Upload
alinus1980
View
43
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
caracteristica creanțelor entității
Citation preview
M O L D C O O PUNIVERSITATEA COOPERATIST- COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA
Facultatea: Contabilitate şi informatică economică
Catedra: Contabilitate şi audit
TEZĂ DE CURS
la tema ”CONTABILITATEA CREANŢELOR ENTITĂŢII”
(pe baza datelor Marconex-Prim mun.Chişinău)
Efectuată de studenta anului III Gr. 3 CA-31c
Cucu Marina.
Conducător ştiinţific:Gurdiş Ina
/lector asistent/
Chişinău 2014
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………….3
Capitolul I : Noţiuni generale privind creanţele entităţii
1.1. Caracteristica şi clasificarea creanţelor……………………………………………………6
1.2. Descrierea principiilor de evaluare şi de constatare...........................................................9
1.3. Baza normativă şi legislativă privind contabilitatea creanţelor.......................................14
Capitolul II : Contabilitatea creanţelor
2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor comerciale...................................19
2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea avansurilor acordate....................................28
2.3. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor personalului entităţii ……………..30
2.4. Perfectarea documentară şi contabilitatea altor creanţe……………..............................39
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI…………………………………………………………...43
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..45
ANEXE………………………………………………………………………………………….47
2
INTRODUCERE
Un instrument important al economiei de piaţă este contabilitatea, datele căreia servesc
drept bază la luarea deciziilor economice. De aceea, entităţile autohtone respectă actele
normative şi legislative în vederea realizării obiectului de activitate.
Asigurarea unui management performant este condiţionată în primul rînd, şi în mare
masură, de exisienţa unui sistem informaţional capabil să producă şi să ofere factorilor de decizie
a entitatăţii (ca şi altor utilizatori), informaţii cît mai exacte, complete, relevante şi operative.
Contabilitatea entitatăţii, în calitatea sa de principal subsistem informaţional al sistemului
informaţional economic al acestuia, trebuie să constituie şi ea, obiect al preocupărilor
specialiştilor menite să asigure creşterea contribuţiei ei la consolidarea situaţiei financiare a
entitaţii patrimoniale, la creşterea performanţei financiare a acesteia.
Astfel, entitatea intră în relaţii cu mediul economico-social pentru a-şi asigura existentul
de bunuri economice de natura activelor pe termen lung, activelor curente sau altor bunuri
necesare desfăşurării propriei activităţi, aceasta intră în relaţii de colaborare cuterţe persoane
fizice sau juridice. În procesul de livrarea, entitatea cumpără bunuri economice de diverse forme
de la alte personae juridice şi fizice, bunuri pentru care îşi creează datorii; de asemenea vinde
produsul activităţii sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanţele,
care reprezintă mijloace extrase din circuitul entităţii şi sereflectă în Bilanţ în componenţa
activelor.
Un domeniu în care contabilitatea, prin funcţiile ei de reflectare, calcul, analiză şi control,
poate şi trebuie sa ducă la optimizarea deciziilor economice, la întarirea disciplinei şi simţului de
responsabilitate în gestionarea resurselor il constituie contabilitatea creanţelor entităţii.
Actualitatea şi importanţa temei „Contabilitatea creanţelor entităţii reiese din faptul că în
exactitatea şi oportunitatea calcululu indicatorilor acestui compartiment sunt cointeresaţi
utilizatorii interni, deoarece mărimea, componenţa şi evoluţia creanţelor determină în mod direct
stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. În condiţiile
perfecţionării permanente a sistemului legislativ e necesar de a asigura corectitudinea calcului
angajamentelor întreprinderii faţă clienţi.
Scopul tezei constă în examinarea problemelor contabilităţii creanţelor şi fundamentarea
direcţiilor de perfecţionare a acestora în conformitate cu cerinţele interneţionale şi nivelul actual
de dezvoltare economică a întreprinderilor autohtone.Pentru realizarea acestui scop au fost
stabilite următoarele sarcini:
analiza actelor legislative şi normative privind contabilitatea creanţelor;
identificarea problemelor legate de recunoaştere, evaluarea şi clasificarea creanţelor;
3
studierea aspectelor metodologice ale contabilităţii creanţelor şi elaborarea propunerilor
de perfecţionare a acestora în conformitate cu cerinţele standartelor internaţionale de
contabilitate.
Obiectivele după care m-am condus în timpul studierii temei alese au fost :
de a caracteriza şi clasifica creanţele entităţii;
de a explica modul în care se aplică principiile legate de constatarea, evaluarea şi
clasificarea în cazul creanţelor;
de a aplica toate cunoştinţele teoretice în domeniul practicii;
de a compara diferite surse bibliografice;
de a studia şi calcula cei mai importanţi indicatori care caracterizează creanţele;
de a formula concluzii şi propuneri.
Lucrarea dată este alcătuită din două capitole care conţin cîte trei paragrafe, introducere şi
concluzie şi bibliografie.
În capitolul I se vor da noţiunile generale privind creanţele, inclusiv conceptul şi
clasificarea creanţelor. Se vor enumera formele de plată aplicabile în decontările cu cumpărătorii
şi clienţii.
Capitolul II va prezenta contabilitatea creanţelor, şi anume creanţele comerciale, privind
decontările cu bugetul, creanţele personalului şi creanţele privind veniturile calculate şi a altor
creanţe precum şi reflectarea creanţelor entităţii în rapoartele financiare. Conturile în care se ţine
evidenţa contabilă a creanţelor.
Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaţionale aferente contabilităţii creanţelor
ale SRL „Marconex-Prim” din municipiul Chişinău.
SRL „Marconex-Prim” a apărut pe piaţa Republicii Moldova la data de 7 mai 2001
fiindu-i atribuit numărul de identificare de stat şi codul fiscal 1003600009205 (anexa 1) activînd
în conformitate cu Legea nr.845-XII din 31.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi
întreprindere” şi actul de constituire a societăţii cu răspundere limitată „Marconex-Prim”, (anexa
3).
Adresa juridică a entitaţii conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice
(anexa 2) este: Republica Moldova, municipiul Chişinău, strada Sprîncenoaia 14 bl.2, ap.106.
S.R.L. „Marconex-Prim” desfăşoară următoarele genuri de activitate conform Deciziei
privind înregistrarea entităţii (anexa 2): construcţii de clădiri, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare,
reconstrucţii.
Actualmente entitatea reuşeşte să satisfacă toţi clienţii atît cu mărfuri calitative, cît şi o
gamă de foarte variată de servicii. Ea pune la dispoziţia clienţilor o gamă largă de modele,
caracteristici moderne a mărfurilor şi serviciilor pe care la comercializează.
4
Garanţia calităţii serviciilor prestate de „Marconex-Prim” o reprezintă colaborarea atît cu
firmele din Republica Moldova cît şi de peste hotarele ei.
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CREANŢELE
ENTITĂŢII
5
1.1 Caracteristica şi clasificarea creanţelor
Pe parcursul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem
complex şi variat de relaţii economice care reprezintă raporturi juridice de natura relaţiilor de
credit, de schimb, de plată sau decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţă
asupra cumpărătorului şi clientului pentru produsele, mărfurile livrate şi serviciile prestate, în
datorii faţă de furnizori şi antreprenori pentru bunurile şi serviciile primite dar încă neplătite sau
în relaţiile cu personalul privind datoriile salariale, relaţii cu bugetul de stat privind plata
impozitelor şi taxelor, relaţiile cu părţile legate.
Creanţele, cunoscute şi sub denumirea de decontări din exploatare sau decontări cu terţi
sunt determinate de procesele de desfacere, de producţie, aprovizionare, repartiţie, la care
entitatea i-a parte pe parcursul desfăşurării activităţii sale. Astfel în procesul de desfacere
entitatea intră în relaţii cu clienţii avînd necesitatea să fie evidenţiate creanţele acestora pentru
mărfuri livrate şi servicii prestare.
Sub aspect general, creanţele sunt drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a
primi la scadenţă în conformitate cu contractele întocmite, cu cambia primită sau alte documente,
o sumă de bani, bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice numite debitori
pentru mărfuri, produse vîndute sau servicii prestate.
Autorul român Valer Pop defineşte creanţele ca valori economice avansate temporar de
titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să primească un
echivalent valoric. Acest echivalent valoric poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un
serviciu. [25, pag.176].
Autorul român Lefter Chirică defineşte creanţele ca drepturi pe care agenţii economici le
au faţă de terţi ca urmare a livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări.
[23, pag.59].
Autorii englezi Belverd E, Needles Jr. Henry, James Caldwell în manualul “Principiile
de bază ale Contabilităţii” defineşte creanţele comerciale ca clienţi sau facturi de incasat şi
acestea reprezintă active lichide curente ce rezultă în urma vînzărilor pe credit cu ridicata sau cu
amănuntul. Acest tip de amînare a plăţilor este deseori denumit credit comercial. Acest tip de
creanţe asupra clienţilor sau efecte comerciale de incasat sunt rezultatul vînzării pe credit către
client,[12, pag.399].
Avantajul pe care îl obţine entitatea în urma vînzărilor mărfurilor, prestării serviciilor cu
achitare ulterioară a acestora se explică prin faptul ca entitatea are posibilitatea să-şi vîndă marfa
chiar şi cu riscul că nu-şi vor primi suma respectivă de mijloace băneşti, are posibilitatea să-şi
menţină clienţii şi să-şi extindă activitatea sa, oferind terţilor posibilitatea achitării ulterioare. 6
Vînzările se extind datorită acceptării decalării plăţilor clienţilor cu o luna sau mai mult după
vînzarea mărfurilor.
Autorul român Bojian Octavian defineşte creanţele ca drepturi ale unor persone
denumite creditori de a pretinte de la alte persoane denuminte debitori de a le restitui
contravaloarea unor bunuri, lucrări sau servicii. [ 13, pag.145].
În anul 2014 în Republica Moldova a fost implimentat un Standard Naţional de
Contabilitate nou care reglementează evidenţa creanţelor sub denumiea de „Creanţe şi Investiţii
financiare” [5]. Conform acestui Standard creanţele reprzintă drepturi ale entităţii ce decurg din
tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse
care încorporează beneficii economice.
Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi
lucrările executate.
Analizînd conceptele sus menţionate aferente creanţelor acestea ar putea fi definite ca o
parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice sau juridice la
scadenţa stabilită prin condiţiile documentelor justificative care prevăd plata lor.
Relaţiile cu cumpărătorii şi clienţii ocupă un rol central în activitatea întreprinderii. Ele
ţin de livrarea de produse, de acordarea de servicii şi i-au forma unor drepturi de creanţă faţă de
clienţi.Contabilitatea decontărilor cu clienţii şi a operaţiunilor contabile asimilate este deosebit
de complexă, din acest motiv este necesară o clasificare a creanţelor după următoarele criterii:
1) După conţinutul economic creanţele comerciale se clasifică în:
Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale
Corecţii la creanţe dubioase;
Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate;
Avansurile acordate.
Conform datelor anexate din Raportul Financiar (anexa 21) se observă că la sfîrşitul
perioadei de gestiune al anului 2013, în cadrul SRL „Marconex-Prim creanţele au constituit
253013 (187572+65441) lei.
2) În dependenţă de termenul de achitare
Creanţe pe termen lung –al căror termen de achitare depăşeşte un an;
Creanţe pe termen scurt –al căror termen de achitare nu depăşeşte un an.
3) Dupa gradul de asociere al debitorilor
Creanţe ale părţilor nelegate reprezintă avansurile acordate altor agenţi economici, creanţele
altor întreprinderi terţe (ale companiilor de asigurări, etc.)
Creanţe ale părţilor legate reprezintă datorii ale întrepriderilor fiice faţă de entitatea raportor,
creanţe ale filialelor, ale întreprinderilor asociate, etc.
7
4) În dependenţă de valuta în care se exprimă
Creanţe în valută naţională (creanţe exprimate în lei)
Creanţe în valută străină (creanţe exprimate în dolari, euro, etc.)
5) După scadenţă
Creanţe cu termen de incasare menţionat în documentul de livrare (creanţe exigibile)
Creanţe ale căror termen de incasare se precizează ulterior (creante neexigibile)
6) După certitudinea încasării
Creanţe certe (entitatea are siguranţa că creanţa va fi stinsă la scadenţă)
Creanţe incerte (litigioase, dubioase)
Una din metodele de protecţie a debitorilor privind asigurarea plăţii ulterioare generate de
transferul de mărfuri, produse, servicii este cambia.
Înregistrarea creanţelor în contabilitate se efectuează ţinînd cont de principiile şi
conveţiile de bază:
1) Aprecierea şi evidenţierea efectivă a creanţelor se înregistrează în baza
documentelor justificative (facturi fiscale, chitanţe, decont de avans), adică se cere de respectat
principiulcontabilitatea de angajamente. Dacă operaţiunea are loc înainte ca documentul
justificativ să fi sosit sau înainte de întocmirea acestuia, atunci înregistrarea se va face în conturi
distincte de aşteptare pînă la apariţia documentelor, cînd va avea loc transferul în contul de
creanţe.
2) Evidenţa creanţelor se face la valoarea lor nominală adică la valoarea efectivă la
momentul apariţiei lor. Există posibilitatea ca la inventariere valoarea unor astfel de creanţe să
fie diferită de valoarea lor nominal. În acest caz aplicînd principiul prudenţei se va ţine seama
de deprecierea creanţelor, îndeosebi şi se vor constitui provizioane pentru depreciere. În acest
fel, în documentele de sinteză se va asigura o informaţie corectă asupra situaţiilor, drepturilor
întreprinderilor.
3) Aplicarea principiului independenţei exerciţiului impune delimitarea pentru fiecare
exerciţiu a tuturor cheltuielilor şi veniturilor care aparţin exerciţiului respectiv.
Atunci cînd unitatea are relaţii care se concretizează în creanţe exprimate în valută străină
înregistrarea acestora în contabilitate se face în lei la cursul de schimb în vigoare la data
efectuării operaţiunii. Fluctuaţia cursului de schimb determină apariţia unor diferenţe favorabile
sau nefavorabile de curs valutar. La incasarea sau plata creanţelor aceste diferenţe se regăsesc în
venituri sau cheltuieli financiare. Pentru diferenţele nefavorabile se vor înregistra şi provizioane
corespunzătoare.
8
4) Principiul necompensării presupune că nu este permisă compensarea creanţelor cu
datoriile, ele trebuie să apară distinct în conturile întreprinderii, pentru ca acestea să respecte
cerinţa de fidelitate a imaginii patrimoniului.
Clasificarea creanţelor după criteriile propuse mai sus corespunde practicilor
internaţionale actuale şi constituie o bază pentru obţinerea informaţiilor necesare tuturor
utilizatorilor de informaţii contabile. Totodată, considerăm oportun faptul că implementarea în
practică a acestei clasificări a creanţelor va condiţiona necesitatea efectuării unor modificări în
Planul de conturi contabile aplicat de entităţile autohtone şi în formularele rapoartelor financiare.
1.2. Descrierea principiilor de evaluare şi de constatare a creanţelor
Recunoaşterea elementelor de creanţe comerciale curente în situaţiile financiare
realizează pe bază a două criterii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ [5]:
1. Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei
ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);
1. Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
În aceste condiţii, o creanţă comercială este recunoscută în bilanţ în momentul în care
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi creanţa curentă are o
valoare care poate fi determinată în mod credibil.
Evaluarea creanţelor comerciale se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală
consemnată in documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau decontat.
Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului si
debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar,se reflectă ajustări pentru
depreciere.
Utilizarea ajustărilor pentru depreciere este o consecinţă a aplicării principiului prudenţei
care presupune ca valoarea fiecărui element de natura activelor sau datoriilor să fie determinată
avându-se în vedere, pe de o parte, obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat
parte, deprecierile activelor şi datoriile. În domeniul creanţelor comerciale şi ele pot fi supuse
deprecierilor de valoare care pot fi reversibile sau ireversibile.
Deprecierile ireversibile, concretizate în pierderile din creanţe, sunt generate in principal
de falimentul clienţilor sau debitorilor. Creanţele incerte sunt scoase din evidentă, iar entitatea
economica le suporta prin trecerea lor pe cheltuieli.
În ceea ce priveşte evaluarea creanţelor comerciale, se ţine cont de cele patru
momente ,principale:
9
Evaluarea creanţelor comerciale
Figura 1. Tipurile de evaluări ale creanţelor comerciale
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
1. la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
2. la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;
3. la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
4. la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
Prin valoarea justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie
între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Atunci când sunt recunoscute initial creanţele sunt cuantificate la valoarea nominală
(valoarea istorică), ce reprezintă valoarea echivalenţelor obţinute în schimbul obligaţiei,
respectiv valoarea ce se aşteaptă a fi plătită/încasată în numerar sau echivalente de numerar la
decontarea lor.
Mai poate fi recunoscut iniţial şi la valoarea actualizată, care reprezintă valoarea
viitoarelor ieşiri/intrări de numerar, necesare pentru decontarea datoriilor şi creanţelor.
Actualizarea se face utilizând rata de actualizare cea mai adecvată tipului respectiv de finanţare.
La finele fiecărei luni, creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a Moldovei din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe
de curs valutar, după caz.
La inventariere, se determină valoarea de inventar, sau valoarea actuală, a elementelor
componente ale bilanţului. În acest sens, valoarea de inventar este valoarea de decontat la
scadenţă, respectiv valoare actualizată a fluxurilor de numerar.
10
Evaluarea la intrare
Evaluarea la iventar
Evaluarea la bilanț
Evaluarea la ieșire
Evaluarea creanțelor comerciale
Conform normelor de inventariere, evaluarea la inventar se face, de regulă, la valoarea lor
probabilă de încasat sau de plată, constituindu-se, după caz, provizioane pentru deprecierea
creanţelor, pentru creşterea datoriilor, precum şi pentru sumele aflate în litigiu.
Evaluarea creanţelor exprimate în devize se face la cursul de referinţă al BNM din ziua de
31 decembrie. Eventualele diferenţe, reprezentând pierderi sau câştiguri latente faţă de curs, se
reflectă în contabilitate, după caz, cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau venituri financiare.
Întocmirea situaţiilor financiare se face pe baza unei liste de inventariere care ar trebui să
conţină minim obligatoriu următoarele informaţii:
a) denumirea formularului;
b) data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
c) denumirea unităţii;
d) gestiunea, locul de depozitare;
e) numărul curent;
f) denumirea bunurilor inventariate;
g) unitatea de măsură, cantitatea;
h) preţul unitar de înregistrare în contabilitate;
i) valoarea contabilă;
j) valoarea de inventar;
k) deprecierea: valoarea, motivul, după caz;
l) comisia de inventariere: numele şi prenumele, semnătura;
m) gestionar şi gestionar primitor (în cazul predării – primirii gestiunii): numele şi prenumele,
semnătura;
n) contabilitate: numele şi prenumele, semnătura.
Evaluare la fiecare dată a bilanţului. Creanţele entităţii în valută trebuie evaluate şi
prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca
Naţională a Moldovei şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de
Banca Naţională a Moldovei de la data înregistrării creanţelor în valută, sau cursul la care
acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului
financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Pentru creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei
valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se
înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.
Evaluare la ieşire se realizează la valoarea actuală în acel moment. La finele fiecărei
luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat
11
de Banca Naţională a Moldovei din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs
înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar,
după caz.
Aceleaşi reguli se aplică şi creanţelor comerciale exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute.
Specific pentru SRL „Marconex-Prim” este că creanţele obţinute de această entitate sunt
evaluate la valoarea de intrare în patrimoniu spre exemplu:
În baza facturii fiscale Seria JB, Nr. 2508561 din 20 decembrie 2013 (anexa 5) SRL
„Marconex-Prim” a prestat serviciicu plată ulterioară conform proceselor verbale Procuraturii
Generale a Republicii Moldova în sumă de 327430,52 lei inclusiv TVA. În cazul respectiv în
contabilitatea entităţii cercetate creanţele pe termen scurt privind facturile comerciale se vor
înregistra în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu la data de 20 decembrie 2013 adică
cu totalul de plată sau preţul negociat în valoare de 272858,76 lei plus taxa pe valoarea adăugată
(TVA) în sumă de 54571,75 lei.
Achitarea datoriilor de către clienţi, de regulă, se efectuează prin virament, dar sunt
posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, cu modificările şi copletările
ulterioare. Ca forme de plată prin virament pot fi :
Ordin de plată - reprezintă ordinul întreprinderii dat băncii, de a transfera o sumă de
mijloace băneşti la contul altor întreprinderi. Ordinul de plată se emite de un debitor asupra
instituţiei bancare unde îşi are disponibilul de mijloace băneşti. Ordinele de plată se întocmesc
de plătotor pe formulare tipizate şi sunr valabile timp de 10 zile din ziua emiterii. Cumpărătorul
poate refuza parţial sau integral plata facturii ca urmare a diferitor cauze.
Acreditivul - sunt sume rezervate în conturiseparate la bănci, pentru efectuarea
decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii.Aşadar, acreditivul este ordinul dat băncii pentru
deschiderea unui cont la dispoziţia unor anumite persoane fizicesau luridice din care se vor
efectua plăţile viitoare, dacă acestea îndeplinesc condiţiile indicate în scrisoarea sau cererea de
acreditiv.În funcţie de condiţiile acreditivului, se deosebesc acreditive revocabile şi irevocabile,
confirmate şi neconfirmate. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale
ale plătotorului sau din contul creditului bancar.Acreditivul se deschide pentru o perioadă de 25
zile.
Ordinea decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între
cumpărător şi vînzător. De fiecare dată, cînd are loc o livrare de produse, materiale, mărfuri,
furnizorul va depune documentele la banca plătitorului, care le va onorafără acceptul
acestuia(acceptul fiind dat în momentul deschiderii acreditivului de către beneficiar).
12
Acreditivul este o modalitate de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura
livrării mărfurilor, executării lucrărilor şi prestări serviciilor, dintr-o sumă rezervată de către
plătitor în acest scop şi ţinută la dispoziţia băncii furnizorului, la care acesta îşi are contul.
Deschidera de acreditive în favoare furnizorilo se face la cererea plătitorilor, din conturile
lor curente sau de depozite. Cererea de deschidere a acreditivului este însoţită de un ordin de
plată care se prezintă de plătitor în 3 exemplare unităţii băncii la care îşi are deschis contul şi
trebuie să conţină următoarele date:
Suma acreditivului
Denumirea furnizorului
Sediul acestuia şi unitatea bancară la care îşi are contul
Felul şi cantitatea mărfurilor
Termenul de valabilitate al acreditivului
Documentele pe care furnizorul trebuie să le prezinte la bancă pentru decontare(factură,
dovada livrării sau predării mărfurilor, certificatul de calitate).
Acreditivul se închide la folosirea integrelă a sumei, la expirarea valabilităţii sau la
cererea plătitorului cu acordul prealabil al furnizorului.Soldurile rămase neutilizate din suma
acreditivului , la expirarea termenului de valabilitate, se virează de către banca furnizorului pe
bază de notă contabilă sau, după caz, pe baza ordinului de plată emis de plătitor înm contul
acestuia sau al băncii sale, cel tîrziu în ziua următoare expirării termenului de valabilitate. Se mai
folosesc :
Biletul la ordin este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată. Constată
obligaţia asumată de către debitor (emitent) de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată
beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată. Obligaţia emitentului este
aceeaşi cu aceea a trasului acceptant, în cazul cambiei. Biletul la ordin plătibil la un anumit
termen de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului în termen de un an de la data
emiterii. Avizarea constă în înscrierea pe faţa biletului la ordin, la rubrica „văzut” a numelui şi
prenumelui emitentului, a datei, semnăturii şi ştampilei. În acest caz termenul de plată curge de
la data vizei pusă de emitent pe titlu. Elementele biletului la ordin:
denumirea de bilet la ordin
1. promisiunea de plată pură, simplă şi necondiţionată,
2. scadenţa e o dată certă, unică şi posibilă, atunci cînd nu e trecută e considerată la vedere,
3. locul unde se face plata, atunci cand acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a
întocmit respectivul bilet,
4. numele şi adresa beneficiarului,
5. data şi locul emiterii,
13
6. semnătura emitentului autografă.
CEC-ul barat este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale
trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Totodată, este un înscris prin care trăgătorul dă
ordin băncii sale de a plăti în favoarea unui terţ o sumă de bani, de care trăgătorul dispune. Este o
instrucţiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata, o anumită sumă de
bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiţia ca titularul contului (clientul
băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poată onora plăţile solicitate. La
cecul barat bararea poate fi: generală sau specificată.
- Se prezintă în vederea remiterii spre încasare numai la banca ce deserveşte posesorul.
Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulaţiei acestuia.
- Cecul barat este folosit în operaţii de vânzare-cumpărare ca document de decontare
prin bancă. Nu este un act de comerţ, dar prin forma sa, se bucură de o legislaţie actuală
asemănătoare celei referitoare la cambie. Aceste ultime trei efecte comerciale (cambia, biletul la
ordin şi CEC-ul), după acceptare la bancă, pot fi decontate la termenul scadent înscris în cadrul
lor, pot fi decontate imediat la bancă, caz în care banca devine la rândul său proprietara efectului
şi va încasa la scadenţă creanţa de la un client, pot fi valorificate ca titluri de valoare la bursa de
valori sau transferate altei persoane cu dreptul de creanţă.
Viramentul creditor se execută pe baza ordinului de plată în lei moldoveneşti „Ordin de
plată” şi în valută străină „Ordin de plată (în valută străină)” pentru persoanele juridice şi Cerere
pentru persoanele fizice.Eurocecurile sunt cecuri cu limită de sumă dar nu au valoare imprimată
şi sunt vîndute sub forma unui carnet de cecuri în alb. Beneficiarii completează suma , aceasta
fiind trasă din contul deschis la banca mentionată pe cec. Eurocecurile au ataşate o carte de
garanţie cu elemente care asigură băncii plătitoare garanţia de a recupera banii de la banca
emitentă.
1.3. Baza normativă şi legislativă a contabilităţii creanţelor
În Republica Moldova nu este elaborat un act normativ unic pentru creanţe, însă
activitatea contabilităţii este reglementată de un şir de acte legislative şi normative. Pe lîngă
actele generale ale contabilităţii, pentru ţinerea evidenţei a creanţelor şi anume componenţa,
modul de constatare, de evaluare, de formare şi de stingere a creanţelor sunt reglementate de
următoarele prevederi:
Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 [2], stabileşte principiile metodologice
unice ale contabilităţii şi rapoartelor financiare, modul de organizare şi ţinere a contabilităţii,
întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea
operaţiunilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a contabilităţii, întocmirea
14
registrelor contabile, inventarierea. Deci, conform Legii Contabilităţii nr. 113-XVI din
27.04.2007 [2], toate operaţiunile economice, inclusiv şi cele aferente creanţelor trebuie să fie
perfectate prin documente primare şi generalizate în registre contabile. În etapa actuală, modul
de documentare a oparaţiunilor aferent creanţelor nu este reglementat sub aspect normativ.
Documentele primare şi registrele contabile aferent acestor operaţiuni sunt denumite în
următorul capitol a lucrării respective. La întocmirea documentelor primare trebuie luat în
considerare faptul că acestea trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii, prevăzute de
Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007: denumirea documentului, codul fiscal, codul
băncii, data întocmirii, conţinutul operaţiunii economice, denumirea întreprinderii, funcţiile şi
numele persoanelor responsabile de efectuarea şi perfectarea operaţiunii economice şi
semnăturile personale ale acestora, precum trebuie să fie indicată suma aferent operaţiunilor
efectuate, ştampila întreprinderilor respective.
Documentele primare respective servesc drept bază pentru întocmirea formulelor
contabile şi generalizarea informaţiilor în conturi.
Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor [7]–
dezvăluie informaţia cu privire la nomenclatorul conturilor contabile, precum şi conţinutul
operaţiilor economice a fiecărui cont analitic.
Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1]– determină
înregistrarea creanţelor în componenţa Raportului Financiar, şi anume ca active controlabile de
întreprindere. Deci, creanţele întreprinderii se înregistrează în activul din Bilanţul Contabil şi în
Anexa la Bilanţul Contabil din Raportul Financiar anual, ce reflectă obiectiv situaţia fianciară a
întreprinderii. De asemenea, conform Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor
financiare, se respectă principiului independenţei. Deci creanţele pentru care, prin contractele
încheiate între părţi, se prevede sumele de încasat în funcţie de cursul unor valute, se evaluază la
sfîrşitul exerciţiului în funcţie de evoluţia cursului valutar la această dată, iar diferenţele rezultate
se evidenţiază:
pe seama veniturilor, în cazul diferenţelor de curs valutar favorabile;
respectiv a cheltuielilor, în cazul diferenţelor de curs valutar nefavorabile.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda
de raportare, aplicîndu-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi
moneda străină la data efectuării tranzacţiei. Astfel, pentru ţinerea evidenţei creanţelor, la care
se prevăd sumele de încasat în funcţie de cursul unor valute, se respectă Standartul Naţional de
Contabilitate 21 „Efectele variaţilor cursului valutar” [10, p.123]. La momentul de constatare a
creanţelor se respectă principiul specializării exerciţiului, conform căruia creanţele se constată
în momentul în care au fost obţinute.
15
Standartul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” [7], se
determină principiile de pregătire şi prezentare a rapoartelor financiare. Astfel informaţia cu
privire la creanţele întreprinderii trebuie să fie reflectată în rapoartele financiare, în baza căruia
se apreciază activitatea întreprinderii în perioada de gestiune precedentă şi curentă.
Standartul Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” [10, p.145] – determină modul de
evaluare a creanţelor, precum şi constatarea acestuia. Astfel, conform S.N.C 18 „Venitul”
evaluarea creanţelor se face în momentul apariţiei lor în patrimoniu, adică în momentul
apariţiei lor din punct de vedere juridic, a livrărilor şi a serviciilor, a acordării unor sume către
terţi, care se face la valoarea nominală înscrisă în documente. De asemenea, constatarea
creanţelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost
obţinută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor băneşti sau a altei forme de
compensare.
Standartul Naţional de Contabilitate 11 „Contractele de construcţie” [10, pag 187] –
determină modul de constatare a creanţelor aferente contractelor de construcţie. Astfel, creanţele
se constată la sumele care sunt stipulate în contractele încheiate între părţi. Aşa cum mărimea
iniţială a sumelor ce sunt iniţial indicate în contract pot fi schimbate ca rezultat al modificărilor,
reclamaţiilor şi plăţilor stipulate, astfel şi mărimea creanţelor poate fi modificată.
Standartul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei” – determină constatarea
creanţelor în cazul achitării ulterioare a arendei. Aceasta se reflectă la contul 228 „Creanţe
privind veniturile calculate.
La contabilizarea creanţelor apar două probleme principale: recunoaşterea şi evaluarea
lor.
Recunoaşterea reprezintă procesul de includere în rapoartele financiare a elementelor
contabile, inclusiv a creanţelor şi datoriilor comerciale.
Din punct de vedere contabil, pot fi evidenţiate două abordări principale privind
recunoaşterea creanţelor:
• recunoaşterea este concepută ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta
creanţele în contabilitate şi în rapoartele financiare. Această abordare se întâlneşte în lucrările
savanţilor din Federaţia Rusă - Vereşceaghin S. [31, p.123];
• recunoaşterea este tratată ca un proces complex de stabilire a perioadei în care
creanţele pot fi înregistrate în contabilitate şi în rapoartele financiare. Această abordare este
examinată în lucrările savanţilor din Republica Moldova - Bucur V. [14], Nederiţă A.[18],
Tuhari T. [27], Ţurcan V. [29].
În opinia, savanţilor moldoveni [19], conceptul de recunoaştere este mai justificată şi
corespunde cerinţelor economiei de piaţă şi prevederilor reglementărilor contabile internaţionale.
16
În cazul acestei abordări, recunoaşterea oricărui element contabil, inclusiv a entităţii, trebuie să
se bazeze pe respectarea anumitelor criterii şi să se conducă de conceptele şi principiile contabile
fundamentale.
Criteriile generale privind componenţa, modul de constatare şi evaluare, de formare şi de
stingere a creanţelor entităţilor autohtone sunt reglementate de prevederile „Bazelor conceptuale
ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare" [1], SNC 3 „Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor entităţii", SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", SNC 11 „Contracte de
construcţii", SNC 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)", SNC 18 „Venitul", SNC 21
„Efectele variaţiilor cursurilor valutare" [10]. Astfel, potrivit articolului 85 din Bazele
conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1], creanţele, care fac parte din
active, sunt recunoscute în următoarele cazuri:
a)când sunt controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare;
b) când valoarea acestora poate fi determinată cu un înalt grad de exactitate;
a)când există o certitudine întemeiată că în viitor acestea vor avea avantaj economic.
De asemenea, considerăm important faptul că recunoaşterea creanţelor trebuie să se
bazeze pe conceptul contabilităţii de angajamente şi pe respectarea următoarelor principii
contabile esenţiale: necompensarea, autonomia entităţii, prevalenţa economicului asupra
juridicului, periodicitatea. Totodată, trebuie să menţionăm că în conformitate cu articolul 17 din
Legea contabilităţii [2], pentru entităţile cu răspundere nelimitată este prevăzută şi contabilitatea
de casă, potrivit căreia elementele contabile sunt recunoscute pe măsura încasării mijloacelor
băneşti. Deci, în cazul aplicării contabilităţii de casă creanţele nu se vor constata şi nu va exista
necesitatea reflectării lor în contabilitate.
Creanţele devin certe în momentul transferului dreptului de proprietate, în cazul când are
loc vânzarea bunurilor entităţii, în ziua apariţiei şi la locul de livrare, când se transmite odată cu
dreptul de proprietate şi riscul pierderii sau deteriorării produselor livrate. Momentul livrării se
confirmă prin semnătura facturii de către reprezentantul împuternicit al cumpărătorului. În cazul
tranzacţiilor internaţionale momentul transferării dreptului de proprietate este reglementat de
clauzele contractelor internaţionale.
Recunoaşterea creanţelor este nemijlocit corelată cu evaluarea acestora, care constituie o
problemă majoră pentru orice compartiment al contabilităţii.
În reglementările contabile naţionale şi internaţionale, precum şi în literatura de
specialitate, noţiunea de evaluare este tratată în mod diferit. Astfel, potrivit Cadrului general al
IASB, evaluarea este redată drept un criteriu al recunoaşterii elementelor contabile şi
caracterizată ca „procesul prin care se determină valorile monetare la care structurile situaţiilor
17
financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere". În acelaşi mod este
definită evaluarea în Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1].
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CREANŢELOR
2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor comerciale
Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele
ţin de livrarea de produse, acordarea de servicii şi îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de
clienţi.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu expedierea
produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unor creanţe
asupra cumpărătorului, care în literatura de specialitate sunt definite ca creanţe comerciale.
18
Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul cînd
momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor
şi a altor active livrate precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării
acestora.
Livrarea mărfurilor, produselor şi prestarea serviciilor în urma cărora apar creanţe
comerciale se efectuează în baza următoarelor documente primare:
Factura fiscală (anexa 15);
Factura;
Proces verbal de primire – predare al serviciului (anexa 4);
Ordin de plată (document bancar) (anexa 8);
Dispoziţie de încasare (document al casieriei).
Factura fiscală reprezintă un document de strictă evidenţă care confirmă livrarea
mărfurilor, produselor sau prestarea serviciilor. Factura fiscală este eliberată de către
furnizorul de mărfuri sau prestatorul de servicii şi include următoarele rechizite (anexa 5 ):
- seria, numărul şi data eliberării facturii fiscale (seria JB, numărul 2508561din 20 decembrie
2013)
- denumirea furnizorului, adresa, denumirea şi rechizitele băncii la care are deschis cont de
decontare, codul fiscal şi codul TVA al acestuia (SRL“Marconex-Prim”, Chişinău 225100879
BC „Eximbank”SA fil.nr.1 Chişinău, cod fiscal 1003600009205, nr.TVA 0504307)
- denumirea cumpărătorului, adresa, denumirea şi rechizitele băncii la care are deschis cont de
decontare, codul fiscal şi codul TVA al acestuia (Procuratura Generală a RM, 210104040100113
Trezoreria de Sat Centrală, Chişinău, cod fiscal 1000001003865)
- numărul delegaţiei, data eliberării, numele şi prenumele delegatului care a recepţionat marfa
sau serviciul;
- denumirea documentelor anexate, în cazul în care acestea există (în exemplul prezentat
documente nu au fost anexate la factura fiscală);
- punctul de încărcare şi descărcare a mărfii- denumirea mărfii vîndute sau a serviciului prestat,
unitatea de măsură;
- valoarea unui articol fără TVA exprimată în unităţi monetare cota TVA (20%), suma totală fără
TVA (272858,70 lei), valoarea accizelor, suma totală TVA în lei (54571,75 lei) şi valoarea totală
a mărfurilor sau serviciilor (327430,52 lei).
În final se reflectă numele, prenumele şi semnătura persoanei care a permis eliberarea
mărfurilor, precum şi a persoanei (delegatului) care a primit mărfurile sau serviciile în posesie .
Factura fiscală se întocmeşte de către agenţii economici care sunt plătitori de TVA, adică
agenţii economici care au înregistrat pe parcursul ultimelor 12 luni consecutive de activitate
19
economică un volum de vînzări mai mare de 300000 lei. În cazul în care volumul de vînzări al
întreprinderii nu depăşeşte această cotă, agentul economic la vînzarea mărfurilor sau prestarea
serviciilor drept document justificativ întocmeşte factura. Acest document are aceeaşi formă şi
conţine aceleaşi rechizite ca şi factura fiscală.
Pe baza acestei facturi fiscale, în contabilitate se reflectă creanţa cumpărătorului pentru
mărfurile procurate dar neachitate la preţuri de livrare, prin formula contabilă:
Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 327430,52 lei
Credit contul 611”Venituri din vînzări” 272858,76 lei
Credit contul 534 ”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 54571,75 lei
Procesul verbal de primire–predare al serviciilor (anexa 4) reprezintă un document
întocmit de către antreprenorul care a prestat servicii beneficiarului şi este întocmit la momentul
finisării lucrării. Acesta conţine elementele:
- denumirea documentului
- denumirea antreprenorului şi beneficiarului de serviciu prestat
- caracteristica serviciului prestat
- valoarea spre plată, inclusiv TVA
- semnăturile şi ştampila părţilor .
Ordinul de plată (anexa 8) reprezintă un document de plată emis de către plătitor, în baza
căruia se efectuează transferul de mijloace băneşti către beneficiar pentru bunurile livrate sau
servicile prestate. Acest document bancar confirmă efectuarea plăţii de către cumpărător pentru
bunurile sau serviciile primite. Conform anexei 8, se observă că ordinul de plată include
rechizitele:
- denumirea documentului, numărul şi data emiterii acestuia (ordin de plată nr.2589 emis
la data de 09.12.2013) (anexa 8)
- suma de mijloace băneşti achitată (128251,24 lei)
- denumirea plătitorului ( Procuratura Generală a RM), contul bancar (226301), codul
fiscal (1006601003865) şi contul trezorerial (21010442210113);
- banca plătitoare (Trezoreria de Stat Centrală) şi codul băncii (TREZMD2X);
- denumirea beneficiarului (SA“Moldtelecom”), contul bancar al beneficiarului
(2251014981998), codul fiscal (1002600048836) şi contul trezorerial (beneficiarul plăţii
nu dispune de cont trezorerial);
- banca beneficiară (BC “EXIMBANK-GRUPPO VENETO”) şi codul băncii
(EXMMMD22436);
- destinaţia plăţii (indicarea numărului contractului în baza căruia se face achitarea
(conform facturii nr. JB 2508559 din 05.12.2013)
20
- tipul transferului (normal), data primirii ordinului de plată şi executării transferului de
mijloace băneşti (10.12.2013)
- semnăturile conducătorului, ale contabilului-şef al întreprinderii beneficiare
- semnătura şi ştampila băncii.
Ulterior clientul îşi achită datoria faţă de furnizor printr-un ordin de plată, pe baza căruia
se înregistrează formula contabilă:
Debit contul 242 ”Cont curent în valută naţională” 128251,24 lei
Credit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 128251,24 lei.
Ordinul de încasare reprezintă un document al casieriei şi se întocmeşte în cazul în care
are loc achitarea contravalorii mărfurilor vîndute sau a serviciilor prestate, în numerar, în casieria
întreprinderii. Dispoziţia de incasare conţine obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea documentului, numărul şi data întocmirii acestuia
- contul corespondent şi baza plăţii
- suma achitată în casierie, înscrisă în cifre şi litere
- semnătura persoanei care a efectuat plata şi a persoanei ce a incasat mijloacele băneşti,
ştampilele părţilor.
Ordinul de plată are anexată o chitanţă care conţine aceleaşi rechizite enumerate anterior şi
care se eliberează plătitorului, ca dovadă a plăţii efectuate şi poate servi ca document justificativ
în cazul soluţionării unor litigii. Pentru generalizarea informaţiei, privind existenţa, formarea şi
achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi
clienţii pentru produsele expediate şi serviciile prestate sunt destinate conturile de activ:
221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” la care conform Planului
de Conturi Contabile se deschid subconturile:
221.1”Facturi de primit din ţară”
221.2”Facturi de primit din străinătate”
221.3”Cambii primite”
223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”, la care se deschid subconturile:
223.1”Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor fiice”
223.2”Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor asociate”
223.3”Creanţe pe termen scurt ale altor părţi legate”.
Aceste conturi de activ sunt destinate pentru înregistrarea valorii contractuale de piaţă a
produselor, mărfurilor livrate şi serviciilor prestate, inclusiv taxa pe valoare adăugată.
În debitul acestor conturi se înregistreaza creanţele curente comerciale de primit, iar în
credit achitatea lor. Soldul acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele datorate de
cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune.
21
Componenţa subconturilor poate fi modificată în dependenţă de necesităţile
informaţionale ale întreprinderii. În scopurile evidenţei analitice pot fi utilizate şi conturi de
gradul trei. Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe ale
debitorilor din străinătate, pentru fiecare cumpărător sau beneficiar. În cadrul evidenţei contabile
a întreprinderii “Marconex-Prim” SRL conturi de gradul trei nu se deschid.
Pentru evidenţa contabilă a creanţelor comerciale, întreprinderea “Marconex-Prim” SRL
utilizează contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” şi nu utilizează
contul 223 ”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” dat fiind faptul că întreprinderea nu are
întreprinderii fiice şi nici întreprinderi asociate.
La nivel analitic, în evidenţa contabilă a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale întreprinderea deschide doar subcontul 221.1 ”Facturi de primit din ţară”.
Întreprinderea “Marconex-Prim” SRL duce evidenţa creanţelor comerciale, înregistrînd
fiece livrare de marfă în „Registrul vînzărilor” (anexa 9), pe baza facturilor fiscale emise.
Societatea întocmeşte Registrul vînzărilor lunar şi ulterior anual, ceea ce îi permite de a duce
evidenţa sistematică a valorii creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale.
Pentru aprecierea preţului de vînzare reflectat în Registrul vînzărilor, ca bază se ia preţul
de achiziţie, la care se include:
• Adaosul comercial
• Taxa pe valoare adaugată
• Cheltuieli aferente transportării, cheltuieli de încărcare-descărcare
• Cheltuieli pentru autorizaţii, taxe şi proceduri vamale
• Autorizaţii ecologice
• Alte cheltuieli care intră în costul mărfii.
Dupa cum se observă în datele anexei 7, în decursul anului 2013 societatea „Marconex-
Prim” SRL au fost înregistrate următoarele operaţiuni economice legate de evidenţa creanţelor
comerciale:
1) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile vîndute la preţuri de livrare
Debit contul 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1 ”Facturi de primit din ţară” 3205957,02 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”,
subcontul 611.2 ”Venituri din vînzarea mărfurilor” 3205957,02 lei
2) Se calculă TVA la valoarea livrării impozabile:
Debit contul 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 176794,58 lei
22
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” 176794,58 lei
3) S-au încasat mijloace băneşti de la clienţi în contul achitării creanţelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale
Debit contul 242”Cont curent în valută naţională”,
subcontul 242.1”Mijloace băneşti nelegate” 3218459,63 lei
Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 3218459,63 lei
4) Se reflectă compensarea datoriilor comerciale cu creanţele comerciale în sumă de 10395,53
lei:
Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind factruile comerciale”,
subcontul 521.1 ”Factrui de achitat în ţară” 10395,53 lei
Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 10395,53 lei
5) Se reflectă compensarea avansurilor primite pe termen scurt cu creanţele comerciale în sumă
de 113370,43 lei:
Debit contul 523”Avansuri primite pe termen scurt” 113370,43 lei
Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 113370,43 lei
Pentru a majora volumul de vînzări şi a stimula achitarea creanţelor de către cumpărători,
întreprinderea acordă acestora reduceri şi facilităţi. Facturile pot cuprinde următoarele reduceri:
-reduceri de natură comercială, care se acordă pentru defecte de calitate sau neconformitate a
bunurilor furnizate, cu condiţiile contractului de vânzare, pentru volumuri mari de vânzări sau
ţinându-se cont de importanţa cumpărătorului, pentru operaţiile comerciale efectuate cu acelaşi
client pe o perioada îndelungată;
-reduceri de natură financiară care se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul
stabilit de plată şi se numesc sconturi de decontare. Reducerile pot fi stipulate şi aplicate atât
până la facturare, cât şi după facturare. Contabilitatea reducerilor de preţ şi returnărilor de
mărfuri vândute este organizată în dependenţă de perioada raportare în care au avut loc
reducerile de preţ şi returnările de mărfuri vândute, gradul de valorificare al mărfurilor returnate,
sursa acoperirii pierderilor din returnări şi reduceri de preţ, momentul achitării creanţelor privind
mărfurile returnate. Reducerile pot fi contabilizate astfel:
a) Fără formarea provizioanelor privind reducerile de preţ
Cu utilizarea contului 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"
- până la achitarea clienţilor:
23
Drept sursa voi folosi un exemplu convenţional. Întreprinderea SA”Alfa” după livrarea
mărfii SA”Accent” a redus preţul la mărfurile vîndute în valoare de 1200,00 lei, la care a fost
eliberată factură fiscală cu minus
Debit contul 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute" 1000,00 lei
Credit contul 221"Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000,00 lei
Se stornează TVA la suma reducerii mărfii:
Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind
taxa pe valoare adăugată” 200,00 lei
Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1”Facturi
de primit din ţară” 200,00 lei
- după achitarea clienţilor:
Debit contul 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute" 1000,00 lei
Credit contul 539"Alte datorii pe termen scurt" 1000,00 lei
- trecerea la cheltuieli a pierderilor din reducerea preţurilor la mărfurile (produsele) vîndute se
reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1000,00 lei
Credit contul 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” 1000,00 lei
Fără utilizarea contului 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"
-până la achitarea clienţilor:
Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1000,00 lei
Credit contul 221"Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000,00 lei
Debit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” 200, 00 lei
Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1”Facturi
de primit din ţară” 200,00 lei
- după achitarea clienţilor:
Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1200,00 lei
Credit contul 539"Alte datorii pe termen scurt" 1200,00 lei
b) Formarea provizioanelor privind reducerile de preţ
Debit contul 712"Cheltuieli comerciale”
Credit contul 538"Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate".
-trecerea în cont a pierderilor din reducerea preţurilor la mărfurile vîndute pe seama provizinului
creat:
Debit contul 538 " Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate
Credit contul 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”
24
Pe parcursul anului 2013 în cadrul subcontului 221.2 „Facturi de primit din străinătate”,
întreprinderea nu a înregistrat operaţiuni economice.
Contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” poate fi debitat sau
creditat şi prin intermediul altor formule contabile pe care societatea „Marconex-Prim” SRL nu
le înregistrează în cadrul activităţii sale economico-financiare. Se va folosi un exemplu
convenţional. Entitatea ”Beta„ SRL a exportat marfă conform declaraţiei vamale din 10.06.2010
în suma de 5200,00 euro (echivalentul în lei 5200x 16,5121= 85862,92 lei)
1) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru activele curente livrate:
Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” sau
Debit contul 223”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 85862,92 lei
Credit contul 612”Alte venituri operaţionale” 85862,92 lei
2) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru activele pe termen lung livrate:
Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” sau
Debit contul 223”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 35900,00 lei
Credit contul 621”Venituri din activitatea de investiţii” 35900,00 lei
La sfîrşitul perioadei de gestiune, întreprinderea reflectă cu total cumulativ de la
începutul anului în Bilanţul Contabil valoarea creanţelor pe termen scurt aferent facturilor
comerciale în contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, în partea de
activ a Bilanţului Contabil, în postul 060. Datele Raportului Financiar demonstrează că la
sfîrşitul anului 2013, întreprinderea „Marconex-Prim” SRL, cumpărătorii pentru bunurile şi
serviciile prestate trebuie să-i restituie 187572 lei. În acelaşi timp contul 223 „Creanţe pe termen
scurt ale părţilor legate” se reflectă în postul 060 al Bilanţului Contabil. Deoarece întreprinderea
nu are părţi legate acest post al Bilanţului Contabil nu este completat.
Respectarea principiului prudenţei necesită formarea la întreprindere a provizioanelor
pentru creanţe dubioase. În astfel de cazuri se utilizează contul 222 „Corecţii la creanţe
dubioase” destinat generalizării informaţiei privind existenţa, utilizarea provizionului pentru
creanţele dubioase aferente procurărilor de către cumpărători a bunurilor materiale cu plata
ulterioară. Contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” este un cont de pasiv şi este contrar
contului 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”. În creditul acestui cont se
reflectă constituirea provizionului pentru creanţe dubioase la sumele prognozate în baza
calculelor şi analizelor, iar în debit se reflectă utilizarea provizioanelor la decontarea sumelor
creanţelor compromise. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma provizioanelor
neutilizate la sfirşitul perioadei de gestiune. În Bilanţul Contabil toate conturile de creanţe se
reflectă în mod obişnuit, iar contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” în paranteze. Creanţele
sunt considerate dubioase atunci cînd:
25
1) Cumpărătorul este considerat insolvabil, iar creanţa nu are acoperire garantată
2) Sunt întocmite documente care permit de a considera dubioase creanţele (reclamaţii, hotărîri
ale organelor judiciare, avizul privind falimentul şi lichidarea întreprinderilor publicate oficial)
3) Termenele de prescripţie a legislaţiei în vigoare au expirat.
În contabilitate, decontarea (casarea) creanţelor comerciale dubioase se efectuează în baza
„Listei de inventariere a creanţelor şi datoriilor” şi a „Ordinului conducătorului întreprinderii
privind decontarea creanţelor”.
Decontarea creanţelor comerciale dubioase se efectuează prin doua metode: metoda
raportării directe a creanţelor dubioase şi metoda decontărilor creanţelor dubioase pe seama
provizioanelor creanţelor dubioase create anterior.
Metoda decontărilor directe a creanţelor dubioase conduce la încălcarea principiului
prudenţei şi a principiului concordanţei, deoarece suma creanţelor dubioase nu se referă la
veniturile constatate anterior în perioada respectivă în baza principiului specializării exerciţiului.
Modul de reflectare a sumei TVA aferentă creanţelor decontate depinde de faptul dacă creanţa
decontată este recunoscută (exista decizia organului judiciar privind insolvablitatea debitorului)
în scopuri fiscale.Dacă creanţa decontată este recunoscută în scopuri fiscale, suma taxei pe
valoare adăugată se reflectă astfel:
Debit contul 534”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”
Dacă creanţa decontată nu este recunoscută, se reflectă astfel:
Debit contul 713”Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Metoda decontărilor creanţelor dubioase pe seama provizionului creat în aceste
scopuri este mai acceptabilă. Gruparea creanţelor pe termene de achitare permite specialiştilor
analişti ai întreprinderii să corecteze rezervele privind creanţele dubioase bazîndu-se pe studierea
fiecărei sume a creanţelor. Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare cu atît este mai
înaltă probabilitatea că creanţele respective reprezintă datorii dubioase.
Dacă întreprinderile debitori, recunoscute anterior insolvabile, creanţele cărora au fost
decontate, şi-au declarat disponibilitatea de a achita facturile în contabilitatea furnizorului se
întocmeşte formula contabilă inversă ce ţine de decontarea creanţelor dubioase:
Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Credit contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase”.
În evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu se crează provizioane
pentru creanţe, deoarece debitorii îşi onorează la scadenţă datoria de stingere a creanţelor. Avînd
în vedere faptul că întreprinderea nu a înregistrat aşa operaţiuni de creare a provizioanelor se va
26
reflecta un exemplu convenţional aferent metodei decontărilor creanţelor dubioase pe seama
provizioanelor.
Suma totală a creanţelor şi pierderilor aferente creanţelor dubioase ale întreprinderii „Alfa”
în perioada 2011-2013 constituie:
Tabelul 2.1
Calculul creanţelor dubioase pentru constituirea rezervelor
Anii Suma totala a creanţelor (sold la sfîrşitul anului)
Suma pierderilor aferent creanţelor dubioase
2011 1500000 30000
2012 1608900 380002013 2400300 56000Total 5509200 124000
Cota medie a pierderilor dubioase se va calcula ca raport dintre suma pierderilor aferente
creanţelor dubioase şi suma totală a creanţelor la sfîrşitul perioadei, care în valori procentuale
este egală cu 2.2507 %. Se presupune că la 31.12. 2013 soldul creanţelor aferent facturilor
comerciale va constitui 2700300 lei. Respectiv, eventualele pierderi aferente datoriilor dubioase
vor constitui: ( 2700300*2.2507%) / 100%=60776 (lei). Conform situaţiei existente la finele
anului 2013 se va întocmi formula contabilă :
Debit contul 712”Cheltuieli comerciale” 60776,00 lei
Credit contul 222”Corecţii la datorii dubioase” 60776,00 lei
Debit contul 534”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 12155,20 lei
Credit contul 222 ”Corecţii la datorii dubioase” 12155,20 lei
În Bilanţul Contabil contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” se reflectă în postul de activ,
numărul 270 (în paranteze). Pe parcursul anului 2013 societatea „Marconex-Prim” SRL, nu a
înregistrat rezerve pentru creanţe dubioase.
2.2. Perfectarea documentară și contabilitatea avansurilor acordate
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora până la
livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen lung acordate pe un
termen mai mare de un an în contabilitate conform planului general de conturi contabile se
utilizează contul 162”Avansuri pe termen lung acordate”, iar în cazul acordării avansurilor pe
un termen mai mic de un an se utilizează contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,
care se reflectă sub forma unor avansuri de mijloace băneşti acordate furnizorilor,
antreprenorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active sau serviciilor
27
prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura
finisării lor parţiale.
În debitul acestor conturi se reflectă sumele avansurilor acordate, iar în credit - sumele
avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, antreprenori, anulate sau
restituite.
Pentru evidenţa contabilă a avansurilor acordate, în cadrul evidenţei contabile a societăţii
se utilizează contul 224 ”Avansuri acordate pe termen scurt”, la care se deschid 2 subconturi:
224.1”Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”
224.2”Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”
Modalitatea de acordare a avansurilor, furnizorilor de bunuri sau servicii se derulează în
cîteva etape.
În anul 2013 entitatea „Marconex-Prim” SRL, nu a înregistrat operaţiuni economice la
contul 224 ”Avansuri pe termen scurt acordate” de aceea în baza unui exemplu convenţional v-
om reda modul de reflectare a operaţiunilor economice la contul 224.
Exemplu 1: Presupunem că furnizorul „Super Feedmix” cu care societatea „Vitafort-Combifeed”
deţine relaţii economice, a emis un сont de plată pe numele societăţii. Conform acestui document
societatea „Vitafort-Combifeed” SRL pentru a beneficia de marfa ”făina de pește” trebuie să
transfere în avans plata pentru marfa. Astfel întreprinderea „Vitafort-Combifeed” transferă pe
contul curent în valută straina a furnizorului,conform ordinului de plată nr.15, la data de
21.04.2013, contravaloarea marfii de care va beneficia ulterior, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 224.2”Avansuri acordate pe termen scurt” 763606,18 lei
Credit contul 243”Cont curent în valută straina” 763606,18 lei
După ce furnizorul a primit în cont mijloacele băneşti, clientul beneficiază de marfa
acestuia. Astfel la data de 12.07.2013 Super Feedmix SRL emite un invoice la valoarea
mărfurilor livrate clientului.
Exemplu 2: Pe parcursul lunii aprilie a anului 2013, în cadrul societăţii „Vitafort-
Combifeed” SRL s-au înregistrat următoarele operaţiuni economice în contul 224”Avansuri
acordate pe termen scurt”,subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”:
1) S-au acordat avansuri pe termen scurt în străinătate din conturi curente în valută
străină, pentru furnizarea ulterioară a bunurilor:
Debit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt
acordate în ţară” 763606,18 lei
Credit contul 243”Cont curent în valută străină”, subcontul 243.1”Conturi curente în valută
străină în ţară” 763606,18 lei
28
2) A fost importată marfa conform declaraţiei vamale de import în sumă de 12750 dolari
(162933,72 lei)
Debit contul 217”Mărfuri” 758506,28 lei
Credit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”,subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt
acordate în ţară” 758506,28 lei
3) Se reflectă diferenţa pozitivă de curs valutar obţinută în urma acordării avansurilor pe
termen scurt în valută străină peste hotarele ţării :
Debit contul 224 ”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.2 ”Avansuri pe termen
scurt acordate în străinătate” 5003,33 lei
Credit contul 622 ”Venituri din activitatea financiară”, subcontul 622.3”Venituri din diferenţe de
curs valutar” 5003,33 lei
4) Se reflectă diferenţa negativă de curs valutar obţinută în urma acordării avansurilor pe
termen scurt în valută străină peste hotarele ţării:
Debit contul 722 ”Cheltuieli din activitatea financiară”, subcontul 722.3 ”Cheltuieli privind
diferenţe de curs valutar” 10103,23 lei
Credit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.2”Avansuri pe termen
scurt acordate în străină 10103,23 lei
La sfîrşitul perioadei de gestiune, în evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim”
SRL valoarea totală a avansurilor pe termen scurt acordate se reflectă în partea de activ a
Bilanţului Contabil cu total cumulativ de la începutul anului, în postul 060 ”Avansuri pe termen
scurt acordate”. Conform datelor din balanţa de verificare se observă că pe parcursul anului
2013, societatea „Marconex-Prim” SRL nu a acordat avansuri pe termen scurt (anexa 20).
2.3 Perfectarea documentară și contabilitatea creanţelor personalului entităţii
Relaţiile de decontare între întreprindere şi personalul ei ocupă un rol important şi
cuprinde variate aspecte.
Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se referă la
retribuirea muncii, acordarea avansurilor spre decontare, mărfurile vîndute în credit, recuperarea
daunei materiale, alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii, plata
serviciilor comunale şi locative în folosul salariaţilor, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri
necuvenite salariaţilor, ajutoare materiale achitate în plus.
Creanţele pe termen scurt ale personalului conform Planui de conturi contabile ale
activităţii economico-financiare se reflectă în contul de activ 227 "Creanţe pe termen scurt ale
personalului" însă conform Planului general de conturi contabile creanţele personalului se v-or
29
înregistra la contul 226 ”Creanţele personalului” . În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea
creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit - achitarea
creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului
faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune
În Planul de Conturi Contabile sunt prevăzute cîteva subconturi ale acestui cont:
227.1 ”Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii”
227.2 ”Creanţe pe termen scurt privind titularii de avans”
227.3 ”Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”
227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”
227.5 ”Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii”.
„Marconex-Prim” SRL utilizează pentru evidenţa creanţelor personalului subcontul
227.51 ”Aporturi individuale”, (anexa 20).
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe fiecare
debitor, pe felul de creanţe, pe termenul de apariţie şi achitare a acestora.
Creanţele pe termen scurt privind retribuirea muncii
Creanţele pe termen scurt privind retribuirea muncii practic nu se utilizează deoarece în
conformitate cu Codul Fiscal, suma avansului îndreptat spre plată în contul retribuirii muncii nu
poate depăşi salariul efectiv calculat. De aceea avansurile se reflectă în contabilitate direct în
contul 531”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii ”, fără utilizarea subcontului în
cauză. În evidenţa contabilă a societăţii „Marconex-Prim” SRL, s-a reflectat următoarele
operaţiuni la contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului” (anexa 18):
1) S-a reflectat calculul aporturilor individuale ale angajaţilor în sumă totală de 14157 lei:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.51 „Aporturile
individuale” 14157 lei
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările” 14157 lei
2) Se reflectă suma reţinută din salariu lunar a aporturilor individuale calculate
angajaţilor:
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 14157 lei
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.51 „Aporturile
individuale” 14157 lei
Creanţele pe termen scurt privind titularii de avans
Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii cărora li se eliberează mijloace băneşti spre
decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmează a fi suportate de
către angajatul respectiv, cum sunt: cheltuieli de deplasare în interes de serviciu şi cheltuieli
gospodăreşti aferent procurării activelor.
30
Detaşarea angajatului se efectuează conform dispoziţiei conducătorului întreprinderii şi se
perfectează prin eliberarea Ordinului de deplasare. Termenul de deplasare se determină de
conducerea întreprinderii dar nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 de zile la
detaşarea pe teritoriul Republicii Moldova fără a lua în seamă timpul destinat pentru drum,
perioada care este determinată în Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor din Republica Moldova (Monitorul Oficial nr.
7-12 din 13.01.2012). Salariatului detaşat i se păstrează locul de muncă şi salariul mediu pentru
timpul delegaţiei. Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor
justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe
teritoriul Republicii Moldova, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale.
Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea (exclusiv apartamentele
"lux"), inclusiv serviciile obligatorii în hoteluri. Angajatul detaşat poate folosi pentru deplasare
transportul de serviciu. În acest caz i se compensează cheltuielile pentru combustibil. În acest caz
fiind necesare chitanţe, cecuri, facturi fiscale care confirmă cheltuielile efectuate.
În baza documentelor justificative prezentate angajaţilor detaşaţi li se achită cheltuieli de
trasnsport tur-retur, la tarifele clasei economice. În cazul neprezentării documentelor de
călătorie, cheltuielile de transport pe teritoriul Republicii Moldova se recuperează conform
tarifului minim. În caz de neprezentare a documentelor justificative de cazare, cheltuielile
menţionate se compensează în mărimea stabilită de documentele normative în vigoare. Mărimea
diurnei pentru fiecare zi a deplasării pe teritoriul Republicii Moldova este egală cu 75 lei. În caz
de deplasare în celelalte ţări străine (exclusiv ţările CSI) întreprinderile se conduc de
„Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
din Republica Moldova”. Pentru a determina cheltuielile privind diurna, persoanele care pleacă
în deplasare peste hotare, în dependenţă de funcţia de serviciu, scopul şi caracterul deplasării
sunt grupate în 3 categorii. În funcţie de aceasta, suma diurnei este diferită. Întreprinderea achită
angajaţilor diurnele, conform normelor stabilite de regulament care sunt diferenţiate pe categorii
în funcţie de posturile deţinute de persoanele detaşate, scopul plecării.
Cheltuielile pentru cazare sunt reglementate prin norme grupate în 2 categorii: A şi B în
dependenţă de clasificarea diurnei. La categoria A se referă primele două grupe ale clasificării
diurnei, la categoria B - grupa III a clasificării diurnei (pentru Chişinau plafonul A stabileste 315
lei, pentru plafonul B-420 lei).
În categoria 1 se includ deplasările angajaţilor care au scop schimbul de experienţă,
specialazarea, stagierea, instruirea, elaborarea de lucrări, încheierea contractelor.
31
Categoria 2 vizează personalul detaşat pentru efectuarea vizitelor oficiale la invitaţia
organelor guvernamentale ale altor state, participarea la adunări generale ale organismelor
internaţionale, îndeplinirea misiunilor, deplasarea sportivilor la competiţii.
În termen de 5 zile de la revenirea din deplasare angajatul deplasat prezintă raportul
cheltuielor suportate şi restituie soldul de mijloace băneşti neutilizat, în cazul în care în prealabil
i sa acordat un avans sub formă de mijloace băneşti precum şi să întocmească şi să prezinte
contabilităţii un decont de avans care constituie darea de seamă a acestuia. La el se anexează
toate documentele care justifică cheltuielile efectuate pe parcursul deplasării. Dacă soldul
neutilizat nu se restituie el se reţine din salariul angajatului.
Decontul de avans se întocmeşte în valuta în care a fost eliberat avansul. Recalcularea în
valuta străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei.
Dacă angajatului nu i sa eliberat avans, recuparearea cheltuielor de deplasare se face în lei
la suma cheltuielilor. Necesitatea cheltuielilor suportate de angajat se reflectă în decontul de
avans şi se confirmă de conducătorul întreprinderii. După verificarea de către contabil, decontul
de avans se aprobă de conducătorul întreprinderii şi se acceptă spre contabilizare.
Evidenţa decontărilor cu titularii de avans se efectuează prin cîteva modalităţi:
Utilizînd contul de activ 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul
227.2 ”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” pentru contabilizarea creanţelor privind
avansurile acordate spre decontare.
La contabilizarea decontărilor cu titularii de avans utilizînd contul 227 ”Creanţe pe
termen scurt aferente facturilor comerciale”, în contabilitatea societăţii „Marconex-Prim” SRL
pe parcursul anului 2013, nu s-au înregistrat operaţiuni economice la contul respectiv din acest
motiv v-om utiliza exemple convenţionale pentru a putea reda evidenţa contabilă la acest
subcont:
1) Se reflectă eliberarea avansului titularului de avans spre decontare, din casieria
întreprinderii:
Debit contul 227”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, subcontul 227.2
”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” 1180,00 lei
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1”Casa în valută naţională” 1180,00 lei
3638.58
2) Angajatul societăţii „X”, Sprînceană Tudor a fost delegat la „Balcan Car” SRL pentru a
procura anvelope pentru stivuitor. Titularului i sa oferit mijloace băneşti spre decontare.
Anexele demonstrează că mijloacele oferite titularului au fost utilizate pentru operatiuni
de oformare a documentelor, și procurare a materialor conform facturii fiscale KX 5838415 din
26.05.2013.
32
Aceste cheltuieli înregistrate se reflectă prin formula contabilă :
Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 539.3 „Datorii
pe termen scurt faţă de alţi creditori” 1180,00 lei
3218.41
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, subcontul 227.2
”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” 1180,00 lei.
Prin utilizarea contului 532 ”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”,
subcontul 532.1”Datorii pe termen scurt faţă de titularii de avans”- pentru contabilizarea
datoriilor faţă de titularii de avans în cazul cînd aceştia efectuează cheltuieli fară a primi avansuri
de la întreprindere.
3) Se reflectă suma cheltuielilor efectuate de titularii de avans fără eliberarea avansului
spre decontare :
Debit contul 539”Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori” 180,00 lei
Credit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii
pe termen scurt faţă de titularii de avans” 180,00 lei
4) Se reflectă suma cheltuielilor privind expedierea scrisorii recomandate , la Poşta
Moldovei :
Debit contul 713 ”Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 713.9 ”Alte cheltuieli
generale şi administrative” 8,40 lei
Credit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii
pe termen scurt faţă de titularii de avans” 8,40 lei
5) Se recuperează de către întreprindere suma cheltuielilor suportate de către titularii de
avans:
Debit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii pe
termen scurt faţă de titularii de avans” 188,40 lei
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1”Casa în valută naţională” 188,40 lei
Conform articolului 24, alineatul 3 din Codul Fiscal, cheltuielile de deplasare se permit
spre deducere doar în limitele stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Din aceste considerente
la momentul întocmirii „Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică
activitatea de antreprenoriat” este necesar de calculat suma cheltuielilor care depăşesc limita.
Suma respectivă majorează venitul impozabil, întrucît astfel de cheltuieli nu se deduc. În acest
scop datele analitice privind contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului ” se
contabilizează cu total cumulativ, fapt ce asigură obţinerea sumelor cheltuielilor care depăşesc
normele stabilite fără careva selectări suplimentare din deconturile de avans.
33
Pentru determinarea aşa numitului cont desfăşurat al contului 227”Creanţe pe termen
scurt ale personalului”, soldul se calculeaza separat pe fiecare debitor şi creditor.
Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit
Subcontul 227.3 „Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit” se
utilizează în cadrul întreprinderilor care preasteză angajaţilor săi servicii de intermediere, în
vederea achitării mărfurilor procurate de către aceştia în rate. Achitarea în astfel de cazuri poate
fi efectuată pe seama creditelor bancare, prin reţinerea din salariile calculate angajaţilor a
sumelor spre achitare sau achitarea mărfurilor pe seama creditelor bancare se reflectă prin
urmatoarele formule contabile:
1) La suma creditului bancar transferat direct unităţii de comerţ, în vederea achitării
mărfurilor procurate în rate de către angajaţii întreprinderii:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.3 „Creanţe pe termen
scurt privind mărfurile vîndute în credit”
Credit contul 412 ”Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” sau
Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”
2) La sumele plătite în numerar în casieria întreprinderii sau reţinute din salariul
angajatului în contul achitării creditului bancar:
Debit contul 241”Casa” sau
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”
3) Se reflectă suma creditului rambursat băncii în urma reţinerilor din salariu
Debit contul 412 ”Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”
Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”sau
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”
La procurarea şi achitarea mărfurilor prin reţinerea sumelor spre achitare din salariile
calculate angajaţilor se întocmesc următoarele formule contabile:
1) La sumele reţinute din salariu în contul achitării datoriei angajaţilor faţă de unităţile de
comerţ
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”
2) La sumele reţinute din salariile angajaţilor şi transferate uniform întreprinderii de
comerţ
Debit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” sau
34
Credit contul 243 ”Conturi curente în valută străină”.
Conform Balanţei de verificare pentru anul 2013 (anexa 20), se observă că în evidenţa
contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL, nu utilizează subcontul 227.3 „Creanţe pe
termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”. Din acest motiv, se va prezenta un exemplu
convenţional, care va permite înţelegerea mai amplă a decontărilor din cadrul subcontului 227.3
„Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”.
În luna septembrie a anului 2013, angajatul întreprinderii “Alfa” SRL, Nenescu A. a
procurat din cadrul întreprinderii ”Maximum” un computer cu valoarea de 5500,00 lei (apelînd
la un credit pe termen scurt pentru salariaţi în aceeaşi mărime) cu condiţia achitării acestuia în
rate într-o perioadă de 6 luni. În aceste condiţii în evidenţa contabilă a întreprinderii “Alfa” SRL
se vor reflecta formulele contabile:
1) Se reflectă suma creditului bancar transferat direct unităţii de comerţ, în vederea
achitării mărfurilor procurate în rate de către angajaţii întreprinderii:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 227.3 „Creanţe pe termen
scurt privind mărfurile vîndute în credit” 5500,00 lei
Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” 5500,00 lei
2) Se reflectă suma reţinută din salariu lunar, în contul achitării datoriei angajaţilor faţă
de unităţile de comerţ
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 916,70 lei
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.3 „Creanţe pe
termen scurt privind mărfurilor vîndute în credit” 916,70 lei
Creanţele pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale
Creanţele pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale apar în cazurile în care
întreprinderii i-au fost cauzate anumite prejudicii cum ar fi: lipsurile de bunuri materiale din vina
gestionarilor constatate cu ocazia inventarierei, rebutul din producţie‚ şi pentru evidenţa acestora
se utilizează contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale”.
În conformitate cu alineatul 13 din Standardul Naţional de Contabilitate 18 “Venitul”,
suma prejudiciului material calculată la valoarea de piaţă a bunului respective se reflectă ca venit
în perioada de gestiune în care a fost recunoscută de vinovaţi sau adjudecată de organele
judiciare. Ca urmare, creanţele privind recuperarea prejudiciului material se reflectă prin
formulele contabile:
1) Se reflectă suma prejudiciului material ce urmează a fi de recuperat în perioada de
gestiune curentă:
35
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale”
Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale”
2) Se reflectă suma daunei materiale ce urmează a fi de recuperată în perioada de gestiune
ulterioară (pe o periodă mai mică de un an):
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale”
Credit contul 515 ”Venituri anticipate curente”
3) Se reflectă suma daunei materiale ce urmează a fi de recuperată dacă această
perioadă de gestiune este mai mare de un an:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale”
Credit contul 422 ”Venituri anticipate pe termen lung”
4) Se reflectă suma taxei pe valoare adăugată aferentă sumei totale a prejudiciului
material care urmează a fi recuperată de către gestionari:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale”
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”
Recupararea prejudiciului material cauzat întreprinderii se reflectă astfel:
La vărsarea numerarului în mărimea prejudiciului cauzat
Debit contul 241”Casa”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe
termen scurt privind recuperarea daunei materiale”
La suma reţinerilor din salariile calculate
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe
termen scurt privind recuperarea daunei materiale”
Conform Jurnalului–order al contului 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, se
observă că în evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu utilizează subcontul
227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”. Din acest motiv, se
prezintă un exemplu convenţional, care va permite înţelegerea mai amplă a decontărilor din
cadrul subcontului 227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”.
Pe parcursul lunii mai a anului 2013 în cadrul societăţii ”Prosperitate” au fost constatate
lipsuri de echipament tehnic în valoare de 2570 lei (inclusiv TVA), în secţia de marketing.
36
Efectuîndu-se inventarierea, s-a determinat că vinovat de lipsurile constatate este şeful secţiei,
care ulterior şi-a recunoscut vina şi a fost obligat să recupereze suma prejudiciului în cursul
perioadei de gestiune, prin reţinerea sumei echivalente prejudiciului material din salariu. Astfel,
în evidenţa contabilă a întreprinderii “Prosperitate” s-au înregistrat formulele contabile :
1) Se reflectă suma prejudiciului material care urmează a fi de recuperat în perioada de
gestiune curentă:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale” 2141,67 lei
Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale” 2141,67 lei
2) Se reflectă suma taxei pe valoare adăugată aferentă sumei totale a prejudiciului
material care urmează a fi recuperată de către gestionari:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale” 428,33 lei
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” 428,33 lei
3) Se reflectă recupararea prejudiciului material cauzat întreprinderii de către persoana
vinovată
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 2570,00 lei
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe
termen scurt privind recuperarea daunei materiale” 2570,00 lei
Creanţele pe termen scurt privind alte operaţii
Relaţiile întreprinderii cu personalul generează şi alte tipuri de creanţe cum ar fi:
Creanţele personalului pentru serviciile acordate în scopuri personale (servicii comunale,
transport, tratament)
Creanţele personalului privind pensiile alimentare şi alte plăţi cu titluri executorii achitate de
către întreprindere în folosul altor persoane
Creanţele privind împrumuturile acordate angajaţilor.
Pentru evidenţa acestor creanţe este destinat contul 227.5 ”Creanţe pe termen scurt
privind alte operaţii”. Datele prezentate în jurnalul-order la contul 227 ”Creanţe pe termen scurt
ale personalului” (anexa 20), demonstrează că în cadrul întreprinderii „Marconex-Prim” SRL e
parcursul anului 2013, nu s-au înregistrat astfel de creanţe. Creanţele persnalului în cazurile
enumerate se reflectă în contabilitate prin întocmirea următoarelor formule contabile:
37
1) La valoarea serviciilor acordate salariaţilor (fără TVA ) de către întreprindere pentru
servicii comunale, foi de odihnă, abnamente:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe termen
scurt privind alte operaţii”
Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale”
2) La suma TVA aferentă serviciilor impozabile acordate :
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe
termen scurt privind alte operaţii”
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”
3) La suma creanţelor privind pensiile alimentare şi alte plăţi care urmează a fi achitate
de către întreprindere altor persoane:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe
termen scurt privind alte operaţii”
Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”
4) La suma achitată a datoriilor calculate:
Debit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”
Credit contul 241”Casa” sau
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”
Creanţele pe termen scurt ale personalului pot fi achitate:
Prin vărsarea numerarului
Debit contul 241”Casa” sau
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe
termen scurt privind alte operaţii”
Prin reţinerea din retribuţiile calculate
Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”,
subcontul 227.5 ”Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii”.
Toate tipurile de creanţe ale personalului, care nu pot fi achitate de acesta în cazuri
justificate sau la care a expirat termenul de prescripţie se trec la cheltuieli astfel:
Debit contul 714”Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”.
Suma taxei pe valoare adăugată aferentă creanţelor personalului trecută la cheltuieli şi
justificată prin hotărîrea organului judiciar se stornează prin formula contabilă:
Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”
38
Credit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”.
Datele prezentate în balanţa de verificare pentru anul 2013 (anexa 20), demonstrează că
în cadrul întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu s-au înregistrat astfel de creanţe .
Conform datelor Jurnalului – order al contului 227 ”Creanţe pe termen scurt ale
personalului” (anexa 18), şi datelor Bilanţului Contabil (anexa 21), la sfîrşitul perioadei de
gestiune a anului 2013 valoarea creanţelor pe termen scurt ale personalului a constituit 0 lei,
adică salariaţii întreprinderii nu au datorii faţă de societate.
2.4. Perfectarea documentară și contabilitatea altor creanţe
Creanţele privind veniturile calculate cuprind datoriile altor întreprinderi faţă de unitatea
economică respectivă privind:
plata de arendă,
dividendele calculate,
dobînzile şi redevenţele calculate,
alte venituri.
Redevenţa este venit obţinut de întreprindere la darea în folosinţă a activelor nemateriale
altor întreprinderi.
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri
(mine, terenuri etc.) ori au contractat licente prin know-how. Cota, platibila la date fixe, care
revine actionarilor din profit.
Marimea redeventei se stabileste prin contractul incheiat intre titularul dreptului concedat
si beneficiarul acestuia, proportional cu folosirea bunului ce face obiectul contractului.
Cota de redeventa poate fi fixa sau variabila, ultima rezultand din aplicarea unor cote
procentuale la cifra de afaceri realizata prin folosirea bunului concedat, la marimea productiei
obtinute pe terenul concedat etc.
Dividende sînt suma pe care o primeşte întreprinderea pentru acţiunile posedate şi gradul
de participare în capitalul statutar al altei întreprinderi. Uzual, dividendele reprezinta distribuirea
de sume banesti sau in natura catre asociatii/actionarii unei entitati, distribuire ce se realizeaza
proportional cu numarul de parti sociale/actiuni detinute de fiecare asociat/actionar.
incadreaza in categoria dividendelor orice distribuire in bani sau in natura, efectuata de catre o
persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de
participare la acea persoana juridica, cu urmatoarele exceptii:
distribuirea de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a
titlurilor de participare;
39
distribuirea, in bani sau in natura, efectuata in legatura cu rascumpararea titlurilor de
participare, ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor pentru niciun participant;
distribuirea, in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea persoaneijuridice;
distribuirea, in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit
efectiv de catre participanti.
În contabilitate, dividendele produc înregistrari contabile numai dupa aprobarea
repartizării rezultatului, și nu la data bilanţului. Astfel, ca o consecinţă, la data bilanţului
dividendele nu sunt recunoscute ca datorie în bilantul anului căruia ii revin.
Evidenţa analítica a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe fiecare debitor,
termene de achitare şi feluri de venituri.
Pentru evidenţa sintética a veniturilor calculate este destinat contul de activ 228
“Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” la entitatea „Marconex-Prim” SRL la
acest cont nu au fost înregistrate operaţiuni economice (anexa 20). În debitul acestui cont se
reflectă calcularea veniturilor, în credit– achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă suma veniturilor calculate, dar neachitate şi se înregistrează în cap.2 al Bilanţului
contabil.
În baza unui exemplu convenţional ”Varostum” SRL dă în arendă un depozit, plata lunară
constuie 3600,00 lei,.Serviciile de arendă sînt acordate conform facturii fiscale
La calcularea veniturilor (apariţia creanţelor) se întocmesc formulele contabile:
debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, 3000,00 lei
credit conturile 612 „Alte venituri operaţionale”, 3000,00 lei
621„Venituri din activitatea de investiţii”,
622 „Venituri din activitatea financiară”.
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” 600 lei
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”. 600 lei
Achitarea creanţelor privind veniturile calculate se reflectă prin formula:
Debit conturile 241 „Casa”, 3600,00 lei
242 „Conturi curente în valută naţională”,
243 „Conturi curente în valută străină”,
Credit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” 3600,00 lei
În unele cazuri se admite achitarea creanţelor prin stingerea reciprocă a datoriilor
întreprinderii prin formulele contabile:
Debit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,
539 „Alte datorii pe termen scurt”,
40
Credit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
Evidenţa altor creanţe pe termen scurt
În componenţa altor creanţe intră creanţele cu termenul mai mic de un an care nu pot fi
reflectate în nici una din categoriile creanţelor descrise anterior, şi anume creanţele:
privind recuperarea pierderilor;
ale organelor de asigurări sociale;
privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute;
ale băncilor comerciale;
privind alte operaţiuni.
Evidenţa analitică a altor creanţe se ţine pe tipuri de debitori şi pe termene de încasare.
Pentru evidenţa sintetică a altor creanţe este destinat contul de activ 229 “Alte creanţe pe
termen scurt”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe pe termen scurt, iar
în credit – achitarea lor.
Contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" este destinat generalizării informaţiei
privind existenţa, înregistrarea şi achitarea datoriilor cu un termen nu mai mare de un an
aferente decontărilor cu cumpărători de produse, beneficiari de lucrări şi servicii, cu alţi
debitori, precum şi operaţiilor care nu au fost reflectate în alte conturi de creanţe pe termen
scurt.
Contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" este un cont de activ. Îndebitul acestui cont
se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt, iar în credit - achitarea lor. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă suma altor creanţe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.
La contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" pot fi deschise rmătoarele subconturi:
2291 "Creanţe pe termen scurt ale companiilor de asigurări",
2292 "Creanţe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale",
2293 "Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute",
2294 "Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii".
În decursul anului 2013 la entitatea „Marconex-Prim” SRL nu au fost înregistrate
operaţiuni economice la contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” deaceea vom utiliza date
convenţionale pentru a putea reda evidenţa contabilă la contul respectiv:
1. Reflectarea sumei despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în
alte cazuri decît cele de calamităţi naturale, reflectarea sumei pretenţiilor înaintate furnizorilor
sau cumpărătorilor recunoscute în scris sau prin hotărîrea judecăţii:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 12000,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” 12000,00 lei
41
2. Reflectarea sumelor despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în
rezultatul calamităţilor naturale:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 23000,00 lei
Credit contul 623 „Venituri excepţionale” 23000,00 lei
3. Reflectarea creanţelor privind vînzarea activelor pe termen lung:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 42000,00 lei
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 35000,00 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 7000,00 lei
4. Stingerea creanţelor la contul curent în valută naţională se reflectă prin formula
contabila:
Debit conturile 242 „Conturi curente în valută naţională 63000,00 lei
Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 63000,00 lei.
Concluzii şi recomandări
În scopul unei analize financiare eficiente şi prezentării obiective în rapoartele financiare
a situaţiei economico-financiare a entităţii este necesar de a arăta distinct creanţele entităţii.
Prin urmare, scopul acestei lucrări a fost explicarea noţiunii de ,,creanţe”, modul de
evaluare şi recunoaştere a lor, de reflectare în rapoartele financiare. Partea practică a lucrării a
fost efectuată în baza materialelor oferite de entitatea „Marconex-Prim” SRL.
Scopul „Marconex-Prim” SRL este prestarea serviciilor de reparaţie, îmbunătăţirea stării
lor economice şi sociale din contul surselor financiare acumulate.
„Marconex-Prim” SRL ţine riguros evidenţa activităţii economico-financiare, întocmeşte
bilanţul contabil şi rapoarte financiare şi statistice şi ordine stabilite de legislaţia în vigoare.
42
La ţinerea evidenţei contabile „Marconex-Prim” SRL s-a condus de următoarele
principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, continuităţii activităţii; permanenţa
metodei; contabilităţii de angajamente.
După cum se ştie, tema ,,Contabilitatea creanţelor entităţilor” este o problemă actuală şi
deaceea am încercat să continuăm cercetările efectuate în cadrul elaborării tezei de curs.
Cercetările efectuate aferente contabilităţii creanţelor permit formularea următoarelor
concluzii şi recomandări:
1. Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate entităţii de către alte
persoane fizice şi juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau ale actelor
normative.
2. Accelerarea plăţilor dintre entităţi a condiţionat diversificarea modalităţilor de
decontări comerciale aplicate în practică în ultimii ani. Pe plan internaţional decontările iau
forma unor efecte comerciale, operaţiuni de compensaţie, decontări electronice şi on-line, care
pătrund rapid şi în ţara noastră. Informaţiile despre decontări sunt furnizate de contabilitate,
căreia îi revine o sarcină prodigioasă de colectare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor tuturor
categoriilor de utilizatori.
4.Actualmente nu există acte normative care ar reglementa în mod special contabilitatea
creanţelor entităţilor din Republica Moldova. În practica contabilă autohtonă nu există o
delimitare clară între posturile de creanţe şi instrumentele financiare, care prezintă laturi diferite
la întocmirea rapoartelor financiare
5.Aspectele legate de recunoaşterea şi evaluarea a creanţelor sunt abordate diferit în
literatura de specialitate şi sunt reglementate insuficient sub aspect normativ.
6.Concomitent, luînd în vedere importanţa şi reglementarea procesului de ţinere a
contabilităţii creanţelor, putem specifica unele exemple de încălcări comise în cadrul entităţii:
sunt încălcate cîteva principii de bază şi cerinţe generale ale contabilităţii în ceea ce priveşte
reflectarea obiectivă a situaţiei în rapoartele financiare. Astfel informaţiile privind starea unor
creanţe este înregistrată cu mici abateri ale sumelor. În documentele ce atestă creanţele se conţin
corectări nestipulate, ceea ce influenţează calitatea de bază a informaţiei financiare.
Pentru eficientizarea controlului activităţii în domeniul decontărilor, cît şi în cadrul
activităţii în ansamblu, ar fi eficient elaborarea de către entitate a unui regulament intern de
efectuare a lucrărilor de audit, în care să fie fixate proceduri de audit pentru situaţii concrete de
audit, volumul necesar de lucru, alegerea eşantionului, fixarea datelor culese în foi de lucru
perfectate pentru fiecare procedură de audit aplicată.
În scopul aprecierii corecte a aspectelor calitative ale soldurilor conturilor de creanţe ar fi
importantă planificarea minuţioasă a procedurilor şi efectuarea confirmărilor creanţelor în cadrul
43
a trei etape de lucru: planificarea solicitărilor; prelucrarea solicitărilor; generalizarea şi
aprecierea rezultatelor obţinute.
Profitul stimulează activitatea firmei, pe întreprinzător să atragă noi resurse în circuitul
economic, să caute noi tehnologii. La rîndul lor, inovaţiile stimulează investiţiile, sporirea
generală a productivităţii şi mai buna organizare a firmei. Inovaţiile reprezintă factorul principal
al creşterii economice. Viitorul unei firme este totdeauna nesigur, incert, cu multe riscuri
imprevizibile şi neasigurate. În vederea perfecţionării procedurilor analitice de audit ar fi bine ca
entitatea să introducă utilizarea tehnicilor moderne de analiză economică, care va ajuta la
depistarea abaterilor semnificative în urma efectuării auditului creanţelor atît pe termen lung, cît
şi pe termen scurt.
Contabilul modern este implicat nu numai în ţinerea evidenţei contabile, ci şi într-o serie
de activităţi ce implică planificare, soluţionare a unor probleme, control, orientare a acţiunilor,
evaluare, verificare şi audit. De accea o cunoaştere profundă a contabilităţii datoriilor duce la
supraveţuirea şi dezvoltarea a oricărei întreprinderi.
Din cele menţionate deja în această lucrare, e necesar să specificăm că creanţele şi
datoriile joacă un rol important în activitatea economică a unei entităţi şi reflectă nivelul de
organizare a proceselor economico-financiare în cadrul acesteia.
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative şi legislative
1. Bazele conceptual ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul
Ministerului Finanţeloral Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997. In: MonitorulOficialal
Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
2. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007. In: Monitorul Oficial al R.M. nr.90-
93/399 din 29.06.2007.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi entităţi nr. 854-XIIdin 03.01.1992.
In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 11 din 23.02.1992.
44
4. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 166 din 28.11.2013 privind aprobarea Recomandărilor
metodice privind tranziţia la noile Standarde Naţionale de Contabilitate. In: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 291-296 din 13.12.2013.
5. Ordin privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate nr. 118 din 06.08.2013. In:
Monitorul Oficial nr. 233-237/1534 din 22.10.2013.
6. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea Regulamentului
privind inventarierea. In: Monitorul Oficial Nr.166-169 din 10.08.2012, art.953.
7. Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997.// Monitorul
Oficial nr.88-91 din 30.12.1997.
8. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderii, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997.
9. Planul general de conturi contabile din 01 ianuarie 2014. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 233–237 din 22.10.2013, partea III, art. 1534.
10. Ghidul contabilului. Evidenţa contabilă de îndreptare şi practică. Colectiv de autori.
Chişinău: Editura „Vivar-Editor" S.R.L., 2007. - 535 p.
II. Manuale, cărţi, broşuri
11. Băbăiţă V., Epuran M., Grosu C. ”Contabilitatea financiară în noul sistem contabil”, editura
de Vest, Timisoara 1994.
12. Belverd E., Needles Jr., Henry R.Anderson, James C. Caldwell ”Principii de bază ale
contabilităţii”, editura ARC 2000.
13. Bojian O.”Contabilitatea întreprinderii”, editura Economica 1998.
14. Bucur V., Turcanu V.,Graur A.,”Contabilitatea impozitelor” Chişinău ASEM 2005.
15. Evelyn Lande ”Contabilitate financiară aprofundată”, editura Economica , Bucureşti 2002
16. Feleaga N., Ionaşcu I, Tratat de contabilitate financiară, vol I-II, Bucureşti, Economica,
1998.
17. Horomea E., Tratat de contabilitate, teorie, concepţie, principii, standarde., vol. I, Iaşi,
Sedcom Libris, 2001.
18. Nederiţa A, Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului
Fiscal, Chişinău, Contabilitate şi audit, 2007.
19. Nederiţă A., Bucur V., Cărăuş M. Contabilitate financiară. Chişinău: ASEM, 1999. Nederiţă
A., Bucur.V., Carauş M. Contabilitatea financiară, Chişinău, ACAP. 2003.
20. Nederiţa A., Bucur V., Carauş M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica
Moldova, vol I, ACAP, 1998.
21. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Bucureşti, Ed. Economică, 1997.
45
22. Niculescu M., Mărgulescu D., Analiza ecenomico-financiară în comerţ şi turism,
Universitatea creştină D. Cantemir, 1994.
23. Lefter Ch.”Curs complet de contabilitate şi fiscalitate” vol.4, editura Economica 2001.
24. Pătruţ V.”Contabilitatea financiară a întreprinderii”, editura fundaţiei Chemarex, Iaşi 1994.
25. Pop V. ”Contabilitate financiară”, editura Treira 1998.
26. Sajin I. Contabilitatea şi auditul decontărilor comerciale.Chişinău, ASEM. 2008.
27. Tuhari T. Contabilitatea operaţiilor în comerţ. - Chişinău: Editura ASEM, 2002.
28. Tuhari T. Contabilitatea vânzării mărfurilor pe credit. Lucrare didactică pentru studenţii
specialităţii 1806 „Contabilitate şi audit". - Chişinău: UCCM, 2002.
29. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. - Chişinău: ASEM, 1996.
30. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D. „Analiza rapoartelor
financiare”. Chişinău: Editura ASEM, 2011.-350 p.
31. Верещагин С. Реализация: бухгалтерский и налоговый учет, Москва: Информцентр
XXI века, 2004. - 184 с.
III. Surse electronice
32. http://www.bnm.md .
33. http://www.glavbukh.ru .
34. http://www.iasb.org .
35. http://www.mdi.gov.md .
46
ANEXE
47