Titlul I - Domeniul de aplicare, obiective, definiţii 3

Capitolul 1. Dispoziții generale 3

Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc 5

Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc 7

Titlul 3. Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii 9

Capitolul 3. Cadrul general9

Titlul 4. Reglementarea practicării pescuitului 12

Capitolul 4. Dispoziții comune 12

Capitolul 5. Pescuitul comercial în ape continentale 17

Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră 17

Capitolul 7. Pescuitul de recreativ şi sportiv 20

Capitolul 8. Pescuitul In scop ştiinţific sau didactic 21

Titlul 5. Reglementarea organizării pieţei produselor 23

Capitolul 9. Organizaţii de producători, recunoaştere 23

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică 24

Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 şi a strategiilor pentrumediul marin 24

Titlul 8. Inspecţia şi controlul 25

Capitolul 10. Principii generale 25

Capitolul 11. Monitorizarea 26

Capitolul 12. Inspecția piscicolă 27

Titlul 9. Sancțiuni 28

Titlul 10. Dispoziţii finale şi tranzitorii 32

Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturii 34

1

Conservarea mediului acvatic şi protecția patrimoniului pescăresc sunt de interes general pentru:- crearea şi menţinerea zonelor umede şi a biodiversităţii specifice acestora,- potenţialul de resurse alimentare reprezentat de resursele acvatice vii.Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturii reprezintă o necesitate socio-economică pe termen mediu şi lung,implicând:- promovarea pescăriilor, sprijinirea organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole viabile din punct de vedereeconomic și sustenabile din punct de vedere social și al mediului ;- promovarea unei politici favorabile incluziunii și dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit, eficientizării administrăriişi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;- încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manierăcomplementară față de politica de coeziune și de politica comună în domeniul pescuitului;- realizarea obiectivelor privind politica comună în domeniul pescuitului pentru asigurarea conservării resurseloracvatice şi exploatării durabile a acestora- creşterea rolului acvaculturii tradiționale ca o activitate generatoare de valori de mediu și economice durabile

Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilibrată a resurselor acvatice vii, a activităților de pescuit,având în vedere caracterul socio-economic și asigurarea stabilității proprietății asupra bunurilor ce contribuie ladezvoltarea sectorului pescăresc.

2

Titlul I - Domeniul de aplicare, obiective, definiţii

Capitolul 1. Dispoziții generaleArt. 1. Prezenta lege reglementează activităţile de acvacultură, pescuit în apele continentale şi marine, aflate sub

jurisdicţia naţională a României, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, activităţile de pescuit deorice tip precum şi protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii.

Art. 2. Dispozițiile prezentei legi se aplică:(1) pentru resursele acvatice vii, în orice stadiu al ciclului lor biologic ;(2) în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României ;(3) navelor sub pavilion român sau sub pavilionul altor state :

a) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate română implicați în activitatea de pescuit pe teritoriul României și ZonaEconomică Exclusivă a României și în afara zonei maritime române;

b) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate străină care :b.1. se implică în activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României;b.2. efectuează activități de procesare a resurselor acvatice vii în România.

(4) persoanelor fizice, juridice sau structurilor fără personalitate juridică care desfășoară activități de pescuit pentru scopuri decercetare, formare, sportive, recreative, turistice, de monitorizare pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă pe bazaihtiofaunei sau care stochează resurse acvatice vii sau practică acvacultura;

(5) întreprinzătorilor care desfășoară activități comerciale cu produse pescăreşti provenite din pescuit şi acvacultură.Art. 3. Prevederile legii privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al Zonei

Economice Exclusive ale României nu afectează exercitarea drepturilor acordate pentru anumite nave de pescuit străine, în conformitate cuacordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română.

Art. 4. Prezenta lege stabileşte măsurile privind organizarea şi administrarea sectorului pescăresc referitoare la:a) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;b) necesitatea adoptării unei abordări unitare în ceea ce priveşte managementul sectorului pescăresc;c) angajamentele care rezultă din tratatele Uniunii Europene şi din convenţiile internaţionale și acordurile la care

România este parte;

3

d) administrarea şi susţinerea capacităţii flotei de pescuit şi a infrastructurii de pescuit;e) acvacultura;f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;g) organizarea pieţei produselor;h) privatizarea;i) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din domeniul pescăresc;j) stimularea asocierii pescarilor, piscicultorilor, procesatorilor și comercianților în forme asociative cu reprezentare la

nivel local, naţional şi internaţional;k) cercetarea ştiinţifică;l) colectarea de date, inclusiv pentru supravegherea calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în

scopul sustinerii vietii piscicole cât şi pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă.;m) controlul şi inspecția piscicolă;n) relaţiile internaţionale;o) răspunderi şi sancţiuni.

Art. 5. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite în textul legii au semnificația stabilită în Anexa nr. 1, care faceparte integrantă din prezenta lege.

Art. 6. În sensul prezentei legi sunt considerate:1. Ecosisteme acvatice naturale:

a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;g) zona apelor teritoriale şi Zona Economică Exclusivă a Mării Negre.

2. Ecosisteme acvatice amenajate:a) heleşteiele;b) iazurile cu zonele lor inundabile;c) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;d) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;e) vivierele de orice tip;

4

f) staţiile de reproducere artificială;g) instalaţiile pentru creşterea intensivă şi dezvoltare post-embrionară;h) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;i) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;

Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Art. 7. (1) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.4 se realizează de către autoritatea publică centrală responsabilăde sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a cărei organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre aGuvernului României.

(2) În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă desectorul pescăresc va emite propunerea de hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şiAcvacultură.

Art. 8. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridicăfinanțată integral de la bugetul de stat, cu posibilități de dezvoltare a unor mecanisme/instrumente de finanțare, pe bază de gestiune șiautonomie economică, în coordonarea autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, având ca scop implementareapoliticilor în domeniul pescăresc, protecţia, conservarea, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor acvatice vii, precum şiadministrarea infrastructurii de pescuit și acvacultură din domeniul public şi privat al statului.

(2) Structura teritorială a Agenţiei este alcătuită din structuri regionale.(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:

a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, în condiţiile legii;b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în patrimoniu sau în

administrare în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare;c) concesionează terenurile administrate, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din

domeniul public şi privat al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

5

d) încheie contracte de concesiune, concesiune prin atribuire directă, arendă, leasing imobiliar şi asociere în participaţiune în vedereaexploatării şi/sau privatizării terenurilor, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora dindomeniul privat al statului pe care îl administrează;

e) colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şiinternaţionale implicate în activitățile de pescuit şi acvacultură;

f) reglementează piaţa produselor de pescuit și acvacultură;g) organizează diseminare cadru legislativ specific;h) desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă în ecosistemele piscicole, unităţi de acvacultură, unităţi de procesare şi

comercializare de pe teritoriul României şi aplică sancţiunile prevăzute în legislaţia din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesăriiși comercializării resurselor acvatice;

i) colectează date statistice din orice sursă disponibilă, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actelejuridice comunitare în domeniul sectorului pescăresc;

j) realizează investiţii pentru infrastructura aferentă administrării patrimoniului piscicol, precum şi alte tipuri de investiţii specifice,stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;

k) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc. (4) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi

personal contractual.Art. 9. (1) Pentru sprijinirea dezvoltării sectorului pescăresc se înfiinţează Fondul pentru sectorul pescăresc, gestionat de

autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, care se constituie dintr-o cotă parte a contravalorii taxelor de autorizare şilicenţiere în sectorul pescăresc, redevenţei cuvenite pentru concesionarea/arendarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajărilepiscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului, precum şi din vânzarea unor societăţicomerciale cu profil piscicol sau a amenajărilor piscicole.

(2) Funcţionarea, organizarea şi utilizarea Fondului pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin hotărâre a GuvernuluiRomâniei în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 10. În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorulpescăresc va emite reglementări specifice în scopul promovării spiritului antreprenorial, consolidării competitivității, diminuării birocraţiei,scăderii costurilor de autorizare și scurtării timpului de licenţiere/autorizare, simplificării procedurilor de concesionare, arendare, închiriere,vânzare.

6

Art. 11. (1) Pentru asigurarea cadrului consultativ în vederea stabilirii politicilor naţionale în domeniul pescăresc, se înfiinţeazăComitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, structură cu rol consultativ a autorităţii publice centrale responsabilă de sectorulpescăresc.

(2) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc sestabilesc prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(3) Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se compune, în principal, din reprezentanții organizațiilor deprofil, reprezentative la nivel național (asociaţii profesionale pescăreşti, federaţii şi asociaţii pescăreşti, recunoscute de către autoritateapublică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, instituţii de cercetare şi învăţământ superior din domeniul pescăresc precum șiorganizaţii din domeniul protecției naturii) şi reprezentaţii autorităţilor publice centrale cu atribuţii relevante pentru sectorul pescăresc.,

(4) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate promova prin acte legislative hotărârileConsiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, adoptate prin votul majoritar al membrilor acestuia, necesare pentru implementareaprevederilor internaţionale, comunitare sau naţionale privind protecţia şi conservarea resurselor acvatice. Aceste hotărâri se referă la:

1. restricţia sau interdicţia, permanentă sau temporară, a accesului la resursele acvatice vii;2. limitarea volumului capturilor pentru anumite specii şi repartizarea lor pe beneficiari;3. măsurile tehnice specifice pentru exploatarea raţională a resurselor acvatice vii;4. condiţiile de recoltare a algelor marine şi a altor organisme marine;5. măsurile de organizare şi asistenţă pentru asigurarea compatibilităţii între meserii.

Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc

Art. 12. Patrimoniul public pescăresc al României se constituie din:a) resursele acvatice vii aparţinând domeniului public al statului;b) ecosistemele acvatice naturale precum şi cele publice inventariate astfel;c) biodiversitatea generată de corpurile de apă, aşa cum sunt definite în Legea apelor, indiferent de proprietar.

Art. 13. (1) Patrimoniul pescăresc privat al statului este constituit din amenajări pisicicole, terenuri pe care sunt amplasateamenajările pisicicole, instalaţii hidrotehnice, diguri, canale şi alte active care constituie componente ale unei amenjări pisicicole, aflate înadministrarea sau proprietatea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură şi care se află în inventarul acesteia la data de 31.12.2013.

7

(2) În vederea valorificării patrimoniului pescăresc privat, se trec din domeniul public al statului în domeniul privat alstatului, în conformitate cu prevederile art.10 alin. 2 din Legea 213/1998 cu modificările şi completările ulterioare, activele și terenurileaflate în inventarul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la data de 31.12.2013.

(3) Patrimoniul pescăresc din domeniul public poate fi dat în administrare către instituţii, autorități, organizații dedrept public sau de utilitate publică.

(4) Concesionarea sau închirierea patrimoniului pescăresc public constituit din resurse acvatice vii sau din corpuri deapă, în cazul acvaculturii, se poate face către persoane juridice, în baza studiilor privind productivitatea piscicolă naturală realizate deinstituţii ştiintifice de profil.

(5) Redevenţa sau chiria plătită va fi fixată în procent din valoarea productivităţii stabilite pentru fiecare corp de apăsau în procent din valoarea cotei de pescuit, calculate la preţul de referinţă, pe baza normelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuitşi Acvacultură.

(6) Modalitatea de atribuire în administrare, concesiune, închiriere, precum şi modalitatea de calcul a preţului dereferinţă se vor stabili prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 14. (1) Valorificarea patrimoniului pescăresc aflat în domeniul public privat al statului se face prin vânzare, concesionare,arendare, închiriere, comodat sau alte forme prevăzute de lege.

(2) Terenurile pe care sunt construite amenajări piscicole, cu excepţia celor prevăzute de Legea 49 din 2009, inclusivinstalaţiile speciale amplasate pe uscat, aflate în portofoliu/administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, trec dindomeniul public al statului în domeniul privat al statului în vederea vânzării şi se înscriu în cartea funciară în baza unui protocol încheiatîntre autoritatea publică centrală care răspunde de sectorul pescăresc şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

(3) Preţul de vânzare va fi preţul stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat ANEVAR,agreat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

(4) Preţul de vânzare se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii:a) avans 20% din preţul de vânzare;b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;

c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de ladata plăţii, la care se adaugă o marjă de minim 3% dacă terenul este evaluat în lei şi dacă este evaluat în EURO în funcţie de rata lunară adobânzii de referinţă EURIBOR, la care se adaugă o marjă de minim 3%.

(5) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea unei ipoteci de rangul I peterenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a valorii terenului.

8

(6) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţiipublice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare, pot fi concesionate prin metoda licitaţieicu plic închis prevăzută în condiţiile Legii nr. 268/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţiipublice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare sau de concesionare până la 31.12.2014,vor fi transferate cu titlu gratuit către autorităţile publice locale, organisme de utilitate publică şi vor fi folosite în scopul autorizat deautoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

(8) Costurile măsurătorilor, întabulării şi evaluării activelor achiziţionate se suportă de către cumpărator, cu avizulvânzătorului şi se vor deduce din valoarea contractului de vânzare-cumpărare.

(9) Pentru terenurile/amenajările piscicole inventariate în domeniul privat al statului, în baza acestei legi, aflate încontracte de concesiune/închiriere/arendă/asociere/locaţie şi pentru cele libere de sarcini, înscrierea dreptului de proprietate a statului încartea funciară se va face în baza unui protocol încheiat între autoritatea publică centrală care răspunde de sectorul pescăresc şi AgenţiaNaţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Art. 15. (1) Autorităţile publice locale, judeţene, regionale, societăţi comerciale cu capital de stat, regiile autonome,companiile naţionale care au în administrare sau în proprietate ecosisteme acvatice amenajate sau naturale, în care se practică ori se poatepractica acvacultura, pescuitul comercial, de agrement sau sportiv sunt obligate, anual, până la 31 decembrie, să comunice lista acestoracătre autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc în vederea întocmirii şi actualizării inventarului capacităţilor deproducţie şi autorizării acestora.

(2) Autorităţile menţionate au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să notificepartenerii contractuali, despre obligativitatea depunerii, la sediul autorităţii, în termen de 30 de zile de la notificare, a licentei sauautorizaţiei prevăzute de prezenta, sub sancţiunea rezilierii de drept a contractului.

Titlul 3. Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii

Capitolul 3. Cadrul general

Art. 16. (1) Acvacultura se referă în special la producţia de peşte, moluste, crustacee sau alge.

9

(2) Acvacultura se practică în ecosisteme acvatice amenajate, indiferent de proprietar, cu acordulproprietarilor/administratorilor, şi doar în ecosistemele acvatice naturale identificate, nominalizate şi în condiţiile stabilite prin ordin alautorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturii în România.

(3) Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştiinţelevieţii sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută

(4) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti şi punereaîn valoare a tuturor amenajărilor pisicole, indiferent de deţinător.

(5) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în vigoaredin domeniul apei.

Art. 17. (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri:a) încurajarea acvaculturii multitrofice extensive şi semintensive generatoare de valori de mediu ;b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor, inclusiv prin elaborarea unui sistem de

trasabilitate;c) programul de colectare de date;d) aplicarea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei

alimentare a produselor din acvacultură;e) protecţia mediului şi a biodiversităţii acvatice;f) dezvoltarea cercetării şi inovării tehnologice;g) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifice;h) susţinerea activităţilor de formare a pescarilor şi piscicultorilor;i) omologarea/certificarea pepinierelor care produc material piscicol de populare a ecosistemelor acvatice naturale.(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele deprotecţie a mediului;

b) asigurarea securităţii juridice pentru operatorii din acvacultură în ceea ce priveşte accesul la ape şi la spaţiul adiacent;c) stabilirea unor indicatori de calitate şi sustenabilitate ecologică, economică şi socială;d) stabilirea modului de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru pagubele produse de restricţiile legislative referitoare la păsări

și habitate, precum şi pentru fermele care contribuie conservarea biodiversităţii, a habitatelor şi la menţinerea peisajului ;e) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;

10

f) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiileasigurării sănătăţii şi bunăstării animale;

g) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit;h) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 18. (1) Se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, document cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronicde Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privindcapacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în termen de 30 dezile, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(3) Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit derecoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de AgenţiaNaţională pentru Pescuit şi Acvacultură în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(4)Structura şi conţinutul Registrului Unităţilor de Acvacultură se aprobă prin ordin al autorităţii publice centralecare răspunde de sectorul pescăresc la propunerea Comitetului Conultativ pentru Sectorul Pescăresc.

(5) Registrul Unităţilor de Acvacultură este un document public şi este accesibil în regim online pe website-ulAgenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(5) Nedeţinerea licenţei de acvacultură constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prezentei legi.(6) Constatarea unor necorelări între licenţa de acvacultură şi informaţiile prevăzute la alin (2), după expirarea

termenului de notificare, se consideră ca nedeţinere a licenţei de acvacultură.Art. 19. (1) Acvacultura de apă dulce poate fi:

a) acvacultură extensivă, practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat;b) acvacultură semi-intensivă, ca formă a acvaculturii extensive, în care furajarea este permisă pentru suplimentarea nutrienţilor din hrananaturală, dar se realizează producţii medii anuale mai mici de 1500 kg/ha, în cazul ciprinidelor, 20kg/m3 în cazul salmonidelor şi 30kg/m3 încazul acipenseridelor;c) acvacultură intensivă, bazată exclusiv pe utilizarea furajelor, realizâdu-se, în cazul ciprinidelor, producţii mai mari de 1500kg/ha;d) acvacultură intensivă, in sistem deschis, semi-deschis sau în sistem recirculant închis, unde se realizează producţii de peste 20 kgpeşte/m3 in cazul salmonidelor şi 30kg/m3 în cazul acipenseridelor

11

2) Acvacultura extensivă şi cea semi-intensivă, ca formă a acvaculturii extensive, au o contribuţie majoră în generarea şi conservareavalorilor de mediu, aceste activităţi fiind sprijinite prin acordarea de facilităţi şi compensaţii, prevăzute prin hotărâri ale GuvernuluiRomâniei

(2) Comercializarea materialului de populare nu se poate face decât în şi din unităţi de acvacultură licenţiate.(3) Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone, în amenajările piscicole, indiferent de

provenienţă, se face cu avizul autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc şi al autorităţii publice centrale de mediu, încodiţiile respectării Regulamentelor 708/2007 şi 304 din 2011, în baza unor studii de evaluare, prin care se stabilesc şi condiţiile decarantină şi de control al evadărilor în mediu natural; nu se consideră specii alohtone speciile care au fost deja aclimatizate în România şi seaflă în cultură de peste 20 de ani.

Art. 20. Acvacultura în viviere de orice tip se poate practica în amenajări piscicole şi medii acvatice cu adâncimi mai mari de 6m în zona de amplasare a acestora şi cu condiţia ca suprafaţa totală a vivierelor să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a bazinuluipiscicol în care acestea sunt amplasate.

Art. 21. (1) Acvacultura marină va fi încurajată prin facilitarea concesionării falezei, plajei şi luciului de apă marină şi aaccesului la acesta de către autoritatea administrativă responsabilă cu gospodărirea apelor, pe o perioadă de minim 20 ani.

(2) Termenii şi condiţiile de acordare şi retragere a acestei autorizaţii sunt stabilite prin ordin al autorităţii publicecentrale responsabilă pentru domeniul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 22. Condiţiile generale de instalare şi exploatare a culturilor marine, inclusiv a celor alimentate cu apă de mare proveninddin foraje, unităţi de captare permanente şi alte structuri artificiale, se stabilesc prin reglementări emise de Agenţia Naţională pentruPescuit şi Acvacultură, în baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil.

Art. 23. Măsurile pentru prevenirea apariţiei şi dezvoltării bolilor care afectează resursele acvatice vii, precum şi măsurile deextincţie a acestor boli se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc la propunereaautorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Împreună cu Agenţia Naţională pentruPescuit şi Acvacultură, cu consultarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică de profil și al Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi

Titlul 4. Reglementarea practicării pescuitului

Capitolul 4. Dispoziții comune pescuitului comercial în ape continentale şi marine

12

Art. 24. Pentru ca o navă sau ambarcaţiune să aibă acces la ape şi resurse trebuie să fie înscrisă în Fişierul navelor şiambarcaţiunilor de pescuit şi să deţină licenţă de pescuit eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 25. (1) Se constituie, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Fişierul navelor şi ambarcaţiunilorde pescuit, instrument cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şiambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.

(2) Modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte de cătreAgenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împreună cu Autoritatea Navală Română şi se aprobă prin ordin comun al autorităţii publicecentrale responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţii publice centrale responsabilă de transporturi, în continuitate cu Fişierul navelorşi ambarcaţiunilor existent la momentul emiterii prezentei legi.

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează achiziţionarea şi construirea navelor şiambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul de referinţă acceptatpentru România.

(4) Structura şi conţinutul Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se aprobă prin ordin al autorităţiipublice centrale care răspunde de sectorul pescăresc la propunerea Comitetului Conultativ pentru Sectorul Pescăresc.

(5) Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit este un document public şi este accesibil în regim online pewebsite-ul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(6) Intrarea sau excluderea definitivă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se va face în baza regimului“intrări”- “ieşiri”, stabilite prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc ;

(7) Se exclude definitiv din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, orice ambarcaţiune care nu a desfăşuratactivităţi de pescuit comercial pe o perioadă mai mare de un an calendaristic, fără notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Pescuitşi Acvacultură. Excluderea definitivă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se poate efectua şi la solicitarea proprietarului;

(8) Oprirea temporară sau definitivă a activităţii unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit poate genera înlocuireasau compensarea efortului de pescuit pe perioada respectivă a unei capacităţi mai mici sau cel puţin egale cu efortul iniţial.

Art. 26. (1) Dreptul de pescuit aparţine statului şi se exercită în favoarea sa prin autorizarea accesului la resursele acvatice vii.(2) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează prin normele emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi

Acvacultură, pe baza studiilor periodice elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil, studii finanțate de la bugetul de stat saudin fonduri atrase de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilăde sectorul pescăresc, după consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, în termen de 90 de zile de la data intrării învigoare a prezentei legi.

13

(3) Accesul la resursele acvatice vii se face în baza unui act de reglementare emis de către Agenţia Naţională pentruPescuit şi Acvacultură.

(4) Nu se eliberează o autorizaţie de pescuit titularului activităţii, dacă nava/navele sauambarcaţiunea/ambarcaţiunile de pescuit utilizate nu dețin o licență de pescuit obținută în conformitate cu art. 27 sau dacă licența depescuit a acesteia a fost suspendată sau retrasă.

(5) Autorizaţia este retrasă automat dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt retrase permanent.(6) Autorizaţia este suspendată temporar dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt suspendate temporar.(7) Distribuirea drepturilor de pescuit se face prin intermediul autorizaţiei de pescuit şi se exprimă în cote de pescuit,

efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit(8) Valoarea cotelor de pescuit alocate (comercial şi de agrement) se va stabili utilizând preţuri de referinţă.(9) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se

atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe bazalicenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, cu respectarea planului de management al ariei naturale protejate şi al avizuluiadministratorului sau custodelui care se acorda gratuit.

(10) În lipsa administratorului sau custodelui sau al planului de managament, accesul la resursele acvatice vii din ariilenaturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se atribuie, în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi înasociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial numai înlocurile stabilite, în baza unui studiu ştiinţific realizat de institute de profil şi actului de reglementare obţinut de la autoritatea publicăcentrală care răspunde de protecţia mediului.

(11) Pentru ariile naturale protejate pentru care nu a fost aprobat un plan de management, TAC-ul şi efortul depescuit vor fi stabilite prin studii ştiinţifice elaborate de instituţiile Ştinţifice de profil.

Art. 27. (1) O navă sau ambarcațiune de pescuit poate fi utilizată pentru exploatarea resurselor acvatice vii în condițiileprezentei legi, doar dacă deține o licență de pescuit.

(2) Licența de pescuit este emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în conformitate cu normeleaprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, care conferă titularului dreptul de a utiliza o anumităcapacitate de pescuit în scopul expoatării comerciale a resurselor acvatice vii.

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, gestionează, suspendă şi retrage licenţa de pescuitîn conformitate cu normele de aplicare stabilite la alin. (2) al prezentului articol.

14

(4) Licența de pescuit este cerută pentru toate navele de pescuit maritim înainte de declararea unor noi capacităţide pescuit în Fişierul flotei de pescuit comunitar, fără a aduce atingere emiterii autorizaţiilor de pescuit maritim cu caracter general sauspecific, prevăzute de reglementările comunitare sau naţionale.

(5) Portul/locul de bază pentru navele/ambarcaţiuni care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela deunde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, şi expediere a capturilor şi care figurează în licenţa de pescuit.

(6) Schimbarea portului de bază se face după înştiinţarea A.N.P.A. şi operarea modificării în licenţă.(7) Lista de echipaj este anexă la licenţa de pescuit şi poate fi condiţionată de prezentarea licenţei de pescuit,

atunci când aceasta este solicitată, iar schimbările în componenţa echipajului implică doar refacerea listei fără a implica schimbarealicenţei.

(8) În cazul unei schimbări a capacităţii de pescuit a navei fără să fi fost obţinută licența de pescuitcorespunzătoare se recurge la retragerea avizării echipajului.

(9) Este interzis ca o navă să pescuiască cu un motor a cărui putere depăşeşte puterea înscrisă în licenţa depescuit.

(10) Verificarea şi certificarea puterii motorului vor fi stabilite prin ordin comun al autorităţii publice centraleresponsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţii publice centrale responsabilă de transporturi.

Art. 28. (1) Transbordările de peste sau subproduse din peste sunt permise între două ambarcaţiuni, care deţin licenţă depescuit sau între o navă ce deţine licenţă de pescuit şi nava care o deservește în baza unei licenţe auxiliare pescuitului, cu menţionareaevenimentului în „Jurnalul de pescuit marin”.(2) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de transbordare vor fi stabilite prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuitşi Acvacultură.

Art. 29. (1) Debarcarea produselor pescăreşti rezultate din pescuit se face în puncte de debarcare a căror nominalizare șifuncționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă desectorul pescăresc.

(2) Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vii și a produselor obținute din pescuit se face numai încentrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prinordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(3) Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara punctului dedebarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări dedocumentele de însoţire a mărfii, reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

15

(4) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de debarcare se stabilesc prin decizia Agenţiei Naţionalepentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 30. (1) La propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin al autorităţii publice centraleresponsabilă de sectorul pescăresc se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi echipamentelor de pescuit,marcarea şi procedura de aplicare a mărcilor pe uneltele de pescuit şi metodele de pescuit comercial, în apele marine şi continentale.

(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă şi constituie infracţiune.(3) Pentru activităţile de pescuit se folosesc doar uneltele prevăzute în autorizaţia de pescuit.(4) O navă sau ambarcaţiune de pescuit are obligaţia de a recupera uneltele pierdute, iar nerecuperarea acestora va fi anunţată la

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, in termen de 10 zile.Art. 31. (1) Prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pe baza studiilor elaborate de

instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil şi în baza acordurilor/conventiilor internationale cu statele riverane in cazul apelor de frontierăse stabilesc dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.

(2) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, debarcate sau comercializate,acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

(3) Anual, până la 31 decembrie, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, se vor stabili pentru anulurmător perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii;

(4) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurseloracvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.

Art. 32. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc stabileşte prin ordin anual Captura TotalAdmisibilă (TAC) şi măsuri de reglementare a efortului de pescuit în baza studiilor ştiinţifice realizate de către instituţiile de cercetareştiinţifică de profil acreditate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea Consiliului Consultativ pentruSectorul Pescăresc.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din

ansamblul flotei, justificată pe baze științifice;b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;c) limitarea numărului de unelte utilizate la pescuit;d) stabilirea tipurilor şi dimensiunilor caracteristice ale uneltelor de pescuit admise;e) interdicţia pescuitului ;

16

f) reducerea capacităţii motorului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp,

metode de pescuit, nave de pescuit sau în baza altor criterii stabilite de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultareaConsiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 33. (1) Valorificarea resurselor acvatice vii în ariile naturale protejate, inclusiv în siturile Natura 2000 se va face înconformitate cu reglementările în vigoare privind administrarea acestora, fiind evidenţiată în regulamentele şi planurile de management aleacestora întocmite în colaborare cu organizaţiile sectorului pescăresc recunoscute de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) În lipsa regulamentelor şi planurilor de management, pe baza principiului precauţiei, valorificarea resurseloracvatice vii din aceste zone se supune setului minim de măsuri de conservare.

(3) În lipsa setului măsuri de conservare, valorificarea resurselor acvatice vii se va face în condiţiile autorizaţieide pescuit emisă de autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul pescăresc, cu excepţia ariilor naturale protejate în care obiectulprotecţiei este ihtiofauna, caz în care pescuitul este interzis.

Art. 34. Pescuitul speciilor protejate este interzis, cu excepţia pescuitului ştiinţific, efectuat în cadrul programelor naţionalecare vizează măsuri de refacere a stocurilor speciilor respective.

Art. 35. Autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescuitului poate autoriza în orice moment capturarea,transportul sau vânzarea de pește, în scopuri sanitare și de protecţie a mediului.

Capitolul 5. Pescuitul comercial în Delta Dunării

Art. 36. Pescuitul comercial în Delta Dunării se face

Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră

Art. 37. (1) Pescuitul comercial în Marea Neagră în sensul prezentului titlu se referă la localizarea resurselor biologice marine,lansarea, fixarea, remorcarea şi tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturii la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea labord, plasarea în cuşti, deplasarea la portul de bază, debarcarea peştelui şi a altor resurse acvatice vii în condiţiile conservării, gestionării şiexploatării durabile a resurselor acvatice marine vii.

17

(2) Pescuitul tradiţional la scară redusă, în Marea Neagră, reprezintă pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni, care au o lungimemaximă de 12 m şi care utilizează unelte autorizate. (3) În apele aflate sub jurisdicţia naţională a României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite norme menite să menţinăactivităţile de pescuit de care depinde dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor costiere.

Art. 38. (1) Colectarea de organisme marine şi exercitarea oricărui tip de pescuit maritim, îmbarcat sau neîmbarcat suntsupuse autorizării.

(2) Autorizaţiile permit persoanelor juridice, pentru o anumită navă/ambarcaţiune, exercitarea activităţilormenţionate pe perioade, în zone, pe specii sau grupuri de specii, cu unelte de pescuit stabilite ca tip şi număr şi la un nivel cantitativ strictdeterminat pe specii.

(3) Autorizaţiile acoperă o perioadă maximă de 12 luni calendaristice şi nu sunt transferabileArt. 39. (1) Autorizaţiile de pescuit sunt emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin filiale regionale din

subordinea sa, pentru o perioadă determinată, ţinând cont de următoarele trei criterii:- activitatea anterioară a producătorilor;- orientarea pieţei;- raportul între capacitatea de pescuit şi resursele acvatice vii disponibile.

Art. 40. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură repartizează cotele de capturi şi eforturile de pescuit, instituite înbaza reglementărilor comunitare sau naţionale, în sub-cote atribuite fie organizaţiilor de producători sau uniunilor lor care asigurăgestiunea, fie navelor sau grupurilor de nave.(2) Această repartiţie este valabilă pentru o perioadă de 12 luni calendaristice.(3) Drepturile obţinute prin atribuirea sub-cotelor nu sunt transferabile.

Art. 41. (1) În cazul în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a alocat, în conformitate cu procedura derepartizare totalitatea cotelor sau o parte a anumitor cote de capturi sau de eforturi de pescuit organizaţiilor de producători sau federaţiiloracestora, acestea trebuind să asigure cea mai bună utilizare a sub-cotelor de capturi atribuite astfel pe baza unui plan de gestiune.

(2) Planul de gestiune trebuie stabilit în conformitate cu obiectivele determinate de capitolul 6 al prezentului titlu. (3) Condiţiile de aplicare ale acestui articol sunt stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 42. (1) Un program de adaptare a capacităţilor de captură a flotei de pescuit marin la resursele halieutice disponibile,incluzând construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte prin ordin al autorităţii publicecentrale responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultareaComitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

18

(2) Programul de adaptare precizează, pe specii sau grupuri de specii, zonele sau grupurile de zone de aceeaşitipologie marină şi eventual, pe metode de pescuit, obiectivele urmărite, precum şi condiţiile în care capacitatea de captură a flotei depescuit este corelată cu resursele halieutice disponibile.

(3) În scopul exploatării durabile a resurselor acvatice vii, capacitatea flotei, numărul, tipul şi selectivitatea uneltelorse poate adapta la situaţia zonelor de pescuit prin oprirea temporară sau definitivă a activităţii anumitor nave şi ambarcaţiuni de pescuit, încondiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuitşi Acvacultură, prin hotărâre de guvern, pe baza studiilor de specialitate, a consultării Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, culuarea de măsuri compensatorii adecvate.

Art. 43. În apele marine aflate sub suveranitate sau jurisdicţie română, activităţile de pescuit marin, sub rezervadispoziţiilor regulamentelor Uniunii Europene, acordurilor bilaterale internaţionale la care România este parte, sunt interzise navelorsub pavilion străin.

Art. 44. (1) Condiţiile de determinare a speciilor, a coeficienţilor de conversie în greutate vie şi a taliei şi greutăţii minime acapturilor se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

1. instrucțiunile și măsurile de precauție pentru a asigura conservarea resurselor și pentru a reglementaexercitarea pescuitului şi măsurile de interdicţie permanentă sau temporară sau de reglementare a exercitării pescuituluipentru anumite specii sau cu anumite unelte în anumite zone.

2. evaluarea rezervelor naturale de moluște și crustacee, precum şi definirea condiţiilor de exploatare a acestora.3. măsurile de delimitare a rezervelor pentru care este interzis pescuitul sau de definire a restricţiilor de pescuit

aplicate pentru a realiza lucrări de implantare a structurilor artificiale în vederea exploatării şi punerii în valoare aresurselor biologice sau pentru protecția exploatărilor de culturi marine.

(3) Autoritatea publica centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin acord cu custodele unei arii protejatepoate aproba pentru o perioada şi arie determinată, exploatarea speciilor invazive, pe baza unui studiu ştiinţific în vederea asigurăriiechilibrului de ecosistem.

Art. 45. Se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc caracteristicile tehnice siconditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele marine si continentale.

19

Capitolul 7. Pescuitul de agrement şi sportiv

Art. 46. (1) Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scoprecreativ sau turistic și se practică în ecosisteme acvatice naturale și amenajate

(2) Pescuitul recreativ în ecosisteme acvatice naturale şi amenajate (cu excepţia amenajărilor piscicole) se efectuează pe baza unuipermis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/un an calendaristic), a tichetuluiteritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de asociațiile de pescariautorizate deţinătoare ale unui drept de pescuit într-un teritoriu delimitat, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţieispecifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.

(3) Pescuitul recreativ în amenajările piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură se efectuează în condiţiile şi pe bazaregulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilăpentru domeniul pescăresc, care se va constitui în anexă la licenţa de acvacultură.

(4) Pescuitul turistic se efectuează pe baza unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână), atichetului teritorial şi a fişei de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de titularii unei cote depescuit în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare. Fişa de capturise returnează in maxim 24 de ore de la sfârşitul perioadei de valabilitate a permisului, sub orice formă (fizică sau electronică – sms,email, etc) către titularul cotei de pescuit.

(5) Pescuitul sportiv reprezintă activităţi necomerciale de pescuit practicate în scop de performanţă de către structuri sportiveînregistrate în Registrul Sportiv de către autoritatea publică centrală care răspunde de sport

(6) Pescuitul sportiv se poate defăşura în ecosisteme naturale şi amenajate în baza unui acord încheiat cu deţinătorului cotei de pescuitsau cu deţinătorului unei licenţe de acvacultură. Acordurile şi programul competiţional se notifică de către părţi în termen de 10(zece) zile calendaristice de la perfectare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Pescuitul sportiv nu dă drept de reţinerea capturii.

(7) (În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă desectorul pescăresc se vor stabili condițiile de practicare a pescuitului de recreativ și turistic, regulamentele de practicare şi de testarea cunoştinţelor, precum și modelele permiselor, tichetelor teritoriale și a carnetelor şi fişelor de capturi.

(8) În scopul asigurării protecției și conservării resurselor acvatice se stabilesc condițiile pentru practicarea pescuitului de agrement înapele maritime și continentale astfel:

a) în apele curgătoare și stătătoare salmonicole din zona montană, numai cu o singură undiță sau cu o lansetă cumaximum două cârlige;

20

b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum 3 undițe saucu 3 lansete cu maxim două cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete cu maximum două cârlige fiecare sau oțaparină, cu maxim 10 cârlige fiecare.

Art. 47. Cota de pescuit recreativ şi turistic pe fiecare zonă de pescuit şi numărul maxim de pescari pe fiecare zonă, sestabileşte pe baza TAC-ului.

Art. 48. Cota de pescuit corespunzătoare ecosistemelor acvatice naturale se concesionează către asociaţiile de pescuit derecreativ sau turistice legal înfiinţate şi înregistrate în registrul asociaţiilor de pescuit de agrement la Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură.

Art. 49. Autorizaţia de pescuit recreativ sau turistic în ecosistemele acvatice naturale sau amenajate, cu exceptia amenajărilorpiscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură, acordată pentru zonele concesionate va conţine cotele alocate, pe specii, zonade pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera.

Art. 50. (1) Asociaţiile de pescuit de recreativ şi turistic au obligaţia de a raporta capturile pe specii anual, până în data de 31ianuarie pentru anul precedent, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.(2) Titularii permiselor de pescuit recreativ sau turistic sunt obligați să treacă în carnetul de capturi sau în fişa de capturi, specia capturată șigreutatea individuală a capturii imediat după capturare, numai la speciile pentru care este stabilită cotă.(3) Deţinătorii unui permis de pescuit recreativ sunt obligați să predea carnetul de capturi către asociația al cărei membru este până celtărziu în data de 31 decembrie a anului pentru care este valabil respectivul carnet, sub sancțiunea suspendării dreptului de a primi permisde pescuit de pentru următorul an.(4) Deţinătorii unui permis de pescuit turistic sunt obligați să predea fişa de capturi către asociația care i l-a eliberat în termen de 24 de orede la expirarea valabilităţii acestuia, sub sancţiunea de a-i fi refuzată eliberarea unui nou permis de pescuit turistic.

Capitolul 8. Pescuitul în scop ştiinţific sau didactic

Art. 51. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în scopştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:

a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilorspecifice;

21

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şiacvacultură, precum şi de alte activităţi antropice, precum şi a impactului produs de speciile protejate asupra resurserlor acvatice viisau efectivelor piscicole din fermele de acvacultura;

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii;e) monitorizarea resurselor acvatice vii desfăşurată de către administratori sau custozi în cadrul planurilor de management al ariilor

naturale protejate (2) Autoritatea publică centrală responsabilă pentru sectorul pescăresc, în urma consultărilor, stabileşte condiţiile de acordare aautorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. (3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării. (4) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop ştiinţific include:

a) domeniul de aplicare preconizat de cercetare ;b) zona de pescuit;c) metodele de pescuit care se vor utiliza;d) identificarea speciilor de organisme acvatice vii care sunt vizate;e) numărul de indivizi pe specii cantitatea planificată a capturii şi protocolul de eşantionare urmat;f) durata preconizată a studiului;g) datele de identificare a navelor sau ambarcațiunilor care vor fi folosite;h) nominalizarea cercetătorilor coordonatori.

(5) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop de didactic include denumirea resurselor acvatice vii care sunt vizate, zona de pescuit şimetodele de pescuit care vor fi utilizate, durata preconizată a activităţilor de pescuit didactic și capturile estimate ca specie, vârstă șicantitate. (6) Cererile prevăzute la aliniatele (4) și (5) trebuie să fie transmise cel mai târziu cu o lună înainte de data prevăzută pentru începereaactivităților de pescuit pentru scopuri de cercetare sau formare.

Art. 52. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştiinţific emisă pentru monitorizare şi evaluare va conţine speciile de organismevizate de pescuit, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit putând exista derogări de la limitările reglementate privind :

a) anotimpurile ;b) zonele de protecție ;c) limitele de dimensiune

22

d) tipul de mijloace de pescuit. (2) Autorizaţia de pescuit în scop de formare specifică va cuprinde tipurile de organisme vizate, capturile, perioada, zona de pescuit șimijloacele de pescuit.

(3) În timpul pescuitului în scop ştiinţific și de formare, capturile realizate vor fi menţionate într-un registru de evidenţă, care va includespeciile de organisme pescuite, cantitatea, perioada şi zona de pescuit.

Art. 53. Beneficiarii autorizaţiilor de pescuit scop ştiinţific sau didactic vor transmite către Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură, un raport scris conţinând îndeplinirea condiţiilor prevăzute în autorizaţie, în termen de trei luni/30 zile de la data finalizăriiactivităţii.

Art. 54. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştiinţific sau de formare poate fi retrasă de funcționarii cu drept de inspectie sicontrol, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale prevederilor din licență.

(2) Măsura prevăzută la aliniatul (1) este executorie imediat.Art. 55. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate refuza emiterea unei noi autorizaţii de pescuit în scop de

ştiinţific în cazul în care :a) solicitantul autorizaţiei nu a prezentat rezultatele și concluziile prevăzute la art.53 ;b) în timpul studiilor anterioare au fost încălcate în mod grav prevederile din licență sau reglementările legale privitoare la

activitatea de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare științifică.

Titlul 5. Reglementarea organizării pieţei produselor

Capitolul 9. Organizaţii de producători, recunoaştere

Art. 56. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc dezvoltă un dialog și o consultare permanentă cuorganizaţiile de producători direct sau prin Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc în condițiile art.11.(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va coopera cu organizaţiile de producători în ceea ce priveşte aspectele de gestionare,alocarea cotelor şi dimensionarea eforturilor de pescuit

Art. 57. Organizaţiile de producători sunt structuri recunoscute ca atare de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură în baza regulamentelor europene şi naţionale specifice.

23

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică

Art. 58. (1) În scopul gestionării durabile a resurselor acvatice vii, orientării de perspectivă a dezvoltării sectorului pescăresc,dezvoltării acvaculturii şi ajustării capacităţii de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vii disponibile, Agenţia Naţională pentruPescuit şi Acvacultură sub coordonarea autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc acţionează pentru crearea unuicadru de cooperare între reprezentanţii sectorului pescăresc şi institutele de cercetare, specialiştii implicati în activităţi de monitorizare sievaluare a stării ecologice a apelor de suprafaţă. (2) Din Fondul pentru Sectorul Pescăresc se pot cofinanţa activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul pescuitului şiacvaculturii, acţiuni de refacere a ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de reproducere şi de refugiu pentru resursele acvatice vii,prog,amele de repopulări de susţinere cu specii protejate sau aflate pe Lista Roşie IUCN (Uniunea Internaţională pentru ConservareaNaturii) propuse de institutele de cercetare în parteneriat cu organizaţiile de producători recunoscute, de organizaţii neguvernamentale cuactivitate în domeniul protecţiei mediului şi de alte organizații interesate cu activitate relevantă pentru sectorul pescăresc

Art. 59. Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc adoptă programe naţionale de colectare de dateştiinţifice, de cercetare şi inovare în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Art. 60. (1) Cu avizul Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se vor aproba cofinanţările programelor naţionale sauregionale care vizează refacerea ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de refugiu şi reproducere a populărilor, de susţinere pentruspeciile de viețuitoare acvatice periclitate.

Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate,a siturilor Natura 2000 şi a strategiilor pentru mediul marin

Art. 61. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul apelor, in procesul de valorificare a resurselor publiceacvatice garantează securitatea juridică şi predictibilitatea financiară a accesului la apele în care se poate desfăşura acvacultura.(2) Lista lacurilor de acumulare şi altor ecosisteme acvatice naturale în care se poate practica acvacultura cu sau fără furajare va fi aprobatăprin ordin al autorităților publice centrale responsabile pentru sectorul pescăresc, în concordanţă cu planurile de management al fiecăruibazin hidrografic. (3) Utilizarea apei ca mediu de viaţă pentru peşti și alte organisme acvatice vii, în condiţiile în care nu există un impact semnificativ asupramediului acvatic se face cu titlu gratuit.

24

(4) Durata minimă a unui contract pentru practicarea acvaculturii este de 15 ani.Art. 62. Activele aferente amenajărilor piscicole peste care se suprapun situri Natura 2000 sunt scutite de plata impozitelor

sau taxelor pe teren sau pe construcţii în baza autorizaţiei de mediu.

Art. 63. Modul de calcul şi de acordare a plăţilor compensatorii pentru pierderile generate de instituirea unui regim deprotecţie sau pentru formele de acvacultură extensivă şi semintensivă, care prevăd conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversitățiiși gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură, se va stabili prin ordin al autorităţii publice centraleresponsabilă pentru sectorul pescăresc în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 64. Planurile de management a ariilor naturale, inclusiv a siturilor Natura 2000 din zonele unde se desfăşoară activităţi depescuit şi acvacultură se vor face, cu consultarea factorilor interesați conform legii.

Titlul 8. Inspecţia şi controlul

Capitolul 10. Principii generale

Art. 65. (1) În sfera politicii comune de pescuit, pe teritoriul şi în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia României,Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură inspectează şi controlează activităţile desfăşurate de orice persoană fizică sau juridicălegate de activităţile de pescuit şi acvacultură, transbordare, transfer al peştelui în cuşti sau instalaţii de acvacultură, inclusiv activităţile dedebarcare, import, transport, prelucrare, comercializare şi depozitare a produselor pescăreşti şi de acvacultură, precum şi unităţile dealimentaţie publică şi turism care utilizează produse pescăreşti.

(2) Persoanele fizice și juridice supuse inspecției sau controlului au obligația de a permite accesul în sedii, sucursale, oficii, puncte delucru, unităţi de acvacultură, nave, ambarcațiuni, unelte, instalații și mijloacele de atingere a obiectului de activitate și de a furnizadatele solicitate în condițiile legii.

(3) În domeniul vizat de aliniatul (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea care coordonează activitățile deinspecţie şi control ale tuturor autorităților naționale care au competențe de inspecție și control și îşi stabilește procedurile decontrol și inspecție în acord cu celelalte autorități implicate.

25

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este responsabilă de coordonarea colectării datelor, procesării și certificăriiinformațiilor privind activitățile de pescuit, acvacultură, procesarea şi comercializarea din sectorul pescăresc pentru raportarea,cooperarea și asigurarea transmiterii informațiilor către instituțiile europene abilitate sau după caz către alte țări în condițiile legii.

(5) Obligativitatea transmiterii datelor în conformitate cu aliniatul precedent va fi înscrisă în autorizaţia de pescuit, în licenţa deacvacultură şi în condiţiile acordării permisului de pescuit.

Capitolul 11. MonitorizareaArt. 66. (1) Navele de pescuit puntate, care activează în apele teritoriale, inclusiv cele destinate cercetării şi formării, sunt

obligate să fie echipate cu un sistem de monitorizare (VMS – vessel monitoring system).(2) În vederea monitorizării permanente şi eficiente a activităţii navelor de pescuit, indiferent de poziţia acestora, în cadrul Agenţiei

Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează Centrul de monitorizare a pescuitului, utilizând proceduri conforme cureglementările europene.

(3) Activitatea de monitorizare se realizează integrat cu sistemele de monitorizare gestionate de alte autorităţi, pe baza unor acorduri şiproceduri specifice.

(4) Ambarcaţiunile/nave de pescuit care desfăşoară activitatea de pescuit, în afara mării teritoriale şi rămân la pescuit peste 36 de ore,trebuie să informeze obligatoriu şi organele Poliţiei de Frontieră, cu 2 ore înainte de plecarea şi de sosirea în porturi/ zone deacostare.

(5) Ambarcaţiunile /navele de pescuit care trec frontiera (în afara mării teritoriale) şi rămân la pescuit mai mult de 36 de ore sau celecare vor acosta într-un port care nu este românesc, vor pleca în voiaj dintr-un port deschis traficului internaţional prevăzut ca puncttrecere frontieră (PTF).

Art. 67. (1) Obligaţia raportării capturilor şi producţiei revine tuturor titularilor de licenţe, autorizaţii şi permise, direct sauprin organizaţiile acestora.(2) Modalităţile de completare şi transmitere a datelor vor fi stabilite prin reglementările specifice elaborate de autoritatea publică centralăcare răspunde de sectorul pescăresc..

Art. 68. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în competenţă verificarea aplicării normelor în toate etapelecomercializării produselor provenite din pescuitul comercial şi acvacultură de la prima vânzare până la vânzarea cu amănuntul, incluzândtransportul.

26

(2) Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este maimică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite oricontravine normelor sanitar-veterinare.(3) Produsele provenite din pescuitul comercial şi de acvacultură plasate pe piaţă sunt etichetate în mod corespunzător pentru asigurareatrasabilităţii fiecărui lot, iar datele specificate pe etichetă şi modul de etichetare sunt reglementate prin ordin al autorităţii publice centraleresponsabilă pentru sectorul pescăresc.

Capitolul 12. Inspecția piscicolăArt. 69. (1) Inspecţia piscicolă se realizeză de către funcționari specializați având funcția de inspectori piscicoli, angajați ai

Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditaţi de către aceasta şi de către inspectorii comunitari în conformitate cuacordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română.(2) Pentru desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor de inspecţie şi control în sectorul pescăresc se înfiinţează Garda Piscicolă.(3) Condițiile de acreditare pentru funcționarii ce realizează inspecția și controlul, precum și modul de constituire a Gărzii piscicole și deacreditare a membrilor acesteia pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi constatarea infracțiunilor, sunt stabilite de cătreAgenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și aprobate prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 70. (1) Sunt abilitați să constate contravenţiile, să aplice sancţiunile contravenţionale şi să constate infracțiunile conformdispozițiilor prezente, inspectorii piscicoli, persoanele funcționarii ofițeri și agenți de poliție precum și alți agenți abilitați de legi specialedin cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Inspecţiei Apelor, Poliţiei, Jandarmeriei, Inspecției Silvice.

(2) Administrațiile/custozii ariilor naturale protejate sunt abilitate să efectueze controlul activităților de pescuit comercial şi de agrement peteritoriul ariilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege sub coordonarea și în condițiile reglementate deAgenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.(4) Personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditat de aceasta cuaceastă funcție, beneficiază de un stimulent stabilit prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă cu sectorul pescăresc, pe bazaunei grile de rezultate, propusă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 71. (1) Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, trebuie supună confiscării uneltede pescuit, bărcile cu motor, mijloacele de transport pe apă şi pe uscat şi alte instrumente de pescuit interzise şi pot confisca pe celeneinterzise, utilizate pentru infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi în legislaţia penală în vigoare.

27

(2) Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, pot confisca ambarcaţiunile, automobilele şi altevehicole, precum şi animalele de tracţiune utilizate pentru comiterea unor infracţiuni pentru deplasarea la şi de la locurile unde aufost comise infracţiunile sau pentru a transporta sau comercializa peştii capturaţi.

(3) Prevederile legii penale privind confiscarea extinsă se aplică şi infracţiunilor prevăzute de prezenta lege.(4) Peştele confiscat, în măsura în care acesta nu mai poate fi returnat în mediul acvatic de unde a fost extras, va fi predat la cea mai

apropiată unitate de comercializare a peştelui, la valoarea de achiziţie al celui mai apropiat Centru de Primă Vânzare sau magazinpescăresc.

(5) Unităţile de comercializare a peştelui sunt obligate să primească şi să comercializeze produsele piscicole provenite din confiscări,dacă acestea corespund cerinţelor de comercializare.

Personalul cu drept de pază este obligat să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile carefac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentruluarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;

(6) Bunurile confiscate, de către cei îndreptăţiţi să constate infracţiunea, vor fi predate în custodia păgubitului sau a organelor depoliţie, pe bază de proces verbal, până la soluţionarea cauzei de către organele în drept.

Art. 72. (1) Personalul de pază al unităţilor piscicole, este obligat, în cazul depistării unor infracţiuni flagrante, să prindă şi săprezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luândmăsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri.

(2) Personalul de pază din amenajările piscicole pot deţine în condiţiile legii, arme de vânătoare cu alice sau arme cudestinaţie utilitară pentru combaterea avifaunei ihtiofage, care nu face obiectul protecţiei sau restricţiilor în perioada septembrie-martie;armele vor avea caracter de armă de serviciu, iar regimul acestora este cel prevăzut de legislaţie.

Titlul 9. Sancțiuni

Art. 73. Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspundereaadministrativă, civilă sau penală.

Art. 74. Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:a. pescuitul de agrement al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis de pescuit în

habitatele piscicole naturale sau fără tichet teritorial sau necompletarea de îndată în carnetul de capturi a capturii ;

28

b. neprezentarea permisului de pescuit, a licenţei sau autorizaţiei de pescuit atunci când acestea sunt solicitate de cătrepersoanele cu atribuţii de control;

c. încălcarea condiţiilor pentru practicarea pescuitului de agrement prevăzute în prezenta lege;d. pescuitul de agrement al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.Art. 75. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi

suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:a. prinderea salmonidelor cu mâna sau cu alte unelte de pescuit artizanale și neautorizate;b. pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;c. pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;d. Incalcarea conditiilor de desfasurare a pescuitului de agrement şi sportive. mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă;f. pescuitul de agrement în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al resurselor acvatice vii, în perioada de

prohibiţie şi în zonele de protecţie.

Art. 76. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi cu reţinerea şisuspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a. plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;b. utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razim-Sinoe, în ghiolurile Belciuc,

Erenciuc şi în lacurile litorale;c. neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi

control;d. capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi

de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;e. nemarcarea uneltelor de pescuit comercial ;f. pescuitul cu unelte neautorizate.g. încălcarea condiţiilor de autorizare.Art. 77. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:

a. introducerea speciilor alohtone, aşa după cum sunt definite de Regulamentul (CE) 708/2007, în habitatele piscicolenaturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi fără avizul autorităţiipublice responsabile de protecţia mediului;"

b. nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură sau existenţa unor neconcordanţe între conţinutulacesteia şi constatările efectuate.

29

Art. 78. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei şi cu reţinerea şisuspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a. pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea resurselor acvatice vii provenite dinhabitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală;

b. refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţie la sediile și sucursalele unităților controlate,navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şiîn perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit de agrement;

c. utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţeide pescuit sau cu inscripționare falsă ;

d. pescuitul în scop comercial şi recreativ/ sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de barajArt. 79. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei:a. distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice

aferente amenajărilor piscicole, dacă prin amploarea lor nu constituie infracţiune potrivit legii penale;b. distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie

infracţiune potrivit legii;c. plasarea unui baraj, a unei instalaţii sau a oricărei facilităţi de pescuit, care are drept scop împiedicarea completă a trecerii

peştilor sau ţinerea acestora în captivitate, cu excepţia celor autorizate în acest scop de Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură, instanța de judecată poate dispune refacerea spațiilor, în conformitate cu condițiile legale, fără a aduce atingereprevederilor prezentului titlu;

d. reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se pericliteazăexistenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

e. distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nuconstituie infracţiune potrivit legii penale;

f. neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precumşi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

g. neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţiasau golirea lacurilor de acumulare;

h. neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;i. aruncarea , deversarea sau scurgerea în apele menționate la art.6, direct sau indirect, a unor substanțe care afectează

peștele sau nutriția, reproducerea și valoarea alimentară a peștelui, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;j. pescuitul lostriţei;k. neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare

acvatice vii;

30

l. circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor dinzona de munte;

m. lipsa sau neprezentarea documentelor de provenienţă a produselor piscicole la unitatea de comercializare în momentulcontrolului privind comercializarea peştelui.

Art. 80. Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei şi interzicereadreptului de a practica activităţi pescăreşti pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:

a. nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, de agrement sau de procesare, după caz;b. Pescuitul în perioadele şi locurile în care se interzice pescuitul prin ordinul de prohibiţie;c. reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;d. deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către

persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;e. pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare

acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;f. pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;g. deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau a altor resurse acvatice vii la

momentul controlului efectuat de organele de control. Săvârşirea faptei din culpă se pedepseşte;h. producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a

năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;i. pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;j. producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament cu ochiul de

plasă mai mic de 45 mm ;k. introducerea în ecosistemele acvatice naturale a speciilor fără respectarea condiţiilor stabilite prin actele de

reglementare ale autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.şi ale autorităţii publice responsabilede protecţia mediului.

Art. 81. (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea dreptului depescuit pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani după ispăşirea pedepsei:

a. pescuitul electric, deţinerea, fabricarea, producerea și comercializarea și/sau folosirea aparatelor şi dispozitivelor caredistrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şinarcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii resurselor acvatice vii;

b. pescuitul cu unelte şi prin metode interzise;

31

c. capturarea și/sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;d. aruncarea de substanţe chimice sau momeală în habitatele piscicole pentru ameţirea sau distrugerea resurselor acvatice vii;e. pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sãlbatic, precum şi a

produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţi din acvaculturã pentru care se face dovadaoriginii prin documente şi/sau marcaje justificative legale;

(2) Tentativa se pedepseşte.Art. 82. (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării bunurile prevăzute de art. 71 şi 72 precum şi orice alte bunuri care au

fost folosite la săvârşirea infracţiunilor indiferent de proprietar.(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte resurse acvatice, sunt supuse confiscării şivor fi returnate în mediul acvatic dacă sunt în stare vie, vor fi valorificate deîndată, dacă indeplinesc condiţiile de comercializare sau vor fisupuse confiscării sanitare-veterinare în cazul în care nu se pot aplica cele menţionate anterior.,(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii,contravaloarea făcându-se venit la Fondul pentru Sectorul Pescăresc, după deducerea prejudiciului cauzat părţii vătămate.(4) în garantarea acoperirii prejudiciului se poate solicita instanţei aplicarea confiscării extinse în conformitate cu prevederii legii penale.

Art. 83. În cazul faptelor comise pe timp de noapte se va aplica maximul sancţiunilor prevăzute de lege. Şi în cazul în careacestea sunt comise de către persoane sau grupuri de persoane sau de persoane cu atributii in protejarea resursei piscicole sau de controlsi constatare a contraventiei si infractiunilor

Art. 84. Furtul de peşte în dauna unor persoane private sau a statului constituie infracţiune contra patrimoniului şi sepedepseşte conform Codului Penal.

Art. 85. Vânzarea peştelui fără documente legale atrage după sine anularea permisului, licenţei, autorizaţiei pentru posesoriide licenţă şi autorizaţie şi constituie infracţiune pentru orice persoană.

Titlul 10. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 86. În termen de 90 de zile de la promulgarea legii autoritatea publica centrală pentru pescuit împreună cu autoritateapublica centrală pentru stabilirea ordinii și siguranței publice vor stabili prin ordin comun măsurile ce revin instituțiilor din subordinepentru:

32

a. Crearea cadrului normativ national privind realizarea cooperarii intre toate institutiile cu atributii in domeniu pentrucresterea capacitatii de inspecție și control în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

b. Crearea unui cadru national comun pentru efectuarea schimbului de date si informatii, inclusive.c. Realizarea unei platforme informatice naționale de cooperare pentru efectuarea schimbului de date și informații între toate

instituțiile cu atribuții în domeniul pescuitului și afacerilor maritime incluzând și cooperare transfrontalieră si transnaționalăpentru efectuarea schimbului de date.

d. Eficientizarea activității de control prin implementarea sistemelor de verificare încrucișată și de transmitere electronică adatelor;

e. Prevenirea, diminuarea si combaterea pescuitului INN în apele continentale, Delta Dunării şi la Marea Neagră;;f. Desfășurarea de acțiuni comune de inspecție și control privind pescuitul comercial, debarcările și comercializarea resurselor

acvatice;g. Elaborarea și desfășurarea unor programe de pregătire specializată, pentru operare în domeniul pescuitului si afacerilor

maritime.

Art. 87. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.317/13 octombrie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial nr.708 din 21 octombrie 2009, cumodificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

Art. 88. (1) Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art.7 aliniat (2), Agenţia Naţională pentru Pescuit şiAcvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.545 din 9 iunie 2010 privind organizarea, structura şi funcţionareaAgenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.444 din 1 iulie 2010, cu modificărileşi completările ulterioare.

(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Societăţii Comerciale deProducere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contracteleîncheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea şi administrarea resurselor acvatice vii şi preia toate contracteleîncheiate în acest sens cu terţe persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin autoritățiipublice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(3) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se substituie Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în ceea ce priveştedrepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din RezervaţiaBiosferei "Delta Dunării".

(4) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" predă, pe bază de protocol, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvaculturăcontractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

33

Art. 89. Se interzic lucrările de intervenţie asupra corpurilor de apă care au fost propuse pentru protejarea unor speciiacvatice, altele decât cele destinate asigurării setului de măsuri de conservare.

Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturii1. Acvacultura este creşterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creşterii producţiei organismelor

în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice saujuridice pe întreaga perioadă a creşterii şi cultivării, până la colectare şi incluzând această etapă. Acvacultura practicată în mare va finumită maricultură.

2. Administrator al resurselor acvatice vii - persoană juridică de interes public, căreia statul îi încredinţează adminsitrarearesurselor acvatice vii din habitatele pisicole naturale.

3. Apă închisă: lacuri, bazine, heleştee, canale, iazuri, rezervoare în cazul în care peştele şi alte organisme acvatice nu le potpărăsi în mod natural.

4. Ape comunitare – apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor membre, cu excepţia apelor adiacente teritoriilor.5. Ape continetale ale României – apele ce includ fluviul Dunărea, râurile interioare, lacurile şi apele subterane situate pe

teriroriul României.6. Avă-reţeaua de fire care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii ochiului (setcă cu 2-3 pereţi de

plasă)7. Autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de

pescuit.8. Bazin acvatic pentru piscicultură/amenajare piscicolă - cavitate naturală sau artificială care conţine apă; în acvacultură - iaz,

canal sau rezervor.9. Captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui

grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerarenaturală;

10. Capacitate efectivă de pescuit - capacitatea de pescuit a navelor evaluată pe baza comparării capturilor efectuate de acestenave.

11. Capacitate nominală de pescuit: capacitatea de pescuit exprimată în funcţie de o caracteristică fizică (puterea motorului sau

34

tonajul) sau de o combinaţie de caracteristici de această natură.

12. Captură -masa totală a organismelor acvatice capturate iniţial, captură brută.13. Carnet de capturi- document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul, eliberat de asociațiile de pescuit

de agrement/sportiv/turistic și utilizat de pescarii de agrement pentru ținerea evidenței cantității capturilor.

14. Centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit.

15. Centru de monitorizare a pescuitului înseamnă un centru operaţional înfiinţat de un stat membru de pavilion şi echipat cutehnica de calcul şi programele care să le permită recepţionarea şi prelucrarea automată a datelor şi transmiterea electronică a datelor;

16. Cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridiceautorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial.

17. Drept de pescuit - dreptul de a pescui o cantitate anume din resursa acvatica sau o proportie din captura totală admisibilă(TAC) sau dreptul de a utiliza o navă/ambarcaţiune intr-o maniera specificata de un plan de management sau de legislatia pescareasca.

18. Debarcare: descărcarea iniţială a oricărei cantităţi de produse pescăreşti de la bordul unei nave de pescuit pe uscat;19. Dispozitiv/aparat electric de pescuit – instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte

sisteme ce crează câmpuri electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.20. Ecosistem acvatic– mediul acvatic si mediul terestru din imediata apropiere (ca zona inundabilă) care, combinate, asigura

sistemul suport fizic si biologic necesar speciilor acvatice pe toata durata ciclului de viata.

21. Efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă.

22. Efort de pescuit - pentru o navă, produsul capacităţii sale de pescuit pe durata activităţii de pescuit; pentru un grup de nave,suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor respective.

23. Exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şibiodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale.

24. Fişierul (registrul) navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunilede pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul deactivitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul.

25. Funcţionarii abilitați cu inspecția piscicolă înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională, de Comisie sau deAgenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului în vederea realizării unei inspecţii;

35

26. Furt piscicol – activitate infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte prin orice mijloace saumetode din amenajările piscicole sau fără licenţă, autorizaţie, permis ori cu unelte interzise, a peştilor şi altor vieţuitoare acvatice dinhabitatele piscicole naturale.

27. Inspector piscicol - persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei şi a normelor politicii comune îndomeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, certificată de autoritatea publică centrală responsabilă de domeniulpescuitului.

28. Inspectori comunitari - înseamnă funcţionari ai unui stat membru, ai Comisiei sau ai organismului desemnat de aceasta, alecăror nume figurează pe lista stabilită în conformitate cu reglementările comunitare;

29. Inspecţie - înseamnă orice control efectuat de către funcţionari pentru a verifica respectarea normelor politicii comune îndomeniul pescuitului şi consemnat într-un raport de inspecţie;

30. Jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit cu o lungime totala de 10 metri sau maimare , în care sunt înregistrate zilnic activităţile de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii.

31. Licenţă de pescuit - document oficial care conferă titularului său dreptul, astfel cum este determinat de normele naţionale, dea utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul exploatării comerciale a resurselor acvatice vii. Aceasta conţine cerinţele minime privindidentificarea, caracteristicile tehnice şi echiparea unei nave de pescuit comunitare.

32. Licenţă auxiliară de pescuit – este o licenţa ce se acordă oricărei nave/ambarcaţiuni care nu este implicată direct înactivitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionare şi/sau efectueazăactivităţi de transport a produselor piscicole.

33. Licență de acvacultură – este actul/ documentul administrativ prin care se stabilesc drepturile si obligatiile titularului cuprivire la exploatarea unei capacităţi de acvacultură in conformitate cu legislatia specifica. Aceasta conţine date privind titularul,amplasamentul şi suprafaţa, caracteristicile tehnice ale amenajării sau instalaţiei, tipul de tehnologie utilizat, capacitatea de producţieanuală pe specii şi vârste.

34. Mijloace de pescuit – echipamente, unelte, scule, instrumente, instalaţii, dispozitive şi metode folosite pentru pescuit.

35. Navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial.

36. Navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveştenavele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar.

37. Navă comunitară de pescuit - o navă de pescuit aflată sub pavilionul unui stat membru şi înregistrată în Comunitate;38. Observator însărcinat cu controlul - înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională să urmărească punerea în

36

aplicare a normelor politicii comune în domeniul pescuitului;

39. Parte interesata: orice persoana sau grup de persoane avand un interes legitim in utilizarea, conservarea si gestionarearesurselor acvatice

40. Patrimoniul pescăresc – constituit din amenajări piscicole şi resurse acvatice vii, asociate domeniului public sau privat.

41. Permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice înscop de agrement.

42. Pescărie - ansamblul de activităţi şi resurse care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui,sectorul pescăresc reprezantând totalitatea acestora. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau ungrup de specii, ascociind-se cu denumirea acesteia/acestora,

43. Pescar profesionist - Pescar comercial: persoană autorizată să desfăşoare activităţi de exploatare comercială a resurseloracvatice vii din habitatele piscicole

44. Pescuit - activitățile legate de localizarea peștelui, lansarea, fixarea, remorcarea și tractarea uneltelor de pescuit, ridicareacapturii la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și aproduselor pescărești.

45. Pescuit comercial – componentă a pescuitului privitoare la activitatea de exploatare comercială a resurselor acvatice vii dinhabitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole.

46. Pescuit de coastă – componentă a pescuitului privitoare la activitățile de pescuit efectuate cu ajutorul navelor care intră zilnicsau în termen de 36 ore într-un port situat pe teritoriul unui stat membru fără să facă escală într-un port situat într-o țară terță.

47. Pescuitul în Marea Neagră la scară redusă- pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni care au o lungime maximă de 12m şicare nu utilizează uneltele remorcate.

48. Pescuit în scop ştiinţific - extragerea resurselor acvatice vii, cu unelte şi metode adecvate care să reflecte scopul ştiinţific, caresă nu aducă prejudicii habitatului, conservării și regenerării resurselor acvatice vii, efectuat în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadade prohibiție, în orice zonă, pentru orice specie, la orice vârstă și dimensiune, atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții, în baza autorizaţieispeciale de pescuit emisă de autoritatea publică centrală ce răspunde de pescuit.

49. Pescuit de agrement - practicarea activităţii necomerciale de pescuit, care implică resursele acvatice vii în scop recreativ,sportiv sau turistic.

37

50. Pescuit recreativ - pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop necomercial, în baza apartenţei la oasociaţie titulară a unei autorizaţii de pescuit recreativ eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

51. Pescuit sportiv - pescuitul efectuat cu undița sau cu lanseta de către sportivi legitimați conform legii în cadrul cluburilorsportive de profil legal constituite, în scop de performanță, agrement sau recreere, obligatoriu cu eliberarea capturii.

52. Pescuit turistic - pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, pentru perioade scurte de timp, fără obligaţia de afi membru al unei asociaţii de pescuit recreativ sau al unui club de pescuit sportiv.

53. Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat desemnează activitățile de pescuit care sunt ilegale, nedeclarate saunereglementate şi include:

54. Pescuit ilegal (INN)- desemnează activitățile de pescuit:

(a) desfășurate de către navele de pescuit naționale sau internaționale în apele maritime aflate sub jurisdicția unui stat, fărăpermisiunea statului în cauză sau în contradicție cu legile și reglementările acestuia;

(b) desfășurate de către navele de pescuit care arborează pavilionul statelor care sunt părți contractante la o organizație regională degestionare a pescuitului, dar care operează în contradicție cu măsurile de conservare și gestionare adoptate de organizația în cauză și pecare statele respective trebuie să le respecte sau cu dispozițiile legii internaționale aplicabile; sau

(c) desfășurate de navele de pescuit cu încălcarea legilor naționale sau a obligațiilor internaționale, inclusiv a obligațiilor asumate destatele cooperante la nivelul organizației regionale de gestionare a pescuitului în cauză;

(d) desfăşurate în apele interioare cu mijloace de pescuit interzise prin lege, cum ar fi: plasă de tip monofilament cu ochiul de plasămai mic de 45 mm, ostia, sacul de pescuit, prostovolul

(e) activități cu impact distructiv general asupra întregii faune acvatice aflată în raza de acțiune, indiferent de stadiul de dezvoltare,cum ar fi: braconajul la curent electric, braconajul cu butelia, braconajul cu explozibil.

55. Pescuitul nedeclarat desemnează activități de pescuit:

a) care nu au fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat de către autoritatea națională competentă,în contradicție cu legile și reglementările naționale; sau

b) care au fost desfășurate în zona de competență a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului și nuau fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat, în contradicție cu procedurile de declarare ale aceleiorganizații;

38

56. Pescuitul nereglementat desemnează activități de pescuit:

a) desfășurate în aria de aplicare a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului de nave de pescuit fărănaționalitate sau de acele nave de pescuit care arborează pavilionul unui stat care nu face parte din organizația încauză sau de către orice altă ent pescuit, într-o manieră care nu este în conformitate sau care contravine

b) desfășurate în zonele sau în legătură cu stocurile de pești pentru care nu există măsuri aplicabile de conservare saugestionare de nave de pescuit într-o manieră care nu este în conformitate cu responsabilitățile statului privindconservarea resurselor marine vii în temeiul dreptului internațional;

57. Plasă de pescuit tip monofilament – reţea de plasă formată dintr-un singur fir polimeric netorsionat având mărimea ochiuluide plasă de minim 45mm.

58. Posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit.

59. Port de bază - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.

60. Prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documentepreţul produsului.

61. Principiul precauţiei în managementul pescuitului – lipsa informaţiilor ştiinţifice adecvate nu trebuie utilizate ca raţiunepentru amânarea sau neluarea măsurilor adecvate pentru conservarea speciilor acvatice şi a mediului lor.

62. Procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură - ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sauchimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare.

63. Prelucrare - procesul care include filetarea, ambalarea, punerea în conserve, congelarea, afumarea, sărarea, prepararea,murarea, uscarea sau pregătirea peştelui pentru comercializare în orice altă manieră.

64. Punct de debarcare/colectare - locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcăpeştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare/punctele de colectare.

65. Registrul unităţilor de acvacultură – baza electronica de date, care cuprinde licentele de acvacultura emise, conţinutulacestora, informaţii privind incidenţa epizootiilor, regimul de protecţie ecologică, precum şi producţiile anuale pe specii.

(b) Registrul asociaţiilor de pescuit - baza electronică de date care cuprinde informaţii privind identificarea asociaţiilor depescuit, înregistrate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(c) Resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din

39

habitatele piscicole naturale şi amenajările piscicole în orice stadiu al ciclului lor biologic.

66. Sectorul pescăresc din România cuprinde toate domeniile referitoare la protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarearesurselor acvatice vii, activitatea de pescuit, inclusiv în scopul de agrement (recreativ sau sportiv) sau profesional, activitatea deacvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obținute din pescuit şi acvacultură, în apele dulci și sărate aflate sub jurisdicţianaţională a României

67. Setul de măsuri de conservare - reprezintă măsurile stabilite de custozi/administratori de arii naturale protejate/ situriNatura 2000, penru menținerea în stare de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate respectivele ariinaturale protejate/situri Natura 2000, și care sunt obligatoriu de respectat atât de administratorii resurselor acvatice vii cât și debeneficiarii autorizațiilor de exploatare a acesteia.

68. Specie introdusă - orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat ori accidental de om într-unmediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural.

69. Stoc de peşte – efective de resurse acvatice vii evaluate de către un institut de cercetare specializat70. Tichet teritorial - document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul care atestă dreptul de a practica

pescuitul recreativ şi/sau turistic pe o zonă atribuită pentru administrare, concesionată sau închiriată de o asociație de pescari de recreativ,care și eliberează documentul.

71. Zonă de pescuit - porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului.72. Zonă de refacere biologică - zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea

pescuitului pentru refacerea acestora.73. Zonă interzisă la pescuit - zona delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea refacerii,

consrvarii, protejarii resurselor acvatice vii.

40