1

Legea pescuitului si acvaculturii

Titlul I - Domeniul de aplicare, obiective, definiţii ............................................................. 2

Capitolul 1. Dispoziții generale ..................................................................................... 2

Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc ................................... 4

Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc ........................................................... 7

Titlul 3. Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii ..................................... 9

Capitolul 3. Cadrul general........................................................................................... 9

Titlul 4. Reglementarea practicării pescuitului .............................................................. 12

Capitolul 4. Dispoziții comune .................................................................................... 12

Capitolul 5. Pescuitul comercial în ape continentale ................................................. 16

Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră ..................................................... 16

Capitolul 7. Pescuitul de agrement şi sportiv ............................................................. 19

Capitolul 8. Pescuitul pentru scopuri de ştiinţific sau de formare ............................... 20

Titlul 5. Reglementarea organizării pieţei produselor .................................................... 22

Capitolul 9. Organizaţii de producători, recunoaştere ................................................ 22

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică 23

Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 şi a strategiilor pentru mediul marin ..................................................................................... 23

Titlul 8. Inspecţia şi controlul ......................................................................................... 24

Capitolul 10. Principii generale ................................................................................... 24 Capitolul 11. Monitorizarea ......................................................................................... 25

Capitolul 12. Inspecția piscicolă ................................................................................. 26

Titlul 9. Sancțiuni ........................................................................................................... 27

2

Titlul 10. Dispoziţii finale şi tranzitorii ........................................................................... 31

Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturii ............................................................... 33

Conservarea mediului acvatic şi protecția patrimoniului pescăresc sunt de interes general pentru:

- crearea şi menţinerea zonelor umede şi a biodiversităţii specifice acestora,

- potenţialul de resurse alimentare reprezentat de resursele acvatice vii.

Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturii reprezintă o necesitate socio-economică pe termen mediu şi lung,

implicând:

- promovarea pescăriilor, sprijinirea organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole viabile din punct de vedere economic și

sustenabile din punct de vedere social și al mediului ;

- promovarea unei politici favorabile incluziunii și dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit, eficientizării administrării şi

exploatării durabile a resurselor acvatice vii;

- încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manieră complementară

față de politica de coeziune și de politica comună în domeniul pescuitului;

- realizarea obiectivelor privind politica comună în domeniul pescuitului pentru asigurarea conservării resurselor acvatice şi exploatării durabile a acestora - creşterea rolului acvaculturii tradiționale ca o activitate generatoare de valori de mediu și economice durabile

Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilibrată a resurselor acvatice vii, a activităților de pescuit,

având în vedere caracterul socio-economic și asigurarea stabilității proprietății asupra bunurilor ce contribuie la

dezvoltarea sectorului pescăresc.

Titlul I - Domeniul de aplicare, obiective, definiţii

Capitolul 1. Dispoziții generale Art. 1. Prezenta lege reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice

vii, activităţile de pescuit de orice tip, activităţile de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în apele continentale şi marine, aflate sub jurisdicţia naţională a României.

Art. 2. Dispozițiile prezentei legi se aplică:

3

(1) pentru resursele acvatice vii, în orice stadiu al ciclului lor biologic ; (2) în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României ; (3) navelor sub pavilion român sau sub pavilionul altor state :

a) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate română implicați în activitatea de pescuit pe teritoriul României și Zona Economică Exclusivă a României și în afara zonei maritime române;

b) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate străină care : b.1. se implică în activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României; b.2. efectuează activități de procesare a resurselor acvatice vii în România.

(4) persoanelor fizice, juridice sau structurilor fără personalitate juridică care desfășoară activități de pescuit pentru scopuri de cercetare, formare, sportive, recreative, turistice, de monitorizare pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă pe baza ihtiofaunei sau care stochează resurse acvatice vii sau practică acvacultura;

(5) întreprinzătorilor care desfășoară activități comerciale cu produse pescăreşti provenite din pescuit şi acvacultură. Art. 3. Prevederile legii privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al

Zonei Economice Exclusive ale României nu afectează exercitarea drepturilor acordate pentru anumite nave de pescuit străine, în conformitate cu acordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română.

Art. 4. Prezenta lege stabileşte măsurile privind organizarea şi administrarea sectorului pescăresc referitoare la: a) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii; b) necesitatea adoptării unei abordări unitare în ceea ce priveşte managementul sectorului pescăresc; c) angajamentele care rezultă din tratatele Uniunii Europene şi din convenţiile internaţionale și acordurile la

care România este parte; d) administrarea şi susţinerea capacităţii flotei de pescuit şi a infrastructurii de pescuit; e) acvacultura; f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură; g) organizarea pieţei produselor; h) privatizarea; i) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din domeniul pescăresc; j) stimularea asocierii pescarilor, piscicultorilor, procesatorilor și comercianților în forme asociative cu

reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional; k) cercetarea ştiinţifică; l) colectarea de date, inclusiv pentru supravegherea calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi

ameliorare în scopul sustinerii vietii piscicole cât şi pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă.; m) controlul şi inspecția piscicolă; n) relaţiile internaţionale;

4

o) răspunderi şi sancţiuni.

Art. 5. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite în textul legii au semnificația stabilită în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 6. În sensul prezentei legi sunt considerate: 1. Ecosisteme acvatice naturale:

a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării; b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile; d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei; g) zona apelor teritoriale şi Zona Economică Exclusivă a Mării Negre.

2. Ecosisteme acvatice amenajate:

a) heleşteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; d) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice; e) vivierele de orice tip; f) staţiile de reproducere artificială; g) instalaţiile pentru creşterea intensivă şi dezvoltare post-embrionară; h) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; i) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;

Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Art. 7. (1) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.4 se realizează de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a cărei organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului României.

5

(2) În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc va emite propunerea de hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 8. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică finanțată integral de la bugetul de stat, cu posibilități de dezvoltare a unor mecanisme/instrumente de finanțare, pe bază de gestiune și autonomie economică, în coordonarea autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, având ca scop implementarea politicilor în domeniul pescăresc, protecţia, conservarea, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor acvatice vii, precum şi administrarea infrastructurii de pescuit și acvacultură din domeniul public şi privat al statului.

(2) Structura teritorială a Agenţiei este alcătuită din structuri regionale şi judeţene. (3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:

a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, în condiţiile legii; b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în patrimoniu

sau în administrare în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare; c) concesionează terenurile administrate, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente

acestora din domeniul public şi privat al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare; d) încheie contracte de concesiune, concesiune prin atribuire directă, arendă, leasing imobiliar şi asociere în

participaţiune în vederea exploatării şi/sau privatizării terenurilor, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului pe care îl administrează,; contractele încheiate constituie titlu executoriu;

e) colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale implicate în activitățile de pescuit şi acvacultură; f) reglementează piaţa produselor de pescuit și acvacultură; g) acreditează persoanele juridice având ca obiect de activitate cercetarea în domeniul vizat de prezenta lege pentru efectuarea studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii; h) organizează cursuri de formare profesională, seminarii, conferinţe, dezbateri şi consultanţă piscicolă; i) desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă în ecosistemele piscicole, unităţi de acvacultură, unităţi de procesare şi comercializare de pe teritoriul României şi aplică sancţiunile prevăzute în legislaţia din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării și comercializării resurselor acvatice; j) colectează date statistice din orice sursă disponibilă, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actele juridice comunitare în domeniul sectorului pescăresc;

6

k) realizează investiţii pentru infrastructura aferentă administrării patrimoniului piscicol, precum şi alte tipuri de investiţii specifice, stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc; l) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

(4) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual.

Art. 9. (1) Pentru sprijinirea dezvoltării sectorului pescăresc se înfiinţează Fondul pentru sectorul pescăresc, gestionat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, care se constituie dintr-o cotă parte a contravalorii taxelor de autorizare şi licenţiere în sectorul pescăresc, redevenţei cuvenite pentru concesionarea/arendarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului, precum şi din vânzarea unor societăţi comerciale cu profil piscicol sau a amenajărilor piscicole.

(2) Funcţionarea, organizarea şi utilizarea Fondului pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 10. În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc va emite reglementări specifice în scopul promovării spiritului antreprenorial, consolidării competitivității, diminuării birocraţiei, scăderii costurilor de autorizare și scurtării timpului de licenţiere/autorizare, simplificării procedurilor de concesionare, arendare, închiriere, vânzare.

Art. 11. (1) Pentru stabilirea politicilor naţionale în domeniul pescăresc, se înfiinţează Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, structură cu rol consultativ a autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(2) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(3) Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se compune, în principal, din reprezentanții organizațiilor de profil reprezentative la nivel național (asociaţii profesionale pescăreşti, federaţii şi asociaţii pescăreşti, instituţii de cercetare şi învăţământ din domeniul pescăresc precum și organizaţii din domeniul protecției naturii), aşa cum sunt ele recunoscute de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

(4) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate promova prin acte legislative hotărârile Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, adoptate prin votul majoritar al membrilor acestuia, necesare pentru implementarea prevederilor internaţionale, comunitare sau naţionale privind protecţia şi conservarea resurselor acvatice. Aceste hotărâri se referă la:

1. restricţia sau interdicţia, permanentă sau temporară, a accesului la resursele acvatice vii; 2. limitarea volumului capturilor pentru anumite specii şi repartizarea lor pe beneficiari; 3. măsurile tehnice specifice pentru exploatarea raţională a resurselor acvatice vii;

7

4. condiţiile de recoltare a algelor marine şi a altor organisme marine; 5. măsurile de organizare şi asistenţă pentru asigurarea compatibilităţii între meserii.

Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc

Art. 12. Patrimoniul public pescăresc al României se constituie din:

a) resursele acvatice vii aparţinând domeniului public al statului; b) ecosistemele acvatice naturale precum şi cele publice inventariate astfel; c) biodiversitatea generată de corpurile de apă, aşa cum sunt definite în Legea apelor, indiferent de proprietar.

Art. 13. (1) Patrimoniul pescăresc privat al statului este constituit din amenajări pisicicole, terenuri pe care sunt amplasate amenajările pisicicole, instalaţii hidrotehnice, diguri, canale şi alte active care constituie componente ale unei amenjări pisicicole, aflate în administrarea sau proprietatea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi care se află în inventarul acesteia la data de 31.12.2013.

(2) În vederea valorificării patrimoniului pescăresc privat, se trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în conformitate cu prevederile art.10 alin. 2 din Legea 213/1998 cu modificările şi completările ulterioare, activele și terenurile aflate în inventarul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la data de 31.12.2013.

(3) Patrimoniul pescăresc din domeniul public poate fi dat în administrare către instituţii, autorități, organizații de drept public sau de utilitate publică.

(4) Concesionarea sau închirierea patrimoniului pescăresc public constituit din resurse acvatice vii sau din corpuri de apă, în cazul acvaculturii, se poate face către persoane juridice, în baza studiilor privind productivitatea piscicolă naturală realizate de instituţii ştiintifice de profil.

(5) Redevenţa sau chiria plătită va fi fixată în procent din valoarea productivităţii stabilite pentru fiecare corp de apă sau în procent din valoarea cotei de pescuit, calculate la preţul de referinţă, pe baza normelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(6) Modalitatea de atribuire în administrare, concesiune, închiriere, precum şi modalitatea de calcul a preţului de referinţă se vor stabili prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 14. (1) Valorificarea patrimoniului pescăresc aflat în domeniul public privat al statului se face prin vânzare, concesionare, arendare, închiriere, comodat sau alte forme prevăzute de lege.

8

(2) Terenurile pe care sunt construite amenajări piscicole, cu excepţia celor prevăzute de Legea 49 din 2009, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, aflate în portofoliu/administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului în vederea vânzării.

(3) Preţul de vânzare va fi preţul stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat ANEVAR, agreat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, în baza criteriilor de evaluare luând în considerare şi bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.

(4) Preţul de vânzare se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii: a) avans 20% din preţul de vânzare; b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani; c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a

României de la data plăţii, la care se adaugă o marjă de minim 3% dacă terenul este evaluat în lei şi dacă este evaluat în EURO în funcţie de rata lunară a dobânzii de referinţă EURIBOR, la care se adaugă o marjă de minim 3%.

(5) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea unei ipoteci de rangul I pe terenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a valorii terenului.

(6) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare, pot fi concesionate prin metoda licitaţiei cu plic închis prevăzută în condiţiile Legii nr. 268/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare sau de concesionare până la 31.12.2014, vor fi transferate cu titlu gratuit către autorităţile publice locale, organisme de utilitate publică şi vor fi folosite în scopul autorizat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

(8) Costurile măsurătorilor, întabulării şi evaluării activelor achiziţionate se suportă de către cumpărator, cu avizul vânzătorului şi se vor deduce din valoarea contractului de vânzare-cumpărare.

(9) Pentru terenurile/amenajările piscicole inventariate în domeniul privat al statului, în baza acestei legi, aflate în contracte de concesiune/închiriere/arendă/asociere/locaţie şi pentru cele libere de sarcini, înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară se va face în baza unui act normativ special.

Art. 15. (1) Autorităţile publice locale, judeţene, regionale, societăţi comerciale cu capital de stat, regiile autonome, companiile naţionale care au în administrare sau în proprietate ecosisteme acvatice amenajate sau naturale, în care se practică ori se poate practica acvacultura, pescuitul comercial sau de agrement sunt obligate, anual, până la 31 decembrie, să comunice lista acestora către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc în vederea întocmirii şi actualizării inventarului capacităţilor de producţie şi autorizării.

9

(2) Autorităţile menţionate au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să notifice partenerii contractuali, despre obligativitatea depunerii, la sediul autorităţii, în termen de 30 de zile de la notificare, a licentei sau autorizaţiei prevăzute de prezenta, sub sancţiunea rezilierii de drept a contractului.

Titlul 3. Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii

Capitolul 3. Cadrul general

Art. 16. (1) Acvacultura se referă în special la producţia de peşte, moluste, crustacee sau alge. (2) Acvacultura se practică în ecosisteme acvatice amenajate, indiferent de proprietar, cu acordul

proprietarilor/administratorilor, şi doar în ecosistemele acvatice naturale identificate, nominalizate şi în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturii în România.

(3) Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştiinţele vieţii sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută

(4) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti şi punerea în valoare a tuturor amenajărilor pisicole, indiferent de deţinător.

(5) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în vigoare din domeniul apei.

Art. 17. (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri: a) încurajarea acvaculturii multitrofice extensive şi semintensive generatoare de valori de mediu ; b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor; c) programul de colectare de date; d) aplicarea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură; e) protecţia mediului şi a biodiversităţii acvatice; f) dezvoltarea cercetării şi dezvoltării tehnologice; g) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifice; h) susţinerea activităţilor de formare a pescarilor şi piscicultorilor; i) omologarea/certificarea pepinierelor care pot vinde material piscicol de populare.

10

(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc: a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu

normele de protecţie a mediului; b) asigurarea securităţii juridice pentru operatorii din acvacultură în ceea ce priveşte accesul la ape şi spaţiu; c) stabilirea unor indicatori de calitate şi sustenabilitate ecologică, economică şi socială; d) stabilirea modului de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru pagubele produse de restricţiile legislative

referitoare la păsări și habitate, precum şi pentru fermele care contribuie conservarea biodiversităţii, a habitatelor şi la menţinerea peisajului ;

e) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole; f) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în

condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale; g) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit; h) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 18. (1) Se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, document cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în termen de 30 de zile, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(3) Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit de recoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(4) Nedeţinerea licenţei de acvacultură constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prezentei legi. (5) Constatarea unor necorelări între licenţa de acvacultură şi informaţiile prevăzute la alin (2), după

expirarea termenului de notificare, se consideră ca nedeţinere a licenţei de acvacultură. Art. 19. (1) Acvacultura de apă dulce poate fi:

a) acvacultură extensivă, practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat; b) acvacultură semi-intensivă, ca formă a acvaculturii extensive, în care furajarea este permisă pentru suplimentarea nutrienţilor din hrana naturală, dar se realizează producţii medii anuale mai mici de 1500 kg/ha, în cazul ciprinidelor, 20kg/m3 în cazul salmonidelor şi 30kg/m3 în cazul acipenseridelor;

11

c) acvacultură intensivă, bazată exclusiv pe utilizarea furajelor, realizâdu-se, în cazul ciprinidelor, producţii mai mari de 1500kg/ha; d) acvacultură intensivă, in sistem deschis, semi-deschis sau în sistem recirculant închis, unde se realizează producţii de peste 20 kg peşte/m3 in cazul salmonidelor şi 30kg/m3 în cazul acipenseridelor 2) Acvacultura extensivă şi cea semi-intensivă, ca formă a acvaculturii extensive, au o contribuţie majoră în generarea şi conservarea valorilor de mediu, aceste activităţi fiind sprijinite prin acordarea de facilităţi şi compensaţii, prevăzute prin hotărâri ale Guvernului României

(2) Comercializarea materialului de populare nu se poate face decât în şi din unităţi de acvacultură certificate/licenţiate.

(3) Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone, , în amenajările piscicole, indiferent de provenienţă, se face cu avizul autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc şi al autorităţii publice centrale de mediu, în codiţiile respectării Regulamentelor 708/2007 şi 304 din 2011, în baza unor studii de evaluare, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină şi de control al evadărilor în mediu natural; nu se consideră specii alohtone speciile care au fost deja aclimatizate în România şi se află în cultură de peste 20 de ani.

(4) Amenajările în sistem închis recirculant se supun avizărilor de la alin. (6) al prezentului articol. Art. 20. Acvacultura în viviere flotabile se poate practica în amenajări piscicole şi medii acvatice cu adâncimi mai

mari de 6 m în zona de amplasare a acestora şi cu condiţia ca suprafaţa totală a vivierelor flotabile să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a bazinului piscicol în care acestea sunt amplasate.

Art. 21. (1) Acvacultura marină va fi încurajată prin facilitarea concesionării falezei, plajei şi luciului de apă marină şi a accesului la acesta de către autoritatea administrativă responsabilă cu gospodărirea apelor, pe o perioadă de minim 20 ani.

(2) Nici o unitate de acvacultură marină, exploatare de culturi marine sau depozit de crustacee nu poate fi situată de-a lungul coastei sau apelor tranzitorii, fără o autorizaţie specială emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe bază de studii în condiţiile legii.

(3) Termenii şi condiţiile de acordare şi retragere a acestei autorizaţii sunt stabilite prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc, la propunerea ANPA.

Art. 22. Condiţiile generale de instalare şi exploatare a culturilor marine, inclusiv a celor alimentate cu apă de mare provenind din foraje, unităţi de captare permanente şi alte structuri artificiale, se stabilesc prin reglementări emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil.

Art. 23. Măsurile pentru prevenirea apariţiei şi dezvoltării bolilor care afectează resursele acvatice vii, precum şi măsurile de extincţie a acestor boli se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc la propunerea autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Împreună cu

12

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică de profil și al Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi

Titlul 4. Reglementarea practicării pescuitului

Capitolul 4. Dispoziții comune

Art. 24. Pentru ca o navă sau ambarcaţiune să aibă acces la ape şi resurse trebuie să fie înscrisă în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit şi să deţină licenţă de pescuit.

Art. 25. (1) Se constituie, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, instrument cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.

(2) Modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împreună cu Autoritatea Navală Română şi se aprobă prin ordin comun al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţii publice centrale responsabilă de transporturi, în continuitate cu Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor existent la momentul emiterii prezentei legi.

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează achiziţionarea şi construirea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul de referinţă acceptat pentru România.

(4) Excluderea definitivă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se poate efectua şi la solicitarea proprietarului;

(5) Intrarea sau excluderea definitivă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se va face în baza regimului “intrări”- “ieşiri”, stabilite prin ordin comun al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc ;

(6) Se exclude definitiv din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, orice ambarcaţiune care nu a desfăşurat activităţi de pescuit comercial pe o perioadă mai mare de un an calendaristic, fără notificarea prealabilă a ANPA .

(7) Oprirea temporară sau definitivă a activităţii unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit poate genera înlocuirea sau compensarea efortului de pescuit pe perioada respectivă a unei capacităţi mai mici sau cel puţin egale cu efortul iniţial.

Art. 26. (1) Dreptul de pescuit aparţine statului şi se exercită în favoarea sa prin autorizarea accesului la resursele acvatice vii.

13

(2) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează prin normele emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe baza studiilor periodice elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate în conformitate cu art.8 alin. (3) pct.g, studii finanțate de la bugetul de stat sau din fonduri atrase de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, după consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Accesul la resursele acvatice vii se face în baza unui act de reglementare emis de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(4) Nu se eliberează o autorizaţie de pescuit titularului activităţii, dacă nava/navele sau ambarcaţiunea/ambarcaţiunile de pescuit utilizate nu dețin o licență de pescuit obținută în conformitate cu art. 28 sau dacă licența de pescuit a acesteia a fost suspendată sau retrasă.

(5) Autorizaţia este retrasă automat dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt retrase permanent. (6) Autorizaţia este suspendată temporar dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt suspendate temporar. (7) Distribuirea drepturilor de pescuit se face prin intermediul azutorizaţiei de pescuit şi se exprimă în cote

de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit (8) Valoarea cotelor de pescuit alocate (comercial şi de agrement) se va stabili utilizând preţuri de referinţă. (9) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop

comercial se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, cu respectarea planului de management al ariei naturale protejate şi al avizului administratorului sau custodelui care se acorda gratuit.

(10) În lipsa administratorului sau custodelui sau al planului de managament, accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se atribuie, în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial numai în locurile stabilite, în baza unui studiu ştiinţific realizat de institute de profil şi actului de reglementare obţinut de la autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului. (11) Pentru ariile naturale protejate pentru care nu a fost aprobat un plan de management, TAC-ul şi efortul de pescuit vor fi stabilite prin studii ştiinţifice.

Art. 27. (1) O navă sau ambarcațiune de pescuit poate fi utilizată pentru exploatarea resurselor acvatice vii în condițiile prezentei legi, doar dacă deține o licență de pescuit.

(2) Licența de pescuit este emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în conformitate cu normele aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, care conferă titularului dreptul de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul expoatării comerciale a resurselor acvatice vii.

14

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, gestionează, suspendă şi retrage licenţa de pescuit în conformitate cu normele de aplicare stabilite la alin. (2) al prezentului articol.

(4) Licența de pescuit este cerută pentru toate navele de pescuit maritim înainte de declararea unor noi capacităţi de pescuit în Fişierul flotei de pescuit comunitar, fără a aduce atingere emiterii autorizaţiilor de pescuit maritim cu caracter general sau specific, prevăzute de reglementările comunitare sau naţionale.

(5) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(6) Portul/locul de bază pentru navele/ambarcaţiuni care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, şi expediere a capturilor şi care figurează în licenţa de pescuit.

(7) Schimbarea portului de bază se face după înştiinţarea A.N.P.A. şi operarea modificării în licenţă. (8) Lista de echipaj este anexă la licenţa de pescuit şi poate fi condiţionată de prezentarea licenţei de

pescuit, atunci când aceasta este solicitată, iar schimbările în componenţa echipajului implică doar refacerea listei fără a implica schimbarea licenţei.

(9) În cazul unei schimbări a capacităţii de pescuit a navei fără să fi fost obţinută licența de pescuit corespunzătoare se recurge la retragerea avizării echipajului.

(10) Este interzis ca o navă să pescuiască cu un motor a cărui putere depăşeşte puterea înscrisă în licenţa de pescuit.

(11) Verificarea şi certificarea puterii motorului vor fi stabilite prin ordin comun al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţii publice centrale responsabilă de transporturi stabilit la art. 26 (2).

Art. 28. (1) Transbordările de peste sau subproduse din peste sunt permise între două ambarcaţiuni, care deţin licenţă de pescuit sau între o navă ce deţine licenţă de pescuit şi nava care o deservește în baza unei licenţe auxiliare pescuitului, cu menţionarea evenimentului în „Jurnalul de pescuit marin”.. (2) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de transbordare vor fi stabilite prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 29. (1) Debarcarea produselor pescăreşti rezultate din pescuit se face în puncte de debarcare a căror nominalizare și funcționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(2) Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vii și a produselor obținute din pescuit se face numai în centrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

15

(3) Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara punctului de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele de însoţire a mărfii, reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(4) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de debarcare se stabilesc prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 30. (1) La propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi echipamentelor de pescuit, marcarea şi procedura de aplicare a mărcilor pe uneltele de pescuit şi metodele de pescuit comercial, în apele marine şi continentale.

(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă şi constituie infracţiune. (3) Pentru activităţile de pescuit se folosesc doar uneltele prevăzute în autorizaţia de pescuit. (4) O navă sau ambarcaţiune de pescuit are obligaţia de a recupera uneltele pierdute, iar nerecuperarea acestora va fi

anunţată la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 31. (1) Prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pe baza studiilor elaborate

de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate,si în baza acordurilor/conventiilor internationale cu statele riverane in cazul apelor de frontieră se stabilesc dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.

(2) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, debarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

(3) Anual, până la 31 decembrie, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii pentru anul următor ; acestea se vor putea revizui numai pe baza unor studii documentate, elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil.

(4) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.

Art. 32. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc stabileşte prin ordin anual Captura Total Admisibilă (TAC) şi măsuri de reglementare a efortului de pescuit în baza studiilor ştiinţifice realizate de către instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin: a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de

pescuit din ansamblul flotei, justificată pe baze științifice;

16

b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului; c) limitarea numărului de unelte utilizate la pescuit; d) stabilirea tipurilor şi dimensiunilor caracteristice ale uneltelor de pescuit admise; e) interdicţia pescuitului ; f) reducerea capacităţii motorului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave de pescuit sau în baza altor criterii stabilite de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 33. (1) Valorificarea resurselor acvatice vii în ariile naturale protejate, inclusiv în siturile Natura 2000 se va face în conformitate cu reglementările în vigoare privind administrarea acestora, fiind evidenţiată în regulamentele şi planurile de management ale acestora.

(2) În lipsa regulamentelor şi planurilor de management, pe baza principiului precauţiei, valorificarea resurselor acvatice vii din aceste zone se supune setului minim de măsuri de conservare.

(3) În lipsa setului măsuri de conservare, valorificarea resurselor acvatice vii se va face în condiţiile autorizaţiei de pescuit emisă de autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul pescăresc, cu excepţia ariilor naturale protejate în care obiectul protecţiei este ihtiofauna, caz în care pescuitul este interzis.

Art. 34. Pescuitul speciilor protejate este interzis, cu excepţia pescuitului ştiinţific şi al celui în scop de cercetare, efectuat în cadrul programelor naţionale care vizează măsuri de refacere a stocurilor speciilor respective, în conformitate cu art.56.

Capitolul 5. Pescuitul comercial în ape continentale

Art. 35. Pescuitul comercial în ape continentale se face cu respectarea prevederilor art.27. Art. 36. Autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescuitului în colaborare poate autoriza în orice

moment capturarea, transportul sau vânzarea de pește, în scopuri sanitare, științifice și de mediu.

Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră

Art. 37. (1) Pescuitul comercial în Marea Neagra în sensul prezentului titlu se referă la localizarea resurselor

biologice marine, lansarea, fixarea, remorcarea şi tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturii la bord, transbordarea,

17

păstrarea la bord, prelucrarea la bord, plasarea în cuşti, deplasarea la portul de bază, debarcarea peştelui şi a altor resurse acvatice vii în condiţiile conservării, gestionării şi exploatării durabile a resurselor acvatice marine vii. (2) Pescuitul tradiţional la scară redusă, în Marea Neagră, reprezintă pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni, care au o lungime maximă de 12 m şi care utilizează unelte autorizate. (3) În apele aflate sub jurisdicţia naţională a României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite norme menite să menţină activităţile de pescuit de care depinde dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor costiere.

Art. 38. (1) Colectarea de organisme marine şi exercitarea oricărui tip de pescuit maritim, îmbarcat sau neîmbarcat sunt supuse autorizării. (2) Autorizaţiile permit persoanelor juridice, pentru o anumită navă/ambarcaţiune, exercitarea activităţilor menţionate pe perioade, în zone, pe specii sau grupuri de specii, cu unelte de pescuit stabilite ca tip şi număr şi la un nivel cantitativ strict determinat pe specii. (3) Autorizaţiile acoperă o perioadă maximă de 12 luni calendaristice şi nu sunt transferabile

Art. 39. (1) Autorizaţiile de pescuit sunt emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin filiale regionale din subordinea sa, pentru o perioadă determinată, ţinând cont de următoarele trei criterii:

- activitatea anterioară a producătorilor; - orientarea pieţei; - raportul între capacitatea de pescuit şi resursele acvatice vii disponibile.

Art. 40. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură repartizează cotele de capturi şi eforturile de pescuit, instituite în baza reglementărilor comunitare sau naţionale, în sub-cote atribuite fie organizaţiilor de producători sau uniunilor lor care asigură gestiunea, fie navelor sau grupurilor de nave. (2) Această repartiţie este valabilă pentru o perioadă de 12 luni calendaristice. (3) Drepturile obţinute prin atribuirea sub-cotelor nu sunt transferabile.

Art. 41. (1) În cazul în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a alocat, în conformitate cu procedura de repartizare totalitatea cotelor sau o parte a anumitor cote de capturi sau de eforturi de pescuit organizaţiilor de producători sau federaţiilor acestora, acestea trebuind să asigure cea mai bună utilizare a sub-cotelor de capturi atribuite astfel pe baza unui plan de gestiune.

(2) Planul de gestiune trebuie stabilit în conformitate cu obiectivele determinate de capitolul 6 al prezentului titlu. (3) Condiţiile de aplicare ale acestui articol sunt stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul

pescăresc. Art. 42. (1) Un program de adaptare a capacităţilor de captură a flotei de pescuit marin la resursele halieutice

disponibile, incluzând construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte prin ordin

18

al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

(2) Programul de adaptare precizează, pe specii sau grupuri de specii, zonele sau grupurile de zone de aceeaşi tipologie marină şi eventual, pe metode de pescuit, obiectivele urmărite, precum şi condiţiile în care capacitatea de captură a flotei de pescuit este corelată cu resursele halieutice disponibile. (3) În scopul exploatării durabile a resurselor acvatice vii, capacitatea flotei, numărul, tipul şi selectivitatea uneltelor se poate adapta la situaţia zonelor de pescuit prin oprirea temporară sau definitivă a activităţii anumitor nave şi ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin hotărâre de guvern, pe baza studiilor de specialitate, a consultării Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, cu luarea de măsuri compensatorii adecvate.

Art. 43. În apele marine aflate sub suveranitate sau jurisdicţie română, activităţile de pescuit marin, sub rezerva dispoziţiilor regulamentelor Uniunii Europene, acordurilor bilaterale internaţionale la care România este parte, sunt interzise navelor sub pavilion străin.

Art. 44. (1) Condiţiile de determinare a speciilor, a coeficienţilor de conversie în greutate vie şi a taliei şi greutăţii minime a capturilor se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(2) Condițiile în care pot fi luate astfel de măsuri se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc, incluzând prevederi referitoare la:

1. instrucțiunile și măsurile de precauție pentru a asigura conservarea resurselor și pentru a reglementa exercitarea pescuitului şi măsurile de interdicţie permanentă sau temporară sau de reglementare a exercitării pescuitului pentru anumite specii sau cu anumite unelte în anumite zone.

2. evaluarea rezervelor naturale de moluște și crustacee, precum şi definirea condiţiilor de exploatare a acestora. 3. măsurile de delimitare a rezervelor pentru care este interzis pescuitul sau de definire a restricţiilor de pescuit aplicate

pentru a realiza lucrări de implantare a structurilor artificiale în vederea exploatării şi punerii în valoare a resurselor biologice sau pentru protecția exploatărilor de culturi marine.

(3) Autoritatea publica centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin acord cu custodele unei arii protejate poate aproba pentru o perioada şi arie determinată, exploatarea speciilor invazive, pe baza unui studiu ştiinţific în vederea asigurării echilibrului de ecosistem.

Art. 45. Se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc caracteristicile tehnice si conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele marine si continentale

19

Capitolul 7. Pescuitul de agrement şi sportiv

Art. 46. (1) Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele

acvatice vii în scop recreativ sau turistic și se practică în ecosisteme acvatice naturale și amenajate (2) Pescuitul recreativ în ecosisteme acvatice naturale şi amenajate (cu excepţia amenajărilor piscicole) se efectuează pe

baza unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/un an calendaristic), a tichetului teritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de asociațiile de pescari autorizate deţinătoare ale unui drept de pescuit într-un teritoriu delimitat, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.

(3) Pescuitul recreativ în amenajările piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură se efectuează în condiţiile şi pe baza regulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescăresc, care se va constitui în anexă la licenţa de acvacultură.

(4) Pescuitul turistic se efectuează pe baza unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână), a tichetului teritorial şi a fişei de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de titularii unei cote de pescuit în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare. Fişa de capturi se returnează la sfârşitul perioadei de valabilitate a permisului, sub orice formă (fizică sau electronică – sms, email, etc) către titularul cotei de pescuit.

(5) Pescuitul sportiv reprezintă activităţi necomerciale de pescuit practicate în scop de performanţă de către structuri sportive înregistrate în Registrul Sportiv de către autoritatea publică centrală care răspunde de sport

(6) Pescuitul sportiv se poate defăşura în ecosisteme naturale şi amenajate în baza unui acord încheiat cu deţinătorului cotei de pescuit sau cu deţinătorului unei licenţe de acvacultură. Acordurile şi programul competiţional se notifică de către părţi în termen de 10 (zece) zile calendaristice de la perfectare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Pescuitul sportiv nu dă drept de reţinere a capturii.

(7) (În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se vor stabili condițiile de practicare a pescuitului de agrement și turistic, regulamentele de practicare, precum și modelele permiselor, tichetelor teritoriale și a carnetelor şi fişelor de capturi.

(8) În scopul asigurării protecției și conservării resurselor acvatice se stabilesc condițiile pentru practicarea pescuitului de agrement în apele maritime și continentale astfel:

a) în apele curgătoare și stătătoare salmonicole din zona montană, numai cu o singură undiță sau cu o lansetă cu maximum două cârlige;

20

b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum 3 undițe sau cu 3 lansete cu maxim două cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete cu maximum două cârlige fiecare sau o țaparină, cu maxim 10 cârlige fiecare.

Art. 47. Cota de pescuit recreativ şi turistic pe fiecare zonă de pescuit şi numărul maxim de pescari pe fiecare zonă, se stabileşte pe baza TAC-ului, cu respectarea art. XX și art.XX, după caz.

Art. 48. Cota de pescuit corespunzătoare ecosistemelor acvatice naturale se concesionează către asociaţiile de pescuit de recreativ sau turistice legal înfiinţate şi înregistrate în registrul asociaţiilor de pescuit de agrement la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 49. Autorizaţia de pescuit recreativ sau turistic în ecosistemele acvatice naturale sau amenajate, cu exceptia amenajărilor piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură, acordată pentru zonele concesionate va conţine cotele alocate, pe specii, zona de pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera..

Art. 50. (1) Asociaţiile de pescuit de recretativ şi turistic au obligaţia de a raporta capturile pe specii anual, până în data de 31 ianuarie pentru anul precedent, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (2) Titularii permiselor de pescuit recreativ sau turistic sunt obligați să treacă în carnetul de capturi sau în fişa de capturi, specia capturată și greutatea individuală a capturii imediat după capturare, numai la speciile pentru care este stabilită cotă. (3) Deţinătorii unui permis de pescuit recreativ sunt obligați să predea carnetul de capturi către asociația al cărei membru este până cel tărziu în data de 31 decembrie a anului pentru care este valabil respectivul carnet, sub sancțiunea suspendării dreptului de a primi permis de pescuit de pentru următorul an. (4) Deţinătorii unui permis de pescuit turistic sunt obligați să predea fişa de capturi către asociația care i l-a eliberat în termen de 24 de ore de la expirarea valabilităţii acestuia, sub sancţiunea de a-i fi refuzată eliberarea unui nou permis de pescuit turistic.

Capitolul 8. Pescuitul pentru scopuri de ştiinţific sau de formare

Art. 51. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:

a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;

21

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice, precum şi a impactului produs de speciile protejate asupra resurserlor acvatice vii sau efectivelor piscicole din fermele de acvacultura;

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare; d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii; e) monitorizarea resurselor acvatice vii desfăşurată de către administratori sau custozi în cadrul planurilor de management

al ariilor naturale protejate (2) MMSC stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. (3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării (4) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop ştiinţific include:

a) domeniul de aplicare preconizat de cercetare ; b) zona de pescuit; c) metodele de pescuit care se vor utiliza; d) identificarea speciilor de organisme acvatice vii care sunt vizate; e) numărul de indivizi pe specii cantitatea planificată a capturii şi protocolul de eşantionare urmat; f) durata preconizată a studiului; g) nava sau ambarcațiunea care va fi folosită la cercetare ; h) nominalizarea cercetătorilor coordonatori.

(5) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop de formare include denumirea resurselor acvatice vii care sunt vizate, zona de pescuit şi metodele de pescuit care vor fi utilizate, durata preconizată a activităţilor de pescuit de formare și capturile estimate ca specie, vârstă și cantitate. (6) Cererile prevăzute la aliniatele (3) și (4) trebuie să fie transmise cel mai târziu cu o lună înainte de data prevăzută pentru începerea activităților de pescuit pentru scopuri de cercetare sau formare.

Art. 52. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştiinţific emisă pentru monitorizare şi evaluare va conţine speciile de organisme vizate de pescuit, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit putând exista derogări de la limitările reglementate privind :

a) anotimpurile ; b) zonele de protecție ; c) limitele de dimensiune d) tipul de mijloace de pescuit.

22

(2) Autorizaţia de pescuit în scop de formare specifică va cuprinde tipurile de organisme vizate, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit. (3) În timpul pescuitului în scop ştiinţific și de formare, capturile realizate vor fi menţionate într-un registru de evidenţă, care va include speciile de organisme pescuite, cantitatea, perioada şi zona de pescuit.

Art. 53. Beneficiarii autorizaţiilor de pescuit scop ştiinţific sau de formare vor transmite către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, un raport scris conţinând îndeplinirea condiţiilor prevăzute în autorizaţie, în termen de trei luni/30 zile de la data finalizării activităţii.

Art. 54. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştiinţific sau de formare poate fi retrasă de funcționarii cu drept de inspectie si control, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale prevederilor din licență.

(2) Măsura prevăzută la aliniatul (1) este executorie imediat. Art. 55. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate refuza emiterea unei noi autorizaţii de pescuit în

scop de ştiinţific în cazul în care : a) solicitantul autorizaţiei nu a prezentat rezultatele și concluziile prevăzute la art.56 ; b) în timpul studiilor anterioare au fost încălcate în mod grav prevederile din licență sau reglementările legale privitoare la

activitatea de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare științifică.

Titlul 5. Reglementarea organizării pieţei produselor

Capitolul 9. Organizaţii de producători, recunoaştere

Art. 56. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc dezvoltă un dialog și o consultare

permanentă cu organizaţiile de producători direct sau prin Consiliul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc în condițiile art.11. (2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va coopera cu organizaţiile de producători în ceea ce priveşte aspectele de gestionare, alocarea cotelor şi dimensionarea eforturilor de pescuit

Art. 57. Organizaţiile de producători sunt structuri recunoscute ca atare de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în baza regulamentelor europene şi naţionale specifice.

23

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică

Art. 58. (1) În scopul gestionării durabile a resurselor acvatice vii, orientării de perspectivă a dezvoltării sectorului

pescăresc, dezvoltării acvaculturii şi ajustării capacităţii de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vii disponibile, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură acţionează pentru crearea unui cadru de cooperare între reprezentanţii sectorului pescăresc şi institutele de cercetare, specialiştii implicati în activităţi de monitorizare si evaluare a stării ecologice a apelor de suprafaţă. (2) Din Fondul pentru Sectorul Pescăresc se pot cofinanţa activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul pescuitului şi acvaculturii, acţiuni de refacere a ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de reproducere şi de refugiu pentru resursele acvatice vii, prog,amele de repopulări de susţinere cu specii protejate sau aflate pe Lista Roşie IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) propuse de institutele de cercetare în parteneriat cu organizaţiile de producători recunoscute, de organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei mediului şi de alte organizații interesate cu activitate relevantă pentru sectorul pescăresc

Art. 59. Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc adoptă programe naţionale de colectare de date ştiinţifice, de cercetare şi inovare în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Art. 60. (1) Cu avizul Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se vor aproba cofinanţările programelor naţionale sau regionale care vizează refacerea ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de refugiu şi reproducere a populărilor, de susţinere pentru speciile de viețuitoare acvatice periclitate.

(2) Existenţa studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este obligatorie pentru derularea programelor şi proiectelor menţionate la art.66 și art.67, aliniat (1).

Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 şi a

strategiilor pentru mediul marin

Art. 61. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul apelor, in procesul de valorificare a resurselor

publice acvatice garantează securitatea juridică şi predictibilitatea financiară a accesului la apele în care se poate desfăşura acvacultura. (2) Lista lacurilor de acumulare şi altor ecosisteme acvatice naturale în care se poate practica acvacultura cu sau fără furajare va fi aprobată prin ordin al autorităților publice centrale responsabile pentru sectorul pescăresc, în concordanţă cu planurile de management al fiecărui bazin hidrografic.

24

(3) Utilizarea apei ca mediu de viaţă pentru peşti și alte organisme acvatice vii, în condiţiile în care nu există un impact semnificativ asupra mediului acvatic se face cu titlu gratuit. (4) Durata minimă a unui contract pentru practicarea acvaculturii este de 15 ani.

Art. 62. Activele aferente amenajărilor piscicole peste care se suprapun situri Natura 2000 sunt scutite de plata impozitelor sau taxelor pe teren sau pe construcţii în baza autorizaţiei de mediu.

Art. 63. Modul de calcul şi de acordare a plăţilor compensatorii pentru pierderile generate de instituirea unui regim de protecţie sau pentru formele de acvacultură extensivă şi semintensivă, care prevăd conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură, se va stabili prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 64. Planurile de management a ariilor naturale, inclusiv a siturilor Natura 2000 din zonele unde se desfăşoară activităţi de pescuit şi acvacultură se vor face, cu consultarea factorilor interesați conform legii.

Titlul 8. Inspecţia şi controlul

Capitolul 10. Principii generale

Art. 65. (1) În sfera politicii comune de pescuit, pe teritoriul şi în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia

României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură inspectează şi controlează activităţile desfăşurate de orice persoană fizică sau juridică legate de activităţile de pescuit şi acvacultură, transbordare, transfer al peştelui în cuşti sau instalaţii de acvacultură, inclusiv activităţile de debarcare, import, transport, prelucrare, comercializare şi depozitare a produselor pescăreşti şi de acvacultură, precum şi unităţile de alimentaţie publică şi turism care utilizează produse pescăreşti.

(2) Persoanele fizice și juridice supuse inspecției sau controlului au obligația de a permite accesul în sedii, sucursale, oficii, puncte de lucru, unităţi de acvacultură, nave, ambarcațiuni, unelte, instalații și mijloacele de atingere a obiectului de activitate și de a furniza datele solicitate în condițiile legii.

(3) În domeniul vizat de aliniatul (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea care coordonează activitățile de inspecţie şi control ale tuturor autorităților naționale care au competențe de inspecție și control și îşi stabilește procedurile de control și inspecție în acord cu celelalte autorități implicate.

25

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este responsabilă de coordonarea colectării datelor, procesării și certificării informațiilor privind activitățile de pescuit, acvacultură, procesarea şi comercializarea din sectorul pescăresc pentru raportarea, cooperarea și asigurarea transmiterii informațiilor către instituțiile europene abilitate sau după caz către alte țări în condițiile legii.

(5) Obligativitatea transmiterii datelor în conformitate cu aliniatul precedent va fi înscrisă în autorizaţia de pescuit, în licenţa de acvacultură şi în condiţiile acordării permisului de pescuit.

Capitolul 11. Monitorizarea

Art. 66. (1) Navele de pescuit puntate, care activează în apele teritoriale, inclusiv cele destinate cercetării şi formării, sunt obligate să fie echipate cu un sistem de monitorizare (VMS – vessel monitoring system).

(2) În vederea monitorizării permanente şi eficiente a activităţii navelor de pescuit, indiferent de poziţia acestora, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează Centrul de monitorizare a pescuitului, utilizând proceduri conforme cu reglementările europene.

(3) Activitatea de monitorizare se realizează integrat cu sistemele de monitorizare gestionate de alte autorităţi, pe baza unor acorduri şi proceduri specifice.

(4) Ambarcaţiunile/nave de pescuit care desfăşoară activitatea de pescuit, în afara mării teritoriale şi rămân la pescuit peste 36 de ore, trebuie să informeze obligatoriu şi organele Poliţiei de Frontieră, cu 2 ore înainte de plecarea şi de sosirea în porturi/ zone de acostare.

(5) Ambarcaţiunile /navele de pescuit care trec frontiera (în afara mării teritoriale) şi rămân la pescuit mai mult de 36 de ore

sau cele care vor acosta într-un port care nu este românesc, vor pleca în voiaj dintr-un port deschis traficului internaţional prevăzut ca punct trecere frontieră (PTF).

Art. 67. (1) Obligaţia raportării capturilor şi producţiei revine tuturor titularilor de licenţe, autorizaţii şi permise care permit acestea, direct sau prin organizaţiile acestora. (2) Modalităţile de completare şi transmitere a datelor vor fi stabilite prin reglementările specifice elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de sectorul pescăresc..

Art. 68. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în competenţă verificarea aplicării normelor în toate etapele comercializării produselor provenite din pescuitul comercial şi acvacultură de la prima vânzare până la vânzarea cu amănuntul, incluzând transportul. (2) Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.

26

(3) Produsele provenite din pescuitul comercial şi de acvacultură plasate pe piaţă sunt etichetate în mod corespunzător pentru asigurarea trasabilităţii fiecărui lot, iar datele specificate pe etichetă şi modul de etichetare sunt reglementate prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Capitolul 12. Inspecția piscicolă

Art. 69. (1) Inspecţia piscicolă se realizeză de către funcționari specializați având funcția de inspectori piscicoli, angajați ai Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditaţi de către aceasta şi de către inspectorii comunitari în conformitate cu acordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română. (2) Pentru desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor de inspecţie şi control în sectorul pescăresc se înfiinţează Garda Piscicolă. (3) Condițiile de acreditare pentru funcționarii ce realizează inspecția și controlul, precum și modul de constituire a Gărzii piscicole și de acreditare a membrilor acesteia pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi constatarea infracțiunilor, sunt stabilite de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și aprobate prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 70. (1) Sunt abilitați să constate contravenţiile, să aplice sancţiunile contravenţionale şi să constate infracțiunile conform dispozițiilor prezente, inspectorii piscicoli, persoanele funcționarii ofițeri și agenți de poliție precum și alți agenți abilitați de legi speciale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Inspecţiei Apelor, Poliţiei, Jandarmeriei, Inspecției Silvice. (2) Administrațiile/custozii ariilor naturale protejate sunt abilitate să efectueze controlul activităților de pescuit comercial şi de agrement pe teritoriul ariilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege sub coordonarea și în condițiile reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (4) Personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditat de aceasta cu această funcție, beneficiază de un stimulent stabilit prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă cu sectorul pescăresc, pe baza unei grile de rezultate, propusă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 71. (1) Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, trebuie supună confiscării unelte de pescuit, bărcile cu motor, mijloacele de transport pe apă şi pe uscat şi alte instrumente de pescuit interzise şi pot confisca pe cele neinterzise, utilizate pentru infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi în legislaţia penală în vigoare. (2) Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, pot confisca ambarcaţiunile, automobilele şi alte vehicole, precum şi animalele de tracţiune utilizate pentru comiterea unor infracţiuni pentru deplasarea la şi de la locurile unde au fost comise infracţiunile sau pentru a transporta sau comercializa peştii capturaţi. (3) Prevederile legii penale privind confiscarea extinsă se aplică şi infracţiunilor prevăzute de prezenta lege.

27

(4) Peştele confiscat, în măsura în care acesta nu mai poate fi returnat în mediul acvatic de unde a fost extras, va fi predat la cea mai apropiată unitate de comercializare a peştelui, la valoarea de achiziţie al celui mai apropiat Centru de Primă Vânzare sau magazin pescăresc. (5) Unităţile de comercializare a peştelui sunt obligate să primească şi să comercializeze produsele piscicole provenite din confiscări, dacă acestea corespund cerinţelor de comercializare. Personalul cu drept de pază este obligat să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală; (6) Bunurile confiscate, de către cei îndreptăţiţi să constate infracţiunea, vor fi predate în custodia păgubitului sau a organelor de poliţie, pe bază de proces verbal, până la soluţionarea cauzei de către organele în drept.

Art. 72. (1) Personalul de pază al unităţilor piscicole, este obligat, în cazul depistării unor infracţiuni flagrante, să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri.

(2) Personalul de pază din amenajările piscicole pot deţine în condiţiile legii, arme de vânătoare cu alice sau arme cu destinaţie utilitară pentru combaterea avifaunei ihtiofage, care nu face obiectul protecţiei sau restricţiilor în perioada septembrie-martie; armele vor avea caracter de armă de serviciu, iar regimul acestora este cel prevăzut de legislaţie.

Titlul 9. Sancțiuni

Art. 73. Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.

Art. 74. Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei: a. pescuitul de agrement al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis de pescuit

în habitatele piscicole naturale sau fără tichet teritorial sau necompletarea de îndată în carnetul de capturi a capturii ;

b. neprezentarea permisului de pescuit, a licenţei sau autorizaţiei de pescuit atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele cu atribuţii de control;

c. încălcarea condiţiilor pentru practicarea pescuitului de agrement prevăzute în prezenta lege; d. pescuitul de agrement al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.

28

Art. 75. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:

a. prinderea salmonidelor cu mâna sau cu alte unelte de pescuit artizanale și neautorizate; b. pescuitul salmonidelor cu momeli naturale; c. pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole; d. Incalcarea conditiilor de desfasurare a pescuitului de agrement şi sportiv e. mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă; f. pescuitul de agrement în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al resurselor acvatice vii, în

perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.

Art. 76. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a. plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;

b. utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razim-Sinoe, în ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi în lacurile litorale;

c. neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi control;

d. capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;

e. nemarcarea uneltelor de pescuit comercial ; f. pescuitul cu unelte neautorizate. g. încălcarea condiţiilor de autorizare. Art. 77. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:

a. introducerea speciilor alohtone, aşa după cum sunt definite de Regulamentul (CE) 2007/708, în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi fără avizul autorităţii publice responsabile de protecţia mediului;"

b. nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură sau existenţa unor neconcordanţe între conţinutul acesteia şi constatările efectuate.

Art. 78. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a. pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea resurselor acvatice vii provenite din habitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală;

29

b. refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţie la sediile și sucursalele unităților controlate, navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit de agrement;

c. utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit sau cu inscripționare falsă ;

d. pescuitul în scop comercial şi recreativ/ sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj Art. 79. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei: a. distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor

hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă prin amploarea lor nu constituie infracţiune potrivit legii penale; b. distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu

constituie infracţiune potrivit legii; c. plasarea unui baraj, a unei instalaţii sau a oricărei facilităţi de pescuit, care are drept scop împiedicarea completă

a trecerii peştilor sau ţinerea acestora în captivitate, cu excepţia celor autorizate în acest scop de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, instanța de judecată poate dispune refacerea spațiilor, în conformitate cu condițiile legale, fără a aduce atingere prevederilor prezentului titlu;

d. reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

e. distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

f. neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

g. neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

h. neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;

i. aruncarea , deversarea sau scurgerea în apele menționate la art.6, direct sau indirect, a unor substanțe care afectează peștele sau nutriția, reproducerea și valoarea alimentară a peștelui, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

j. pescuitul lostriţei; k. neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice naturale ale peştilor şi ale celorlalte

vieţuitoare acvatice vii; l. circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi

pâraielor din zona de munte; m. lipsa sau neprezentarea documentelor de provenienţă a produselor piscicole la unitatea de comercializare în

momentul controlului privind comercializarea peştelui.

30

Art. 80. Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei şi interzicerea dreptului de a practica activităţi pescăreşti pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:

a. nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, de agrement sau de procesare, după caz; b. Pescuitul în perioadele şi locurile în care se interzice pescuitul prin ordinul de prohibiţie; c. reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; d. deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de

către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;

e. pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;

f. pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale; g. deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau a altor resurse

acvatice vii la momentul controlului efectuat de organele de control. Săvârşirea faptei din culpă se pedepseşte;

h. producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

i. pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;

j. producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament cu ochiul de plasă mai mic de 45 mm ;

k. introducerea în ecosistemele acvatice naturale a speciilor fără respectarea condiţiilor stabilite prin actele de reglementare ale autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.şi ale autorităţii publice responsabile de protecţia mediului.

Art. 81. (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea dreptului de pescuit pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani după ispăşirea pedepsei:

a. pescuitul electric, deţinerea, fabricarea, producerea și comercializarea și/sau folosirea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii resurselor acvatice vii;

b. pescuitul cu unelte şi prin metode interzise; c. capturarea și/sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;

31

d. aruncarea de substanţe chimice sau momeală în habitatele piscicole pentru ameţirea sau distrugerea resurselor acvatice vii;

e. pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sãlbatic, precum şi a produselor şi subpro