Logistica - Stocurile de Productie Din Agricultura Si Industrie Alimentara

8/19/2019 Logistica - Stocurile de Productie Din Agricultura Si Industrie Alimentara

1/107

CAPITOLUL VStocurile de productie din agricultura si industrie alimentara

5.1 Notiunea, continutul si unctiilestocurilor de productie

Productia, distributia si vanzarea se constituie intr-un ciclu permanent

care este cu atat mai eficient cu cat determina mai putine cheltuieli. Dintre

conditiile deosebit de importante care trebuie asigurate in vederea

desfasurarii normale a procesului de productie este existenta in fiecare

moment, a unor stocuri de resurse materiale.Formarea si controlul stocurilor de resurse materiale reprezinta, in

economia de piata, o activitate careia i se acorda o atentie deosebita datorita

implicatiilor economico-financiare importante pe care le determina acestea.

Stocurile sunt cantitate de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele

si magaziile unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita

structura, pe o perioada de timp determinate, cu un anumit scop. Stocurilesunt de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere, al

activitatii comerciale in general, care este dependenta de natura si

caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si de modalitatile de

furnizare si asigurare-transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta

linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent

economic si l-a propus.

In general, scopul formarii stocurilor este diferit; astfel, la nivelul

economiei nationale, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei

nationale la resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la

adapost economia nationala de influenta unor factori de forta maora

!


2/107


3/107

Stocurile optime de productie asigura realizarea urmatoarelor

fenomene tehnico-economice, de mare importanta pentru unitatile

agroalimentare&

a# utilizarea la capacitatea totala a activelor fixe si a depozitelor; b# utilizarea optima a fortei de munca;

c# utilizarea eficienta a materiilor prime, materialelor, energiei,

combustibilului, etc;

d# respectarea tehnologiilor la fiecare ramura de productie si produs;

e# utilizarea optima a spatiilor de depozitare, cu efecte favorabile

asupra costurilor unitare de depozitare;

f# cresterea profitului, etc.

$ceasta functie vitala a stocurilor nu ustifica decizia agentilor

economici de supradimensionare a lor, pentru ca stocurile determina

imobilizari de capital antrenat in cumpararea de materiale sau produse finite

stocate si inca nevandute. Detinerea de stocuri necesita, in acelasi timp,

spatii special amenaate si dotate, cheltuieli de depozitare, taxe de asigurare,

dobanzi pentru credite "daca este cazul# etc, amplificand efortul investitional

al agentilor economici. %a aceasta situatie se adauga efectele negative ale

uzurii morale a resurselor materiale sau produselor stocate; sub acest aspect

nu ar fi ustificata formarea de stocuri, dar in procesul de furnizare,

aprovizionare si utilizare a resurselor materiale, intervine influenta multor

situatii si factori cu actiune permanenta sau conuncturala care conditioneaza

in mod obiectiv necesitatea formarii de stocuri. $stfel, situatiile de fortamaora determina formarea de stocuri sub forma rezervei nationale,

periodicitatea productiei la furnizori sau a transportului determina formarea

de stocuri curente la utilizatori; eventuala aparitie a unor dereglari,

perturbatii in livrarile de la furnizori sau in transport determina formarea de

(


4/107

stocuri de siguranta la consummator sau in magazinele de desfacere;

intreruperea sau intensificarea productiei sau a transportului ca urmare a

conditiilor naturale si de clima sau datorita sezonalitatii productiei "mai ales

in agricultura# determina formarea stocurilor sezoniere; necesitateaconditionarii materialelor inaintea trecerii lor in consum implica constituirea

stocurilor de pregatire sau conditionare.

Sunt si alte situatii care genereaza necesitatea formarii de stocuri intre

care pot fi amintite cea in care se are in vedere minimizarea cheltuielilor de

cumparare, aducere, depozitare si administrare a resurselor materiale.

Indiferent de situatie sau de factorul de influenta, este necesare efectuarea de

analize si calcule economice care sa determine strategia si politica in

domeniul formarii stocurilor de la o etapa la alta, in functie de noile conditii

care apar pe piata interna si internationala de resurse materiale, de mutatiile

in structura cererilor de consum sau in potentialul de furnizare a unitatilor

aferente de resurse materiale.

B. Functia de asigurare a unor rezerve de resurse materiale

deficitare, pentru care se fac calcule de eficienta economica, cu privire la

ustificarea deciziei de constituire a stocurilor de rezerva, care determina

cresterea cheltuielilor de stocare, si daca aceste cheltuieli sunt negociate prin

oscilatiile preturilor de asigurare a resurselor materiale de pe piata interna

sau internationala; sau trebuie facute calcule cu privire la pagubele aduse de

neasigurarea cu resurse materiale in cantitati optime.

Principala problema care se pune in fata agentilor economici se referala stabilirea tipurilor de stocuri care trebuie constituite si nivelul acestora;

optiunile fiind formulate in urma raspunsului la intrebarea& ce avantae si ce

pierderi se inregistreaza daca se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru

perioade mai lungi sau mai scurte de timp ) *aspunsul consta in stabilirea

+


5/107

unui prag optim care sa asigure un echilibru al efectelor negative si

positive specifice unei situatii sau alteia. Pentru aceasta este necesara, in

primul rand, cuantificarea efortului de stocare "s# pe care il face unitatea

economica, efort ce se compune din efortul direct "ds# si din efortulindirect "ids#, rezultand urmatoarea relatie de calcul&

s/ds0ids

In cadrul efortului direct de stocare, principalele elemente care

determina marimea acestuia, sunt&

a.cheltuielile cu salariile muncitorilor si ale personalului administrative

din depozite, inclusiv cotele pentru impozitul pe salarii si asigurarile sociale

aferente "1s#;

b.cheltuielile pentru energia electrica, combustibil, lubrefianti, abur, etc,

destinate proceselor de manipulare, depozitare-conservare "1t#;

c.cheltuieli cu amortismentul miloacelor fixe ale depozitelor si celorlalte

miloace fixe "1a#;

d.cheltuieli pentru intretinerea si repararea echipamentelor "1r#;

e.cheltuieli pentru iluminat, incalzit si pentru climatizarea unor spatii de

depozitare "1i#;

f.cheltuieli pentru materialele auxiliare, de intretinere necesare activitatii

de depozitare "1ma#;

g.cheltuieli determinate de pierderi prin perisabilitate sau scazaminte

admise "1p#.

In concluzie, marimea totala a efortului direct de stocare "exprimata inlei# se poate calcula cu autorul relatiei&

ds/1s01t01a01r01i01ma01p

fortul indirect de stocare este dat de efectele evitarii finantarii pentru

achizitionarea si stocarea materialelor care se pot inregistra in ipoteza

2


6/107

nestocarii si folosirii fondurilor financiar-valutare, astfel disponibilizate, la

dezvoltarea capacitatilor de productie, efectuarea unor noi investitii, crearea

conditiilor pentru dezvoltarea productiei si pentru obtinerea unui spor de

profit.C. Crearea de stocuri sezoniere care sa preintampine deficitul de

resurse materiale in situatiile in care consumurile de resurse materiale sunt

mai mari "exemplul campaniiilor agricole#. Formarea acestor stocuri se

realizeaza in perioadele de presezon prin acumulari esalonate in limitele

necesarului de aprovizionat prestabilit pentru sezonul de iarna sau pentru

campaniile agricole.

D. Stocurile constituie sursa de informatie pentru unitatile

agroalimentare in ceea ce priveste studierea pietei produselor intermediare

sau finale. videnta stricta a stocurilor de catre unitatile agroalimentare

reprezinta o cale de prevenire a constituirii stocurilor supradimensionate sau

subdimensionate "atat pentru resursele materiale aflate in stoc, cat si pentru

produsele finite#.

. 3 alta functie importanta a stocurilor de productie e aceea de

indicator de baza pentru fundamentarea programului de asigurare cu

resurse materiale, aceasta deoarece "asa cum se stie# dintre cei patru

indicatori de baza ai relatiei de calcul a necesarului de aprovizionat, dar sunt

reprezentate de stocuri de productie& stocul preliminat a exista la inceputul

perioadei de program "Si# si stocul preliminat a exista la sfarsitul perioadei

de program "Sf#. Fundamentarea obiectiva a celor doua categorii de stocuricontribuie la asigurarea unui program de aprovizionare real, cu efecte

positive asupra realizarii obiectivelor din programul de productie cu costuri

minime, adica se poate obtine eficienta maxima.

4


7/107

F. Functia de fundamentare a suprafetelor optime de depozitare a

resurselor materiale, care deriva din insasi relatia de calcul a suprafetei

principale de depozitare&

SmnSp/ 55 in care&

6mp

-Smn /stocul maxim normat ce urmeaza a fi supus depozitarii;

-6mp/cantitatea de resurse materiale ce se poate depozita pe un metru

patrat.

7. Stocurile de resurse materiale contribuie la dimensionarea optima

a cheltuielilor de circulatie, deoarece ele necesita cheltuieli de transport,

depozitare, manipulare, dobanzi suportate pentru credite, pierderi etc, toate

aceste cheltuieli sunt parti componente ale costului de asigurare a resurselor

materiale. Preocuparea unitatilor agroalimentare ar trebui sa fie indreptate

catre realizarea acestor cheltuieli, cu efecte positive asupra costului unitar al

produselor finale. De asemenea, stocurile stau la baza determinarii

volumului activelor circulante si la stabilirea necesarului de resurse

financiare "bani#, care pot fi procurati fie din credite, fie din surse proprii.

Din functiile pe care le au stocurile, se poate deduce ca acestea

conditioneaza, in mare masura, realizarea programului de productie si a celui

de comercializare a produselor finale "in consecinta#, ceea ce inseamna ca

ele trebuie sa se bucure de o atentie deosebita din partea factorilor de

raspundere de la nivel de unitate economica mai ales in sensul preveniriiformarii stocurilor supradimensionate sau subdimensionate.

%iteratura de specialitate trateaza foarte divers criteriile de clasificare

a stocurilor de resurse materiale si de produse finite, totusi, dupa parerea

noastra cele mai importante criterii de clasificare sunt&

8


8/107

a# Dupa destinatia lor , stocurile se impart in&

a. stocuri pentru consum final "stocuri de produse finite#;

b. stocuri care mai intra intr-un nou proces de productie "stocuri

pentru consum intermediar# sau intr-un process de comert"stocuri pentru revanzare#.

b# Dupa locul de constituire, stocurile pot fi&

-stocuri la unitatile producatoare;

-stocuri la unitatile consumatoare;

-stocuri la unitatile de comert cu ridicata;

-stocuri la unitatile de comert cu amanuntul;

-stocuri la consumatorii individuali;

-stocuri la consumatorii colectivi;

-stocuri la rezerva de stat;

-stocuri aflate in timpul transportului sau in curs de aprovizionare.

c# Dupa perioada pentru care se formeaza si in functie de organizarea

utilizarii lor in productie sau vanzare, stocurile se impart in

urmatoarele grupe&

a. stocuri curente;

b. stocuri de rezerva;

c. stocuri sezoniere;

d. stocuri in pregatire "de conditionare#.

d# Dupa functiile lor in managementul productiei si al aprovizionarii,

stocurile de resurse materiale sau produse finite pot fi&a. stocul initial;

b. stocul final;

c. stocul mediu;

d. stocul preliminat;

9


9/107

e. stocul maxim-normat;

f. stocul minim-normat.

e# Dupa ritmul de miscare, stocurile pot fi&

-stocuri cu miscare rapida "de preferat a se intalni in cele mai desecazuri#;

-stocuri cu miscare lenta;

-stocuri fara miscare;

-stocuri strategice "stocuri de rezerva, stocuri sezoniere etc.#.

f# Dupa modul de calcul si de fundamentare, stocurile pot fi&

a. stocuri cu fundamentare stiintifica;

b. stocuri fara fundamentara stiintifica, pasibile a genera stocuri

supradimensionate sau subdimensionate.

In concluzie, se poate spune ca formarea stocurilor de productie in

cadrul unitatilor consumatoare reprezinta o necesitate obiectiva, deoarece

unitatile beneficiare ale resurselor materiale au, in marea lor maoritate,

productie continua, iar aprovizionarea cu resurse materiale au in marea lor

maoritate, productie continua, iar aprovizionarea cu resurse materiale de la

furnizori se realizeaza periodic "la anumite intervale de timp#. In aceste

conditii, pentru asigurarea continuitatii procesului de productie este necesar

ca in unitatile economice beneficiare sa existe, in permanenta, un stoc de

resurse materiale.

5.! "actorii si principiile de care tre#uie sa se tina seama la ormarea stocurilor de productie

5.!.1 "actorii care inluentea$a ormarea

stocurilor de productie

:


10/107

Factorii care influenteaza formarea stocurilor de productie actioneaza

diferit, au putere de influenta mai mare sau mai mica in raport cu natura

resursei materiale, destinatia in consum si conditiile de asigurare-furnizare-depozitare-conservare; in frecvente cazuri influenta acestor factori poate fi

conugata. 1eea ce este insa comun acestor factori este faptul ca actiunea lor

se concretizeaza in cheltuieli sau pierderi care se inglobeaza in costul

produselor, lucrarilor sau serviciilor, influentand nivelul acestora si implicit

rentabilitatea unitatii economice.

1riteriul de baza in clasificarea factorilor care influenteaza stocurile

de productie il constituie gradul de ritmicitate a productiei si respective

consumului de resurse materiale, din acest punct de vedere se pot distinge&

a# Ramuri cu productie continua cum este cazul unitatilor care practica

tehnologii de tip industrial, de crestere a animalelor sau de producere

a legumelor de sera, unitatilor de industrializare a produselor

agricole, unitatilor de asigurare a serviciului pentru unitatile din

agricultura si industria alimentara etc. Pentru aceste unitati

economice, factorii principali care influenteaza marimea stocurilor

sunt&

a#. Consumul mediu zilnic de resurse materiale care este direct dependent

de volumul si structura productiei. $ceasta conditioneaza direct structura

materiala a stocurilor si indirect, prin necesarul de resurse pentru realizarea

programelor de productie si nivelul de formare a stocurilor. b#. Frecventa aprovizionarilor de la furnizori (intervalul mediu intre doua

aprovizionari successive) care trebuie stabilita tinandu-se cont de conditiile

de livrare ale furnizorilor, cat si de cele de primire ale beneficiarilui.

1onditiile se refera, in principal, la natura cererii, momentele de consum,

!


11/107

natura resurselor, ciclicitatea productiei si lotizarea economica a fabricatiei

la producatori "furnizori#, evitarea suprastocarii neustificate economic, etc.

c#. arimea minime privind livrarile de materiale ce se pot efectua de

catre furnizori in conditii economice avantaoase sau la preturi acceptabile pentru beneficiar. De regula, aceasta este stabilita de catre producator, care

prezentand limita sub care fabricatia unui produs ar antrena cheltuieli de

productie mai mari si implicit pretul de vanzare mai ridicat. $cest factor

defavorizeaza solicitantii in cantitati mici. "inferioare acestei limite# care,

daca s-ar aproviziona sub nivelul sau peste aceasta limita, ar trebui sa-si

constituie stocuri mai mari decat cele necesare in perioada imediata, ceea ce

conduce la amplificarea eforturilor investitionale atat la cumparare, cat si la

depozitarea-pastrarea materialelor.

d#. !eriodicitatea fabricatiei la producatori conditioneaza intervalul minim

la care se pot aproviziona resursele materiale de la sursa directa, in sensul ca

acesta nu poate fi mai mic fata de intervalul de reluare a productiei sau de

ciclul de fabricatie al produselor la asemenea unitati. Deci, intervalul dintre

doua reaprovizionari successive, care sta la baza dimensionarii stocurilor, nu

poate fi mai mic decat intervalul de reluare a productiei. Factorul acesta nu

influenteaza pe consumatorii care se aprovizioneaza de la unitatile engross,

care isi pot crea stocuri la dimensiuni ce pot permite furnizarea continua,

indifferent de intervalul de reintregire a acestora.

e#. odul de organizare a procesului de aprovizionare in intervalul

unitatilor economice, amplasamentul stocurilor de resurse materialeinfluenteaza volumul stocurilor care se formeaza la nivelul subunitatilor de

consum ale intreprinderii sub forma de stocuri pentru transport intern.

$ctiunea este mai accentuata in cazul unitatilor economice care au subunitati

de consum dispersate pe amplasamente diferite, aflate la distante apreciabile.

!!


12/107

Pentru minimizarea stocurilor de acest gen este necesara, alaturi de alte

masuri, aplicarea strategiei de servire simultana a punctelor de consum de la

stocul central sau comun.

f#. Capacitatea de transport a mi"loacelor folosite in aducerea resurselor materiale in corelatie cu distanta de transport , corelare impusa de acest

factor asigura realizarea procesului de transport al resurselor materiale cu

cheltuieli cat mai mici. In consecinta, marimea stocurilor este conditionata,

in anumite cazuri, de capacitatea de transport, in special pentru resursele

materiale care se asigura din import, ca in cazul celor pentru care in totalul

cheltuielilor de aducere si stocare, cele aferente transportului intern pentru

ponderea esentiala.

g#. !roprietatile fizico#chimice ale materialelor influenteaza in sensul ca

limiteaza durata de stocare in timp a resurselor materiale perisabile, a celor

cu termene de garantie scurte, sau a celor care, prin compozitia si structura

specifica, se degradeaza, daca sunt stationate in stocuri pe o perioada mai

mare de timp decat cea admisa de caracteristicile specifice, etc.

%. Ramuri de productie discontinua din cadrul carora fac parte maoritatea

covarsitoare a sectorului de productie vegetala, in cadrul carora stocurile de

productie sunt influentate de urmatorii factori specifici mai importanti&

a#. Sezonalitatea consumului de resurse materiale determinat de

sezonalitatea proceselor de productie agricola din cauza conditiilor naturale

si de clima. $ceasta sezonalitate determina formarea stocurilor de iarna, la

resursele materiale a caror exploatare sau transport se intrerupe, ca urmare ainfluentei nefavorabile specifice sezonului de iarna.


13/107

b#. Sezonalitatea productiei de resurse materiale in intreprinderile

producatoare "furnizoare# caracteristic produselor agricole cu destinatie

pentru prelucrare "exemple& sfecla de zahar, floarea-soarelui, grau, porumb,

etc# pentru care sunt constituite stocuri la nivelul unitatilor distribuitoare sau prelucratoare "industria alimentara, daca exista suprafete disponibile# in

vederea asigurarii continuitatii procesului de productie in perioada de

extrasezon.

c#. Chieltuielile de transport si depozitare in diferite variante de organizare a

stocurilor de resurse materiale& la furnizor, la baza de organizare sau

depozite intermediare sau la consumator etc.

Interpretarea factorilor enumerati mai sus se face diferentiat, prin

corelarea influientei lor in functie de natura si caracterul resursei,de sursa de

furnizare si forma de asigurare, de conditiile de economicitate impuse, de

conuctura de pe piata interna si internationala de resurse materiale etc.

5.!.! Principiile de care tre#uie sa se tina seama

la ormarea stocurilor

Pentru dimensionarea stocurilor de materiale pe grupe sau sortimente

se folosesc normativele de stocuri cantitative sau valorice, care exprima

ponderile pe care le detin stocurile in totalul miloacelor circulante ale

societatii. $ceasta metoda de dimensionare a stocurilor este o metoda

statistica,orientata dupa necesarul de stocuri din periaodele anterioare.Intre normativele de stocuri trebuiesc fundamentate in functie de

particularitatile procesului de productie si circulatie a marfurilor, pornind de

la calculele facute pe fiecare sortiment sau grupa de resurse materiale si

aungandu-se la normativele de stocuri valorice.

!(


14/107

Importanta stocurilor este relevata si de faptul ca ele fac parte dintr-un

s=stem complex de indicatori si dintr-o serie de corelatii de determinare si

fundamentare, de conditionare si cauzalitate; acesti indicatori fiind utilizati

in stabilirea strategiei si programului de dezvoltare a unitatii agricole sau deindustrie alimentara.

Dintre principalele corelatii mentionam&

a#. Corelatia dintre stocuri si norma de consum, aceasta este data de insasi

relatia de calcul a stocului current&

Sc/1z>Iz, in care&

Sc/stocul current

1z/consumul mediu zilnic

Iz/intervalul intre doua aprovizionari

1z/6>


15/107

zilnic, nivelul si structura stocurilor care trebuie formate in depozitele

unitatii econmice. In esenta, aceasta corelatie cere ca, in unitatile economice,

sa se constitue stocuri asortate, in cantitatile minim-necesare care sa asigure

desfasurarea in conditii normale a procesului de productie, realizareaintegrala si la termenele stabilite a programelor de fabricatie si prin aceasta,

a contractelor economice.

c ) Corelatia dintre stocuri si cheltuielile de productie

Deoarece chieltuielile de stocare sunt poate componenta a costului

total de productie, este interesant a se sesiza ponderea pe care acestea o au in

totalul costului de productie, cu autorul relatiei&

1h S

BC/ 55 x !

1h P

*ationalizarea costurilor de stocare contribuie atat la rationalizarea

cheltuielilor totale la nivel de unitate agroalimentara sau industrie

alimentara, cat si la reducerea costului unitar de productie cu efecte benefice

atat pentru unitatea economica cat si pentru cumparator.

d# %egatura intre stocuri si viteza de rotatie a capitalului circulant .

Stocurile reprezinta una din componentele principale ale capitalului

circulant, ceea ce inseamna ca accelerarea vitezei de rotatie a acestora

contribuie la cresterea vitezei de rotatie a capitalului circulant si-a

profiturilor.

Sistemul de relatii care exprima aceasta corelatie cuprinde doiindicatori&

-Durata unei rotatii "Dr# care se calculeaza cu autorul relatiei de

calcul&

!2


16/107

Spv>(4 Spv

Dr/ 5555 sau 55


17/107

- necesarul de materiale pentru indeplinirea programului de productie

imbraca, in perioada dintre primirea-receptia resurselor materiale si

consumul acestora, forma de stoc current; de cantitatile in care se asigura

necesarul depinde direct nivelul de constituire a stocului current. *ezulta cavolumul fizic si valoric al necesarului de materiale pentru indeplinirea

programului determina direct nivelul de formare a stocului current, implicit a

celui de productie, ca si volumului capitalului circulant afferent.

f#. Corelatia dintre stocurile de resurse materiale si capitalul tehnic al

unitatilor agroalimentare prin aceea ca stocurile sunt componente ale

capitalului circulant, iar pe masura ce ele sunt trecute in consum, materialele

din stoc sunt transformate in produse sau incorporate in lucrari, servicii

destinate vanzarii sau contractate de clienti.

g#. 3 corelatie cu semnificatie economica deosebita este cea intre stocuri

si veniturile firmei care reprezinta sursa de finantare a stocurilor , prin aceea

ca se influenteaza modul de repartizare pe destinatii de utilizare a veniturilor

agentilor economici. 3 situatie economica financiara favorabila este

caracterizata printr-un raport continuu descrescator intre volumul de

stocuri de resurse materiale si veniturile firmelor; aceasta inseamna ca, de la

o etapa la alta, se aloca o parte mai mica din venituri pentru formarea

stocurilor de productie si o parte mai mare pentru fondurile destinate

dezvoltarii unitatii, extinderii activitatii productive a acesteia si sporirii,

astfel, a cifrei de afaceri.

In concluzie, se poate spune ca stocul de productie este un indicator important al activitatii economice a unitatilor economice; de nivelul acestuia

depinde gradul de activizare a miloacelor materiale si financiare de care

dispune sau pe care si le-a asigurat unitatea economica si eficienta utilizarii

lor. De volumul si structura lor depind eforturile investitionale pe care

!8


18/107

trebuie sa le faca orice agent economic pentru achizitionarea, aducerea,

depozitarea si pastrarea resurselor materiale stocate.

5.!.'. (lementele principale ale procesului de stocare

Stocarea sau managementul stocurilor nu trebuie considerate ca o

problema vizand numui stocul in sine, ci intregul ciclu economic, incepand

de la stabilirea necesarului de materiale sau marfuri, continuand cu

contractarea, aprovizionarea si productia, terminand cu vanzarea.

Principalele elemente ale unui proces de stocare sunt& costurile,

cererea, durata de aprovizionare si parametrii de timp.

a) Dintre costurile care intervin in procesul de stocare, cele mai

importante sunt:

a#. Costul de aprovizionare "1a# constituit din suma profiturilor

produselor aprovizionate la care se adauga cheltuielile de asigurare.

1ostul de aprovizionare este dependent, in primul rand, de cantitatea de

bunuri aprovizionate "ce urmeaza a se constitui in stocuri#.

b#. Costul lansarii unei comenzi "1l# este considerat de unii specialisti ca

o componenta a costului de aprovizionare; el cuprinde suma costurilor

ocazionate de efectuarea unei comenzi, din cadrul carora fac parte&

-salariile celor care lucreaza pentru lansarea comenzii;

-costurile incheierii contractelor;

-cheltuielile pentru deplasarea celui ce contribuie la achizitia marfii;-cheltuieli cu receptia, etc.

1ostul de lansare a unei comenzi este independent de volumul de

bunuri

achizitionate.

!9


19/107


20/107

care se imparte intervalul de gestiune pot fi cu cerere constanta si cu cerere

variabila de la o perioada la alta.

b#. &ecunoscuta, dar previzibila "cererea fiind o variabila aleatoare cu

distributie data# modelul matematic in acest caz este probabilistic,caracteristicile si tipul cererii stabilindu-se ca urmare a observarii si studiilor

asupra perioadelor trecute.

c) Durata de aprovizionare

Aimpul scurs intre lansarea comenzii si receptionarea produselor la

unitatea beneficiara este cunoscut sub denumirea de durata de aprovizionare

"1# si este de mare importanta pentru procesul de stocare. odelele

deterministe considera durata de aprovizionare ca fiind constanta si ca atare

nu intervine in calculul de optimizare a lui. 3data ce nivelurile optime ale

stocurilor au fost determinate pentru fiecare perioada, pot fi stabilite, in timp

util, datele calendaristice la care trebuiesc primite resursele materiale,

respective durata de aprovizionare dupa relatia&

1/ '6n>t>1s>1l > 1r?"1s01r#

6n/cererea totala pe pe intervalul de gestiune t

t/intervalul de gestiune

1s/costul stocarii

1l/costul lansarii unei comenzi

1r/costul rupturii de stoc 1r

*aportul 555 se numeste factor de rupere a stocului sau de

penurie

1s01r

'


21/107

Aoate aceste elemente principale ale procesului de stocare trebuiesc

luate in calcul la constituirea stocurilor de catre unitatile agroalimentare,

pentru a nu se aunge in situatii critice, nefavorabile, de genul& rupturi de

stoc, necunoasterea cererii reale de stoc, cresterea artificiala a costurilor stocarii resurselor materiale, aspecte care ar ingreuna procesul de productie

si de desfacere a produselor finale si, deci, ar adduce pierderi inestimabile

pentru unitatile agroalimentare.

5.' Categorii de stocuri ce se crea$a in

unitatile agricole si de industrie alimentara

1ategoriile de stocuri ce se creaza in unitatile agroalimentare, de

industrie alimentara sau la unitatile de comert sunt urmatoarele&

A. Stocul curent constituie stocul de baza pentru orice unitate economica

si cuprinde cantitatea de resurse materiale ce trebuie sa existe permanent in

intreprindere pentru asigurarea continuitatii productiei in intervalul dintre

doua aprovizionari successive sau a continuitatii desfacerii "pentru unitatile

de distributie#.

lementele de baza care influenteaza stocurile sunt& cantitatea dintr-o

resursa materiala care se consuma sau se vinde zilnic "1z# si perioada dintre

doua aprovizionari "Az#. *elatia de calcul a stocurilor devine&

Sc/1z>Az

%a randul lui, Az se determina dupa relatia& E 6Az

Az/ 5555 in care&

E 6

6/cantitatea aprovizionata la o singura tranzactie

'!


22/107

Az/intervalul dintre aprovizionarea curenta si cea precedenta

/nr. De aprovizionari


23/107

la stabilirea stocului curent. $ceste stocuri sunt considerate de siguranta,

intangibile sau pentru cazuri de forta maora.

Dintre factorii care influenteaza constituirea acestori stocuri fac parte&

a#. primirea cu intarziere a unor stocuri de la furnizori; b#. aparitia unor conditii speciale in transportul diferitelor produse de la

unitatile producatoare la cele consumatoare "timp nefavorabil#.

c#. primirea unor partizi mai mici sau de calitate inferioara celor prevazute

in contract;

d#. modificarea cererii pe piata, reducerea sau cresterea cererii determina

modificari in structura productiilor si schimbari in necesarul de aprovizionat

cu resurse materiale;

e#. influenta factorilor naturali "productia vegetala#& inghet, seceta,

inundatii;

f#.cazuri de crestere a consumurilor specifice datorate nerespectarii

tehnologiilor de productie sau a uzurii morale a miloacelor fixe utilizate

"mai ales in industrie alimentara#.

1. Stocul sezonier , specific agriculturii, se creeaza pentru asigurarea

consumului necesar in perioadele optime de executare a unor lucrari

agricole. Pentru industria alimentara aceasta categorie de stoc ar reprezenta

cantitatea de materii prime necesare pentru prelungirea perioadei de

fabricatie "la unitatile care prelucreaza produse agricole perisabile si cu grad

mare de perisabilitate#.

Factorii care influenteaza crearea stocurilor sezoniere sunt&a#.-sezonalitatea consumului productiv de resurse materiale "mai ales in

sectorul vegetal#;

-sezonalitatea producerii resurselor materiale "de natura agricola#;

-sezonalitatea transportului;

'(


24/107

-procesul de depozitare in conditii de microclimat specific, etc.

Priccipalele resurse pentru care se constituie acest stoc sezonier sunt cele

folosite in campanile agricole si de industrializare. Stocurile sezoniere se

fundamenteaza pe calcule ale eficientei economice, se stabileste cu precizie perioada cand trebuie constituite in raport cu perioada de utilizare

"campanile agricole, mai ales#. In acest sens trebuiesc avute in vedere

cheltuielile cu stocarea, pierderile de recolta prin intarzierea executarii la

timp a lucrarilor, etc.

%a intreprinderile producatoare "de profil agricol sau alimentar# pentru

crearea stocului sezonier se pune problema aducerii resurselor materiale ce

urmeaza a fi utilizate in cantitati mari, in campanile agricole, in timp ce

pentru intrprinderile de distributie se pune problema trimiterii produselor

catre unitatile consumatoare "beneficiare# in perioada optima de consum.

D. Stocul in pregatire (de conditionare) se formeaza in cazul in care

folosirea anumitor resurse materiale presupune pregatirea prealabila a lor,

inainte de utilizarea in procesul de productie sau de vanzare. In acest caz, pe

langa stocul current si cel de rezerva, o anumita parte din stocul de productie

se va afla in stadiul de pregatire, constituind stocul in pregatire. De exemplu,

in vederea maririi coeficientului de digestibilitate si-a valorii hranitoare a

nutreturilor grosiere este bine ca acestea, inainte de a fi administrate in hrana

animalelor, sa fie supuse unei pregatiri prin tocare, saramurare, melasare

etc. fectul pregatirii creste daca furaele grosiere astfel preparate sunt lasate

la dospit cateva zile. In mod asemanator se pune problema transformarii porumbului boabe si-a altor cereale furaere in nutreturi pentru animale,

actiune pentru care este necesara o anumita perioada de timp "pentru

pregatire#.

'+


25/107

Stocul in pregatire "de conditionare# depinde de consumul mediu zilnic

"1mz#, precum si de timpul sau durata de pregatire a materialelor in vederea

consumului productive "Azp#. In urma adoptarii relatiei de calcul a stocului

curent, rezulta urmatoarea relatie de calcul a stocului in pregatire&Sp/1mz>Azp

De asemenea, este de mentionat faptul ca acest stoc in pregatire se

constituie numai pentru anumute categorii de unitati "nu toate unitatile de

comert cu resurse materiale au si activitate de conditionare a stocurilor, de

exemplu# si ca el reprezinta, de obicei, o cantitate constanta pentru o

anumita perioada determinate.

5.) Stocuri de seminte si ura*e

Stocurile de seminte si furae se formeaza dupa recoltare astfel incat

sa se asigure cantitatea necesara pentru insamantare sau pentru hranirea

animalelor. $ceste stocuri se pot forma fie la unitatea producatoare, la

unitatile distribuitoare, consumatoare sau la rezerva statului.

5.).1 Stocul de seminte

%a nivelul agriculturii se formeaza un fond de seminte "fond de

rezerva# care se constituie din seminte certificate, ce pot fi utilizate in caz de

forta maora, cum ar fi&a#. calamitate "reinsamantarea suprafetelor compromise, suplimentarea

normei de consum de samanta in caz de seceta prelungita#;

b#. in cazul modificarii structurii culturilor, in functie de cererea de pe piata;

'2


26/107

c#. cand productia de samanta a unui an este mai mica decat cea prognozata

pentru acel an;

d#. cand nu a fost realizata puterea de germinatie dorita, etc.

1u privire la stocurile de seminte si material de plantat, unitateaagricola se poate afla in una din urmatoarele situatii&

a#. unitatea agricola isi autoproduce aceste resurse materiale in totalitate,

ceea ce determina constituirea de stocuri din productie proprie pentru

realizarea lucrarilor;

b#. producerea acestor resurse materiale se realizeaza in unitati specializate,

ceea ce determina necesitatea cumpararii acestor resurse pentru constituirea

stocului de rezerva;

c#. pentru materialul de plantat, stocul se creeaza la intreprinderile

producatoare de astfel de material pe specii, soiuri, sisteme de plantatii, etc.

xista situatia in care, in primul rand, unitatile agricole isi constituie

stocul sezonier de seminte deoarece infiintarea culturilor se realizeaza in

campanile agricole. Pentru semintele ce necesita o pregatire prealabila

inainte de a fi utilizate in productie "indifferent de provenienta lor# se

constituie si stocurile in pregatire, care se determina dupa relatia cunoscuta

"prezenta la capitolul 2.(#.

In cazul in care semintele sau materialul de plantat sunt produse de

catre statiunile experimentale sau alte unitati agricole specializate, intregul

necesar de astfel de resurse reprezinta cantitatea de aprovizionat. In aceasta

situatie se pune problema unde sa se pastreze cantitatile de seminte "maiales# care constituie stocul current si stocul de rezerva, existand urmatoarele

variante& pastrarea la unitatile producatoare, la statiile de conditionare a

semintelor, la unitatile de distributie a semintelor sau la unitatile agricole

care folosesc efectiv semintele. $legerea uneia din variantele de mai sus se

'4


27/107

face in functie de caracteristicile semintelor, de gradul de prelucrare a

semintelor, de capacitatea de depozitare a diferitelor categorii de unitati

agricole.

3 problema deosebit de importanta ce trebuie luata in calcul laasigurarea cu seminte si materiale de plantat, in vederea constituirii

stocurilor de astfel de resurse o constituie asigurarea conditiilor optime de

transport "care sa garanteze mentinerea calitatii si autenticitatii acestor

resurse pe toata durata transportului# si a conditiilor de depozitare, care

presupune asigurarea unui microclimat propice care sa nu contribuie la

grabirea procesului de germinatie "la seminte# si de crestere "la materialul de

plantat#. De aceea, in luarea deciziilor cu privire la alegerea locului de

constituire a acestor stocuri trebuie sa se tina seama de aceste aspecte,

precum si de cheltuielile mai mari care le genereaza constituirea stocurilor

de seminte si material de plantat.

5.).! Stocul de ura*e

In agricultura moderna, odata cu extinderea tehnologiilor industriale

de crestere a animalelor au aparut doua modalitati de obtinere a furaelor&

producerea acestora de catre unitatile specializate pentru astfel de activitati

"datorita adancirii diviziunii muncii# sau obtinerea lor chiar de catre unitatile

de crestere a animalelor "ca forma de integrare a productiei zootehnice cu

cea de furae#.Din punct de vedere al provenientei furaelor, unitatile agricole

crescatoare de animale se pot grupa in trei categorii&

a#. unitati care isi autoproduc furaele pe care le consuma in sectorul

zootehnic;

'8


28/107

b#. unitati crescatoare de animale care nu au o baza furaera proprie si

se aprovizioneaza cu furaele necesare de la alte unitati economice;

c#. unitati care isi autoproduc o parte din furaele consumate, o alta

parte fiind asigurata prin cumparare.Desigur ca, aceasta clasificare a unitatilor agricole dupa felul

asigurarii furaelor se poate dezvolta, mai ales, daca se are in vedere ca, in

multe cazuri, nutreturile industriale provin din materie prima si in contul

unor produse agricole furnizate de insasi intreprinderile agricole. ste cazul

melasei si borhotului de la fabricile de zahar cumparate de intreprinder2ile

agricole in raport de cantitatile de sfecla de zahar livrate pe baza de contracte

si a altor reziduri industriale sau nutreturi combinate obtinute in raport direct

cu material prima furnizata.

Stocurile de productie de furae sunt diferite in functie de sistemul

bazei furaere&

a#. In cazul intreprinderilor care isi autoproduc furaele "in general

cele care practica sistemul gospodarecs de crestere a animalelor# stocul

current de furae este egal cu necesarul pe un an calendaristic, pe un an

agricol sau de la inceputul anului pana la noua recolta.

b#. In cazul intreprinderilor care folosesc nutreturi combinate cu care

se aprovizioneaza ritmic de la fabricile de nutreturi combinate, stocul current

se calculeaza dupa formula generala a stocului current, tinand seama de

consumul zilnic si de durata "in zile# dintre doua aprovizionari.

c#. Desigur ca, intreprinderile la care asigurarea furaelor se face atatdin productie proprie, cat si din cumparari se vor aplica metode adecvate

fiecarei categorii de furae& pentru cele din productie proprie stocul current

va fi egal cu necesarul pe anumita perioade de calcul, pentru cele cumparate

se va tine seama de frecventa aprovizionarilor si de consumul zilnic.

'9


29/107

In afara de stocul current de furae, in intreprinderile agricole se

formeaza si alte categorii de stocuri si anume& stoc de rezerva, stoc de

pregatire si stoc sezonier.

In constituirea stocurilor de rezerva se tine seama de aceleasi criteriica si la constituirea stocurilor curente. Pentru furaele produse in

intreprinderea consumatoare, stocul de rezerva se calculeaza in procente fata

de stocul curent "necesarul pe anumite perioade#. $sa, de exemplu, la

furaele fibroase fondul de rezerva reprezinta o cantitate egala cu !C din

stocul current "necesarul pe o anumita perioada#, iar la nutreturile insilozate

fondul de rezerva se calculeaza folosind procentul de !2C din necesarul pe

perioada de calcul.

%a nutreturile combinate marimea stocului de rezerva este egala cu

necesarul de consum pe o perioada de 2 zile.


30/107

intensive a animalelor, in cazul intretinerii animalelor in tabere de vara sau

pe pasuni montane.

Folosirea rationala, cat mai completa a masei verde de pe pasunile

alpine presupune crearea de stocuri sezoniere de furae "de fanuri siconcentrate# care sa fie folosite pentru completarea sau inlocuirea

pasunatului in anumite perioade cu intemperii.


31/107

$mbele categorii de stocuri supredimensionate reprezinta o utilizare

nerationala a resurselor materiale si afecteaza atat eficienta economica a

fiecarei unitati, cat si economia nationala prin aceea ca determina pagube

materiale rezultate din depozitarea pe o perioada lunga de timp si in cantitatimari, prin degradarea materialelor, nerealizarea programului de productie,

etc. Aoate aceste pagube contribuie la cresterea cheltuielilor de stocare si de

circulatie a resurselor materiale si la diminuarea profiturilor unitatilor care le

constituie.

In vederea descoperirii modalitatilor de prevenire a formarii stocurilor

supradimensionate este foarte important sa se cunoasca cauzele care conduc

la aparitia acestei categorii de stocuri. $stfel, cauzele formarii stocurilor

supradimensionate pot fi grupate in urmatoarele doua mari categorii&

a#. 1auze interne care tin de activitatea fiecarei unitati agroalimentare

si de care cele mai importante sunt legate de modul de prognozare

"planificare# a activitatii de asigurare cu resurse materiale si de datorare a

programului de productie "eficientei manageriale in domeniul productiei si al

aprovizionarii cu resurse materiale#. Dintre acestea cele mai impornante

sunt&

-nefundamentarea stiinfica a necesarului de aprovizionat;

-necorelarea programului de aprovizionare cu tehnologiile de

productie practicate de unitatile agroalimentare;

-necorelarea programului de aprovizionare cu modificarile ce intervin

in structura de productie sau cu modificarile tehnologiilor de productie aleunitatilor agroalimentare;

-utilizarea unor norme de consum globale "valorice# fara a fi calculate

pe baza normelor individuale, adica fara a fi fundamentate pe consumul in

unitati fizice, pe categorii de resurse materiale si de produs;

(!


32/107

-necorelarea stocului initial cu stocul real existent la sfarsitul

perioadei din perioada precedenta;

-planificarea subiectiva a aducerii in unitatea agroalimentara a unor

cantitati mari de resurse materiale fata de cele necesare, datorate unor relatii personale sau previziunii unei penurii pentru unele resurse materiale;

-realizarea partiala a lucrarilor prevazute in tehnologiile de productie

ale diferitelor produse sau culturi;

-receptia necorespunzatoare a resurselor materiale de catre unitatile

beneficiare de resurse materiale;

-lipsa unei organizari interioare a procesului de depozitare,

manifestata prin nerepartizarea resurselor materiale pe depozite specializate;

-asigurarea unor conditii de depozitare necorespunzatoare d.p.d.v. al

conditiilor optime de pastrare "asigurarea microclimatului care contribuie la

formarea de stocuri subdimensionate#;

-evidenta defectuoasa a resurselor materiale data de neintocmirea

documentelor primare privind intrarea si iesirea resurselor materiale

"consumurile#, ceea ce contribuie la diferente intre stocurile effective si cele

prognozate;

-lipsa unor masuri de lichidare a stocurilor supradimensionate, cum ar

fi& vanzarea catre alte unitati, atragerea in circuitul produselor interne sau a

altor unitati de profil, casarea lor, etc.

1auzele de mai sus depind de activitatea organelor de coordonare a

compartimentului de asigurare cu resurse materiale sau a celor de organizarea productiei din cadrul unitatii, de modul cum se fundamenteaza fiecare

indicator de program. De asemenea, o parte dintre acestea sunt determinate

de distanta de timp dintre momentul elaborarii programului de aprovizionare

sau de productie si momentul definitivarii programului de ansamblu pe

('


33/107

unitati agroalimentare. Intocmirea programului de aprovizionare cu mult

inainte de aprobarea programului de productie face posibila aparitia unor

necorelari cu efecte negative asupra aprovizionarii si programului de

productie propriu-zis. In aceasta situatie unele materiale procurate pe bazaunor variante initiale sau de program de asigurare, care nu au fost corelate cu

varianta definitive a programului de productie intra de la inceput in stoc

supradimensionat. Gnitatile agroalimentare au, insa, datoria sa renunte la

materialele comandate pe baza proiectului de program de aprovizionare care

nu s-a integrat in programul de productie.

b#. 1auzele exogene ale aparitiei stocurilor supradimensionate, care in

marea lor maoritate se datoreaza relatiilor defectuoase cu furnizorii de

resurse materiale. Dintre aceste cauze cele mai importante sunt&

-respectarea de catre furnizori a obligatiilor contractuale punand

termenele de livrare, a structurii resurselor materiale livrate "stabilita prin

contract#, a calitatii materialelor, etc;

-lipsa, in anumite perioade a unor resurse materiale, determina

consumatorii de resurse materiale, ca atunci cand gasesc pe piata aceste

produse sa le achizitioneze in cantitati mai mari decat necesarul sau, ceea ce

contribuie la cererea de stocuri supradimensionate;

-situatia financiara precara a unitatilor economice aflate in avalul

productiei agroalimentare "blocaul financiar# impune nerealizarea

productiei si reducerea productiei. 3ri, atat timp cat unitatile economice s-au

aprovizionat cu resursele materiale necesare dar nu le pot utiliza "datoritareducerii productiei# iar graficele de livrare ale unitatilor furnizoare de

resurse materiale trebuiesc respectate, se aunge la crearea de stocuri

supradimensionate;

((


34/107


35/107

-cresc cheltuielile de productie prin cresterea costului cu materiale

prime utilizate in procesul de productie si reducerea vitezei de rotatie a

activelor circulante etc.

Aoate aceste unitati economice negative care sunt concretizate in pierderi materiale generate de stocurile supradimensionate influienteaza in

primul rand procesul de productie "prin intermediul asigurarii de surplusuri

de resurse, adica a prevenirii#, iar in final rezultatele economice si financiare

ale unitatilor economice unde se creaza aceste stocuri, insemnand procesul

de reluare a activitatii economice la aceeasi scara sau la o scara mai mare.

b#Dintre urmarile economice negative la nivel de economie nationala,

cele mai importante sunt&

-formarea stocurilor supradimensionate, insotita de lipsa de

supraveghere a acestora duce la imposibilitatea utilizarii acestora in alte

ramuri, la diminuarea posibilitatilor de aprovizionare cu resurse materiale a

unitatilor care au luat aceste stocuri, apelandu-se , in unele cazuri, la resurse

materiale noi sau la importuri cu costuri foarte mari, ceea ce decapitalizeaza

agentii economici interni;

-blocaul financiar creat la nivelul unitatii unde au fost create stocurile

supradimensionate, creaza blocae financiare in lant, atat la unitatile din

amonte cat si la cele din aval;

-reducerea produsului intern brut "adica a venitului national# prin

scaderea aportului agentilor economici din tara la crearea acestuia, etc.

Pe parcursul derularii activitatii de aprovizionare, fie in contextulcontractelor economice anterior incheiate, fie in raport cu alte conditii si

modalitati de desfasurare prealabila a acesteia, evolutia stocurilor

inregistreaza variatii diferite ca marime, oscilatiile sunt determinate de

ritmul intrarilor si iesirilor in?si din stoc, de marimea si structura in care

(2


36/107

actiunile respective se realizeaza. $ceasta face ca, in unele momente sau

perioade de timp, mai scurte sau mai lungi, stocurile efective sa se situeze la

nivele mai mari decat cele optime prestabilite, sa se epuizeze sau sa se

mentina la aceeasi dimensiune in mod neustificat. Aoate aceste stari de faptse apreciaza, in general, ca negative, daunatoare pentru situatia financiara a

unitatii sau pentru desfasurarea normala a activitatii specifice. Fiecare

situatie de acest fel necesita analize concrete care sa ateste natura

fenomenului, cauza care-l determina, implicatiile economice pe care le

genereaza "si care nu intotdeauna sunt negative#.

Se poate spune, deci, ca nu numai supradimensionarea stocurilor

constituie un fenomen negativ ci si lipsa de stoc "subdimensionarea

stocurilor# in cazul anumitor resurse materiale si intarzierea reintregirii

acestuia. Situatia implica,dupa caz, luarea unor masuri cum ar fi&

-impulsionarea furnizorilor, partenerii initiali de relatii de vanzare-

cumparare, pentru livrarea la termenele prestabilite sau cu anticipatie a

loturilor de resurse materiale contractate "solicitate#;

-reconstituirea urgenta a stocului, indiferent de efortul necesar si sursa

de provenienta;

-aprobarea consumului din stocul de siguranta "de rezerva #, daca este

format;

-apelarea la resurse ce pot inlocui pe cele deficitare;

-acceptarea lipsei de stoc si renuntarea sau reprogramarea fabricatiei produselor aflate sub incidenta actiunii "ca o ultima varianta# etc.

Deoarece formarea de stocuri supradimensionate si subdimensionate

aduce efecte negative si impune, pe de-o parte, necesitatea perfectionarii

formelor si tehnicilor de aprovizionare si-a trecerii la o noua calitate in acest

(4


37/107


38/107

si a pietei de aprovizionare, astfel incat sa se poata opta catre furnizorii care

ofera cele mai convenabile resurse d.p.d.v. al pretului, calitatii, al conditiilor

de piata, etc.

'.$nalizarea consumurilor materiale din perioadele anterioare,stabilirea consumurilor specifice in raport cu productia realizata, in dinamica

si spatiu, realizarile fata de program, stabilirea cauzelor abaterilor si

stabilirea normelor de consum locale bine fundamentate, care sa tina seama

de plan, de structura productiei si tehnologiei, modificarile ce urmeaza sa

aiba loc in tehnologii in structura resurselor materiale utilizate, in sistemul

de aprovizionare si pregatire a resurselor materiale. ste vorba de

optimizarea factorilor de productie alocati, a dozelor de ingrasaminte

chimice, a cantitatilor de apa pentru irigatii, optimizarea ratiilor, etc.

(.Studierea posibilitatilor de autoaprovizionare cu resurse materiale

pe baza autoproducerii unor resurse materiale de natura biologica "seminte,

material de plantat, furae, animale la ingrasat, substante fertilizante, etc#.

Pentru intreprinderile mari, cu profil complex, se poate imbina productia

vegetala cu cea animala in vederea scaderii gradului de dependenta fata de

alti furnizori, iar pentru diminuarea consumului de ingrasaminte chimice,

consumul de ierbicide si alte substante contra daunatorilor se impune

practicarea asolamentelor, rotatii de culturi, posibilitati de autoproducere

prin statiuni experimentale "seminte, material de plantat mai ieftine#

asigurandu-se mai usor "operativ# cu cantitati de resurse materiale cerute de

tehnologii. *ealizarea de calcule de eficienta economica pe variante pentru

fiecare produs, determinarea sporului de productie adus de resursele

biologice de calitate superioara cumparate la preturi mai mari din afara

(9


39/107

intreprinderii pe care unitatea nu reuseste sa le produca la calitatea

superioara, contribuie la obtinerea de rezultate economice optime.

+.3ptimizarea stocurilor pe baza de calcule analitice, gestionarea

stocurilor si urmarirea aducerii lor in intreprinderi in perioadele optime,receptia lor, corelatia lor cu tehnologiile utilizate. 3 atentie deosebita trebuie

acordata depozitarii, evidentei stocurilor in depozite, efectuarea operatiunilor

de intrare-iesire si luarea masurilor de prevenire a aducerii de noi partizi de

resurse in situatia in care in depozite resursele materiale sunt mai mari decat

stocul maxim normat.

Stocurile supradimensionate, cand se formeaza, trebuiesc studiate

urmatoarele aspecte&

-posibilitatile de atragere in productie a resurselor materiale prin

desfacerea productiei intr-o anumita perioada, prin substituirea altor resurse;

-in relatiile cu furnizorii, in afara de cercetarea pietei si optarea pentru

furnizorii optim economic este recomandabila realizarea unor relatii

permanente pe baza de contracte, cooperari, integrarea cu furnizorii de

resurse materiale sau prin integrare a furnizorilor. *ezultatele foarte bune se

realizeaza cand intreprinderile foarte mari "holdinguri# sau intreprinderile

distribuitoare "S1$P$# au delegati permanenti in intreprinderile

producatoare de resurse materiale care sa urmareasca procesul de productie a

resurselor materiale. In relatiile cu furnizorii trebuie utilizate si alte cai de

urmarire a realizarii contractelor, cum ar fi& grafice, corespondenta,

telefoane, etc.Pentru prevenirea formarii stocurilor supradimensionate sau

subdimensionate este foarte importanta adaptarea operativa a programului de

asigurare cu resurse materiale la programul de productie al unitatii

economice, insotita de vanzarea intregii productii pe piata. $ceasta ultima

(:


40/107

cerinta este din ce in ce mai greu de realizat in conditiile economice de

piata, datorita concurentei si fluctuatiei in ceea ce priveste cererea si offerta

de produse alimenatare.

Pentru perioadele in care s-au format si sunt detinute, stocurilesupradimensionate "determinate de cele cu miscare lenta sau fara miscare# se

considera neustificate economic si, ca atare se impune luarea urmatoarelor

masuri de lichidare&

-atragerea in procesul de productie a resurselor materiale aflate in acesta

situatie, dar pe alte destinatii de consum decat cele intrate si daca se ustifica

economic in comparatie cu alte posibilitati de valorificare;

-desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe

piata interna si internationala asupra surselor materiale si produselor

disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toate miloacele posibile

care se ustifica economic;

-apelarea la unele unitati specializate in comercializarea de produse, din tara

sau de pe plan international;

-apelarea la unele institutii specializate in studiul pietei interne sau

internationale, a unor agenti comerciali cu experienta si sfera de actiune

mare;

-participarea la bursele de marfuri, la targuri si expozitii interne "mai ales#

unde resursele constituite ca stocuri supranormative pot fi vandute doar la

preturi mai mici decat costul de aprovizionare plus costul suplimentar de

stocare;-cand resursele materiale aflate in stoc supranormativ, prin natura lor, nu-si

mai gasesc utilitatea, atat la nivelul unitatii unde au fost constituite, cat si la

alte unitati de profil atunci se procedeaza la casarea acestora "cu autorul

+


41/107

unor unitati specializate#, inregistrandu-se eventuale recuperari de materiale

rezultate in urma casarii stocurilor supranormative.

In concluzie, se poate spune ca daca unitatile agroalimentare sunt puse

in situatia de a fi constituit stocuri supradimensionate sau subdimensionatese recurge la metoda de prevenire si constatare "lichidare# a lor, insa orice

actiune care se initiaza in legatura cu acest gen de stocuri trebuie sa fie

precedate de analize care sa-i fundamenteze scopul economic; pe acesta baza

se va alege varianta de actiune cea mai eficienta.

5.0. etode de optimi$are a stocurilor de resurse materiale

5.0.1 etode curente de optimi$are

a stocurilor

Pentru materiile prime si materialele al caror consum si aprovizionare

au un caracter continuu, ritmic, specific proceselor de productie in tehnologii

de tip industrial pot fi aplicate metode folosite in industrie "alimentara, mai

ales#.

In acest caz, relatia de calcul pentru determinarea stocului curent

exprima produsul dintre consumul mediu zilnic dintr-o categorie de resursa

materiala in intervalul mediu dintre doua aprovizionari, astfel&

Sc/1zAz in care&Sc/stocul curent;

1z/consumul mediu zilnic;

Az/intervalul dintre doua aprovizionari, care se exprima in zile.

+!


42/107

1onsumul mediu zilnic, la randul lui, se exprima ca un raport intre

consumul total prognozat din materialul pentru care se face calculul si

numarul zilelor din an&


43/107

5.0.! etode moderne de optimi$are a stocurilor

Din cadrul carora fac parte&

a#. etoda 'ambeau- economist francez, in lucrarea 7estioneconomiue des stoHs, ed. Dunoud, Paris, !:4(, propane optimizarea

stocurilor curente pornind de la doua coordonate& cheltuielile de

aprovizionare ocazionate de formarea stocurilor si cheltuielile de depozitare

necessitate pentru pastrarea partizii de materiale dintre doua primiri

successive.

arimea optima a stocului este data de punctual prin care cele doua

coordonate asigura formarea stocului cu cheltuieli minime.

Pentru optimizarea stocului de productie la un material intr-o anumita

perioada se poate utiliza urmatoarea formula&

6n>1l

S/ '>

t>1s

S/reprezinta stocul optim de aprovizionat in perioada de program;

6n/consumul normat din materialul pentru care se face calculul;

1l/costul de lansare a unei comenzi de aprovizionat;

A/perioada pentru care se calculeaza stocul ;1s/costul de stoca pe unitatea de masura zilnica.

Pe baza elementelor de mai sus se poate calcula intervalul dintre doua

aprovizionari successive, folosind formula&

S>t

+(


44/107

A/

6n

De asemenea, se poate determina ritmul aprovizionarilor exprimat in

numarul de aprovizionari in perioada prognozata, utilizand formula& 6n

*/

S

In fine, se pot determina cheltuielile minime de aprovizionare in

perioada studiata, in modul urmator&

1m/ '>6n>t>1l>1s

b#. etoda ilson prin care se determina lotul optim pentru o

comanda "egal cu stocul curent maxim#&

'S>$

6/ 55 in care&

J>A

6/reprezinta cantitatea optima de comandat;

S/consumul normat al unui produs;

$/cheltuielile pentru o comanda;

J/pretul unitar al produsului;A/cheltuielile de stocare.

c#. etoda *sipovici are in vedere optimizarea intervalului dintre

livrari prin loturile de livrare comandate&

++


45/107

'K

A/ in care

a>1us

A/reprezinta intervalul dintre livrari;K/cheltuielile de transport;

a/consumul dintr-un anumit material intr-o anumita perioada "determinate in

zile#;

1us/cheltuielile de stocare.

d#. 3 metoda adecvata conditiilor organizatorice si metodologice din

tara noastra este aceea de comparare si minimizare a cheltuielilor totale de

aprovizionare. Dupa aceasta metoda marimea stocului current de productie

va fi optima atunci cand cheltuielile totale pe unitatea de material "t, m, n,

etc# vor fi minime&

1a/1t01d01pr, in care&

1a/reprezinta cheltuielile de aprovizionare pe unitatea de material;

1t/cheltuielile de transport;

1d/cheltuielile de depozitare;

1pr/cheltuielile de primire-receptie.

5. etode moderne de urmarire si anali$a

a stocurilor de productie

Printre metodele moderne de urmarire, de catre sectorul de

aprovizionare, a situatiei si miscarii stocurilor de resurse materiale existente

in unitatile economice prezinta un interes practice deosebit urmatoarele&

a#. etoda maxim-minim;

+2


46/107


47/107

minim normat. 1oloanele si randurile fisei de magazie ofera posibilitatea

cunoasterii in orice moment a nivelului stocului de materiale din magazie

care poate fi comparat cu stocul maxim normat sau stocul minim normat si

apoi sa se ia masurile necesare in functie de situatie.Fisa de magazie "depozit# in agricultura nu cuprinde rubricile privind

stocul maxim normat si stocul minim normat, ceea ce ingreuneaza urmarirea

stocurilor si luarea unor masuri operative atunci cand apar stocurile

supradimensionate sau cand stocurile scad sub cele minim normate.

3data cu imbunatatirea fisei de magazie este necesar ca sectorul

"compartimentul# de asigurare din fiecare intreprindere sa faca cunoscut, la

inceputul anului, fiecarui deposit "magazie# care sunt stocurile minime si

maxim normate pe diferite perioade ale anului, iar sefii de depozite sa

urmareasca, sa analizeze si sa raporteze situatia stocurilor ori de cate ori apar

disproportii.

b#. etoda +ABC are o larga raspandire pe plan mondial si in

special in SG$.

$ceasta metoda presupune urmarirea diferentiata a stocurilor de

productie in functie de ponderea detinuta pe diferitele grupe de materiale in

totalul stocurilor de productie d.p.d.v al numarului lor, cat si d.p.d.v. al

valorii materialelor. a porneste de la constatarea ca cea mai mare parte din

valoarea stocurilor este cuprinsa "concretizata# intr-un numar foarte restrans

de miloace de productie, dar care au un rol cheie in procesul de productie

si in circulatia miloacelor de productie.etoda $K1 presupune gruparea materialelor ce se constituie in

stoc de productie in trei grupe& $, K si 1. $ceasta grupare se face d.p.d.v. al

ponderii pe care o are valoarea stocului fiecarui material in valoarea totala a

+8


48/107

stocurilor de productie pe toate felurile de resurse materiale, adica pe

intreaga structura de materiale.

In conformitate cu aceasta metoda, se formeza urmatoarele trei grupe

de materiale "vezi figura 2.!#&a# 7rupa $ cuprinde cca !2C din numarul total de pozitii prevazute in

nomenclatura stocurilor de productie, dar care detin o pondere de 8C

din valoarea totala a stocurilor de productie;

b# 7rupa K care cuprinde cca '2C din nomenclatorul stocurilor de

productie, dar care au o valoare de 'C din valoarea totala a

stocurilor de materiale;

c# 7rupa 1 care cuprinde restul pozitiilor prevazute in nomenclatura

stocurilor de materiale care reprezinta cca 4C, dar care au o pondere

de numai !C din valoarea totala a stocurilor de productie.

In conformitate cu metoda $K1 controlul si urmarirea situatiei si

miscarii stocurilor de productie se face in modul urmator&

a# stocurile de productie din grupa $ se controleaza zilnic sau cel putin

de cateva ori pe luna;

b# stocurile din grupa K se analizeaza lunar "de obicei la inceputul

fiecarei luni#;

c# stocurile de productie din grupa 1 se controleaza trimestrial sau si mai

rar.

Selectarea grupelor de materiale pentru aplicarea metodei A%C de

anali$a si urmarire a stocurilor

!C

+9

Structurava

loricaamat e

rialelordinstoc


49/107

'C

8C

$ K 1

!2C '2C 4C

Fig. 2.! Structura materialelor din stoc dupa pozitiile in nomenclator

Dupa cum se poate vedea, prin metoda $K1 urmarirea si controlul

stocurilor de productie din cele trei grupe se face diferit. Se analizeaza foarte

des materialele care fac parte din grupa $, se analizeaza lunar cele din grupa

K si mai rar cele din grupa 1.3 astfel de tratare diferentiata a stocurilor este foarte eficace deoarece

mareste operativitatea in urmarirea situatiei stocurilor cu volumul cel mai

mare in totalul valorii stocurilor putandu-se lua masuri corespunzatoare de

+:


50/107

prevenire a formarii de stocuri supradimensionate sau de diminuare a

stocurilor de productie sub limitele minime.

Grmarirea si analiza situatiei si miscarii stocurilor de productie

presupune un volum mai mare de munca omeneasca. In vederea cresteriioperativitatii activitatii de formulare a unor concluzii si de luare a unor

decizii prompte si eficiente se impune ca o conditie esentiala introducerea

tehnicilor moderne de calcul. xperienta mondiala arata ca numai cu autorul

masinilor electronice de calcul "calculatoarelor# se poate asigura, nu numai

un control de calitate asupra situatiei stocurilor existente si compararea lor

cu stocurile normate, ci si posibilitatea de a se prognoza modificarile ce vor

surveni in evolutia viitoare a stocurilor materiale, bineinteles in raport de

evgolutia de perspectiva a productiei si a consumului de materiale.

2


51/107

CAPITOLUL VI

2(PO3ITA4(A 4(SU4S(LO4 AT(4IAL( I A P4O2US(LO4 A64ICOL(

-.1. No7iunea 8i unc7iile depo$itelor

Fluxul resurselor materiale Li al produselor finite de la furnizor la

consumator cuprinde, ca moment absolut necesar, activitatea de depozitare.

$ceasta se datoreazM faptului cM produsele finite nu pot fi livrate la

consumatori imediat dupM ce s-a terminat ultima fazM de fabricaNie, iar la

consumator materialele primite nu pot intra direct din milocul de transport"cu care au fost aduse On unitate# On procesul de producNie propriu-zis. $tt la

furnizor, ct Li la consumator, necesitatea depozitMrii materialelor Li

produselor agricole este determinatM de doi factori&

a# un factor tehnic, ce condiNioneazM efectuarea lucrMrilor, respectiv darea

On consum a materialelor, de realizarea unor operaNiuni strict necesare,

cum ar fi& ambalarea, etichetarea, marcarea, lotizarea, OncMrcarea,

expedierea etc. "pentru produsele finite# Li dezambalarea, curMNirea,

debavuarea, sortarea, recepNionarea, pregMtirea etc. pentru materialele

necesare consumului productiv. Aoate aceste operaNiuni necesitM un

anumit timp de realizare Li un anumit loc de efectuare, o anumitM

organizare Li o dotare tehnicM ce asigurM desfMLurarea lor On condiNiile

cerute;

b# un factor economic, de sincronizare a intrMrilor de materiale cu ritmul

consumului, de menNinere a stocurilor On volumul Li structura necesarM

pentru asigurarea continuitMNii producNiei. Prin activitatea de

depozitare se realizeazM decuplarea momentelor fluxului de circulaNie,

2!


52/107

astfel Onct sM nu se producM o rupturM cu efecte On lanN atunci cnd

apar neregularitMNi Ontr-unul din aceste momente.

Qinnd seama de aceLti factori, activitatea de depozitare se organizeazM

ca un complex de acNiuni tehnico-economice intermediare Ontre producNie Liconsum, deservind, On etape Li momente diferite, cu miloace specifice, att

pe producMtorul-furnizor ct Li pe consumator. ai mult chiar, rolul acestei

activitMNi de milocire a procesului de vnzare-cumpMrare a miloacelor de

producNie s-a dezvoltat treptat sub forma unei reNele distincte de baze de

depozitare, Ontreprinderi specializate sau alte asemenea unitMNi de profil al

cMror obiect de activitate este tocmai concentrarea Li executarea tuturor

operaNiunilor care revin acestui domeniu, att pentru materiale, ct Li pentru

produse finite.

3biectul depozitMrii Ol constituie ceea ce se aflM On stoc, adicM resurse

materiale ce urmeazM a fi utilizate On procesul de producNie produsele finite

ce urmeazM a fi vndute, semifabricatele "care au un regim special On

agriculturM Li industria alimentarM# etc. Depozitul face legMtura Ontre

recoltarea, transportul, selectarea, ambalarea, pregMtirea producNiei, vnzarea

resurselor materiale " produselor finite# Li poate fi definit din douM puncte de

vedere& unul tehnic Li altul economic.

2in punct de edere te/nic, prin depozit se OnNelege suprafeNele sau

capacitMNile amenaate pentru primirea materialelor Li produselor, magaziile,

silozurile, clMdirile de tot felul "Loproane, rampe, hambare#, precum Li

dotMrile necesare cu mobilier specific, maLini, utilae Li instalaNii adecvateacestor operaNiuni. AotodatM, On conNinutul tehnic al acestei noNiuni trebuie

incluse Li materialele, substanNele, sculele Li piesele de schimb care

completeazM aceastM dotare Li sunt folosite pentru desfMLurarea operaNiunilor

respective.

2'


53/107

2in punct de edere economic, noNiunea de depozit include totalitatea

operaNiunilor care privesc fundamentarea stocurilor optime de materii prime,

materiale Li produse finite, sistemele Li metodele de primire, conservare,

pMstrare, aLezare, alimentare a consumatorilor Li asigurare a continuitMNii procesului de producNie, cheltuielile necesitate pentru efectuarea acestor

operaNiuni, organizarea corespunzMtoare etc. $Ladar, depozitul se defineLte

ca o noNiune complexM amplasatM la confluenNa producNiei Li consumului,

livrMrilor-primirilor de materiale Li produse, finaliznd un proces de

producNie Li spriinind Onceperea altuia.

Prin realizarea sarcinilor ce le revin, depozitele de materiale contribuie,

Ontr-o mMsurM OnsemnatM, att la derularea activitMNii economice On fiecare

Ontreprindere Li unitate, ct Li la obNinerea unor rezultate superioare,

asigurnd Li pe aceastM cale funcNionarea ireproLabilM a prghiilor

economico-financiare.

1reLterea continuM a producNiei agricole, modernizarea proceselor

tehnologice Li mai ales, industrializarea acestora au determinat amplificarea

activitMNii de depozitare a materialelor folosite On agriculturM Li a producNiei

finite.

3 datM cu creLterea cantitMNilor Li nomenclaturii produselor destinate

pMstrMrii au apMrut depozite de proporNii din ce On ce mai mari cu organizare

raNionalM a activitMNii specifice lor, constituind organisme cu un rol important

On asigurarea cu resurse materiale Li desfacerea produselor.

Prin modul de urmMrire a realizMrii contractelor de aprovizionare, modulde organizare a recepNiei cantitative Li calitative a materialelor primite, de

organizare a conservMrii acestora, astfel Onct pierderile On timpul depozitMrii

sM fie ct mai mici, de pregMtire a materialelor Onainte de a fi utilizate On

procesul de producNie sau de livrare, de organizarea evidenNei, urmMrire Li

2(


54/107

analizM a stocurilor, astfel Onct sM se asigure continuitatea procesului de

producNie sau de livrare etc., depozitele oacM un rol deosebit On realizarea

obiectivelor programate, On reducerea pierderilor netehnologice, On

recuperarea materialelor refolosibile, On reducerea consumurilor materiale Lia costurilor, On creLterea rentabilitMNii, toate acestea constituind tot attea cMi

de creLtere a eficienNei economico-financiare la unitMNile agroalimentare sau

de distribuNie.

%a proiectarea Li organizarea unui depozit este necesar sM se NinM seama

de tehnica utilizatM On vederea prestMrii materialelor ct Li de necesitatea

ridicMrii permanente a eficienNei economice a activitMNii de depozitare.

1a organisme de bazM On sistemul aprovizionMrii cu resurse materiale Li

al desfacerii, depozitele Ondeplinesc o serie de funcNii care pot fi grupate On&

funcNia organizatoricM, funcNia tehnicM, funcNia economicM Li funcNia

contabilM.

$.9n cadrul unc7iei organi$atorice, depozitele desfMLoarM urmMtoarele

activitMNi principale&

a# urmMresc graficul de primire a miloacelor de producNie Li organizeazM

recepNia calitativM Li cantitativM a acestora; On multe cazuri recepNia calitativM

se face On laboratoare speciale ale unitMNilor agricole sau On laboratoarele

unitMNilor specializate "nutreNurile combinate, OngrMLMminte chimice,

biostimulatori, medicamente de uz veterinar etc.#;

b# organizeazM conservarea resurselor materiale pe sortimente On funcNie

de caracteristicile fizice, chimice, biologice ale diferitelor grupe de miloacede producNie, deci repartizeazM miloacele de producNie pe depozite;

c# organizeazM pregMtirea resurselor materiale pentru a fi livrate

beneficiarilor sau pentru a fi utilizate On procesul de producNie "unitMNi

agricole#;

2+


55/107


56/107


57/107

c# Ontocmesc propuneri de casare Li declasare a miloacelor de producNie,

pe care le transmit compartimentul de aprovizionare;

d# Ontocmesc analize Li informMri privind modul de gospodMrire a

resurselor materiale, asigurarea fermelor, sectoarelor Li a locurilor de muncMcu materialele necesare Li fac propuneri de OmbunMtMNire.

Din urmMrirea funcNiilor depozitelor de resurse materiale se poate deduce

cM activitatea acestora nu se limiteazM la simpla conservare a materialelor, ci

ea cuprinde o varietate mare de preocupMri tehnice, organizatorice,

economice Li de evidenNM ca parte componentM a sistemului de asigurare,

menite sM contribuie la buna desfMLurare a producNiei, valorificarea

superioarM a resurselor materiale, reducerea cheltuielilor Li creLterea

eficienNei economice din fiecare unitate agricolM sau de aprovizionare.

-.!. Tipologia depo$itelor

Rnainte de a vedea cum se pot clasifica depozitele dupM anumite criterii

este bine sM se cunoascM factorii de influenNM Li principiile de care trebuie sM

se NinM seama la organizarea depozitMrii miloacelor de producNie.

Dintre factorii principali care influenNeazM organizarea depozitMrii

materialelor pot fi enumeraNi&

- cantitatea Li volumul "greutatea# materialelor care urmeazM a fi

depozitate;

- destinaNia materialelor depozitate;- varietatea "structura# nomenclaturii de materiale;

- ritmicitatea primirii Li a consumului de materiale;

- caracteristicile materialelor Li a produselor depozitate;

28


58/107

- metodele de pregMtire a materialelor pentru a putea fi utilizate On

procesul de producNie;

- metodele de alimentare a fermelor, sectoarelor Li a locurilor de muncM

cu materiale.AoNi aceLti factori influenNeazM organizarea sistemului de depozitare att

din punct de vedere al numMrului, al tipurilor Li dimensiunii depozitelor, ct

Li din punct de vedere al metodelor Li tehnicilor de organizare a pMstrMrii

materialelor.

De exemplu, vor exista deosebiri esenNiale, ca urmarea influenNei

caracteristicilor materialelor depozitate& de naturM industrialM sau denaturM

agricolM; piese de schimb sau carburanNi; materiale lemnoase sau materiale

de cauciuc; seminNe sau material de plantat; nutreNuri fibroase sau nutreNuri

combinate etc.

De asemenea, forma de prezentare a materialelor constituie un element

care influenNeazM modul de depozitare. $stfel, un material poate fi prezentat&

On vrac sau ambalat;

• On vrac, adicM On grMmezi neordonate formate din pulberi, granule,

bucMNi etc. fMrM ambala;

• ambalat, adicM On saci, lMzi, containere etc.

Desigur cM depozitele pentru pMstrarea materialelor On vrac vor fi altfel

organizate dect cele pentru pMstrarea materialelor ambalate.

%ucerna fn va fi altfel depozitatM dect fMina de lucernM, granule de lucernM

sau brichetele de lucernM.

Rn acelaLi timp, fMina de lucernM va fi depozitatM diferit On funcNie de

forma de prezentare& On vrac sau ambalatM. %a fel se pune problema pentru

29


59/107

OngrMLMmintele chimice, seminNe Li alte resurse de producNie folosite On

agriculturM.

Principii de amplasare 8i de a8e$are a materialelor :n depo$ite

Gtilizarea optimM a capacitMNii de depozitare, creLterea operativitMNii Li

productivitMNii muncii On activitatea de depozitare, ca Li a eficienNei

economice sunt condiNionate, printre altele, Li de modul de amplasare Li de

aLezare a materialelor On depozite. Pentru aceasta este necesar sM se acorde

atenNia cuvenitM organizMrii interioare a depozitelor cu respectarea anumitor

reguli de bazM Li principii, condiNie a realizMrii unei activitMNi ct mai

eficiente.

!# 1el mai important principiu se referM la repartizarea pe depozite Li

amplasare On cadrul aceluiaLi depozit a materialelor :n unc7ie de

caracteristicile asociatie ale acestora.

Rn conformitate cu acest principiu repartizarea pe depozite Li amplasarea

On interiorul depozitului a diferitelor materiale se face On funcNie de condiNiile

comune de pMstrare impuse de& a# cerinNele de microclimat ce trebuie

asigurate; b# propriet;7i i$ico&c/imice; c# condiNiile de orm; 8i am#ala*

On care se prezintM; d# modul de manipulare la care se preteazM.

a# Condi7iile de microclimat presupun ca, On acelaLi spaNiu de depozitare

care are asigurate anumite condi7ii de climati$are, sM fie pMstrate numai

materialele Li produsele pentru care sunt necesare aceste condiNii. De

exemplu, unele materiale cer anumite condiNii privind temperatura, lumina,umiditatea, mi8carea curen7ilor etc. diferite de la o grupM de materiale la

alta.

b#Propriet;7ile i$ico&c/imice 8i mecanice ale diferitelor materiale care pot

fi comune "nediergente# sau diferite "divergente#. Rn funcNie de acest

2:


60/107

criteriu mai multe grupe de materiale pot fi pMstrate On acelaLi depozit

"compartiment# sau On depozite diferite. De exemplu, cele care eman;

anumite mirosuri, diferite faNM de cele care recepteazM sau OmprumutM

aceste mirosuri; cele autoinflamabile faNM de cele care se aprind uLor de la osursM de foc etc.

c#Condi7iile de orm;, am#ala* 8i de manipulare influenNeazM mai ales

modalitatea de aranare a materialelor On depozit; :n rac, :n stie, :n

raturi, stela*e etc. Prin sistematizarea aLezMrii materialelor se evitM&

• formarea unor stive diorme Li insta#ile,

•

suprasolicitarea ambalaelor mai puNin compacte,• pierderile cantitative Li calitative etc.

d#Rn acest fel, se asigur; o utilizare superioarM, completM a capacitMNii de

depozitare, o utilizare mai bunM a miloacelor te transport interior, utilizarea

raNionalM a forNei de muncM, etc. cu efecte pozitive asupra eficienNei

depozitMrii.

'# Amplasarea materialelor On depozit dup; recen7a intr;rilor 8iie8irilor. 1onform acestui principiu materialele cu o recen7; mare a

mi8c;rilor este indicat s; ie amplasate :n $ona de eacuare a

depo$itului. *aNiunea care stM la baza acestui principiu porneLte de la faptul

cM nu toate materialele intrate On depozit au acelaLi ritm de solicitare, aceeaLi

frecvenNM de miLcare& unele sunt solicitate zilnic sau la '-( zile, On

Documents

Logistica - Stocurile de Productie Din Agricultura Si Industrie Alimentara