijarea învăţării;

•obţinerea performanţei;

•asigurarea feedback-ului;

• intensificarea retenţiei;

•evaluarea performanţei;

•asigurarea transferului.

Pentru a asigura o activitate de învăţare de calitate, eficientă şi de durată, trebuie să se asigure o

stare interioară a elevului care să-i dea posibilitatea de a selecta şi recepta conţinutul învăţării.

Randamentul învăţării depinde şi de capacitatea de atenţie a elevilor. Priceperea de a capta şi a

dirija atenţia constituie un indiciu a artei profesorului de a organiza şi conduce procesul de

învăţare. Exemplificarea executării proiectării didactice la disciplina opţională ,,Oameni şi locuri"

am efectuat-o întocmind un proiect didactic pentru activitatea de învăţare, însoţit de desfăşurarea

activităţilor.

Şcoala cu cls. I-VIII, Dudeştii Noi

Data:

Disciplina : Geografie

Clasa a VII-a A

Prof. Danciu Camelia

PROlECT DE LECŢIE

Tema : Comuna Dudeştii Noi- studiu de caz.

Scopul lecţiei:

-Consolidarea cunoştintelor cu privire la caracteristicile geodemografice ale comunei Dudeştii Noi

-Dezvoltarea capacitatilor de investigare a orizontului local prin documentare şi cercetare.

-Cunoaşterea elementelor de conţinut ale materialelor cartografice.

Obiective generale:

1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni);

- 137 -

2. Argumentarea unui demers explicativ;

3. Formalizarea informaţiilor;

4. Analiza interacţiunilor dintre mediul natural şi locuitori;

5. Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice;

6.Construirea unor schiţe cartografice simple.

Obiective operationale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:A) Obiective cognitive:

- să definească, să explice şi să exemplifice termenii- cheie;

- să utilizeze terminologia geografică;

-să identifice localităţile din orizontul apropiat;

-să utilizeze termenii şi denumirile de bază;

B) Obiective metodologice: La sfâşitul lecţiei elevii trebuie să:

-O1.să precizeze poziţia geografică şi vecinii comunei Dudeştii Noi;

-O2 să caracterizeze elementele cadrului natural a comunei natale;

-O3 să analizeze dinamica şi mişcarea naturală a populaţiei;

-O4 să identifice tipurile de migraţii şi cauzele lor;

-O5 să identifice factorii care susţin dezvoltarea economică a comunei Dudeştii Noi;

-O6 să completeze o hartă mută cu elementele de conţinut, evidenţiind vecinii şi hidrografia

localităţii.

Tipul lecţiei: de consolidare a cunostinţelor.

Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică.

Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, analiza SWOT, problematizarea,

modelarea, studiul de caz, reţeaua de discuţii, exerciţiul geografic, munca independentă cu harta,

dialogul.

Mijloace de învăţământ: Harta fizico-geografică a României, Atlasul geografic şcolar, fişe de

lucru, grafice, Harta fizico-geografica a judeţului Timiş, date despre populaţia localităţii de la

recensămintele din anii 1992 şi 2002.

Organizarea activităţii: colectiv, grupe de elevi şi individual.

Resurse şi managementul timpului:50 minute

Desfăşurarea lecţiei

- 138 -

Secvenţele

lecţiei

Obiective

operationale

Activitatea

profesorului

Activitatea

elevului

Strategii Evaluare

1.Organizarea clasei

Atenţionează elevii asupra modului de desfăşurare a lecţiei.

Pregătesc caietele şi materialele pentru lecţie.

Observaţia

2.Pregătirea aperceptivă

Distribuie hărţi mute cu conturul jud.Timiş pe care elevii să coloreze localizarea comunei.

Colorează pe hartă teritoriul comunei Dudeştii Noi

DialogulExerciţiul

Evaluarea frontală

3.Captarea atenţiei

Enunţă scopul şi obiectivele lecţiei.

Notează titlul lecţiei

Expunerea Observarea sistematică a elevilor

4.Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor.

O1

O2

O3

O4

Împarte clasa în 4 grupe şi solicită elevii să realizeze analiza SWOT a comunei Dudeştii Noi.

Cere elevilor să caracterizeze cadrul natural al comunei

Distribuie fişe de lucru cu grafice şi solicită identificarea factorilor determinanţi ai mişcării naturale a populaţiei.Pe baza studiului de caz, dirijează elevii în descoperirea cauzelor care determină migraţiile.Pe baza

Se grupează şi prin analiza hărţilor precizează poziţia geografică şi vecinii comuneiPe baza hărţilor identifică elementele cadrului natural.Analizează şi interpretează graficele.

Descoperă tipurile de migraţii şi cauzele acestora.

Analiza SWOTDescoperireaConversaţia

Lucru cu hartaConversaţia euristică

ModelareaDescoperireaConversaţia

Studiul de cazModelarea

Conversatia

Evaluarea deprinderilor de lucru cu hartaEvaluarea orală.

Evaluarea raspunsurilor formulate de elevi.Evaluarea orală.Stimularea participării la formularea răspunsurilor.

Stimularea participării la formularea răspunsurilor.

- 139 -

O5 conversaţiei, îndrumă elevii să identifice factorii care susţin dezvoltarea economică a comunei.

Formulează raspunsuri

euristică

Conversatia euristică.

5.Asigurarea feed-back-ului

Propune elevilor să găsească modalităţi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă în prezent localitatea.

Găsesc şi propun soluţii

Reţeaua de discuţii

Evaluarea comportamentului elevilor

6.Obţinerea performantelor

O6 Distrubuie fise de lucru

Completează spaţiile lacunare

Munca independentă

Evaluarea deprinderilor de lucru

7.Evaluare Propune un joc de rol:,,Comuna Dudeştii Noi-Prezent şi viitor”

Anticipează viitorul comunităţii locale

Reţeaua de discuţii

Evaluare prin notare.

Activităţi concrete vizând formarea noţiunilor, deprinderilor şi capacităţilor în clasă

Antrenarea elevilor la clasă în procesul de formare a noţiunilor, deprinderilor şi capacităţilor

are un scop didactic şi finalitate ştiinţifică, în acest mod însuşirea cunoştinţelor căpătând caracter

activ şi temeinic.

Ca preocupare didactică, ridicarea nivelului activităţii şi dinamizarea participării directe a

elevilor se poate realiza prin mai multe modalităţi, dintre care se dataşează următoarele:

-exerciţiile şi aplicaţiile practice

-lucrările practice de muncă independentă

-lucrările practice de observaţie

- 140 -

Exerciţiile şi aplicaţiile practice pot fi utilizate în toate tipurile de lecţii, fie scris sau oral, atât

individual cât şi în grup, la lecţii, în clasă, în cabinetul de geografie, pe terenul geografic şi în

excursie. Exerciţiile şi aplicaţiile practice contribuie la însuşirea de către elevi a cunoştinţelor în

legătură cu unele date din realitate, asigură consolidarea cunoştinţelor predate elevilor, contribuie

la formarea unor deprinderi şi îndemânări practice, favorizând totodată dezvoltarea gândirii

independente a elevilor. Cele mai utilizate tipuri de exerciţii se referă la:

-folosirea manualului şi altor surse de informare (scoaterea ideilor principale, învăţarea logică,

învăţarea cu ajutorul hărţii, utilizarea imaginilor, graficelor, schiţelor, lecturilor din manual;

-citirea şi interpretarea hărţilor, a desenelor, graficelor;

-reprezentarea grafică a datelor;

-măsurători pe hartă şi pe globul geografic;

-determinări de puncte pe hartă şi pe globul geografic, folosind coordonatele geografice;

-citirea instrumentelor;

-realizarea unei hărţi după realitatea observată sau după un text dat;

-transformări la scară;

-utilizarea semnelor convenţionale;

-interpretarea unor informaţii redate cartografic;

-interpretarea orală sau în scris a fenomenelor observate;

- interpretarea orală sau în scris după imagini;

-exprimarea unor legături observabile imediat;

-transferul informaţiei grafice şi cartografice în informaţie orală sau scrisă.

O atenţie deosebită trebuie acordată exerciţiilor cu harta din manual, atlas, harta murală, harta în

relief sau harta topografică. Fiecare lecţie de geografie trebuie să conţină o hartă, o schiţă sau o

diagramă pe care sunt reprezentate cele mai semnificative fenomene geografice reprezentate.

Folosirea reuşită a exerciţiilor la lecţii contribuie la formarea unor deprinderi practice,

asigurându-se înţelegerea ştiinţifică a fenomenelor.

Lucrările practice curente de muncă independentă se efectuează cu toată clasa, pe grupe în

funcţie de materialul existent, putînd fi organizate în sala de clasă, în cabinetul de geografie sau în

natură.

În clasă sau în cabinetul de geografie se pot efectua lucrări practice de descriere a unei porţiuni

a hărţii topografice, reprezentări grafice, recunoaştere de roci şi minerale, lucrări pe harta de

- 141 -

contur, lucrări de întocmire a schiţelor de hartă, alcătuirea de albume geografice tematice, de

referate şi comunicări ştiinţifice.

În natură se pot face ridicări topografice, aflarea înălţimii sau distanţei între două puncte,

măsurarea vitezei, debitului şi secţiunii unui râu, calcularea densităţii populaţiei, natalităţii,

mortalităţii, sporului natural etc.

Lucrările practice de observaţie se desfăşoară mai ales în natură, pe platforma meteorologică,

geomorfologică sau în anumite puncte caracteristice de observaţii. Aplicaţiile practice desfăşurate

în clasă sau în natură sunt de regulă de scurtă durată (până la o oră) sau de durată medie,

cuprinzând mai multe etape de lucru, dar pe măsura îmbogăţirii cunoştinţelor elevilor, aplicaţiile

practice pot fi şi de lungă durată ca în cazul observaţiilor meteorologice.

În comuna Dudeştii Noi, elevii au efectuat lucrări practice de observaţie a morfostructurii

satului, a vetrei satului, materialul de construcţie a caselor, plantele cultivate, animalele

predominante din gospodării, etc.

Obiective operaţionale urmărite:- la sfârşitul etapei de formare a noţiunilor geografice generale

(complexe şi concrete), a deprinderilor practice intelectuale şi a capacităţii de investigare a

orizontului local, la nivelul peformanţei optimale elevii vor fi capabili să:

- să utilizeze corect noţiunile însuşite;

- să descrie corect un fenomen observat direct sau după reprezentarea acestuia;

- să identifice legăturile dintre fenomenele observate;

- să identifice relaţii stabile şi repetabile de tip cauză-efect;

- să identifice relaţiile dintre componentele naturale şi socio-economice;

- să utilizeze corect şi sistematic informaţia din manual, din orizontul apropiat şi din sistemele

multimedia;

- să identifice elementele principale ale unei reprezentări cartografice şi să transforme imagini

cartografice;

- să elaboreze şi să redea imagini cartografice simple;

- să exploreze şi să utilizeze proceduri elementare de investigare a realităţii, de informare şi

prezentare a datelor;

- să redea procese elementare care au loc în mediul înconjurător;

- să realizeze o investigaţie structurată;

Însuşirea de către elevi a metodelor şi tehnicilor de cercetare

- 142 -

Învăţarea prin cercetarea individuală sau în grup în cadrul orelor de geografie îi pune pe elevi în

situaţia de a rezolva diferite situaţii-problemă, de a descoperi mecanismul fenomenelor fizico-

geografice şi economico-geografice din mediul înconjurător, de a localiza şi interpreta cu ajutorul

modelelor (hărţi, diagrame, diapozitive, fotografii etc.). În acest scop, elevii (împărţiţi în grupe)

primesc teme de cercetare, bibliografie, hărţi şi alte mijloace didactice, având posibilitatea să

cerceteze unele aspecte semnificative ale componentelor geografice din orizontul local. Elevii

trebuie familiarizaţi cu metodele generale folosite în cercetarea geografică: metoda observaţiei

directe, expediţionară şi staţionară, metoda observaţiei indirecte pe baza bibliografiei, hărţilor,

schiţelor, blocdiagramelor, metoda comparaţiei special aplicate pe discipline geografice.

În etapa pregătitoare, echipele de cercetare îşi vor limita la început activitatea la observaţiile

asupra unui singur element sau fenomen din orizontul local (ex. mediul construit al satului format

din casele individuale, anexele gospodăreşti, clădirile publice-şcoală, biserică, dispensar-, fermele

agricole, spaţiile comerciale, drumurile, reţelele de utilităţi publice),

obiectul de cercetare fiind totuşi destul de bogat şi atrăgător prin conţinutul său.

Treptat, prin îndrumarea profesorului, câmpul cercetării se va lărgi, elevii ajungând să abordeze

un grup de obiecte sau fenomene (relief, climă, vegetaţia, soluri, faună etc.), urmând apoi să aibă o

privire de ansamblu asupra ţinutului respectiv.

Cercetarea şi cunoaşterea orizontului local de către profesor

Sarcinile pe care le are de îndeplinit profesorul de geografie în cadrul şcolii şi în activităţile

extraşcolare solicită o pregătire temeinică. Un profesor exigent cu sine se preocupă în permanenţă

de lărgirea orizontului său de cunoştinţe (citeşte, se informează, se documentează, studiază).

Preocuparea de a se perfecţiona continuu trebuie înţeleasă în complexitatea ei, realizându-se prin

mai multe forme:

- studiu individual care presupune cunoaşterea noutăţilor ştiinţifice din domeniul geografiei şi a

ştiinţelor înrudite, a pedagogiei, a metodicii predării geografiei;

- lărgirea orizontului cunoaşterii într-un cadru organizat prin cursuri de perfecţionare la anumite

intervale de timp, precum şi prin participarea activă la activităţile cursurilor metodice, cercurilor

pedagogice, sesiunilor de comunicări ştiinţifice organizate de inspectoratele şcolare şi Casa

Corpului Didactic, unde se fac expuneri pe diferite teme de actualitate, au loc schimburi de

experienţă între profesori etc.

- parcurgerea unor trepte de maturizare profesională prin susţinerea examenului de definitivat, apoi

obţinerea gradelor didactice II şi I.

- 143 -

Este evident că între pregătirea de specialitate, cercetarea orizontului local şi activitatea la

catedră a profesorului de geografie, există multiple interdependenţe finalizate cu rezultate din cele

mai bune.

În vederea pregătirii lecţiilor şi aplicaţiilor practice cu elevii în orizontul local, profesorul

trebuie să se documenteze, să studieze programele şcolare, manualele de geografie, materialele de

specialitate, cursuri universitare, reviste, atlase, literatură pedagogică şi metodică, să-şi pregătească

colecţii de roci, albume de fotografii, înregistrări video din mediul înconjurător. În activitatea de

cercetare geografică, profesorul trebuie să manifeste pasiune, să lucreze creator, cu mult tact, să

stăpânească conţinutul disciplinei şi să îndrăgească elevii. Numai aşa va crea o atmosferă

favorabilă de lucru în cercetările efectuate cu elevii, care vor căpăta un profund caracter formativ.

Există o gamă largă de moduri şi organizare a cercetării orizontului local cu elevii, care pot

avea un caracter preponderent informativ (vizite, drumeţii, excursii) sau care pot avea un pronunţat

caracter de cercetare (aplicaţii practice în orizontul local). Aceste forme de activitate extraşcolară îi

obişnuiesc pe elevi cu exersarea gândirii logice de la simplu la complex, de la apropiat la

îndepărtat, de la descriere la explicare, de la înţelegerea fenomenelor şi proceselor geografice pe

baza cauzalităţii acestora, la explicări genetice, ştiinţifice.

TIPURI DE ACTIVITĂŢI REALIZATE CU ELEVII ÎN ORIZONTUL LOCAL

Aplicaţiile practice sunt acele activităţi, desfăşurate în clasă şi în orizontul local, prin care

elevii, cu ajutorul profesorului pun în practică cunoştinţele primite, cu scopul consolidării lor şi

formării de priceperi şi deprinderi.(Mândruţ, O.,2007).

Geografia ca obiect de învăţământ aduce o contribuţie esenţială la dezvoltarea intelectuală a

elevilor, la formarea gândirii lor geografice. Aplicaţiile practice sprijină atât cunoaşterea obiectelor

şi fenomenelor geografice, cât şi unele aspecte cantitative şi calitative legate de ele, recunoaştrea

lor pe hartă, precum şi descifrarea interdependenţelor care le caracterizează în complexele

geografice. Deasemenea dezvoltă judecata, puterea de analiză şi sinteză a elevilor. Repetate cu

elevii în orizontul local, aplicaţiile practice duc la formarea priceperilor şi deprinderilor,

dezvoltând spiritul de observare şi dorinţa de cercetare ştiinţifică. Efectuarea lor cere atenţie

deosebită şi sistematică faţă de obiectul sau fenomenul în studiu, o activitate de durată îndreptată

spre un anumit scop.

Participând la aplicaţii, elevul desfăşoară o activitate intelectuală, observă aspecte esenţiale,

descoperă asemănări şi deosebiri, desfăşoară o activitate motorie, iar în final sintetizează

- 144 -

rezultatele cercetării prin întocmirea de grafice, tabele etc., trăgând concluzii şi redactând scurte

lucrări ştiinţifice.

Pornind de la faptul că geografia cuprinde în sfera ei de cercetare obiecte şi fenomene care se

desfăşoară pe un spaţiu extrem de extins, lucrările practice trebuie realizate în cea mai mare parte

în natură (orizontul local), iar în clasă rămâne efectuarea lucrărilor practice pe hartă sau sub forma

organizării colecţiilor, confecţionarea de modele, prelucrarea şi reprezentarea grafică a

materialului cifric referitor atât la fenomene fizice, cât şi socio-geografice.

Clasificarea aplicaţiilor practice se poate face după mai multe criterii: după gradul de

complexitate,după locul desfăşurării, după mijloacele de realizare, numărul participanţilor şi după

deprinderile care le formează.

După gradul de complexitate, aplicaţiile practice în orizontul local pot fi:

- lucrări practice de muncă independentă (ex. măsurarea sau estimarea unor suprafeţe )

- lucrări practice de observaţie (ex. descrierea elementelor identificate şi poziţionate, să observe

trăsăturile peisajului rural a comunei Dudeştii Noi: cadrul fizic - suprafeţe construite -căi de

comunicaţie - terenuri agricole - spaţiu verde etc. )

- aplicaţii practice complexe prin care se urmăreşte perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor

(cuprind un şir de lucrări legate între ele printr-o succesiune logică în urma cărora rezultă o

concluzie asupra fenomenului sau obiectului studiat, să analizeze detaliile, să fie prevăzute

momentele de sinteză, rezervate profesorului sau elevilor).

- studiul complex reprezintă o activitate practică de studiu fizico- geografic a comunei natale sau a

unităţilor economice existente etc.

După locul unde se desfăşoară, aplicaţiile practice desfăşurate în scopul perfecţionării

priceperilor şi deprinderilor, se clasifică în:

- aplicaţii practice pe terenul geografic (pentru lucrări de meteorologie, geografie - matematică,

topografie, geomorfologie).

- aplicaţii practice la punctul geografic de observaţii ( un teren relativ restrâns, din afara localităţii

pe care se află diferite obiecte asupra cărora se pot face observaţii fără să fie necesare amenajări

speciale)

- aplicaţii practice în vizite ( la unităţi economice)

Dintre mijloacele de realizare putem deosebi:

- aplicaţii practice cu harta

- 145 -

- aplicaţii practice cu instrumente şi aparate ( în care se cere folosirea unui instrument simplu sau

mai complicat, după natura lucrărilor: ex. măsurarea temperaturii, căderile de ploaie etc.).

- anchete despre populaţie sau anumite mărturii (agricultori, comercianţi, responsabili publici). În

acest caz, elevii trebuie sensibilizaţi de la început cu cerinţele anchetelor (cu sau fără chestionare):

eşantionare, locul anchetei, momentul în care s-a efectuat ancheta, întrebări etc.

După deprinderile care le formează, se detaşează aplicaţiile practice care formează deprinderi

şi priceperi specifice geografiei, precum şi aplicaţii care formează deprinderi şi priceperi ce pot fi

utilizate şi în alte domenii de activitate.

O importanţă deosebită o are grija profesorului pentru alegerea celor mai tipice lucrări

practice, adecvate cunoştinţelor elevilor şi materialului ce se predă.

Activităţile în afara clasei se înscriu, în primul rînd, în cadrul studiului mediului, unele

putându-se desfăşura în timpul unei lecţii, altele pot necesita o jumătate de zi sau chiar o zi, ori pot

să se desfăşoare în timpul mai multor săptămâni.

Dintre exerciţiile efectuate enumerăm:

-studiul peisajului rural;

- studiul comunei (Dudeştii Noi) în care este situată şcoala;

- studiul mediului natural;

-studiul componentelor aşezării;

- circulaţia şi mobilitatea populaţiei din comuna Dudeştii Noi;

- măsurarea unor distanţe, măsurarea sau estimarea unor suprafeţe,indicarea unor direcţii;

-notarea unor deteriorări ale clădirilor şi terenurilor;

- determinarea naturii materialelor clădirilor;

-măsurarea traficului automobilelor şi/ sau a pietonilor;

- discuţii cu persoanele care locuiesc în Dudeştii Noi sau cei care vizitează localitatea.

În natură se pot face şi cartări legate de funcţionalitatea spaţiului, probleme de organizare

judicioasă a spaţiului, observaţii directe asupra diverselor morfostructuri, respectiv probleme de

poluare, intensitatea traficului, organizarea vieţii comunitare, comportamentul şi mentalităţile

comunităţiilor, elemente care pot influenţa chiar şi gestiunea aşezării, evoluţia modului de

folosinţă agricolă sau nu a terenurilor, densitatea construită etc.

6.2.8. FORME DE EVALUARE

- 146 -

Evaluarea pedagogică reprezintă,,o acţiune manageriala proprie sistemelor socio-umane, care

solicită raportarea rezultatelor obţinute, într-o anumită activitate, la un ansamblu de criterii

specifice domeniului în vederea luării unei decizii optime.”(Dulamă,M.,2000,pag.195). Evaluarea

reprezintă, în primul rând, măsurarea rezultatelor, iar pentru a măsura efectele instruirii este

necesara utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare. Odată cu stabilirea obiectivelor şi

conţinutului se stabilesc şi tehnicile corespunzătoare de determinare a nivelurilor atinse. Acestea

vor furniza date cantitative şi calitative despre rezultatele obţinute, făcând posibilă aprecierea

randamentului înregistrat, relevarea succeselor sau insucceselor obţinute.

Formularea obiectivului de evaluare se va face printre elemente:

Ce? -comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze;

Cum? - în ce condiţii se produce acest comportament;

Cât?- nivelul de performanţă sau criteriul de reuşită.

Pentru a releva progresul elevilor, profesorul poate utiliza teste pe tot parcursul procesului de

instruire iar rezultatele obţinute de către elevi vor oferi informaţiile necesare reglării automate a

procesului de predare. O astfel de evaluare se numeşte evaluare continua, de progres sau formativă.

La sfârşitul unei perioade mai lungi (semestru, an şcolar) se pot pune în evidenţă rezultatele

obţinute de către elevi prin compararea lor cu obiectivele propuse (evaluare finală, sumativă sau

cumulativă).

FUNCŢIILE EVALUĂRII

Scopul evaluării nu este de a obţine anumite date despre rezultatele unui grup sau individ şi de a

face o judecată de valoare asupra randamentului unei activităţi, ci de a perfecţiona procesul

educativ. Funcţiile evaluării au semnificaţie socială şi pedagogică.

•Functia de constatare a existenţei unui produs înainte sau după o situaţie de învăţare.

•Funcţia de diagnoză a cantităţii şi calităţii rezultatelor, a cauzelor factorilor care au determinat

rezultatele, prin verificarea şi interpretarea cunostinţelor la diferite intervale de timp.

•Funcţia de reglare a activităţii. Prin evaluare, se identifică rezultatele prin raportare la obiective,

la cerinţele programei şcolare, la rezultatele altor indivizi, se remarcă dificultăţile şi lacunele în

învăţare şi se decide asupra organizării viitoare a instruirii. După feed- back reglarea învăţării este

asigurată de profesor, elev sau părinţi.

•Funcţia de prognoză- probabilistică- a valorii, nivelului şi performanţelor pe care le-ar putea

obţine elevul în etapa urmatoare de pregătire.

- 147 -

•Funcţia motivaţională- verificarea ritmică il determină pe elev să înveţe cu regularitate, sistematic

şi conştiincios. Evaluarea indică succesul, insuccesul sau mediocritatea şcolară.

•Funcţia de informare a elevului (metacunoştinţe, strategii posibile, scopuri), a

profesorului( cunostinţele, atitudinile şi capacităţile de care dispun elevii, cum va organiza

învăţarea şi evaluarea în viitor, identificarea căilor facile şi pertinente de instrucţie şi educaţie), a

părinţilor (indiciu pentru acordarea sprijinului cu scopul orientării şi reuşitei viitoare), a

directorului, a societăţii asupra stadiului formării şi asupra progreselor actuale şi posibile.

•Funcţia de orientare socială, şcolară şi profesională la diferite nivele de decizie.

•Funcţia de selecţie socială, şcolară şi profesională la diferite nivele de clasificare şi ierarhizare a

rezultatelor activităţii didactice, de formare iniţială şi continuă, exprimate în termeni de proces şi

produs.

TIPURI DE EVALUARE

Adoptând diverse criterii, putem distinge mai multe tipuri de evaluare:

.După apelarea la o normă sau la un criteriu, distingem:

-evaluarea normativă- apelează la o normă şi furnizează date cu privire la poziţia individului în

cadrul colectivităţii;

- evaluarea criterială - apelează la un criteriu şi furnizează date despre performanţa unui individ în

raport cu cât a realizat din sarcina dată.

După provenienţa evaluatorului, se disting următoarele tipuri de evaluări:

- evaluare internă - realizată de aceeaşi persoană care realizează şi procesul de predare- învăţare;

-evaluare externă –realizată de o persoană în afara procesului;

-autoevaluarea –realizată de cel care învaţă;

-heteroevaluarea -confruntarea evaluării profesorului cu cea a elevilor;

-coevaluarea -evaluarea reciprocă elevilor.

În ultimii ani s-au putut observa o serie de schimbări în modul de a concepe evaluarea curentă

în sensul dezvoltării a numeroase şi variate strategii educative. În acest sens, se pot distinge mai

multe tipuri de evaluare:

-evaluare formala –informală;

-evaluare diagnostică -prognostică;

- evaluare de proces - de produs;

-evaluare punctuală- secvenţială -continuă;

-evaluare prin cifre (note, scoruri) sau prin litere (A, B, C);

- 148 -

-evaluare prin calificative (FB, B, S, IS);

-evaluare prin coduri(plus, minus).

Profesorul evaluator care predă disciplina geografie poate utiliza un număr mare şi variat de

modele de evaluare cantitativă şi calitativă, pe care le putem structura astfel:

- chestionarea şi verificarea observativă pe întreg parcursul lecţiei;

-grilele de evaluare şi autoevaluare;

-referatele;

-portofoliul;

-activitatea experimentală

-testele.

Aceste instrumente de evaluare se utilizează în următoarele situaţii de evaluare:

-probe orale;

-probe scrise;

-probe practice.

Probele orale pot utiliza următoarele variante:

-tehnica de tip interviu;

-tehnica întrebărilor şi a răspunsurilor;

-chestionarul ''De cinci minute"

- tehnici ce presupun o perioadă de pregătire a răspunsului.

Probele scrise pot avea următoarele variante:

-lucrări cu răspunsul formulat de elevi;

-lucrări cu răspunsul la alegere.

Probele practice se utilizează în vederea verificării şi evaluării capacităţii elevilor de a aplica

cunoştinţele în practică; constau în efectuarea unor observaţii sau lucrări experimentale de care

elevii sunt informaţi la începutul anului şcolar, atât în ceea ce priveşte tematica lucrărilor practice,

cât si baremele de apreciere, de timp, de calitate şi de respectare a normelor de tehnica securităţii

muncii.

Testul ca modalitate de evaluare a progresului elevilor

Testul este un instrument metodologic de evaluare scrisă frontală selectivă, după criterii

ştiinţifice, a unei realităţi măsurabile (aptitudini, abilităţi, informaţii, tehnici, atitudini, intensitate,

durată, cantitate, etc). Prin test se masoară progresele sau dificultăţile din activitatea de învăţare a

elevilor, cantitatea şi calitatea cunoştinţelor sau capacităţilor proiectate în programa şcolară- gradul

- 149 -

de întelegere, aplicare, analiză şi sinteză a informaţiilor dobândite într-o perioadă de timp

determinată, într-un domeniu de cunoastere.

Elaborarea şi aprecierea unui test presupune asigurarea câtorva calităţi esenţiale, cum ar fi:

•eficienţa, adică să măsoare cunoştinţele şi deprinderile care constituie conţinutul lecţiei;

•fidelitatea, adică să reflecte în mod real gradul de stăpânire a cunoştinţelor şi deprinderilor,

•dificultatea, adică să corespundă ca grad de dificultate în raport cu elevii cărora li se adresează;

•puterea de discriminare, adică să asigure o largă distribuţie a notelor pentru elevii cu grade diferite

de pregătire;

•validitatea, adică să fie în concordanţă cu deprinderile şi cunoştinţele care au constituit conţinutul

lectiei;

•încadrarea în timp, adică notele să reflecte cât ştie elevul şi cât de rapid poate să rezolve testul;

•să fie practice, adică să fie uşor de aplicat într-un timp determinat.

Tipuri de teste:

•În funcţie de momentul evaluării, în procesul instruirii testele pot fi:

-iniţiale- care se administrează la începutul unei etape de instruire;

-de progres-cele care se administrează pe tot parcursul instruirii;

-finale-cele care se administrează la sfârşitul unei perioade mai mari de instruire.

•În funcţie de modul de administrare, testele pot fi:

-individuale;

- colective.

•În funcţie de modul de elaborare, testele se împart în:

- standardizate;

- nestandardizate.

Noţiunea de item şi clasificarea itemilor

Unitatea de lucru a unui test este itemul (o întrebare cu răspuns aşteptat), fiecare test fiind

format din mai mulţi itemi variaţi ca mod de formulare şi care se adresează diferitelor procese

psihice(gândirii, memoriei, imaginaţiei).

După criteriul obiectivităţii se deosebesc itemi obiectivi şi itemi subiectivi.

a)Itemii obiectivi abordează un aspect precis delimitat fiind astfel eliminată subiectivitatea în

notare.

Ex. Comuna Dudeştii Noi se află în unitatea de relief…... .

Ex. Partea de sud a localităţii Dudeştii Noi este srăbătută de râul ….. .

- 150 -

b)Itemii subiectivi vizează un complex de cunoştinţe şi abilităţi cognitive.

Ex. Explicaţi cauza plecării populaţiei de etnie germană din comuna Dudeştii Noi.

După modul de construire a răspunsurilor se deosebesc:

a) itemii cu răspunsuri deschise stimulează creativitatea, raţionamentul şi gândirea critică.

- itemi de explicare

Ex. Din ce cauză în Dudeştii Noi, în sectorul primar lucrează un număr atât de mic de locuitori?

Ex. Explicaţi cauza practicării intense a navetismului în localitatea voastră.

- itemi de analiză de caz

Ex.În comuna Dudeştii Noi există numeroase bălti neamenajate. Ce propuneri aveţi pentru

amenajarea lor în vederea practicării pescuitului sportiv?

- itemi de analiză cauză-efect

Ex. Ce consecinţe pozitive are împădurirea cu stejari asupra localităţii voastre?

- itemi de argumentare

Ex. Argumentaţi faptul că dezvoltarea economică a comunei este influenţată de situarea localităţii

la 13km distanţă de municipiul Timişoara.

- itemi de comparare

Ex .Comparaţi structura etnică a populaţiei din Dudeştii Noi înainte de anul1990 cu structura

etnică din prezent.

- itemi de descriere

Ex. Descrieţi costumul popular tradiţional bănăţean.

- itemi de interpretare a unui document

Ex. Interpretaţi graficul,, Evoluţia numerică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în perioada

1910-2008”.

b) itemi cu răspunsuri închise abordează un singur aspect cognitiv precis delimitat, izolat din

volumul de cunostinţe. Prin aceşti itemi este eliminată influenţa judecătii subiective a

evaluatorului.

- itemi de discriminare binară

Ex. Scrieţi pe fişa de test răspunsul corect:

Localitatea Dudeştii Noi a fost ridicată la rang de comună în anul 2004.Da/Nu.

- itemi de descriminare multiplă

Ex. Scrieţi pe fişa de test, litera corespunzătoare răspunsului corect:

După structură, comuna Dudeştii Noi este un sat de tip:

- 151 -

a) adunat b) risipit c) răsfirat

- itemi de asociere / potrivire sau pereche

Ex. Fiecărui element notat cu cifre din coloana A(stânga), îi corespunde un element notat cu

litere din coloana B (dreapta ). Scrieţi pe fişa de test în dreptul fiecărei cifre din coloana A litera

corespunzătoare din coloana B.

A B

1. vatră a) teritoriul sau spaţiul în care locuitorii îşi desfăşoară activitatea

2. moşie b) perimetrul aşezării rurale în care locuitorii şi-au construit casele

3. populaţie c) locuitorii care trăiesc şi muncesc la sate.

- itemi de clasificare

Ex. Clasificaţi populaţia stabilă dintr-o localitate în funcţie de situaţia economică.

- itemi de completare a lacunelor

Ex.Şoseaua DN6 trece prin partea…..a comunei Dudeştii Noi.

- itemi de reprezentare grafică

Ex. Reprezentaţi grafic structura confesională populaţiei comunei Dudeştii Noi, folosind diagrama

prin cerc structural.

- itemi de calcul

Ex. Calculaţi distanţa între Sânnicolau Mare şi Dudeştii Noi ştiind ca pe hartă, la scara de…

distanţa este de ….cm.

PROIECTAREA EVALUĂRII

Evaluarea rezultatelor şcolare se va realiza pe tot parcursul anului şcolar şi va avea un caracter

preponderent formativ. Notele obţinute de elevi pe tot parcursul semestrului vor avea o pondere de

50% din media semestrială. Ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru sunt dedicate evaluării

formative, care are următoarele obiective:

-să identifice realizările obiectivelor curriculare;

-să realizeze recapitularea, sistematizarea şi fixarea materiei parcurse;

-să amelioreze rezultatele învăţării;

-să stabilească un program suplimentar de pregătire pentru elevii cu rezultate bune şi un program

de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe.

Proiectarea evaluării presupune parcurgerea a trei etape:

1. Formarea capacităţilor şi a subcapacităţilor pe care dorim să le evaluăm, conform obiectivelor-

cadru şi de referinţă.;

- 152 -

2. Elaborarea descriptorilor de performanţă;

3. Aplicarea probelor de evaluare şi notarea elevilor, în concordanţă cu descriptorii de

performanţă.

Activitatea de evaluare formativă semestrială va fi planificată de profesor, conform modelului

de mai jos:

Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud.Timiş

Anul şcolar ... .......................

Semestrul ......

Disciplina ………….

Clasa .....................

Profesor…....

PLANIFICAREA PENTRU EVALUAREA SEMESTRIALĂ:

Obiectivele

cadru

Obiectivele

de referinţă

Conţinutul

evaluării

Numărul

de ore

Perioada Modalităţile de

evaluare

Descriptorii de

performanţă

OPTIMIZAREA PROCESULUI EDUCATIV PRIN METODE ALTERNATIVE DE

EVALUARE- VALORIFICAREA ACTIVITĂŢII DESFĂSURATE CU ELEVII

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştintelor sau ca mijloc de măsurare

obiectivă, ci ca o cale de perfecţionare care presupune o strategie globală a formării. Operaţia de

evaluare nu este o etapă supraadaugată ori suprapusă procesului de învăţare, ci constituie un act

integrat activităţii pedagogice. Evaluarea constituie o ocazie de validare a justeţei secvenţelor

educative, a componentelor procesului didactic şi un mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie

asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale.

Pentru valorificarea activităţii desfăşurate cu elevii am ales ca metode alternative de evaluare

posterul, portofoliul şi proiectul.

POSTERUL

Prin realizarea montajelor de tip poster se aprofundează o situaţie, un proces, un fenomen, un

spaţiu, se identifică elementele componente, relaţiile dintre acestea şi se sintetizează ansamblul

- 153 -

într-o formă care utilizează fotografiile şi structurile verbale. În lecţiile de geografie, pot fi

realizate uşor, în scurt timp, posterele de către grupuri mici de elevi. Etape:

-Comunicarea sarcinii de lucru: Se formează grupuri de câte patru elevi. Fiecare grup va primi

material ilustrativ şi pe baza cunostinţelor din lecţiile anterioare, vor realiza un montaj de tip poster

cu subiectul:,, Dudeştii Noi- trecut şi prezent ecologic.”

-Activitatea pe grupe.

-Activitatea frontală: Fiecare grup prezintă posterul realizat, explică motivele pentru care a adoptat

structura respectivă sau posterele sunt afişate pentru a fi ,,vizitate”.

Tehnica montajelor de tip poster este utilă deoarece elevii învaţă să surprindă esenţialul unei

probleme sau al unui spaţiu, să reprezinte elementele şi relaţiile identificate într-o formă logică,

estetică şi sintetică, să compare modul lor de reprezentare cu cel al altor grupuri şi să evalueze sau

autoevalueze rezultatele obţinute.

PROIECTUL

Proiectul este o metodă didactică interactivă, cu rol instructiv-educativ, mai puţin utilizată în

învăţământul românesc. Prin metoda proiectului elevii sunt constrânşi astfel să efectueze în mod

activ unele instruiri pe care nu le-ar realiza în alte condiţii(să răspundă, să prevadă, să planifice, să

rezolve probleme,etc). Proiectul este atât o cauză şi un motor de instruire, cât şi o metodă

pedagogică.(Dulamă, M.,2000, pag.212)

Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmit pe baza unei teme date, care

cuprinde analiza- cauzală, cronologică, spatială- a unei probleme şi un demers explicit de evoluţie

şi soluţionare a ei. Prin aceasta, elevii se confruntau cu o problemă complexă, autentică, extrasă

din realitatea actuală, pe care o analizează şi pentru care caută soluţii de rezolvare. Proiectul

constituie o provocare adecvată posibilităţilor elevilor şi implică o activitate efectivă de cercetare,

desfăşurată într-un anumit interval de timp.

Tipuri de proiecte după demersul realizat:

•Proiect de tip constructiv: să elaboreze un afiş, un colaj de fotografii, un ierbar, o colecţie(roci,

minerale, seminte, etc.), să construiască o machetă sau un mulaj, să redacteze un articol sau o

revistă, etc.

•Proiect de tip problemă: să rezolve o situaţie-problemă( amenajarea unui teren care a fost expus

poluării sau inundaţiilor, protejarea unei specii de plante sau animale, etc.)

•Proiect de tip învăţare: să-şi îmbunătăţească o tehnică sau o procedură de instruire(utilizarea

dicţionarului, căutarea bibliografiei pentru o temă), etc.

- 154 -

Demersul proiectiv cuprinde mai multe etape:

Unde suntem? Cum ajungem? Unde vrem să fim?PLANIFICAREA

1.Diagnoza stării actuale(analiza SWOT)

1. Stabilirea obiectivelor (Ce?)

1.Descrierea stării dorite

2.Identificarea nevoilor 2.Identificarea resurselor (Cu ce?)

2.Stabilirea motivelor(De ce?)

3.Identificarea problemelor 3.Stabilirea strategiei(Cum?)

3.Stabilirea scopurilor (Ce?)

4.Stabilirea acţiunilor concrete (Ce?)

4.Stabilirea rezultatelor(efecte, produse)

5.Stabilirea responsabilităţilor(Cine?)6.Stabilirea termenelor? (Când?)

Etapele de realizare a unui poiect:

•Alegerea subiectului sau temei proiectului. Profesorul propune tema proiectului, iar elevii aleg

subiectele din cadrul temei. Ideal ar fi ca elevii să sesizeze situaţiile- problemă din mediul

înconjurător şi să sugereze realizarea unor proiecte pentru soluţionarea lor.

•Constituirea grupelor de lucru. Un grup optim de lucru cuprinde 2-5 membri, în funcţie de tema

proiectului, experienţa participantilor, natura obiectivelor. Cu cât creşte numărul membrilor

grupului, cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate creşte calitatea

produsului realizat.

•Programarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor. În funcţie de obiectivele vizate,

timpul, spaţiul, mijloacele disponibile, gradul de dificultate al proiectului, elevii stabilesc

succesiunea, durata şi conţinutul fiecărei etape de lucru. Acestea pot fi: identificarea surselor de

documentare (manuale, hărţi, reviste, persoane sau instituţii), analiza situaţiei-problemă,

prelucrarea materialelor, propunerea unor variante de rezolvare, alegerea soluţiei optime, etc. Dacă

proiectul va fi realizat de către un grup, se distribuie responsabilităţile pentru fiecare membru.

•Cercetarea propriu-zisă;realizarea materialelor şi proiectului. Fiecare elev parcurge etapele

stabilite anterior până la realizarea produsului proiectat.

•Evaluarea rezultatelor. În această etapă se realizează prezentarea, analiza, compararea, aprecierea

proiectelor. Se evaluează cercetarea în ansamblu, modul de lucru, modul de prezentare şi produsele

realizate.

EXEMPLU DE PROIECT:

- 155 -

,,Proiect de protejare a mediului geografic local”

a)Comunicarea sarcinii de lucru şi alegerea subiectului/ temei proiectului.

Subiectul incitant şi accesibil, poate fi propus de către profesor sau de către elevi. Subiectul va fi

ales cu mult discernământ, pentru ca elevii să manifeste interes pentru realizarea lui şi ca să fie

motivate în crearea unui produs nou. Este bine ca elevii să cunoască dinainte unde pot găsi

resursele materiale sau bibliografice necesare.

Se va lucra în grupe de câte patru elevi; ei vor elabora un proiect în care să descrie starea actuală şi

cum anume se poate ajunge la situaţia dorită urmând paşii specificaţi: Unde suntem? Unde dorim

să ajungem? Cum ajungem?. Elevii descriu apoi situaţia care ar dori să fie în localitate, referitoare

la problema identificată. Proiectele vor fi prezentate la o dată stabilită de comun acord, în faţa

colegilor, pentru a fi evaluate.

b)Discutarea obiectivelor proiectului.

Obiectivele variază de la proiect la proiect: aplicarea practică a unor noţiuni teoretice învăţate;

formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a lucra în grup (spiritul de echipă, colegialitatea, toleranţa,

dialogul); dezvoltarea mai multor tipuri de inteligenţă; formarea unor deprinderi de documentare

ştiinţifică (căutarea bibliografiei, alcătuirea listei bibliografice, utilizarea dicţionarului);

dezvoltarea capacităţii de a structura şi sintetiza materialul.

Exemplu: V-aţi întrebat desigur la ce vă foloseşte elaborarea acestui proiect. Scrieţi în trei

rânduri, la ce credeţi că vă este utilă elaborarea proiectului? Câteva obiective posibile ale

proiectului, conştientizate de elevi, ar putea fi:

- rezolvarea unei probleme cu care se confruntă locuitorii satului;

- învăţarea analizării unei situaţii reale;

- găsirea unei soluţii, a unui demers, prin care se poate schimba ceva în realitate;

- gândirea unei afaceri.

c) Constituirea grupelor de lucru.

Elevii constituie grupele fie aleator, fie conform unor criterii stabilite de profesor sau de către ei

(relaţii de prietenie, încredere şi respect reciproc, proiecte realizate anterior, etc.)

d)Programarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor

În cadrul grupurilor sunt atribuite responsabilităţile: moderatorul grupului care coordonează

activitatea, secretarul grupului care notează ideile membrilor grupului, strategia de lucru, etc.,

timer-ul care urmăreşte încadrarea în timp, raportorul care prezintă proiectul în clasă,etc..

- 156 -

e)Realizarea proiectului şi monitorizarea procesului . Este important ca profesorul să respecte

toate etapele activităţii, să ajute elevii, să îi observe atent în fiecare moment astfel ca, la final, să

poată fi evaluat şi procesul, nu numai produsul. Fiecare grupă îşi alege câte o zonă din cadrul

comunei, o cercetează, colectează informaţii şi fotografii cu zonele care ar trebui îngrijite etc. Pe

baza informaţiilor colectate, fiecare grup redactează un material cu măsurile care s-ar putea aduce

pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi creează un material publicitar(fotografii, colaje, afişe).

f)Prezentarea rezultatelor şi evaluarea lor. Fiecare grup prezintă materialul realizat. Se

organizează o expoziţie cu afişe publicitare. Elevii răspund la un chestionar:

-Care proiect a fost cel mai bine realizat?

-Care material publicitar are cel mai mare impact asupra publicului?

-Ce dificultăţi aţi avut în timpul realizării proiectului?

-Ce măsuri propuneţi pentru creşterea eficienţei activităţii?

Se analizează răspunsurile elevilor. Profesorul apreciază rezultatele elevilor, modul de lucru şi face

recomandări pentru activităţile viitoare.

PORTOFOLIUL

Portofoliul a fost denumit de Carol Meyo, Leon si Pearl Paulson (Dulamă, M.,2000) ca fiind o

colecţie de lucrări ale elevilor, alcătuită cu scopul de a indica eforturile, progresele şi rezultatele

acestora. Colecţia ar trebui să evidenţieze participarea elevilor la selectarea temelor, criteriile de

selecţie, judecăţile de valoare despre conţinutul sistematizat şi opinia despre conţinut. Portofoliul

este un instrument complex de evaluare integratoare, ce include experienţa şi rezultatele relevante

obţinute prin celelalte forme de evaluare şi care oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare

pe baza unui ansamblu de rezultate al unei persoane. Portofoliul permite urmărirea, conform unor

obiective concrete şi criterii stabilite, a progresului înregistrat de elev în achiziţia cunoştinţelor

într-un interval mare de timp (semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ) şi formarea unor capacităţi

ori competenţe prin analizarea materialelor elaborate într-un interval de timp. Realizarea unui

portofoliu are multiple avantaje pentru elevi: conştientizarea valorii muncii personale; încurajarea

muncii independente; dezvoltarea capacităţii de autoevaluare.

Portofoliul unui elev poate cuprinde:

-Teste de cunostinţe;

-Chestionare;

-Referate pe anumite teme;

- 157 -

-Eseuri, recenzii, rezumate, postere, etc.

Pentru elaborarea unui portofoliu complex şi particularizat propunem fiecărui elev un subiect

anume privind orizontul local şi apropiat, o secvenţă de timp în care elaborează portofoliul,

criteriile pe care le va satisface acesta. În acest caz portofoliul cuprinde: date statistice, lecturi

geografice, ghicitori, fotografii, hărţi, jocuri, situaţii-problemă, cazuri, o bibliografie, etc.

Prin intermediul acestor produse profesorul evaluează:

-Capacitatea de documentare şi de procesare a informaţiei;

-Capacitatea de a prezenta propriul produs, etc.

Între proiect şi portofoliu există câteva asemănări: ambele vizează activitate amplă din partea

elevilor, activitatea desfăşurându-se şi în afara clasei; implică investigarea unui domeniu, utilizarea

unei bibliografii în toate etapele de documentare: necesită o evaluare complexă şi nuanţată a

învăţării. Portofoliul poate să includă proiectul ca metodă şi instrument de evaluare.

CONCLUZII

Studiul de faţă vizează înţelegerea relaţiilor de interdependenţă dintre om şi mediul

înconjurător, a impactului presiunii umane asupra mediului şi a modificărilor intervenite în

interiorul său, în limitele cadrului spaţial al comunei Dudeştii Noi. În acest spaţiu, aşezările umane

sunt ecosisteme complexe, create de om datorită modificărilor survenite prin intervenţia acestuia

asupra elementelor mediului înconjurător.

- 158 -

Pentru a surprinde starea de fapt a habitatului actual a fost necesară efectuarea unor interpretări

între potenţialul natural, economic şi social, valorificarea şi transformarea sa şi consecinţele

rezultate.

Spaţiul rural a apărut odată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi amenajări în

vederea obţinerii unei producţii agricole. Comuna Dudeştii Noi asezată în Câmpia de subsidenţă a

Timişului, se află la 13,5 km nord-vest de municipiul Timişoara, legăturile rutiere fiind asigurate

prin drumuri asfaltate. Prin poziţia sa geografică, localitatea studiată are un climat continental

moderat, cu influenţe oceanice din vest şi submediteraneene din sud. Vegetaţia erbacee şi solurile

fertile şi-au pus amprenta asupra dezvoltării economiei locale, practicându-se agricultura (cultura

plantelor şi creşterea animalelor). Din punct de vedere hidrografic, teritoriul localităţii este

traversat în partea de sud de râul Bega Veche, încadrat în bazinul hidrografic al râului Bega.

Descrierea şi analiza elementelor cadrului natural au fost realizate cu scopul de a evidenţia

influenţele acestuia asupra repartiţiei populaţiei şi aşezării umane. Aşezările umane nu trebuie să

fie considerate doar o parte componentă a ecosistemului, ci vatra şi moşia, sub impactul antropic,

să fie un geosistem aparte, ca o sinteză a tuturor elementelor mediului înconjurător.

Comuna Dudeştii Noi este un spaţiu rural, cu aşezări vechi, având o evoluţie dinamică de-a

lungul timpului, cu o continuitate de populare, caracterizată în general printr-o creştere numerică a

populaţiei. Pe parcursul secolului XX, structura etnică a suferit modificări cauzate de emigrarea

masivă a populaţiei germane în ţara de origine. În prezent, în Dudeştii Noi locuiesc 2657 persoane

(2008), formată dintr-o populaţie majoritară românească -2.367, şi minorităţi naţionale: 147 rromi,

67 aromâni, 35 germani, 28 maghiari şi 13 persoane de alte etnii.

Problema întâlnită la nivel naţional, fenomenul de îmbătrânire demografică, influenţează în

mod negativ evoluţia numărului populaţiei. Această problemă este corelată cu numărul mic de

copii care se nasc, deoarece în Banat există tradiţia familiei cu 1-2 copii.

Dezvoltarea economică a regiunii se reflectă în structura socio-profesională a populaţiei, cei mai

mulţi dintre locuitorii comunei fiind cuprinşi în sectoarele terţiar şi secundar. Acest fapt este

reflectat şi în dinamica migratorie, o parte a populaţiei practicând navetismul spre Timişoara.

Comuna Dudeştii Noi, având o populaţie de 2.657 locuitori în 2008 şi o suprafaţă de 53,96 km²

se încadrează în categoria satelor mari, dezvoltarea ei datorându-se condiţiilor şi economiei locale.

Structura geometrică de tip adunat a determinat ca densităţile mari de populaţie să se înregistreze

în cadrul vetrei satului (49,24loc/kmp). Fizionomia localităţii poartă amprenta barocului târziu, la

- 159 -

care se adaugă elemente din perioada contemporană. Extinderea terenului intravilan reflectă

dinamica localităţii şi interesul crescut pentru acest spaţiu.

Un element de bază care defineşte calitatea locuirii îl reprezintă casa (locuinţa) şi gospodăria.

Locuinţele din Dudeştii Noi sunt construite din chirpici şi cărămidă, dotate cu anexe, cu suprafeţe

medii şi mari. După anul 2000, casele recondiţionate sau nou construite înlocuiesc aspectul

tradiţional cu arhitectura urbană. Procesul de modernizare a localităţii a continuat cu alimentarea

cu energie electrică şi aprovizionare cu apă a gospodăriilor în proporţie de 10% respective 87%;

deasemenea, jumătate din drumurile localităţii sunt asfaltate, restul fiind pietruite. Amenajarea

spaţiilor verzi corespunde exigenţelor populaţiei locale.

Religia are un rol important în viaţa spirituală a populaţiei din Dudeştii Noi. Cea mai mare parte

a populaţiei este de religie creştin-ortodoxă (88,89%), restul aparţinând următoarelor confesiuni:

romano-catolici, penticostali, adventişti de ziua a şaptea şi baptişti.

Cultul ortodox este reprezentat de Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Mare Mc. Dimitrie iar cel

catolic de Biserica romano-catolică,,Sf. Vendelin”,considerată monument istoric de categorie,,A”.

Învăţământul reprezintă factorul fundamental care asigură dezvoltarea comunităţii. El este

reprezentat prin Şcoala cu clasele I-VIII şi Grădiniţă care funcţionează atât cu program normal cât

şi prelungit.

În ceea ce priveşte cultura, apropierea de municipiul Timişoara a făcut ca obiceiurile şi modul

de viaţă tradiţional să fie mult influenţate de civilizaţia urbană. Totuşi, se constată păstrarea unor

tradiţii prin participarea populaţiei atât la sărbătorile religioase cât şi locale cum ar fi de pildă Ruga

comunei (26 Octombrie); din păcate, portul tradiţional este folosit doar cu ocazia unor manifestări

cultural-artistice.

În spaţiul rural studiat populaţia desfăşoară activităţi economice diverse. Dacă în trecut

economia localităţii avea un caracter agrar, în prezent, comuna Dudeştii Noi are funcţie mixtă

încadrându-se în categoria I, cu nivel bun de dezvoltare economică alături de satele învecinate.

Agricultura practicată în prezent, în Dudeştii Noi, este de tip extensiv cu un grad mare de

subzistenţă, obţinându-se în gospodării de tip individual. Producţia agricolă este folosită pentru

creşterea animalelor. În ultimii ani, comuna Dudeştii Noi este o zonă de mică industrie şi servicii,

cu o infrastructură şi economie locală dezvoltate, cu o privatizare şi dotare tehnică bună. În viitor,

o activitate alternativă, cu impact economic şi social în localitate ar constitui-o dezvoltarea

agroturismului şi turismului rural.

- 160 -

Comuna Dudeştii Noi aşezată pe o importantă axă de comunicaţie, beneficiază de o poziţie

social-economică avantajoasă iar prin potenţialul uman şi economic este în măsură să promoveze

activ valorile civilizaţiei moderne.

În capitolele de metodică am încercat să subliniez rolul metodelor, strategiilor şi tehnicilor

activizante în predarea şi învăţarea noţiunilor şi conceptelor din geografia orizontului local şi

apropiat în cadrul unei discipline opţionale.

Interesul cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei reprezintă un punct de plecare

în proiectarea învăţării acestei discipline. Cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu

elevii contribuie la creşterea calităţii cunoştinţelor, elevii dobândind capacităţi sporite de a-şi folosi

cunoştinţele în situaţii noi, de a stabili relaţii cauzale şi de a-şi însuşi un vocabular geografic legat

de realitatea înconjurătoare. Activităţile concrete folosite care vizează formarea noţiunilor,

deprinderilor şi capacităţilor elevilor în orizontul local sunt: exerciţiile şi aplicaţiile practice,

lucrări practice curente de muncă independentă, de observaţie, metode şi tehnici de cercetare,etc.

Formarea priceperilor şi deprinderilor de a citi şi interpreta materialele grafice şi cartografice,

de a utiliza mijloacele moderne audio-video completează imaginea dată de sistemul de cunostinţe

geografice. Totodată, ca latură a capacităţii de investigare a fenomenelor geografice, este foarte

important să trezim elevilor interesul pentru cercetarea independentă a orizontului local, adică acea

porţiune a spaţiului geografic de care sunt legaţi prin activitatea zilnică.

Evaluarea constituie un act integrator activităţii pedagogice; ea are ca scop formarea elevilor

pentru a-şi descoperi capacităţile şi limitele, oferindu-le informaţii care permit luarea deciziilor

referitoare la programul viitor. Evaluarea prin metode alternative cum ar fi: proiectul, referatul,

portofoliul contribuie la formarea deprinderilor de analiză şi cercetare, de sinteză, generalizare şi

abstractizare. Se urmăreşte, astfel, formarea unui sistem de cunostinţe şi noţiuni geografice cât mai

complet şi la un nivel ştiinţific corespunzător.

Formarea şi educarea elevilor în spiritul unei înalte responsabilităţi umane cuprinde o serie de

domenii educative cum ar fi: formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător,

convingerea că buna calitate a mediului reprezintă o condiţie esenţială a sănătăţii oamenilor.

Profesorul de geografie formează la elevi convingerea că protecţia naturii şi prin ea a culturii, nu

asteaptă numai o soluţie tehnică, ci şi una morală. Problematica umană trebuie legată conştient de

apărarea naturii, de înţelegerea dublului caracter al raporturilor om-natură şi a efectelor muncii

sociale asupra componentelor mediului. Cercetarea mediului din orizontul local cu elevii, permite

îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, sesizarea legăturilor reciproce dintre fenomene dar şi

- 161 -

redactarea unei lucrări mai ample pe o anumită temă; de aceea, am socotit necesară constituirea

unei discipline opţional pentru clasa aVIIa, cu numele ,,Oameni şi locuri” care să faciliteze atât

învăţarea cât şi cercetarea elementelor de bază referitoare la orizontul local; opţionalul are în

vedere actualizarea evoluţiei fenomenelor naturale şi problematica actuală a vieţii sociale şi

economice, toate privite într-o strânsă legătură.

Educaţia intelectuală a elevilor pentru a percepe orizontul local se referă la ansamblul

transformărilor care au loc la nivelul proceselor intelectuale (memorie, observare, analiza, sinteza,

gândire convergentă şi divergentă). Învăţarea geografiei trebuie să contribuie la exersarea şi

dezvoltarea acestor procese, respectiv la dezvoltarea spiritului de observaţie, operativitatea

gândirii, creativitatea gândirii şi imaginaţia creatoare. Personalitatea elevului nu se poate forma

decât în armonie cu valorile pe care şcoala le promovează. Însuşirea valorilor culturale conduce la

formarea de sine, ca individualitate, însufleţită de conţinuturi spirituale.

BIBLIOGRAFIE

1.Ancuţa, C., (1996), Tendinţe de diversificare funcţională în spaţiul periurban al oraşului

Timişoara, Cercetări geografice în spatiul carpato-danubian, aIIa Conferinţă regională de

geografie, Timişoara.

2.Ancuţa, C., (2001), Consideraţii privind Abordarea disparităţilor teritoriale în studiile de

geografie, în Geographica Timisiensis, vol.85-93. Armand Collin, Paris.

3.Ancuţa, C., (2005), Aspecte privind efectele tranziţiei asupra potenţialului demografic al

Banatului românesc, Comunicări de Geografie, Bucureşti.

4.Ardeleanu V.,Zăvoianu I. (1979), Judeţul Timiş, Editura Academiei, Bucureşti.

- 162 -

5.Bârgăoanu P., Mândruţ, O., (1979), Metodica predării geografiei, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

6.Bernadette M.S., (1998), Didactica geografiei, Editura All, Bucureşti.

7.Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., (2000), Spaţiul rural. Definire, organizare, dezvoltare,

Editura Mirton, Timişoara.

8.Cerghit,I., (1998), Curs de pedagogie,Universitatea Bucureşti.

9.Cerghit,I., (1980), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

10.Cerghit, I., (1993), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi

Pedagogică,Bucureşti.

11.Chiriţă C., Păunescu C., Teaci D.(1967), Solurile României, Editura Agrosilvică, Bucureşti.

12.Creţan, R.,(2000), Toponimie geografică, Editura Mirton, Timişoara.

13.Crişan, Al., (1998), Curriculum şcolar, ghid metodic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei,

Bucureşti.

14.Coteţ, P., (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti.

15.Cucoş,C.(coord.),(1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice;

Curs elaborat în tehnologia învăţământului deschis la distanţă, Editura Polirom,Iaşi.

16.Cucu,V.,(1981), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

17.Cucu, V.,(1998), Geografie umană şi economică, Editura Printech, Bucureşti.

18.Donisă, I., (1997), Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

19.Dulamă, M. (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

20.Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

21.Erdeli, G.(colab.), (1999), Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti.

22.Erdeli, G., Cucu,V., (2005), România. Populaţie. Aşezări umane. Economie., Editura

Transversal, Bucureşti.

23.Grisselini, F.,(1936), Istoria Banatului timişean, Bucureşti.

24.Ianoş, G.,Goian, M., (1995), Solurile Banatului, Editura Mirton, Timişoara.

25.Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti.

26.Ilieş, G., (2006), Ţara Oaşului, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

27.Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti.

28.Ilinca,N., (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.

- 163 -

29.Ionescu, M., (2000), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca.

30.Krauter, F., (1929), Germanii din Banat, Transilvania, Crişana şi Maramureş în 1918-1928),

Editura Cultura Naţională, Bucureşti.

31. Letreanu, I., (1935), Monografia Banatului, Bucureşti.

32. Luncan,R., Predescu, N.,(1971), Cunoaşterea geonaturală a orizontului local, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti.

33.Mândruţ,O., (2007), Orizontul local în învăţarea geografiei. Program postuniversitar de

conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural- specializarea Geografie,

Proiectul pentru Învăţământul rural,M.E.C.,2007.

34.Mândruţ, O., Apostol,G., (1998), Curriculum şcolar geografie.Ghid metodologic, Editura

Corint,Bucureşti..

35.Mândruţ O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului

preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei, Bucureşti.

36. Mihăilescu, V.,(1966), Dealurile şi câmpiile României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

37.Mihăilescu,I.,Matei,I.,(1985), Satul românesc, Editura Academiei, Bucuresti.

38.Munteanu, R.(1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timişoara.

39.Munteanu, R., Munteanu,I.,(1998), Timiş-Monografie, Timişoara.

40.Panaite, L., (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea Bucureşti,

Bucureşti.

41.Peter Petri Anton, (1963), Neubeschenowa, Panonia Verlag Freilassing.

42.Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii Oradea,

Oradea.

43.Popa, N., (1999), Ţara Haţegului. Potenţialul de dezvoltare al aşezărilor omeneşti, Editura

Brumar, Timişoara.

44.Posea,G.,Popescu,N.,Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

45.Posea,G.(colab.)(1982),Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti.

46.Posea, Gr., (1992), Câmpiile României. Câmpia Banato-Crişană, Bucureşti.

47..Radu I.,Ionescu M., (1987), Experienţă didactică şi creativitate,Editura Dacia,Cluj

48.Roşu, Al., (1973), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

49.Stoica, M., (1995), Pedagogia şcolară pentru cadrele didactice înscrise la definitivat, gradul II şi

gradul I şi la perfecţionare, elaborată după programa M Î., Bucuresti.

- 164 -

50.Truţi,S.,Creţan,R.,Ancuţa-Sârbovan,C.,(2000), Geografia umană şi economică a României,

Editura Mirton, Timişoara.

51. Ungureanu, Al.(colab.), (2002), Populaţia. Forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie,

Editura Corson, Iaşi.

52.Vert,C.,Voiculescu,S.,(1993),Repartiţia teritorială a populaţiei în Banat, Analele Universităţii

Timişoara, II, Timişoara.

53.Vert, C.,(2000), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Tipografia Universităţii de Vest,

Timişoara.

54.Vert, C., (2001), Geografia populaţiei. Teorie şi metodologie, Editura Mirton, Timişoara.

55.Vert, C., (2001), Tipuri de peisaje rurale în Banat, Editura Mirton, Timişoara.

56.Vert, C.,(2001),Dispersia aşezărilor umane din Banat. Geographica Timisiensis, Universitatea

de Vest, Timişoara, vol.VII.

57. Zamfir, C.( 1990), Calitatea vieţii, Academia Română, Institutul de cercetare a calităţii vieţii,

Bucureşti, nr.1.

58.***(1992), Geografia României, vol.IV, Editura Academiei Române, Bucureşti.

59.***Anuarul de Statistică al judeţului Timiş.

60.***Arhiva Primăriei Dudeştii Noi

61.*** Planul Urbanistic General al comunei Dudeştii Noi

62.***Recensământul general al populaţiei, (2002), Bucureşti.

63.***www.statistica.ro.

- 165 -