Embed Size (px)
Citation preview
I
ID
Lo Cascio, Vincenzo'o1# 1"i." ;"u ;r..":'' *;,t.,.'.T*,'"^: ;H:l'j;i;ffH:[ili':,':'T:']ii"'ii' rseN 88
'?2t 086a2
liXili.'*i"'i";" - *oeft i rinslistici
ISBN: 973-8339-21-9
l? t,i., lid-l ,q t t'ltl
Vincenzo Lo Cascio
o
vNCENzo Lo cAsclo CMMATICA ARcwENrAxr '
gdtr"T^"S:'.::i*if ";ffi -*"llu'
3- 808.5
@ Toate dreltr:rile *upIa acestel ea;Iilssunt iezervate
Adresa: sti comana 3A llt9^t-t' jiT?ltio**'"t"a^1 '^1t'2236'99 rax: zzz oJ'w'
imajl: meteora@dnt ro
"^""Tff*TH";,ffifi""*"*'"'^*?Effii'#:;,::"
Tiperit in Romania. ^^^.
Blrn de tiPar: marue ruu'
i#'fi?lfrf:;:ff#ffi3i:j'
GRAMATICqARGUMENTARTI
Strategii si smtctun
Traducere:Doina Condrea-DererAlina-Gabriela Sauciuc
Voium aparut cu sPrijinul
Institutului Italian de Culturd din Bucurest'
METEOM PB.I,SS
A veDit momentul s; dedicam citel'a Pagini, chiar dace n! exhal]s_
.ir". *"-"ri* li"g';,,ice si il.terne a argrmentatrei si-Icru-'e'
renile. Va tebui s5 stabilim raPorrul iela_hic dinlIF colr.pone'tele
"#;;;"il; d" ;p'",Pe Lonponamennn insvislic al Iadicdror'or
al i ; . ia. ' ra"": . ' i i pro,ugon;t i l ingvist icr ai argume--at ier ' In
i".i".;,* -* '"lr.Lti
categoriile lu Tou min:; alre DrinciDi ale
I insvist ic i i f rast ice sau textuale, Precum Prin 'rpIr lF re_urenle"
ec;omjei. ;eralhiei s; cele sPecifice pragItaricrt, Penmr a aJunge ra o
;; ; ; ; . ; . l " un mbdet discr ipt lv coelent, PoaLe ur i l scopurj lo l
;idacrice. tugrlilc vor fi irsoLire si condidonare si de ur numa- nnrr
de restrictii combinatorii st ierarhlce'--
ir "."i.
."a -,
." .onsi;teri cegramadca argulnenlarjvd-co-npo'ra:
t. i' ,iiii"""ia ti"roctico-turluard, care indice alcatrirea sa
linqvisticS, si,.
""!i^i*"ia ,,"s.ati.d, carc Prec:zeaza condifiile de uz in
- iitrutiif"
-*r"i""9i.Dale si Proceduriied" e!?luare'
ii-unitl"a a. tip 'g.".',riu nu ntmai cj ne oblisd se jdenrjic;m
.",*.;;rl "i
n *iiiii*xtului dar ne conduce la enun!area resdilor
i..5.ur".r",.a; ** ".*.4'i
sPecificitate si dinamsm unui texr' ln
il"i, -.JJ, ""-'a ',
r"rmuJe"e iporez'.asupra -odaliteolorttt
care
.li"'-.r*,i,,-,-,,:i e'amacica textual; se Poate indrePra cu roros
i" ii'*r:, ,""r -e".1;a;
de nP ,8e' erariv" Generur r'" in cazu de
i"'i, ";
r',i"'J;;"r 'eoni
ireocup-ate.ae idenrificarea unor 'dei
uJversafe sau irurascuLe' on meniLe si ofere mai ales 'eFuli
privind
.. l " . i l *a1""" s 'amaticale : i forma'ea adecvaL; a secvenrelor
ii""'iii .i*"'; *'"'ple ;des cu sramadca senerarivs de I'P
l*i".ir",.r r" **"r "".' g'*u.;.i l"'u'" """^lialmen'e
pe deade
ii'i"-. ilr-u", *.**F, economie comb:nare' Droduc!'vi.ut. care'
i'^ *#.tJ, r'i."*.: ti rormuleze resuiicir mai senerale nt purint:'
;?;d";"'C de cele specilice ale paranenjlor carcclenzantrr ce
i".'lknu#ijm1,:xi,'#fii:ffi i".$::::i"*r,:Yi;:::, r i l . r ru. .r ' " ." t ," i
c lase de comPonente atgumentaLive l i
...""""-"t,.,1 **"orilor textuali argurentaiivi' avind in vedele
.i ria"fti-,i". f""."-ulr seama de Forma Iinsvi'li'" f]"'.i:Tll:
";;;;i. i;
".." caz a.a Eebui s facem disdnqia inffe tenonene
utriersafe qi pararnen; (cfl Mc Dooald, 1983)-
127
_cldmona at(umenn^vd
5.1, Categoriile si ierarhia
5. 1. 1. Categoriile fi.ndamentaleCum s-a spus dejaj cele tiei elemell|e obligarorii car€ formeaza
argrfileDtaga sin! ar8:u&entul sau da l A, regu.la generaE RG si tezaori opinia sau concluzia O.
Rescriem relalia lor printr-un arbore al c6rui rlod superior finumit ARG (de Ia arguEentaFe). vom obline, asadar:(1) ARG
-*rORGA
, Cu ahe cuvinte, u, rext definit ar8umenratie (ARC) esre atdruir
drn^Eej elemenre obligarorij: O + RC + A,ln (l) nodul ARG donirA elemenrele q RG siA ino-ucir se sasesre
la_un nivel superior si este tegat direct de ele. th i u uctura prop,ise sia rpirea c; cele rlei categorii, o, RG, A apartin aceluia;i nivetierarhic.Pe de alt; pane, Eebuie spus ca htr-o ar!.rmentate. din ouncr devedere semanhc, opinia O poareficonsideririel"menn tprincipa. infuncrie de caregona O vor actiona celelalre caregorii RG siA. ItSdageneral; RG_pernute inn-adFvar s6 iustiFc;m fe.urea aL t. a ti O,Iacno lnasa Ielrncir unfenomensau un dars: fie ar5!menr€olrjvitepentru o anumita opinie.
ln afari de aceasta, nu este mai putin adevirat c; pot exista maimu re argu-srente si ca a lare mai mul rc reguli Senerale, pentru ajus ri6caconconutent o aceeasiopinje. Deaceea propun sa alribuim categorieiu o pozide rerartuca superioarb fa|E de cea atribuira reSrjlii genprale(RG I si argl.unenflrlu iA).
Apoi tebuie sa tirem searna ca ordinea O + RG + .{ date irl a$ore.nue srnallra s ucces iune ir care porap;rea cete uei caregorii la niveljstirctunr desupralala in rextele arg1,mentative, deodr.ece o asem eneaordinepoare fi rastumata. pJrcm avea profiluride rip A +RG _ O sauKiJ +A+ Osauo FA+RG
- Categoria RG ar trebui sa 6e intotdeaula conecroruI senanrico_Iogic
dinre O siA. prczenla sa la Ixvel semanric si logic este iadispersalfu,m rreme ce la nivel lingvistic esre faftlrariv:. Mai mutt, in ura;o;tateitextelor Rc-Iipsqte la nivel lexic4 adici esre impliciti inmrciipoate firecor$truita semantic pdn deductie sau implicare (entimeme).
Gramatia argumentdtiyd
128
AmintiD ce lntr-o argumenralie mrttiple avem cel putin douiargu4ente ln favoarca aceleiasi opinii. Nu intotdeiuna insdargumentele unul text aJgirmeDtativ multiplq aduse iD favoareaaceleati opinii, se justficn prin aceeaji regde gererali. Mai mulghecare aJBUmen t.est e lega r de opjnia propusa prinE-o regul5 geD eralii,oe necare data atta: ttn caz conrar. argumetrtu] ar fi (edundant.
In sfirfir, iLrpmenraFa muhiple ar trebui considerata drepr sumaa doua argumentadj distincle, uneori independenre una fari de alta,darcare conducspre aceeasi concluzie sauopinie. S; Iu;m u,.m:[orulcr<empJu:
(2) Grlui DL polle sr-i fac:i qeua r5u Meiei penrnr ai; e raEi si DoE-uca esre u.1 om bfnd.
Primul argument,.ceruia ii vorl spuneAl (cianDi e tata Ma_riei) ilrfavoare" opil)jei O (Cianni nu-i poate face \,reun r6u Mariei) je bazeazdpe regula generald RG1, dup; care ,,in gederdl, un't?lra l1u-i face riupropdej Eice". Al doilea arguflent A2 (ciarni e uD om blin d) se ba2EazZpe regda genela-le RG2 care spune ca ,,pda defirdFe urr odl btiDd nupoate fi a.gresiv si ca atare nu-i poate face du clri;".
s-ar putea spune, deci ci r€g!.la gelerala se leaSa mai gu.rtnd dearg1r.'rlel}t!.l siu, si fomeaz e impreuna adevarata justiEc:ire, adev6Etulnucleu al argumenrariei genednd ophia protusa.
Ajunsi Ia acest punct, exemplul (2) poate € desc.is prin structunmJi ra,rrf crra a Lnuidrbore, precun:
I29
ARG
I
l:.
^ JSI JSz-
I
ncr ar ncz ez
s'uctura propLss "-i,:::"*1::9'_"ii;:"i: ii :Ji*"ffi:iliix'J,;,1,'i,"',iii;l,i3lllf l",Tl'li'11il;;''l"ii''"r"t"i opini" -
'""H'"X'i"nrt ,r, "naa o este asada' sustinutd de dourjusti6ceri:
"tiY31*"'-ttu 'esula de alcdtuire a unui text arsffientativ'
vom spune Prin ulrnale ca:
REcuL,A Foffi Hffi" ,o, .sidin cer purin
o arsumenta !j e (ARG) c'i9 ̂ J:1:''1 d^"I
$lr$*ill"lt*li$5*t*",'i'l'nri;"li^i"'i'ix':
,*t*$lnl'i***s$**[*-:ru-*.*u"u,".*."Ti:tT::'":::"""H ji;:lfl;,##f tH:'i':f";dr"r;:i*;Hol,',.lil+f ;li-t***;**#*,it*it.a$*"#*-r':.-';-f#frr+i'':*i'*i
Grdndti.a 6slrylY!!!Gamatica arpnentdtitd
in argrrmentalia rami6cat:, in schimb, fiecare ar$ment adus infavoarea unei opinii poate 6 considerat, la rlndul sdu, o opinie cetrebuiejustiicata, d€ci rezdltatll unei argrmentatii subalteme, al dr€iadev;r este, la rlndd sau, justficat. Relutnd exempL (2) si zmplili-cindu-1. am pute3 area o arglmentaFe in forma rarnficatS, precun:
(t Nu e posibil ca Gianni se-i fi fdcut rreun rau Mariei penrru c,i e rardl eisi pentro cd e un om blind; intr-ada,ir zimbeste meleu.
Cu alte cuvinte, ln exemplul (5), P1 considerE cA afitmatia saudatut ,,cianni e blind" este un argument in favoarca opiniei susrinute(Nu se poate ca Gianni s:-i fi frcut vreun Ieu Mariei), dar ci, la fndulei, afirmatia pdvind blindeJea lui Gianni este opinabiu iat pentru aevita posibile ezitiri si obi€ctii din partea auditodului, e nevoie s: osustini cu ojustficare u.ltenoa!:. \Aliditatea afirmaFei ,,Gianni e blind"este garantate de datul dup5 care ,,Gianni zimbeste mereu* si de oreglrle gilnerali specfice, in aces! context, de geflul ,,oamenii carezimbesc&int blinzi", reg]-lle care, daci e acceptat; :i nu e Pus5, larlndul ei, in discutie, permite se se conchid5 nu cu prcpozitia: ,,Giannic un prost', ci cu: ,,Gianni e blind". DesiS:ut cu condilia ca regulageneGH se fie tmprrtisite de auditoriu si ca enunFrl ei st fie Plasatintr-un asemenea context fi^au co-lexP trcit se il detem ne sa ointerpreteze ca pe uD mesaj care $rsfine cA Gianni este ,,bun la suflet,nu un agresiy'' iar zimbeorl iui nu e de ,,ne.od".
Iiecarc arSument A, afadd! poate fi considerat si pdn umare rcscrism rczultat al unei arglmentatii subaltemg unde el este cnuntul ceexprimd opinia. Ajunsi la acest Punct am Putea cootinua jocul siamplifica arborele propunind pentru a cplezenta 8rafic exemplul (5),
structurile (6) fi (6a), dupe cum urmeaze:
i Plin co'r€.t inlelea informatiile explicite prezente in re<tul lin8listic,djstinSlndu-] de conlqr, adicn turprejularea, sjuatia e\.dalhgvisdca, universulde cu.rogtinle specifice, enciclopedia aecificn, ude inJomaFile oecesare sintrepenbile, evo@re,9i puse in aciune, adica actualizate prin enlmtui. pentru
definilea acestor noliuni a se vedea U. Eco (1979, p 16)
131
liit
Gr an atica t gum entatlv d
(6)
ln exemptul (6a) A2j si Oj sint marcate cu acelasi indicej pentm asubtinia faDtul ca in text cele doue enuntud au acetasi conrinut se-mantiq dar o funcrie diferitn. De aceea se ioate spune i:A A2.1'este co-indexat cu opinia Oj a arSumentatiei ce urmeaze pe palierul infelior,intrucit ambele, A2 si O, comin aceeasi afirmaFe, desi redau douepozitii si prin urtrure doui funcdi dilerire. ln fapi, enunl--d Oj (ciannie blind) trece Ia nivelul superior al arborelui dobiddind turctia derrgxmenr ,A2 dreprjustficare a alrei O (Nu se poare ca cia,1ni;e-r -L.ftcut reu Mariei)- in stiuctuG reprezentatd ca un arborc, acest tip deindexare este dliar obligatoriu: intr-adev;r, categoria care are rolulde elenent principal saq clm se spure in mod curent, de cdh deinceput al unei argumendri, adice, in,acest caz, opinia O devine inmod automat nodul superior care domine ARG. Trecind la nodul su-perior opinia dobindes!e in squctura de supralata funcEja de ar8!-ment (A). In srrucrua de suprafar; faprele sinr prezenrale insi inordine inveEd, adic.a de sus injos, drept pentru care A debuie la dndulsiujustficat ca sicum ar 11 o opiniei.
3 Dacd inll-adevar rar dori se i se dea teatLjlui (5) o sE uctula de suDrafaiea"del incit ordinea elehenrelor s:i rene.re ir anrurea tuDreror. ar dabui ;davem o secverie de 8€nul(5a) Gianni zimbesle mereu, asadar e blind. in plu, ciarlni era tatel Mariei.
Arind io vedere ace$eu, irebuie conchis cA ru se poate si fi fost elcel ce a omolit.o,
JS1I
t lRG1 A1
JS2
RG2 A2
II
ARGi
l loJs
It l
RG A3
132133
ARG
C ro na L ica arqumc nmtird
Nu se poare @ Giatuli sa-i i f:cut reu Mariei penrru'.d e utel ei sipent-u 6 e un ofl blind; nrr adevd zimbene meriu si nu ljpa njoodr d.
la Jcest pun.t, analizd dr C.
JS1
It l
RGl A1
t ,Er93lil M I
ARGI
t lor ti
J G. e uI1 om bliDd I I-J-l l
RG A3
-l 'I ' - -"-* -___ |
Ir exemplul (5), opinia dupd care cianni e bllnd ar putea firezultanta unei argumentatii subalteme, la dndul s:u muttida_ Adiciam pu(ea JVea urmSrorul lcxr argumenraLjv:
a
G..l'.aticd a!EY!Y99
:#;u$'"'L:.tr#::fr L:,ffi :,ffi?ilu.tt"ir"i*:*Hli**"t*Jt;**m;::mrtxt':rn';";*;"1,-."g,;*:'nlm",naffi ;:rs?:Ti::ffi'*'
5.1.2' Cali6catorul
cums-a remarcat, cdllrqcdlorri poaie avea un caracter deontrc sI ca
"** i""* ""pd""
ilesitatea' oblisatia' sau epsremic' adic: s;
ffi,i*ii:*'*ri::::#,i::"::?""H#3;:H::::"Ji'1;ca ataie. lqadal inu-un enunt Prectrm:
(gt t! AFsrerdam )iorq @nPd'or %olo saboFi DFn@ c'j in IElid
nu te gassc la fel'
caMca,o l <ri-o n>, c"* yd': l11l"l-*.jxj;i3H""fr::'Ji:,1:$:iHT#nT.v'Lllq:"F".'.f::':.y.tfJ:x#*fu;F"::nil.ffi #:"'il:,"iil"H: Lim lrm;'*.", :: :*";;:;"""5** li:H*:"**l*:::if6r;nili;:#fi *::;ili:i','iliiH:'nTi'"';;"-#a;opini,inir*"p.. r" pi""L"*-'"r";"'ll'-=::;"'#.Y,"j,*:"fii:i::silsaLl necesiEate al regulii generale pnr'rno
iromenrelor folosite ln exemptul:
.it o.oi,ol,t nu c*nn u loviFo pe Mtria perru c' e rar;l er si 'reb'ie sj
' ' " ' h" * . ," lu 'a ' ' ' " adev;rnuzmbede niciodrf i
:ffi il#::1i1"1:{ffi ,Hi3;H,i1"1"i$idffi 3-',:1'3rl,X*;i"Hlfi H;il'.fl "J:[ ffi l"'*'Jt" a r'e g"Ii] sene -ur"
;:;l',";l,ff ;::l'.::#if i:,'T.11'j":ffi jiiiiilliliili'l#';lrocesc Ptivind hcirrile
(8)
| -l' Js2o," ' I
; .a:=: l I Iln,r se Poxe ca,''""'"
' I I
ts5_i6t icutrau! ' t l _,1_I
*1, -
RG2 r*
--- '= "- l I c_uuna Ilc et3larrv i l
- - - r -ARG
--+--- --1
L ' : " JS4o, "i, I
Ic" luna 1 I I
ni: r; nc+-a-E:;;1 I nu upa Il"i'^l-I- I l"i.oauall , ' - * - !H
ARC
Grotatica argu'ncn(
care ar autodza conclu?iile proPuse in sicuatia date estc la dndul luinesigrr. Adev5ru1 enuntului ,,Giaffri e tatil Mariei" nu e pus in disculie,ci doar tuncr,ia de argument carc jusdfici opjnia propusi, avind n1vedere ca se poate, in cazul dat, ca,,Gianni s; Ilu fie un tati bun". Cualte cuvinte, ar fi oportun si sustinem ce sintagma calificatoare attrebui sa caracterizeze inEeaga a.rgumentaFe fi se ocupe o pozigesuperioad in ierarhie, asadar si ia s[lrctura arborelui. Din Punct devedere lingvistig calficatorul poate aparea, ing, drept caracteizarea celor bei enunFri. Decurge faptul d: enuntul fredreia din ceie n-eicategorii obligairii, o, Rc'sau A poate fi imofit de Q, formind decicategorii mai complexe pe care le vom nurDi O', RG', tespecdv A. Sestie cA aici ne inrereseaze organizarea lingvistjcd fi nu cea loSic;;aceasta din 11rm5 ne-ar determina, in schimb, se at ibuim calificatorulnodtlui ARG. Putem avea, asadar, indicind cu IF indicatoni de fo4isi cu E enunru], urmeroarele stru$uri:
(11) (72)
O' RG'l l
f - . - lOOORG
++rlTEIFE
(11a) cred cd nu va veai, intr'adevEr mi s-a spus ca e bolnav
(12a) Cnd pleaca, pe .ir se pdre, sting luninile. E intueric peste tol, prinuma.re nu-s acasa.
Pentru clasificarea in velbe de stare :i verbe de acFune suseram sd seconsdre ceea ce sa pubucati! lesarura cu Eodalitn$e de aqiune a veibului,Akdoruort, care, de aldel, s-a bucuar timp de secole de atenFa filosofilor 9iLingvistjlor De a.eari problma s.a oclpat Vendler 1967. cir despre /erbul< Eebuje >, vom observd c; pod re .:ipiita hr elesul epllkmic, chiar oaca verbulce-l lrmeaza e !€rb de actime. Acest fiteles modal apare intotdeauna ciudverblt de a.Sune este la tlecul De ddplu:
(1) Gi"lni devc avc! comFato quesra macchim ien (Giami Eebuie se'tifi cumdrat masina asu isi).
A se vedea oriclm1 Lo cascio (197s) ti Lo Cascio, Napoli (1979).
(13)
J-t l
OAI
l lt rE
G r a nn Lica ar au menta I It a
(t3a) ii afrcpli pc .$hi? Dlpn lilc Duva veni, o fi (= probabil c) bolmvdupe truda mutatului.
LeSat de calificator relruie saobscrdm ci el nu Poate caractcriza
ufl dat.De exeDplu nu e corectsl spunen:
(14 i ?Au p.". dr. p_obrbl e intucri. Pesre rof.
(15a) ? Nu Gia$i a lov;t'q probabil el e tatil Maliei.
jn timp c, sc poate spunF:
(1sb) Nu Gianni a lovit o avind in vedcre d probabil este tadl Mariei.'
in stmdurile (11), (12) si (13), va tlebui sa inserem locul saunodul indicaromlui de fo+i, cu alte cuYinte conectontl ts,.tual careseryeste la indicarea functiilor enunftlui.
5.1.2.a. Indicatorul de fo45 si dodalul QLexicalizarea indicatorului de forld este f,acu]tativS" dar din Punct
de vedere semantic ea uebuie avute mereu in l'edcle. Pdn uroare,trebuie se i se au:ibuie intotdeauna un loc, cliiar si vid, pentrlr a indicarolul arB.rmentativ al enuntll]ui. De aceea vom putea pune, aHturi demodalul Q, indicatorui de fo4e IF:
(11b) to 'Q to n'+ El l(12b) tRG'Q tRG r +Ell(13b) lA Q IA rF +Ell
Sb obsenam inse ca nu intotdeauna esledare distribuFa IecjPrccedinhe calificaror si indjcdlonrl de fon; al opiniei. De e,{emplu:
(l.LcJ GLanir- esre raral N4ariei, a-taddr: prn Jmdre nu el a fost cel care a
(11d) Giallni esre rar;l Meiei, pnd urmarc, djddar ntel a fost cd care a
5(14) ar putea fi acceptat dad enunlul ,,plobabil e ftItujreric peste tofs-arconside o opiniejusdniata de datul ,,iu plect''. in schimb, dace
"au Plecafare hrnciia de opinie, atulci (14) nu poate fi acceptal
' Cftman@argumentur a
l,';l;.t"*j"..," ps,e o cc,esoric l"::i::;:';*iJiLil,ffil
::U#:*,:il* ;"titft :::t'J,r'' *
t12b)(13b)
A'
/ rs
Ao
t i t
Ir--'---1
RGV
I
Disdibufia S e variabiE chiar daci se Prezhtd ca un elunt inci
::;:' il:;l-J.,[1in.a5;' p-f n -i du,; c:,e ft s a pls se pare cd
W$s'sffi-?-,,-"
* *",p.,.; :" * :tirt;"lll ):"$il""Jli: if"*ffi.il
d+*.*ii;"j. l'il"#:i:|l"ruir't*"* ;r';:i'Tr "ir3;
(12b)
RG"
SRG
oRG
l1JFE
5.1.4. Rezem
c!oFonrc dqa^?4lattra
Remine de analizat rezcrvc (R) cate' la rindu] ei, este o forme de
arsumcntatie. Ea se Prezint: ca o coordoDat5 a arglmenraliei pnncl-
oJe (Ancj si implia ur raport cu aceasta, avind in vederc ca iii
imoart daceie, dar nu si re gulile generale Cr alte c.'tvi'trte' rezerva are
firnctia ale a arita ca, iilcepind chiar cu ddtul, folosit pentru a pa em:, op;o'u tu. t i ' tu, i . t " poate ajunge, in aceers's iruat je la.concluz;
di fe;r ' apl ic ind regu' cene-zle di fFr i le cee' . ce este posrb L c:ronra
u|.or facron care il sirrariadat; tu<eser;, dc pildzi trecur cuvederea
in Drealabil, dar care pot determina opfiunea pentrd rrl1 alt rationamcnt
Ji'i" ".r"* ":
a"L t. alte conduzie De aceea, in exemplul:
(16) E intuneric peste ro., probabil ou_i nimeni acasd' dodr ddcd nu vo' si
nu le intre linlarii in cati
DrirnaarsrimenGtie:,,eintuncicPesretot Frobabilnu-inim'1i acase "
i.-iii.ira p. reg!]a generala sau pe obiceiul: "ci:rd Pleac;' srjns
i"-;"ile si e intrneric pesre tof" Dahrl .A'Im e inNneric Peste ror'
face Dosi6ild deductia ce nu-i rumeni acasS-'-'e'iou"
"t*-"i"1", prczenraH drePt re?erva de indicaronl de
lonl, doar dicd' Pome'te de la acela"i dat 'e intuneric pesre ror-'
;;;";;; tut;i*. ;ptcabile in ac;eaii situatie sT o alti.resda
". ' " ' l : . " t" "p-" c; : l in lar i i nu inrrE ir
"s: daci luminr le slnt
itinsc". intrucit, de pild;, clnt Iuad in considerariP alri lanori Drecum
acela ci nu e iam5, cicald, iar 10cill umed'
in smrctura arborelui vom avea pljn ulmaie:
(13b)
I
---t-t lOA- l
IFE
139
(16a)
ARG'
l t
]JRG'] A' .
(R)ARG2
o'
si ctriar mai corect (16b) ullde [e] indicd nodut vid
t16b)ARG"
I--t--r
I ,
o[z ri_t,]J
RG"2 A1
(R) ARG'2
o2'
rt-l
ARG'1
o1'
r5RG" Q o1
^__.. ,"p]t1, prezelr(ari drFpr lezerve nu esre considerad cu rctuIsecundara. In-cele din urme ea poa(e ap;rea mai plauzibii;. Uneoripoate chi_drsE 6e mai conving?rroare penor_r un an.:",ii*a."1., ;;jpenEu ce_e preze,tra(; drepr rezerv;, deo, drepr concluzle nenecesar;.Pe de alL5 pane, ordinea prezencarii poaie demurf" g*arl-"j"J*,]isubied-uld argrmenknt la opinia cencrati sau ta cea er.primad inrezerva. Cu alre cuvjnre, inrre ftTa) sj (l7b) exsia o difelenra:
doar daca nu vorEiIT
140141
o r o mot i@ ary, u n 1a nt o tivd
t17a) Gianni e uD om blind, .-:adar nu cl a omorit-o pe M[ia. Nu]nai s{i nu
(17b) Numci sd nu fi fostbeat in seda c1r pricina; aldel Du se poate ca GjarnisJ o 6 omoln pc Mdi": c D om bLind.
in f lTaJ opinio e\primar; de raerva af putea p;rea mai probrbil:lsi, cel putio, lasi mai multe indoieli asupra liindamentr]lui opidieicentrale declt cea exprimata de propozitia irsAii in (17b). Dar s-arputea ca deosebir e sa nu fie ]a fel de evidente pent_u toli vorbitorii.
pozitia rezervei fatd de alte categorii al€ arguenterii este relativiibere. Fiind perifericl, ea urmeaz5 sau precedd inreaga argMentage.ln generar se obtne
ARG+R
B I ARG
A se vedea exe'rplul ( l7b) si (173J.Uneori se aila fi1sa in interiorul nodului ARG folosit drcpt fraza
(sau secvend de ftaze) incidmta]i. in acest caz structura ARG trebuiesi fie de tipulA + O fi nu O + A.
Cind categoria O este introdusa de indicatorul de fo4d in A + O,R va trebui sa urncze dupi acest indicator; cu alte cnviate se obline
tffi A + lo IF tRl Elj cfr.:
(17c) GiMi e {n om bliDd, agadaa Duaj de n-a fost beat iD *e cu pdciM,se poate se o fi omolit pe Mdia.
{17c) * Gftmi e un om blin4 numai de !-a fost bear in seara o pricina,asadar nu se poa& se o fi omorir pe Maria.
(17c) *? Nu se poate ca cialuli sa o fi omorit pe Maria numai de n-a fost beat' in seea or pdcina, penffu ca e un om bliod.
Categoriile propuse pini acum drept componente ale unui textarSumentativ se pot materializa ca simple ftaze ale um,ri text. Dar potse 6e exprin"lte si de un arsarnblu de i:aze (iniEnluite sau qu sintactic)sau de un te),1 intreg. Adicr, un discurs atgumentativ poat€ fi alcituitdinliagmente de text, fiecare rcprezendnd o categode argumentativ:.In exemplul (17a) fiecare categori€ este replezentatE de.un cuvintsau de o .{iaz:.
G r atuarico ar sument 4 t ird
Drep( excmPlu lu;m un articol aD'Iul.in Comere delLo Sero d\n29'
*;*j:;lxi{:;cn:i,"r'?T,itiil#il'"':T#:::"'1t':rFri+r ;;irr;"r ;'#: lm;"r""ru ;:* n";ilJ':# "#:inl:ntuire de mai multe kaze:
:
(18)
tol €zn gsdaE + Ql - { a ziadstului }
:H:.Txl"f""trii'".'.8 r:{i:L-* [h*#i*#:iXn:"T.T:':;ff ""i;i." .J*1""'; i'' i'""ns' sa'[isracda
i:g?,'I''1"u1,';:l:;s;:t;;l;:.ili::::;1T:;
opiniil - {din tconom'Jr}
;;;;;;..' oozrli"r rcarier'Jti dp EdroPi lne
!1,."".ii *.r'.; r".'* oerin care o i"c erev din scoara
piimaii a! fi Esat codjen!'
IAlol-{aziar jstu} i }
------.- . - ,-1 ,- --, ", .rba.r(iiz si
ii.lia a inFaPruit uEe' ac
lll""",i c-;:;;o;;*'"1i: de sud mdi-'u!^(cur ra,no;
f i#i l '^ i ; ;^;;" j"L ros'! 'ncxa'e
h' iei dlDE
il^ij'i,i.i..'eri L- '1 9tp-' :l ,a,":::3*"":i*li'"f"i" llJ *i"'",r:deinari din o rur imDeriu aus.iac
IcmaaareumentuVopinial - {'ziaristului}
fl -r-i.dfi "bni.,"i*P*-"*t"rcsooadenrsn;inlaRotrB:#H;"i;;*"resr' ru artrebu'sr fi re Pernid'
14?.
Gramatica argumentunvd
Ftesc, in ceea ce privegre aprecierite, libenarea e disclelionara:..ea ce nu if eatra cE Eebrie accepkte JzrI discuri'.
De exemplu, e adeverat din p;cate cd ltalia nu este 1airaliinea deciziilor conuitafii eurcpene, iar ztafll nosd-!nu a omis denunFrea acestui fapr.
Dar motjwl tiebuie cnuiat rli curind in ltpsa d€ eficienre.dmjnistratid si legislativi decit in vointa de evaziune. Si,oricum. acum se incearc: remedierea situatiei.
icAll -{al ziaristuhi}
Dupe cum arad bate sondajele de ophie, dinE-e toate drileComunitntii euroDene, Italia crede cel mai mulr intr o Etrlop:uita: li nu din interes, cu susrine lcotrombr,
tCA2l ,/ O {al ziariltrnui}
dac; iinem sema de riictllile ]a cde e$e expusa mai alesindusria no6oi sia deosebir fl1anr-t-l |;rA a maipun€ta socoreah pericoh mar8inalizdrii ceior mai strace zoneale noasiie, constrinse sa infrunte concurenla naipregdtitelor €ri din nord.
743
Faptul d, io ciuda acestui fapq lr,tia se pronunF pentm inresrueaeuiopean: si creerea unei puted supmnaSonale, este dovada unuiidealism firi c8al in mulre tiri membrc ale CommirAFi.
ffi
atr t , t r t te n- i r t , l t t i r tv I
l]dficarea Eljropei are nevoie de idea]uri, de curaj, chiar si de oarecedoz: de inconsciend: excesul de pmgmarism poare duce lr ljpsdde mobiitate. Ne displace se corstarem d Econom&r, cde a fosrintotdeauna prinEe cele mai tuminate organe de presi enSleze,de la o lreme s-a plrs io seruiciul poliricii d-nei Theatcher. Acesraesle specrul cel mai tisr diE coreipondenra sa de la Roma.
Din exemplul dat se poate vedea ca araliza organizarii l']Jlui raliona-menL trebure f:icutA duo5 aceeasi Drocedura: adr;n cazul cird ocategorie e reprezentad de o slngirri liaz:" o sinsur: sinrasme, saqchjar, de Lrn sinSxr cuvinr, cir si'u cazul cind e reprezenrat5 de osec,/enu de frazd sau un iD$e8 rexi. in schimb, cum e firesc, analizaLingvisdca impule o aldel de articulare. Exemplul arate fi faptui ciopinia ziaristului rezida in judecata negative asupra intregiiargumentatii a ziaruiui Economrlr.
5.1.5. indrir€aSe va 6 obsewat (in 18) ce acolo urde incepe s; se vorbeasca
despre Italia ca tare membri a Comunidtii eurcpene, care cr€de maimult dedt altii in Europa, este dezvoltat r!1 ratioiament in care aparca(eSorii noi, neluare in consldemtie, mi se pare, de Toulmin sau dealfii, pe care le-af numi de inrdrie a arg{menteior s: care sint marcatede indicatori de fofte de dpul: dacd rrnem seama de, in ciuda etc.
In exempiul dat se aduce drept dovade a idealismului Italiei faprulci este favorab a integrarii europene. Mai mu1t, se subliniaza ca acestarSument este si mai putemic decit celrialt avansat il|irial, adnd invedere ca, id fond, Italiei nu i-ar conveni sd ia pozitie, adici si fiepentm lnteSrare, infucit cele mai s;rac€ zone ale sale rjscn sa fiemarginalizate datori€ acesnri proces. Secvenrele, dacd se tine seamade, tintnd cont si de, absetydm d, fdrd a mai puneta socoialA cd ... ,dest. ct! toate cd inEoduc un enunt care seweste drept elemenl deInrerire (ca ,.poslbil" arg!ment ar spune futscombrc si Ducrot I976,
Deoarecg cu un srop de sbadanie, emrile privind faprele potfi corectate, dar celc de judecata cer un efort cuhrral care sedovedeste supsio! posibilit:tilor unei bune P;4i a aclualeigeneratii de zidisci englezi
\44 145
G nn n a I ic.r a r I L n tantattu ti
p.15) pentru argumentd (,hotirftof) adus in sprijinul tezei. De acee4in Sramatica argumentativi pe care o prcpunem at tieblli intiodlsi ocategorie superioari A" care s-ar rescfie:
(191
de unde rczuld, asadal ce url argument A'poate, da.r nu tebuieneapiiat, si fie lnsolit de un element de hterire (EI).
Prin urmaJe, un rrponament de tiptt:
(20) Dinre.toate iede coln1.lnidgi e ropene,ltalia ctede celmaimdt inEuibpa, alind inl€dere d epentm inre€rarea eurcPez.e,in cltdafoPdnui.d,/ $i obs@dn ai indu$ria Si flafele sale ar rjsca ,/ dsci nNlt
ar putea fi analizat asdel:
(2oa)
I ,l l
(81) t{
ARG
A1
tlIFE
I al,ind in vedere ca este peDt1l II rg!E+erg9!931t t
o'1I
i l
crcm.:&3gg!!!y9!
,,Jii'i[!*r,,r'tt]tiJ;[i:lu::s:ill''1;?x",t;;1""i
*"',;*#***'"'"t:**s*lt'*;f, "^fi ';""'"";;:.;
*t***i*.'g***:l*****t'g*'.ru'
*+*****nt****'',il * "*T"'Ii".,.," do, .d / .a'u n "i ::l"r;:l:\J::,:';i.::r"T:"-' il*"""j1"*:",u ii'"'r';ll!l'"' "
Grcmdticd argumentart"'d
5.1.6. Contra-oPinia sau altemat*? -
#i':#i*i:{jffi:i'-;'l l;idi.i1;f+ti}:a[k]*[*i'd]g*ifr ",*','5;';#*:?$:il:Xnf:ffi'"iXTliil"l:'"r; o? """op'u',,00, -u"
* 0..*.',' ff :trffi:fit"T:'".i:i,iilr"_,=lX[#i'"";::*{:h:ru'ffi #'ffi ff5 -':}':;"' lrfatoarea inte gratii euroPene'
sa\ mai Pufn Sramatical,
o'ni;ilH"*",T:;""T"[1:t:#:il',?"i;",""H":1".':.'#li
'"#*i**fi ***t*:i'l*'.+t'l'""*l'""*
^",1,1''J""::yi:'":Ti';H':"""'.? ;': "*1il";'::1"":'J"i"":::
[+#r[ffit$*s+.***m'''[f$#;f*A+t.:*:***r*;i*:l.W'*3ll l j t**",,,,"", crudm exemple e (174) si (l7b) inasa fel
incrl si inscrem o conEaopirue am oDnne:
(17aa) cidni e un ombrinil..:*il1f1""..Ji'.'i,::::,"""';";:,:,lT:i:';"":;
m: sindesc cn d e axasmuL1A'7
Grfuatica aryumentatiyd G t dtuo rka ar aumc n ta tiv d
(17bb) * Ct! t&te accstu, avind, tft yederc cd n seaxa or pdcina Giami embeat, trebuie si 6e ei asasinut, cni,a. daai e un om bliod.
- Cum se va obsen?r (17bb) nu pare bine constilliti. Cred ce acest
lucru se datorcaze unei reguli dupa cale un text nu poate incepe pdncu toate acestea, itdicator ce presupune un discurs sau o opinieprecedetrLa caruia i se contrapune enuntul de el marcaf.
Rolul AL esrc asadaracela de a fumiza o informarie noui. Fiind ocaregorje accesorie si perif€dc; ya urma intotdeau na d upi nodul ARG-Spre deosebire de R sau Ei, categoria Al nici rDicar nu poate 6 folositedrept incidentah fi inteweoi li nodul ARG, deci, ARG + AL; in \,:remece ru se admite *ARG + AI. A se vedea (li'bb) si ctriar si (17aaa).(17aaa) * ciarii e u! on blind a$dar deei, aaind h vedere cn in see cn
p.icina er" b@r si ml Eildesc ca el e a5a5inu1, n-ar trebui sa fie el celce a omodt-o pe Maria.
O( priv€fre apoi enunrul care in (t7bb) esre inEodus de 6tidr dacq",trebuie observ?r d el ar servi drePl elemerr de inr erire al opiaiei susrjnure.
In acest caz, deci, elemeunrl de indrirc n-ar 6 un sDecificitor aIargufienhiui ,,Gianni e|a beat, ci o ajternariv; mai puLemicn decir el.
Rezumind, vom obsefla d am fecut disrinctia intre catesoriiobligatorii si categodi facu-ltatire. DinEe acestea'dh ume, deb,Fecum S si Q sinr ,.de specficare', :rr rjmp ce alre_lg precum R Ei siAl, 5int caregorii,,adauaare'. RezulE atu;ci rabelut:
Categorii argumentative
Obligatorii Facultative
oJS
de specifcare
aS
adaugate
R
AI
5.2- Relatia argumentative si relatia cauzalaDacd examinem si mai indeaprcape urmatorul et€mplu
(21) ]v-u'tai ddai Pad n-a mlDcat cine trie ce, trebuie sa aihe febd pantruc4 a ruar 8npa.
14a 149
vom obseda c;, lo enunFi ,,a tuat gripa'' este er?dmat5 cauza faptului
,,are febri". Calificatoru.l ,,Ecbuie" in (21) nu pune la indoiah faptulce Palrl are febd. Pieste un modal epistemic bazat pe slpozitia cagripa a dus la febrijl
A Naess (1978, p. 101) facc distinctie intre mFuni (ratio) si cauze.in psihologie se afrmd ca ne reEfn necunoscute motivele, cauzeleactelor noastre si cA difedtele Etruni, motive sau argxmente aduse denoi pentru a ne justifica actele nu sint altceva decit taducerca intermeni rational-psihologici a cauzelor. Ceea cc psihologul coDsideredlept ,,cauze" ale actuhd nostnr, noi tladucem la$onal la,,rnotiV'-
De aceea Naess (p. 101) sus$ne, pe drept cur'int, ca factoriipsihologici, sociali etc. cu rolul de ,,cauz5" (agadat, nu de motiv), informarea unei opinii sau lueri de pozitie, nu pot fi consideratiargumente, Cu alte cuvinte, putem avea motive buDe (sau argumente)pentru o anumit6 luare de pozitie sau Pentru comPortarca noastr; iaun moment da_r, dar nu :i cauze bune PeDtru ceva.
- am febr; fi sint r;cirl- febra si riceala sint simptome ale gripei
- am ciut asta intr-o carte de medicrna- acum am 8!ipa- de aceea trebuie sd ma vt in pat
enuntul ,.dm febra s:s;n( ricjr', detinind prima pozjFe, p,rrc un ddfcarc te indeanne se tragi mai curlnd nitte conduzii decit un ar3u-menr propdu-zis pentru a justidca o opirie, Adid, distincfia dintredat g argumente ar fi corelatd cu pozitia distdbudve dup: care, ininteriorul arpmentarii:- datul s-ar afla pe p.ima pozitie (dat de fapt - opinie), in timp ce- arSrmentele s-ar dispune dupi opinia (opinia-argument) Pe care o
ju.stific;.AdicE" daell ar 6 cel de la care se pomeste pentru a ajun-ge in mod
necesar, gratie unor reguli.seneral acceptate, la o concluzie. In schimb,argrmentele ar face pane din bagajul justificativ:i ar fi elemente aduseio ap6rarea unei opinii deja er.?rimatg a drei apariFe ar putea fideterminate de intuitii in toat: putelea cuvintului pdn care acumar8lrnentele aduse au dreptul ,,ragonal" 1a existenii. Tocoai pentruci urmeazi dup! eflurltarea optnieii arsumentele at 6 marcate depentnl cd si de intr-adevdr. Dupe mine, pot line loc de atgumente fi
G ra tua tica d gu me ^tdttv
d
enuntuile cate preceda oPinia dace sint marcate cu intruci' !i ca atare
au functia de suPort Pentr o o tezi'--
ln "ies,
fef "i
p"rla"nd-fica dife'ite tiPUi de relrtiil
1. arqunmrariv; -- a.argLnent- oP'nk
''C bolravi nu cr"d c: !" vFai
b oPinie'aryument
-vfgitta"tJ": "u "^ u""l' u'i"d in vedere ca e bolnavn"
2. demonsEariv; = ddI - conddeT,,Paul votbesre Dine LinbisD;in" deci e un linflisi''
-vi-"- i*pl..t p"nt"n Prea mici de aceea mn dor
inplus, ePtevizib a existenta unor tiPUri de rclalie compkve' precum:
ddr ( di! care se deduce) - concluzia'loPinie (Pentn cn)
ivind in vede.r cE " bolr.vr. ad gindeic c iu€veDi
1""-"a",ar i" "". ".^o-* -
pu ea sa fao blon-sirt '
Ii
l
' .tffJT:T; - "ja T".:.- l1::, -",i i:', jj"jj ;:;:l ;Hl*.j. -".',E boltf,vi, m' 3indesc cr
;n va rcbui sa nErsen singuri ]a;edinlE'-
"" il ;:".'.1ii::'.".'"'i'"f iT'"l' l?11',,;,:"':1il :iTT:'#rt;sj"';Hfl:i:frii:",."#;:il:ilijj'""-." ... res! : neren,e
;ru ;:*,mi;: :ll.a*Pi :'xii#i1i;":{.1";fi''1T"x*iji:*lilxHil:fxl:',i:ili"-* "'ermite, ca'i sp'nni'm:**:n:*'ff il"#:"JiJ:::il;ij';'Hlli'."'"'de 6zid:- ,l"aG"" i"g"r"*a aici nu ca soluFe' aiadd
'a incheiere a unei dis-
*': nillltln*:1:1"::1i,""'l?-i[i JiJii"1l,"]"1Hffi':1#$','."';ilrlci, ";;L;.*!unde
oPiniei irr "a'sumentul" "erecn:tui"'
150
e r am atici ar gmeutativ d
(22) Aprcpiind n cary elecE'izar (de exemplu o sferd meralid cu minerizolant) de capad unui eleclloscop, se vede ci abaterea indicatoruluicreste pe maluri ce scade distdta dintre corp si elecEoscop.
Deoarcce abaterea e prcportiora.H cn cantitatea de elecEiclrateindur5, t ebuie se ragem conduzia d sporeste cartitatea de electddtateinduse intr-ur corp neutm pe mesura ce se aprcpie coeul inductor
Se poate obseffa fapnrl ce me$ul lationamentului este urm;torul:
1. pbmind de la corstatarea ulror fenorlrene, adic; stabilind un dat,2. e suficjent s5 invodm o lege genenlS, cUnoscur; si realii.3. p€ntru a ajunSe, pe baza datului de Ia care s-a pomit, la concluzii
mdiscutabile.
Cu alte drvinte, se \,? putea vorbi de opinii ii aryumenre cind vor fifolosite rcglli g€nerale, rod at unei conv€ntii socia le, istorice, clituale.pdn urmare, reg1rli conotate de subiectivitate, chiar daca imp;rdsjtede multi indivizi. Ce ne aflem in fata uno! argumente li dete, se de-duce adesea ti din ordinea argumeritaril in general, dalut rcprezint;punctul de plecare C,se da cazul sau fenomenul X') de ]a care, aplicindciteva reguli generaie C,pe baza expedentei Y/ sau,/ deoarece existilegea / obiceiul z'), se ajunge prin induqtie la o conduzie (,,se deduc€d D"), carc, h nlldul siu, pemite/sau se altemeaz6 cu,/formulareateze/opinrei,/ipotezei (,drept care presupur ce o...; consider c: o...cred ci o..."). cu alte cuvinte, in geDeral, nu se ?ncepe un rafonamentprintr-un enudt cu functia de concluzie. Dar se poate incepe unrafionament formullnd o opinie.
Asadat con.hna poate fi combinate si cu o opinte, coDstituind asdel,prin aceaste asociere, o structure complexS de tip a4lmentatjv-demonsEativ De aceea se poate afilma ca, in cadrul aaFonamentului,asadar al gmmaticii arSumentative, conduzia se afl:, in unele cazuri,la un nivel ierarhic sup€dor f+ de opil1ie. Adice, uneori, concluzianu este o compolente complementare opiniei, ci rezultatul ultedotoyparuiunea unei argumentaLii deja:ncheiare. in acest caz, arSumen-taFa incheiata are rol de argmert prcpri[-zis sau de dat indiscutabil.' llntr-adev54 se poate spune:
Cooridd cn O itrrucit A. Aceasta inplice ,/ imi p€rmite se conchid atunci d C.
Sd presupunem, de exemplu, cA in timpul unei disculii intre doipirinri desDre fiica lor Marja, s" ajunse la acest rarionamc:t:
l: r1;
Gramou@ orEumcnt tyti
(23) . Maria se sintc probabii riu. N-am vazut-o de ciieva zite iar ultimadat: ciDd ne-am indlnjr ar6ca foafle prosr. De aceea sed ca vz rebujsa piec2m la drum tala ea-
iatorcindu-ne acum la gramarica noa$rd arsumentacive, w u-ebuiaiadar si presuprmem cA exisei un nod ARG* care are arept compo_nent€ ARG + C. De aceea ar Eebui sa se obth; urmitoarea schemastrucurald:
Un a.rgllment iD favoarea acestei anilize ar putea 6 rcprezedtat deconstataiea ca pentru relatia A + O sau O + .A! existe urmatoarea
RXGUTA DE ALTERNANTA LEqCAI.A
_,Din cele dou5 componente obtigarorii', O sau a, numai una poare 6marcaE de un indicaror de fo.r6
. RESTRICTTE
, ,In timp ce reguia de mai sus se ailice binomutui A _ O, ea nu e
oDDgatone penEu C, a nci cind C se adaug5 aceshri biDom,
intr-adev[r; nu putem avea:
{2s) Pennr ai am febra, 6adar am sjpa.
---ln s^chimb, intr.o retati€ de tjpul A - O _ C sau O _ A _ C (cuD eqzu (zr)./, L poaie fasa.lar, nu neaperar) $ 6e marcab de un jndi_
::::l-1"f:rta,:hjg9::aA, sau o sinl deja olarcare. sa vedempenEuaceasra exemplete (26), (27) fi (Zg)l(26) Am feble, dr, ddar am glipa. De dce€@ e bine se ma r& io paL(27) Curn am febri oi fi altad gdpe. De d@e; e bine se ma lir h DaL
(24a)ARG'
ARG C
t l
',t o
RGA
sau ( 24b)ARG'
r-L--li{RG C
o ':'s
RGA
152
'; r@aticd drgumcntatLvd
(28) Cu siguralF aln gripe, pentru di simt ce am PuFd febE. D€ sc@ ebine sa mi vir in par.
Pentnsimplificrresipent a nu se recurge la Doi categodi, s-arPuteasus,tine d nodul sau categoria optnte se Poate a-0a la diferite nivele si plin
umrare, in cailruJ unui mtionamm! dupe ce am fomulat ti demonstrato opinie, cobodnd de-a lungul arborelui ierariic, e Posibil sa rcfacemdruntul in sus fi sd ajunSem la un nivel suPedor otde, drePt rezultat aIrationamentulu! poate fi elluntati o oPbie qr un Srad si Inai mare dege;iattate. in acest caz artebui acceptat ce erdsd dque tipud de m+aiasau deproceduri, ura care merge,de sus ftijos iar alta, in sdimb, ucd-Problema distingedi opinici de concfuzi€ drnine legati rnai cr]dnd dedesanta formaE. Desiglr4 o opitiz sar o condwie coDtrolati direcl denodui ARG . ca grad de generaljrarc, de accePtabiture fi Persuasiunqeste superioar: rmei opidi sau concluzii controlate dkect de nodul ARG.
5. 3. Regulile categoriale qi de rescriere
in sintaxa ftazei se disting categoriile funcloaale (de exemplusubiect, predicat, complement) si categoriile gramaticale (precum
sintagma nominala, verbald, prepoziSionaldl.Pentlu Sramatica argumentativa Putem ptesuPune cd existe
categorii lfurcti, onate numite: opinie, justificarg argument, etc. la felca ln sintaxe, inEe aceste cateSorii se observi diferenF ierarhice.Uneori o categorie este alc;tuita din slrma cateSoriilor mai sim?ie. lnsintaxa, un subiect gramatical poate fi reprezentat de o sintaggldnodinaE. La dndd sar! sintaSma nominaH coDfine cel puFtr unsubsranu\r ce poate 6 insotit de un specificato! adica de: o sintagma,un adjectiv fi,/sau ur deterafnant (un aticol sau ur PlonumedemonsE_ativ). Adica, o sintagm; nominale e$e o cateSorie superioar;fat; de substantiv si de adjectiv Pentru cd le Poate cuptinde pe
amindoue. ceva similar se poate susgoe !i penEu categoriile argl]-mentadve. 9i eie poi fi insotite de sPecilicatori.
S.3.1. Cramat ca
Putem incerca p.in urmare sa folmuliin o Sramatid a ar8r]ment;riiin care sa enunt6m categorine majore, n1ai complexe, pe[uu a ajungela cele mai simpie, ircductibile. Fieca,-e catesorie va fi prezentate agadar
lr
crmoica aqtrtPuantd
F**sffillt:$i',r$f+#l.r#rtfr*q'1srgsu6ffi'*ri.gffi$:"#ili''f"l'"rii$i"x'i:;":"ilil1
*b$ffi-ffi#*-,"[r$'*r#.I*"*."'* .rd.neaze d.ui ca,es.m:
,*r4#:**r*#j"':mir*nni#i#;l.n*ifr**:r*#:ft:frf;lfr :';'#'ffit+r::T:?:ii::TtrHli;:ffi;i;:;;'-' ;'odurui carincabrului
e care marche,zi ;"t'"s. "'s"1""1i11..'lllj;,1i,,?.:ed*":;i,i'l;dicatonrl de fone (IF), l exicaljzat sau, I c
*:iir, g:"",':#"$r#""*"1'i.*!$ i :H"..".dr -,-..lll"f, ?l'.lf ';llllt:*",i.".i','.:lilI;i;;',rind-ursiuRG
illilt""J" "" .^r""cator it ca' sPecirice raru!, regulij senerale
L:r ;x,*;:ll:{ll * .s t: :'*[:*ii* m:",:=RG" ;ste facultativ;. ordinea din$ecele dou:
is:itll'rJli:*::?'H-ff iirus'f Jr"f":'"':"':::il ",:*#.';,:;*l,iU,rl*tri fi Hiiil# *rfiDrecise. Acest faPr ne'a detetminar sa staol
:'.tr*irHHJ""J.'.""H:::lglx;,;;,::ffi i'?i,Tg&"Ji:;
=?-*,*"m-:-,}in-k::#$xihtT+:::r'"',:ru[li:rim*"; :"x,i: g:::""ll"x ',:f;;;::l'ili ""Jli;i"..;ai.ia" ", " u". -.:tilJ:,'j,:1,:i:';l.f",.-,,.,areurientativ ar puter fi decr urmarcarele:
...r:: ' . . . ; .
' . i i t ; t..:.
l1;;;i.
(29 a)
ARqARGJS
o'o
RG'RC
+ ARc 1 + {R (ARG 2)} + {A! (ARG 3)}
,-r ARG + tc)-r O'+ JS1 + {US{}+ ,/(RG) + A,/; /(RG) + cAl+ l(, +iBl]'+ A+(S)J A +{Q},+ o+{Q}r IFo+E-r RG' + {S}-+ RG + {Q}
-+ /LF^+ E /; / MG /
cramanca argutnentc Grdmatia drglBntntitdt#
ffiffi
&Hgfr
EiR
cosa
a /I! u+ E/; / AF.C /-J IFd+EJ tFR+ARG2-r IF^ + ARG 3
+ rf+E-eM
(29 b)DEM
cDRGU
(2e c)ARDEM - . ) ARG+C
Indicii folositi la formularea regulitor caregodale s'i de rcscriere,pentru unele car€8orji pot se indice proiectia maxim: a ;cestord, ,i prinurmare sa precizeze limitele controlului axercitat asupra categ6rijlorslbordonate. tn tabelul de rnai sus, paftnteza dredpta arat6 ca aeirrennrlornEe pannr€ze leprczinta u]l arsarnblu; par:altea rohr,ldd selrmaleazeca lodcaliarea categoriei din paranteza nu este obligatorie, chiar dac;aceasta este obligatorie si implicite la nivel semantic; acoladele arati c:prezenta categodei rerpective esre faclrltativ5 ja ri.v€l semantic si ]exi_ca.l; cele doud bare oblice,// indid, h fire, ce nodul argumenraiv dinstinga poare fi rescris in md mu.he feluri.
Argurnenrul A, si cono:aaJgumenrul CA, admir pnnflpurt recu,Truiroru.adi.a por fi rcscrjse de exemptu ca ARG, incepindrie r"Lfet un nbucrqu argumentativ.
Ab.evierea DEM sjmbolizeaza ,demonstratia.,, D _ datele, RGU -reSrla genemle unive ald.ARDIM marcheaza o sEuctua combinate argumentativ_ demons_
tradve, adic6 o argrmentatie care devinejustfi;are, dat, sau baza aurei concluzii_ In fond, aceasta nu este aftceva decit o ulterioar'specificare a sructurii ARG' + C, in care C este le{icalizate_e
,' Trebuie s-rernarcilm ca Naess o 978, p. I 08) a ssdnur d: L asumsrcde pru ra.ng sinr cele in favoarpd unei opini: pnhcipale: 2. a,?ueDrele deranSlr al do,tea inL argllsrelc in fcvoarea r8lmenrelor de Er€d inrii.
5.4. Ordinea dementelor in texhi argudrentativ
Dupi cum am remalcat in repetale rind@, ordinea in care pot fiprezentate difentele categorii variazd.- in plirs o Parte din categoriile
mentionale de reg!liie de rescricre pot fi uecr'rte sub Gcere, sau dateca imDlici(e. Modificrrea ordinji comport; si o modificare a formelor
Iinsvi;dce. situada comunicationala este f3ctorul c.lre impune alegcrea
cel-ei mai adecvaLe orci ini si asadarprofiiul pe care il w cdpila (e\tui'
Acesta depinde de discuEdl pr:ecedent, de imponanga acordate fiedrej
compolente, de focalizarea acestora, si de codudle letorice.tacr luim unul din te'tele folosite ca exemph ln capitolul prece-
dent, legat de motivele pentru ca-re o case era cufirndata h intunFricintr-o seare de vari, ne dim seama d, schimbtnd odinea in care sintprezentate componentele sale, Putem produce texte argumentativede fiecare data diferite dio punct de vedere linSvistic.
De exemolu pur"m avea urmarorul ror'r:
(30)
Casa $te @tundsr; in iruqic D
01/c
RG
desigu 1e nimoi inauntru
De fapt cidd is sting ttiotdeaua lumiu
cel puFn ata ed !
s
oR
in acest fel, celcelarorul Dorvegan realizea"; o sele a Dii€hrno! carc@respbde illr-o ode@e m;rud regrrlii de lecusivitate iDEodusa de Inine'poE-ivit cneia un dgment" A Poare fi tescds c, alcituind ]a D ni€l iDfe_rjor o opifle O care la rindul sau eJre susFnura de arFmenre de -:-allsul aIdoilea" A !i a;a sEi departe.
IDat]I
tconduzielI
tResula Ggle.'alelI
tsulialI
tcalificatorll
tRezerwal
esle cu-findati in iah]neric D tdarl (efect)
02 lopiniel (cauzalpentru ca, din cauza cildurn,se tem sa Dl] iture riffarii
Gt"ac't:c :rE nen'g!!!
(3O) Prezintl aiadar o ordine de tipul;
i*"* * t.,oj * ot,cl + [R6RG + s + Q]l +'/'/ t-D + o2l
Acelasi ter't ar fi putut fi formulat asdel:
'" ;:;ffi :'J::::h';:ilil'ilf#,",1i.T#*11?','"il*HX:or si inde rinEii din cauz': catollnr'
deci Prezentind ordinea urmatoare:
t*otoo1 + Ql + tsAl + lRcs+ RGll-Lo2 + t""ll .. . - ^
;1,',"**,:::X"U.:;lr:.*"r':i;i#1t'HlmiezuJile categoriale si de rescnere' paranez'
.l?;;"*t oo";i"t' nivelln ierlr\icc'a care sP sirueazt comPo-
'"'fl";iiJl'J:::"i"'tc"'r:,::. ::3y illl:; ;i#.ilx-" J:',i:[:']::i""ffi:"]:,Hl,":ilti::::;'' ."'"r i" mai jos:
fsa o*a ^""-
*' a"t Ai"a ca t chi'r dacn z' * in ciuda 1ui w' rezuhe p'
(33) Dat fijnd ca exisd v' afilmalll p lenr x chid da'n z' fiin ciuda lui
li' ::snu**#iff :"tff?#:;*rft1fi:Hlg;:Num5rul combinatiJlor admise ln fiecare limbA depind: 9e ricol:-e1
::?:;nt rilHnrin: il: =lilr:#:'.:,ffi i##ti;e Dlssrrc in difedte pozirii Dcoscbrnre
'
:ffu lli','"ilff ""'""1$:1ryu,'"*m:m:ii:;ilH:rr3;i;';1."".ff l,li,'":"",'"',':i""*:::l:$.",s,r:'1":: j"l'.dii:st,t'"u:h :*"1;li :: "" H;HH' ;ti::il"i:'l
sau , ,rehnolecte '0. adica in tene cu caracler sD"' i f ic ( 'conomic r_
. ia ' ; . -"ai ." t
er.) . P"nrru acesre t ipur i de l imbal Drofr lu
"i*"i"*"ri"i, .adi.a srruc'ura sa dc suP-dat;i) eite tunda-enr"l'
co-nst i tuind uneon r:udeui in 'us'al lexrulJi s i se cupune unor regu-l
oe intrebuinrare foane suicte. in ucele cazun ordinca es'e ( od'l'catr'
in sensul ca inrr-Lrn t lmbaj rpecidl se accePd un anumir 'D
de ordine
si numai unul, alintre toate ripurile potenFal admise de sislemul
ling{,isric, in general.- biair", .i.t"* a* unui acr 'rrs!menradv
poate F infl rcnrit: {'
de fa cr ori p-agmalici OptitnPa penIfuosecv"nlasau a [a Poat'l ccr--
minati de exemplu, de posibili':-rie dP Iopi"alizare ad'ca de '!eger a
""" i r" t* i ' " -"p"*"re ca temS a resaiulu Sau Doa(e interveni
ex;qenra respectarii coereltei -"xru3le. dec; a consrruirii mFsaiulJ' p^
baza uiei inJorm,:d; sa, a ure: retne enurml' dlterio n t-xr'
Dupi cum se . t i . . un elemenr ' .dar". adic; o j r 'ormtrre de a dsimi_
late, %cal izaLi d n nou penuu a consL:rui pu-rcNl de p ecare al unL'
nou'aiscu.t , jn ral i rn; uu ocupa ob iSrto'u pozrt ia ininr la l 'T ebuie
asadar s) piasam p^ o pozide sc$nda'a (ca ordrn" sr nu ca rnpof
iunr i t . l " t"nr"t" ' . " t" ie piezrntaca uni l : ' i ' r lormzt ive ror ' A" 'a(r ;
.onbitie "*puca
ae .., uroon, un text aryumentativ, intr-o anumitn
,iruuti" .ottiu"i"utio"ai, incepe cn citarea unei opinii, unnata ]a rindul
.u.r o. un orgr""n', 'n <clumb intr o alto ilcepe cu Pvocarer l '1or
ir* . ." t" ' " i . ' .* t" t"rPa unci teze a unei conduzi ' a d'rer deduai i '- 'ouo;.um u*.r ispus, PoaLe f : oPo-tun ca o anuri tz i ord;ne si
n" pre'f".ur; penttu u oUti-re iu majmLrlri usurinr; succc'ul d3t fjnd
U;il;;;il.h,;;;ut"'o'pon"n'ul"'ig"'entatiei il Poateinfiuenta pe interlocutor to mod diferir' Ince pnveste ordrnea lmpusa
Gr am atica dr gu mef, tattu a
10 Conform tenninolociei inEebuiqaie de unii cerceEton, de exenrplu
Flcncescab tl974) siFEddl (1983)' - i i in
r"" i* ; . , i ord: lea cuvintelor in i ra ia ' : s ' Pozi ra ooDari d"
intora-ia -"dar5
si cea noua "e po coniul|a F Arliruc( sr G Urnou'
(1977). brdinea i! f'azi ar fi:DNDDNDDDN
(1) 6iami a ietit.DN
t59
I
de exigenta coerentei texruale, in toate cazurile si in roate situatiile-este valabila o resuli praSrnaricd gcnerali. in schimb ordinea di;htide necesitatea foca.liziaii unei anumite componente -este conditionatide situaria comunicarionale dat;.
Revenind asadar la exempid precedent, afl mal purea rnveflta slurm5toarele variante, cu piofilele rextuale care decurg din ele.(3s) Or fi plecat, casa e c!tundad in inrureric. Mia spus pad ce sdrg
lumina cind iej. Sau poare ci este intuneric penrlid ajta seare sin;t;rlari ?
in carc ordinea este:
l*" te + o1l + ts{1 + ts + RGll_iR 02 + A2lsi anume:
:,': :
(2) ciarui a iEir si cunpere tisari.
(3) ciaimi a iesii s; cupere ti8eli acum doui o.e.DDD N,
,1
l,{1
k
A se vedea si diferura dinEe:(4) Am cump;{ar jsi casa.
(5) Casa am ampSEro isi.. En.ur.r|Ll (5) k inremeiJzE pe u diraB anrenor in c.re tema era ca\a
ir a(ruz,noDdea ei. ia! adverbut de rimp ist cee i{roduce inJormadJnou4 raspude ta inuebarea..c;ndt" penEa a indica aDtul info(rtrdlenouiinromade.darj, Ln fun.rie de direritele s.oti si d,ilil;:-;,rnrreDunran ri ato rermsi, precum: remd sau ropic (rdrctargumeDndespre cae selorbetre, fj care, prin unnare, va ocupa poirja inidau incrdrur trazei, daL fiind ca reia o informade din rexrut preceden6 ii remasau rchmerr p-.nru a indica ceea ce,e spune despre
"i," r"" .pr"._e"_"(sau corcmor) vehicuteaza asadz.r jJonnaria nou;, fiind ptasaa prn
umare ]a sffrsirul eDurhnui.
160
o'1
+rQ01
trn.rE
Gnmdtica artanentat d
(3s a)
unde remarcim cd in re:ervd nu sintlexicalizate nici d4ari (asti_seade cald), nici regula gcnerald' (cind e cald sint mulri fntari, iar Fnlariinu intl; inq-o case nelumiDad) care penrite fomularea unei alteopinii, sau conduzij, ori allemative. Pe b4za exempiului dat s-ar putearealiza fi alte vanante, mai apropiate de stilul ora.l, sau dimPotrivemai indep5rtate de e].
sistemul lingvistic pune la dispozilia vorbitorului diferite prcGluritextuale. A-sa orm aI11 a!'ut deja ocazia sA slnintim, tipudle de profluritextuale, adici diferitele modalitdli de disEibuire a informaliilor intext, pot varia in functie de limba adoptati si de sinratia comunica-tionaia. ih acest context insa, ceea ce md intereseazA este sd v€rificdaci exista resaic_tii combhatorii. Putem Arcercain acest sens s: consEujmciteva variante pomind de la C28), indicindu-le alaturat structum:
(36) Paul mi-a spus qe atunci cind ies, sting lturljna. Acum casa e cufirndatiio intlneric. dcci nu e nimoi acd:. doar dace nu cula se td sa n']
tMG trs ts + RGI + A1l + o 1ll- [.A2 + [o2]l
161
ARC"
penmr d sinr Fntari astE-searaDod daca n'o fi iDtunedc
(31 Nu vor fi voird sJ ie int'e r'ntari in casi chisJ dac; ansci.'ind e
-" ',r;'-6;l;;i:ldf;r;;"' "e*
r"'r' :"'e*ii cE a! ieriL
'u );:;lgttlJ:l#?iiliii"ifi1;i"ixJil't'x,':i"1aii:;iJ::atunci cind ies sting lumina'
tM LQ + ol l I Al l- lFr RG 'sl
(3e cdae c;lbdaiajn i".neric,.i: H;T:fr :Tlff :X**:*';1"11
1T1".:1ti'jifiE:JlTfiib, * or + ro3 +A3lMardpularea lingvisdca a textului exarrinatx Pina acum' s-al Putea
;*::*mti'.*nx"'ffi ?Tlstu*"'#;:t'ffi :'x1:'-"@o""--l:11;i'l$?"lil"lff tr"n:""'J"f,'JillF'iH:';
f#f.,'"i1T16'ifi1Rcr + A (RG)r)
L^." t. D,/o2l J l$ A2l r tf A3l
Bemptur (36) prEzinta o ordine pqin marcar: a comPonentebr sale'
",ri;::*1m*rm*'*"'lx'T:i:'J,::rffi i:::fffi1'fl*[i*Ti'";:m*:*t"::lx':,T*.'fi xiffi pri",iuira, a".,*;e "' "x.'"" " i:8"1X::Xei;]'.Tll"'ji;ll,*n';'i'i'i"':f ::"p!qT:ff 1T:il',#:'{#::*t;Jtr::.-.ll;#lli;i:,Ti'il'."'l.+uiflol.li.lluoo"''*;0"--op,",uo*"io."..",,icmai"nrof urd,Lica.aJr;Tjlffi :fj"ffi .
motadeii; sdld orll ardez@lui c: acest rtP d
:n:f; [i?T*'f HITIH";T#"#,T".]"ll'ffi ili!il*-r'1'1r"r-u:i,a.P.". ; **,.":' *'-""r *9ll 9:,]fl'l'J:lu;.:'Sit n;ifi ':'S':n"l iX--ilil,lll"irliljll -, " *, " "
1At
Gmmaticd drg]lhentdtivd
(38) este o \,€riante h (37). Dar rezewa este Prezentata dreptconcluzie privilegiatS. gri a se aduce rici un argment in favoarea eiMai degrab; siDt mentionate toate ar$rmentele ii reg]lla genelal;corespunzitoare care se duca la pdvilegierea unei alte concluzji 02(,,!u sint acasi") . Dar 02 nu este speciicatl in corte{t]ll resPectiv, eatr€buie dedu$. Acesta poate constitui ur exemplu de strategie adoptatepetrtru a induce acceptarea unei opinii in favoarea c:rcia nu dispunemde arsumente suficient de solide.
in (39) arslmertul A1 (casa e cutundati in intunedc) poate ficonsiderat mai degraba dat, decit arSMent propdu-zis care, pe bazaunei regli generdle (dace ies sting lumina) ti a unei sur.'e (S: a spus'oPaul) si duc, h concluzia 01. PresupoziFa ci avem de-a face maidegabA cu un dat dedt cu un arSument se datoreaze mai aies pozitieipe care o ocup5 siexdanatiei care lI marcieazS.
Trebuie sd remardln ce in cazul enunlului (3 9), opinia altemativ;anuntat; de ,.sau. mai sig'tr/' coffrE din negarea primej opinii siinlocuLea ei cu o alta.
in cazul (40) opinia 01 (,,nu sint acase") este reluad in structumargumentativ: succesivd avind la baza un anacolut, iD care seprecizeazA ce rcspectiva concluzie propusl se bazeazi Pe o rcg.l]efumizatA de Paul, fiind asadar rezultatul unui ralionament pursilogistic. in fond argumentuljoaci rol de re8!1a generde. concluziaaltemativi 02 nu este lexicalizati nici in acest caz dar este perfectdeductibild din A2 9i A3. Schema arSumerltative a enuDlului (40) este:
(Por fonnia) opinia O, innzcit (exista) atgumenrul A, sau daruJ D(Ratiottamentul meu este) juiEqcot, confirrnat de sursa s, care aformulat respectiva regule generah (un obicei) RG, conform cdreiaavem situatia P, echivalind cu ar8]1mentul sau datul A, in realiroaerezultd 0 cind se verificd I. Dar (asupra acestui faPt) se Poate e.tprimao rezervd R, (+O este glesit;, 6ind ln schimb adeviratd -O) inltzcit,in intervahl de timp specfic Tx rezdte siluatia s .duzdtd de situalia d.(de unde oricine ar putea deduce, nu mai este revoie sd o sPunem, ceaceasta compord concluzia C, carc explicd e'.istenta datului D sau aargumentrlui A).
Acestjoc combinatoriu ar putea continua, pe baza aceluiasi enun!sau pomjnd de la un altul, incercirld sa descoperim toate combinaFileposibile, chiar :i pe cele rlai marcate din prmct de vedere stilisticAprofundindul, acest joc ar reliefa si mai mult cit de complex, poate
r1,:
.t
$$f, 't
fignfffrilH&su-
flfl
gnt€
G r a n ari ce ar Eu ne n tati:t d'i l-
fi manil'ularea lingvisricars. Dar ar putca ducc si la depistirea aitorcategodi arg1lmentarive. Este suficie$ sa ne gindim la enun(urjleinqoduse de indicatoride fo4: de tlpul: nu numai...ci, ...de alfel, deorci (se dagc conduia d), a.uncr, ctc.
5.5. Tipologia argmentativd: scheme sau profilur:i
Tipologia textelor arglmentative propuse in capitolelc preccdentese baza pe prezenta sau absenia'fizica a intcrlocutodlor, pe tipu.l loculuiargumentatir pe funcFa discursiv5, corsiderati din plmct de vedercal registrului si al tipului de canal de comunicare folosit. Aceasdclasificare poate fi nuantati pdn introducerea unei distincfii indemodattelile de a stmctura argmentatia, mai precis, dacn se incearcerealizarea unei liste a schenebr sa.J a profiuriior argtmentativeposibile. Vom incerca in cele ce urmeaza sa propurrem dteva modele,folosindu-ne de simboludle cunoscute, ;i de cele propuse ciid ne-amreferit la regdile categodale, adicd simbolul c pentru conduzie iisimbollrl D Dentru a indica dat1rl. Insist insi ci este vorba numai decheva sLrgestii sau eyemple: cipotogia pe care o propun nu se wea innici un caz exhausdia si impune o cizelare ultenoad.
r" PoE! a da ihcd un dmplu, enuldG) o se ploue penEu ce v€ci.Dul nosBu 9i-a luat umbrela.ar fi putin fi prezentat lingvistic ti asdel(2) vecinul nosEuri.aluar mbrela, o se plo|l;.(3) O s: ploui veci.Dd nosFu {i-a luat umbrcla.(4) veciDul nosru si-a luat umbreta, d?ct o s: plou6.(s) O se pbue, inf-a&vdr veciDul Dosiu si-a luat umbrela.(6) Da.Fnd di veciDd nostru ;i-a luat unlblda, o sa ploui.?) Ddriud di vedrul nostru !i'a luat umlda, rezulti di o si ploun.(8) Ddrfndoi vecinul rcstluli-a luatmbrcla, in dzc /e&iii ti obiceidui
dupe care cineva qi h umbrcla daca ploua sau crede ca va ploua, p&.ern tTaseconcl@k oi o s: pbla sau cn yecinul nost! cede sau se tetr ci ra ploua.
(9) ve plosa ddrfind .d vecinul nostru tia luar umbrela.(10) Inna.ft vecind nos6u si-a luat mbrela va ploua.(11) va plouapmmr cd vecinul nostru fi-a luat umbrela.(12) Veci l fi-a luat umbrela cu el de oceea o s: p]oua.
1@
t i r amatic a ar gu,i entat ivd
5.5.1. Srgumcnaalia fornal:i
in cadrul ragionamentelorra care in apai"ogi au un iaracteldcmonsuativ-formal, putem distinge u.mitoarele tipui
a. lsie pr€zentatdo ]ege -se pune problema drept caz posibil - 9ipe baza legii formulate initial se incearcA se se ajunge 1a conduzii
,,necesare". Fomalizal, acest mtionament se Eanscrie asfel:
fRG I D,/Al --> C/Ounde semrul -+ insea ni: ,,putem trage coocluzia ct'-
Un e\cmplupentr[ acc$t tiP de profil aagumentativ ne este olent dc
Fagmentul iin-manualul de fizici, reprodus ii exemphl (22), la
para8]al I 5.2, trl care nu ar em de a frce cll argumcnrc, ci cu date PeLaza-cdrora se a.lunge mai dgSrabe h o ,,conduzie" necesard decit 1a
formr{area urei opinii. Un ah exemplu de acest gen arPutea t ufinetoflI:
(41) IJn ta!" isr iubesh Droprii fii sinu le hce lau Ciaini esre raGl Mariei- pri:r u*ire rcilu'ed;cis!;as conduia ca) este imposibil sdfi lost
d cel care a ucis-o-
b. Se formuleaz: o iege, sau-re3jdE'genelala data deja drept
culoscutd- Se enuntd o concluzie valda dace se pomcite de 1a anumite
date precise la care se aplca legea mengonata.Iorma]izarea in acest caz ar fi:
unde semnul e inseamnA: ,justificati de,/ in!-uciv deoarece"; in dmp
ce _) iDsearrlni: ,iustific5".vom lua ca er(emplu pefltru acest tip de ragonamelt umSton
text dintr-un maflual de drept, cu u.metorul Profi]:tLRc tDl+C' l . .c *D'
r4 Trebuie se 9rm conl ce Naess con5ider: opodD sa distinSa doue tipuri
r. cil care onduce la postuldca ca h baa urjli ar8lment !, se tlage
conduzia O. si2. cd care duce la postulaiea cn in baza unui arFrmdt x trebuie sa se rrags
in ginul caz este vorba de un Puncr dc vedse descrrPtiv, h cel de al
doilea caz de un punct de vedele normaat.
