SRASOVU, piaţa mare, TlrgulB Inului Nr. 30.

fa n to r t n e francat« mm se prim* t e i . Manuscripte *»m se retrim itm.

Birourile de a n n ic i i r i :Vrctovu, piaţa mar«, TSroulQ

Inului Nr. 30.Inserate mai primeseft în Vlanafi. Xosse, Haasenstein <fc Togler (Otic Maas), H. Schalek, Alois H emdel, M. Duke», A. Oppelik, J . Donneberg; tn Budapasta: A. 7. Qeldbtrger, Eck- tUm S ern a t : tn Frankfurt : O. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner.

PreţuM mserţmmloru: o soriâ

Sarmând pe o colAnă 6 cr. şi 3 cr. timbra pentru o publi­

care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a III-* o Benă 10 ot. v. a. s6u 80 bar.I.

Riiactinnea, AdiinistratiMsasi Tipografia:

JL.'ZT 3L.T7-I.

Abonamente pentru Austro-UngariPe un anu 12 fl., pe ş0se luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anö.

Pentru România şi străinătate:Pe unü ană 40 franol, pe sése luni 20 fir., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intru şi din afară

şi la dd. colectori.

ADonamentnln pentru Brasovn:a administraţiuno, piaţa mar». Térgulü. Inului Nr. 30 etaglulü I.: pe unii ană 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu tn casă: Pe unű anü 12 fl., pe 0 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü esemplară 6 or. y. a. séu 15 bani. At&ttL abonamen­tele ofttü şi inserţiunile suntű

a se plăti înainte.

„Gazeta“ ese în fiă-care4i

Nr. 92. Braşovt, Mercur!, 28 Aprilie (10 Mai) 1893.

Adresa Boemiloru-Braşovu, 27 Aprilie v.

Unfl pasu de mare însemnătate politică s’a făcuta 4^ele acestea din partea representanţilorO cehi în dieta boemă. Conducătorul n CehilorQ tineri, Dr. Iuliu Gregr, produse în şedinţa de Vineri unu proiectu de adresă cătră Maiesta­tea Sa, în care este formulată pos- tulatulü de căpeteniă ala naţiunei cehice : restabilirea dreptului pu- blicu ala Boemiei.

Scopulu acestei propuneri este, de-a tace unü pasa decisivii pen­tru clarificarea situatiunei interióre şi esterióre a Boemiei. E vorba mai întâiu, de-a se sci odată ho* tărîtu, cum gâodescu cele trei par­tide boeme ín cestiunea acésta mare, care preocupă atâtu de multu naţiunea cehică.

S’a asiguratü mereu, că partida marilorü proprietari şi boeri boemi este în principiu pentru recâştiga- rea independenţei Boemiei. Cu tóté acestea, aceşti boeri nu s’au sfiitu a da de minciună speran­ţele, ce s'au fostu pusu în ei din partea Cehiloru prin atitudinea loru echivocă în timpulu din urmă, mai alesü cu ocasiunea tractări- loru privitóre la delimitarea cer- curilorű judecătorescî.

Gregr voesce acuma se cons- trîngă pe aristocraţi, de-a eşi afară cu colórea şi de-a alege una din doué: alianţa cu guvernulu, ori cu poporulü boemii.

Totu-odată conducétorulü par­tidei Cehiloru tineri are de scopu a lămuri situaţiunea poporului boema şi faţă cu guvernulu şi cu parlamentulü centrala. Elu espuse mai întâiu tóté motivele, pe cari se íntemeézá postulatulu de dreptü publica alu Boemiei şi declară, că poporulu cehicü nicî-odată n’a re- cunoscutü constituţia şi nu o va recunósce. Partida lui stă în par-

lamentulu centralii numai spre a face se cadă sistemulfi de faţă şi toţi deputaţii cehi voru părăsi pentru tot-deunaacestu parlamentă, îndată ce se va sSvîrşi în sînulQ naţiunei cehice unirea deplină, care, 4ise e > nu P^te întăr4iai^ multu.

Câtu pentru Germanii Boe­miei, Dr. Gregr ^ise, că ei nici­odată n’au a se teme din partea Cehiloru, că independenţa Boe­miei este şi în interesulu conlo- cuitoriloru germani, cari împreună cu Cehii voru fi politicesce liberi şi voru înceta de-a mai fi jertfa intereseloru streine în privinţa eco­nomică.

„Renoirea regatului boemu, cjise Iuliu Gregr, este o condiţiune de esistenţă pentru întrâga mo- narchiă şi pote sosi în curendu momentulG, când imperiulu va ave lipsă de sprijinului acestui re- gatu în contra Ungariei şi a im­periului germanu“.

A mai vorbitu şefulu oposîţiei cehice de abaterea monarchiei dela misiunea ei originală, de-a fi scutulu pop6reloru sale, şi a în- trebatu, ce scopu pote ave unii stata, care se află în luptă cu na­ţiuni întregi, cu propriele sale na­ţiuni? Austria, 4 se e^ , trebue se se întorcă şi se încete de-a mai fi agentulu germanisatoriloru şi maghiarisatorilora !

Proiectulu de adresă alu lui Gregr a fostu predatu unei comi- siunî de 15 spre studiare. Acestă hotărîre s’a luatu cu votulu Ce­hiloru tineri, alu Cehiloru betrânî şi alu grupului conservativii alu mariloru proprietari. In contra au vota tu numai Germanii.

Procederea unanimă a parti- deloru cehice faţă cu proiectulu de adresă ala lui Gregr este cu satisfacţiune înregistrată de tote 4iarele cehice, ca unu bunu au- guru pentru viitorea unire a loru.

Sibiiu, 6 Maiu.(Raportii specială alii „Gaz. TransMj.

Conductula funebru pe la orele 4% p. m. porni din curtea internatului spre cimiteriula biserioei române unite. In irunte mergea tinerimea dela şo61ele române ou musica orăşenescă şi ou oo- rulO.; apoi urma carule încărcata ou cu nunile de flori, ce nu mai putură să fiă aşeejate pe oosoiuga, şi după elă căruia funebru ou patru cai, precedată de preo- ţimea în ornată bisericesoa, er de amân­două laturile însoţită de membrii dele- gaţiunilora studenţiloră români nniversi- tarl. După cosoiuga mergeau membri fa­miliei, în frunte cu fiiula răposatului, dia Ieronima Bariţiu, şi cu oele patru surori ale sale. Urma apoi delegaţiunea Aca­demiei, Mitropolitulâ, celelalte delega- ţiunl şi fruntaşii preoţi şi mireni din tote părţile, cum şi reprezentanţii diferitelora oorporaţiunl din Sibiiu, una şira lunga de domne, multa popora, mai alesă ţă­rani de prin comunele veciue, conduşi de dascălii lord.

Intre onoraţiorl am văcjuta şi somi­tăţile oraşului Sibiiu şi ale cercurilora săsescl din giura. CortegiuliS era forte lunga şi împunătora, i-a trebuita apr6pe o oră pănă ce a ajunsa la biserica unită.

Aiol, în ourtea parochială, fu aşe- 4ata eosciugula pe una catafalcd. Preo- tulft pontifioantl ceti rugăciunile de des- legare, după oare se ţinură încă trei vor­biri de pe tribuna, ce era aşe4ată în faţa cosciugului.

D la protopopa Zacharie Boiu ţinu o frumosă vorbire, în numele Asocia- ţiunei, alG oăreia preşedinte a fosta ră- posatulQ. A arătata tota ce a făcuta Bariţiu dela întemeiarea Assooiaţiunei la care a conlucrată şi până în 4’lel0 u * time ale vieţii sale pentru acostă insti- tuţiune ouiturală a nostră, şi a sfârşita apoteosândQ memoria răposatului.

După aceea se urca pe tribună di- reotorula „Gazetei Tra o sil vani ei", d*lö Dr. A. M ureşianu, şi făoâada alusiune la cuvintele rostite de membrula Academiei Române, d-la N. lonesou, vorbi cam în sensula următora :

Ilustrula oonduoătora alö delegaţiei Academiei Române a accentuata în elo- centula său disouraa însemnătatea lui George Bariţiu 4icéndü, că a fosta marele pontifice ala puternicei regine, ce se nu- mesce opiniune publică. Ni-a arătate, că ela a fosta dascălula propagatora ala dulcelui graiu şi ala scrierei românescl.

Yorbitorula, oa unuia din diaoipulii acestui mare pontifice, vine a da espre- siune reounosoinţei, ce i-o datoresoa ou deosebire 4 ari^ ü români lui G-eorge Bariţiu, oare aici la noi înainte cu mai bine de o jumătate de véca, a data viâţă 4iaristioei române şi a fosta înuiute mer- gétorulü oelora ce stau a4l în serviciula acelei regine, oe stăpânesce ou soeptrula séu puternica t0tă lumea: cultă.

Meritele acestui venerata şi jă lita decana ala pressei românesc! de dinoóoe de Carpaţl, precum şi resultatele stă- ruinţelorQ sale neobosite pe spinósa ca­rieră publicistică, le-a ilustrata atâta de frumosa fericitula Mihaila Kogálnicénu, soriinda cu ocasiunea jubileului de 50 de ani ala „Gazetei Transilvaniei“, în­fiinţată la 1838 de G. B ariţiu : Voi, iu­biţii noştri fraţi de peste Carpaţi, aţi dobândita muita, aţi progresată muita pe tărâmula culturei naţionale, şi acesta în mare parte mulţămită „Gazetei Tran­silvaniei“.... ce a fosta şi este nu numai marea vóstrá înainte-luptătore, dér şi însă-şl analele admirabilelora vóstre aote pentru susţinerea şi desvoitarea naţiona­lităţii române în timpa de o jumătate de seoula !

Mari şi însemnate au fosta dér pen­tru íntréga Românime ródele activităţii (Jiaristioe. desvoltate cu atâta diiiginţă şi abnegare de sine de acesta dasoăla ala Românismului! George Bariţiu ni-a oblita calea, oe duce la progresulö nos­tru naţionalii şi şl-a câştigată astfeliu una titlu la vecini oa nOstră recunoscinţă.

FOELETONULU „GAZ TRANS.“

O nouă cronică románéseá.(Fine.)

Deórece cronica se încheie cu anula 1686; deórece la fine scriitorulü 4’ce: „pre milostivula coronatula şi preaînăl- ţatula craiula nostru împreună cu alţi creştini să-la blagoslovéscá şi să-la no- rocéscá şi să i dea multe isbân4l una peste alta asupra păgâniloră , ca sub stăpânirea înălţii sale să putemö trăi întră uniciune şi cu pace Amina", din eoestea urmeză, că ela vorbesce despre craiula seu prinoipele Ardealului dela an. 1686, care pe acesta timpi» era Apafi I, deóreoe aoebta Apafi a murită la 18 Aprilie 1690: din aoestea urmeză, că cronioa s’a scrisa între anii 1688 — 1690, dér înainte de mórtea lui Apafi I.

Cronioa este scrisă de una Romána de peste munţi. Acésta se vede din ur- mătorele:

Soriitorula cunósce de amöruntula releţiunile Transilvaniei şi Ungariei. Des­pre monumentulö din Câmpuia>pânei ri­dicata în memoria înfrângerii Tarcilorü la a. 1479, lângă Apa Vinerei în Tran­

silvania şi ale cărui ruine a4l dispărute mi-lea arătata şi mie tatăla meu la 1852 când m’a dusa la scóla din Blaşiu, scrii­torule 4ioe că şi în 4iua de astă4i se vede unü turna; mai înoolo amenuntele ce le spune despre intrigile contra mi­tropolitului Sava, amănunte, cari nu se afla nici ohiar în cronica lui Cserei, oe se află pe atuno! chiar la curtea princi­pelui ; întrebuinţarea de cuminte latine ce s’au introdusa mai întâiu din Tran­silvania, ea cele următore. ce le aflăma în cronioă: superbie, patrie, pretenţie, autorilas, gubernátora, gubernie, prin- ţeps, eleoţie, colonie, ş. a. tóté acestea arată luminatö, că autorula este una Ro­mâna de peste munţi şi anume din Tran­silvania.

Cestiunea cea mai grea este, cine să fie autorulö ?

Testulö oronioei, combinata ou alte date istorice, sperămO, ne va oonduoe la descoperirea autorului.

Autorula se presentă în cronică cu următorulu coiorita particulara. Ela îna­inte de tóté cunósoe mai bine Transil­vania, şi în evenimentele contimporane, întră în amănunte, cari nu le putea cu­nósce deoâta unuia oe a fosta în mijlo*

cula lorü, cum se văde cu deosebire din relatările despre sórtea mitropolitului Sava. Ba, soriitorula este atâta de preo­cupata de Sava, încâta vorbesce cu o ură coloáitóre asupra duşmanilora lui. Ela se interesézá de biserica Românilora din Transilvania. Afară de acestea, în evenimentele contimporane, ela vorbesce despre Muntenia (ve4l mai susa cita­tele despre mitropolitulâ Teodosie şi fa­milia lui Şerbana Cantaouzino) relatâuda amănunte ce nu le aflăma nici în cro­nicele muntene.

Prin urmare autorula trebue să fiă unü oma, care a fosta în relaţiunl de aprópe ou mitropolitulâ Sava şi să fi petrecuta şi în Muntenia şi chiar la ourtea lui Şerbana Cantacuzina.

Acesta personagiu întruninda tóté aceste oondiţiuni şi fiinda şi oma învă­ţate, ’ia descoperima în următ0rele date istorice:

intre anii 1656—1680 mitropolita la Românii de peste munţi era Sava, oare după familiă s’a numite Brancoviol. Aoesta Sava avea nna frate mai mica cu numele Gheorghie, cunoscuta în is- toriă, oum voma vedé, sub numele Gheorghie Branoovici. Ela a avuta o

viâţă forte agitată. Mai întâiu a călăto­rită ou frate-său mitrjpolitula Sava în Rusia, spre a face o ooleotă pentru ree- dificarea reşedinţei şi a mânăstirei de­vastate de Turci şi Tătari.

Gheorghie a fosta de mai multe ori însărcinata de principele Ardealului cu misiuni la Sultanula turcesoO.

Mitropolitulâ Sava intrigata şi per­secutata de calvini, a fosta aruncata în înehisore, asemenea şi frate-său Gheor­ghie, oare însă în urmă a fosta eliberată sub condiţiune să spună unde şi-a în­gropate frate-său mitropolitulâ averile. Gheorghie s’a întrepusa pe la puternicii ţărei, ca să libereze pe frate-său pe lângă o sumă óreoare de bani, pe care ela 4ioea, că o va aduua-o de pe la rudele sale.

Vă4ânda ela însă, oă Ungurii voră să le iee şi banii şi în urmă să-i alunge din ţâră, a plecata la a. 1681 dimpreună cu una oumnată ală său Ioane şi ou fiiulă acestuia Seva şi trecândă pe la Haţegă prin Pasule-Vulcană s’a duse la Craiova, unde au fosta bine primiţi de boerulă Radule Nestore, de aici apoi s’au dusă 1a Târgovişte la Şerbana Can­tacuzina, domnulă Munteniei, între ani

Nr. 92—1893. GAZENA TRANSILVANIEI. Pag. 2.

Vorbinda de alegerea lui ca preşe­dinte alü Aoademiei Române, d-iö Ni* oolae lonesou a 4’sQ : Dâoă oineva în- oepe o carieră cu 80 de ani, o începe pentru-oa alţii să o sfărşâsoă !

Cei ce sunta chiămaţl a oontinua opera începută de George Bariţiu, sim- ţi-vora deplina seriositate a grelei şi ameninţătorei epoce, în care se despartă de ilustrula lora dasoăla şi fi-vora oonsoii de marea lorü îndatorire faţă ca sfânta causă a naţiunei române.

Aţi progresată multü, — ne 4*oea Mihaila Kogălnioeanu, — dér n’aţl ajunsö încă acolo, unde trebue să ţîntescă ori oe naţiune mândră de sângele, ce curge în vinele sale, şi mai alesö naţiunea ro­mână, urmaşa poporului împărata. Spre a ajunge la aoestü scopü măreţfi, mai trebuesca încă multe sforţări, multe sa ­crificii, multă prudentă po litică ş i mai pe susú de tóté unire, unire deplină între YOi, unire in cugetu, unire în sim ţiri.

Cum să-şi arate mai bine 4iftrístii români reounosoinţa lorii faţă cu deoa- nulQşi povăţuitorulii ljrü George Bariţiu, decátü lucrandü în direoţia acesta, sin­gură salutară pentru ajungerea marei ţînte comune, lucrándü aşa oum au do­rita şi doresoö înaintemergătorii lorü în luptele de emancipare naţională?

Vorbitorulü termina 4i°®ndö, urmaşii ilustrului réposatü pe arena lup- telorü publicistice, vorü soi să eterni- seze memoria lui printr’o demnă şi fră- ţăsoă conlucrare, avéndü înaintea ochi* lorü aceeaşi ţîntă, ce a însufleţită în tóté timpurile pe luptătorii noştri: fericirea naţiunei prin dreptate şi libertate.

Urma după »césta disoursuiü d-lui Ionelü C. Capşa, drd. în medicină, care în numele tinerimei româue rosti ou voce simpatică şi cu multa entusiasmCi urmátórea cuventare:

Întristată fam iliă,Doninilorü şi Dómnelorú !

Triste suntü momentele în cari ne vedemü adunaţi aci la morméntulü acestui bărbate, pentru a’i aduce ultimulü nostru saluta pe oalea eternităţii.

Una doliu neaşteptata a lovita ini- mele nóötre pline de admiraţiune pentru elü, cu tristeţă adenoă privima la sioriulü acestui mare Románü.

Noi, tinerii români, priveamü la elü oa la una astru, ce lucea pe orisonulü aspiraţiunilora nóstre, ne deprinsesemü a’lü crede nemnritorü, când étá! cruda sórte vine şi ni-la răpesoe din mijlocuia nostru!

O raqfă se stinge din calea nóstrá! Născuta în 1812, Mai 24, ínJuculüde

josü, fiu fidelü alü naţiunei şi devotatü patriota, elü aparţine acelei generaţiunl viguróse şi nobile, oărei datorimü re- nascerea politică şi intelectuală a Româ­

nismului, acelei generaţiunî, oare călită prin evenimentele anilora 1845—1849 a pregătita prin sorierile, prin lucrările şi graiula ei nobila: reînvierea şi reînăl­ţarea naţiunei nóstre, după atâtea secole de uitare şi neferioire.

întristată plânge astă4l tinerimea română la mormentula acestui ilustru de* functü, ale oărui speranţe, alü cărui idealü se concentrau în amorulü pentru limba şi naţiunea adorată.

Căol, domnilorü, în vieţa poporului nostru, în a lui istoriă naţională, în cân­tecele lui şi doine, găsi geniulü său is- vorula curata, la car® 89 adăpâ, pentru a cărui emancipare şi redobândire a drepturilorü străbune lupta acesta băr- bată îndurânda tóté calamităţile cu atâta abnegaţiune şi rară perseveranţă.

Crudă şi ireparabilă e perderea, ce o »iinţim a ou to ţii.

Domnii m ei! Bărbaţi oompetenţl v ’au espusa mai de-aprópe oaraoterulü şi me- ritulü operelorü sale, eu însă, ce am onóre să vorbesoü în numele tuturorü tinerilorü universitari români, mă voiu mărgini a aooentua, oă Ela a fostü unü Románü şi unü nobilü patriotü.

A lui personalitate se légá cu tóté acele evenimente în desvoltarea naţiunei nóatre, oe faoü să bată ou mândriă inima fiă-cărui Româna.

In elü perde neamulü nostru şi în speoialü tinerii români unü mare condu- oőtorü şi unü savanta învăţătorO.

Elü s’a dusü, memoria însă-i va fi eternă, ea va dura cátü vooea Româ­nului va suna pe câmpiile dunărene şi din desimea CarpaţilorCk v a suna buciu- mulü doina inimelorü nóstre.

Suvenirea vieţei sale ne serve nouă cátü şi întristate-i familii în aoeste triste momente oa o blândă mângăere. Ea ne va servi nouă totodată ca liniă de con­duită in cursulü desvoltărei nóstre inte­lectuale şi polit’ce.

Fiă i ţărîna uşoră !După terminarea descursurilorü, oos-

oiugula a fostü dusü şi aşe4ata în oripta de lângă altarulü bisericei alături ou mor­méntulü fericitului Papiu Ilarianü.

Ceremonia funebrală a durata dela3—7 óre sera, şi íntregü publiculü, ou tóté oă a plouatü aprópe necontenită, a asistatü pănă în fine cu multă pietate la acestü actö de onóre ultimă, ce atnü dat’o ou toţii neuitatului George Bariţiu.

CHONICA POLITICA.— 27 Aprilie.

In 1 Maiu n. c. ţinu Dr. L ueger, într’o adunare a reuniunei oatolioe politice din Yiena, o vorbire aspră în contra Uiigu- riloru. Yorbitorula 4*se altele:

„Ungaria este în modü legală o ţeră străină fată de Austria. Dér decă după părerea primarului Prix n’ar fi o ţâră străină, atunci oe este ţera aoeea, unde nepedepsitü se batjocuresce stógulü ne* gru-galbenü ; unde în fiăoare auü se cere, ca aoestü stégü să nu mai fâlfăe pe pa- latulü regalü, unde armata austriacă e insultată în conţinu, în a oărei repre­zentanţă poporală unü bárbatü a cute- zatü să 4ică, că elü regretă, ca porta port epeeul; unde nici unü omü n’a avutü curagiulü sé protesteze în contra unei astfelü de insulte nem aipomenite; unde se hotăresce, că desvălirea monumentu­lui honve4ilorÜ să se facă în 4*ua aceea, în oare Buda a fostü asaltată de hon- ve4l şi generalulü Hentzi oă4u împlinin- du şl cu credinţă datoria; unde s’a îu- trodusü imposite în dauna Austriei; unde se salută fiăoare impulsü păgubi- torü Austriei; acea ţâră, pentru oare România şi Serbia nu vorü sé soie ni- mioü despre Austria şi a oărei guvernü este inimioü de mórte alü patriei au* triace. (Aplause furtunóse). Voi fi mândra în tótá vieţa mea, oă am stérnitü lupta în contra Ungariei. (Viue aplause) (Vor­bitorulü declara, că elü va predioa şi pe viitorü în contra pactului ou Ungaria, pentru ca să se facă în fine o schimbare. „Noi vomü arăta Unguriiorü steagulü negru-galbenü, vomü arăta, oă nu vomü lăsa sé-lü insulte nepedepsiţl şi chiar decă nu se va pune o ounună pe monumentulü lui Hentzi, noi în închipuire vomü de­pune o cunună pe morméntulü séu, ca dovadă, oă mai esistă Austriaol, cari sciu a onora pe unü vitézü austriaoü, care a a oá4'itü pentru patria sau (Viue aplause).

*Organulü olerioalü maghiarü „Magyar

Állam“ provocă olernlü catolioü la o re- sistentă passivă în contra proiectelorü bisericescí ale guvernului. „Magnaţii oreştiuî-oonservativl — 4*ce numita fóie— să voteze neîncredere politicei franc­masone a guvernului şi să refuse buge- tulö. Unü magr)atü, oare arü absenta, co­mite trădare faţă de biserică şi statü. Deórece proiectulü de lege pentru recep- ţiunea Jidovilorü ín § 8. e ín oontradog- melorü şi § 65 alü matriculelorü oivile e în contra oonsciinţei, totö clerulü Un­gariei în adunările sale decanale se pri- mésoá resoluţiunea unanimă, ca să nu dea eetrase de matrioule asupra oáí-étoriilorü mixte, căci aoésta ar fi o conlucrare di- reotă la eresiă“.

SC1KILE QILEl.— 27 Aprilie.

ProiectuUi de lege despre salarisarea inveţătorilortl a fosta primita ieri defini­tivii şi cu mare majoritate de voturi în dieta ungurăscă.

Impëratulü Germaniei in Ungaria. Pilele acestea Maiestatea Sa mónarohulö nostru a primitü în audienţă o deputa- ţiune a sinodului ev. augustinü. In de- putaţiune se afla şi fişpaaultt oomitatului Vaşă, cătră care Maiestatea Sa 4 'se • „Fórte mă bucurü, că-ţl potü oomunioa, oumcă manevrele de tómná se vorü ţîne ëstü timpü în oomitatulü d-tale. Va par- ticipa, ca ospe,*şi M aiestatea sa împèratulü germ anü“.

—x —Emigraţi la America. Cetimü în

„Politik* din 7 Maiu : „Eri au treoutü prin Praga spre America, 170 de per- sóne din Ungaria“. — De unü timpü íncóoe cetimü aprópe în fiă-care săptă­mână, că multe persóue din Ungaria emigreză la America. — Extra Ungaria non est vita....?

—x —întrunirea delegaţiunilorti. O fóiá se-

mioficiósá aduoe soirea, oă delegaţiunile se vorü întruni în Viena în 25 Maiu. Majestatea Sa va ţinâ vorbirea de des­chidere în 27 Maiu.

—x —Corone eterne pentru iubiţii riposaţî.

In looulù unei corone pe morméntulü marelui bárbatü George Bariţiu, ni-a trimisü D-lü Niculae Eremia , comersantü în Braşovfi, 3 fl. v. a. la fundaţiunea pentru aduoerea aminte de iubiţii răpo­saţi. Se constată primirea ; banii s’au ad­ministrata la fundaţinne. BraşovO, 26 Aprila 1893 : — Comitetulă paroohiala.

— x —Societatea de bine-facere slavă, va

arangia peste oâte-v* c ile o mare ser­bare la Petersburg. Pentru acestü scopü vorü veni acolo delegaţiunile tuturorü societăţilorO slave din Orientü. Societatea acésta datâză de 25 de ani şi are ca preşedinte pe goneralulü Ignatieff.

—x —Ministrulù Kalnoky in Budapesta. Mi-

nistrulü eomunu de eaterne coatele Kal- noky a sositü Sâmbăta trecută diminâţa la Budapesta, avéndü o lungă întrevor* bire cu çefulü cabinetului ungurescü "Weckerle. După prâu4ü a fostü primitü în audienţă de cătră Majestatea Sa.

—x—Direcţia càilorü ferate române va da

dela 20 Maiu bilete cu preţulfi redusü valabile pe timpü de 40 de 4ile pentru tóté staţiunile balneare din Ro­mânia.

—x —Dr. Ludovicü Pasteur. Din Parisü se

telegrafiézá : „Starea sănătăţii renumitu­lui savantü Pasteur inspiră serióse în­grijiri. Dênsulü sufere de slăbire orga­nică de inimă“.

—x —Ee uniune a femeilorü rom. cat. din looü

a avutü dela serata teatrală, arangiată

1673 — 1688. Lui Apafi, pe atunci prin oipe alü Ardealului, nu-i venea la sooo- télé trecerea lui Gheorghe Brancoviol în Muntenia, căci se temea, că va să ri dice plánsori asupra lui la P0rtă, unde deja se dusese mai mulţ’ boerl unguri cu plânsorl asupra lui. Pentru aoeea Apafi prin omenii săi l'a ehiematü îna­poi în ţâră, fácéudu-i mari promisiuni.

Elü scia însă oă acestea suntü nu­mai curse, şi n’a voitü să-se întoroă.

Pe Gheorghie BrancovicI ’iü aflămtt atâtü sub Şerbanfi, câtü şi sub Branco- veanü însàrcinatü ou misiuni la Curtea Vienei. La a. 1689 ’lü atiâmü pe G. Bran­covicI arestatü de austriacl, din oausă că nu le-ar fi datü informaţiunl con­forme cu adevërulü despre disposiţiunea ourţii din Muntenia. De aiol se perde urma lui G. BrancovicI, celü puţintt noi n’am mai putut’o urmări.

Gheorghe Brancoviol a sorisü şi o istoriă a Sêrbilorü din Unguri a, şi ge­nealogia familiei Brancoviol, care nu s’a tipáritü, dér a escerptat’o Raitsch şi după elü Engel*).

Tóté notiţele despre G. BrancovicI se află la I. Christ. Engel : Ungarische Geschichte, Halle 1801 p. voi. i i i p. 475—485. Idem, Ge­schichte der Walachei, Halle 1.804. 4-ter Band1 Abtheil. p. 330. 336.

La tóté cele înşirate pănă aici mai adaugemü încă o împrejurare. In cro­nica de care vorbimü se insistă asupra Genealogiei familiei Brancoviol alü oă­rei íntermeiátorü 4ice oă a fostü VálculÜ BrancovicI, care ar fi oăpătatfl privilegiu dela Carolü celü Mare.

Pe lângă aoéstá împrejurare avéndü în vedere, că autorulü oronicei este fórte iritatü oontra calvinilorü pentru maltra­tarea mitropolitului S av a ; oă elü vor­bindü despre aoésta relateză fapte, cari nu putea să le soie, decátü unü intimü alü mitropolitului; că elü se vede unü omü, care nu numai a petreoutü în Mun­tenia, dér relatézá şi amănunte dela cur­tea domnescă, oare lipsesoü în oronioele muntene; avéndü în vedere, oă unü cro- nicarü rornánü coutimpuranü*), oare ou- noscea personalü pe Gheorghie Branoo- viol, scrie despre elü următorele: „Au- 4it’am şi eu ou urechile mele de dum­nealui Gheorghie BrancovicI, din Ar- dealü; omü de cinste şi ou ounosoiinţă şi mbitorü de a soi multe, povestindü,

*) Anonimulü autorü alü Cronicei dela Traianü pănă la Atila. Cron. Cogàlniceanù I2 pag. 87—126.

că mergendâ la MoscQ, împreună cu frate*său Sava BrancovicI, Mitropolitula Ardealului, oma şi aoela destula învă­ţată eto.M (pag. 123): din tote acestea resultă cu rigurositate apr6pe matema- tioă, oă autorulQ cronioei este Gheorgie Brancoviol.

Deârece cronioa se înoheie ou anula 1686, urmâză, că ea în aoestQ ană, a trebuita să fiă scrisă, căci decă ar fi soris’o mai târ4iu, n’ar fi putută trece cu vederea atâtea evenimente însemnate oe s’au petrecuta atâta peste munţi, câtă şi dincoce. Adevărata, oă noi perdema urma lui Gheorghie Brancoviol la anula 1689, se vede însă, oă viăţa lui agitată d;n anii din urmă nu i-a mai lăsata timpa pentru continuarea cronicei.

Unde va fi scrisa Gheorghie Bran­coviol cronica? Deoreoe între anii 1681 —1689, cum ama vă4ut0, i ’aflăma în Muntenia şi în misiuni diplomatioe mai alesă la Viena, trebue să admitemQ, oă el& va ti scrisa oronica probabila în Muntenia, oela puţina din o espresiune din oronică urmeză, oă ela oronioa n’a soris’o în Transilvania, căci vorbind a de calvinii din Transilvania 4i°e „dela ere­ticii aceiaşi ţări“, în care cuventula „ace-

iaşl“ arată, că elü, când scria nu se afla în Transilvania, căci atunol ar fi cjisü „acestei ţ0rl“.

In deoursulü cronioei autorulü se prov0oă la următdrele fântâni: Műnster oosmografulüjEnea Silviu, Wilhelm Blau, Bonfiniu, cronografulü lui Nauolerus şi la „unü letopiseţO slovenesoü“, pe care nu-lü determină mai de-aprópe.

Cronioa deşi scrisă pe sourtü este ou tóté acestea destulü de însemnată atátü din punotü de vedere alü relată- rilorü istorice, cátü şi din punotü de ve­dere alü limbei. Mai cu seină din aoestü punctü din urmă are o însemnătate par* tioulară şi în altă ordine de idei. Limba aoestei cronice sâmănă în multe ou limba oronicei anonime atribuită de unii pe ghioite lui Milescu. Cronica lui G. BrancovicI va ajuta urmărirea mai de- aprópe şi póte chiar descoperirea auto­rului adevărata alü aoelei cronice.

(Rev. Crit. Lit.)

Ar. Densuşianu.

Nr. 92—1898 GAZETA TRANSILVANEI Pagina 3

la 3 Maia n. o., uuS venita curata de 228 fi. 29 cr. Presidiula numitei reuniuni ne r6gă a esprima sinceră, mulţumită tuturora acelora domni şi domne, cari prin sprijinula lora morala, ort materialii au contribuite la reuşita acelei serate.

—x—Dr. Tanner, cunoscuţii prin postirile

sale îndelungate, s’a sinucisâ în 4^e e trecute într’una hotela din Londra.

—x —Concertultl Constanza Rott, ce era să

fîă asâră, s’a amâuata pănă la alte dis posiţiuni, din cause neprevăzute.

—x—Luna lui Maiu, atâta de multa căn

tată de poeţi, şi-a schimbata ou totula obioeiula. In loca de verdeţă şi de flori, ne-a adusa frigă, zăpadă, ploi şi vânturi ghiăţ6se. Temperatura la noi a scă4ută de ore4l, că aoum sosesce iarna. Eri di* minâţă ningea c;\ laOrăciunii, aşa înoâtQ în ourânda una stratCi de zăpadă gro^a de 8 cm. aooperea stradele şi dealurile dimprejura, pe cânda una veota aspru te făcea să-ţi strîngl bine. gulerula pal­tonului şi să-ţi îndeşi căciula pe urechi ErI între <3rele 9 şi 10, o saniă elegantă treou prin piaţă, Strada Porţii, spre gară. Esistă temerea, că acâstă temperatură soă4ută va strica multa sămănăturilora şi pomilord.

Ce e contra statului?La desbaterea din 6 Mai a dietei

asupra salarisării învăţătorilora, § 11, deputatula Kun Miklós a propusa una adausö prin oare a voita să definesoă Bidirecţiunea contrară statului“. Propunerea lui Kun ínső, nefiinda destula de preoi sată, la propunerea ministrului Csaky, a fostű dată spre olarificare şi modificare comisiunei justioiare a dietei. Etă aoum ce oetimű în „Pester Correspondcnz'1 în privinţa acésta:

„ ..Comisiunea a corespunsö însăr- einărei ce i-s’a datü şi a stabilitü con- ceptula direcţiunei ooutrare statului aşa, oă dreptü dirteţiune contrară statului este de a se considera mai alesă ori ce faptă, care se índréptő contra constituţinnei statului, a caracterului seu naţionalii, a unităţii, a integrităţii sah esterióre ori teritoriale; mai departe acea fapta, care este îndreptată contra aplicărei limbei statului dispusă prin lege, íntémple-se acésta ori in sala de înviţemănt^} ort afară séu pe teritoriulü unm stătu stre­ină cu graiulii ori prin pressă, prin cărţi ori prin alte mijlóce de înveţămentu.

„Acesta este textula adausului. Nu soimü décá parlamentül^ va afla ceva îngrijitora în elő, ori nu? Asupra nóstrá ÍD8é face impresiunea, ca şi când prin adausulG acesta amtt fi sărita peste ţîntă. Să nu ne uitămQ, că aici este vorba de oea mai gingaşe mişcare a vieţii nóstre publioe, de naţionalităţi. Decă este lipsă unde*va pe terenula legislaţiunei de cla­ritate, atunci sigurö, că este de lipsă pe acesta terenö. O singură esplicare gre­şită, pót* nasce milióue altele din partea celorü malcontenţl ; póte avé influinţă veninósá şi destructivă asupra raportu- rilorü interne ale ţării. Trebue deci sé se evite cu oea mai mare atenţiune de* finiţiunile neolare, o formulă, care nu e fâoută înadin30 şi care privesce naţiona­lităţile. Din punctula aoesta de vedere judecândQ, definiţia referitóre la şcolele cu direcţiă contrară statului, nu póte fi de locfi liniştitore. Mai înainte de tóté santemü nedumeriţi asupra procedurei, oare consideră de fapte contrare statului transgresiuuile contra caracterului naţio- Dílö. Unde, în care lege fuudamentală se afla definita caracterulu naţionalu ala statului unguresca? După soiinţa nostră o astfelü de definiţiune se află numai în legea despre naţionalităţi, unde însă se (jioe, oă poporaţiunea ţării compune o naţiune politioă unitară, de care se ţ ;ne fiăcare cetăţenii fără consideraţiune de naţionalitate ori limbă. Statulü aşa dérá, după cum i-a plutitü pe dinaintea ochi­torii ccmisiunei judiciare, nu ocure nici iutr’una din legile nóstre. Caraoterula

naţionalii ala statului nu esistă decátü în praxa politică, în lege ínsé nu !

„Ar fi deci o greşelă, oa transgre­siunile contra oaraoterului naţionalii alü statului să fiă deoretate drepta criterii ale direoţiunei contrare statului. Tot- déuna este lucru greu, când o lege se basâză pe premise, cari nu esistă. Şi fiind-oă caraoterula naţionala ala statului nu este definita în legile nóstre după tótá regula, deoretarea aplicărei unei astfelö de hotărirl ar deschide p0rtă largă la totü felülő de volnioii. Naţio­nalităţile, cari din cause prioepute se acaţă cu mâni cu pioióre de şo01ele lorö, vorü avé atrncl ocasiune de-a se plânge contra t-supririlora, dâcă li-se va închide ici colo câte o şc0lă... Şi fiind-oă la noi administraţia îşi este sieşi judeoătora, n’ar fi minune decă naţionalităţile n’ar afia liniştire în decisiunile ministrului de culte şi în disposiţiunile organelora aces­tuia ... O lege neclară, pe care o poţi iuterpreta în mai multe ohipurl, niol- odată nu e binefácétóre. Dér periculósá ar fi o astfela de lege, când ea dă pri- legiu la jumătate poporaţiunea de a aduce recriminaţiunl“*

Credemö, că „Pester Correspondenz“ vorbesce destula de elocuentü pentru-ca să se p0tă vede ce monstruositate pre- gătesoe guvernulö unguresoü prin noula său proiecta de lege. Când şi o fóiá unguresoă semi-ofioiósá îşi ridică cuvân- tula contra spiritului intoleranta şovi- nistica ala parlamentului, atunci ce să mai 4*űá naţiunile namaghiare pe sooo- téla cărora se votâză în dieta ungurésoá tota felula de legi draoonioe ?

Gestiunea boemă în dieta din Praga.

In şedinţa din 5 Maiu a dietei boeme ajunse la prima cetire propunerea Cehi- lorö tineri de a se trimite o adresă Ma- jestăţii Sale.

Acésta propunere o motiva deput. Dr. I. Gr eg r , prin o vorbire, 4ioând între altele, că partida sa când a fácutö acestă propunere nu a speraţii, că acésta va fi primită, dér dénsula ca representanta alíí poporului şi-a ţinuta de datorinţă, ca şi sub împrejurările nefavorabile de »stă4î să dea espresiune în dietă voinţei poporului. După aceea vorbitorula es- plicâ tóté decretele şi ordinaţiunile, oarî în privinţa dreptului publica se referă la Boemia. Elft aminti şi articolii funda­mentali, cari au că4utQ numai prin in- trigele Maghiarilorü. Cehii n’au reounos- cuta niol udată parlamentula. Deputaţii cehi n’au în aoesta alţii lucru, decátü să nimicéscá sistemulö actualü, care e „uci­gătorii“ pentru Cehi. Atunci când şi Cehii bătrâni vorü fi convinşi de neoesitatea acestui pasö, toţi Cehii vora eşi din par­lamenta, pentru oa să nu se mai întorcă nici odată. (Viue aplause pe băncile Ce- hilorü). Vorbitorula se îutorse apoi la posiţia G-ermanilora. Avantagiele mate­riale pentru Germani sunta aoeleaşl oa şi pentru Cehi şi Germanii în oasula pri* mirei dreptului publioa vorü fi totü aşa de asiguraţi, ca şi actualmente. Cehii suntü gata să le dea tóté garanţiile pen­tru siguranţa lorü naţională.

Propunerea lui Gregr se trimite apoi unei comÍ8ÍunI speciale de 15 membrii cu tóté voturile afară de ale Germ a* nilorü.

Dieta întrâ după aceea în discusiunea bugetului.

Academia Română.Concursuri pentru premii. 1893.A. Premii pentru cărţi publicate.

(Urmare).La acestea se mai adaogă urmă-

tórele diaposiţiunl luate de Sooietatea Aoademică:

1) La concursurile aoestorü premii se potü presenta şi opuri preînoite în nouă ediţiunl, cari se vorü fi retipă­rită în cursula anului, de autori in viâţă.

2) După cuprinderea ohiar a testa­mentului, traducţiunile din limbi străine suntB escluse dela concursă ; se va faoe însă escepţiune pentru aoele traducţiunl de pe opuri străine clasice, cari :

a) seu prin dificultăţile învinse ale unei perfecte reproduceri în versuri ro mânescl, vora constitui adevărate opuri literare ale limbei române;

b) său prin anexarea de elucidări şi de note sciinţifioe, cu totula proprii tra duoătorului, îşi vora fi însuşită meritele unora luorărl originale în limba română.

3; Cărţile premiate de ‘Academia Română din alte fonduri ale sale seu cele tipărite din iniţiativa şi cu spesele ei nu pota întră la concursă pentru Pre miele Năsturel a din seria B.

4) Premiile Năsturela din seria B. se pota acorda nu numai unora opuri complete, oi şi părţii unui opa tipărită în cursula anului, ou oondiţiune însă, oa acâstă parte să fiă de val6rea şi de în­tinderea unui voluma şi nu de ale unei simple făsoitfre (minimum 400 pag. for­mata în 8° garmonda).

E) Premiarea unei părţi a unui opa la una conoursa anuala nu împedecă pre mierea unei alte părţi a aceluiaşi opa la una concursă posteriora.

6) Opurile anonime şi pseudonime vora pute fi admise la concursula oăr- ţilora tipărite, er autorii lora, spre a primi premiile acordate, vora trebui să justifice proprietatea lora.

III. Premiula Hagi-Vasile, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anula 1894, unei cărţi scrise în limba română şi publioată în timpula dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decern. 1893, ala cărei cuprinsa va fi :

Istoria comerciului la Români, seu starea actuală a comerciului în România, seu studii asupra legislaţiunii oomeroiale în Statuia româna, seu orl-ce alte su biecte privitore la comerciula româna.

Terminula presentărei cărţilora, în 6 esemplare, pentru coneursa,va fi pănă la31 Decemvre 1893.

IV. Premiula Statului Eliade-Rădu» lesou, de 5.000 lei, se va decerne, în se­siunea generală din anula 1895, unei cărţi scrise în limba română, ou conţi nuta literara, care se vajudeoam ai me­ritorie printre cele publicate dela 1 Ia­nuarie 1893 pănă la 31 Decemvre 1894.

V. Premiula Asociaţiunii Craiovene pentru desvoltarea învăţământului pu­blica, în sumă de lei 1500, se va de­cerne, în sesiunea generală din 1895, celei mai bune oărţi didactice în limba română dintre oele tipărite dela 1 Ia­nuarie 1892 pănă la 31 Decemvre 1894.

Terminula depunerii la canoelaria Academiei, în 6 esemplare, a cărţilora propuse pentru concursă este pănă la31 Decembre 1894.

VI. Marele Premiu Năsturela-He- rescu, din seria B, în sumă de 12.000 lei, se va decerne, în sesiunea generală din anula 1897, unei cărţi scrise în limba română, ou conţinuta de orl-oe natură, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1893, pănă la 31 Decemvre 1896.

(Va urma.)

L i t e r a t u r ă .In tipografia archidieoesană din Si-

biiu au eşita de sub ţipară următorele două broşuri:

Celu mai mare bine din lume, de Henry Drumond. Traducere din germană de D. F ă g ă r ă ş i a n u , profesora şi ca- techeta la şcolele române din Braşova. Formata 8° de 36 pag. Preţuia 10 or. Venitula e destinata în folosula fondului de pensiuni ala archidiecesei române gr. or.

— Pace TOue, de Henry Drumod. Traduoere din germană tota de d-la D. F ă g ă r ă ş i a n u ; 8° 30 pag. Preţuia20 er. Jumătate din profitula curata e destinata pentru fondula studenţilora să­raci şi bolnavi dela şcolele româue din Braşova, er jumătate pentru fondula ti­pografiei archidiecesane din Sibiiu.

ScirI telegrafice.Budapesta 9 Maiu. Se vorbesce

ca preşedintele dietei va pune în discusiune invitarea la desvelirea monumentului honvecjiloru.

Necrologu.Subsorişii cu inima plină de durere

aducă la cunosoinţă, cumcă préiubitulü lora părinte, moşa, socru şi unchiu, Vasile Yancai, parotha gr. cat. romântt în Unimăta (dieo. Gherlei), protopopulü traot. Eriului, în anula ala 68 lea ala vieţii şi ala 451ea ala preoţiei, după o bolă îndelungată, în 2 Mai n. o. séra la 10 óre a adormita în DomnulÖ. Osămin* tele soumpului defuncta în 5 Maiu n. o. s’au aşe4ata în cimiterula gr. cat. romântt din loca.

U n i m ă t a , 3 Maiu n. 1893.Laura Vancai mărit. Brana, IicaVan-

cai mărit. Tâmaşa, Iónu Vancai cleriott, ca fiu şi fiice ; Ióna Brana proprietariu; Vasile Tămaşa, preotula Giungiului, ca g in eri; Elena Brana mărt. Buténu, Teresia Brana, mărit. Bălibana, Vasilie Branü, Emilia B rana; Teresia, Vasilie, Aurelia, Silviu, L*ura, Heléna, Antoniu Tămaşa, oa nepoţi şi nepóte, cum şi alte rudenii.

— Cu inimă frântă de durere adu- oema la cunoscinţă trecerea din viâţă a iubitului şi regretatului fiu, frate, nepotö, cumnata şi unchiu: Dr. Sabin Coriolan Secul a, doctora în sciiuţele universali medicali, medica secundara în sanato- riula Löwinger din Viena, voluntara o. şi reg. în activitate, întâmplată în 6 Maiu st. n. a. c. la 6 şi y 2 óre diminâţa, în etate de 27 ani, împărtăşită ou sfintele taine. Rămăşiţele soumpului defuncta s’au depusa Duminecă în 7 Maiu n. în cimiterula româna gr. or. din Aradtt spre odihnă eternă.

A r a d a, 6 Maiu n. 1893.Văd. Iudita Seoula n. Truţia, ca

mamă; Severa Secula, absolventa de filosofic, oa frate; Azotta Hodoşa, năso. Seoula, oa soră; Paula Truţia, şi soţia n. Francisca P ap ; Petru Truţia, şi soţia n. Ana Bonciu, oa unohl şi mătuşe; Văd. Elena Secula, năso. Prodanovits, ca bună; Enea Hodoş, profesora, oa oumuata; fiioele: Carolina şi Astra ca nepóte.r

DIVERSE.Scrisori scumpe. La o licitaţiăj oare

s’a ţinuta pentru scrisorile autentice din posesiunea defunotului oonte Paar, s’a plătită, pentru nisce scrisori de oela mai mare interesa, şi care vora servi de mo­dela, nisce preţuri enorme. Trei scrisori de Beethoven fură plătite ou 310, 289 şi 200 mărci; O serisóre de Haydn ou 185 m ărci; una duo din (Crociata) lui Meyerbeer, partitură de orchestră ou 210 m ărci; serisórea în oare Leopold Mozart anunţa nascerea fiului său, Wolfgang, s’a plătită ou 260 şi scrisorile de W. A. Mozart ou 240 şi ou 380. O sorisóre de Sohubert ou 350; serisórea lui Weber, prin care comunică lui Er. Kind succesula fericita » la primei representanţii a operei Freisohütz, cu 505 şi o mică sorisóre de Wagner, cu 106 mărci.

Lupta lupiloru cu unii trenă. Ză­pada a cá4utü, în 4ilele acestea, forte din belşuga in Rusia. Troianula era aşa de mare, înoâta nu se mai putea oir- oula nici cu săniile, cari se îngropau în zăpadă. Curăţindu-se deună-41 linia As- trakan, una trena putu să ciroule puţinfi, dér apoi fú acoperita cu zăpadă. O mul­ţime de lupi săriră prin vagóne. Ş0pte călători, doi oonductori şi una foohistü, aceştia n’avuseseră vreme să se înohidft în vagóne, au fosta mâncaţi cu totula. In vremea acesta, locomotiva funcţiona fără ca să potă merge înainte. Lupii ale oărora urlete erau íngrozitóre, au asediata trenula totă nóptea. p iua fugiră, lăsândă doué-4ecI de victime lupesoI$ kucise ou revolverele de oătră călători.

}r 0prietarü Dr* Aurel iMureţlanu,RedactorU responsabilii: c t r e g o r i u n a i o r u

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 92 -1898 .

Cursul pieţei Braşov.Din 9 April 1893.

Bancnote rom. Cump. 9.69 Vend. 9.74Argintű român n 9.60 T> 9.65Napoleon-d’orl » 9.71 » 9.75Galbeni » 5,68 n 5.73Ruble rusesc! n 1.26% » —Mărci germane » 59.50 » 60.08Lire turcesc! » — nSorisurl fonc. Alb. 6% 1 0 1 .- n

n V n 5% —. — n

Cursul la b u rsa din Viena.Din 8 April & 1892.

Renta ung. de aurO 4% • • • 115 15Itnpr. căii. fer. ung. îu aur 4 V2% 128 65

* n » » arS iafc 4V2% 10L5° Oblig. „ * de ost. I. emis. 110.75

M « 11 n ' • "

r> v n n n n 1 1 »Bonuri rurale ungare . . . . 96.55

„ „ croato-slav. . . . —.—Despăgubirea dijmei de vin . . 97.50Imprum. ung. ou premii. . . . 150 —Losuri pentru reg. Tisei şi Seghed. 142.50Renta de hârtie austr.................... 98.20

n n argint „ . . . . 98.—„ „ aurö „ . . . . 117.26

Losuri din 1860 ............................ 138 50Aoţii de-ale Bănoei austro-ung . 979.—

„ „ „ ung. de oredit. 391.75„ » „ aust. de credit. 336 50

A r g i n t .............................................—.—G-albenî imp....................................... 5.77Napoleondor! • ............................9.76l/2Mărci imp. germ............................... 60.15London ( l ire S te r l in g e) . . . . 123.10Rente de corone austr. . . . 96 95

n „ u n g a r ă . . . 95.65

INSTITUTULÎJ DE CREDITt ŞI DE EC0N0M.ll

„ALBINA“FILIALA BRAŞOVU,

p rim esce d ep u n e r i sp re f r u c t i f i c a r e pe lâ n g ă l 1 * 0 » şi plătesce însaşî darea de venitu pentru ele.

Escompteaza cambii cu interesse dela 572 în sus ; Acordă împrumuturi pe ipotece, până la jumătate a valorei

loru cu 6°/0 ;Lombardează efecte şi monete, acordându 85% din val6rea

de curs, şi Giuvaerii şi mărfuri acordandu 2/3—3/4 a val6rei loru ca

împrumutu, cu procente dela în sus,Cumperă şi vinde efecte Valute şi devise cotate la bur­

sele din Budapesta, Viena şi Bucurescî după cursulu < ilei , reoomandânda mai alesă pentru plusuri de capitali! diferitele efecte române, cari pe lângă cea mai mare asigurauţă ofer ună produsO de peste 5°/0, i?i cari s§ află totdeauna de vendare la cassa institutului în Braşovâ;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiuni plăţi şi încassărî şi eliberează asemnate asupra tuturoru pieţeloru, mai ales din România;

Rescumperă fără nici o detragere cupone, le e-momptezâ naintea sea denţei lorii şi cumperă ou cele mm bane preţuri cupone dela t-fecte român*;

Ingrigesce în comisiune ori şi ce transacţiă ajutată fri»dti de legăturile ce le întreţine cu firme de rangul primă iu Budapesta, Viena şi BucurescI, de a putea servi clientelei sale în cei& mai culant şi folositorii modfi ;

Dă cu chiriă magazine şi locuri de d e p o u pe teritoriulu seu alăturea cu gara reg. ung. de t<tat Ş1 legată cu acesta cu două căli ferate, S.rada Grăriî Nro 45, şi în fine

F a c e a s i g u r ă r i a s u p r a v ie t e i o m u lu i , ca representanţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-York, după condiţiunile avantagiose ale acestei societăţi, în tote combinaţiunile.

B ir o u l : piaţa, tîrgulH botelortl Nr. 22, etagiultL I.Ore de oficiu: V28—1/22, ore de cassa: 8—1. x_*

MOSTRE atrăgetore pentru m u ş t e r i i p r i v a ţ i gratis şi franco. Caete cu mostre, cum nu sau mai vedutu pănă acum pentru c ro ito r i nefrancate.

Eu nu dau r a ba t de 21/2 s®u A- pe metru, nici cadouri croitorilorii, cum fac° concurenţa, ci amu n u m a i p r e ţ u r i f i x e netto pe metru pentru ca fiecare muştiriu se cumpere b u n u şi e f t i n t l . Poftiţi a vi se presenta numai chetele mele cu mustre. Totodată avertidesu a Ve pădi de anunţuri ale concurenţei pentru ieftinătate.

Stofe pentru îmbrăcăminte.Peruvien şi Dosking pentru onoratulu c l e r u stofe prescrise pentru unifor­

mele funcjionariloru c. r., asemenea pentru veterani, pompieri, gimnastici, livree-uri, pos­tavuri pentru biliarde şi mese de jo c i, loden obicinuiţii şi impermeabilii pentru rocuri de venătore, stofe de spălatu, pleduri de voiagiu dela fl. 4—14 etc.

Cine voiesce a cumperă postavuri eftine, solide, train ice, din lână curată, er n u s d r e n ţ e eftine şi nu preţoescti nici câtu cusutulu croitoriului, se se adreseze la

Joh. Stikarofsky în Briinn. (Manchesterfl austriei.)Sepositu perinanenlu de postavuri peste ’/? «nilione florini.

Pentru a. putea apreţia marimea şi eficacitatea stabilimentului, declaru că firma mea intreţine esportulu celu m a i m a r e d e postavu din Europa fabricaţie de Kamgarn, mănuntişuri pentru croitorie şi o mare legatorie de mustre.

Spre a ve convinge despre tote aceste invit* pe Om. p u b l i c u a v isita localu­rile spaţiose a stabilimentului de vendare unde sun tu ocupate 150 persone.

Wt* Trim iterea numai cu Ramburse. "*©Corespondenta în limba germană, boemă, maghiară, polonă, italiană, francesă şi

englesă. 40,20—24.

A V I S U |Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potu face şi

reînoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiâ-cârei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când vo-

iescu ca espedarea se li-se facă după stilulu nou.Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa

lâmuritti şi arate şi posta ultimă.

Administrai. „Gaz. Trans.“

In urma ordinaţiunei Veneratului Consistoriu Metro­politanii din Blaşiu ddto 23 Iulie 1892 Nr. 2697 prin care se concede vîn^area pâdurei biserieci gr. cat. din G.-Mes- terhâza, aflătore în cartea fund Nr. 446 sub nr. top. 26401/3 în mărime de 41 jugere 800° crescută cu l e mn e de p l u t e , cari se potu deja valora; prin acesta ordinecju1 i o i t a ţ i u n e p u b l i c ă , pre 4L Iunie st* n. a» e. la 8 ore dimineţa în casa comunală din Gudea- Mesterllâza, care împrejurarea cu acelu adausu se adu­ce la cunoscinţa publică, că preţulu strigărei e de 2025 fl.20 cr., doritori! de a curri^era au a pune 10°/u vadiu la mâna subscrisului, er’ preţulu ven4arei au alu solvi după aprobarea contractului de cătră Veneratulu Consistoriu.

Cele alalte condiţiuni se potu vedea ori cându la sub- scrisulu, er’ în 4*ua licitaţiunei la faţa locului. V

Jh R e gl i i nu la 6 Maiu 1893. fh

OV IPetru ITilacan m. p., Y

protopop gr. cat.

o o o o o o o o o o o o o o o

5S P A U L T70TZÓ, inginerii civilt,f f l « T5nrl-3^ocî+‘a T7TTT T T elln p -rsfrassn H r 1 8Budapesta,

iTdlllUllll UD lluululU cu aburi pe stifturu,

d » 2 % 3, 3% şi4 puteri de cai.

Mai deoarte

potul fle treeratucu aburu pe şine

de 4, 5, 6, 8, 10 şi12 puterî de cai,

cu V e n t i l a t o r i idedesubtO, cu

a p a r a te lu n g i p e n t ru s c u tu r a tu li i p a e lo r i i şi ou c iu ­r u r i estraordinarâ de mari şi c i l in d r u d e SO rtatu

Locomnbile-Compounddela K. e A R R E T T SOWS,

neîntrecute, economie de 4O°/0 la materiaiulu de arsu. pentru cositulu bucateloru cu aparatu, pentru legatu snopi, recunoscute de cele mai bune.

ou prăjină combinată pentru unu seu /j doi cai. Mai departe maşini de fcârnâ-

natQ îu rânduri şi ori ce alte maşini şi unelte agricole.4 - 8 .

zrur.

4 0 0 0 0 C X X X X X X X X X X X X X X X X X X 5 OOQf

o o o o o o o oNumere singuratice

din j, Gazeta Transilvanieia â 5 er. se potu cumperă în librăria Mcolae Ciurcu, şi în tutungeria I. Uross.

o o o o o o o o

Anunciurî(inserţiuiîi şi reclame)

Suntu a se a d re s a subscri­sei adm inisfpafiunî. In casulu publicării unui anunciu mai mult de odată se fa c e scade* m e n tu , c a re c re s c e cu câtu publicarea se fe c e mai de m ulte-ori.

Âdminisfraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

irea §iîn B rasovu.

I. Plecarea trennrilorü:I. Dela Braşovâ la Pesta

Trenulü m ixtü: 5 őre 10 min. dimineţa. Trenulü accel.: 2 óre 45 min. după am. Trenulü de persóne: 7 óre 43 min. sóra.

2. Dela Braşovu la Bucuresci:Trenulü accel.: 5 óre 15 minute dimin. Trenulü mixtü: 11 óre înainte de amé4í. Trenulü accel.: 2 óre 19 min. după am.

3. Dela Braşovu la Zenesei:Trenulü m ixtü: 9 óre 5 min. diminâţa. Trenulü m ixtü: 3 óre 16 min. după am. Trenulü mixtü : 9 óre 25 min. sóra.

Dela Braşovâ la Ch.-Oşorheiu.Trenulü de persóne: 5 óre 46 min. dimin. Trenulü mixtü : 8 óra 50 minute a. m. Trenulü mixtü: 3 óre 10 min. după am.

Sosirea trenuriloru în Brasoyu;I. Dela Pesta la Braşovu:

Trenulă de persone: 8 ore dimineţa.Trenulă accel.: 2 ore 9 min. după am.Trenulii m ixtă: 10 ore 25 minute sera.

2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulu accel: 2 ore 18 min. după am,- Trenulîi m ixtă: 7 ore 1 minute sera. Trenulă accel.: 10 ore 17 minute s ra.

3. Dela Zernesci la Braşovâ.Trenulii m ixtfi: 6 ore 10 min. dimineţa, Trenulă mixtă: 1 6ră 14 min. după am. Trenulă mixtO : 8 6re 10 min. sera.

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovâ.Trenulă depersone: 8 6re 18 min. dimin, Trenulă m ixtă: 1 ore 49 min. după am. Trenulu mixttf : 6 ore 56 min. sera.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovâ.