UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL PENTRU STUDII DOCTORALEElectiva 3: LEGISTLATIE IN CONSTRUCTII-INVESTITII

LEGISLATIE IN CONSTRUCTIIInvestitii

Doctorand: Ing. Dipl. BADIU CLAUDIA-GEORGIANADomeniul de doctorat: Inginerie si management

Specializarea: Management in constructiiConducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae POSTAVARU

-2009-

2

Legislatie in constructii_investitii

În viaţa comunităţilor umane, investiţiile ocupă un loc central, între sfera productiei de bunurişi servicii, şi sfera consumului, fiind un factor care influienţează simultan atât cererea cât şi oferta.Argumentul în favoarea acestei afirmaţii este dat de procesele de antrenare şi multiplicare a efectelorpe care le generează orice proiect de investiţii, indiferent de sectorul de activitate în care se aplică.

Implementarea unui proiect în sfera producţiei de bunuri şi/sau servicii are ca efect sporirea şidiversificarea ofertei şi implicit, dacă aceasta este validată de piaţă, creşterea veniturilor agenţiloreconomici. Concomitent, va fi influienţat direct sau prin efectul de antrenare, gradul de ocupare aforţei de munca, iar creşterea numarului de angajaţi şi/sau a câştigurilor lor salariale conduce, înultimă instanţă, la sporirea cererii de bunuri si servicii.

Pe de alta parte, va avea loc o creştere a economiilor populaţiei, dar şi a disponibilităţilorfinanciare ale agentilor economici care vor putea fi orientate spre realizarea de noi proiecte deinvestiţii.

Deci, într-un sistem economic, activitatea de investiţii joacă un dublu rol: în primul rândagenţii economici declanşatori de acţiuni investitionale, care impelmenteaza diverse proiecte deinvestitii, işi sporesc oferta de bunuri şi/sau servicii prin creşterea capacitaţii lor productive,realizând venituri suplimentare, iar în al doilea rând orice proiect de investiţii va genera nevoi saucereri suplimentare în sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilităţi etc)sau aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite).

Implicit va avea loc o crestere în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici antrenaţi.Realizarea de proiecte sau programe de investitii conduce în principal la creşterea stocului de capitalfix. Ca atare, investiţiile constituie principala pârghie de realizare a unei restructurarii economicereale, prin creearea de noi structuri mai performante în acord cu opţiunile strategice ale societăţi.

În plan social, investiţiile joaca rolul de regulator/compensator în ocuparea fortei de munca,în îmbunataţirea calitaţii vieţii. Implementarea unor proiecte sau programe de investiţii antreneazamodificari pe piaţa forţei de muncă, creand o nevoie suplimentara de forţă de muncă în sectoarelecare pregatesc şi implementeaza aceste acţiuni investiţionale (cercetare - proiectare, constructii,productia de echipamente şi instalaţii de lucru etc.), dar mai ales la beneficiarii de proiect careexploateaza noile capacităţi de producţie. Aceasta are ca efect, imediat sau într-o perspectivă maimult sau mai puţin îndepartata, atenuarea presiuni factorilor generatori de şomaj.

Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se caracterizeazăprintr-o paletă de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect de investiţii din domeniullucrărilor publice este (sau cel putin ar trebui să fie) subordonat unei concepţii generale, integratoarela nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele sale vor avea un caracter difuz la nivelulcomunităţii.

Investiţiile pot fi privite şi ca liant între generaţii, prin crearea de noi locuri de munca pentrugeneraţia tânără, dar şi prin mostenirea de capital fix pe care aceasta o primeşte de la generaţiileanterioare.

3

Nu în ultimul rând, investiţiile constituie suportul material al promovării progresului tehnico-ştiinţific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiţii aplicate sunt mijlocul principal devalorificare a soluţiilor tehnice şi tehnologice noi oferite de cercetarea ştiinţifică .

De mare actualitate este şi rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiţii în rezolvareamarilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia mediului ambiant, refacereaechilibrului ecologic acolo unde ,de cele mai multe ori din ignoranta, acesta a fost rupt. Orice proiectde investiţii supus analizei de oportunitate şi eficienţă trebuie sa aibă şi componenta ecologica, iarcriteriile ecologice trebuie sa fie incluse în sistemul de criterii pe baza caruia se va fundamentadecizia de investiţii. Spun asta pornind de la teza unanim recunoscuta că ”mai ieftin este sa previidecât să combaţi”. În acest context trebuie subliniat faptul că multe instituţii financiare internaţionalepun condiţii de natură ecologică pe care trebuie să le respecte proiectele sau programele propuse sprea fi susţinute financiar.

Având în vedere atât tendinţele înregistrate pe plan mondial, cât şi experienţa practicăacumulată de România din 1990 şi până în prezent, specialiştii în economie au formulat o serie de căipentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional în domeniul investiţiilor şi creşterea graduluide atractivitate pentru investitorii străini.

Astfel de măsuri conduc la simplificarea procedurilor de înregistrare a societăţilor comercialecu participare străină, la armonizartea legislaţiei şi practicii investiţionale din România cu cele dinUniunea Europeană. Direcţiile de perfecţionare a cadrului juridic si instituţional ar trebui să se referela: separarea activităţilor ce se circumscriu libertăţii de circulaţie a capitalului, a investiţiei străine

strategice, cu impact asupra economiei naţionale; crearea unui plus de flexibilitate de acţiune a organismelor guvernamentale în negocierile cu

investitorii strategici; creşterea coerenţei în relaţiile cu marii investitori prin corelarea demersurilor diferitelor

instituţii centrale şi locale în vederea asigurării unei “singure voci” în relaţiile investiţionale cuinvestitorii străini;

facilitarea realizării investiţiilor strategice prin asistarea nemijlocită a marilor investitori întoate fazele (prospectarea pieţei, negociere, semnare, desfăşurarea activităţii economice).

Atragerea investiţiilor străine ca o activitate coerentă şi deliberată, având o finalitate binedefinită, presupune utilizarea unor tehnici specifice între care un loc distinct îl ocupă acordarea destimulente financiare, fiscale şi de alta natură investitorilor.

Cele mai răspândite sunt stimulentele fiscale care includ reduceri de impozite, scutiri deimpozite, taxe de import sau export reduse.

Stimulentele financiare oferite în general în Europa de vest şi SUA, includ acordarea de sumecu titlu gratuit pentru investiţii de capital, training, dezvoltarea amplasamentului investiţiei şi ainfrastructurii, credite cu dobândă redusă şi altele.

Există şi o a treia categorie de stimulente dificil de clasificat, care include o varietate deforme, de la vânzarea la preţuri preferenţiale a terenului, construirea unei clădiri, cererea unor căi deacces, asigurarea şcolarizării şi acordarea de asistenta în recrutarea personalului, până la identificareaunor şcoli internaţionale pentru copiii directorilor sau asigurarea accesului la cuburile sportive,locale, pentru investitori.

În cazul Europei de Est însă, nu stimulentele sunt factorul hotărâtor în luarea de decizii de ainvesti, ci alte aspecte cum ar fi: gradul de dezvoltare al bazei industriale, evoluţia privatizării,stabilitatea politică, climatul macroeconomic, mărimea pieţei locale şi costul forţei de muncă.

Din punctul de vedere al luării deciziei de a investi, acordarea de stimulente este importantăîn doua momente: la formularea ideii de proiect când se întocmeşte o listă scurtă de posibile variantepentru investiţie şi la faza deciziei când se face practic o opţiune între mai multe variante.

4

Stimulentele care se pot acorda investitorilor străini pot fi deosebit de diverse, dintre careremarcăm: participarea cu titlu gratuit la capital, până la 50% din valoarea proiectului, vânzareaterenului la preţ subvenţionat, închirierea de terenuri sau clădiri cu o perioadă de graţie în care nu seplăteşte chirie, acordarea de garanţii guvernamentale, subvenţionarea salariilor personalului angajatde investitorul străin, suportarea de către agenţia de dezvoltare a unor cheltuieli legate de transportulşi instalarea echipamentelor şi utilajelor, repararea şi modernizarea clădirilor existente pe cheltuialaagenţiei de dezvoltare, finanţarea trainingului pentru angajaţii investitorului străin, realizarea pecheltuiala agenţiei de dezvoltare a studiilor de marketing sau a celor legate de protecţia mediului.

În economia unei ţări activitatea de investiţii ocupă un loc central atât în sfera producţiei debunuri şi servicii cât şi în sfera consumului, influenţând atât cererea cât şi oferta. Investiţiilereprezintă un adevărat stimul, generând noi activităţi şi având ca finalitate obţinerea de bunuri şiservicii indispensabile unei economii sănătoase.

Noţiunea de investiţie (investissement – franceză, investment – engleză; inversion –spaniolă;investion – germană) este sinonimă, din punct de vedere lingvistic cu; alocare,plasare,dotare1 ) şi prin extensie ajungem la eforturi făcute acum în speranţa unor recompenseviitoare. Trebuie să fie clar că prin eforturi nu se înţeleg numai eforturi financiare. Ne este familiarăexpresia părintească “ şi am investit/cheltuit atâta cu tine” spusă la bucurie sau la necaz, vis a vis decopilul său ajuns la maturitate. Să fim siguri că aceste cuvinte au fost rostite nu numai cu gândul labanii cheltuiţi, ci şi la toate renuţările, grijile, sentimentele părinteşti din perioada copilăriei.

Deasemenea devine tot mai evidentă ponderea tot mai importantă a investiţiilor“intelectuale”,destul de dificil de evaluat băneşte, în proiectele actuale.Nu trebuie să confundăminvestiţia cu plasamentul. În teoria şi practica finaciară plasamentul este o operaţie de finanţare(direct sau indirect) a proiectelor. De el depinde repartizarea veniturilor create de investiţie, darcondiţiile de plasament nu influienţează necesarul de investiţii.

Concept de primă importanţă al teoriei economice cu profunde rezonanţe în practică,investiţia trebuie privită ca un consum de resurse de natură diversă sau ca o cheltuială dacă avem învedere exprimarea acestora în unităţi valorice. Din noianul de definiţii întâlnite în literatura despecialitate cea mai pertinentă, în opinia multor specialişti este cea dată de Pierre Masse2) conformcăreia investiţie înseamnă “schimbarea unei satisfacţii immediate şi sigure, la care se renunţă, înschimbul unei speranţe viitoare ce s-ar obţine şi al cărei suport sunt tocmai bunurile investite”, pescurt „o cheltuială incertă pentru un viitor incert”.

Punctul lor de convergenţă cu cheltuielile curente de producţie îl constituie natura resurselorangajate: materiale, resurse umane, tehnice, valutare etc. Deosebirea esenţială între cele douăcategorii de cheltuieli este dată de trăsăturile specifice ale investiţiilor şi anume: durata; orice proiectde investiţii are un ciclu de viaţă propriu, caracterizat prin etape şi momente/jaloane bine definite şipe parcursul căreia parametrii economici ai proiectului au o evoluţie proprie descrisă în tabloul deflux de numerar.

_____________________________1)* * * - Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti, ed.Academiei RSR, 19842) Pierre Masse – Les choix des investissement. Dunod, Paris, eficienţă – conform căreia, promotorul de proiect (agentuleconomic declansator) acceptă schimbarea unor disponibilităti prezente de resurse, în schimbul unei serii deefecte/încasări viitoare care,în sumă totală absolută să fie superioare cheltuielilor iniţiale, riscul care decurge din evoluţiaparametrilor proiectului şi dacă cheltuielile au un grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai speranţe.

5

Spre deosebire de alte concepte, noţiunea de investiţie pune accentul pe domeniul deaplicaţie, pe conţinutul său. În acest context ea poate fi abordată din mai multe puncte de vedere:

Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă, care reduce investiţia la noţiunea deimobilizare în sens contabil al cuvântului. Din acest punct de vedere investiţia reprezintă”toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create înintreprindere destinate a rămâne constant sub aceiaşi formă”. Rigoarea contabilă a impusdouă condiţii restrictive de încadrare a cheltuielilor în categoria investiţii: proprietatea şidecalajul între achiziţie şi consumul bunurilor achiziţionate. Astfel, pentru ca o cheltuială cuachiziţionarea sau producerea unui bun sau serviciu să fie considerată investiţie, trebuie caacestea să intre, din punct de vedere juridic, în proprietatea agentului economic, iar consumullor să se facă pe o perioadă mai lungă de timp, care depăşeşte un exerciţiu financiar.Ca atare, cheltuielile privind elementele de activ circulant ce se consumă în acelaşi exerciţiu

cu achiziţia (concomitent) precum şi bunurile de folosinţă îndelungată luate prin leasing (credit bail),asupra cărora intreprinderea nu deţine drepturi de proprietate nu sunt considerate investiţii.

Bunurile în cauza se înregistreaza în contabilitate în clasa 2 de conturi de imobilizari şi leputem grupa astfel: Imobilizări legate de exploatare ce pot fi definite ca “bunuri de orice natura, mobile sau imobile,

corporale sau necorporale, dobândite sau create în intreprindere, nu pentru a fi vândute sautransformate, ci pentru a fi utilizate o mai lungă perioadă de timp ca instrumente de lucru.

Imobilizări în afara exploatării (neproductive) achizitionate sau create în intreprindere pentrualte scopuri cum ar fi:

ameliorarea conditiilor de igiena şi securitate a muncii; obiective cu caracter social : creşe, cantine , centre de vacanţă pentru salariaţi,

sedii adminstrative etc.; achiziţii de bunuri în scop speculativ (terenuri, imobile, obiecte de artă).

Se observă că această accepţiune asupra investiţiei pune accentul pe durata de viaţă a bunuluicare depăseşte durata unui exerciţiu.

Dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a investiţiei deoarece conform acesteiaccepţiuni investiţia reprezintă ”toate consumurile de resurse care se fac în prezent însperanţa obţinerii în viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari) eşalonate în timp şicare, în sumă totală sunt superioare cheltuielilor iniţiale de resurse”. Şi în această viziuneasupra noţiunii de investiţie găsim referire la durată, dar observam ca accentul cade mai multpe materialitatea efortului investiţional precum şi pe eficienţa acţiunii. In aceasta accepţiunese consideră investiţie:

a) cumpărarea de echipamente de lucru şi alte bunuri care, iniţial constituie ieşiri de trezorerie darcare au ca urmare încasări suplimentare, economii de costuri etc., eşalonate pe o durata mai lunga detimp care, în sumă totală trebuie să asigure;

-refacerea capacităţii de autofinanţare a firmei,-rambursarea eventualelor datorii contractate cu ocazia implementării proiectului,-crearea unui surplus de venituri care să asigure îmbunătăţirea situaţiei economico -financiare viitoare a firmei.

b) alte cheltuieli decât cele referitoare la cumpărarea de bunuri şi echipamente cum ar fi:-cheltuieli pentru publicitatea de marcă;-costul programelor de punere la punct a unor noutăţi în domeniul tehnologic organizatoric, alresurselor de munca etc;-costul acţiunilor de punere la punct a unor produse materiale noi;-cheltuielile cu programele de cercetare – dezvoltare.

6

Aceste cheltuieli sunt trecute de regulă pe costurile de productie, nu apar explicit în bilanţdeşi efectul lor scontat asupra trezoreriei firmei sub forma de intrari se prelungeste pe o perioada mailunga de timp.

Dimensiunea financiară este cea mai cuprinzatoare deoarece consideră investiţii ”toatecheltuielile de resurse care generează venituri şi/sau economii pe o lungă perioada de timpîn viitor şi in consecinta şi amortizarea (rambursarea) lor se face pe mai mulţi ani.”Accepţiunea financiară înglobează în noţiunea de investiţii toate elementele de imobilizarisau cheltuieli definite anterior, în plus are în vedere şi nevoia de fond de rulment pentruexploatare, generată de creşterea volumului de activitate.Din punct de vedere financiar, valoarea reală a efortului investiţional pentru realizarea unui

proiect este dată de costul obiectivului ce se construieşte plus nevoia de fond de rulment necesarexploatarii.

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare rezultă prin diferenţa între ”necesitaţile” cerutede buna funcţionare a ciclului de exploatare, date de creşterea activelor circulante (stocurile demateriale, semifabricate produse finite, creanţe clienţi, TVA de recuperat) şi resursele provenind dinexploatare (creanţe-furnizori, avansuri şi aconturi clienţi etc). În majoritatea cazurilor resurseledisponibile sunt inferioare nevoilor şi ca atare apare o diferenţă, un gol de resurse, care poatecompromite buna desfăşurare a procesului de producţie.El trebuie preliminat şi acoperit prin capitalpermanent sub forma de fond de rulment. Din punct de vedere financiar problema cea maiimportantă pentru investitor este de a se asigura echilibrul între resurse şi nevoi.

De reţinut este şi accepţiunea juridică, cuprinsă în acordurile bilaterale internaţionale privindpromovarea şi garantarea investiţiilor (încheiate de România cu terţe state) potrivit căreia investiţieînseamnă “activele investite de către investitorii unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţicontractante în conformitate cu legile şi reglementările aplicabile pe teritoriul ultimei”. În acestcadru investiţia cuprinde:- bunuri mobile şi imobile şi alte drepturi reale: servituţi, sechestre, ipoteci, gajuri etc;- acţiuni, părţi sociale,orice alt fel de participare la societăţi;-drepturi de creanţă sau orice alte drepturi de aceiaşi valoare economică;- drepturi de proprietate intelectuală: drepturi de autor, brevete, know-how, goodwill, desene şimodele industriale, mărci de comerţ sau de serviciu, alte drepturi similare recunoscute reciproc decătre părţi;- concesiuni de prospectare, extracţie şi exploatare a resurselor naturale.

În concluzie, conceptul de investiţii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere;:psihologic, juridic, economic, monetarist.

Psihologic, o investiţie reprezintă, renunţarea la bunuri imediate în schimbul unor avantajeviitoare. Din acest punct de vedere, întreprinzătorul se află în dilemă, fiind constrâns sărenunţe la satisfacţii imediate în speranţa unor câştiguri viitoare mai mari.Din perspectiva juridică o cheltuială care nu are incidenţă patrimonială directă nu esteconsiderată investiţie, chiar dacă aceasta sporeşte în timp potenţialul şi performanţeleîntreprinderii.Sensul monetarist consideră investiţii totalitatea cheltuielilor efectuate în vederea obţinerii devenituri monetare în viitor. Se ajunge la concluzia că toate cheltuielile ar trebui considerateinvestiţii, indiferent de destinaţia lor, şi deci se reduce înţelesul noţiunii de investiţie la cea decheltuieli.Concluzionînd, se poate afirma ca o investitie reprezinta “orice cheltuiala de resurse făcută în

vederea creării premiselor necesare obţinerii, pe o perioadă lungă de timp, în viitor, a unor efecteutile scontate”.

În literatura de specialitate se întâlneşte o diversitate de opinii privind conceptul de investiţii.

7

Astfel, găsim că “ … este un flux de capital destinat a modifica stocul existent care constituie,împreună cu factorul muncă mai ales, unul din factorii principali ai producţiei”3). Dar autorii nu facnici o referire asupra naturii sau structurii “stocului” deci interpretarea în extenso, se referă la toateelementele de stoc ale activului bilanţier: produse finite, semifabricate, materii prime, materiale,consumabile etc. Ori, luând act de cele două condiţii impuse de rigoarea contabilă cred că este oeroare să nu facem distincţie între stocurile materiale pentru activitatea profesională curentă şi celepentru investiţii. Consecinţa practică a acestei confuzii poate să apară în situaţii când guvernul uneiţări, din dorinţa de a atrage investiţiile străine, acordă facilităti fiscale şi vamale la importuri pentruinvestiţii. In atari situaţii se vor găsi “inventivi” care vor căuta să eludezea rigorile vamale sau fiscalesub acoperirea măsurilor de relaxare nominalizate pentru importurile de investiţii.

Într-o altă lucrare de referinţă se afirma că investitia este “operaţia care, pentru intreprindereconstă în transformarea resurselor financiare în unul sau mai multe elemente pe care le utilizeazăpermanent o perioadă relativ lungă, într-o manieră durabilă, pentru realizarea obiectivului săusocial4). Iată deci o viziune pragmatică, tehnicistă asupra conceptului analizat. Ce obiectii se pot însăaduce acestui punct de vedere ? În primul rând nu numai resursele financiare constituie izvorulinvestiţiilor, dacă nu ne reducem strict la viziunea monetaristă. Să ne reamintim că resurseleintelectuale – investiţie nemateriale - deţin o pondere tot mai însemnată în structura resurselor ce staula baza realizării proiectelor şi de regulă acestea sunt adeseori destul de dificil de cuantificat înexpresie valorică.

În al doilea rând considerăm investiţia ca activitate/acţiune dacă avem în vedere că, laniveluri superioare de decizie; mari intreprinderi, holdinguri etc. alta este viziunea asupra investiţiilorvis-a-vis de viziunea gestionară la nivel de proiect sau de unitate de producţie. Dar nu înţelegem dece atunci când se vorbeşte de structura, investiţia este redusă la nivel de cheltuială. Deci, definim ooperaţie care este formată din cheltuieli.

La nivele superioare de decizie investiţia este un criteriu de fundamentare decizională, deselecţie a proiectelor în cadrul unui portofoliu. Volumul de investiţii al unei intreprinderi poate săofere informaţii şi despre forţa sa economică şi intenţiile sale strategice. Ca structură de cheltuieli şica volum de resurse investiţia este relavantă însă numai la nivel de proiect.

Supraevaluarea locului şi a rolului pe care-l joacă mijloacele fixe în economia etatistă,centralizată, a condus, prin definitie, la restrângerea conţinutului şi sferei de aplicaţie a noţiunii deinvestiţie. Astfel, investiţia era definită ca ”totalitatea cheltuielilor prin care se creiaza, seachiziţioneaza noi fonduri fixe productive sau neproductice, se perfecţioneaza sau se reconstruiescfondurile fixe existente”5.

A trata însa investiţia numai ca pe o simplă cheltuială, în sens financiar al cuvântului,înseamnă a neglija conţinutul concret material al efortului investiţional pe care-l face orice agenteconomic atunci când implementează un proiect de investiţii. Materializarea în practică are la baza ostructura de resurse de o mare diversitate din punct de vedere al naturii lor (materiale, financiare,tehnice, umane, valutare etc). Evaluarea acestora în expresie bănească este o necesitate în specialpentru fundamentarea deciziilor economice ce privesc proiectul de investiţii.

________________________________________

3) “Pour les economistes, l`investissement est essentiellement un flux de capital destine a modifier le stock existant quiconstituie, avec le facteur travail notamment, l`un des facteurs principaux de la fonction de production”. Bancel F, AlbanR, Les choix d`investissement:methodes traditionnelles,flexibilite et analyse strategique. Economica 19954) * * * Dictionaire de management de projet. AFNOR,1996, pag 236, cităm “ Investissement – opération qui consistepour l`entreprise à transformer les resources financières en un ou plusieurs éléments que l`entreprise utilisera enpermanence pour concourir de manière durable à la réalisation de son objet social.5) * * * Dicţionar de economie politică. Editura Politică

8

În sfârsit trebuie subliniat că, scopul pentru care se face o investiţie nu este de a obţinemijloace fixe; utilaje, echipamente, hale, magazii etc. ci de a se obţine efecte utile de naturaeconomică, socială, ecologică etc.

Spre deosebire de activitatea de investiţii, care este creatoare de elemente de activ,intreprinderea poate să desfăşoare şi activităţi de dezinvestiţie - operaţii de renunţare la anumiteactive pentru a recupera resursele angajate şi a le orienta spre alte destinaţii. Este o activitate“distructivă” dar dacă resursele recuperate sunt reinvestite atunci suntem în situaţia unei distrugericreative.

Nevoia de dezinvestiţie este efectul unei activităţi/produs nerentabil.Cauzele pot fi diferite: comerciale (risc de client ridicat), financiare (îndatorare excesivă,

trezorerie puternic negativă), criză de maturitate în sector (produsul este uzat moral), concurenţăputernică, restrângere voluntară sau accidentală de activitate etc. Dacă este efectul unui eşec ea vadeteriora imaginea de piaţă a firmei.

Dezinvestiţia apare ca o recunoaştere a unor erori de evaluare de concepţie, şi vor fi necesaremăsuri drastice de redresare.

Dacă este planificată, dezinvestiţia devine pur şă simplu transpunerea în practică a uneiopţiuni de modificare a portofoliului de activităţi ale intreprinderii. Sumele recuperate prindezafectare pot fi folosite în alte scopuri: investiţii în alte proiecte mai rentabile, plata datoriilor,cumpărări de acţiuni, dividende ş.a.

***

Prin investitii directe cu impact semnificativ in economie se intelege investitiile cu o valoarecare depaseste echivalentul a 1 milion dolari S.U.A., realizate in formele si modalitatile prevazutelegea romaneasca si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice aRomaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca.

In Romania participarea la investitiile directe cu impact semnificativ in economie se poaterealiza numai cu capital lichid in lei sau in valuta liber convertibila.

Conform legii nr. 332/2001 urmatorii termenii se definesc astfel:a) data punerii in functiune a investitiei este data incheierii procesului-verbal de receptie finala;b) amortizarea accelerata consta in includerea pe cheltuielile de exploatare in primul an de

functionare a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix, conform prevederilorLegii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Tot conform aceleeasi legi mentionate mai sus, investitiile directe noi cu impact semnificativin economie pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar,bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectareaurmatoarelor conditii:

a) sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator;b) sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei;c) sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.

Stabilirea regimul juridic general privind garantiile si facilitatile de care beneficiazainvestitorii si investitiile directe în România este reglementata prin O.G. nr. 92/1997. Astfel, inîntelesul acestei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

9

a) investitie directa - participarea la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în oricare dintreformele juridice prevazute de lege, dobândirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societaticomerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu, precum si înfiintarea ori extinderea în România aunei sucursale de catre o societate comerciala straina, prin:

- aport financiar, în moneda nationala sau în valuta convertibila;- aport în natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale si necorporale;- participarea la cresterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finantare;

b) investitie de portofoliu - dobândirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate sireglementate, în scopul obtinerii de câstiguri de capital din dividende si din dobânzi aferente acestora- rezultate din activitatea unor terti implicati direct în administrarea emitentului - si din diferentafavorabila de pret la vânzare;c) investitor - persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediulpermanent în România ori în strainatate, care investeste în România, în oricare dintre modalitatileprevazute la lit. a) si b);d) rezident/nerezident - persoanele calificate astfel conform reglementarilor privind regimul valutar.

Efectuarea unei investitii în România, precum si posesia, folosinta sau dispozitia asupra uneiproprietati sunt garantate si nu pot fi supuse vreunei masuri discriminatorii asa cum nu pot fi supusediscriminarii administrarea, întretinerea, fructificarea, extinderea sau lichidarea unei investitii.

Investitiile realizate in Romania nu pot fi expropriate, cu exceptia cauzei de utilitate publica.Luarea unei asemenea masuri este nediscriminatorie si se efectueaza numai in conformitate cuprevederile legii, beneficiind de regim juridic pe intreaga lor durata de existenta. Insa investitoriistraini beneficiaza si de anumite drepturi, cum ar fi de exemplu:

a) sa transfere integral in strainatate profiturile ce li se cuvin, in conditiile regimului valutar dinRomania, dupa plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii prevazute de legislatia romana;

b) sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute in urma vanzarii actiunilor saupartilor sociale, precum si pe cele rezultate din lichidarea investitiilor, in conditiile regimului valutardin Romania;

c) sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute cu titlu de despagubire.De asemenea utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control,automatizari si produse de software, achizitionate din import, care indeplinesc conditiile prevazute laalin. (3) din legea 332/2001, necesare pentru realizarea investitiei, sunt exceptate de la plata taxelorvamale conform listei aprobate prin ordin comun al ministrului dezvoltarii si prognozei si alministrului finantelor publice ; iar investitiile noi realizate in conditiile prezentei legi beneficiaza dededucerea unei cote de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care serealizeaza investitia, numai din punct de vedere fiscal, prin inscrierea acesteia la sumele deductibileprevazute in declaratia de impunere.In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala aceasta se recupereaza in urmatorii 5 ani din profitul

impozabil.In Romania, investitorii beneficiaza în principal, de:

- posibilitatea efectuarii de investitii în orice domeniu si în orice forme juridice prevazute de lege;- egalitatea de tratament - just si echitabil - pentru investitorii români sau straini, rezidenti saunerezidenti în România;- garantii împotriva nationalizarii, exproprierii sau altor masuri cu efect echivalent;- facilitati vamale si fiscale;- asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative;- dreptul la conversia în valuta investitiei a sumelor în lei ce le revin din investitie, precum si latransferul valutei în tara de origine, potrivit reglementarilor privind regimul valutar;- dreptul investitorilor de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale competente pentru solutionarea

10

eventualelor litigii;- posibilitatea reportarii pierderilor înregistrate în cursul unui exercitiu financiar pe seama profituluiimpozabil al exercitiilor financiare urmatoare;- posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate;- posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru reclama si publicitate din profitul impozabil;- posibilitatea angajarii de cetateni straini, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Totodata, investitorii beneficiaza de drepturile acordate prin legile în vigoareîntreprinzatorilor, în vederea desfasurarii în bune conditii a activitatii întreprinderilor.

Insa domeniile în care investitiile se pot efectua numai pe baza de licenta sau de autorizare,precum si conditiile generale în care se pot acorda licentele sau autorizatiile se stabilesc prin lege.Orice investitor, persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobândi orice drepturi realeasupra bunurilor mobile si imobile.

Dupa cum mai mai spus, investitiile nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse unormasuri cu efect echivalent, exceptând cazurile în care o astfel de masura întruneste urmatoareleconditii:a) este necesara pentru cauza de utilitate publica;b) este nediscriminatorie;c) se efectueaza în conformitate cu prevederile exprese ale legii;d) se face cu plata unei despagubiri prealabile, adecvata si efectiva.

Despagubirea mentionata mai sus va fi echivalenta cu valoarea justa de piata a investitieiexpropriate la momentul mediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devinacunoscuta într-un mod care sa afecteze valoarea investitiei. La cererea investitorului, valoarea justade piata a investitiei poate fi exprimata în valuta liber convertibila, pe baza cursului valuteirespective pe piata valutara la data evaluarii. Dar chiar si asa, investitorul afectat are dreptul la oexaminare prompta a cazului sau, a evaluarii investitiei sale si a platii despagubirii, conform legiiromâne, examinare efectuata, dupa caz, de catre o autoritate judecatoreasca sau de catre o altaautoritate independenta si competenta, conform tratatelor internationale în materie la care Româniaeste parte.

Tot legislatia din Romania face referire si la facilitatile investitorilor, si anume:a) importul de bunuri mobile, corporale sau/si necorporale, care constituie aport în natura la capitalulsocial al unei societati comerciale sau reprezinta contributia la o asociatie în participatiune ori la oasociatie familiala, necesara pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelorvamale si de la plata taxelor pe valoarea adaugata;b) importul de echipamente tehnologice - masini si utilaje - constituind active amortizabile, conformLegii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, cumodificarile ulterioare, realizat de catre investitorii care efectueaza investitii directe, este exceptat dela plata taxelor vamale; lista cu denumirea comerciala si codurile din Tariful vamal de import alRomâniei corespunzatoare bunurilor ce se încadreaza în prevederile sus-mentionate se adopta prinhotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei si Comertului si a MinisteruluiFinantelor;c) posibilitatea de a opta, cu ocazia realizarii unor investitii noi, pentru una dintre urmatoarele douaforme de stimulente fiscale, fara însa a le cumula:- deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea, chiar si în cazul în carecontribuabilul a optat pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata. Optiunea contribuabiluluide a utiliza regimul de amortizare accelerata trebuie comunicata organelor fiscale teritoriale undeacesta are obligatia depunerii declaratiei de impunere, fara a mai fi necesara o aprobare prealabiladata de aceste organe;- deducerea, din profitul impozabil aferent exercitiului financiar, a unei cote de 20% din pretul de

11

achizitie a echipamentelor tehnologice - masini si utilaje - ce constituie active amortizabileachizitionate în cursul respectivului exercitiu financiar; în cazul în care profitul impozabil esteinsuficient pentru a permite deducerea în întregime a sumei aferente cotei de 20% mentionate,deducerea diferentei se face din profitul aferent exercitiilor financiare urmatoare, pâna la concurentasumei deductibile, în cel mult 5 ani;d) deducerea integrala din profitul impozabil a cheltuielilor cu reclama si publicitatea;e) recuperarea pierderii anuale declarate de contribuabili, prin declaratia de impozit pe profit, dinprofiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectuala fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu Departamentul pentru Relatia cuInvestitorii Straini, asigura in Romania coordonarea aplicarii uniforme a politicii Guvernului la nivelcentral si local in domeniul stimularii si promovarii investitiilor directe.

In vederea realizarii acestui obiectiv Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, impreuna cuDepartamentul pentru Relatia cu Investitorii Straini:

a) colaboreaza nemijlocit cu institutiile guvernamentale si neguvernamentale de la nivel central silocal implicate;

b) coordoneaza activitatea de promovare pe plan intern si international a investitiilor directe inRomania, asigurand aducerea la indeplinire a obiectivelor strategiei nationale in acest domeniu;

c) actioneaza, inclusiv prin consultari cu investitorii romani si straini, cu organizatiile profesionale,cu patronatele si cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti pentrumentinerea permanenta a unui mediu de afaceri favorabil promovarii investitiilor directe, prinasigurarea armonizarii legislative in domeniu, simplificarea procedurilor si eliminarea bariereloradministrative;

d) informeaza operativ Guvernul si pe primul-ministru asupra oricaror sesizari din parteainvestitorilor privind abateri de la procedurile si reglementarile legale, de la etica profesionala,precum si asupra oricaror alte acte savarsite voluntar sau din culpa, care afecteaza mediul de afaceri,initierea sau derularea investitiilor in Romania;

e) participa si reprezinta Romania la lucrarile institutiilor si asociatiilor internationale din domeniulpromovarii investitiilor directe.

Acelas Minister al Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu Departamentul pentru Relatiacu Investitorii Straini, va asigura, la cerere, asistenta tehnica de specialitate investitorilor care seincadreaza in prevederile prezentei legi. Ministerele, celelalte organe ale administratiei publicecentrale si locale, precum si toate institutiile cu competente in eliberarea de avize, autorizatii silicente au obligatia sa asigure rezolvarea operativa a solicitarilor investitorilor legate de inceperea side desfasurarea activitatii acestora.

Litigiile dintre investitori si autoritatile romane cu privire la drepturile si obligatiile prevazutein prezenta lege se solutioneaza de instantele de contencios administrativ, potrivit procedurii stabilitede Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 ; insa raman aplicabile in domeniul sau deincidenta dispozitiile Conventiei pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state sipersoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965 si ratificata de Romania prinDecretul Consiliului de Stat nr. 62/1975, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 56 din 7 iunie1975.

***

12

Si in domeniul constructiilor, economia de piata care tinde sa devina atotcuprinzatoare,trebuie sa se realizeze doar in limitele licitului, respectiv al normelor juridice care impun conduitanecesara si obligatorie pentru toti participantii. Cunoasterea legislatiei in domeniul constructiilor esteo conditie obligatorie si necesara pentru toti cei care isi desfasoara activitatea/investitia in acestdomeniu. Astfel, se discuta pe doua directii majore despre:1. Aspecte privind obligatiile si raspunderile factorilor implicati in proiectarea, realizarea,

exploatarea si postutilizarea constructiilor din categoria constructiilor civile, industriale siagricole.

2. Aspecte legislative prezentate in regulamentele aprobate prin Hotararea de Guvern 766/1997referitoare la agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente si obligatiile ce le revinfactorilor implicati referitor la infiintarea si functionarea sistemului calitatii in constructii.

Cadrul legislativ pentru asigurarea calitatii in constructii il reprezinta:-Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii data publicitatii prin Monitorul Oficial12/24.01.1995 si-Hotararea de Guvern pentru aprobarea regulamentelor privind calitatea in constructii nr. 766/1997 –Monitorul Oficial 352/ 10.12.1997.

Ambele sunt imbunatatite printr-o serie de modificari ulterioare, inclusiv pe 2009 (deexemplu: imbunatatiri privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentruconstructii, referiri speciale: materiale de constructii, utilaje functionale in constructii - perioada deexploatare, echipamente in constructii).

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora inexploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor sicolectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productiese stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.

Fiecare domeniu de activitate are anumite norme si nivele de calitate ce trebuiesc indeplinitepentru a satisface exigente ale unui anumit colectiv.

Prevederile legii se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora -indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum silucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Suntexceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate inmediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.

Legea are ca scop realizarea sistemului calitatii in constructii care sa conduca la realizarea deconstructii care sa corespunda din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii, rezistentei la foc, seism,precum si protejarii societatii cu tot ce implica ea si a mediului inconjurator.

Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile deimportanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecareicomponente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie decomplexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupaconsiderente economice, aceasta diferentiere fiind foarte importanta.

Pentru a obtine calitatea constructiilor, trebuie respectate pe intreaga durata a constructiilorurmatoarele cerinte:a) rezistenta si stabilitate;b) siguranta in exploatare;c) siguranta la foc;d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;f) protectie impotriva zgomotului.

13

Obligatiile prevazute de articolele legii revin factorilor implicati in conceperea, realizarea siexploatarea constructiilor, precum si in post-utilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii sifurnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cuexecutia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta aacestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloacede observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Interventiile la constructiileexistente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala,precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initialal cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneazaobligatoriu in cartea tehnica a constructiei.

Post-utilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare aconstructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum sireciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legi, aspect deosebit de important cetrebuie luat in considerare.

Legislatia in constructiiAutorizarea constructiilor Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor şi

unele masuri pentru realizarea locuintelor Legea nr.125/1996 privind modificarea si completarea Legii nr.

50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuripentru realizarea locuintelor

Legea nr. 453/2001 din 18 iulie 2001 pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executăriilucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

Legea nr. 350/2001 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriuluisi urbanismul

H.G. nr. 525/1996 din 27 iunie 1996 pentru aprobareaRegulamentului general de urbanism

Legea nr. 401/2003 din 7 octombrie 2003 pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executăriilucrărilor de construcţii

H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadrual documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice,precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizuluigeneral pentru obiective de investitii si lucrari de interventii

Contractatrea Continutul cadru al proiectelor -Legea nr. 459/2002(măsuri pentru întărireadisciplinei contractuale)

PRODUSE, Ordin MFP nr.1012/2001

SERVICII, Ordin MFPsi MLPTL nr.1013/873/2001

LUCRĂRI, Ordin MFP si MLPTLnr. 1014/874/2001

Calitatea in constructii Legea nr. 10/1995(privind calitatea în construcţii)

H.G. nr. 766/1997 si H.G. nr.675/2002

H.G. nr. 925/1995 Atestareaspecialiştilor

H.G. nr. 270/1994 Controlul de statO.G. nr. 63/2002 de înfiinţare a

14

Inspectoratului de Stat înConstrucţii

H.G. nr. 273/1994 Recepţia lucrărilor

Urmarira in exploatare aconstructiilor

H.G. nr. 273/1994 Cartea tehnica a constructiei

H.G. nr. 766/1997 REGULAMENT privind urmărireacomportării în exploatare, intervenţiile în

timp şi postutilizarea construcţiilor

Exploatare instalatii deapa, gaze naturale,

energie

H.G. nr. 348/1993 – contorizare H.G. nr. 1340/2001 – ISCIR H.G. nr. 60/2000 – reglementare activitati din sectorul gaze naturale Ordin MIR nr. 15/2001 – autorizare sector gaze natural O.G. nr. 20/1994

REDUCEREARISCURILOR

SEISMICE

O.G. nr. 67/1997O.G. nr. 12/1999Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construiresau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinătoruluititlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă dreptulde construire sau de desfiinţare. Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinereainstalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai curespectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privindproiectarea şi executarea construcţiilor.

Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii cuprinde următoarele:SISTEMUL CALITĂŢII

CONSTRUCŢIILOR- Reglementările tehnice în construcţii- Calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor- Agremente tehnice- Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii- Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor- Recepţia construcţiilor- Comportarea în exploatare şi intervenţii în timp la construcţii

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE INVESTITORILOR

- Stabilirea nivelului calitativ- Obţinerea acordurilor şi avizelor- Asigurarea verificării proiectelor- Asigurarea verificării execuţiei- Acţionarea pentru soluţionarea NC(notelor de comandă)- Asigurarea recepţiei lucrărilor- Întocmirea cărţii tehnice

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE PROIECTANŢILOR

- Precizarea categoriei de importanţă a construcţiei- Asigurarea prin proiecte a nivelului de calitate- Prezentarea proiectelor spre verificare- Elaborarea caietelor de sarcini- Stabilirea fazelor de execuţie determinate- Participarea la întocmirea cărţii tehnice

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE EXECUTANŢILOR

- Sesizarea investitorilor asupra NC- Începerea lucrărilor numai la construcţii autorizate- Asigurarea nivelului de calitate corespunzător

15

- Convocarea factorilor la fazele determinante- Soluţionarea NC-urilor- Respectarea tuturor prevederilor cu privire la calitate

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE VERIFICATORILOR DE

PROIECTE

- Răspund în mod solitar cu proiectantul

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE PROPRIETARILOR DE

CONSTRUCţII

- Efectuarea în timp a lucrărilor de întreţinere- Păstrarea şi completarea cărţii tehnice- Asigurarea urmăririi în timp a construcţiilor- Executarea lucrărilor de consolidare- Asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a

construcţiilorOBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERIALE ADMINISTRATORILOR

DE CONSTRUCŢII

- Folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor- Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi intervenţie- Urmărirea comportării în timp a construcţiei- Sesizarea inspecţiei de stat în construcţii în 24 ore pentru

accidente tehniceOBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI în

ACTIVITATEA DECERCETARE

- Efectuează cercetări în vederea fundamentării reglementărilorşi procedurilor

În vederea respectării protecţiei muncii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului trebuierespectate următoarele prevederi legale:

Protectia muncii Legea nr.90/1996 a protecţiei muncii

Sanatate publica

-Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale deigienă şi sănătate publică – Legea nr.98/1994;-Norme de igienă – Ordinul ministrului sănătăţii nr.981/1994;-Norme de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şiinstruirea copiilor şi tinerilor – Ordin MS 1955/18 oct.1995;-Asiguările sociale de sănătate –O.U.G. nr.150/2002;-Legislaţie sanitar-veterinară – O.U.G. nr.42/2004;-Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale aMedicamentului – O.G. nr.125/1998 şi aprobată de Legeanr.594/2002.- Protecţia mediului – O.U.G. nr.195/2005;- Legea apelor – Legea nr.107/1996;- Normativ pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în

reţelele de canalizare – C90;- Sancţionarea contravenţiilor la normele de protecţia mediului –

H.G. nr.127/1996;- Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul apelor –

Legea nr.107/1994;- Protecţia pădurilor – CODUL SILVIC- Legea nr.26/1996;- Stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe – Hotărârea nr.1.076 din 8 iulie 2004;- Rezerva Biosferei “Delta Dunării” – Legea nr.82/1993;- Acustica urbană – STAS 10009;

16

Protectia mediului - Acustica în construcţii – STAS 6161/3;- Calitatea aerului – SR ISO 4226;- Procedura de realizare a bilanţurilor de mediu – Ordin MAPPM

nr.184/1997;- Reglementare privind evaluarea poluării mediului – Ordin

MAPPM nr.756/1997;- Aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate – Hotărârea nr.188 din 28 februarie 2002Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei

17

Nr.Crt.

Tip Privind… Publicata la data de:(fara modificarile ulterioare)

LEGISLATIE GENERALA

I.

H.G. nr. 1553 reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe 18 dec. 2003Legea nr. 127 modificarea si completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societatile

comercialePublicat in Monitorul Oficial nr. 345

din 25/07/2000Legea nr. 138 a imbunatatirilor funciare, 27 apr. 2004, republicata 2009

Imbunatatiri funciareLegea nr. 15 sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală 7 aug. 1990; Republicare *)

M. Of. nr. 44 din 18 ianuarie 2008Legea nr. 161 unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a

functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cumodificarile ulterioare

2003

Legea nr. 18 legea fondului funciar 19 febr. 1991Legea nr. 213 proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia 17 nov. 1998Legea nr. 215 Legea administraţiei publice locale 23 apr. 2001Legea nr. 26 registrul comertului (Republicata ) 5 nov. 1990Legea nr. 297 piaţa de capital 28 iunie2004Legea nr. 31 societatile comerciale 16 nov. 1990Legea nr. 314 reglementarea situatiei unor societati comerciale 2001Legea nr. 33 exproprierea pentru cauză de utilitate publică 27 mai 1994Legea nr. 507 organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice -

Legislatie pentru Democratie12 iul. 2002

Legea nr. 99 unele măsuri pentru accelerarea reformei economice 1999O.U.G. nr. 102 unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor

în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privindpunerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii,îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinatedezafectate

2002

18

O.U.G. nr. 16 prorogarea termenului prevăzut la art. VI alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr.32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privindsocietăţile comerciale

1998

O.U.G. nr. 68 protejarea patrimoniului cultural national 26 aug. 1994O.U.G. nr. 75 activitatea de audit financiar 1999O.U.G. nr. 76 simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea

funcţionării comercianţilor24 mai 2001

O.U.G. nr. 88 privatizarea societatilor comerciale 23 dec. 1997HOTARIREA Nr.272

aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii 14 iunie 1994

HOTARIREA Nr.273

aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferenteacestora

14 iunie 1994

HOTARIREA Nr.392

aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee siechipamente noi in constructii

15 iulie 1994

HOTARIREA Nr.486

cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta sursede mare risc

23 septembrie 1993

HOTARARE nr.600

modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 376/1994 privind metodologia deelaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii

18.09.1998

HOTARIREA Nr.728

aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite inconstructii

19 octombrie 1994

HOTARIRE nr.731

aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesionala a specialistilor cuactivitate in constructii

14/10/91

HOTARARE nr.853

autorizarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului de a constitui sigestiona banca de date cuprinzand lucrarile publice si constructiile

26 noiembrie 1998

HOTARARE nr.925

aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor,a executiei lucrarilor si a constructiilor

20 noiembrie 1995

LEGE nr. 215 Casa Sociala a Constructorilor 22 decembrie 1997NORMEMETODOLOGICE

continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitatie, alofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor

Emitent: Ministerul FinatelorPublicat in: Monitorul nr.232 bis din

26 septembrie 1996(Anexa la Ordinul comun MF -

19

MLPAT nr. 1743/69/N/09.09.1996)ORDIN nr. 63/N obligatia afisarii la loc vizibil a panoului de identificare a investitiei Emitent: Ministerul Lucrarilor Publice

Publicat in: Monitorul nr.345 din data11.09.1998

ORDIN nr. 553 modificarea si completarea Normelor metodologice privind continutul-cadru deorganizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare aexecutiei lucrarilor, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor si alministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 784/34/N din 13 aprilie1998

Emitent: Ministerul FinantelorPublicat in: Monitorul nr.267 din data

10.06.1999

ORDIN nr. 1.026 aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adaugata pentru constructia, extinderea,consolidarea si reabilitarea locuintelor, precum si pentru constructia de lacasuri decult religios

Emitent: Ministerul FinantelorPublicat in: Monitorul nr.339 din data

20.07.2000ORDIN nr. 1.012ORDIN nr. 1.014

privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatieistandard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse

Ministerul Finantelor PublicePublicat in :

Monitorul nr.336 din data 25.06.2001Monitorul nr.357 din data 04.07.2001

ORDIN Nr. 136 aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul siturnarea betoanelor si pentru executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat

Emitent: Ministerul Muncii siProtectiei

Publicat in: Monitorul nr.217 din data22.09.1995

FACILITATI LEGALE IN INTAMPINAREA DECIZIEI DE A INVESTI

II.

Legea nr. 332 promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie 29 iun. 2001Legea nr. 346 stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii 14 iul. 2004Legea nr. 84 regimul zonelor libere 21 iul. 1992O.U.G. nr. 24 regimul zonelor defavorizate 30 sept. 1998O.U.G. nr. 27 acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din

Muntii Apuseni şi in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii"5 aug. 1996

FINANTAREA INVESTITIILOR

III.

Legea nr. 241 prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale 15 iul. 2005Legea nr. 500 finanţele publice 11 iul. 2002Legea nr. 571 Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Instrucţiunilor

privind procedura de soluţionare a evaziunii fiscale22 dec. 2003

20

Legea nr. 58 Legea bancara 5 mart. 1998Legea nr. 64 procedura reorganizării judiciare şi a falimentului 22 iun. 1995Legea nr. 656 modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor,

precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a acestora7 dec. 2002

O.U.G. nr. 45 finantele publice locale 5 iun.2003DOCUMENTATII AFERENTE INVESTITIILOR

IV.

H.G. nr. 1179 aprobarea Structurii devizului general si a Metodologiei privind elaborarea devizuluigeneralpentru obiective de investitii si lucrări de interventii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea Inr. 804 din 05/11/2002

Actul a intrat in vigoare la data de 05noiembrie 2002

O.U.G. nr. 1013 aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standardpentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea Inr. 340 din 27/06/2001

Actul a intrat in vigoare la data de 27iunie 2001

O.U.G. nr.1013/873

aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standardpentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii

Ministerul Finantelor PubliceNr. 1.013 din 6 iunie 2001

Ministerul Lucrarilor Publice,Transpoturilor şi locuinţeiNr. 873 din 12 iunie 2001

Publicat în: Monitorul Oficial nr. 340din 27 iunie 2001

AVIZAREA, APROBAREA SI AUTORIZAREA INVESTITIILOR

V.

H.G. nr. 525 aprobarea Regulamentului general de urbanism 27 iun. 1996Legea nr. 350 amenajarea teritoriului şi urbanismul 6 iul. 2001Legea nr. 401 modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcţii7 oct. 2003

Legea nr. 453 modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilorde construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

18 iul. 2001

Legea nr. 50 autorizarea executării lucrărilor de constructii 29 iul. 1991, reactualizata 2009Legea nr. 500 finanţele publice 11 iul. 2002Legea nr. 7 Legea cadastrului si a publicitarii imobiliare 13 mar. 1996O.U.G. nr. 231 modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării 24 nov. 2000

21

construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelorO.U.G. nr. 295 suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale

Guvernului30 dec. 2000

Ordin. nr. 331 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelorobiectivelor şi de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice

19 mai 1999

Ordonanta nr. 36 impozitele şi taxele locale 30 ian. 2002Ordonanta nr. 5 modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcţii, republicată24 ian. 2002

ACHIZITII PUBLICE

VI.

H.G. nr. 1186 aprobarea Procedurilor privind achizitiile publice de produse si servicii care implicaapararea nationala, ordinea publica, siguranta si securitatea nationala si a listeiaferente acestora

27 nov. 2001

Legea nr. 182 protecţia informaţiilor clasificate 28 febr. 2002H.G. nr. 478 completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista

autorităţilor contractante care au obligaţia de a aplica prevederile OrdonanţeiGuvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şiprodusele care urmează să fie achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică

16 mai 2002

O.U.G. nr. 20 achiziţiile publice prin licitaţii electronice 24 ian. 2002ENERGIE

VII.

Decizia nr. 57 aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice 11 oct. 1999H.G. nr. 1043 aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul national de transport al gazelor

naturale si a Regulamentului privind accesul la sistemele de distributie a gazelornaturale

Publicat in Monitorul Oficial nr. 693din 02/08/2004

Legea nr. 111 desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare din 10/10/1996Republicat in Monitorul Oficial,Partea I nr. 552 din 27/06/2006

Legea nr. 238 Legea petrolului 7 iun. 2004Legea nr. 318 energiei electrice 8 iul. 2003Legea nr. 85 Legea minelor 18 mart. 2003

ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE, PROIECTARE

VIII.H.G. nr. 567 organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat 15 iunie 2005,

publicată în Monitorul Oficial al

22

României, Partea I nr. 540/2005H.G. nr. 573 organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci 7 sept. 1998Legea nr. 64 brevetele de invenţie 11 oct. 1991Legea nr. 8 dreptul de autor si drepturile conexe 14 mart. 1996; (actualizata pina la data

de 9 August 2006)O.U.G. nr. 20 activitatea de metrologie 21 aug. 1992O.U.G. nr. 39 activitatea de standardizare naţionala în România 30 ian. 1998O.U.G. nr. 57 recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice şi apă 16 aug. 2002

PROTECTIA MUNCII, SANATATE PUBLICA, PROTECTIA MEDIULUI

IX.

Legea nr. 107 Legea apelor 25 sept. 1996;Emitent: parlamentul

Publicata in: monitorul oficial nr. 244din 8 octombrie 1996

Legea nr. 137 Legea protectiei mediului - Legislatie pentru Democratie 29 dec. 1995Legea nr. 90 Legea protecţiei muncii 12 iul. 1996Legea nr. 98 stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate

publică10 nov. 1994

O.U.G. nr. 125 înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului 29 aug. 1998O.U.G. nr. 150 organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate 31 oct. 2002O.U.G. nr. 244 siguranţa barajelor 28 nov. 2000O.U.G. nr. 42 organizarea activităţii veterinare 29 ian. 2004

INSTALATII SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

X.

O.U.G. nr. 95 valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, aflate în administrarea MinisteruluiApărării Naţionale

17 iun. 1999

Ordinul nr. 323 al ministrului industriei şi comerţului pentru aprobarea unor regulamente 23 oct. 2000Ordinul nr. 340 al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului pentru aprobarea

Nomenclatorului de lucrări şi servicii care se prestează de către autorităţile pentruprotecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente

20 mart. 2000

Ordinul nr. 1587 masurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniulstandardelor şi reglementărilor tehnice precum şi al regulilor referitoare la serviciilesocietăţii informaţionale între Romania, statele membre ale Uniunii Europene şiComisia Europeană OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională.

25 iul. 1997, reactualizata 2002

23

Ordinul nr. 324 al ministrului economiei şi comerţului pentru aprobarea Regulamentului privindmonitorizarea şi controlul specialiştilor atestaţi pentru lucrările de montaj pentruutilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, în conformitate cuprevederile Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montajal dotărilor tehnologice industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 440/2002

10 iun. 2005

Ordinul nr. 536 aprobarea Normativului pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor careproduc sau utilizeaza acetilena

3 aug. 2004, Publicat in MonitorulOficial nr. 1004 din 01/11/2004

Ordinul nr. 336 aprobarea Prescriptiei tehnice PT C 11-2003, editia 1, "Cerinte tehnice privindsistemele de automatizare aferente centralelor termice"

15 dec. 2003; Publicat in MonitorulOficial nr. 75 din 29/01/2004

Ordinul nr. 88 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea Regulamentului privindprocedura de atestare tehnico-profesională a specialiştilor verificatori de proiecte,responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici de calitate pentru lucrările demontaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale

14 febr. 2003

Ordinul nr. 293 al ministrului industriei şi comerţului pentru aprobarea Normelor metodologiceprivind verificarea calităţii lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şiinstalaţii tehnologice industriale

8 nov. 1999

Ordinul nr. 1430 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizareaexecutării lucrărilor de constructii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea Inr. 825 din 13/09/2005

Actul a intrat in vigoare la data de 13septembrie 2005

PROBLEME DE HABITAT

XI.

H.G. nr. 711 înfiinţarea Centrului Naţional pentru Aşezări Umane (habitat) 19 iul. 2001H.G. nr. 816 modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea

utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice14 iul. 2005

H.G. nr. 962 aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legiinr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe

27 sept. 2001

Legea nr. 114 Legea locuinţei 11 oct. 1996Legea nr. 152 înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe 15 iul. 1998

TRANSPORTURI

XII.H.G. nr. 441 stabilirea şi sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe apele

nationale navigabile şi in porturi21 iun. 1995

H.G. nr. 626 organizarea si functionarea Autoritatii Feroviare Romane - AFER 24 sept. 1998

24

O.U.G. nr. 42 navigatia civila 28 aug. 1997O.U.G. nr. 43 regimul juridic al drumurilor 28 aug. 1997

25

Principalele acte legislative care reglementeaza activitatea in domeniul asigurarilor inRomania sunt:

Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilorLegea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind

societatile de asigurare si supravegherea asigurarilorLegea nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind

societatile de asigurare si supravegherea asigurarilorLegea nr.113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru

modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghereaasigurarilor

Legea nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata inMonitorul Oficial nr 303/1995

Legea nr. 172 din 14 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privindasigurarile si reasigurarile nn Romania

Ordonanta de Urgenta nr. 61/2005 privind pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995privind asigurarile si reasigurarile in Rombnia

Legea nr. 212 din 27 mai 2004 a asigurarilor private de sanatateLegea nr. 249 din 9 iunie 2004 privind pensiile ocupationaleOrdinul C.S.A. nr. 3104 din 2005 pentru aprobarea Normelor privind constituirea, administrarea si

utilizarea Fondului de garantareLegea 31/1990 a societatilor comerciale - Text actualizat la data de 12.01.2007, avandu-se in

vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Actul includemodificarile din urmatoarele acte:- Legea nr. 302/2005- Legea nr. 164/2006- Legea nr. 441/2006- Legea nr. 516/2006.

Norme RCA 2007 -Norme privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudiciiproduse prin accidente de autovehicule

26

Justificarea expectatiei investitionale

In Romania, multa vreme s-a considerat ca existenta facilitatilor fiscale constituie un factorextrem de atractiv pentru investitori. Desi in Romania, prin legile privind investitiile (Legea nr.332/2001 si OUG nr. 92/1997), respectiv prin Codul Fiscal s-au acordat o serie de facilitati fiscalepotentialilor investitori, cuantumul investitiilor atrase a fost sub nivelul investitiilor atrase dePolonia, desi facilitatile fiscale acordate in Romania au un grad foarte mare de echipolenta cuinvestitiile acordate in Polonia.

Organele decizionale din Romania pierd din vedere faptul ca atragerea investitorilor necesitaun sistem juridic prietenos si dincolo de orice suspiciuni interpretative, conditii care aici nu suntindeplinite. Astfel, mai intăi, atat Guvernul, căt si Parlamentul Romaniei abordeaza problemainvestitorilor dintr-o perspectiva unilaterala (facilitatile fiscale), ignorand celelalte aspecte juridiceincidente in procesul decizional (legislatia muncii, legislatia mediului, problemele dreptului deproprietate, procedurile administrative etc.). Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca sistemul dedrept roman face parte din familia de drept romano-germanic, avand ca principala meteahnacaracterul interpretabil al dispozitiilor legale.

Investitorii, in special cei straini, cauta un sistem juridic compatibil cu sistemul juridicnational. Potrivit statisticilor OECD, cel mai mare investitor mondial sunt SUA. In volumulinvestitional total realizat de SUA, 31% este reprezentat de investitiile in serviciile de intermedierefinanciara. In Romania, SUA sunt pe pozitia a 7-a, dupa tari precum Olanda (cel mai mare investitorin Romania), Franta, Italia. Explicatia acestui decalaj poate consta si in faptul ca, in tara noastra,potrivit legislatiei aplicabile investitiilor semnificative in economie, nu beneficiaza de facilitatilefiscale acordate de lege investitorii care investesc in serviciile financiare, bancare si de asigurari.

Abordarea unilaterala a problemei investitionale trebuie sa tina seama si de faptul ca in acestmoment, de principiu, facilitatile fiscale sunt interzise, intrucat au natura juridica a ajutorului de stat.Dupa acest moment, accentul va trebui sa cada pe facilitatile financiare, respectiv pe acordarea degranturi, de terenuri gratuite, de amenajari industriale etc.

Coerenta de sistem juridic atrage dupa sine coerenta institutionala si predictibilitatealegislativa. In conditiile actuale, in care Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) are atributiide coordonare, lipsindu-i atributiile decizionale, va fi extrem de dificil de explicat investitorilor de cetrebuie sa discute atat cu organele centrale (ARIS, Guvern), cat si cu organele locale.

Inconsistenta legislativa si institutionala poate pune statul roman intr-o situatie greu decontrolat. Astfel, spre exemplu, investitiile din domeniul imobiliar risca sa fie afectate de ultimeledecizii pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei. Aceste investitiisunt efectuate de comercianti, membri ai statelor cu care Romania are incheiate Conventii deprotejare reciproca a investitiilor, situatie in care afectarea investitiei in curs poate crea premiseleunei actiuni la Centrul international pentru solutionarea diferendelor relative la investitii. Acesta esteexemplul cel mai concludent pentru a releva modul in care incoerenta decizionala la nivel statal

27

poate determina condamnarea statului roman de doua ori: mai intai de catre CEDO, ca urmare anerespectarii dreptului de proprietate, si apoi de catre Centrul International de solutionare adiferendelor, pentru neprotejarea investitiilor efectuate.

Acceptiunea juridica a investitiei

Din punct de vedere juridic, acceptiunea juridica a investitiei/investitorului este conturata de(a) dreptul intern - Legea nr. 332/2001, O.U.G nr. 92/1997, Legea nr. 231/2005, O.G. nr. 66/1997,(b) dreptul international public - Conventiile de promovare si protejare reciproca a investitiilorincheiate de Romănia cu 62 de tari, Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitiiintre state si persoane ale altor state incheiata la Washington in 1965 si ratificata de Romania in1975,(c) dreptul comunitar - prevederile Tratatului de instituire a Uniunii Europene cu privire la libertatilede circulatie, astfel cum a fost precizat de catre jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.Precizare: nu intotdeauna definitiile si precizarile terminologice oferite de cele trei planuri deprotectie coincid, situatie in care cadrul notional va fi stabilit pe cale de interpretare.

La randul lor, fiecare dintre aceste planuri ofera mijloacele juridice necesare protectieiinvestitiei deja efectuate, in sensul ca exista mijloace interne de protectie a investitiei, mijloace cerezida din acte de drept international public, respectiv mijloace comunitare. Fiecare dintre acestemijloace se aplica atat in relatiile dintre investitor (persoana juridica romana sau straina, dupa caz) sialte persoane juridice de drept privat, cat si in raporturile dintre investitor si statul pe teritoriul caruiase efectueaza investitia.

In ceea ce priveste primul plan al protectiei, dreptul roman in vigoare confera investitoruluiurmatoarele instrumente de protectie, care pot fi folosite atat in ceea ce priveste raporturile cu altepersoane fizice sau juridice, cat si in relatiile cu autoritatile publice:(1) Angajarea raspunderii civile contractuale a persoanei cu care investitorul a incheiat un contract,iar aceasta nu-si indeplineste obligatiile contractuale asumate. Pentru a putea formula o astfel deactiune, fie in fata instantelor judecatoresti, fie in fata Tribunalului arbitral, in raport deexistenta/inexistenta clauzei compromisorii, investitorul trebuie sa dovedeasca in principal

(a) existenta faptei ilicite ce consta in nerespectarea de catre cocontractant a obligatiilorcontractuale asumate si(b) existenta prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii de catre cocontractant a obligatiilorcontractuale.

(2) Angajarea raspunderii civile delictuale a persoanei care, prin fapta sa ilicita, a incalcat drepturilesau interesele legal proteguite ale investitorului. Se precizeaza ca, spre deosebire de prima ipoteza, inacest caz, investitorul nu are raporturi contractuale cu persoana ce a savărsit fapta nelegala, ci aceastadin urma, nerespectand anumite obligatii stabilite de lege in sarcina sa, a prejudiciat drepturile sau

28

interesele legale ale investitorului. Formularea unei astfel de actiuni presupune, in principal,indeplinirea urmatoarelor conditii:*dovedirea savărsirii faptei ilicite - neindeplinirea obligatiilor legale,*dovedirea prejudiciului suferit de investitor ca urmare a nerespectarii de catre partea in culpa aobligatiilor legale stabilite in sarcina sa, respectiv existenta unei legaturi de cauzalitate intre faptailicita si prejudiciul produs.(3) Formularea unei actiuni in contencios administrativ numai in contradictoriu cu autoritatilepublice care, prin actiunea sau inactiunea (refuzul de a indeplini un act) lor, prejudiciaza drepturile siinteresele legitime ale investitorului. Pe calea unei astfel de actiuni se poate solicita:(a) anularea unui act administrativ emis de o autoritate publica, inclusiv a Hotarării de Guvern;(b) obligarea autoritatii publice sa emita un act administrativ, in cazul in care in prealabil respinsesecererea formulata de investitor in acest sens;(c) obligarea autoritatii publice sa plateasca despagubiri ca urmare a adoptarii unui act administrativnelegal sau ca urmare a refuzului de a adopta un astfel de act. Cu privire la acest din urma capat decerere, se precizeaza ca acesta poate fi solicitat doar impreuna cu primele doua capete de cerere si ca,de principiu, formularea unui astfel de capat de cerere exclude de plan formularea ulterioara a uneicereri de chemare in judecata avand ca obiect angajarea raspunderii civile delictuale sau contractualea autoritatii contractante.(4) In cazul unei proces in curs (pendinte), investitorul poate invoca exceptia de neconstitutionalitatea Legii adoptate de Parlament, a Ordonantei Guvernului, respectiv a Ordonantei de Urgenta aGuvernului. In aceasta situatie, instanta judecatoreasca, verificand indeplinirea conditiilor deadmisibilitate ale acestei exceptii, va trimite exceptia spre solutionare Curtii Constitutionale, care vapronunta o decizie de admitere sau de respingere a acesteia. In cazul in care exceptia a fost admisa,Parlamentul sau Guvernul au obligatia ca, in termen de 45 de zile, sa modifice in acord cu deciziainstantei constitutionale legea sau ordonanta verificata. Daca in acest interval de timp cele douaautoritati nu-si indeplinesc obligatia constitutionala mentionata, actele normative atacate vor incetasa produca efecte juridice.

In plan extern, investitorul, in masura in care socoteste ca drepturile si interesele sale i-aufost nesocotite de autoritatile publice ale statului roman, are la indemana urma-toarele actiuniposibile:(1) In situatia in care investitorul considera ca instantele judecatoresti din Romania nu i-au acordatdreptatea, dupa epuizarea cailor interne de atac, acesta poate formula actiune la Curtea Europeana aDrepturilor Omului. Aceasta actiune se va judeca in contradictoriu cu statul roman, iar in caz decastig, instanta europeana va obliga paratul la plata de despagubiri catre investitor. Obtinerea uneihotarări de condamnare a statului roman la CEDO constituie motiv de revizuire a hotarărilorjudecatoresti pronuntate de instantele judecatoresti din Romania.(2) In cazul in care statul roman, prin actiunile intreprinse, inclusiv adoptarea unor legi, afecteazainvestitia efectuata sau in curs de efectuare, investitorul, sub conditia sa fie resortisant al unui statcare a ratificat Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state sipersoane ale altor state, poate formula fie (a) actiune in contencios administrativ, in acord cuprevederile cuprinse in Legea nr. 554/ 2004, legea contenciosului administrativ;(b) fie actiune la Centrul international pentru reglementarea diferendelor relative la investitii;

29

(c) fie actiune solutionata in acord cu Regulile de arbitraj UNCITRAL/CNUCDI.Formularea oricareia dintre actiunile de mai sus presupune indeplinirea unor anumite conditii

specifice, conditii care tin atat de aspecte procedurale, cat si de drept material.(3) Daca pe rolul instantelor din Romania exista un proces in curs, iar in cadrul acestui proces suntincidente prevederile dreptului comunitar, investitorul poate solicita Curtii Europene de Justitie(instanta Uniunii Europene), pe calea recursului prejudicial, sa se pronunte cu privire la:(a) modalitatea in care statul roman a implementat actele normative comunitare;(b) validitatea actelor normative comunitare incidente;(c) modalitatea de interpretare a acestor prevederi legale.(4) Arbitrajul international constituie o modalitate de solutionare a litigiilor dintre investitor si altepersoane, in sensul ca partile litigiului pot stabili, pe calea unui compromis, sa supuna solutionareaacestuia Curtii Internationale de Arbitraj de la Paris. In acest cadru, partile trebuie sa stabileasca atatregulile de drept aplicabile, cat si limba in care se desfasoara arbitrajul.

30

BIBLIOGRAFIE

1. Cabinetul Individual de Avocatura Ciprian MILOIU2. N. Postavaru, S. Bancila, C.V. Icociu, Management integrat al proiectelor investitionale, Editura

MatrixRom, Bucuresti, 20063. M. Ghita, R. Grasu, Notite de curs, Facultatea de Utilaj Tehnologic, 20044. P. Tanase Ghita, M. Ghita, Firma in economia europeana, Editura Economica, Bucuresti, 20075. N. Postavaru, C. V. Icociu, A. Cotescu, S. Bancila, Indrumarul investitorului privind elaborarea

documentatiilor tehnico-economice si a devizelor generale aferente obiectivelor, EdituraMatrixRom, Bucuresti, 200

6. http://www.euroavocatura.ro7. http://www.matrixrom.ro/romanian/editura/domenii/cuprins.php?cuprins=MI408. Constituţia României;9. Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii;10. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;11. S. L. Catana, R. Gabudean, Analiza evolutiei legislatiei nationale in domeniul investitiilor straine

directe, Revista Finante Publice si Contabilitate v. 18, nr. 3, p. 35-42 , 200712. http://www.romaniaeuropa.com/13. Investitii. Legislatie, Editura Lumina Lex, 200514. O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şicompletările ulterioare;

15. Legea nr.337/2006 pentru aprobarea O.U.G. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor deachiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiunede servicii;

16. H.G.R. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuireacontractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor deachiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiunede servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

17. H.G.R. nr. 782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al ConsiliuluiNaţional de Soluţionare a Contestaţiilor

18. Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;19. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şiorganizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

20. Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie ainformaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;

21. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completărileulterioare;

22. Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;23. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi combaterea faptelor de corupţie, cu

modificările şi completările ulterioare.

31

24. OUG nr. 49/2009, privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de afurniza servicii in Romania

25. Hotararea nr. 595/2009, pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara apersonalului care gestioneaza fonduri comunitare

26. Legea nr. 7/2006 (Republicata 2009), privind statutul functionarului public parlamentar27. Legea nr. 146/1997 (Actualizata 2009), privind taxele judiciare de timbru28. Ordinul nr. 3671/2009 privind aprobarea Calendarului sesiunii speciale de bacalaureat 2009

pentru elevii de clasa a XII a participanti la loturile olimpice29. HG nr. 488/2009 privind completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal30. Legea nr. 94/1992(Republicata 2009) privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi31. OUG nr. 39/2009 privind unele masuri de crestere a suprafetei contractate pentru irigatii32. OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri

financiar-fiscale33. Proiectul de ordonanta cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor

masuri financiar-fiscale34. Norma metodologica nr 17 din 2009, de aplicare a OUG nr. 18/2009 privind cresterea

performantei energetice a blocurilor de locuinte35. Regulamentul nr. 5/2009, pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 6/2008

privind modificarile in situatia institutiilor de credit, persoane juridice romane, si a sucursalelordin Romania ale institutiilor de credit din state terte

36. Ordonanta de urgenta nr. 25/2009, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta aGuvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

37. Legea nr. 138/2004 (Republicata 2009), a imbunatatirilor funciare38. Legea nr. 32/2006, privind obligatiunile ipotecare39. Legea nr. 357/2005, privind bursele de marfuri40. Ordonanta de urgenta nr. 22/2009, privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si

Reglementare in Comunicatii41. Ordinul nr. 102/2009, pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale

creditelor ce se acorda in anul 2009, in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimulareainvestitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitatinonagricole

42. Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentruinstituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism

43. Legea nr. 19/2009, a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009