Lucrare Finala Ceccar - Sem I - An I.docvasile

8/6/2019 Lucrare Finala Ceccar - Sem I - An I.docvasile

1/40

GRUPA I Categoria I

1. Care sunt condiiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei deinventariere anual a elementelor de activ capitaluri proprii i datorii,potrivit normelor n domeniu?

Rspuns:

Conform OMFP 2869/2009publicat in MO704/20.10.2009 n vederea bunei desfsurri a operatiunilor de inventariere, administratorii,

ordonatorii de credite si alte persoane care au obligatia gestionrii patrimoniului trebuie s ia msuri necesare pentru crearea conditiilorcorespunztoare de lucru comisiei de inventariere, prin:

a) organizarea depozitrii valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft;

b) tinerea la zi a evidentyei tehnico-operative la gestiunile de valorimateriale si a celei contabile si efectuarea lunar a confruntrii datelordintre aceste evidente;

c) participarea la lucrrile de inventariere a ntregii comisii deinventariere;

d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materialecare se inventariaz, respectiv pentru sortare, asezare, cntrire,msurare, numrare etc.;

e) asigurarea participriila identificare bunurilor inventariate (calitate,sort, pret etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afaraacesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care auobligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelornscrise;

f) dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si n numrsuficient pentru msurare, cntrire etc., cu mijloace de identificare(cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si rechizitelenecesare;

g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si desigilare a spatiilor inventariate;

h) dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua rnduri dencuietori diferite.

1


2/40

Dup primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere,ridic, sub semntura directorului economic, a contabilului sef sau a altei

persoane numite s ndeplineasc aceast functie, listele de inventariere,vizate si parafate de ctre acesta, dup care comisia se prezint la sediul

gestiunii care urmeaz a fi inventariat n vederea efecturii inventarieriifizice.

Principalele msuri organizatorice care trebuie luate de ctre comisia deinventariere sunt urmtoarele:

a) nainte de nceperea operatiunii de inventariere, se ia de la gestionarulrspunztor de gestiunea valorilor materiale o declaratie scris din cares rezulte dac:

- gestioneaz valori materiale si n alte locuri de depozitare;

- n afara valorilor materiale ale unittii patrimoniale respective,are n gestiune si altele apartinnd tertilor, primite cu sau frdocumente;

- are plusuri sau lipsuri n gestiune despre a cror cantitate sauvaloare are cunostint;

- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate(livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente;

- a primit sau a eliberat valori materiale fr docmentele legale;- detine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea

bunurilor aflate n gestiunea sa;- are documente de primire-eliberare care au fost operate n

evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.De asemenea gestionarul va mentiona n declaratia scris felul, numrul sidata ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor n/din gestiune.

Declaratia se dateaz si se semneaz de ctre gestionarul rspunztor degesiunea valorilor materiale si de ctre comisia de inventariere care atestc a fost dat n prezenta sa.

b) S identifice toate locurile (ncperile) n care exist valori materialecare urmeaz a fi inventariate.

c) S asigure chiderea si sigilarea, n prezenta gestionarului, ori de cteori se ntrerup operatiunile de inventariere si se prseste gestiunea.

Dac valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de ctre o singurpersoan, sunt depozitate n locuri diferite sau cnd gestiunea are maimulte ci de acces, membrii comisiei care efectueaz inventarierea trebuies sigileze toate aceste locuri si cile lor de acces, cu exceptia locului ncare a nceput inventarierea, care se sigileaz doar n cazul cndinventarierea nu se termin ntr-o singur zi. La reluarea lucrrilor severific dac sigiliul este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna

2


3/40

ntr-un proces verbal a desigilare, care se semneaz de ctre comisia deinventariere si de ctre gestionar, lundu-se msuri corespunztoare.

Documentele ntocmite de comisia de inventariere rmn n cadrulgesiunii inventariate, n fisete, casete, dulapuri etc., ncuiate si sigilate.Sigiliul se pstreaz, pe durata inventarieri, de ctre responsabilulcomisiei de inventariere.

d) S bareze si s semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie,mentionnd data la care s-au inventariat valorile materiale, s vizezedocumentele care privesc intrri sau iesiri de valori materiale, existenten gestiune, dar innregistrate, s dispun nregistrarea acestora nfisele de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel nct situatiascriptic a gestiunii s reflecte realitatea. Unittile de desfacere cu

amnuntul care folosesc metoda global-valoric trebuie s asigurentocmirea de ctre gestionar, nainte de nceperea inventarierii, araportului de gestiune n care s se nscrie valoarea tuturordocumentelor de intrare si de iesire a mrfurilor, precum si cele

privind numerarul depus la casierie, ntocmite pn n momentulnceperii inventarierii, precum si depunerea

e) acestuiraport la contabilitate.f) S verifice numerarul din cas si s stabileasc suma incasrilor din

ziua curent, solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiune cu vnzarecu amnuntul) si depunerea numerarului la casieria unttii (acolo undeeste cazul) si le pstreaz n sigurant.

g) S controleze dac toate instrumentele si aparatele de msur sau decntrire au fost verificate si dac sunt n bun stare de functionare.

n cazul n care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplic sigiliulsi comunic aceasta conducerii unittii patrimoniale. Conducerea unittiiare obligatia s nstiinteze imediat n scris gestionarul despre inventariereacare trebuie s se efectueze, indicnd locul, ziua si ora fixate pentrunceperea lucrrilor.

Dac gestionarul sau reprezentantul su legal nu se prezint la locul, datasi ora fixate, inventarierea se efectueaz de ctre comisia de inventarieren prezenta altei persoane, numit prin decizie scris, care s-l reprezint

pe gestionar.

Pentru desfsurarea corespunztoare a inventarierii este indicat, dac esteposibil, s se sisteze operatiunile de predare-primire a bunurilor supuseinventarierii, lundu-se din timp msurile corespunztoare pentru a nu sestnjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.

Dac operatiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon n care s se depoziteze bunurile3


4/40


5/40

TVA aferent scontului: 595 lei x 19% = 113,05 lei

% = 4111 11.900 lei

667 595 lei

4427 113,05 lei

5311 11.191,95 lei

3. Cum se vor nregistra urmtoarele operaii economice privind ieireadin gestiune a unor imobilizri corporale n contabilitatea unei societicomerciale:

a) un aparat de msur i control constatat lips la inventariere n

valoare de 30.000 lei i amortizat 20% este scos din eviden, cunoscnd cactivul respectiv este imputat unui salariat al unitii la nivelul valoriicontabile nete, TVA 19%, cu reinerea din salariua debitului;

b) se transmite unui ter, cu titlu gratuit, un utilaj a crui valoarecontabil este de 40.000 lei, amortizat 90%.

Rezolvare:

a) Lipsa la inventar a aparatului de msur amortizat: 20% x 30.000 lei =

6.000 lei:% = 2131 30.000 lei

2813 6.000 lei

6583 24.000 lei

b) Imputarea la valoarea net de 24.000 lei:4282 = % 28.560 lei

7581 24.000 lei

4427 4.560 lei

si

421 = 4282 28.560 lei

c) Donatia unui utilaj amortizat: 90% x 40.000 lei =36.000 lei

5


6/40

% = 2131 40.000 lei

2813 36.000 lei

6582 4.000 lei

Dac s-a depsit cota admis pentru donatii se va nregistra si TVA, pe bazaformulei:

635 = 4427

4. n contabilitatea unui agent economic ce comercializeaz mrfuri sevor nregistra operaiile de mai jos, n condiiile utilizrii preuluiprestabilit:

a) recepionarea mrfurilor cumprate la preul facturat de furnizor de10.000 lei, TVA 19%. Preul standard aferent este de 9.000 lei;

b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 1.000 lei, TVA 19%, idecontare dintr-un avans de trezorerie;

c) vnzarea a jumtate din mrfurile achiziionate, cu decontareulterioar, cunoscnd c preul negociat este cu 20% mai mare dect preul

standard aferent;d) descrcarea gestiunii pentru mrfurile vndute;e) repartizarea diferenelor de pre aferente mrfurilor vndute n baza

coeficientului de repartizare determinat n acest sens.Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?

Rspuns:

a) Factura: Pret de cumprare 10.000 lei

+ TVA (19% x 10.000 lei) 1.900 lei= Total factura 11.900 lei

Cost standard = 9.000 lei

6


7/40

% = 401 11.900 lei

371 9.000 lei

4426 1.900 lei

378 1.000 lei

b) Cheltuieli de transport decontate dintr-un avans de trezorerie:% = 542 1.190 lei

378 1.000 lei

4426 190 lei

c) Cost standard aferent mrfurilor vndute = 9.000 lei x 50% = 4.500 leiPret de vnzare = 4.500 lei + 4.500 lei x 20% = 5.400 lei

4111 = % 6.426 lei

707 5.400 lei

4427 1.026 lei

d) Descrcarea gestiunii pentru costul standard: 9.000 lei x 50% = 4.500 lei

607 = 371 4.500 lei

e) Repartizarea diferenelor de pre :

K = Rd 378 2.000 lei / Rd 371 9.000 lei = 0,222

Diferente de pret aferente marfurilor iesite = Rd 371 4.500 lei x 0,222 =1.000 lei

607 = 378 1.000 lei

7


8/40

5. O ntreprindere decide ca durata de utilizare a unui activachiziionat pe 01.01.N s fie stabilit la 8 ani; costul de achiziie alimobilizrii respective este de 100.000 lei, valoarea rezidual 8.000 lei.Activul va fi amortizat n sistem linear. Dup 3 ani, conducerea

ntreprinderii decide diminuarea duratei de funcionare cu 1 an ireestimarea valorii reziduale la 6.000 lei.S se determine cheltuiala cu amortizarea aferent anului N+4 n

conformitate cu prevederile normei IAS 16 Imobilizri corporale.

Rspuns:

Valoarea amortizabil a activului = 100.000 8.000 = 92.000 leiAmortizarea anual n N = 92.000/8 = 11.500 lei

Amortizarea cumulat dup 3 ani = 11.500 x 3 =34.500 lei

Valoarea rmas de amortizat = 100.000- 34.500 6.000 = 59.500 lei

Amortizarea anual n anul N + 4 = 59.500/4 = 14.875 lei

GRUPA I Categoria XI

8


9/40

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsareasumei 5.000 lei, in numerar.

Rspuns:

a) Se subscrie capitalul social:456 = 1011 5.000

b) Primire aport

5311 = 456 5.000

c) Virarea capitalului social din nevrsat n vrsat.

1011 = 1012 5.000

2. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu uncapital de 3.000 lei, format din 30 parti sociale a 100 lei partea:

- asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei,- asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei, - asociatul C

detine 15 parti sociale in valoare de 1.50 lei.Structura aporturilor este:

A face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei laconstituire, iar restul la data scadenta a contractului;

B face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire;C face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la

societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale), acarui situatie contabila este:

- un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei;- un stoc de marfuri 500 lei;- creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130

lei;- lichiditati in caserie de 250 lei;

- datorii la furnizori de 400 lei;Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prinbanca.

Rspuns:

9


10/40

a) Subscriere cap.soc.:

% = 1011 3000 (30 parti*100lei)456.A 1000

456.B 500456.C 1500

b) Aport cap. soc. pentru asociat A:5121 = 456.A 700

c) Trecerea cap. soc nevarsat la cel varsat:1011 = 1012 700d) Aport cap. soc pentru asociat A, ulterior constituirii:

5121 = 456.A 300e) Regularizarea constituirii de capitaluri:1011 = 1012 300f) Aport asociat B:5121 = 456.B 500g) Regularizare constit. de capitaluri:1011 = 1012 500h) Aport cap. soc pentru asociat C:- preluare active:

% = 456.C 20302131 1000 (1300-300 (valoareneamortizata))371 500411 2805311 250- preluare pasive:456.C = % 530491 130

401 400i) regularizare conturi de capitaluri:1011 = 1012 1500

j) inreg.cheltuieli de constituire:201 = 404 150

k) plata cheltuieli de constituire:404 = 5121 150

3. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin

incorporarea:

10


11/40

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;- alte rezerve 2.000 lei;- de prime legate de capital 700 lei;

- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

Rspuns:

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei

456 = 1012 500 lei

- profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei

117 = 1012 1500 lei

-alte rezerve 2000 lei

1068 = 1012 2000 lei

-de prime legate de capital 700 lei

104 = 1012 700 lei

-de rezerve din reevaluare in plus 300 lei105 = 1065 300 lei

1065 = 1012 300 lei

4. La SC GAMA SA cu ocazia depunerii aporturilor in natura,valoarea titlurilor depuse este de 12.000 lei, pentru valoarea nominala aactiunilor subscrise de 10.000 lei.Primele de aport constituite au urmatoarele destinatii:

- 600 lei pentru acoperirea cheltuielilor de constituire;- 400 lei pentru constituirea de rezerve;- 1.000 lei pentru cresterea capitalului social.

Rspuns:

11


12/40

- Subscriere cap.soc.:

456 = % 12.000 lei

1011 10.000 lei1043 2.000 lei

- Varsare cap. soc.

265 = 456 12.000 lei

- Trecerea cap. soc nevarsat la cel varsat:

1011 = 1012 10.000 lei

- constituirea de rezerve

1043 = 106 400 lei

- inregistrare crestere cap. soc.

1043 = 1012 1000 lei

5. SC AGROMEC SA realizeaza prin efort propriu o plantatie de

protectie, ocazionandu-se urmatoarele cheltuieli:- consum de material de plantat 1200 lei- salarii 1000 lei- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%

Plantatia are o durata de functionare de 7 ani, cu 5 ani scutita deamortizare, fiind recuperate in luna martie 2006. Amortizarea plantatiei: 7ani 5 ani (scutita) = 2 ani. Dupa ce este complet amortizata se scoate dinevidenta, in martie 2008.

Rspuns:

- consum de material de plantat601 = 301 1200 lei

- salarii641 = 421 1000 lei

- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%12


13/40

6451 = 4311 197.50 lei

6453 = 4371 25 lei

6452 = 4313 70 lei

- receptionam plantatia : 1200+1000+197.5+70+25 =2492.50 lei

2134 = 722 2492.50 lei

- norma lunara amortizare = 2492.50 lei / 24 luni = 103.85 lei

- inregistrare amortizare la 31.12.2006

6813 = 2813 934.69 lei ( 9 luni * 103.85 )

- inregistrare amortizare la 31.12.20076813 = 2813 1246.25 lei ( 12 luni * 103.85 )

- inregistrare amortizare la 31.03.20086813 = 2813 311.56 lei ( 3 luni * 103.85 )

- scoaterea din gestiune

2813 = 2134 2492.50 lei

GRUPA II Categoria II

13


14/40

1. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

Rspuns:

Standardul nr. 3400 stabileste procedurile si principiile fundamentale catsi modalitatile de aplicare a acestora in cazul misiunilor de examinare asupraunor informatii financiare previzionale cuprinzand atat previziuni (cele bazate

pe cele mai plauzibile ipoteze) cat si proiectii bazate pe ipoteze teoretice).Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baza de

ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele maiplauzibile) pe care conteaza conducerea societatii si in functie de care aceasta a

stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii.

Proiectiile sunt informatii financiare prospective bazate pe:- ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot

produce sau nu, de exemplu, demararea unei noi activitati sau schimbarearadicala a activitatilor prezente ale intreprinderii;- combinarea estimarilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.

In ceea ce priveste informatiile previzionale si pe cele stabilite prinproiectii, auditorul nu va fi in masura sa emita o opinie in ceea ce priveste

realizarea concluziilor reesite din informatiile financiare de orice natura.Totusi auditorul va emite o opinie asupra caracterului rezonabil alipotezelor retinute de catre conducere dar aceasta opinie nu poate avea decat unnivel de asigurare moderat.

Inainte de acceptarea unei misiuni de examen a informatiei financiareprevizionale auditorul va tine seama de:

a) Ce utilizare urmeaza sa aiba aceste informatii;b) Desinatia informatiilor;c) Natura ipotezelor, a estimarilor celor mai plauzibile sau a ipotezelor

teoretice;d) Perioada acoperita de aceste informatii.Auditorul nu trebuie sa accepte o misiune sau sa nu o continuie atunci candeste evident ca

ipotezele nu sunt reale sau cand informatiile financiare previzionale nu vor fiadecvate scopurilor pentru care acestea au fost pregatite.

Auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii. Este in interesulambelor parti sa existe un contract cu clauze cat mai clare pentru a preveni oriceneintelegere.

2. Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?14


15/40

Rspuns:

Necesitatea Codului const n :

1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;

2. conservarea ncrederii publicului n profesie;

3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;

5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistuluicontabil i a organismului din care face parte.

Principiile codului etic sunt:

a) Integritatea si obiectivitateab) Competenta profesionalac) Confidentialitatead) Independent

3. Explicati principiul confidentialitatii in audit.

Rspuns:

Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte

confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu

trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scrisa , n afar de

cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme

regulamentare. Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre

profesionist i clientul sau angajatorul su.

4. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.

15


16/40

Rspuns:

Astfel de msuri constau n:

- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i

modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili naudit;

- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitiinivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;

- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresaindependenei, evaluarea importanei acestor ameninri i identificareamsurilor de protejare;

- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor iprocedurilor privind independena;

- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintrecabinete/societi i membrii acestora cu clienii;

- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilorcabinetului/societii de la un singur client;

- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unorservicii profesionale care reprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client;

- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altorpersoane, care nu fac parte din echipa de audit i servicii conexe, s influenezerezultatul nivelului de asigurare angajat;

- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii,inclusiv orice schimbri ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor,incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu;

- desemnarea unui membru cu experien al managementului

cabinetului/societii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionriiadecvate a sistemului de protejare a independenei;

- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i alentitilor lor raportoare c trebuie s rmn independeni fa decabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;

- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile iprocedurile stabilite;

- politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaiicabinetului/societii s comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind

16


17/40

independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include i informareamembrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;

- includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care ssupravegheze lucrrile efectuate sau pentru a da recomandrile necesare cerute.Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupuluisau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit iservicii conexe;

- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratoriindependeni, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionistcontabil;

- rotirea personalului cu funcii de conducere;

- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu altepersoane din conducerea clientului;

- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducereaclientului, a naturii serviciilor prestate i a mrimilor onorariilor percepute;

- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i serviciiconexe s nu ia decizii manageriale sau s-i asume responsabiliti care, dedrept, revin clientului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o partedin nivelul de asigurare al angajamentului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nunecesit un nivel de asigurare acordat clientului, n msura n care acesta iasum responsabilitatea serviciilor prestate;

- eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care pot crea o ameninare la adresaindependenei.

Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresaindependenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimineactivitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singuramsur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului deasigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili inpractica libera, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii uneimisiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistulcontabil si-a ndeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.

17


18/40

Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta despirit (rationamentul profesional) si independenta in aparenta(comportamental).

Membrii echipei de profesionisti contabili in audit au responsabilitatea de

a ramane independenti luand in considerare conditiile in care isi desfasoaraactivitatea si amenintarile la adresa independentei si sa ia masurile pentru aelimina aceste amenintari sau sa le aduca la un nivel acceptabil.

Masurile care trebuiesc luate pentru protejarea independentei:1) Masuri de protejare a independentei dispuse de legislatie sau de catre

organismul profesional;2) Masuri de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului

incheiat cu clientul;3) Masuri de protejare a independentei stabilite in interiorul propriei

procedure.

GRUPA II Categoria IV

18


19/40

1. Cand se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o intreprindere, se urmareste :

a) Actualizarea valorii bunurilor la inflatie ;b) Corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabila si

valoarea economica a bunurilor;

c) Corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele dinmodificarea raportului de schimb leu/dolar.

Rspuns:

b) Corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabila sivaloarea economica a bunurilor;

2. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi

care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea situatiepatrimoniala : capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferentedin reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000; obligatii nefinanciare25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 :

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.Rspuns:

a) ANC = Capital propriu+ Diferente din reevaluare (metoda aditiva)

= (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.000.000=18.500.000

b) ANC = Total Activ reevaluat corijat - Total datorii (metoda

substractiva)

19


20/40

=(8.000.000+20.000.000+15.000.000+disponibilitati 500.000 ) - 25.000.000

=18.500.000

3. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie inevaluarea unei intreprinderi ?

Rspuns:

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care suntdisponibile tuturor actionarilor avand in vedere prevederile Legii 31/1990

privind restrictiile de distribuire.Fluxurile de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea

cheltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.Fluxurile de trezorerie se stabilesc atat pentru activitatea de exploatare cat

si pentru activitatea de investitii si pentru finantare.Fluxurile provenite din activitatea de exploatare sunt generate de venituri

din societate precum si alte activitati care nu sunt activitati de finantare sauinvestitii.

Fluxurile din activitatea de exploatare au in vedere:1) Incasari de numerar din activitati de vanzare de bunuri, prestari de

servicii, comisioane2) Plati in numerar efectuate catre furnizori de bunuri si prestari de servicii3) Plati in numerar efectuate catre angajati4) Plati in numerar de impozite si taxe5) Incasari si plati in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de

plasament sau tranzactionate6) Incasari si plati generate de vanzarea si cumpararea titlurilor de plasament7) Avansuri acordate in numerar.

Activitatea de investitii consta in achizitionarea sau cedarea de activeimobilizate si de alte active astfel:1) Plati in numerar pentru achizitionarea, cumpararea de active imobilizate2) Incasarile in numerar din vanzarea activelor imobilizate3) Avansurile in numerar4) Incasarea in numerar din rambursarea avansurilor.

Activitatea de finantare vizeaza constituirea si rambursarea resurselor definantare pe termen lung astfel:

1) Incasarea de numerar din emisiunea de obligatiuni

20


21/40

2) Plati in numerar efectuate catre actionari pentru a rascumpara actiunilesocietatii

3) Rambursari in numerar ale unor sume imprumutate sau cele aferente unuicontract de leasing financiar

Determinarea fluxurilor de trezorerie se face prin:a) Metoda directab) Metoda indirecta

a)Metoda directaA) Fluxuri provenite din activitatea de exploatare

+ incasari de la client- Plati catre furnizori- Plati catre angajati- Dobanzi platite legate de exploatare- Plati impozite-

B) Fluxuri de investitii- Plati achizitii terenuri- Plati achizitii utliaje+ incasari vanzari echipamente+ incasari din dividende

C) Fluxuri de finantare+ venituri din emisiuni actiuni+incasare imprumuturi pe termen lung- Plati catre actionari

Fluxuri de trezorerie = A + B + C

b) Metoda indirecta

Profit brut+ descresterea clientilor- Descresterea furnizorilor

+ cresterea stocurilor+ cheltuieli privind dobanzile

- Dobanzi platite- Plati privind impozitul pe profit

+ amortizare+ provizioane

21


22/40

GRUPA II Categoria V

1. Patru societati comerciale A, B, C, D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul deadministratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentruacoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa departicipatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului socialaportat.

24.000 x 5% = 1.200 lei

Calculul primelor de fuziune este :

A : 10.000 x 5% = 500 lei primaB : 8.000 x 5% = 400 lei prima

C : 5.000 x 5% = 250 lei prima

D : 1.000 x 5% = 50 lei - prima

TOTAL 24.000 1.200 lei prima

Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii E.

Raspuns:

Decontari cu asociatii = % 24.000

Capital social 22.800

Din care A 9.500

22


23/40

B 7.600

C 4.750

D 950

Prima de fuziune 1.200

Din care A 500

B 400

C 250

D 50

2. SC GAMA SA participa cu o cladire administrativa la capitalul

social al SC OMEGA SA, care este o societate in afara grupului,cunoscandu-se urmatoarele date :

- Valoarea cladirii 10.000 lei

- Amortizarea cladirii 4.000 lei

- Valoarea de aport 6.000 lei

- Valoarea nominala a actiunilor emise de SC OMEGA SA5.000 lei

- Pretul de vanzare a actiunilor 7.000lei

Sa se faca inregistrarile in contabilitatea ambelor societati.

Inregistrari la S.C. GAMA S.A.:

- Aportul societatii GAMA la capitalul societatii Omega:Decontari cu asociatii = Cladire 6.000 lei valoare aport

23


24/40

- are loc operatiunea de iesire din evidenta a valorii amortizate acladirii :

Amortizare = Cladire 4.000 lei pt valoarea amortizata

- GAMA S.A. primeste actiuni la OMEGA in valoare de 6.000 lei prin varsarea in natura a capitalului (cladire).

-Inregistrari la S.C. OMEGA S.A.

- Preia cladirea de la GAMA ca aport la capitalul social:

Cladire = Decontari cu asociatii 5.000 lei valoare nominala

Cladire = Prima de aport (cont 1043) 1.000 lei

- Subscriere Majorare capital social la valoare nominala in urmaaportului in natura cladire:

Decontari cu asociatii = Capital social subscris nevarsat 5.000 lei

(la valoarea nominala)

Decontari cu asociatii = Prime de emisiune (cont 1041) 1.000 lei

Capital social subscris nevarsat = Capital social subscris varsat 5.000 lei

Pretul de vanzare a actiunilor 7.000 lei:

Debitori = Actiuni 5.000 lei

Debitori = Prime de capital 2.000 lei

Banca = Debitori 7.000 lei (incasarea)

Capital social varsat = Actiuni 5.000 lei

24


25/40

GRUPA II Categoria X25


26/40

1. Proceduri privind utilizarea documentelor financiar contabilereglementate de OMFP 3512/2008.

Rspuns:

Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome,institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte

persoane juridice, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cusi fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati

producatoare de venituri, subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul instrainatate sau in Romania, prevazute in Legea contabilitatii nr. 82/1991,

republicata, consemneaza operatiunile economico-financiare, in momentulefectuarii lor, in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari incontabilitate (jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz).

Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate dobandesccalitatea de document justificativ in conditiile in care furnizeaza toateinformatiile prevazute de normele legale in vigoare, si anume:

- denumirea documentului justificativ;- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei

juridice/fizice care intocmeste documentul;- numarul documentului si data intocmirii acestuia;- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul);- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar,temeiul legal al efectuarii acesteia;- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare

efectuate, dupa caz;- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund deefectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii decontrol financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunilerespective, dupa caz;- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilorefectuate.

De asemenea , in cuprinsul oricarui document emis de catre osocietate comerciala trebuie sa se mentioneze si elementele prevazute delegislatia din domeniu, respectiv:

26


27/40

- forma juridic,- codul unic de inregistrare- capitalul social.

Documentele justificative provenite din tranzactii/operatiuni de cumpararea unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fiinregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrariiin gestiune a bunurilor respective.

Documentele care se refera la cheltuieli pentru prestari de serviciiefectuate de persoane fizice impuse pe baza de norme de venit, pentru a fiinregistrate in contabilitate, trebuie s aiba la baza contracte sau conventii civile,incheiate in acest scop si documentul prin care se face dovada platii, respectiv

dispozitia de plata/incasare.Documentele contabile: jurnale, fise etc., care servesc la prelucrarea,

centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor consemnate indocumentele justificative, intocmite manual sau prin utilizarea sistemelorinformatice de prelucrare automata a datelor, trebuie sa cuprinda elemente cu

privire la: felul, numarul si data documentului justificativ; sumelecorespunzatoare operatiunilor efectuate; conturile sintetice si analitice debitoaresi creditoare; semnaturile pentru intocmire si verificare, dupa caz.

Documentelor in forma electronica, ce contin date privind operatiunileeconomice de schimb sau vanzare de bunuri ori servicii intre persoane care emitsi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitante n forma electronica, li se aplicaregimul juridic prevazut prin Legea nr. 260/2007 privind inregistrareaoperaiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile i chitanele nform electronic, emise fara indeplinirea conditiilor prevazute de legea mai susmentionata, nu au calitatea de document justificativ, in intelesul prevederilorLegii nr. 82/1991, republicata.

Prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor

consemnate in documentele justificative se face prin documente contabile caretrebuie sa contina:- felul, numarul si data documentului justificativ;- sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate;- conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare;- semnaturile pentru intocmire si verificare.

Emiterea facturilor, bonurilor fiscale si chitantelor in forma electronica seface potrivit prevederilor Legii nr. 260 / 2007 privind nregistrarea operatiunilor

comerciale prin mijloace electronice . Nerespectarea acestor prevederi atragepierderea calitatii de document justificativ a acestora.27


28/40

Pe documentele justificative se poate face c ontarea, indicandu-se simbolurileconturilor sintetice si analitice, debitoare si creditoare, in conformitate cu planulde conturi general aplicabil.

In contabilitate inregistrarile se fac avand la baza documente justificative iar incazul operatiunilor contabile pentru care nu se intocmesc documente

justificative, inregistrarile se fac pe baza de note de contabilitate care au la bazanote justificative sau note de calcul.

Stornarile se pot f ace mentionandu-se pe documentul initial numarul si datanotei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operatiunii , iar in notade contabilitate de stornare se mentioneaza documentul, data si numarulde ordine ale operatiunii care face obiectul stornarii.

Inregistrarile in contabilitate se fac manual sau utilizandu-se sistemeleinformatice de prelucrare automata a datelor , in mod cronologic , prinrespectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de intrarea acestora in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitatecu regulile stabilite pentru fiecare forma de inregistrare in contabilitate.

Corectarea inregistrarilor se face numai pe baza notelor de contabilitateintocmite in acest scop.

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 pot adapta in functiede specificul si necesitatile proprii forma registrelor de contabilitatesi formularelor financiar-contabile , cu conditia respectarii continutului deinformatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora.

De asemenea este obligatoriu a se asigura un sistem intern de numerotarea formularelor financiar-contabile, astfel:- persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vordesemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care saaiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente;

- fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sauserie ce trebuie sa fie secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelorse va tine cont de structura organizatorica , respectiv gestiuni, puncte de lucru,sucursale etc.;- persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor emite

proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz, prin care se va mentiona, pentr fiecare exercitiu financiar, care este numarulsau seria de la care se emite primul document.

GRUPA III Categoria III28


29/40

1. Ce intelegeti prin competenta expertului contabil ?

Rspuns:

Competenta profesionala are dou componente de baz:

obtinerea;

mentinerea.

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie safurnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat samentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional cares justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el

sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, dinlegislatie si tehnici de lucru.

Dobndirea cere:

inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica;

practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;

perioada de practica in domeniu.

Mentinerea cere: cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel nationalsi international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinterelevante);

adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate inindeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale siintemationale.

COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert,

sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentrurezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sausau experiena necesar.

o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cuprivire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sauasistenta unui specialist.

29


30/40

2. Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizelecontabile judiciare si extrajudiciare ?

Rspuns:

Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare siextrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertizacontabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestorreglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciareeste dreptul exclusiv al expertilor contabili. Aceasta exclusivitate rezulta din art.6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expertize

contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice saujuridice in conditiile prevazute de lege. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertiicontabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societaticomerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994,rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fielaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catrecontabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti.

Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de prob n justiie.

Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia acestora la stabilirea adevrului material i justasoluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.

Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare estec aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar ; cuprinde n sfera sa de aciune activitatea economic a unui agenteconomic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul judiciar;cerceteaz situaiile i mrejurrile de fapt pe baza informaiilor furnizate deevidena economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de evideni furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor i aactelor normative care reglementeaz domeniul de activitate respectiv ,Elaboreaz concluzii pe baza constatrilor fcute , care servesc ca mijloc de

prob pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei.

30


31/40

3. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de

contabil autorizat ?Rspuns:

Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n bazandeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de expert contabil icontabil autorizat.

nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul la exercitarea profesiunii pentreg teritoriu rii. Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza).

Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendareaexercitrii profesiei, a dreptului de a exercita.

4. Care sunt caracteristicile esentiale ale profesiei contabile ?

Rspuns:

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare siinvatamant.

- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de regulistabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera laobiectivitate.

- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi incontradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor deloialitate, vizavi e angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelorprofesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sagaranteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in

profesie.

Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, peindependenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

31


32/40

GRUPA III Categoria VIII

1. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniulconsultantei financiar-contabile care prezint urmtoarea situatiefinanciar:

Indicator 31.12.nImobilizri 2000Stocuri 1000

Creante 20000Disponibilitti 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foartescurt

0

RSPUNS:

Poziia financiara este egala cu capitalurile proprii n valoare de 20000 lei,dar cu mentiunea ca nu poat aparea n bilant datorii din exploatare ci numaidatorii catre trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an + datorii caretrebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an. Datorii din exploatare suntdatorii de pn la un an.

32


33/40

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditii curente=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditii imediate=(Active curente Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) =20.300/1.300= 15,62

2. Indicatori de risc:a) Indicatorul gradului de ndatorareCapital mprumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital mprumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%unde:* capital mprumutat = credite peste un an;* capital angajat = capital mprumutat + capital propriu.

2. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 deproduse la un pret unitar de 5 u.m. Intreprinderea nregistreaz cheltuielicu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli depersonal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personaluluidirect productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000u.m. S se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar ioperational exprimat n unitti fizice i valorice.

RSPUNS:

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja numai are pierderi, dar nu are nici profit. n punctul critic veniturile totale din

vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iarprofitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i

33


34/40

monetare.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum

al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale

microeconomiei:Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieliconstante+Profit

Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieliconstante

sau

Preul pentru o unitate x Cantitatea unitilor = Consumuri i cheltuielivariabile pe o unitate x Cantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieliconstante

innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic nuniti de produse:

Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe /

(Preul pentru o unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate)

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000u.m

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000Cheltuieli variabile = 200.000

Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667buc

Pragul de rentabilitate(valoric) = 170.000/[1-(2/5)]= 283.333,34 u.m

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) =410.000u..m.

34


35/40

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000Cheltuieli variabile = 200.000Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000buc

Pragul de rentabilitate(valoric) = 210.000[1-(2/5)]=350.000 u.m.

Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Costvariabil unitar)

Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale /(1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prinveniturile obinute i acoper integral cheltuielile de exploatare, iarrentabilitatea este nul.

GRUPA V Categoria IX

1. Precizai n ce condiii datoreaz organizaiile non - profitimpozit pe profit i cum se determin acesta.

Rspuns:

Organizatiile non-profit datoreaza impozit (cota 16%) doar pentruactivitatea economica desfasurata. Veniturile din activitatile economice suntscutite pana la echivalentul in lei a 15.000 euro anual, dar nu mai mult de 10%din veniturile impozabile aferente activitatii non-profit. (ex.: cotizatii si taxe de

inscriere ale membrilor etc).

a. Pentru veniturile din cotizaiile membrilor, donaii i sponsorizri i finanrinerambursabile de la Uniunea European organizaia non-profit este scutit de

plata impozitului pe profit.

b. Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru venituriledin activiti economice ce nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10%din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

35


36/40

2. O societate comercial obine venituri din comerul cu amnuntn sum de 110.000 lei i venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000lei. Cheltuielile nregistrate sunt n cazul comerului cu amnuntul 60.000lei, din care 10.000 lei nedeductibile i n cazul barului de noapte 30.000 lei,din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli nregistreaz icheltuieli generale de administrare n valoare de 4.000 lei. S se determineimpozitul pe profit.

Raspuns:

Calcularea cheltuielilor aferente activ. de comert cu amanuntul din cheltuielilegenerale de administrare = 4000 / 200000 x 110000 = 2200 lei

Comert cu amanuntul :

Venituri = 110.000 lei

Cheltuieli = 60.000 +2200 = 62.200 lei

Cheltuieli nedeductibile = 10.000 lei

Profit impozabil din activ. de comert cu amanuntul = 110.000 -62.200 +10.000= 57.800 lei

Impozit pe profit din activitatea de comert cu amanuntul = 57.800 x 16% =9.248 lei

Activitate bar de noapte :

Stabilirea impozitului de platit :conf. Cf . Art. 18. - (1) Contribuabilii caredesfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridicecare realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazulcarora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articoleste mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unuiimpozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate.

Venituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei

36


37/40

Venituri = 90.000 lei

Cheltuieli = 30.000 + 1.800 = 31.800 lei

Cheltuieli nedeductibile = 2.000 lei

Profit impozabil din activ. barului de noapte = 90.000-31.800 + 2000 = 60.200lei

Impozit 16 % : 60200 x 16% = 9.632 lei

Venituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei

Impozit pe profit din activitatea barului de noapte = max. [ 9632 ; 4500 ] = 9632lei

Impozit pe profit datorat de societatea comerciala = 9.248 + 9.632 = 18.880 lei691 = 441 18.880 lei

3. O societate comercial achiziioneaz i pune n funciune nluna mai 200X un mijloc fix n valoare de 100.000 lei. Durata de amortizareeste de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar,iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ceinfluen are amortizarea fiscal, precum i cea contabil asupra profituluiimpozabil n perioada n care este amortizat?

Raspuns:

Din punct de vedere contabil:

Inregistrarea in contabilitate a mijlocului fix:

% = 404 119.000

2131 Furnizori de imobilizari 100.000

37
http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch7582/FII%20EXPERT%20IN%20CONTABILITATE!http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch7582/FII%20EXPERT%20IN%20CONTABILITATE!


38/40

Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalatii de lucru)

4426 19.000

T.V.A. deductibila

Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea mijlocul fix, in valoare de1666.67 lei (100.000 lei/ 5 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica aacestuia, incepand cu data punerii in functiune (luna iunie 200x):

6811 = 2813 1666.67

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

privind amortizarea de transport, animalelor si plantatiilor

imobilizarilor

Din punct de vedere fiscal:

Amortizarea fiscala lunara , pentru primul an de functionare este 4166.67(100.000 leix50%/12luni)

Amortizarea fiscala lunara , pentru urmatorii ani de functionare este 1041.67(100.000 leix50%/4/12luni)

Diferenta dintre cele doua valori amortizarea fiscala si cea contabila reprezintacheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal.

4. O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA arealizat venituri totale n valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri400.000 lei) i cheltuieli totale n valoare de 75.000 lei (inclusiv TVAnedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).

Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri icheltuieli efectuate:

38


39/40

- societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nuare dreptul s le deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.- societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sumde 1.700 lei.

- societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i oamortizare fiscal de 6.000 lei.- achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300lei ce vor fi distribuite clienilor la ntlnirile de afaceri- societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student- societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de GardaFinanciar; 1.500 lei cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termendatorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului ncheiatcu acesta.- impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei.Cerine:

a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip isume);

b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip isume);

c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;d) Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X.

Raspuns:

a. venituri impozabile = venituri totale venit neimpozabile(reluri laprovizioane)

= 400.000 1.000 = 399.000

b. cheltuieli nedeductibile=chelt.cu proviz+ch.cuamortiz.contab+ch.sponsorizare+ch.garda financiare+ch.cu impozitul pe

profit

cheltuieli nedeductibile = 3.000+4.000+2.000+4.000+5.000 =18.000

cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile

cheltuieli deductibile = 75.000 18.000 = 57.000

39
http://chelt.cu/http://chelt.cu/


40/40

chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2%=6.706

c. impozit pe profit datorat = (venituri impozabile cheltuieli

deductibile ) x 16%=( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720

d. impozit pe profit de plat = impozit pe profit datorat impozit peprofit pltit- chelt cu sponsorizarea

chelt de sponsorizare deductibile:

3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750

20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944

impozit pe profit de plat = 54.720 5.000 750 = 48.970
http://chelt.de/http://chelt.de/

Documents

Lucrare Finala Ceccar - Sem I - An I.docvasile