Universitatea ’’Ovidius’’Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Specializarea Geografie

Elementele de cultura si civilizatie in Judetul Mures

Studenta:Balaban Daniela-Cristin

Anul:II

Grupa:I

Cuprins

Capitolul 1:Introducere....................................................................................................................4

Capitolul 2:Scurt istoric...................................................................................................................6

Capitolul 3:Caracterizarea elementelor fizico-geografic.................................................................7

3.2 Clima.......................................................................................................................................10

3.3 Hidrografie.................................................................................................................................9

Ape curgătoare.......................................................................................................................9

Lacuri....................................................................................................................................11

3.4 Soluri.......................................................................................................................................11

3.5 Floră.........................................................................................................................................12

3.6 Faună.......................................................................................................................................13

Capitolul 4:Populatie si demografie..............................................................................................15

4.1 Așezări urbane.........................................................................................................................17

4.2 Așezări rurale...........................................................................................................................18

Capitolul 5:Elemente de cultura si civilizatie................................................................................21

5.1 Cultura.....................................................................................................................................21

5.2 Festivaluri................................................................................................................................22

Capitolul 6:Evaluarea patrimoniului etnografic............................................................................24

Capitolul 7:Indicatori ai dezvoltari in Judetul Mures....................................................................25

7.1 Alimentarea cu apa..................................................................................................................25

7.2 Infrastructura de transport.......................................................................................................27

Transport rutier.....................................................................................................................27

Transport feroviar.................................................................................................................28

Transport aerian....................................................................................................................28

Transport public....................................................................................................................29

7.3 Infastructura de educatie..........................................................................................................29

Capitolul 8:Concluzii.....................................................................................................................32

Capitolul 9:Bibliografie.................................................................................................................33

2

Capitolul 1:Introducere

Mureș (în maghiară Maros megye) este un județ în regiunea Transilvania din România.

Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele

județului provine de la râul Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV. Județul Mureș este

situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind cuprins între

meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică.

Județul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiuluipână în Podișul

Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care

străbate județul de la NE către SV pe o distanță de 140 km; râul împrumutând și numele Mureș,

județului.

Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o

distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de

130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de

munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape

de Sovata, traversează apoi cursul superior alTârnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul

Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20

km cu județul Brașov.

În partea de sud-vest, pe o distanță de 80 de km se învecinează cu județul Sibiu. Limita

cu acest județ începe la intersecția dintre Târnava Mare și Hârtibaci, traversează Târnava Mare

lângă Daneș, Mureș apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-

vestul orașului Târnăveni. Hotarul cu județul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava

Mică și râul Mureș și se află în partea de sud-vest a județului Mureș.

La confluența Arieșului cu Mureșul începe granița cu județul Cluj, în partea de vest a

județului Mureș, și traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanță de aproape 60 km. În

partea de nord pe o distanță de 100 km, județul Mureș se învecinează cu județul Bistrița-

Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei,

Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m.

3

Figura 1. 1 Localizarea Judetului Mures

Figura 1. 2 Limitele Judetului Mures

4

Capitolul 2:Scurt istoric

Județul Mureș este atestat documentar din 1409 an în care regele Sigismund de

Luxemburg a răsplătit vitejia locuitorilor din Cașin și din satele învecinate și a dezlipit acest ținut

de ținutul Ciucului, oferindu-i administrație proprie.

În 1462 Matei Corvinul întărește hotărârea lui Sigismund prin diploma de la Mediaș,

confirmând prin aceasta dreptul locuitorilor de a-și alege judecători și conducători în război.

Deși formarea județului ca teritoriu de sine stător cu o administrație proprie este destul de

târzie, există destule urme care dovedesc că locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul

timpului o civilizație comparabilă cu orice civilizație din acea vreme, din orice colț al lumii.

Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei

realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre.

Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine

variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de

acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din

primele faze ale civilizației, din epoca orânduirii comunei primitive.

5

Capitolul 3:Caracterizarea elementelor fizico-geografic

3.1 Relief

Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe suprafața județului într-o proporție de

50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene și munții vulcanici

Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice

ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de

minim Valea Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim

creasta Munților Călimani la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități

de relief: Munții vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale

Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară a Transilvaniei.

Figura 1. 3 Relieful Jud. Mures

6

Munții Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe

teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul

Mureș spre sud, pâraiele Lomaș șiCălimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana

Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezitepe suprafața acestora observându-se urme ale

glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite

de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în

întregime din depresiunea Vălenii de Mureș.

Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la

partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii,

Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către

râurile care traversează masivul.

Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de

râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este

îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din acest

motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite

construirea căii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona

muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt:

Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului),

Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei

Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure.

Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități:

Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul

Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni.

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind

brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile

formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere

degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate,

solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite

"câmpie".

În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul

de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest fapt permițând delimitare a două subunități:

Câmpia Sărmașului și Dealurile Mădărașului.

7

Figura 1. 4 Relieful Judetului Mures

3.2 Clima

Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri

precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul

specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul

județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai

secetoase și mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4 °C în partea de est și 8°-9 °C în partea de vest,

luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19 °C, iar cea cu temperaturile cele mai

scăzute ianuarie cu -3°-5 °C.

Temperaturile extreme înregistrate pe suprafațe județului au fost -32 °C în anul 1942 la

Târgu Mureș și +40 °C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952.

De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627,

1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu

443,7 mm anul 1946.

8

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Anual

1901-2000 -4,0° -1,8° 4,0° 9,7° 14,8° 17,7° 19,4° 18,8° 14,6° 9,2° 3,7° -1,3° 8,7°

2005 -2,5° -5,3° 1,6° 9,8° 15,8° 17,6° 20,0° 19,2° 15,7° 9,3° 2,6° -0,5° 8,6°

Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000

Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960

Maxima 14,0° 19,0° 27,0° 32,5° 34,4° 35,3° 39,0° 38,5° 38,2° 31,5° 26,5° 18,3°

Anul 1963 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927

Minima -32,8° -32,0° -27,3° -7,5° -1,6° 0,3° 4,6° 2,7° -3,3° -8,4° -19,6° -25,9°

3.3 HidrografieApe curgătoare

Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la

intrarea în județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km.

Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare,

Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți

Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica.

Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de

Câmpie,  Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ

28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s laStânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la

ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m3/s la Glodeni în

anul 1975.

(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)

Târnava Mică izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de

185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții

principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund.

Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975,

630m3/s.

(datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)

Figura 1. 5: Hidrografia Jud.Mures

Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță

mică, între Vânători și Daneș.

Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș.

Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700

m³/s în anul 1970.

10

Lacuri

Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt:

Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în

apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din

Sancraiu de Mures,Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape

de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de Mureș), Tăureni (17 km de Mureș),

Păstrăvăria (15 km de Sovata), Miheșu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut

și Bezid.

3.4 Soluri

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune și cele brune-gălbui

podzolite, brune acide, andosolurile, dar și cele podzolice feriiluviuale. În părțile înalte ale

munților apar și solurile scheletice; pe versanți solurile predominante sunt cele tinere de

grohotișuri. Solurile de pajiști alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului

din Munții Călimani.

11

Lacuri în județul Mureș

Lac Supraf. Tip

Zau de Câmpie 133 ha iaz artificial

Văleni 53 ha iaz artificial

Șăulia 48 ha iaz artificial

Iernut 122 ha heleșteu artificial

Tăureni 53 ha helșteu artifical

Fărăgău 38 ha iaz natural

Lacul Ursu 5 ha natural/agrement

In zona de contact dintre partea muntoasă și subcarpați pot fi întâlnite soluri scheletice și

soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal și podiș cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de

pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate,

solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic,

precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile

cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice

pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai

restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care

favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină.

3.5 Floră

Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea

altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia

dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal

din ținutul Bazinului Transilvaniei.

Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și

tufărișuri pitice în subetajul superior.

În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și

secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis

rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis).

În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa)

amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru

(Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc.

Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și

subetajul stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus

cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus

excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus

12

sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa

canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus

robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale.

Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei

Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris

humilisul, Stepa stenophilia,etc.

Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc.

Figura 1. 6 Profilul pedofitogeografic al Jud.Mures

3.6 Faună Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună

diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care:

cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul

(Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița

(Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus),

13

cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo),

huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc.Din biotopul apelor

curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus

thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio).

Figura 1. 7 Ursul brun

În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus),

căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului

(Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus

glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur),

porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus

oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc.

Figura 1. 8 Veverita

Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești -

crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus

glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos).

14

Figura 1. 9 Rata salbatica

Capitolul 4:Populatie si demografie

Populația județului de-a lungul timpului a fost preponderent rurală. Schimbări majore în

procentajul populației urbane apar în timpului regimului socialist, unele din măsurile care aveau

în vedere urbanizarea populației județului fiind continuate și în prezent, după dărâmarea

regimului comunist.

Urbanizarea populației județului a fost un proces de durată, începutul acestor transformări

sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe

întinsul județului existau mai multe clase sociale: iobagi, țărani liberi, nobili, industriași,

comercianți (organizați în bresle), intelectuali (învățători, preoți, medici, etc). Reformele sociale,

ca urmare a revoluției de la 1848, au în vedere în principal ștergerea iobăgiei, urmată de

câștigarea libertăților individuale pentru miile de locuitori ai județului, dar și restrângerea unor

drepturi și privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept

rezultat crearea categoriei țăranilor liberi stâpâni pe munca și pe beneficiile muncii lor.

În 1872 are loc desfințarea sistemelor de bresle și a îngrădirilor care nu permiteau libera

deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este

înmulțirea meseriașilor și a industriașilor pe întreg teritoriul județului. O parte din acești țărani și

meseriași neputându-și asigura traiul în spațiul județului emigrează în America și în celelalte

provincii românești.

Mișcările în cadrul claselor sociale sunt continuate și după primul război mondial, după

reformele agrare și după desfințarea definitivă a clasei nobililor. Apariția țăranilor împroprietăriți

au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educația copiilor de țărani, din rândul

acestora desprinzându-se meseriași și intelectuali, o parte dintre aceștia părăsind satul pentru

centrele culturale și industriale din orașe.

15

Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile granițe

ale județului Mureș din perioada interbelică. Noul județ Mureș se prezenta astfel în 1980 din

punct de vedere al așezărilor astfel: 513 localități din care 2 municipii (Târgu Mureș,

Sighișoara), 4 orașe (Reghin, Târnăveni, Luduș, Sovata), 5 comune suburbane (Cristești,

Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, Albești), 86 de comune.

Analiza teritoriului județului realizată în anii '80 au scos la iveală neajunsurile numărului

redus de orașe raportat la suprafață și la numărul populației. În acest sens existau încă din această

perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităților Iernut,

Sărmașu, Gurghiu și a altor alte 8 localități în orașe agro-industriale.Aceste măsuri au fost

continuate și după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 județul poate fi

descris conform tabelului .

16

Figura 1. 10

4.1 Așezări urbane

Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a județului

Mureș în perioada interbelică), populația județului era de 289 817 locuitori. Din aceștia 47 298

17

Statistică localități după 1989

AnOrașe și

municipiiMunicipii Comune Sate

1990 7 2 90 486

1995 7 3 90 486

2000 7 4 90 486

2001 7 4 90 486

2002 7 4 90 486

2003 10 4 88 466

2004 11 4 91 460

2005 11 4 91 460

trăiau în mediul urban, adică în cele 2 orașe ale județului: municipiul Târgu Mureș și Reghin, iar

restul în mediul rural. Din totalul celor care trăiau în mediul urban 23 327 erau bărbați și 23 971

femei.

4.2 Așezări rurale

Așezările rurale din județul Mureș, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea

majoritate în epoca medievală (secolul XI-XVIII).

În satele din județ pot fi întâlnite diverse tipuri structurale, în general localitățile păstrând

aceași structură de la înființare până în prezent. Structura compactă cu clădiri lipite una de alta

este întâlnită în partea de sud-est a județului.

Structura aglomerată, dar necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureșului,

Valea Nirajului și Valea Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită și în partea de nord-vest a județului.

Structura răsfirată, cu gospodării despărțite de spații agricole înșirate pe o rețea răsfirată de

drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării foarte

distanțate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte și în zonele cu sate foarte mici din

Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte.

Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului

împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea

Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23

716 Plasa Toplița.

4.3 Populatia

Judetul Mures are o populatie de 580,851 locuitori din care : 309,375 etnici romani, adica

53.26% din totalul populatiei și 228,275 etnici maghiari, adica 39.30% din totalul populatiei.

Populatia Judetul Mures:

18

De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă creștere, după cum se vede

și din graficele de mai jos. Între 1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a numărului populației cu

4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendință de scădere fiind regăsită la nivelul întregii

țări cu 4,1% și la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământul populației din 2002 (România) județul Mureș are o populație de

581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex

masculin și 300.015 de sex feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația

României și 23% din Regiunea Centru, plasând Mureșul pe locul 14 în ierarhia județelor și pe

locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

19

Romani – 53.26% (or 309,375);

Maghiari – 39.30% (or 228,275);

Tigani – 6.96% (or 40,425);

Germani – 0.35% (or 2,045);

Evrei - 0.03% (or 150);

Alte grupuri etnice - 0.09% (or 527)

20

Capitolul 5:Elemente de cultura si civilizatie

5.1 Cultura

Ca spațiu cultural județul Mureș este bine reprezentat, pe suprafața acestuia existând de-a

lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroși precum: Farkas

Bolyai, János Bolyai, Ferenc Koós, Alexandru Papiu-Ilarian, Sámuel Teleki, Gheorghe Șincai

Cele mai vechi locuri de cultură ale județului sunt bibliotecile, prima bibliotecă a

județului fiind înființată în anul 1557 în cadrul școlii Schola Particula, devenită în secolul XVIII

colegiu reformat, astăzi fiind Colecția documentară Bolyai. O altă bibliotecă veche, înființată în

anul 1684, este aceea din Sighișoara creată pe lângă colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile

de carte ale acesteia aparținând bibliotecii municipale Sighișoara.În acest moment fondul total de

carte al bibliotecilor din județ este de peste 4,5 milioane exemplare în acest fond fiind incluse și

cărțile rare, manuscrisele și edițiile de mare valoare ale Bibliotecii Județene inclusiv cele din

secția Teleki - devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureș. Din cele 407 biblioteci

existente pe cuprinsul județului 87 sunt biblioteci publice , o parte din bibliotecile existente în

școlile și comunele județului fiind înființate cu sprijinul Asociației ASTRA.

Palatul Culturii din Târgu Mureș, finalizat ca și construcție în 1913, a fost în trecut și

este și în prezent un spațiu în care se desfășoară diverse activități culturale reuniuni,

simpozioane, concerte, serbări. De menționat este și orga aflată în încinta Palatului, cea mai

puternică din țară, la care au cântat artiști români dar și străini.

Bogăția etnografică și tradițională a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an

de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate

la Saschiz (Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți

(Târgul portului popular), Târgu Mureș  (Târgul dansului bătrânesc),  Brâncovenești  (Târgul

cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și

cântecele și datinile populare.

Orașul Târgu Mureș a fost în istorie centrul cultural al Ținutului Secuiesc. În secolul al

XVII-lea și al XVIII-lea teatrul funcționa sub patronajulColegiului Reformat, ai cărui elevi și

profesori se ocupau cu dramaturgia. Prima clădire dedicată exclusiv culturii a fost construită

în Centru între 1821și 1822 în stil eclectic de către contele Sámuel Teleki și poartă numele

de Palatul Apolló. În incinta clădirii erau organizate baluri, aveau loc reprezentații de teatru ale

trupelor profesioniste care vizitau orașul și aici ieșeau prima oară in societate tinerele din

21

protipendadă. În timpul Revoluției și Războiului de Independență Maghiară din 1848–49 Palatul

a devenit un important loc de strategie a tinerilor revoluționari.

În timpul dualismului, între anii 1911 - 1913, edilul orașului, Bernády György, a

construit Palatul Culturii. Proiectul a fost făcut de arhitecții Komor Marcell și Jakab

Dezső conform școlii lechnerien. Caracteristicile interioare ale clădirii sunt fost impresionante

pentru acea perioadă: Sala Mare cu 800 de locuri și cu o orgă gigantică, Sala Mică, Sala

Oglinzilor, Biblioteca Orășenească. La exterior, palatul este împodobit cu mozaicuri și

basoreliefuri în bronz și piatră, fresce și vitralii de o reală valoare artistică, care prezintă pe lângă

personalitățile marcante a culturii maghiare și legende, mituri din folclorul maghiar din

Transilvania. Pe scena din Sala Mare au fost prezenți artiști ca Béla Bartók, Pablo Cassals, Jan

Kubelik,George Enescu sau David Fiodorovici Oistrah.

Primul teatru permanent din Târgu Mureș, Teatrul Secuiesc, și-a început activitatea pe

data de 10 martie 1946 cu prezentarea operetei Mosoly országa lui Franz Lehár cu participarea

actorilor orădeni de renume György Lóránt și Irén Kovács în Palatul Culturii. În 1962, după

deschiderea unei secții în limba română, Teatrul Secuiesc a căpătat denumirea de Teatru de Stat,

iar după alți 15 ani, Teatru Național. Este subvenționat în prezent de Ministerul Culturii și

Patrimoniului Național.

Clădirea Teatrului Național aflată în Centru a fost construită între anii 1971 și 1973 în stil

real-socialist tipic perioadei, după demolarea Bisericii și Mănăstirii Franciscane și altor

monumente istorice. Primul director a fost Tompa Miklós. Au regizat în acești ani mulți directori

de scenă faimoși, printre care Liviu Ciulei, Victor Ioan Frunză, Harag György (Livada de Vișini,

A murit Tarelkin etc.) și Dan Micu (Turandot, Piticul din grădina de vară etc.). Dintre actorii

români cu renume care au jucat pe scena naționalului se amintesc Florin Piersic, Alexandru

Arșinel, Constantin Diplan, Ștefan Sileanu, Ion Fiscuteanu, Vlad Rădescu.

5.2 Festivaluri

Festivalul Internațional de Film Alter-Native

Festivalul Internațional de Film Alter-Native (în maghiară Alter-Native Nemzetközi

Rövidfilm Fesztivál) este cel mai vechi eveniment de acest gen din România; s-a lansat pentru

prima dată în anul 1993. Festivalul își propune promovarea unor viziuni artistice specifice și

lansarea unor creații de un înalt nivel artistic în domeniul filmului. Organizatorul,  MADISZ, pune

accent pe filmele țării alese pentru fiecare ediție.

22

Festivalul Peninsula-Félsziget

În apropierea complexului se desfășoară Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari

festivaluri din România.Festivalul Peninsula-Félsziget este un festival de muzică internațională

organizată de Sziget Cultural Management din Ungaria și de MIÉRT, organizația de tineret

al Uniunii Democrate Maghiare din România, în fiecare vară din 2003 în municipiul Târgu

Mureș.

Zilele Bernády

Evenimentul organizat de Fundația Culturală Dr. Bernády György are loc în fiecare

toamnă din 1990 și are ca scop ținerea în viață a cultului primarului din perioada dualistă. Din

inițiativa edilului șef au fost construite vechea Primărie și Palatul Culturii, devenite, de-a lungul

vremii, simboluri ale orașului. Cu această ocazie, Casa Bernády găzduiește vernisaje cu tematici

speciale, sunt depuse coroane de flori la mormântul lui György Bernády din Cimitirul

Reformat și la statuia lui din Piața Bernárdy, iar săptămâna culturală se încheie cu concert

la Palatul Culturii.

Zilele Studențești

Zilele Studențești (în maghiară Diáknapok) sunt organizate în fiecare primăvară de

către Asociația Studenților Maghiari din Târgu Mureș, în cadrul cărora are loc marșul tradițional

al tinerilor prin oraș și sunt ținute diferite concerte de muzică ușoară pe malul Mureșului.

23

Capitolul 6:Evaluarea patrimoniului etnografic

Patrimoniul etnografic administrat de MNCR este alcătuit din piese aparținând

patrimoniului imobil: 2 construcții, monumente etnografice (o moară și un “găbănaș“ - spațiu de�

depozitare monocelular) și piese din patrimoniul mobil: piese individuale sau ansambluri de

piese. Acesta a ajuns la un număr de 1.870 de înregistrări la sfârșitul anului 2009.

Patrimoniul etnografic a rezultat în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul

muzeului, în colaborare cu specialiști sau muzee din țară, în județele Covasna, Harghita, Brașov,

Bistrița-Năsăud, Mureș, Bacău. Majoritatea pieselor au intrat în patrimoniul MNCR prin

achiziționarea acestora de la persoane fizice, însă se înregistrează și un număr semnificativ de

donații. Cele mai importante cercetări etnografice au urmărit teme cum ar fi: păstoritul

transhumant, oieritul din zona Covasnei, exploatarea tradițională a surselor de sare, interferențe

etno-culturale româno-secuiești, portul popular din zona Harghitei. De asemenea, muzeul a

realizat și cercetări monografice, la Vidacut, jud. Harghita, și la Poiana Sărată, comuna Oituz,

jud. Bacău.  

    Achiziția pieselor etnografice s-a realizat urmărindu-se sprecificul cercetărilor

etnografice tematice, în ultimii ani punându-se însă accent pe completarea și întregirea acestor

“colecții“.�      Patrimoniul etnografic se împarte pe tipuri de obiecte, în funcție de materialul din care

sunt ele confecționate: piese de lemn, piese ceramice, piese din sticlă, piese metalice, piese din

lemn si metal, piese textile, dar și în funcție de utilitatea acestora: unelte de câmp, unelte folosite

în gospodărie, mijloace de transport, piese folosite în cadrul unor obiceiuri și tradiții populare,

piese de păstorit, mobilier, textile de interior, port popular etc. 

24

Figura 1. 11

Capitolul 7:Indicatori ai dezvoltari in Judetul Mures

7.1 Alimentarea cu apa  Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Administrației Bazinale

de Apă Mureş, respectiv a ANAR, instituție publică de interes național administrează bunuri din

domeniul public al statului și are în proprietate bunuri situate în bazinul hidrografic superior al

râului Mureş, pe o suprafaţă de 11817 kmp, reprezentând circa 43 % din totalul bazinului.

 Lungimea totală a cursurilor de apă codificate din bazinul superior al râului Mureş în

administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş este de 4691 km din care:

            - curs de apă amenajat 694 km

- curs de apă îndiguit 398 km

25

Figura 1. 12 Alimentarea cu apa

Principiile pe care se bazează activitatea  Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş sunt:

Dezvoltarea durabilă a utilizării şi valorificării resurselor de apă;

 Îmbunătăţirea permanentă a calităţii serviciilor oferite;

 Seriozitate, corectitudine şi promtitudine în asigurarea serviciilor;

Consolidarea încrederii beneficiarilor serviciilor de gospodărire a apelor, a

utilizatorilor potenţialelor resurse de apă şi a partenerilor implicaţi în

gestionarea  resurselor de apă;

Loialitate faţă de Autoritatea Centrală de Gospodărire a Apelor și Administrația

Bazinală de Apă Mureş.

 

Obiectivele strategice ale Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş sunt:

Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a

ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor;

 Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura sistemului de

gospodarire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de gospodărire

a apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau

accidente la lucrări hidrotehnice;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor corespunzător

cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor;

Îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă pentru personalul din cadrul

unității;

26

Promovarea de lucrări de investiții noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor și de

modernizare a construcțiilor și instalațiilor existente de asigurare a serviciilor de

gospodărire a apelor pentru toți utilizatorii resurselor de apă;

Implementarea directivelor si reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor,

conform Directivei Cadru a Uniunii Europene nr. 60/2000;

Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor;

Asigurarea permanentă a capacităţii de transport a albiilor cursurilor de apă prin

efectuarea de lucrări de decolmatare şi reprofilare cu sprijinul autorităţilor locale;

Funcţionarea şi menţinerea Sistemului de Management al Calităţii la nivelul

Sistemului de Gospodărirea a Apelor Mureş în conformitate cu cerinţele

standardului  ISO 9001: 2000.

Pentru respectarea principiilor şi atingerea obiectivelor menţionate, managementul

organizaţiei se implică direct în asigurarea respectării şi satisfacerii aşteptărilor

beneficiarilor noştri, respectarea cerinţelor legale şi îmbunătăţirea continuă a Sistemului

de Management al Calităţii.

7.2 Infrastructura de transport

Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl

traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât

pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită

poziției sale în centrul Transilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai

important loc în rândul orașelor din Ținutul Secuiesc.

Transport rutier

Orașul este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena).

Totuși lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9

European), privează Târgu Mureșul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică.

Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură

adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de

poluare.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-

Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în

estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - 27

Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-

Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din

partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului

între Guvernul României și compania americană Bechtel. Autostrada va traversa întreaga

Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele

orașe: Brașov,Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Aliniamentul va

începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul

Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, după care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni,

pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Transport feroviar

Prima linie feroviară din regiune a fost dată în folosință în 1871 și a legat Târgu Mureșul

cu Lunca Mureșului. Linia Târgu Mureș - Deda - Gheorgheni- Miercurea Ciuc - Sfântu

Gheorghe - Brașov a fost finalizată în 1909. Aici, căile ferate se chemau székely körvasút ("calea

ferată circulară secuiască") și făcea legătura feroviară între toate orașele importante din Ținutul

Secuiesc.

În momentul de față municipiul are conexiuni feroviare cu toate orașele principalele din

România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent,

există și două trenuri internaționale, pe ruta Budapesta - Târgu Mureș (Ady Endre) operate de

către Magyar Államvasútak (MÁV). Calea ferată îngustă dintre Târgu Mureș și Sovata a fost

desființată. Gara Mare asigură transportul feroviar spre Bucureștiși multe alte orașe principale

românești, prin linii Intercity. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara de Nord (sau Gara

Mică) din Orașul de Sus și Gara de Sud în vecinătate combinatului Azomureș, care este defapt și

gara localității Cristești.

Transport aerian

Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional, numit Aeroportul Internațional

"Transilvania", amplasat în imediata vecinătate a orașului, înVidrasău. Aeroportul a fost înființat

în anul 1936. Primele zboruri au fost executate spre Budapesta și Cluj cu aeronave de tip Li 2.

De-a lungul existenței sale, aeroportul din Târgu Mureș a suferit o serie de modificări și

modernizări. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, armata germană și cea maghiară a

modernizat și consolidat infrastructura aeroportului. Odată cu schimbarea locației pe actualul

amplasament în anul1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază.

28

În anul 2011 traficul de pasageri în Aeroportul Transilvania a fost de 257 303 persoane,în

creștere cu 243% față de anul precedent.

Transport public

Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, urmate de microbuze

operate de o asociere public-privată în peste 30 de linii.

Până la înființarea transportului în comun de persoane modern, cunoscut în forma actuală

în orașul Târgu Mureș, acesta se făcea cu birje de către Asociația Profesională a Meseriașilor

din Transporturi. Exploatarea transportului în comun de pasageri a luat ființă la 1 mai 1949, cu

autobuze transformate din autocamioane uzate, cumpărate din parcul bunurilor sovietice

din Brăila.

7.3 Infastructura de educatie

Dezvoltarea simțitoare a educației în Târgu Mureș a avut loc după reforma protestantă. În

anul 1557 a fost menționată existența unei biblioteci, pe lângă un așezământ instructiv-educativ

numitSchola Particula în incinta Bisericii Reformate din Cetate, prima școală de acest fel de pe

cuprinsul României actuale. În 1718 școala a fost reorganizată și redenumită în Colegiul

Reformat, iar printre disciplinele studiate se număra teologia și filozofia. Din 1797 se studia atât

dreptul, cât și filologia și științele ale naturii. Guvernatorul Sámuel Teleki în timpul petrecut

la Viena a planificat dezvoltarea bibliotecii școlii. Visul lui era realizarea unei biblioteci de

dimensiune mare, absolut europeană. El acumulase nenumărate cărți și materiale tipărite de pe

moșiile de pe întreaga Vale a Mureșului. În anul 1802 după ce fondul de carte a fost îndeajuns de

bogat, biblioteca își deschise porțile în mod oficial și a fost declarată bibliotecă publică.

În perioada dualismului, primarul Dr. Bernády György a pus un accent deosebit pe

educație. În timpul mandatului său au fost construite, atât din fonduri proprii, cât și din fonduri

de la Budapesta, grădinițe, școli elementare, gimnazii (în limba maghiară și germană gimnaziul

este liceul) separate pentru băieți și fete, școală militară și colegii. Totodată și construirea

clădirilor instituțiilor de învățământ reformate, catolice și evreiești au fost co-finanțate de către

primărie. Astfel, se poate spune că absolut toate instituțiile de educație de prestigiu actuale din

oraș, cum ar fi Colegiul Unirea, Colegiul A. Papiu Ilarian, Liceul de Artă, Liceul Teoretic Bolyai

Farkas, Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea Petru Maior, funcționează în

clădirile construite de către edilul șef de atunci.

29

În prezent, în Târgu Mureș funcționează 102 de unități de învățământ care pot fi

împărțite astfel: 41 pentru învățământul preșcolar, 20 pentru învățământul primar și gimnazial, 6

licee, 10 grupuri școlare, 10 școli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de

specialitate și 4 instituții de învățământ superior.

Învățământ superior

Învățământul superior în Târgu Mureș este reprezentat de instituții de stat și de instituții

particulare. Din prima categorie fac parte Universitatea de Medicină și Farmacie, Universitatea

Petru Maiorși Universitatea de Arte. Din a doua categorie fac parte: Universitatea Dimitrie

Cantemir și Universitatea Sapientia.

Universitatea de Medicină și Farmacie este una din cele mai prestigioase instituții de

învățământ superior de stat din România, cu statut multicultural și multilingvistic, conform legii

educației naționale,înființată în anul 1945. și Universitatea derulează programele de cercetare.

Prin temele de cercetare abordate,universitatea încearcă să își păstreze un loc de frunte în școala

românească de medicină Un plus în consolidarea imaginii școlii de medicină din Târgu Mureș

30

este adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURDTârgu

Mureș.

Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală din Cluj s-a creat Universitatea de Arte,

care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István

Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și

în maghiară: actorie, teatrologie și regie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei

Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică.

Cercetarea în domeniul științelor sociale este efectuată în unul din institutele Academiei

Române, Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai", înființat în 1957. Cercetătorii

care activează aici acoperă mai multe domenii ale științelor sociale, precum: istoria, istoria

literaturii și literatura comparată, psihologia.

31

Capitolul 8:Concluzii

32

Capitolul 9:Bibliografie

1. Enciclopedia României. Comitetul de direcție: D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea

Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Națională. București 1938-1943

2. Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria

Municipiului Târgu Mureș

3. Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie.

București 1973

4. Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie.

București 1973

5. Monografia orașului Târgu-Mureș. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureș 2005.

(reeditarea ediției originale din 1932, Tipografia Corvin)

6. http://ro.wikipedia.org/

33